Femeia
TIMPUL săptămânală. timpulsă să știi! știi! TIMPULEdiție - Ediție SpecialăApare luni E Etimpul
20 AUGUST 2012, NR. 30 (83)
Argument
Cum să aduci fericirea în viaţa ta Dacă spunem că este greu să menţii o atitudine pozitivă în aceste zile, nu prea sunt mulţi cei care nu sunt de acord. Însă, pentru a putea face faţă tuturor sarcinilor, trebuie să ai parte şi de o atitudine ceva mai pozitivă, altfel totul te va copleşi la Mira Tănase un moment dat. Este foarte simplu să dai sfaturi despre cum ar trebui cineva să îşi petreacă viaţa, dar cu toate acestea te gândeşti că, făcând aceste lucruri, nu vei avea decât de câştigat. Micile schimbări pe care doar tu le poţi face te pot ajuta să te simţi mai fericit. Gândeşte-te întotdeauna la lucrurile bune din viaţa ta. Stai câteva minute pe zi şi scrie-le pe hârtie în loc să te gândeşti de ce vecinul are o maşină mai frumoasă decât a ta, când te poţi gândi că ai maşina pe care ţi-o poți permite, şi nu trebuie să aştepţi transportul în comun. Zâmbeşte zilnic tuturor. Aşa cum laşi să se vadă când eşti supărat, fă la fel şi când eşti fericit. Zâmbeşte tuturor persoanelor care îţi ies în cale. Nimeni nu trebuie să ştie întotdeauna ce este în sufletul tău. Meditează în mod regulat şi roagă-te. Indiferent de religie, rugăciunea este un lucru ce te poate face să te simţi mai bine şi să ai o atitudine pozitivă mai mult timp. Visează cu ochii deschişi şi gândeşte-te la cum ai vrea să se desfăşoare viaţa ta în continuare. Dacă vrei să începi un lucru nou, nu îl amâna. Cu cât îl începi mai repede, cu atât vei termina mai repede şi te vei simţi mai mulţumit. Aşa că începe acum, nu aştepta până mâine, pentru că s-ar putea să fie prea târziu. Ajută oamenii din jurul tău care au nevoie de tine. Dacă vei face acte de bunătate, inima ţi se va umple de bucurie. Ai grijă de emoţiile tale. Dacă eşti deprimat, încearcă să faci ceva care întotdeauna îţi ridică moralul. Dacă te simţi singur, sună un prieten. Dacă eşti supărat, încearcă să găseşti ceva care să te facă să râzi. Ai încredere în propria persoană şi în calităţile tale. Gândeşte-te la munca ta, la ceea ce faci pentru familia ta, gândeşte-te la ce te face deosebit faţă de ceilalţi şi apreciază că aceste lucruri te fac unic. Ştiu că toate aceste lucruri sună a teorie ieftină, dar trebuie să ştiţi că ele ajută şi au la bază un mare adevăr ce constă în faptul că noi trebuie să avem grijă de fericirea noastră şi nu trebuie să aşteptăm ca ea să vină de la cei din jurul nostru. Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce anume ne poate face fericiţi.
Zinaida Bolboceanu:
„Banul este mărul discordiei în R. Moldova...” P.7
Apă de parfum Today Tomorrow Forever Câştigătoarea premiului AVON este Claudia Boldescu din Chişinău.
TALON DE PARTICIPARE NUME_____________________________________________________________________ PRENUME_________________________________________________________________ ADRESĂ___________________________________________________________________ TELEFON
Aroma este dedicată fe m e i l or rom ant i c e, visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste. Încearcă aroma nouă de la AVON, creată exclusiv pentru tine!
Dosarele minții
Pagina 6
În miez de vară,
Cum poţi deveni o cuceritoare desăvârşită
Culinar.md
Pilaf cu năut şi conopidă
Pagina 8
6
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
DOSARELE MINTII Liber prin mintea femeilor
Adevăr şi oroare
Egoism
Planul Petru Stratulat petru@umbluliber.com www.umbluliber.com Am realizat că îmbătrânesc, puţin câte puţin. Au început să apară firele albe pe cap, în barbă, dar şi pe piept. Mi-am schimbat priorităţile în timp şi am devenit interesat de alte lucruri, faţă de acum câţiva ani, când voiam să mă distrez toată ziua. Nu mai vreau să alerg după iluzii, nu mai cred în promisiuni măreţe, ci îmi fac planuri şi mă asigur că mă pot ţine de ele. Joaca s-a terminat. Adevărata misiune în viaţă abia acum începe. Îmi doresc foarte mult un copil cu femeia pe care o iubesc, linişte şi armonie în viaţa de cuplu. Având în vedere articolele trecute publicate aici, îmi dau seama că aceste lucruri vor fi foarte greu de realizat, dar până acum nu a existat niciun plan. Mă uit în jurul meu şi îmi văd prietenii, colegii, foştii colegi de liceu cum îşi întemeiază o familie, sunt fericiţi, şi apoi mă uit la mine şi văd un băiat de douăzeci şi opt de ani, care aleargă aiurea după femei, căutând-o pe aceea care nu există. Poate că într-adevăr ceea ce mi-am dorit din 2010 şi până în prezent este o iluzie şi ar fi timpul să deschid naibii ochii pentru a înţelege că realitatea are o altă formă? Am tot privit viaţa prin ochii unui adolescent. A sosit momentul să o fac prin ochii unui adult.
Ne naştem singuri şi murim singuri, dar trăim cu speranţa de a ne găsi partenerul într-o viaţă incertă şi plină de neprevăzut. Oricât de mult am iubi, există momente în care este natural să fim egoişti, pentru că este foarte importantă starea noastră de bine, confortul nostru emoţional, chiar dacă persoana de lângă noi plânge în hohote. Pe p a rc u r s u l anilor, apar în faţa noastră decizii grele ce trebuie luate cu mintea, nu cu sufletul, decizii ce vor provoca traume celor din jur. Dacă nu le luăm, traumele vor fi ale noastre şi, iată cum, încă o dată, egoismul ne protejează. Singura persoană cu adevărat altruistă a fost Iisus, dar el există într-o carte scrisă de nişte oameni care nu au participat la evenimentele respective şi care au dat naştere, astfel, unei religii
ce a constrâns în loc să ofere libertatea promisă. Uneori este mai important timpul tău, pe care nu doreşti să-l împarţi cu ea. Vrei să zaci acasă fără să o auzi ori să o vezi. Latenţa este o stare mult râvnită de către orice bărbat. Din păcate, ea nu va înţelege niciodată pornirea de a te izola de restul lumii sau doar de ea. O asemenea decizie nu ar face altceva decât să-i
Petru Stratulat
În oglindă
În miez de vară,
Cum poţi deveni o cuceritoare desăvârşită Cine a spus că magnetismul nu se învaţă? Noi credem că orice femeie poate fi o apariţie râvnită de toţi bărbaţii. Cu puţină atitudine şi respectând câteva reguli simple. Nu fi permanent în căutarea unei relaţii serioase. Imediat ce ieşim dintr-o relaţie de durată plecăm din nou în căutarea bărbatului perfect, aruncându-ne cu capul înainte într-o nouă relaţie. Nimic mai greşit! Nu ieşi în oraş doar cu gândul că poate de această dată vei găsi acel tip minunat cu care vei trăi fericită până la adânci bătrâneţi. Mergi hotărâtă să te distrezi şi să te simţi bine alături de grupul tău de prieteni. Nimic nu e mai atrăgător pentru un bărbat decât să vadă o femeie care ştie să se distreze şi nu aşteaptă o cerere în căsătorie a doua zi după ce a cunoscut-o. Fii înţelegătoare şi nu critica femeile din jurul tău. Renunţă la atitudinea răutăcioasă atunci când vorbeşti despre alte femei. Chiar dacă prietenele lui îţi sunt antipatice ori sora lui ţi se pare groaznic de enervantă, abţine-te de la orice comentariu maliţios. Cu cât vei fi
demonstreze că nu o iubeşti şi că timpul petrecut împreuna până în acel moment a fost unul pierdut. Unde este iubire, nu există libertatea persoanei. De fapt, nu există persoana, ci cuplul. Am doi prieteni care duc o viaţă împreună imposibil de înţeles pentru mine. Îşi acordă atât de multă libertate, încât mă sperie teribil. El poate pleca de acasă cu zilele, cu
un mesaj precum „Revin săptămâna viitoare”, fără ca ea să pună o întrebare. Desigur şi reciproca este valabilă. Nu aceasta reprezintă extrema, ci faptul că dorm separat, în camere diferite, pentru a nu se sătura unul de celălalt. În fiecare seară îşi permit luxul de a fi ei, persoane individuale şi independente una de cealaltă, pentru ca a doua zi să se reîntâlnească. Bizar? Puţin spus, dar admirabil, în acelaşi timp. Este foarte greu să-ţi vezi partenerul ca pe o entitate separată, care nu depinde de tine. Orgoliul tău suferă când simte că există orgoliul său. Nu acceptă egoismul celuilalt şi aşa ajungem la întrebarea: „Este egoist cel de lângă tine sau tu, pentru că-ţi doreşti toată atenţia sa?”.
mai vehementă la adresa femeilor din jurul vostru, cu atât îi vei da impresia că eşti complet nesigură pe propriile forţe, invidioasă şi chiar răutăcioasă. Cele trei atribute: abordabilă, simpatică, degajată. Când ai găsit o persoană simpatică, cu care îţi face plăcere să vorbeşti, lasă deoparte temerile sau orgoliile şi fii abordabilă. Şi încă ceva: fii dispusă să faci concesii şi nu pleca de la premisa că totul trebuie să se desfăşoare după un scenariu prestabilit. Fii deschisă şi priveşte orice experienţă ca pe o nouă aventură. Renunţă la monologurile despre cât de tristă e viaţa ta! Să spunem
adevărul: nimănui nu-i place să asculte ore în şir oameni lamentându-se şi vorbinduşi de rău toţi cunoscuţii. Aşadar, oricât de tare te-ar fi enervat un coleg de serviciu sau ce dispute ai fi avut cu amicele tale, nu te apuca să ţii un monolog despre cât de grea e viaţa ta. Vei reuşi să demonstrezi că faci din orice conflict o adevărată dramă. Fii acea persoană pe care ţi-ai dori să o întâlneşti la rândul tău! Sună atât de simplu. Doar că de cele mai multe ori suntem atât de concentrate asupra defectelor pe care am vrea să le reparăm încât uităm să le arătăm celorlalţi şi calităţile noastre. Iar de fiecare dată când ieşim să ne distrăm, uităm să fim noi însene. Dacă ne spunem la fiecare secundă că nu merităm un anumit lucru sau ne găsim toate defectele din lume, atunci cum ne-am putea aştepta ca cineva să ne iubească sincer pentru ceea ce suntem?! Lasă complexele deoparte, încearcă să îndrepţi lucrurile care nu-ţi plac şi fii optimistă: când crezi în lucruri bune, vei avea parte numai de fericire. (S. U.)
Umilinţa, o putere calmă, subapreciată Să-ţi fie milă de cineva, este cea mai mare jignire pe care i-o poţi aduce. Citisem aceste cuvinte cu mult timp în urmă, dar îmi răsunau de fiecare dată când mă gândeam la cineva cu „Săracu’ de el!”. Umilinţa nu este printre cele mai populare virtuţi în aceste zile, însă o Silvia Ursu nouă teorie spune că, dacă dai de necaz psihologie@timpul.md vreodată, un prieten umil este cel care va fi alături de tine. Umilinţa a fost asociată şi cu generozitatea. Or, compasiunea e dificilă dacă nu ai un pic de smerenie. Studiile mai arată că oamenii modeşti, simpli, tind să fie angajaţi şi şefi mai buni. Cu siguranţă însă, în zilele noastre când tupeul îţi aduce de cele mai multe ori promovarea mult râvnită, persoanele modeste au de trecut prin multe obstacole până să ajungă în poziţii de conducere. Oamenii de ştiinţă au caracterizat persoana umilă ca fiind cu picioarele pe pământ şi capabilă să-şi înţeleagă şi să-şi accepte propriile puteri şi slăbiciuni, fără să le sub- sau supraevalueze. De asemenea, smerenia a fost pusă în opoziţie cu aroganţa şi narcisismul. Umilinţa nu trebuie confundată cu „capul lăsat, sabia nu-l taie”. Este mai mult vorba de compromis. Odată cu creşterea consumului şi a diverselor oferte de pe piaţă, am devenit mai mofturoşi, avem gusturi „mai rafinate”. Chiar dacă, în copilărie, la grădiniţă am mâncat cu toţii acelaşi terci de lapte şi am băut acelaşi ceai cu unt în el. Umilinţa e virtutea de a accepta situaţia în care te afli, dar având totuşi puterea de a te lupta pentru drepturile tale când ştii că acestea îţi sunt încălcate. Iar atunci când ne va fi milă de cineva, să ne gândim că acea persoană poate fi prima care va sări să stingă focul sau să cheme ambulanţa.
FEMEIA
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
7
femeia
Zinaida Bolboceanu: „Banul este mărul discordiei în R. Moldova...” S
e află în Chişinău de la vârsta de 11 ani, şi-a făcut aici studiile - mai întâi la Liceul Republican-internat de Arte Plastice „Igor Vieru”, apoi la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, iar peste ani - la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Dar nu a reuşit să-şi cumpere o casă în capitală, deşi şi-a dorit foarte mult. Aşa încât, cunoscuta interpretă de muzică populară Zinaida Bolboceanu face şi astăzi naveta de la Cojuşna la Chişinău. Nu are nici maşină personală, de aceea merge cu microbuzul. „Aşa e când te ţii de coada folclorului autentic”, îmi explică artista. Tatiana Corai
- Stimată doamnă Zinaida Bolboceanu, de ce locuiţi la Cojuşna, la ţară, când toată lumea se trage la oraş?... - Ne-am tras şi noi la oraş, dar prin anul 1983 nu aveai dreptul să alegi, nu exista nici cea mai vagă şansă să te stabileşti la Chişinău. Noi, băştinaşii, nu aveam acest drept. De aceea am ales un sat mai apropiat de capitală. - Când aţi descoperit că puteţi cânta? - Ei, asta, ca toţi artiştii, de mic copil. Am fost un copil dotat. Îmi doream să fiu şi artistă de circ, pentru că îmi plăcea gimnastica, dar mă vedeam pe viitor şi pedagog, şi medic, şi artistă de cinema, şi cântăreață, numai ce nu-mi doream în copilăria mea! - Şi aţi început cu artele plastice... - A ales mama pentru mine. A auzit că se deschide la Chişinău o şcoală de arte pentru copiii dotaţi, iar ea voia să mă scoată din sat, să ajung om mare. Eram eminentă şi deja aveam în tot satul reputaţie de artistă. M-a dus la Chişinău, mi-a zis: hai să încerci mai întâi la pictură, pe urmă vom mai vedea ce poţi. Aşa am ajuns la Liceul Republican-internat de Arte Plastice „Igor Vieru”. Aveam doar 11 ani, îmi lipseau părinţii, surorile. Nici astăzi nu pot uita acel dor de casă. Scriam în fiecare zi scrisori, mai lăsam să picure şi câte o lacrimă pe foaie, să se împrăştie cerneala, să vadă mama că eu plâng şi vreau acasă... Dar nu am abandonat studiile. După nouă clase, am mers la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”,
unde am studiat alţi patru ani pedagogia şi pictura. La anul IV m-am căsătorit. Învăţam într-o grupă cu soţul meu, Dumitru Bolboceanu, eram tineri, aveam doar 18 ani... - Reiese că aţi învăţat atâţia ani la Arte Plastice, ca să deveniţi... una dintre cele mai bune cântăreţe de muzică populară?! - Dar niciodată nu m-am despărţit de cântec. Cântam oriunde, din plăcere, cântam folclor autentic, pe care îl auzeam de la bătrânii din sat. Văzând că oamenilor le place, m-am gândit să fac studii muzicale. Locuiam la Cojuşna şi activam în Ansamblul de amatori „Poieniţa” când s-a deschis o secţie de canto popular pe lângă fostul Conservator. Erau invitaţi să aplice toţi doritorii, timp de doi ani trebuia să studiezi muzica după care să fii admis la anul I universitar. M-am dus la concurs - erau zece tinere pe un loc, dar am avut noroc, pentru că eram vocea pe care o căuta profesorul Gleb Ceaikovski-Mereşanu. M-a luat pe mine, „pentru
autenticitate şi originalitate”, sunt cuvintele lui. Se întâmpla în anul 1986. Am fost admisă peste un an la Conservator unde am studiat canto, iar după absolvire am rămas la Conservator să predau, eram prima persoană cu studii speciale în domeniul cântecului popular... Peste trei ani, am abandonat pedagogia, pentru că mi-am dorit o activitate artistică mai fructuoasă. Am concertat cu Ansamblul „Busuioc Moldovenesc”, apoi am fondat grupul folcloric „Ethnos”, împreună cu surorile Stoianov - Maria şi Luminiţa - şi am activat mulţi ani în România. Până în momentul în care, cum se mai întâmplă printre artişti, ne-am certat şi ne-am despărţit... - Ce s-a întâmplat? - Din cauza banilor. Iniţial de înţeleseserăm între noi ca mie să-mi revină 40 procente, iar lor câte 30, întrucât cântecele pe care le interpreta grupul nostru erau din repertoriul meu. La un moment dat, însă, fetele au pus problema: de ce eu 40 şi ele câte 30... Mă rog, nu a fost poate singura cauză a conflictului, dar principala. Aşa că am plecat şi m-am jurat că nu o să mai ies niciodată în scenă... Prea multă durere şi supărare îmi aducea profesia aceasta. - Până la urmă, v-aţi împăcat, iar supărarea a fost uitată... - Nici nu se putea altfel, deoarece Maria Stoianov
mi-a fost prietenă. Eu cred că neînţelegerile le sunt date oamenilor ca să le depăşească şi să devină mai înţelepţi. Ele sunt un fel de „probleme carmice”. Nu neg, m-a ajutat şi mama, care adesea îmi zicea: „Tare-i bine când ierţi şi când te împaci cu lumea!”. Avea dreptate: împăcarea îţi scoate veninul din suflet, pentru că atunci când eşti supărat aduni energie negativă, care iese foarte greu din om. Particulele negative se înmulţesc, pun stăpânire pe tine. Azi un pic, mâine un pic, nici nu-ţi dai seama cum te prefaci într-un ghem de nervi, care îţi strică toată viaţa. Şi apoi, mai e ceva: pe lumea asta toate sunt trecătoare. Astfel, suntem din nou foarte bune prietene cu Maria... Probabil că ruptura dintre noi ne-a ridicat la un alt nivel de înţelegere... - Dar în acel moment vaţi lăsat copleşită de emoţii şi... aţi plecat în Grecia! - Sigur că la mijloc a fost şi această dezamăgire. Dar ne-a mânat în Grecia criza economică din anul 2000. Începuserăm să construim o casă nouă la Cojuşna, pe cea veche o demolasem, copiii urmau să-şi continue studiile la facultate... Soţul obţinuse două contracte de muncă la Atena şi mi-am zis: decât să sufăr în Moldova, mai bine mă duc cu el în Grecia. I-am fost de folos. Până la urmă, lucrarea o picta soţul, dar eu îl ajutam. La Atena exista o societate culturală, „Balcania”. Ne întruneam la
expoziţii, spectacole, lansări de carte sau discutam despre problemele diasporei. Aveam o activitate fructuoasă în plan cultural, nu eram axaţi doar pe ideea să ne umplem buzunarele şi să ne întoarcem acasă. Îl luasem cu noi şi pe băiatul mai mic, a învăţat limba greacă şi a făcut şcoala primară la Atena - era cel mai bun elev din clasă. Ceilalţi doi rămăseseră la Chişinău, erau studenţi, unul la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, altul la Universitatea Tehnică... - Aţi reuşit să construiţi casa cu banii câștigați la Atena? - Nici pe departe. Tot ce am dobândit am investit în copii. Nu avem nici astăzi maşină, mergem cu microbuzul. În schimb, a vrut feciorul mai mare să facă două facultăţi - Ceramica şi Designul Interior -, i-am oferit această şansă. Al doilea fiu avea o formaţie de rock, voia să-şi cumpere chitare electrice, aparatură - l-am ajutat şi pe el. - V-a fost greu cu patru bărbaţi în casă? - Nu mi-a fost uşor. Dar le-am cerut să mă ajute şi toţi m-au susţinut. Cel mai mult m-am temut să nu facă vreo prostie. Pentru că, aflându-se într-o companie cu alţi băieţi, adolescenţii pot face lucruri pe care niciodată nu ţi-ai fi putut imagina că copilul tău e în stare să le facă. Ia uitaţivă la Ştiri, câte numai nu se întâmplă! Le cunoşteam cercul de prieteni, dar oricum aveam frică să nu comită greşeli sau chiar infracţiuni. Slavă Domnului, m-a ferit Dumnezeu de asta! - De ce are nevoie o familie pentru a putea rezista în faţa tuturor intemperiilor? - De înţelepciune. Din partea ambilor. De fapt, într-o familie e nevoie de o întreagă diplomaţie. Exact ca în relaţiile politice dintre state. Dacă nu ştii la timp să te retragi, să cedezi, ori dimpotrivă - să înaintezi, să ceri, să comunici -, inevitabil apare conflictul. Noi suntem ambii pedagogi. Poate şi profesia ne-a ajutat. - Ce nu vă place cel mai mult în viaţă? - Nu-mi plac oamenii care
îşi dau aere de superioritate. Mai ales când „aerele” sunt pe criterii materiale. Şi în general, nu agreez oamenii obraznici. Îi aud pe unii spunând cu admiraţie: ce bine că are tupeu! Nu, nu e bine când cineva are tupeu. Ar trebui să ne conducem de bunul-simţ, nu de sloganul „Scopul scuză mijloacele”. - Cât bun-simţ există în lumea artiştilor? - Artiştii au o mare misiune: să promoveze valoarea. Nu întâmplător mă ţin eu de coada folclorului autentic... Ştiţi care e boala noastră? Ne lipsesc criticii de artă. Nu avem specialişti care să ne amintească şi nouă, artiştilor, despre bunul-simţ. Iar în lipsa criticii profesioniste, se întâmplă cam aşa: a susţinut un spectacol artista sau artistul cutare - a cântat aiurea, s-a îmbrăcat anapoda, repertoriul a fost tot aiurea, dar cumetrii din satul de baştină, împreună cu primarul, au urcat pe scenă la final şi i-au dat flori; apoi un reporter plătit tot de artistul, artista în cauză scrie o pagină întreagă într-un ziar, din care rezultă că a fost un spectacol extraordinar... Dacă am avea critici, nu ar îndrăzni nimeni să speculeze în acest fel! - Sunteţi mulţumită de modul în care evoluează lucrurile în R. Moldova? - Păi, ţările au soarta oamenilor. Vă amintiţi ce se spune în poveştile noastre populare? Şi merge FătFrumos, merge şi când colo apare în calea lui o răspântie cu trei drumuri... Aşa e şi cu ţara noastră, noi întotdeauna ne pomenim la câte o răspântie, la care trebuie să alegem un singur drum. Şi oamenii politici, în loc să aleagă drumul corect, fac cu totul altceva. Dacă ar fi în puterea mea, le-aş spune: „Oameni buni, toate iau sfârşit într-o zi, chiar şi milioanele de la care vă certaţi - că doar de la bani se ceartă, banul este mărul discordiei în R. Moldova. De ce nu vă gândiţi că... până la urmă, nu luăm nimic cu noi? Absolut nimic!”...
8
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
Culinar.md
O alimentaţie corectă când faceţi sport Mira Tănase mirabela.tanase@timpul.md Probabil că cea mai frecvent întâlnită greșeală pe care o facem mulţi dintre noi este neglijarea micului dejun. Din grabă, pentru că trebuie să ajungem la serviciu sau la şcoală, sau pentru că dormim un pic mai mult dimineaţa, mulţi sărim peste prima masă din zi, despre care se spune că totuşi ar fi cea mai importantă. Raţionamentul este simplu: dacă nu mâncăm
dimineaţă, ne va fi foame mai târziu, iar atunci când ne domină senzaţia de foame este dificil să ne mai controlăm regimul alimentar sau greutatea. O altă greşeală este că nu mâncăm înainte de antrenamente, chiar dacă le facem acasă. Probabil tot din motive legate de timp, unii nu se alimentează cum ar trebui înainte de un efort fizic, în consecinţă randamentul lor în timpul antrenamentului va fi foarte redus. Dacă nu există timpul necesar pentru a ne alimenta, soluţia constă într-un supliment nutritiv bogat
în carbohidraţi, dar care ar trebui să conţină şi proteine (cam o treime din total). Opusul acestei greşeli despre care tocmai am vorbit este lipsa hrănirii după antrenament. Cel mai bun moment pentru a alimenta organismul cu nutrienţi este în următoarele două ore după un efort fizic, de aceea nu ar trebui niciodată să săriţi peste acest termen. Dacă vă gândiţi la suplimente, atunci concentratul proteic este răspunsul potrivit (şi când spun concentrat, mă refer la un supliment care să aibă măcar 60% proteine de calitate).
Pilaf cu năut şi conopidă Ingrediente - o lingură ulei de floarea-soarelui - două cepe mari, feliate - o lingură pastă de curry - 200 g de orez - 350 g bucheţele de conopidă - o conservă de 400 g de năut, clătit şi scurs - 500 ml supă de legume - 50 g fulgi de migdale prăjite - o mână de coriandru tocat
Mod de preparare Se încinge uleiul într-o tigaie nonaderentă şi se adaugă ceapa. Se prăjeşte pe foc mediu cinci minute, până începe să se rumenească. Se adaugă amestecând pasta de curry şi se prăjeşte încă un minut. Se adaugă orezul, conopida şi năutul, amestecând ca să se acopere cu pasta de curry. Se toarnă supa şi se amestecă. Se acoperă şi se fierbe 10-15 minute până când orezul şi conopida devin moi, iar lichidul a fost absorbit. Se adaugă amestecând fulgii de migdale şi coriandrul, apoi se serveşte. Notă: Valori nutritive per porţie: 443 kilocalorii, 16 g proteine, 14 g grăsimi, 1 g grăsimi saturate, 68 g carbohidraţi, 8 g fibre, 10 g zahăr, 0,82 g sare.
Nectar de piersici Ingrediente - piersici - zahăr - apă Mod de preparare Piersicile bine coapte se dau prin separatorul de roșii (poți să faci asta cam de două ori). Pulpa și sucul obținut îl amesteci cu apă în proporție de 1:1, adică atâția litri de apă câți litri de suc și pulpă ai obținut. Adaugi zahăr după gust (e bine să îl faci mai dulce pentru a păstra aroma fructelor) și îl pui la fiert într-un vas cu fundul gros ca să nu se lipească. Îl lași să fiarbă și după ce i-ai adunat spuma îl pui imediat, fierbinte, în sticle pe care le capsezi. Le acoperi cu o pătură și le lași să se răcească. Notă: Piersica este acel fruct după care tânjești în zilele toride de vară, fără să știi că este unul dintre cele mai bune remedii împotriva setei și a deshidratării. Ca multe alte fructe pe care le savurezi cu plăcere astăzi, piersicile provin din China, însă numele lor au la rădăcină cuvântul persica pentru că s-a crezut o vreme că aveau originea în Persia - Iranul de astăzi. Conțin apă în proporție de 88% și au numai 43 de calorii la suta de grame de fruct.
FEMEIA
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
9
Culinar.md
Învaţă să faci faţă grăsimilor
Dieta la menopauză Menopauza este o perioadă firească a vieții fiecărei femei în care au loc anumite modificări în organism, modificări ce pot avea consecințe atât pe plan fizic, cât și pe plan psihic. Pentru a înlătura sau a diminua anumite simptome ale menopauzei care ne pot da bătăi de cap (bufeuri, stări de apatie, dureri de cap, cicluri menstruale neregulate și dereglate, tulburări urinare, dureri de articulații, senzația de epuizare fizică sau psihică, insomnii, albirea părului sau aprofundarea ridurilor) fără să apelăm la ajutorul tratamentelor hormonale, dieta trebuie adaptată la necesitățile organismului. Ca în orice perioadă a vieții, secretul unei sănătăți de invidiat este reprezentat de o alimentație echilibrată. Prin urmare, din alimentația femeii aflate la menopauză nu trebuie să lipsească fructele și legume bogate în vitamine și săruri minerale, alimentele conținând fibre, carbohidrați și proteine, una dintre sursele de energie preferate de către organism. Se recomandă ca mesele să fie servite de trei ori pe zi, cu mici gustări energizante între ele, și niciodată să nu se treacă peste micul dejun. Bufeurile pot fi controlate prin reducerea consumului de cafea, ceai, alcool, băuturi răcoritoare și mâncăruri condimentate. Bufeurile sau valurile de căldură pot fi prevenite prin reducerea consumului de dulciuri ultrarafinate și consumarea a cel puțin opt pahare de apă pe zi. De asemenea, încearcă să incluzi în dieta ta și alimente ce conțin fitoestrogen, o substanță care se găsește în uleiul de măsline, semințele de susan, nuci, migdale, soia, mazăre, cereale integrale. Fitoestrogenul are un puternic rol antioxidant, reglează colesterolul și tensiunea arterială, ajută în menținerea elasticității pielii și a capacităților cerebrale și ține sub control nivelul de estrogen, hormonul răspunzător de modificările menopauzei. Trecerea de la stările euforice la cele depresive, schimbările bruște de
dispoziție ce pot apărea în timpul menopauzei sunt cauzate de fluctuațiile hormonale din organism. Anumite alimente te pot ajuta însă să-ți menții buna dispoziție. Nivelul scăzut de serotonină, substanța neurotransmițătoare din creier, se află în strânsă legătură cu stările emoționale depresive. Consumarea de alimente bogate în carbohidrați precum pâine, orez, vegetale cu conținut crescut de amidon îți poate fi de folos în menținerea unui nivel optim de serotonină, evitând astfel depresiile ce afectează în mod frecvent femeile de vârsta a doua. Alimentele ce conțin vitamina E în cantitate mare (nucile, alunele, germenii de grâu, soia, legumele, carnea de pui) au de asemenea un efect favorabil în diminuarea valurilor de căldură. O altă vitamină, vitamina B6, influențează pozitiv stările de irascibilitate și joacă un rol important în metabolismul grăsimilor, unele cercetări demonstrând eficiența acesteia și în reglarea tensiunii premenstruale. Așadar, consumați alimente precum morcovi, țelină, hrean, varză, broccoli, fructe de anason, lactate, brânzeturi, gălbenuș de ou, bogate în această vitamină. La menopauză, organismului trebuie să îi fie asigurată cantitatea zilnică de calciu de 1200-1500 mg și poți face acest lucru consumând produse lactate cu o concentrație mare de calciu, alimente precum broccoli, prune, smochine etc. Ferește-te de consumul exagerat de cafea, deoarece cofeina împiedică organismul să asimileze calciul într-un mod corespunzător. Încearcă de asemenea să reduci consumul de alimente ce conțin grăsimi saturate. Acestea cresc nivelul colesterolului și favorizează depunerile de colesterol de pe artere. De asemenea, nu ezita să consumi carne de pește și ține cont de faptul că somonul și macroul conțin Omega-3, grăsimi nesaturate, ce au rol în prevenirea afecțiunilor inimii și a degradării capacităților cerebrale. (M. T.)
În general, grăsimile sunt unul dintre subiectele tabu ale sexului frumos. Ne ferim de grăsimi atunci când dorim să mâncăm „sănătos”, atunci când observăm câteva kilograme în plus pe talie sau atunci când începem un program susținut de sport. Te sperie grăsimile? Învață cum să ți le faci prietene! Adevărul este că grăsimile ne sperie pe toate. Dar este oare motivată această teamă? Răspunsul este nu! Indiferent de stilul de viață pe care îl ai, medicii specialiști în nutriție recomandă ca 30% din energia oferită de alimentele pe care le consumi pe parcursul unei zile să provină din grăsimi. Tot ceea ce trebuie să știi este cum să faci diferența între grăsimile bune și cele rele. Ar trebui să eviți pe cât posibil consumul de grăsimi rele (saturate) care favorizează creșterea colesterolului rău din sânge. Produsele alimentare care conțin în principal acest tip de grăsimi sunt carnea grasă, lactatele cu indice de grăsime ridicat, produsele de patiserie sau biscuiții. Cele mai cunoscute grăsimi bune (nesaturate) sunt Omega-3 și Omega-6, cunoscute și sub denumirea de „grăsimi esențiale”. Printre alimentele care conțin grăsimi bune sunt: uleiurile și produsele pe baza acestora, margarina de calitate, maioneza, fructele oleaginoase -
semințele, alunele de pădure, fisticul sau peștele. Și pentru că vorbim despre temeri în ceea ce privește alimentația corectă, ne propunem să facem lumină și în ceea ce privește un alt subiect legat de grăsimi: margarina.
Margarina este o sursă excelentă de grăsimi esențiale Omega-3 și Omega-6
Azi, margarina nu mai este fabricată prin hidrogenare, ci prin amestecarea diferitelor uleiuri vegetale cu apă. Consistența cremoasă este dată de grăsimea de palmier sau de cocos, care este o grăsime solidă și care se amestecă cu alte uleiuri vegetale - de măsline, floarea-soarelui, rapiță sau in -, după ce a fost în prealabil topită. Pentru a face posibilă amestecarea uleiurilor cu apă se folosește un emulsifiant: lecitină din soia sau din gălbenușul de ou. Organizația Mondială a Inimii (World Heart Federation) și Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul de margarină ca sursă de grăsimi bune datorită conținutului său de Omega-3 și Omega-6. Pentru micul dejun, îți poți prepara chiar tu această sursă de grăsimi bune, margarina, în bucătăria ta. Iată rețeta margarinei de
casă: topește 20 de grame de grăsime de palmier (o găsești în supermarketuri) în bain-marie sau la microunde, adaugă trei linguri de ulei de floarea-soarelui sau de măsline și amestecă cu mixerul după ce ai introdus vasul într-un bol cu apă și gheață. Când compoziția se transformă într-o smântână cremoasă, adaugă două lingurițe de gălbenuș de ou, continuă să mixezi, adaugă două lingurițe de lapte și amestecă până obții consistența dorită! Poți adăuga și puțină verdeață sau orice condiment după bunul plac. Când vine vorba despre margarină, ar mai trebui să știi că există două categorii de acest produs. Astfel, margarina tartinabilă (adică aceea care se întinde ușor pe pâine și pe care o folosești la sandvișuri) este cea care este recomandată de nutriționiști pentru consumul zilnic. Margarina pentru gătit are o consistență tare și o cantitate mai mare de grăsimi saturate (asemănătoare cu untul) și este bine să o folosești la prăjituri și aluaturi. Mai există și grăsimile vegetale folosite în industria de patiserie, cărora li se mai spune și margarină industrială, dar acestea sunt de cele mai multe ori hidrogenate și e mai bine să le eviți. (M. T.)
10
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
PRACTIC
Albirea dinţilor în condiţii de casă I
nternetul e plin de tot felul de „sfaturi utile” despre cum se pot albi dinţii fără niciun efort prin tot felul de metode tradiţionalede la cenuşă la nisip de râu. Vă oferim mai jos câteva sfaturi cu adevărat utile pentru ca dinţii dumneavoastră să rămână albi şi frumoși.
Ce au în comun vedetele de la Hollywood? Pe lângă avere şi faimă internaţională, toţi posedă un zâmbet de milioane. Se pare că ne rămâne doar să visăm la o asemenea frumuseţe de dinţi imaculaţi, însă nu e chiar aşa. Dacă vă este frică de stomatolog, sau nu aveţi suficiente resurse materiale sau timp, atunci albirea dinţilor în condiţii de casă e ceea de ce aveţi nevoie.
De ce dinţii noştri îşi pierd din strălucire? Culoarea unui dinte depinde de compoziţia şi de structura sa, de grosimea fiecărui ţesut din care este constituit. De-a lungul anilor, atât factorii externi, cât şi cei interni îşi pun amprenta asupra culorii dinților, îngălbenindu-i. Printre cauzele externe se numără consumul de cafea, băuturi carbogazoase și colorate, de tip cola, tutun, vin roşu sau alimente puternic pigmentate, igiena deficitară, depunerile (placa dentară şi tartrul), procesul de îmbătrânire. Cauzele interne pot fi moștenirea genetică, aportul excesiv de fluorură în timpul formării dinţilor (de la naştere, până la vârsta de cinci ani), care le conferă un aspect pătat, tratamentele cu antibiotice în timpul formării dinţilor, traumatismele dentare. Totuşi înainte să vă apucaţi de treabă mai bine este să consultaţi
un specialist. Acesta, pe lângă faptul că vă va demonstra cum trebuie albiţi dinţii corect, vă va ajuta să alegeţi cea mai optimă şi inofensivă metodă.
Un alt tip de paste sunt cele profesionale, care au la bază agenţi chimici. Ele descompun structura proteică a depunerilor şi nu afectează smalţul. Se recomandă folosirea acestor paste nu mai mult de o lună, continuând apoi spălarea dinţilor cu paste obişnuite.
Metodele profesionale Prima metodă este aplicarea pe dinţi a unui dispozitiv (similar celui pe care boxerii îl utilizează pentru a-și proteja dinţii în timpul luptelor) dintr-un plastic moale, hipoalergenic, care poate fi comandat la dentist sau procurat de la farmacii. La medic, dispozitivul se face în baza măsurilor luate de la pacient, însă dispozitivul de la farmacie s-ar putea să nu fie potrivit pentru orice dantură. Aşadar, dispozitivul se umple cu gel de albire, cu o soluţie de peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă. El poate fi purtat pe dinţi câteva ore la rând sau chiar toată noaptea, în funcţie de sensibilitatea dinţilor. De rezultat vă veţi putea bucura nu mai devreme de două săptămâni, iar fumătorii chiar şi mai târziu, dar efectul este persistent. Dezavantajul acestei metode este distrugerea smalţului, iritarea gingiilor, majorarea sensibilităţii dinţilor. În scopul de a evita consecinţele neplăcute, alegeţi un gel cu un conţinut de peroxid nu mai mare de 3%.
Benzi adezive
Acestea sunt nişte benzi speciale cu înălbitor, care trebuie lipite de dinţi. Metoda nu este foarte confortabilă, însă e cu siguranță mult mai convenabilă ca cea anterioară. Minusul metodei este că spaţiul dintre dinţi se va albi mai rău decât dinţii propriu-zişi.
Metode casnice Răşina
Gel înălbitor
Gelul se aplică cu ajutorul unei perii. Răcindu-se, rămâne pe dinţi până când se dizolvă complet intrând în contact cu saliva. Pentru un rezultat vizibil, sunt necesare nu mai puţin de două săptămâni.
Stick-uri
Gelul înălbitor este într-un tub care seamănă cu un ruj obişnuit. Soluţia se aplică pe dinţi cu ajutorul unei perii speciale şi se îndepărtează după cinci minute. Metoda va avea efect dacă doriţi să îndepărtaţi pete locale de vin, ţigări sau cafea. Însă gelul respectiv nu se descurcă cu îndepărtarea unor pete mai serioase sau cu o pigmentaţie mai evidentă.
Paste de dinţi
Dacă este să credem în publicitate, atunci cea mai uşoară şi mai accesibilă metodă de a deveni posesorul unui zâmbet irezistibil este prin intermediul pastelor de dinţi cu efect de înălbire. Însă nu vă repeziţi la primul tub pe care scrie „albeşte dinţii”. Cel mai des întâlnite sunt pastele pe bază de cretă sau bicarbonat, cu alte cuvinte, pe bază de abrazive care nu înălbesc, ci pur şi simplu îndepărtează depunerile de pe suprafaţa dentară. De aceea, folosirea lor regulată poate ridica nivelul sensibilităţii dinţilor.
În compoziţia răşinii intră compuşi de hidroxid de potasiu. Anume aceştia rezolvă problema dinţilor îngălbeniţi. Răşina poate fi folosită în stare pură sau amestecată cu pastă de dinţi. Efecte adverse: smalţ mai subţire, intensificarea sensibilităţii dentare, sângerarea gingiilor.
Căpşunile
Sunt o metodă naturală foarte eficientă pentru dinţii albi. Ştergeţi dinţii cu fructele respective, clătiţi gura cu suc proaspăt de căpşuni sau faceţi o pastă şi curăţaţi dinţii cu ea. O uşoară albire a dinţilor se obţine datorită acizilor naturali din căpşuni.
Bicarbonatul de sodiu şi soluţia de peroxid de hidrogen
Abuzul de sodiu şi de peroxid duce la distrugerea smalţului şi poate avea un impact negativ asupra gingiilor. De aceea, puteţi clăti gura cu sodiu nu mai des de o dată pe săptămână. Evitaţi nimerirea peroxidului de hidrogen în tractul gastrointestinal. Pentru aceasta, ştergeţi dinţii cu un tampon înmuiat în soluţia pregătită. Pentru un efect mai rapid, alternaţi mai multe metode. Nu faceţi experimente cu cenuşă, nisip, cărbune
activat sau alte produse de acest gen. Acestea distrug smalţul. Procedurile casnice ajută doar dacă aveţi o uşoară pigmentaţie. Cu petele apărute ca rezultat al administrării antibioticelor sau în urma unor boli veţi putea lupta doar cu ajutorul unui specialist. Folosiţi metodele casnice mai mult pentru menţinerea rezultatului. Medicii stomatologi nu recomandă persoanelor care au carii sau paradentoză să-şi albească dinţii. În primul rând, dinţii trebuie trataţi. De asemenea, pacienţii care poartă aparat dentar sau coroane pe dinţii din faţă, femeile gravide şi copiii sub 16 de ani sunt îndemnaţi să se abţină de la procedurile de albire. De altfel, dinţii albi nu sunt un indicator al unei stări bune de sănătate. Un conţinut ridicat de calciu face dinţii mai puternici, însă le conferă şi o tentă gălbuie. Pentru ca nuanţa naturală a dinţilor să nu se schimbe, serviţi băuturile cu paiul, iar după, clătiţi gura sau curăţaţi dinţii. Aşadar, pentru a preveni îngălbenirea dinţilor, dentiştii recomandă spălarea lor la mai puţin de 30 de minute după servirea mesei, de trei ori pe zi, la care să adăugaţi şi folosirea aţei dentare, pentru curăţarea spaţiilor dintre dinţi. Renunţaţi la fumat, deoarece nicotina duce la apariţia unor pete maronii greu de îndepărtat, pentru că penetrează smalţul. Spălaţi-vă pe dinţi sau clătiţi gura cu apă ori de câte ori beţi un ceai, o cafea şi vin roşu sau mâncaţi fructe roşii precum coacăze, cireşe, mure. Acestea alterează culoarea şi strălucirea naturală a dinţilor. Încercaţi să consumaţi mai multe mere, ţelină sau morcovi, întrucât ele contribuie la eliminarea depunerilor de pe dinţi prin accelerarea producţiei de salivă. Faceţi un detartraj la fiecare şase luni, deoarece acest procedeu poate ajuta la dispariţia diferitelor pete cauzate de ceai sau de cafea. Elena Sărăteanu
Spiritualitate
Învaţă să meditezi asupra Divinului
T
rebuie să ştiţi că există un lucru foarte important pe care îl putem face pentru aspiraţia noastră către Absolut, pentru rugăciunea noastră: să aprindem în inimă focul care hrăneşte fervoarea şi dragostea divină. Dacă, însă, din cauza oboselii şi devitalizării unui trup firav, constatăm că zelul şi elanul nostru tind să scadă, trebuie să ne oprim imediat şi să nu ne mai rugăm, urmărind totuşi să ne concentrăm în mod sistematic şi binefăcător către alte căi sau modalităţi spirituale autentice.
S
istemul yoga este singurul care ne-a învăţat actul meditaţiei mentale asupra lui Dumnezeu, iar asta ne permite să aspirăm către Absolut rugându-ne lăuntric în duh şi în adevăr. Mulţi oameni stagnează totuşi în progresul lor spiritual,
deoarece se opresc la stadiul de aspiraţie către Absolut numai prin rugăciune verbală.
N
i se întâmplă tuturor să vedem în jurul nostru oameni atât de preocupaţi de problemele exterioare, lumeşti, încât se simt neputincioşi, incapabili să pătrundă cu totul în ei înşişi. Asemenea suflete infirme sunt chiar speriate când cineva care le intuieşte slăbiciunea vine spre ele, plin de dragoste, urmărind să le ajute. Aspiraţia către Absolut sau rugăciunea este într-adevăr esenţială pentru cel care vrea să câştige lupta împotriva gândurilor rele. Rugăciunea îl va ajuta să înlăture treptat vălurile ignoranţei care-i acoperă înţelegerea. Iar la un moment dat îl va face capabil să se îndrepte cu uşurinţă către Dumnezeu şi să renunţe la calea perversă a gândurilor rătăcitoare care îl ţineau în contact cu infernul.
P
entru ca aspiraţia către Absolut sau rugăciunea noastră să fie profundă este necesar să conştientizăm un focar gigantic de iubire divină în regiunea inimii, să ne interiorizăm cât mai bine chiar acolo, în centrul fiinţei noastre, şi să începem să comunicăm cu Dumnezeu ca nişte copii plini de candoare.
N
oi, oamenii, ne lăsăm adesea înşelaţi de revărsarea de cuvinte în cazul aspiraţiei către Absolut sau în rugăciuni. Mai degrabă să rostim însă doar cinci cuvinte, dar din adâncul inimii, decât cinci mii de vorbe pe care sufletul nostru şi mintea nu le savurează cu dragoste neţărmurită şi adâncă înţelegere.
U
n mare talent este totdeauna un dar divin, un dar pe care îl merităm, dar nu ne ajută să aspirăm total către Absolut sau să ne rugăm mai intens. Acest
talent îl primeşti adeseori doar pentru a conversa mai uşor cu oamenii, însă n-ai nevoie de el pentru a comunica plenar cu Dumnezeu. Pentru a aspira cu fervoare către Absolut sau pentru a te ruga nu-ţi trebuie nimic mai mult decât aspiraţie frenetică şi o mare energie.
A
spiraţia către Absolut sau rugăciunea minţii nu e desăvârşită până când nu-ţi revelezi Sinele care te face să atingi scopul suprem tocmai cu ajutorul permanentei invocări a Divinului. Căci sufletul fără aspiraţie către Absolut sau rugăciune este ca omul complet paralizat - are mâini şi picioare, dar nu le poate controla. Lăsaţi-vă spiritul să alerge liber şi veţi găsi calea spre meditaţie asupra Divinului. Mira Tănase
FEMEIA
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
frumusete
Perfecţiunea feminină
Gene perfecte Oana Buzilă
oana.buzila. timpul@gmail.com
Sănătate
Genele lungi şi dese sunt visul oricărei femei. Trebuie să recunoşti că ai prefera să nu mai trebuiască să stai minute în şir în faţa oglinzii pentru a încerca să determini genele să pară generoase. Aplicarea rimelului ar putea fi un pas uitat, dacă genele ar fi perfecte, iar timpul alocat machiajului de dimineaţa ar fi mult mai scurt! În cazul în care nu eşti una dintre puţinele femei care au fost înzestrate cu gene bogate şi lungi, trebuie să lupţi pentru a le câştiga. Iată ce poţi să faci pentru ca privirea ta să fie fermecătoare fără a apela la ajutorul unui mascara!
AI GRIJĂ CE MĂNÂNCI
Poate să pară ciudat, însă hrana este esenţială! Vitaminele, mineralele sunt doar câteva elemente esenţiale pentru o dezvoltare armonioasă. Proteinele sunt esenţiale pentru creşterea sănătoasă a părului. O alimentaţie bogată în proteine (carne, peşte, ouă şi lactate) garantează o creştere mai rapidă a părului. Regimul alimentar trebuie să mai conţină vitaminele A, C şi E, cât şi acid folic, beta-caroten şi zinc.
TRATAMENTUL CU ULEI ȘI VITAMINA E
Uleiul de ricin şi cel de măsline fac adevărate minuni pentru gene. În fiecare seară, după demachiere, ungeţi rădăcinile genelor cu ulei de ricin sau de măsline şi cu o periuţă curată întindeţi pe toată lungimea firelor de păr. Dimineaţa spălaţi cu apă călduţă. Tratamentul poate dura chiar şi două săptămâni, dar este necesar să se apeleze la el cel puţin 10 zile. Un alt aliat pentru gene mai dese este vitamina E. Aplicaţi-vă ulei cu vitamina E cu o periuţă de gene curată, seara, înainte de culcare. Durează cam două săptămâni pentru a vedea diferenţa.
VITAMINELE
11
Vitamina C este un antioxidant care întăreşte sistemul imunitar şi vă protejează genele de infecţii, toxine şi boli care inhibă creşterea părului. Studiile confirmă faptul că vitamina C hidratează genele, accelerează procesul de vindecare, scade inflamarea foliculilor de păr, ajută la producţia de colagen şi scade riscul ruperii genelor. Vitamina E este un antioxidant care îmbunătăţeşte funcţia sistemului imunitar şi protejează foliculii de păr de radicalii liberi care pot preveni creşterea genelor. Studiile arată că vitamina E transportă sângele şi oxigenul la foliculii de păr, reduce inflamarea acestora, încurajează creşterea părului, elimină genele uscate şi fine. Calciul ajută la creşterea genelor şi la întărirea lor şi scade riscul căderii părului.
Alimente de evitat pentru a fi sănătoasă
S
ănătatea este extrem de importantă, dar, din păcate, nu ne dăm seama de acest fapt decât în momentul în care încep să apară micile probleme. Pentru a fi cât mai aproape de o stare de sănătate bună, ar trebui să adoptăm un anumit regim alimentar, un anumit mod de viaţă. Nu trebuie să facem excese alimentare, trebuie să ne odihnim şi să încercăm să facem sport. Primii paşi pe care trebuie să-i facem este să renunţăm la anumite alimente.
Zahărul rafinat
Hipertensiunea, colesterolul ridicat, bolile de ficat, diabetul şi multe alte probleme medicale sunt cauzate de consumul exagerat de zahăr. Limitează cât mai mult consumul zahărului alb rafinat şi înlocuieşte-l cu zahărul brut sau mierea de albine naturală.
Sucurile carbogazoase
Conţin zahăr în exces care în
timp afectează funcţionarea bună a organismului. Înlocuieşte-le cu apă plată, sucuri naturale sau ceaiuri.
Chipsurile şi mâncarea fast food
Sunt extrem de delicioase, pot crea chiar şi dependenţă, însă îţi pun în pericol… talia, au un conţinut exagerat de sare, măresc riscul de cancer şi de obezitate, dacă sunt consumate cu regularitate. Au un conţinut ridicat de grăsimi saturate care îţi vor îmbolnăvi inima, dacă sunt consumate în exces şi destul de des. În plus, cele mai multe dintre aceste produse sunt preparate prin prăjire în uleiuri, lucru care determină apariţia unor substanţe cancerigene. Alege va-
riante sănătoase de gustări sărate care nu îngraşă (măsline, biscuiţi din făină integrală, pâine neagră). Orientează-te către salate, mai ales acum că este sezonul lor!
Fulgii cu arome
Variantele de cereale care se găsesc pe piaţă, chiar dacă susţin că sunt integrale, au un adaos destul de ridicat de alte ingrediente, cum ar fi zahăr, sirop de zahăr, ciocolată, sirop de glucoză, conservanţi şi diverşi aditivi. Alege cerealele integrale în combinaţie cu fructele uscate. Sau amestecă-ţi acasă în laptele vegetal seminţe de floareasoarelui, nuci crude, fructe uscate, banane. (O. B.)
Sfaturi utile
Cinci paşi simpli pentru pedichiura perfectă V
ara este anotimpul în care mai mult ca oricând trebuie să avem grijă de modul în care arată picioarele noastre. Unghiile trebuie să fie perfecte, iar pielea de pe călcâie nu trebuie să trădeze faptul că nu ai timp să te ocupi de pedichiură. Vara nu se încheie încă, deci tu poţi învăţa să îţi faci singură pedichiura pentru ca picioarele tale să arate bine în sandalele preferate. Chiar dacă ţi se pare un pic ciudat, află că fiecare femeie îşi poate face singură pedichiura. Nu este foarte greu, nu trebuie să faci investiţii foarte mari pentru a cumpăra ustensilele necesare, iar timpul pe care îl câştigi nemergând în oraş la un salon de înfrumuseţare îl poţi folosi în alt mod. Iată cum îţi poţi răsfăţa singură picioarele:
1. Primul pas pe care trebuie să-l urmezi este să-ţi pregăteşti picioarele. Acest moment va fi şi unul de relaxare. Ai nevoie de un vas cu apă caldă, în care să adaugi sare de baie. Timp de 15-20 de minute, perioadă în care poţi privi la televizor sau poţi savura o conversaţie telefonică, sau poţi să îţi faci manichiura, îţi laşi picioarele la înmuiat în vas. Sarea de mare te va ajuta să scapi mult mai uşor de startul gros de piele bătătorită şi de micile îngroșări.
2. După ce ai ţinut picioarele în apa călduţă cu sare, acestea trebuie exfoliate. Un gomaj pe bază de sare pentru îndepărtarea celulelor moarte este perfect. Pentru a îndepărta pielea îngroşată de pe călcâie, trebuie să foloseşti lame sau o piatră ponce. Este necesar ca aceste ustensile să nu le foloseşti decât o dată pe săptămână.
- îndepărtarea cuticulelor şi pilirea unghiilor. Vei pregăti astfel unghia pentru a fi acoperită cu lacul de unghii preferat. Ai nevoie de un beţişor special pentru a împinge cuticulele, încearcă să eviţi să le tai. După ce ai „rezolvat” cuticulele, trebuie să-ţi tai unghiile, cât mai drept cu putință. Colţurile unghiilor trebuie să fie întotdeauna pătrate, astfel încât să eviţi încarnarea lor. Când aceste operaţiuni sunt gata, poţi să începi să pileşti unghiile. Nu insista prea mult, deoarece acestea sunt mult mai firave decât unghiile de la mâini şi poţi să le strici forma foarte repede.
3. După ce ai scăpat de pielea moartă, trebuie să treci la pasul următor
4. După ce ai terminat de tăiat şi de pilit, trebuie să-ţi ştergi bine unghiile sau să le
speli, pentru a elimina praful de unghie rămas de la tăiat şi pilit. Pentru aplicarea ojei, ai nevoie de un îndepărtător de degete, special pentru pedichiură. Acesta te va ajuta să nu-ţi murdăreşti degetele între ele. Când aplici culoarea pe unghie, nu uita să elimini excesul de ojă de pe pensulă. Lacul se aplică din interior spre exterior, dintr-o singură mişcare. Ideal este să aplici două straturi, dar nu uita că trebuie să aştepţi puţin între cele două aplicări, pentru că astfel se va usca mai repede. Dacă oja depăşeşte unghia… poţi folosi beţişoarele de urechi înmuiate în acetonă! 5. După ce ţi s-a uscat oja de pe degete, urmează hidratarea. Ideal ar fi să aplici o cremă specială pentru picioare, pentru că pielea din această zonă este mai groasă decât pe restul corpului. Dacă nu ai o astfel de cremă, încearcă un unt de corp. Acesta este mult mai hrănitor. Un sfat foarte bun,
pe care îl poţi pune în aplicare seara, înainte de culcare: aplică cremă din abundenţă, masează-ţi bine tălpile şi pune-ţi o pereche de şosete
din bumbac cu care să dormi toată noaptea. Dimineaţa vei avea o piele catifelată. (O. B.)
Casa de Parfumerie şi Cosmetică RA Group International Oferă o şansă unică de a câştiga 10.000 lei în doar 10 minute în luna august web: promoragroup.blogspot.com Tel.: 079927529 – Iolanda; 067371828 – Valentin; 069793578 – Igor.
12
LUNI, 20 AUGUST 2012
www.timpul.md
FEMEIA
TENDINTE
Rochia de mireasă perfectă, în funcţie de forma corpului (II) Alege draperia potrivită pentru casa ta Căutarea rochiei de mireasă perfectă necesită mult timp, dar şi răbdare. Pentru a nu da greş în alegerea ta, te sfătuim ce să alegi în funcție de corpul tău. Forma minionă. Găseşte modele de rochie care au linia taliei mai sus decât cea naturală. În felul acesta, partea de sub linia taliei va părea mai lungă, prin urmare tu vei părea mai înaltă. Alege detalii subtile, fără funde mari. În niciun caz să nu alegi rochii de bal, rişti să te pierzi în atâta material. Rochiile model Empire şi tocurile înalte pot alungi silueta femeilor minione, iar dacă materialul rochiei are broderii verticale, efectul poate fi potentat. Acelaşi model de rochie maschează şi şoldurile bogate, dacă partea inferioară e foarte largă. Poţi opta pentru o rochie formată din bustieră strânsă din care porneşte fusta largă. „Empire” este modelul ideal şi pentru femeile cu burtică sau talie groasă. Dacă ai sânii mici, optează pentru acelaşi model, iar pentru un bust mediu e recomandat un decolteu în V. Umerii laţi pot fi camuflaţi printr-un decolteu bărcuţă - breteaua căzută ar trebui să măsoare minimum 6-7 cm în lăţime. Evită rochiile din două piese. Eşti scundă, dar bine proporţionată? Probează şi o rochie tip A, nu foarte largă. Silueta băieţoasă sau „dreptunghi” - ţi s-ar potrivi un model Empire care ţi-ar ascunde talia şi ar da volum sânilor, dar te-ar prinde şi un model tip A, cu o fustă bogată. Evită rochiile mulate,
tip sirenă, precum şi pe cele din două piese. Alege o rochie cu centură sau cu panglică colorată în talie. O tăietură în V în talie ar putea crea senzaţia de subţiere. Dacă eşti slabă, te avantajează şi rochiile de bal, pe crinolină. Pentru umeri osoşi, creatorii recomandă bolerourile din dantelă sau mânecile scurte (până în dreptul subraţului). (S. U.)
Caldă, familiară, relaxată, captivantă, romantică, deschisă, cuceritoare, interesantă, calmă, dramatică - aşa pot fi descrise draperiile, care pot influenţa ambianţa întregii încăperi. După cum bine ştii, draperiile sunt realizate din materiale mai grele decât cele ale perdelelor obişnuite. Impactul vizual este determinat de modul în care textura şi culorile draperiei ies în evidenţă şi pun în valoare şi restul elementelor funcţionale sau de decor. Lungimea draperiei transmite un mesaj uşor de citit şi de apreciat. O draperie înaltă cât camera denotă eleganţă şi rafinament şi creează senzaţia unei încăperi mult mai înalte. Un cadru romantic poate fi realizat cu draperii care depăşesc lungimea peretelui şi se continuă pe podea. Draperiile de lungimea ferestrei sau care se continuă până sub pervaz sunt potrivite pentru bucătăriile care îşi depăşesc condiţia strict utilitară şi care vor să arate bine. Prinderea spune şi ea o poveste. Dacă alegi o galerie tradiţională, prinderea se va realiza cu ajutorul inelelor cu cleşte sau a inelelor cu agrafă agăţate de rejansă (o panglică neextensibilă din bumbac, cu o ţesătură deosebită, folosită pentru a conferi un plus de rigiditate materialului draperiei). Pentru galeriile „tip bară”, din lemn sau metal, există două tipuri de prindere: cu ajutorul unor inele gen capsă; cu bride - fâşii decupate din acelaşi material, care sunt cusute apoi de draperie sub forma unor bretele de diferite lungimi şi lăţimi. Nu uita de accesorii şnururi, cleme din lemn sau metal, capse, chiar şi ciucuri. (S. U.)
c m y k