Lumina Cuvintelor "Ion Luca" by Tudor Simireanu

Cuprins

o o o o o o o o o o o o o o o

Argument… ... Lumina cuvintelor Ion Luca, am putea spune că acest titlu poate caracteriza revista noastră deoarece vă vom prezenta în niște simple pagini articole speciale, trudite din greu de către membrii echipei noastre. Odată ce ve-ți deschide această revistă, un portal către frumoșii ani de liceu vi se va deschide în fața ochilor, emoțiile primilor pași pe holurile liceului va vor inundă sufletul. Ve-ți simți timiditatea cu care am pășit în acest colectiv, care, acum este unit și puternic. Acest titlu nu este doar unul simplu, este plin de semnificație fiind chiar un reprezentant al echipei. Sperăm ca prin aceste rânduri să vă fi adus aminte de frumoasa perioadă în care și voi ați fost boboci și vrem să vă luminăm, prin cuvintele noastrea portalul către frumoasa viață de licean.

Membrii echipei: Moraru Georgiana Olariu Andra Oltean Roxana Rusu Mihai Sauciuc Diana Şcheul Mirela Simireanu Tudor Tironeac Gabriela Zelincă Teodora

Încă de la iniţialele

încercând să mă alipesc câtuşi de puţin acestui ,,enorm stup de albine,, ! Slujba oficiată de părintele, a fost ca un talisman dăruit noua de pronie pentru viitorul an, iar prelegerea ţinută de domnul director ne-a adus aminte de scopul nostru pe care îl avem de îndeplinit , dar şi de avantajele acestei lungi călătorii, pe care o vom parcurge la acesta etapă de învăţământ, din cadrul vieţii noastre ! În străfundul cugetului, simţeam desăvârşit o nouă atracţie, puţin reţinută de sentimentele fireşti, împăinjenite şi acum în inima şi subconştientul meu, dar în acelaşi timp, am căpătat şi un sentiment neaşteptat de încredere ! Gândul adolescentin că voi cunoaşte noi colegi, noi grupe de profesori sau că voi lega noi prietenii, mi-a dat un mănunchi de fiori, dar vârsta mi-a răspuns în stilu-i caracteristic - ,,Mergi, înaintează nu ai de ce să-ţi fie frică, experimentează şi te vei convinge,, ! Pe de altă parte a reflecţiei mele, raţiunea şi conştientul puţin mai răbdătoare, mai sigure şi mai reţinute, îmi prezentau o replică printr-un citat din celebrul filozof german - Emanuel Kant, care spunea studenţilor săi - ,,Dragii mei, două lucruri m-au minunat pe mine în viaţă : cerul înstelat şi legea morală din om ! Aceste două idei fundamentale, caracterizează şi dezvăluie, istoria atât a epocii în care trăim, a geniului natural, cât şi a iminentului şi veşnicului necunoscut : profunzimea şi complexitatea fiinţei umane !,, Gândindu-mă mai bine la aceste celebre cuvinte, care te provoacă inacceptabil la meditaţie, îmi dau seama cu repeziciune că sunt deplin valabile şi în zilele noastre ! Într-un sfârşit acceptabil acestei mici proze, putem afirma cutremurător, ca şi măreţul nostru filozof, că până la urmă, totul se rezumă la propria-ţi fiinţa, cum reacţionează ea caracteristic în faţa unei noi provocări, cum se pregăteşte psihic şi moral şi fără dar şi poate, cum receptează aproapele - persoana ta împreună cu aceste noi principii, încercând să te accepte, să te iniţieze, şi să te susţină pe mai departe în aceşti patru ani, spre viitorul tău ce timid, dar sigur se va înălţa ! Iar ca epilog… – ce vorbe mai înţelepte se potrivesc decât ale marelui poet, prozator şi filozof român Lucian Blaga, care rezuma un articol cu următoarele : ,,Întotdeauna la periferiile credinţei şi succesului se află, dragostea, smerenia, prietenia şi buna cuviinţă !,,

gânduri care mi-au

venit în minte la auzul acestui titlu destul de provocator,au fost acelea că pur si simplu doar imaginaţia mea năstruşnică, poate face echipă cu gândirea şi personalitatea tipică a fiinţei umane, în lupta cu însuşi raţionamentul şi stăpânirea mea de sine, faţă de această nouă etapă din viaţă, numită mai ,,ştiinţific,, trecerea de la copilărie la o maturizare treptată sau pur şi simplu cu letopiseţe de neclintit din inimile noastre tinere şi îndrăzneţe – care spun doar atât - ,,adolescenţa - o minune a vieţii,, ! Toate aceste idei şi inspiraţii care dădeau năvală în creierul si simţirea mea, au fost cauzate propriu-zis de o singură minte dătătoare de noi experienţe în domeniu şi anume doamna profesoară de Limba şi Literatura Română, Heidel Gabriela, care a venit pe neaşteptate cu o propunere surprinzătoare de concisă, aceea de a face o compunere pentru o viitoare oră cu dumneaei, în care noii ,,boboceii,, - de abia treziţi în febra veşnică a mult râvnitei perioade de liceu, să povestim cu propriile noastre cuvinte şi cugetări, cum ni s-a părut, sau cum am perceput cea dintâi zi de studiu. La primele cuvinte adresate nouă, am rămas puţin speriaţi, noi cei care vom poposi timp de patru ani în incinta acestei familii numeroase. Dar încetul cu încetul, prin ajutorul exigenţei binefăcătoare, dar şi a şarmului caracteristic doamnei profesoare, toate acestea puţin destăinuite prin comnicarea realizată atât verbal cât şi non verbal în primordiala oră de literatură, am ajuns la concluzia, ( eu personal ) că trebuie doar să-mi exprim sentimentele noi născute în sânul acestei comunităţi, închegate prin însuşi scopul ei, dar puţin presărate cu colegialitate, fără răutate sau invidie şi nu în ultimul rând cu esenţa vieţii – dragostea. Însuşi mica mea compunere începe destul de timid, când în prima mult aşteptatei zile am păşit încrezător, dar puţin speriat, de atâţia mulţi tineri, care, ca un roi erau adunaţi în stupul format în împrejurul terenului de sport, din faţa liceului. Trebuie să recunosc pe deplin, că la deschiderea acestui nou an şcolar, am întârziat puţin ( poate că acesta va fi un semn de bun augur, spre îndeplinirea ţintelor fixate pe timpul ciclului liceal ? ).Aş fi poate prea curios şi indiscret, să sper că voi afla atât de repede, calea acestui mister necunoscut ! Dar totuşi, păşind cu nerăbdare şi cu o oarecare reţinere, m-am furişat pe deplin,

Primele atestări documentare

Vatra Dornei deși este singurul oraș din Ținutul Dornelor, nu a avut nici o școală secundară bine organizată, și de lungă durată, pană după 23 august 1944. Pană atunci a funcționat în mod vremelnic, gimnaziul întemeiat la 1 septembrie 1921, care la data de 1 septembrie 1924 devine liceu, însă din cauza crizei financiare din acele vremuri a fost desființat. În această situație copii din aceste parți care vroiau săși continue studiile trebuiau să meargă la Câmpulung Moldovenesc sau în alte orașe. La 1 septembrie 1955 s-a înființat o școală medie mixtă ce șia început activitatea în clădirea "Runc" din str. 7 Noiembrie nr. 50, școală, care la data de 1 septembrie 1965 și-a schimbat denumirea în "Liceu".

Începutul a fost modest, cu peste 150 de ani in urmă... Așa îl atestă mărturiile scrise si nescrise. În mod oficial, școala în Dorna, nu o întâlnim decât in anul 1845. Aici cursurile s-au deschis intro casa de lemn la data de 1 octombrie 1845, cu limba de predare romană. În anul 1848, din cauza revoluției, școala a fost închisă pană în anul 1852, fiind transformată în spital. La data de 1 septembrie 1921 a fost înființat un gimnaziu de patru clase de către profesorul Vasile Lițu. La început el a funcționat tot în localul școlii din centru, însă după ce a fost transformat in liceu, la 1 septembrie 1924, a fost mutat în localul stațiunii balneare, iar la data de 30 noiembrie 1930 a fost desființat.

Invenţia invenţiilor

răia odată un meşter care era cel mai faimos inventator din oraşul său. Inventase cheia ochelarii cu lunetă, oglinda reglabilă care te arăta cu zece kilograme mai slab şi multe altele. Toate lucrurile inventate erau extrem de utile şi sporeau confortul vieţii, aşa că, primind în fiecare zi comenzi de invenţii, devenise un om foarte bogat. Ca orice bogat, începu o viaţă de huzur, dar grozav de plictisitoare. Într-o după-amiază călduţă de primăvară, meşterul şedea plictisit în faţa căsoiului său care îi citea gândurile şi-l servea cu limonadă atunci când îi era sete. Terminase toate comenzile din ziua respectivă şi nu ştia cu ce să-şi omoare timpul. „Ia să mai inventez ceva!”, îşi zise meşterul şi se apucă de treabă. Voia să inventeze ceva nemaivăzut, prin care să ajungă celebru. După două ore de muncă, construi un cub uriaş din sticlă, în care se afla o sferă de metal acoperită cu ţepi, ca un arici. În vârful fiecărui ţep îmbobocea câte o floare roşie. Cubul fu aşezat pe un postament din bronz, pe care scria „Invenţia invenţiilor”. În timp ce-şi admira opera, lângă el îşi făcu apariţia primarul oraşului. - Ce faci, meştere? E gata biroul meu care semnează şi parafează sigur acte? Se interesează primarul. - Sigur că da, răspunse meşterul. Cum te împaci cu scaunul în care poţi dormi la şedinţe, fără ca nimeni să observe? - Sigur că da, răspunse meşterul. - Cei chestia asta? O nouă invenţie de-a ta? - E mai multe de-atât, spuse meşterul cu mândrie. E „invenţia invenţiilor”! Primarul u prea pare convins de vorbele meşterului: - Da? Şi ce face invenţia asta a ta? Meşterul rămase blocat. Abia atunci îşi dădu seama că nu se gândise la nici o utilitate pentru invenţia sa. Dar cum putea să-i spună primarului? Atunci în veni în minte un răspuns inteligent: - Nu face nimic. „Invenţia invenţiilor” nu face nimic! Primarul rămase cu gura căscată. - Dar …. E genial! O invenţie care să nu folosească la nimic. Trebuie să o expunem în piaţa publică. Curând, la casa meşterului apar câţiva funcţionari de la primărie, care luară cubul pe sus şi îl duseră în piaţa publică. Cetăţenii oraşului o priviră cu uimire după care cu oarecare dispreţ. - Imposibil! Trebuie să folosească la ceva, zise o cucoană rujată şi parfumată. Pe mine acei ţepi mă duc cu gândul la ondulatorul de păr… - Aiurea! Îi replică domnul de lângă ea. Tu vezi florile din vârful ţepilor? E o unealtă de grădinărit! - Şi cubul? Interveni în discuţie un tânăr. Eu aş băga invenţia asta în categoria materialelor de construcţie… În cele din urmă, luă cuvântul meşterul:

INVENŢIA INVENŢIILOR

- Dragi cetăţeni, această invenţie nu foloseşte la nimic. Atunci se auziră exclamaţii şi huiduieli. - Ce nevoie avem de o invenţie inutilă? Strigă tânărul. Ne-ai dezamăgit, meştere! Mai bine mă duc acasă, să mă uit la televizor cu zece posturi pe care le poţi vedea în paralel…o invenţie minunată, care îţi aparţine! - Plec şi eu, spuse femeia cea cochetă. Cred că am uitat în priză prăjitorul de pâine care unge feliile cu unt. Oameni începură rând pe rând să plece. În scurt timp, în piaţă nu mai rămăsese decât meşterul şi cu primarul. Acestuia îi venea să plângă de ciudă, fiindcă invenţia sa nu

plăcu nimănui. Furios meşterul merge acasă şi distruge toate invenţiile. Curând, peste tot erau scânduri rupte, ţevi contorsionate, cabluri şi cioburi. Meşterul jură că nu va mai inventa nimic niciodată. O dată cu trecerea vremii, invenţia fusese uitată. Totuşi florile din vârful ţepilor continuau să îmbobocească şi erau pe zi ce trece tot mai frumoase. Treptat, locuitorii oraşului mergeau zilnic în piaţa publică, se uitau cum reflectau razele soarelui în cubul de sticlă şi admirau umbrele ţepilor pe asfalt Se bucurau în sinea lor când zăreau o nouă floare îmbobocind. - Meşterul acesta… de fapt, e un artist! Trase concluzia tânărului. Aşa e! spuse şi bătrânul. Invenţia asta e o operă de artă! - Să mergem la maestru să-i mulţumim! Propuse doamna. Datorită invenţiei lui, oraşul nostru are o personalitate! Meşterul nu se aşteptase să-i vină dintr-odată atâţia vizitatori, care intrau cu sfială în căsoiul lui ce nu mai citea gânduri pentru că se defectase. Se simţi, brusc, fericit.

Ştiaţi că....

...ceaiul este a doua băutură consumată în lume după apă?

...de-a lungul vieții,omul se hrănește circa 4 ani? ...aproximativ 90% din populația planetei locuiește în Emisfera Nordică?

...un om uită, în medie,circa 80% din tot ce a învățat întro zi?

...aproximativ 6000 fulgere lovesc Pământul în fiecare minut?

...pe Uranus vara durează 21 de ani?

...un pahar cu apă fierbinte îngheața mai repede în frigider decât unul cu apă rece?

10 TEHNICI PENTRU A ÎNVĂŢA REPEDE 2. Privește cartea ca o mină din care trebuie să extragi lucrurile esențiale.

1. Mărește constant viteza cu care citești 3. Renunță la cititul cu voce tare.

4. Învață logic-făcând analogii.

6. Folosește viziunea periferică.

5. Renunță la recitirea paragrafelor deja parcurse – NU sări paragraful.

7. Învață să citești cuvintele cheie.

8. Elimină opririle pe un singur cuvânt.

9. Învață la timpul potrivit.

10. Stabileşte un obiectiv pentru sesiunea de citit.

Eşti o persoană tolerantă cu ceilalţi?

1. În grupul tău de colegi este o persoană care s-a născut în altă ţara și nu vorbește prea bine română. Care e părerea ta despre această persoană?

b)e posibil ca această persoană să aibă serioase probleme de sanatatecare au determinat-o să ajungă așa 3. Unul din membrii grupului tău urmărește în mod regulat o emisiune despre care tu crezi că este o prostie. Ce crezi despre acea persoană?

a)nu-i ușor să te muți într-o țară străină și să înveți limba respectivă b)nu se străduie să o învețe, dacă ar faceo ar vorbi mai bine limba

a)este cu siguranță ceva în neregulă cu orice persoană care urmărește o asemenea emisiune

2. Vezi o persoană foarte grasă. Primul lucru la care te gândești este că:

b)gustul său în emisiuni este diferit de al meu

a)această persoană nu face nicioadata sport, mănâncă în exces și nu are nici un fel de motivație sau mândrie în felul cum arată

4. Cineva îţi povestește despre o persoană de 40 de ani, pe care nu o cunoști, care încă locuiește cu părinţii... Ce crezi despre acea persoană?

a)probabil că are bune motive pentru astasi oricum nu am suficiente informații pentru a o judecă

b)nu 9. Te deranjează persoanele care mănâncă și beau mult la petrecerile pe care le organizezi?

b)iară o persoană fără ambiție și care nu se descurcă în viață

a)da, dar nui băi, nu le mai invit data viitoare b)nu în mod deosebit 10. Dacă un prieten din cadrul grupului din care faci parte încearcă să fie șeful întâlnirii, ce gândești despre el?

5. Afli că un bun prieten de-al tău are convingeri politice complet diferite de ale tale. Hotărăști să... a)rupi prietenia, sau să o lași mai moale b)prietenia despartă granițele politicei, într-o democrație putem fi prietenii acceptând faptul că avem convingeri politice diferite

a)ce obrăznicie! b) n-am nimic împotrivă 11. O prietenă (sau un prieten) puţin cam plictisitoare te roagă mereu să o însoţești prin oraș, pe unde are să-și rezolve diverse probleme, ori la cumpărături. Acum te sună să te roage din nou (pentru a câtă oară??) să o însoţești. Ce-i răspunzi?

6. Ești în aeroport, te-ai așezat la coadă așteptând să te îmbarci în avion, când o persoană ce pare a fi din ț ările arabe este invitată afară din rând pentru a nouă verificare... a)intru în panică cu gândul că e un terorist și vorbesc cu personalul din aeroport pentru a afla mai multe informații

a)n-ai putea uneori încerca să te mai descurci și singur(ă)? b)îmi pare rău, dar acum nu am timp, am altceva de făcut.

b)robabil că nu e nimic, dar e bine că cineva e acolo și verifică de două ori

12. La o reuniune la care participă persoane de toate vârstele, într-unul din grupurile în care se discută, cineva mai în vârstă explică celorlalț i că "pe vremea ei" era mult mai bine decât acum din toate punctele de vedere, etc. Cum reacţionezi?

7. Ţi se face o farsă urâtă, în ce mod reacţionezi? a)fac haz de necaz b)mă supăr 8. Persoanele care sunt foarte amabile și drăguț e o fac din interes.

a)nu mai ascult, dacă se poate plec și alte grupuri de persoane care discută,dacă nu, plec de tot de la reuniune

a)da

a)în timp, se poate întâmpla oricui b)îi spui că părerile sale reflectă o părere strict personală, pe care tu n-o împărtășești 13. Ești bun (bună) prieten cu un coleg (o colegă) de sex opus. Afli însă că prietenia voastră provoacă gelozia soţului (soţiei) prietenului tău (prietenei tale). a)îmi păstrez calmul, e o falsă problemă b)o asemenea bănuiala mă rănește

b)nu își făcea probabil bine treaba 17. Obișnuiești să te întâlnești și cu persoane care nu au aceleași idei, cultură și stil de viaţă ca tine? a)da b)nu 18. Le dai dreptate celor care încearcă să-i recupereze pe dependenţii de droguri? a)da

14. Te ocupi cu organizarea unui joc, la care să participe prietenii din grupul tău. Pe cine inviţi? a)îi invit doar pe cei care știu cum se joacă acest joc

b)nu, cred că e pierdere de timp 19. Ţi se întâmplă adesea să ridici glasul pentru a-ţi susţine punctul de vedere? a)da b)nu

b)îi invit pe toți 15.Ce părere ai despre personele extravagante?

20. Îţi plac noutăţile?

a)că sunt persoane deosebite de ceilalți b)că o fac în mod ostentativ (o fac special)

a)da b)nu 21. Ești de acord că foarte multe persoane nu știu să-și facă treaba?

16. Ce părere ai despre cineva care șia pierdut locul de muncă?

a)da b)nu

Feliciări! Eşti o persoană tolerantă! Acum pe baza tabelului de mai jos calculează-ţi punctajul şi vezi cât de tolerant ești:

De la 21 la 15 puncte. Ai o minte deschisă și ești o persoană tolerantă cu ceilalți. Ești o persoană dotată cu multă flexibilitate. Respecți gândurile și comportamentele diferite de ale tale, cu condiția ca ele să nu atenteze la libertatea ta, situație în care te vezi nevoit(ă) să intervii cu tact. Răbdarea de care dai dovadă este superioară celei medii. Probabil că această deschidere mintală se datorează unei solide culturi sau unor frecvente șederi în străinătate. Din păcate, cei din jur, care nu te cunosc prea bine, interpretează această toleranță ca o slăbiciune, de care caută să profite. Ar trebui să existe mai multe astfel de persoane.

De la 14 la 8 puncte. Ești o persoană destul de tolerantă. Ești o persoană capabilă să înțeleagă punctele de vedere diferite de ale tale. Îți place să-ți compari ideile cu ale altora. Chiar dacă ești foarte prins(ă) în unele discuții, încerci să nu fii agresiv(ă). Însă în fața ignoranței, mitocăniei, etc., suplețea de care dai dovadă se diminuează, caz în care nu eziți să spui adevărul celor care te rănesc.

De la 7 la 0 puncte. Nu ești o persoană tolerantă. Ești o persoană intransigentă, cu idei foarte precise, pe care le aperi cu vigoare, culmea, și când nu e necesar. Nu te simți bine când discuți calm cu cineva care nu are aceeași părere cu tine, te ambalezi ușor pentru fleacuri și uneori chiar începi să țipi. În orice situație încerci să-ți impui punctul de vedere, iar dacă nu reușești, pleci trântind ușa după tine. Comportamentul tău nu prea inspiră simpatie din partea celorlalți.

16.

17.

10.

18.

11.

19.

12.

20.

13.

21.

14.

15.

chiul fotografic vede numai prin filtrul sufletului și al stării de moment. Un fotograf poate vedea ce este în sufletul tău rotind o singură dată inelele obiectivului aparatului de fotografiat și astfel o explozie de sentimente și culori, pictează pe o foaie simplă emoții, gânduri și priviri. Dar cum fotografia este o artă, nu este simplu să realizezi ceva reușit. Trebuie să pui mult suflet în fiecare mișcare pe care o faci, fiecare cadru trebuie privit din toate perspectivele, lumina trebuie să fie destul de puternică, încât să poți vedea perfecțiunea. Când fotografierea lucrurilor începe să devină o pasiune ești prins între a fi un fotograf sau a fi cel fotografiat și este greu să alegi între a privi spre perfecțiune sau a-ți lasă sufletul să se deschidă în față unui obiectiv care ar

putea să îl îmbrace în mii de costume, creeandu-I o scenă pe care să își joace piesa de teatru. Tu ce ai alege? Eu am ales. Am ales să privesc perfecțiunea în fotografiile mele, în pasiunea mea, care a devenit tot mai influentă în deciziile mele și în viața mea. Astfel am început să privesc lumina altfel, fiind esențială în „viața mea profesională” - fotografia. Eu am ales să fotografiez oameni, să privesc dincolo de chipurile perfecte, să privesc direct prin retina muzei mele. În poze, oamenii sunt mai buni, în ochii lor poți cîți stări de moment, sentimente trecătoare. Totul, eu prin fotografie pot vedea totul și nu îmi pot imagina viața fără sunetul aparatului de fotografiat care, clonează gândirea mea. Așa am învățat să țin captive amintirile și sentimentele, clipele de neuitat, privind în trecut sau în present, prin fotografie. ( Sauciuc Diana)

!? Cine le oferă afecţiunea de care are nevoie un pui de căţel?

Un ger cumplit a îngheţat orice suflare într-un orăşel numit Vatra Dornei. Împreună cu clasa a9a E de la liceul Ion Luca am decis să vizităm adăpostul de căţei unde multe suflete de gheaţă aşteaptă un miracol. Drumul lung şi frigul au dovedit că nici măcar un câine nu merită scos din casă, dar sunt mulţi căţeluşi care nu au o casă, acest lucru trist ne-a motivate să continuăm adevărata aventură prin viscol şi frig.

Când adăpostul are vizitatori, multe codiţe flutură în aer, în speranţa că vor primi un cămin unde căldura şi hrana nu sunt o problemă Şi acest căţeluş speră să fie luat acasă de cineva unde să devină cel mai bun prieten al omului. În aceşti ochi putem citi tristeţea pe care o are în suflet acest căţel lipsit de libertate şi chinuit de gerul năprasnic.

Mulţi căţei abandonaţi au fost aduşi la adăpost, unde primesc hrană. Este greu deoarece frigul a început să devină tot mai insuportabil pentru micile fiinţe adăpostite acolo.

Frigul necruţător a început să facă victime la adăpostul de căţei din Vatra Dornei. Sperăm ca vara să aducă mai multă speranţă pentru aceste animale aflate în pericol.

Hrana le este asigurată dar afecţiunea

Poveste de iarnÄ&#x192;

17[Type text]

Page 1

toate sentimentele investite în ea. Ea este copilașul meu, căruia îi dedic mult timp, iar

O pasiune este pentru un om în primul rând,

atunci când eram în clasa a 5-a, pentru a scăpa

definitorie, pentru a exprima către lumea

de școală și a mai sta o perioadă la bunici

înconjurătoare cine este el, iar în al doilea rând, o

alături de ea, m-am ascuns în iesle. Tot prin

pasiune reprezintă modalitatea prin care persoana

intermediul acestei mari pasiuni, astăzi am

se dimensionează și redimensionează spre ea însăși.

nenumărați prieteni, atât reali cât și virtuali

Dintotdeauna oamenii au avut pasiuni.

pe “Facebook” , împreună cu care discut și mă

Unii au fost războinici, alții dinpotriva casnici; unii

informez despre cum am putea face pentru ca

au fost pasionați de vânătoare, alții dinpotriva de

prietenii noștri caii, să fie și mai fericiți și mai

protecția animalelor; unii au fost colecționari de

bine îngrijiți.

orice, alții resping colecțiile aruncând orice. O

Pentru această prietenie sunt în stare de

pasiune este ca un monodeism care la început este

multe sacrificii, de mult timp, chiar ultimele

doar o încercare de a avea ceva pentru că dorința

economii sunt în stare să mi le cheltuiesc

aceasta vine din nevoia de a acumula, de a poseda,

pentru a-i mai cumpără ceva dragei mele

însă, pe urmă devine pathologic, noi fiind în stare

prietene.

să renunțăm la aproape orice pentru colecția

Deci,

această pasiune mă dezvoltă ca om, fiind tot

noastră sau pentru pasiunea noastră.

timpul interesată despre ce este nou în acest

Cea mai mare pasiune a vieții mele sunt

domeniu, despre tehnici de dresaj, despre

caii. Atunci când eram mică, la bunici am protestat

alimentative, despre tot ceea ce noi, oamenii

când unchiul meu m-a urcat pentru prima dată pe

putem face pentru aceste animale

șaua unui cal. Dar odată urcată nu am mai vrut să

excepționale care cred că totuși nu sunt atât

cobor. De atunci pasiunea mea pentru cai s-a

de promovate nici în calitate de animal de

dezvoltat. Nici acum nu pot să mi-o explic. .

companie, nici în calitate de partener pentru

Iubesc pur și simplu caii pentru privirea lor

un sport extraordinar, echitația.

melancolică, privire care îți dă o stare de liniște dar care te pune și pe gânduri. Când sunt supărată

(Zelincă Teodora)

prefer să mă plimb Călare. Aceste animale sunt inteligente, afectuase, ușor de dresat, atât timp cât le iubești. Și căluțul meu “Buna” este pentru mine o adevărată oază de afecțiune, de prietenie ,de sinceritate , deoarece spre deosebire de unii oameni ea stie să întoarcă

Glume… Doi prieteni discutau despre inteligenţa câinilor. Unul povesteşte: - Am un câine. Mă întorc seara de la lucru şi îl găsesc întins în pat. Bineînţeles i-am tras o bătaie bună să se înveţe minte să nu mai stea pe pat. A doua zi când mă întorc, îl găsesc lângă pat, dar bineînţeles, patul era cald. Iar l-am bătut. Şi a treia zi, ce crezi? Când am ajuns acasă, l-am găsit suflând ca să se răcească patul…

Un şofer care a lovit o găină se dă jos din maşină şi-l întreabă repede pe băieţel care privea de pe trotuar: - Crezi că găina asta e din curtea ta?!! - Nu răspunde băieţelul. Ale noastre nu sunt aşa turtite.

Un om îşi cumpărase o plasă nouă pentru ţânţari. Se trezeşte în miezul nopţii şi aude: bâzzz, bâzzz! Omoară 5 ţânţari! Aude iar! Nervos, mai omoară 10. Încearcă să adoarmă, când iarăşi: bâzzz! Se trezeşte, aprinde lumina şi se îndreaptă nedumerit către plasă. Când, ce vede? Un ţânţar mare ridica plasa, iar ăia mici intrau…

Culmi... CCuullm meeaa ppeeddiicchhiiuurriiii:: S Saa ffaaccii uunngghhiiiillee uunnuuii ppiicciioorr ddee ppaatt..

Culmea vitezei: Sa stingi lumina si sa ajungi inaintea ei in pat.

Culmea amabilitatii: Sa-si ceara scuze profesorul care te-a prins copiind.

Culmea cruzimii: Sa bati un catel de usturoi, iar el sa te muste.

Culmea prostiei: Sa stingi un bec si sa aprinzi un chibrit sa vezi daca s-a stins becul.

Culmea geografiei: Sa deschizi Portile de fier cu Cheile Bicazului. Culmea rabdarii: Sa-ti numeri parul din cap cu manusa de box! (Olariu Andra)

LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi ntelorIonLucaLuminaCuvintelorIonLu caLuminaCuvintelorIonLucaLuminaCu vintelorIonLuca Lumina Cuvintelor “Ion Luca” LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi Realizată de elevii clasei a IX-a E ntelorIonLucaLuminaCuvintelorIonLu caLuminaCuvintelorIonLucaLuminaCu vintelorLuminaCuvintelorIonLucaLum inaCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelo rIonLucaLuminaCuvintelorIonLucaLu minaCuvintelorIonLucaLuminaCuvint elorIonLucaLuminaCuvintelorIonLuca LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi ntelorIonLucaLuminaCuvintelorLumin aCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelorI onLucaLuminaCuvintelorIonLucaLumi Prezintă reflecţiile, întâmplările, ideile şi cunoştinţele noastre. Sperăm că v-a făcut plăcere să o citiţi.