I.
Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică
analizate pentru a se evalua percepția persoanelor intervievate asupra acestora. După cum afirmă Costa și colegii săi, rezultatele studiului indică faptul că percepția celor trei concepte se află în contrast cu realitatea, fiind evaluate fie ca stare, fie ca proces. Orașul poate fi considerat o entitate eco-sistemică [Seixas, 2006], care conține spațiu (corpul orașului), rețele și fluxuri (sângele orașului)și cultură (sufletul orașului). Pe baza acestei perspective, Costa și colegii săi au alcătuit un tabel care indică viziunea referitoare la creativitatea urbană a participanților intervievați (pentru mai multe detalii, vezi Costa et al., 2009, p. 19-20): TABELUL 2. CREATIVITATEA URBANA DE TIP ECO-SISTEMIC (modificat partial dupa Costa et al., 2009, p. 19) COMPONENȚA ORAȘULUI
Spațiu și peisaj
Rețele și fluxuri
cultură și cosmopolitanism
PERSPECTIVA - TIP DE ORAȘ
COMPACT
META-ORAȘ INFORMAȚIONAL
CULTURAL
INTERCULTURAL
cartiere creative
spații imaginare și fictive
zone aflate sub restaurare sau în curs de dezvoltare
universități și parcuri tehnologice
spații multifuncționale și eterogene
intervenții majore
proiecte cu origine locală
proiecte cu origine locală
cunoaștere
cunoaștere
diversitate
inovație
inovație
rutine sociale
talent
talent
experimentare
tehnologie
tehnologie
toleranță
particularitate
particularitate
diversitate
rutine sociale zilnice
proximitate
diversitate
De asemenea, actorii implicați au un consens doar în ceea ce privește interculturalismul și investițiile publice în educație și cultură. Alte aspecte, precum descentralizarea managementului culturii sau strategiile instituționale pentru industriile creative, nu sunt considerate a fi teme critice ale creativității urbane, deși, în realitate, acestea sunt.
Pagina 20 din 107