MN
WORKING WORKING PAPERS • 20/2009
cazul în care coeficientul electoral era superior limitei de 5%, sau cu coeficientul electoral, dacă acesta era inferior limitei de 5%.30 Modalitatea de calcul al coeficientului nu a suferit modificări. Practic, acest lucru însemna că, în localităţile în care consiliul local era format din mai mult de 20 de membri și în consiliile judeţene (formate din cel puţin 37 de membri până în 2000), pragul de 5% nu era aplicat, deoarece aici coeficientul electoral era mai mic decât 5% din voturile valabil exprimate. Astfel, pragul era de 1/21=4,76% acolo unde consiliul local era format din 21 membri, de 4,35% dacă numărul membrilor era de 23 și așa mai departe. Într-un consiliu judeţean format din 45 de membri se puteau teoretic obţine mandate cu 1/45=2,22% din voturi, iar în Consiliul General al Municipiului București cu 1/65=1,54% din voturi. În 2004, pragul electoral se stabilește la 5% indiferent de valoarea coeficientului electoral31, iar modul calculării coeficientului electoral se modifică: se iau în considerare doar voturile exprimate pentru competitorii electorali care au atins pragul. O altă schimbare importantă se referă la candidaţii independenţi, care de acum încolo pot primi mandate doar dacă obţin un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, ceea ce a însemnat condiţii mult mai dificile pentru a fi aleși.32 Datorită acestor modificări progresive ale pragului electoral, șansele organizaţiilor minoritare de a obţine mandate au scăzut considerabil în localităţile unde ponderea acestor comunităţi este mică. Poate nu întâmplător, odată cu stabilirea pragului de 5% s-a încercat introducerea în lege a unui element care să compenseze această evoluţie care afecta în mod negativ minorităţile. În legea 67/2004 a fost inclus un mecanism de acţiune afirmativă electorală destinată minorităţilor naţionale, însă acest mecanism este cu totul diferit de cel aplicat la nivelul Camerei Deputaţilor, și – după cum vom vedea – efectele sale nu sunt deloc satisfăcătoare. Înainte de a trece la prezentarea prevederii speciale referitoare la minorităţi, trebuie explicată funcţionarea în general a sistemului electoral folosit la alegerile locale, reglementarea specială neputând fi interpretată în lipsa acestor cunoștinţe. Pentru o interpretare mai facilă a aspectelor tehnice ale sistemului electoral, am încercat să redăm grafic algoritmii de alocare a mandatelor pentru partide (și alianţe), respectiv organizaţii ale minorităţilor naţionale, în Figurile 1 și 2. Figura 1. Algoritmul de alocare a mandatelor pentru partide politice, alianţe electorale sau politice:
Întruneşte pragul electoral? DA
NU
Întruneşte coeficientul electoral?
Nu primeşte mandat
DA În prima etapă primeşte atâtea mandate, de câte ori a întrunit coeficientul, iar în etapa a doua în funcţie de voturile neutilizate (peste coeficientul electoral)
NU Are suficiente voturi neutilizate pentru a primi din mandatele ră mase nedistribuite în prima etapă? DA
Primeşte un mandat
NU
Nu prime şte mandat
30 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28 din 2000. M. Of. Nr. 153 din 13 aprilie 2000, art. I, aliniat (7) 31 La acesta se mai adaugă 2% pentru alianţele electorale sau politice formate din doi membri, iar la trei membri încă 1%. Legea 67/2004, art. 92, alin. (1). 32 Legea 67/2004, art. 92, alin (3). În versiunea republicată a legii 67/2004, în M. Of., nr. 333, din 17 mai 2007, numărul articolului a devenit 96.
12