__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

ANNE KATRINE SENSTAD


Anne Katrine Senstad – abszolút képiség Repülőn Németország fölött nyugatra tartok, lassan (legalábbis úgy tűnik) hazafelé haladva e kontinens fölött. Bámulok kifelé az ablakon, és ameddig a szem ellát, a gyér ködbe burkolózó déli nap uralja a távoli horizontot. Keskeny, fehér fénysáv húzódik a tiszta horizont fölött - felhőrészecskék, érzékeinket bombázó benyomások, és sok minden más. Lent puha, kékesszürke köd lebeg, fent sötétebb kék. Ismerem ezt a helyet, ezt a teret, ezt a fényt, ezt az energiát – a művészet az élettel keveredik, és Anne Katrine Senstad fotóit juttatja eszembe. Nem sokkal Németországba indulásom előtt felkerestem Anne-t, akinek munkásságát a ’90-es évektől figyelemmel kísérem. 2002-ben írtam, hogy Anne Katrine Senstad fotói… John Golding szavaival élve „új utat nyitottak egy végső, képi valóság vagy bizonyosság, egy abszolút képiség felé”, és ez az „abszolút képiség” nem más, mint a fény maga. Alkotásaiban sok volt a hasonlóság – puha, tiszta színek, egyszerűség, amely peremtől peremig átjárja a képet, a remegésként felfogott kép által keltett benyomások, és megint az a bizonyos „abszolút képiség”, amely nem más, mint a fény maga. De ami újként hatott, az a táj keltette benyomás, a tiszta horizont, amely nála nem csupán a megszokott vonal, hanem sokkal inkább a természetes világ nyugvóhelye. A művészek mindig ihletet merítenek az előttük álló műalkotásokból. Anne Katrine Senstad munkái véleményem szerint Ad Reinhardt monokromatikus festményeiben gyökereznek, onnan fejlődtek ki, onnan származik az az elvárás, hogy a tiszta szín és a tiszta tér gondolatokat ébresszen a nézőben. Ez az érzékenység bizonyos értelemben visszavezet bennünket a korai amerikai modernista művészekhez, és itt különösen Arthur Dove-ra gondolok, a természetes formák lágyságához, amely az érzelmek és érzékek egyfajta szintézisét sugallja. Mi több, műveiben az amerikai luministákra és transzcendentalistákra (Thoreau és Whitman) jellemző, a világot behálózó rejtélyek iránti érdeklődést is érezni lehet. Valóban, Senstad, ahogy Robert Rosenblum fogalmaz, az „Északi Romantikus Hagyomány” szellemében csatlakozik ezekhez a művészekhez (ennek tudatában nem is meglepő, hogy Senstad norvég származású). Pamela Schaeffer így ír: „Rosenblum… egyike azon tudósoknak, akik elsőként jelentették ki, hogy az absztrakt művészet, amely távol áll attól, hogy az ábrázolóművészettől való egyszerű szakítást képviselje, tulajdonképpen azon észak-európai romantikus hagyományok részét képezi, amelyeket leginkább Caspar David Friedrich és Joseph M. Turner képvisel, akiknek tájképeit áthatja „az istenség érzete”. Az absztrakt művészek ugyanazokkal a nehézségekkel küzdöttek, mint a korai romantikusok: „Hogyan lehetséges egy szekuláris világban meggyőzően kifejezésre juttatni mindazon vallási élményeket, amelyeket a romantika előtt a keresztény művészet hagyományos témáiként kezeltek?” Én leginkább azokhoz a műalkotásokhoz vonzódom, amelyek a reverenciát helyezik előtérbe és nem annak ellenkezőjét, az alázatról szólnak és nem az egóról, amelyek a művészetre, nem a változó időkre adott gyors válaszként, hanem lassú, lelki folyamatként tekintenek, és legalább annyira szólnak a természetről, mint a kultúráról. Anne Katrine Senstad a napjainkra jellemző zavaros időkben mély értelmű műalkotások iránti igényeknek tesz eleget.

Gary Snyder Gary Snyder New York-i művészettörténész és műkereskedő. Műkereskedőként 1991-ben vált ismertté, amikor megnyitotta a modern amerikai műalkotásoknak otthont adó első galériáját.


Anne Katrine Senstad – A Visual Absolute On a plane, flying west over Germany, slowly (so it seems) moving over this continent on the way to my own. Staring out my window, as far as the eye can see, the hazy mid-day sun frames and infuses the distant horizon. A thin band of white light stretches over and around that pure horizontal – cloud particles, optical firings, felt sensation, and more. Soft blue-grey haze floats below, more blue above. I know this place, this space, this light, this energy – art merges with life as I recollect the photographic works of Anne Katrine Senstad. Shortly before I left for Germany I visited Anne, whose work I have followed since the 90’s. In 2002, I wrote that “the photographs of Anne Katrine Senstad … embraced, in the words of John Golding, a “path to some new, ultimate pictorial truth or certainty, to a visual absolute”, and that “this visual absolute” is light itself. There was much in her work that was similar – soft, pure color, a simplicity that bleeds to and through the edges of the image, a sense of image as vibration, and, again, that “visual absolute” that is light itself. But what felt new was the sense of landscape, of a pure horizontal that was not a formal line but rather a resting place for the natural world. Artists have always drawn inspiration from that art which has come before them. I see Anne Katrine Senstad’s roots emerging from the more monochromatic paintings of Ad Reinhardt, and their demand that the viewer meditate on pure color and pure field. An aspect of this sensibility extends back to the early American modernists, Arthur Dove in particular, and a softening of natural form to suggest a synthesis of emotion and perception. Still further, one feels a tie to the American Luminists, and the Transcendentalists (Thoreau and Whitman’s) affinity for the mysteries of the natural world. Indeed, Senstad joins these others in what Robert Rosenblum calls the “Northern Romantic Tradition” (is it a surprise that Senstad is Norwegian by birth?) As expressed by Pamela Schaeffer, “Rosenblum … was among the first scholars to assert that abstract art, far from representing a neat break with representational art, is actually part of a Romantic tradition reflected in northern European artists like Caspar David Friedrich and Joseph M. Turner, who infused landscape paintings with a „sense of divinity.” Abstract artists faced the same problem as the earlier Romantics, he said: „how to find, in a secular world, a convincing means of expressing those religious experiences that, before the Romantics, had been channeled into the traditional themes of Christian art.” I find myself drawn to works of art that speak more of reverence than its opposite, of humility rather than ego, of art as a slow and spiritual process rather than a hurried response to changing times, of nature as much if not more than culture. Anne Katrine Senstad responds to a need for deeper works of art in our troubled times. Gary Snyder Gary Snyder is an art historian and art dealer based in New York. As an art dealer for over 30 years, he opened his first gallery in 1991 and established himself as a specialist on modern American art.


Anne Katrine Senstad – imagistica absolută Zbor cu avionul din Germania spre vest, sper să ajung acasă într-un sfîrșit (mie cel puțin mi se pare că ajung foarte încet). Mă holbez prin geam: orizontul îndepărtat e stăpînit de soarele de amiază care se ascunde într-o ceață rară cît cuprinzi cu ochii. Peste orizontul limpede se întinde o dîră de lumină îngustă, albă – fîșii de nori, senzații care ne intrigă simțurile și atîtea altele. Jos, o ceață moale, pufoasă, gri-albastră, mai sus, una de culoarea albastru închis. Cunosc locul acesta, lumina asta, energia asta – arta se contopește cu viața și îmi vin în minte fotografiile Annei Katrine Senstad. Nu cu mult înainte să pornesc în Germania i-am făcut o vizită Annei. Opera ei o urmăresc din anii 90. În 2002 am scris, folosind cuvintele lui John Golding, că fotografiile ei „au deschis un drum nou spre o realitate imagistică definitivă sau spre o imagistică absolută”, și „imagistica absolută” la care mă refer este chiar lumina însăși. Operele ei fuseseră asemănătoare – culori moi, limpezi, o simplitate care se simte în toată fotografia, senzațiile care se creează datorită imaginii fluide parcă, și din nou, „imagistica absolută” care e chiar lumina însăși. Dar ceea ce era o noutate fusese senzația creată de peisaj, orizontul limpede care la ea nu este doar linia cu care ne-am obișnuit ci mai ales locul de odihnă a lumii naturale. Operele de artă se inspiră întotdeauna din operele care le-au precedat. În opinia mea, lucrările Annei Katrine Senstad se înrădăcinează în picturile monocrome ale lui Ad Reinhardt, de acolo crescuseră, de acolo avem așteptarea ca spațiul limpede și culoarea limpede să nască idei în privitor. Sensibilitatea aceasta ne conduce într-o anumită măsură spre artiștii americani moderniști și aici mă gîndesc mai ales la Arthur Dove, la moliciunea formelor naturale care sugerează un fel de sinteză a sentimentelor și a simțurilor. Mai mult, în operele ei se simte și interesul arătat misterelor care înțes lumea, un interes care ne amintește de iluminiștii și transcendentaliștii americani (Thoreau și Whitman). Într-adevăr, Stenstad, așa cum spune Robert Rosenblum, se racolează acestor artiști în spiritul „Tradiției Romantice de Nord” (știind asta nici nu e surprinzător că Stensad are rădăcini norvegiene). Pamela Schaeffer scrie: „Rosenblum… este unul dintre acei oameni de știință care au declarat printre primii că arta abstractă care e departe de a reprezenta o simplă ruptură de arta figurativă face parte de fapt din tradiția nord-europeană romantică a cărei nume importante suntCaspar David Friedrich și Joseph M. Turner – peisajele lor sunt îmbibate de un simț al dumnezeiescului.” Artiștii abstracți s-au luptat cu aceleași greutăți ca și primii romantici: „Cum s-ar putea exprima, într-o lume secularizată, toate acele experiențe religioase care înainte de romantism fuseseră temele tradiționale ale artei creștine?” Eu personal sunt atras de operele de artă reverențioase și nu ireverențioase, care sunt smerite și nu egoiste, care privesc arta ca pe un proces lent și sufletesc și nu ca pe un răspuns rapid la vremurile schimbătoare, și care au tot atîtea referiri la natură cît la artă. Anne Katrine Senstad în vremurile noastre tulburi creează opere adînci gîndindu-se la un public anume. Gary Snyder Gary Snyder istoric de artă și galerist din New York. Și-a deschis prima galerie în 1991 și a expus operele modernismului american.


Essence of Light C3, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light A4, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light b12, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light 12, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light A4, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light b12, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light c3, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light A4, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light c19, 1997-2003 Photographic c print from 6x6 color f ilm negative Scale:183 x 183 and 50 x 50 cm


Color Kinesthesia series: sl gallery new york 2019


Color Kinesthesia 2A9, 2012-2017 Photographic C print from scanned 6 x 7’ color f ilm negative Scale: 127 x 152 cm – 50 x 60 cm.


Color Kinesthesia 4A5.3, 2012-2017 Photographic C print from scanned 6 x 7’ color f ilm negative Scale: 127 x 152 cm – 50 x 60 cm


Color Kinesthesia 4A7, 2012-2017 Photographic C print from scanned 6 x 7’ color f ilm negative Scale: 127 x 152 cm – 50 x 60 cm


Essence of Light I5 , 1997-2003, Photographic c print from 6 x 6 color f ilm negative, Scale: 183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light I4 , 1997-2003, Photographic c print from 6 x 6 color f ilm negative, Scale: 183 x 183 and 50 x 50 cm


Essence of Light I4 , 1997-2003, Photographic c print from 6 x 6 color f ilm negative, Scale: 183 x 183 and 50 x 50 cm


Állandó jelenléte révén a fény végtelenségélményt nyújt érzékeink számára – ez talánközös emberi voltunk legalapvetőbb vonása. Anne Katrine Senstad, 2018 Átléptem a színek kék határát, kiléptem a fehérségbe, mellettem bajtársaim, a pilóták úsznak e végtelenségben. Kazimir Malevics, 1919 Az ablak arra emlékeztet, hogy a szoba foglyai vagyunk, egyszerre sugall menekvést és a bezártságot… Az ablak tudatosítja bennünk a teljes tehetetlenséget, a tökéletes pillanatot, amikor az idő egy körülhatárolt helyen remeg. Az ablak, átlátszó válaszfal lévén, akadályozza a mozgást… Robert Smithson, Ultramodern, 1967

Anne Katrine Senstad – Trans/Essence A kiállítás ablakot nyit Anne Katrine Senstad érzékelésre, a fény, a szín és a tér fenomenológiájára irányuló,az érzékszerv, valamint a fényképezőgéplencse optikáján keresztül történő, egész életén átívelő vizsgálódásaira. Az itt látható munkák kísérletet tesznek arra, hogy különböző újraanyagulási, geometriai és a formaátértelmezési folyamatok révén megragadják mindazt, ami az anyagtalanság és az érzékek tapasztalati tartományán belül húzódik. A forrásokhoz visszakanyarodva a lakott tér, a lényeg és eredet tartományainak újrafogalmazását, átértelmezését, újravizsgálatát tapasztalhatjuk. Közös eredetüknek köszönhetően a kiállítás képei összefüggésben állnak egymással; fények és színek vetületei, amelyekaz időn átívelve benépesítik a teret, a tárgyak és az eredetre vonatkozó ontológiai tapasztalat teljes hiánya. Robert Simpson szövegén keresztül, amelyben a modernista város egy nem objektív világ ábrázolásaként jelenik meg, Senstad arra keresi a választ, hogy mi található a megfigyelhetőn túl, milyen igazságokat tartogat a megsemmisülés és az antianyag. Egyfajta narráció érhető nyomon a Color Kinesthesia fotósorozat témájául szolgáló, időn átszivárgó, sarkokban és falakon kicsapódó színek összeolvadásában, ahol a tudat és az anyagközti teret tiszta színek töltik ki. Azokban a munkákban, amelyek alapját e színvetületek képezik, megfigyelhetjük az anyagtalan anyagulását, az alogon feltartóztatását és a döntő pillanatban színes, celluloid filmfelületen történő megörökítését. Fény és szín ugyanezen anyagtalansága képezi Senstad Essence of Light címet viselő korai munkáinak központi elemét, ahol afényt és a színt a kör hajlataiba, a fizikait és mulandót entitássá, időt alakító fonémává rendezi, tárgyiasítva és anyagiasítva a megfoghatatlant.


With its eternal presence, light represents our perceptual experience of the infinite—perhaps the most fundamental aspect of our common humanity. Anne Katrine Senstad, 2018 I have broken the blue boundary of color limits, come out into the white; beside me comrade-pilots swim in this infinity. Kasimir Malevich. 1919 The window reminds us that we are captives of the room, by suggesting both flight and confinement... The meaning of the window makes one aware of absolute inertia or the perfect instant, when time oscillates in a circumscribed place. The window prevents movement by setting up a transparent barrier... Robert Smithson, Ultramoderne, 1967

Anne Katrine Senstad – Trans/Essence The exhibition Trans/essence offers a window into Anne Katrine Senstad’s lifelong examinations on perception and the phenomenology of light, color and space through the optics of the sensorial and the camera lens. These works seek to examine immateriality and the experiential domain of the senses through processes of re-materialization, geometry and reinterpretation of form. Circling back to the source, there is a re-conceptualization , reconsideration and reinvestigation of inhabited space and the realms of essence and origin. The photographic works in the exhibition are interconnected through a shared source; projections of light and color inhabiting space through time, a total removal of object and ontological experience of the sources. In Robert Smithson’s text on the modernist city as representation of a non-objective world, Senstad pursues what lies beyond the observable to find truths in nullification and antimatter. There is a narration in the amalgamation of colors transpiring time and projected onto corners and walls as subject for the photographic series Color Kinesthesia, where pure color fields exist between mind and matter. In the photographic works deriving from these very color projections, we find an occurrence of materialization of the immaterial non-object, an action of arresting alogon and harnessing it onto the decisive moment’s celluloid surface of color film. Similarly the very same light and color immateriality creates the substance of Senstad’s earliest works, Essence of Light, objectifying and materializing that which cannot be held and re organizing light and color into the folds of the circle, the physical and the ephemeral into entity and a phoneme shaping of time.


Public art commission. Wolfe Center for the Arts/Snøhetta Architects: ETERNAL, 2010 Scale: 10 m x 30 m Created from scanned color f ilm negative from The Pink Project


Prin faptul că este omniprezentă în viața noastră lumina ne rezervă o experiență a infinitului – poate că asta este principala caracteristică a existenței noastre umane. Anne Katrine Senstad, 2018 Am pășit peste granița albastră a culorilor, am pășit în lumea albă. Lîngă mine, tovarășii mei de luptă, adică piloții înoată în acest infinit. Kazimir Malevics, 1919 Fereastra ne amintește că suntem prizonierii camerei, ne inspiră senzația evadării și a faptului că suntem închiși… Fereastra conștientizează în noi neputinței absolute, clipa perfectă în care timpul vibrează într-un loc îngrădit. Fereastra e de fapt un zid străveziu care nu ne lasă să mișcăm… Robert Smithson, Ultramodern, 1967

Anne Katrine Senstad – Trans/Essence Expoziția ne introduce în examinările Annei Katrine Senstad privitoare la simțuri, la fenomenologia luminii, a culorilor și a spațiului, precum și la examinările de-o viață prin optica unei lentile de fotografiat. Lucrările care se pot vedea aici încearcă să „prindă” tot ceea ce se află în regiunea imaterialității și a experiențelor simțurilor prin procesele de rematerializare, geometrizare și reinterpretare a formelor. Ne întoarcem la sursele originale și experimentăm reformularea, reinterpretarea, reexaminarea spațiului locuit, a esenței și a originii. Deoarece sunt create de același spirit, fotografiile expoziției se întrepătrund; proiecțiile luminilor și ale culorilor care populează spațiul transcendînd timpul și lipsa totală a experienței ontologice relative la obiecte și la origini. Prin textul lui Robert Simpson în care orașul modernist apare ca figurația unei lumi ne-obiective Senstad caută răspunsul la întrebarea: ce e dincolo de ceea ce poate fi observat, ce adevăr ascunde nimicirea și antimateria. În seria fotografiilor Color Kinesthezia se poate observa un fel de narație: aceste culori care se contopesc și care se strecoară peste timp, se văd în colțuri și pe ziduri, unde spațiul dintre conștiință și materie este umplută de culori limpezi. În lucrările a căror temă sunt aceste proiecții de culori putem observa imaterialitatea materiei, oprirea alogonului și captarea ei în momentul oportun pe o suprafață colorată de celuloid. Această imaterialitate a luminii și a culorii articulează elementul principal a lucrărilor timpurii cu titlul Essence of Light ale Annei Katrina Stensad unde lumina și culoarea sunt organizate în liniile curbate ale cercului, transformate în entități, în foneme care transformă timpul, reușind să obiecteze și să materializeze imaterialul.


Color Kinesthesia 8A42, 2012-2017 Photographic C print from scanned 6 x 7’ color f ilm negative Scale: 127 x 152 cm – 50 x 60 cm


Universals Foldouts 4B27 Photographic C print from scanned 6 x 7’ color film negative Scale: 127 x 152 cm – 50 x 60 cm


Sonoptic Parallels , Composition no 11, 2016 Digital print onto white brushed aluminum from collaged color film negatives. Scale: 120 x 150 cm


Anne Katrine Senstad Born: Oslo, Norway, Lives and works in Oslo and New York Art Eductation: Parsons School of Design and The New School for Social Research, New York. 1994 www.annesenstad.com

Selected One-Person Exhibitions: 2020 Uj Kriterion Gallery, Miercurea Ciuc, Transylvania, Romania. Trans/essence, Curated by Botond Reszegh. Exhibition catalogue Yi Gallery, Brooklyn, New York, How We Live Together. Curated by Cecilia Jalboukh KAI Art Center, Tallin, Estonia, Radical Light - ELEMENTS IV, including sound by JG Thirlwell, Organized by Karin Laansoo. Curatorial text by Andres Kurg Freight and Volume Gallery, New York, Hyperborea, Organzied by Nick Lawrence 2019 SL Gallery, New York. Beckoned to Blue, Curated by Tony Long 2018 Trafo Kunsthall, Asker, Norway. Soft Geometry, Organized by Knut Blomstrøm 2017 K4 Galleri, Oslo, Norway. TIME BEYOND PLACE, with sound composed by JG Thirlwell. Curated by Bjørn Hatterud Topologies for a Vertical Sound – Anne Katrine Senstad with sound, poems and calligraphy by Catherine C. Hennix, 57th Venice Biennale Good Children Gallery, New Orleans. UltraModerne. Curated by Generic Art Solutions 2015 El Magazen Dell’Arte, 56th Venice Biennale, 2015. The Vanity of Vanities, curated by Dr Roberta Semeraro, organized by RO.SA.M. 2013 Zhulong Gallery, Dallas, TX. Color Gamut, Curated by Aja Martin SALT (Saltarelli Salong), Oslo, Norway. State of Space, curated by Bjørn Hatterud 2012 Kinesthesia for Saint Brigid, curated by Celina Jeffery. The Canadian Museum of Nature at St Brigids Cathedral 2011 Utsikten Kunstsenter, Norway. Kinesthesia in Kvinesdal, Curated by Torill Haugen ThisIsNotAgallery, Buenos Aires. The Infinity of Colour, Curated by Carlos Baragali Stiftelsen 3,14 Kunsthall. Is Her Name Red?, Bergen, Norway, Curated by Malin Barth 2009 KK Projects, New Orleans, The Sugarcane Labyrinth, A site-specific, 1,4 Acre agricultural land-art work and social engagement program, Theriot, Lousinana The Lab, New York, Diaspora USA, curated by Dr Koan-Jeff Bajsa Zendai MOMA, Shanghai, Light Words, White Neon, curated by Lies Coppens 2007 Houston Center for Photography, Texas, Light Writes Always in Plural Curated by Madeline Yale, Björn Ressle Gallery, New York, Light Writes Always in Plural Curated by Björn Ressle


Sonoptic Parallels , Composition no 11, 2016 installation view


Profile for Uj Kriterion Galeria

Anne Katrine Senstad TRANS/ESSENCE  

trans/essence, photographic art 1997-2017, art, photographic work

Anne Katrine Senstad TRANS/ESSENCE  

trans/essence, photographic art 1997-2017, art, photographic work

Advertisement