Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Ianina Spinei Efim Obreja

TRANSPARENCY INTERNATIONAL MOLDOVA Str. 31 August 1989 nr. 98, of. 204, Chişinău, MD-2004, MOLDOVA www.transparency.md

Tel/Fax: (373-22) 23-78-76 e-mail: office@transparency.md

Chişinău, 2011

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Ianina Spinei Efim Obreja

Chişinău, 2011

CZU 342.56 S 73 Autori:

Ianina Spinei, Efim Obreja

Redactor:

Nina Pasternacov

Machetare computerizată: Victor Motruc Prezenta lucrare este editată cu susţinerea financiară a Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).

Opiniile exprimate în lucrare aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.

Difuzare gratuită

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Transparency International – Moldova. – Ch.: Transparency International - Moldova, 2011 (Tipogr. „Bons Offices”). - 186 p.

ISBN 978-9975-80-492-9 300 ex.

342.56 © Transparency International – Moldova, 2011 Toate drepturile rezervate Transparency International – Moldova Str. 31 August 1989 nr. 98, MD-2004, Chişinău, MOLDOVA Tel./fax: (373-22) 237876 www.transparency.md e-mail: office@transparency.md ISBN 978-9975-80-492-9

Cuprins: Lista abrevierilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 1. Scopul şi aspectele metodologice ale studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 2. Implementarea Hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010: măsuri întreprinse de autorităţile publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 2.1 Ministerul Afacerilor Interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 2.2 Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie, CCCEC: cauze penale intentate pe marginea hotărârii Curţii de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 2.3 Cauze civile pornite pe marginea hotărârii Curţii de Conturi . . . . . . . . . 20 2.4 Ministerul Finanţelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 2.5 Guvernul Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 2.6 Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.7 Curtea de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2.8 Generalizări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3. Rezultatele discuţiei în grup privind implementarea hotărârilor Curţii de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 3.1 Caracteristici psihosociale ale grupului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 3.2 Probleme/bariere în implementarea hotărârilor Curţii de Conturi . . . . . . 29 3.3 Antrenarea autorităţilor publice în implementarea hotărârilor Curţii de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 3.4 Independenţa Curţii de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 3.5 Opinii privind eficientizarea implementării hotărârilor

Curţii de Conturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 4. Rezultatele cercetării sociologice privind calitatea auditului Curţii de Conturi, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia . . . . . . . 39 Sumar executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Anexe: 1. Hotărârea Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010 . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 2. Scrisorile Transparency International - Moldova de solicitare a informaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 3. Informaţii privind implementarea Hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010 oferite de autorităţile publice . . . . . . . . . . . . . . . 112 4. Chestionarul sondajului privind calitatea misiunilor de audit efectuate de Curtea de Conturi, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia . . . . . . 167 5. Articole din mass-media pe marginea Hotărârii Curţii de Conturi nr.

5 din 26.01.2010 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170

Transparency International – Moldova

Lista abrevierilor RM Republica Moldova CC Curtea de Conturi HCC Hotărârile Curţii de Conturi MAI Ministerul Afacerilor Interne MF Ministerul Finanţelor PG Procuratura Generală MTIC Ministerul Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor CCCEC Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei PA Procuratura Anticorupţie CSJ Curtea Supremă de Justiţie MO Monitorul Oficial al Republicii Moldova SPB „Constructorul” Sanatoriul Preventoriu de Bază „Constructorul” Subdiviziunile MAI şi întreprinderile monitorizate de acesta: CTT Centrul Tehnic şi Transport SPCCE Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale DGPS Direcţia Generală Pază de Stat DMM Direcţia Medico-Militară DTC Departamentul Trupelor de Carabinieri CGP Comisariatul General de Poliţie ÎS „Dinamo” Întreprinderea de Stat „Dinamo” ÎS “Tehnosec“ Întreprinderea de Stat “Tehnosec” ÎS „Cartuş” Întreprinderea de Stat „Cartuş” RPS „Scut” Regimentul de Patrulă şi Santinelă „Scut” BPDS „Fulger” Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 2 din 16.01.2010 „Cu privire la crearea unei întreprinderi de stat” (MO al Republicii Moldova nr. 5–7 din 19.01.2010) s-a decis crearea Întreprinderii de Stat „Servicii pază”, cu asigurarea procedurii de reorganizare a Serviciului Pază de Stat prin contopirea Direcţiei Generale Pază de Stat şi a subdiviziunilor ei teritoriale. Fondator al ÎS „Servicii pază” este MAI .

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Introducere Prezentul studiu este o continuare a procesului de monitorizare a implementării hotărârilor Curţii de Conturi început de Transparency Internaţional – Moldova în 2009, care se axează pe realizarea Hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010 privind activitatea MAI în perioada 2002–2009 (9 luni). În hotărârea citată s-au constatat multiple abateri de la legislaţie, în special, eschivarea fostei conduceri a ministerului de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie, efectuarea de cheltuieli în interese de partid, înstrăinarea frauduloasă a imobilelor, efectuarea achiziţiilor publice în lipsa alocaţiilor de la buget şi fără respectarea procedurii legale etc., ceea ce a cauzat prejudicii considerabile bugetului de stat.

Studiul cuprinde o analiză a măsurilor întreprinse de autorităţile publice în scopul realizării recomandărilor Curţii de Conturi, stadiul actual al examinării dosarelor penale şi civile intentate pe marginea acestei hotărâri, rezultatele unei discuţii în grup cu reprezentanţii autorităţilor publice în contextul problemelor ce ţin de implementarea hotărârilor Curţii de Conturi şi modalităţilor de depăşire a acestora. Totodată, pentru a completa procesul de monitorizare, în studiu sunt incluse rezultatele unei cercetări sociologice privind calitatea misiunilor de audit efectuate de Curtea de Conturi, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia. În lucrare sunt prezentate un şir de concluzii şi recomandări privind eficientizarea procesului de implementare a hotărârilor Curţii de Conturi.

Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării Hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010: cazul MAI” realizat de către Transparency International – Moldova cu susţinerea Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).

Transparency International – Moldova

1. Scopul şi aspectele metodologice ale studiului Pe parcursul ultimilor ani Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a monitorizat implementarea mai multor hotărâri ale Curţii de Conturi (HCC).

Cercetările precedente au arătat că şi în cazul depistării de către CC a încălcărilor legislaţiei, practic niciuna din persoanele vinovate nu a fost pedepsită intrun mod adecvat. De asemenea, potrivit datelor CC, în special ale Raportului asupra administrării resurselor financiare şi patrimoniului public în 2009, circa 1/4 din recomandările expuse în HCC nu se implementează, ceea ce atestă existenţa unor probleme în implementarea acestora.

Pentru a conferi o continuitate procesului de monitorizare şi a responsabiliza autorităţile publice auditate privind necesitatea implementării HCC, TIMoldova a efectuat în 2011 următoarea etapă de monitorizare, rezultatele acesteia fiind expuse în prezenta cercetare.

Scopul monitorizării constă în evaluarea situaţiei privind implementarea de către autorităţile publice a recomandărilor CC, determinarea principalelor obstacole în acest proces şi găsirea soluţiilor de remediere a situaţiei.

Având în vedere rezonanţa înaltă în societate a rezultatelor auditului efectuat de CC la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în 2010, în calitate de obiect al monitorizării a fost selectată HCC nr. 5 din 26.01.2010 „Privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002 –2009 (9 luni)” . În hotărârea citată au fost relevate multiple iregularităţi şi abateri de la legislaţie în activitatea MAI, în special, eschivarea fostei conduceri a ministerului de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie, efectuarea de cheltuieli în interese de partid, înstrăinarea frauduloasă a imobilelor, efectuarea achiziţiilor publice în lipsa alocaţiilor de la buget şi fără respectarea procedurii legale etc., astfel cauzând prejudicii considerabile bugetului de stat.

MO nr. 37–38 din 19.03.2010.

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

În calitate de instrumente de cercetare au fost utilizate: • solicitarea de informaţii privind măsurile întreprinse de către MAI şi alte autorităţi publice în scopul realizării recomandărilor expuse în Hotărârea CC nr. 5 din 26.01.2010; • desfăşurarea unei discuţii în grup cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice privind problemele sistemice în realizarea HCC şi căile de soluţionare a acestora; • efectuarea unei cercetări sociologice privind calitatea auditului CC, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia.

Transparency International – Moldova

2. Implementarea Hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010: măsuri întreprinse de autorităţile publice În HCC nr. 5 din 26.01.2010 „Privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002–2009 (9 luni)” au fost constatate multiple iregularităţi şi abateri de la legislaţie admise de fosta conducere a MAI, printre concluziile de bază fiind relevate următoarele: – afectarea managementului financiar de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului; – eschivarea de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie în anii 2003–2008; – efectuarea de cheltuieli neîntemeiate: achitarea de către MAI a unor plăţi pentru închirierea încăperilor SPB „Constructorul”, utilizate de facto de Comitetul raional Botanica al PCRM, achitarea de către CTT a plăţilor de întreţinere a automobilului, utilizat de Fracţiunea parlamentară a PCRM; – încălcarea prevederilor legale la efectuarea achiziţiilor publice (în lipsa alocaţiilor de la buget, fără respectarea procedurii legale); – formarea, cu încălcarea Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, a unei surse neautorizate de venituri, cu încasarea şi utilizarea acestor mijloace fără autorizarea Guvernului, procurarea bunurilor fără a organiza şi desfăşura achiziţii publice; – înstrăinarea, cu încălcarea actelor legislative şi normative, a bunurilor imobiliare: fără publicarea în modul stabilit a comunicatului informativ de comercializare, fără expunerea la licitaţie, prin negocieri directe etc.

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Unele detalii specificate în HCC nr. 5 din 26.01.2010, reiterate în HCC nr. 58 din 09.07.20103: • Eschivarea de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie (2003–2008) în sumă de 1,4 mil. lei: - mijloacele nu au fost transferate la conturile trezoreriale ale MAI, ci utilizate prin ÎS „Tehnosec”; - fiind destinate pregătirii şi desfăşurării conferinţelor şi seminarelor, mijloacele au fost utilizate inclusiv pentru reparaţia şi întreţinerea transportului, procurarea mijloacelor fixe, mobilierului, obiectelor de uz gospodăresc; - bunurile nu au fost achiziţionate în baza procedurilor de achiziţie publică; - lipsesc agendele evenimentelor, devizele de cheltuieli care confirmă organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor.

• Cheltuieli neîntemeiate: achitarea de către MAI a 502,7 mii lei pentru închirierea încăperilor SPB „Constructorul” , ocupate şi utilizate de facto de Comitetul raional Botanica al PCRM, achitarea de către CTT a 326,2 mii lei pentru întreţinerea automobilului în 2005–2009 (9 luni), utilizat de Fracţiunea parlamentară a PCRM. • Înstrăinarea frauduloasă a două imobile în 2007 (fără publicarea în modul stabilit a comunicatului informativ, fără expunerea la licitaţii, nerealizarea terenurilor aferente imobilelor concomitent cu acestea etc.) a generat neîncasări la bugetul public naţional în sumă de 27,5 mil. lei.

• Operaţiuni financiare nereglementate: procurarea şi transmiterea de către DGPS la MAI în 2003–2009 (9 luni) a bunurilor materiale în sumă de 13 mil. lei, inclusiv: 30 de autoturisme în valoare de 7,8 mil. lei, 2 seturi de mobilă (masă şi 9 scaune din piele) – 77,0 mii lei, 30 de scaune din lemn şi piele – 99,0 mii lei, 3 notebook-uri – 45,1 mii lei, 1 televizor – 32,7 mii lei, 4 telefoane mobile – 48,4 mii lei.

• Printre autoturismele procurate de MAI şi DGPS în 2005–2009 cu încălcarea prevederilor legale figurează: LEXUS LX 470 Grandi în valoare de 1 188 mii lei; BMV 520i Limousine (605,8 mii lei) procurat de DGPS şi transmis pentru conducerea MAI; Toyota Prado (675,4 mii lei) procurat de DGPS, transmis cu titlu gratuit CTT şi utilizat pentru deservirea ministrului; Şcoda New Superb Elegance 3,6 V6 FSI (520 mii lei) procurat de DGPS, transmis la balanţa CTT şi utilizat de conducerea MAI; Mitsubishi Pajero GLS 3,5 (511,5 mii lei) procurat de DGPS în 2005 şi transmis la balanţa CTT pentru deservirea poliţiei rutiere4.

Potrivit datelor MAI, automobilele specificate se află la balanţa instituţiilor din subordinea ministerului, cu excepţia a două automobile: Şkoda Octavia Tour, deteriorat într-un accident rutier în 2009 şi scos de la balanţa CGP, şi Lexus LX–470, transmis Cancelariei de Stat a RM, conform HG nr. 930 din 31.12.2009 (vezi scrisoarea MAI nr. 15/1–1093 din 12.05.2011, anexa 3).

HCC nr. 58 din 09.07.2010 „Cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public” (Raport anual 2009) (MO nr. 191–193 din 01.10.2010).

Transparency International – Moldova • Formarea unei surse neautorizate de venituri în sumă de cca 5 mil. lei (în baza acordurilor cu S.R.L.„Moldasig”), mijloacele fiind încasate şi utilizate fără autorizarea Guvernului şi fără reflectarea în partea de venituri şi de cheltuieli a bugetului de stat, la utilizarea mijloacelor nu s-au organizat şi desfăşurat proceduri legale de achiziţie publică.

• Achiziţionarea neregulamentară a ambulanţei (Mercedes-Benz „Sprinter” 315 CDI în valoare de 4 220 mii lei) a generat cheltuieli suplimentare ale bugetului de stat în sumă de 912,8 mii lei.

• DGPS nu a inclus în 2008 în cheltuielile pentru premiere mijloace în sumă de 296,6 mii lei alocate în scopul procurării cadourilor pentru stimularea colaboratorilor cu performanţe în activitate. Valoarea unor cadouri a atins cifra de 5 mii lei (generator, boiler, televizor, pat, fereastră ş.a.). Unii colaboratori au fost premiaţi cu astfel de cadouri de câteva ori pe an, în acelaşi timp acestora fiindu-le acordate şi premii unice în bani (până la 11 premii pe an), a căror valoare totală pentru unele persoane cu funcţii de răspundere a constituit până la 60,0 mii lei anual, pe lângă indemnizaţia achitată lunar în valoare de 0,5 salarii lunare.

(Constatările detaliate ale misiunii de audit a CC au fost inserate în Raportul privind rezultatele auditului anexat la HCC nr. 5 din 26.01.2010).

Partea decizională a hotărârii CC vizează câteva autorităţi publice: - MAI, căruia i-au fost înaintate o serie de cerinţe şi recomandări de înlăturare a abaterilor şi neregulilor depistate şi de neadmitere a acestora pe viitor; - PG, căreia i-au fost remise materialele auditului pentru examinare după competenţă; - MF, care a fost informat despre rezultatele auditului pentru a monitoriza utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor publice; - Cancelaria de Stat şi Parlamentul Republicii Moldova (Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică) care au fost informate despre rezultatele auditului pentru luare de atitudine.

Pentru a constata dacă autorităţile publice vizate în hotărâre au întreprins măsuri în scopul lichidării abaterilor depistate şi neadmiterii lor pe viitor, TIMoldova a solicitat în scris şi verbal informaţii de la un şir de autorităţi publice, fiind expediate în total 19 scrisori: Curtea de Conturi a Republicii Moldova (3 solicitări), Ministerul Afacerilor Interne (3 solicitări), Procuratura Generală (2 solicitări), Procuratura Anticorupţie (1 solicitare), Ministerul Finanţelor (1 solicitare), Parlamentul Republicii Moldova (2 solicitări), Guvernul Republicii Moldova (1 solicitare), Curtea de Apel Chişinău (1 solicitare), Judecătoria 10

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Economică de circumscripţie (1 solicitare); Judecătoria Centru Chişinău (1 solicitare), Curtea de Apel Economică (2 solicitări), Curtea Supremă de Justiţie (1 solicitare). Ulterior, informaţiile recepţionate de la MAI, MF, PG, Guvern, Parlament au fost confruntate cu datele primite de CC pentru a constata corespunderea şi relevanţa acestora.

Toate autorităţile publice contactate au oferit răspunsuri la solicitările de informaţii , două din care – MF şi MAI (în cazul celei de-a doua şi a treia solicitări – au depăşit termenul de prezentare a informaţiilor prevăzut de Legea privind accesul la informaţie nr. 982-XIV din 11.05.2000 , justificând aceasta prin volumul mare de lucru. În ceea ce priveşte conţinutul răspunsurilor, se menţine practica prezentării de către autorităţile publice a unor informaţii sumare şi evazive (MAI, MF, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului).

Informaţiile privind implementarea HCC nr. 5 din 26.01.2010 sub aspectul instituţiilor vizate sunt elucidate mai jos.

2.1 Ministerul Afacerilor Interne Potrivit pct.2–3 din HCC nr. 5 din 26.01.2010, conducerea MAI urma să examineze în cadrul şedinţei colegiului rezultatele auditului, să elaboreze şi să execute un plan de acţiuni pentru lichidarea abaterilor constatate şi să aplice sancţiuni disciplinare faţă de persoanele cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public. De asemenea, MAI urma să întreprindă măsuri în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit, în special: - efectuarea achiziţiilor publice conform cadrului legal; - ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu regulile stabilite prin Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Conform studiului TI Moldova din 2009, 1/5 din instituţiile publice nu au oferit niciun răspuns la solicitările de informaţii.

Potrivit art.16 din legea citată, informaţiile trebuie să fie furnizate nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie. Acest termen poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice (dacă cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care trebuie selectate sau sunt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea), cu anunţarea solicitantului despre orice prelungire şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial.

11

Transparency International – Moldova

- asigurarea formării mijloacelor speciale ale MAI şi instituţiilor subordonate în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare; - intensificarea controlului asupra modului de gestionare a mijloacelor publice şi patrimoniului de stat de către subdiviziunile şi întreprinderile de stat subordonate pentru a asigura integritatea şi folosirea eficientă a acestora; - încasarea regulamentară a veniturilor aferente serviciilor acordate şi cheltuielilor suportate de către Secţia poliţie rutieră a CGP la blocarea unităţilor de transport; - excluderea efectuării cheltuielilor pentru întreţinerea MAI şi instituţiilor subordonate din contul mijloacelor speciale ale Direcţiei Generale Pază de Stat; - examinarea legalităţii şi oportunităţii reţinerilor din salariile angajaţilor ale plăţilor lunare pentru DMM. La solicitarea TI-Moldova a informaţiilor despre măsurile întreprinse (scrisoarea 04/11 din 02.02.2011, anexa 2), MAI a menţionat într-o formă succintă, fără a anexa careva documente justificative, că „a fost elaborat şi realizat un plan de acţiuni îndreptat la lichidarea neajunsurilor depistate, verificarea circumstanţelor ce au contribuit la admiterea lor, intensificarea controlului asupra modului de gestionare a mijloacelor publice şi îmbunătăţirea managementului finanţelor publice” (scrisoarea nr. 15/3-367 din 01.03.2011, anexa 3). Totodată, s-a precizat că toate informaţiile, inclusiv copiile documentelor justificative care atestă implementarea hotărârii citate, au fost prezentate CC, iar datele despre măsurile întreprinse au fost plasate pe pagina oficială a MAI în Internet: mai.gov.md. În urma analizei informaţiilor de pe pagina web a ministerului (mai.gov.md/ content/5882) s-a constatat prezenţa unui raport în care, printre măsurile întreprinse în vederea implementării HCC nr. 5 din 26.01.2010, au fost specificate următoarele: • elaborarea şi aprobarea unui plan de acţiuni privind lichidarea iregularităţilor şi neajunsurilor constatate de CC în cadrul auditului; • crearea unei Comisii specializate în efectuarea controlului subdiviziunilor MAI; • instituirea unui nou Grup de lucru profilat în gestionarea achiziţiilor pentru asigurarea transparenţei în achiziţiile publice şi minimizarea riscului apariţiei abaterilor de la legislaţie; 12

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI •

•

crearea Direcţiei audit intern care a auditat un şir de subdiviziuni ale MAI şi a constatat abateri de la disciplina financiară, materialele fiind expediate PG spre examinare şi aprecierea gradului de culpabilitate a persoanelor responsabile; elaborarea HG nr. 13 din 19.01.2010 prin care s-au introdus completări şi modificări în Nomenclatorul serviciilor prestate contra plată şi a tarifelor la acestea, precum şi în Regulamentul cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor MAI (pentru realizarea acestei hotărâri a fost emis ordinul MAI nr. 143 din 28.04.2010).

Întrucât MAI nu a prezentat careva documente justificative pentru a confirma măsurile întreprinse, acestea au fost solicitate de la CC (copiile documentelor sunt prezentate în anexa 3).

Documente justificative privind măsurile întreprinse de MAI în vederea implementării HCC nr. 5 din 26.01.2010 - Ordinul MAI nr. 12 din 20.01.2010 „Cu privire la modificarea ordinului MAI nr.

277 din 07.08.2008”, potrivit căruia a fost instituit Grupul de lucru al MAI pentru efectuarea achiziţiilor publice, a fost diminuat plafonul de organizare a concursurilor de achiziţii publice de la 500 000 de lei până la 100 000 de lei (anterior, prin ordinele ministrului afacerilor interne, plafonul pentru organizarea licitaţiilor a fost majorat); - ordinul MAI nr. 14 din 21.01.2010 „Cu privire la constituirea Comisiei pentru controlul subdiviziunilor MAI”, în baza căruia a fost creată comisia respectivă, în sarcina ei fiind pus controlul Direcţiei investigaţii şi securitate internă şi Direcţiei generale economie şi finanţe privind respectarea legalităţii la examinarea şi adoptarea actelor care au dus la prejudicierea bugetului MAI, precum şi elucidarea condiţiilor care pot favoriza pe viitor asemenea prejudicii; - ordinul MAI nr. 48 din 23.02.2010 „Cu privire la lichidarea iregularităţilor şi neajunsurilor constatate în cadrul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la MAI şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002 – 2009 (9 luni)”, în baza căruia a fost aprobat Planul de lichidare a neajunsurilor şi încălcărilor constatate şi s-a indicat conducătorilor subdiviziunilor MAI să ia sub un control strict executarea acestui plan; - ordinul MAI nr. 143 din 28.04.2010 „Cu privire la serviciile prestate contra plată şi tarifele la acestea ale subdiviziunilor MAI” emis întru executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 508 din 11.05.2006 „Pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor prestate contra plată şi a tarifelor la acestea, precum şi a Regulamentului Potrivit datelor MF (Raportul de evaluare a activităţii unităţilor de audit intern în sectorul public în perioada anului 2009), în 2009 Direcţia de audit intern în MAI deja exista.

13

Transparency International – Moldova cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor MAI”, cu modificările şi completările ulterioare8; - ordinul MAI nr. 230 din 16.07.2010 „Cu privire la organizarea concursului de admitere la Colegiul de poliţie „Dimitrie Cantemir” al Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI”; - ordonanţele CCCEC: din 10.03.2010 privind ridicarea documentelor referitoare la cauza penală nr. 2010978052 pornită de PG în privinţa factorilor de decizie ai MAI, în baza art. 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal şi din 11.03.2011 privind ridicarea documentelor referitoare la cauza penală nr. 2010978056 pornită de PG în privinţa factorilor de decizie ai CGP mun. Chişinău şi RPS „Scut” pe faptul neglijenţei în serviciu; - scrisorile MAI în adresa PG: nr. 32/33 din 21.05.2010 privind expedierea actului despre rezultatele controlului tematic efectuat la CTT; nr. 32/63 din 13.07.2011, nr. 32/64 din 21.07.2010, nr. 32/65 din 23.07.2011 privind expedierea spre examinare a rezultatelor auditului intern la ÎS „Cartuş”, brigada „Fulger” şi DMM, cu solicitarea luării unei decizii conform art. 274 al CPP în vederea restituirii prejudiciului cauzat statului.

Analiza informaţiilor prezentate de către MAI la solicitarea TI-Moldova, a celor inserate pe pagina web a MAI, precum şi confruntarea acestora cu datele oferite de CC ne permite să constatăm următoarele: • Jumătate din măsurile întreprinse de MAI (Planul de lichidare a neajunsurilor şi încălcărilor – Plan, anexa 2) au fost măsuri ce ţin de emiterea ordinelor MAI privind crearea comisiilor de achiziţii publice, de efectuare a controlului subdiviziunilor MAI, de aprobare a Nomenclatorului serviciilor prestate etc., realizarea lor fiind confirmată prin documente justificative.

• Măsurile cu caracter permanent, în special cele ce ţin de achiziţiile publice (1/3 din numărul celor indicate în Plan), nu au putut fi verificate din cauza lipsei informaţiilor pe pagina web a MAI. Astfel, deşi la punctul 2 al Planului se stipula: „…A asigura la maxim transparenţa achiziţiilor prin surse de informare, inclusiv site-ul MAI”, pe pagina web a ministerului au fost date publicităţii doar anunţurile despre organizarea licitaţiilor, nefiind publicate astfel de informaţii publice relevante, cum sunt: Planul de achiziţii pentru 2010, informaţiile despre agenţii economici care au participat la licitaţie, deciziile Comisiei de achiziţie privind desemnarea câştigătorului, data încheierii contractelor ş.a.

• MAI nu a aplicat sancţiuni disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la Nomenclatorul serviciilor prestate contra plată de către subdiviziunile MAI include un şir de servicii care nu par a fi specifice unei astfel de autorităţi publice: activităţi culturale (prezentări artistice, lecţii, serate etc.), comercializarea metalului uzat, a maculaturii şi a deşeurilor, servicii hoteliere.

14

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

gestionarea patrimoniului public (pct. 2 din hotărâre), motivul invocat fiind următorul: „La momentul controlului persoanele date erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului” (scrisoarea MAI nr. 15/1–1093 din 12.05.2011, anexa 3). Răspunsul MAI în contextul aplicării sancţiunilor disciplinare este diferit de cel al Cancelariei de Stat (vezi § 2.5 din prezenta lucrare).

Pentru a trasa evoluţia în cariera persoanelor cu funcţii de răspundere ale MAI în activitatea cărora auditul a depistat abateri la utilizarea mijloacelor financiare şi gestionarea patrimoniului public şi a afla dacă ele lucrează în continuare în serviciul public, TI-Moldova a solicitat de la MAI, în baza Legii privind accesul la informaţie nr. 982-XIV din 11.05.2000, numele acestor persoane (scrisoarea TI 27/11 din 18.05.2011, anexa 2). MAI a refuzat să ofere informaţiile solicitate, invocând că „nu este în drept să ofere informaţii cu caracter personal fără acordul persoanei” (scrisoarea nr. 10/1014 din 20.06.2011, anexa 3). Este de remarcat faptul că informaţiile solicitate poartă un caracter public, numele unora dintre persoanele în cauză fiind inserate în Raportul de audit al CC, anexat la HCC nr.

5 din 26.01.2010, şi pe pagina web a MAI mai.gov.md/content/5882.

Chiar dacă materialele auditului extern şi intern au fost remise PG pentru a determina gradul de culpabilitate a persoanelor responsabile, cu sancţionarea lor în funcţie de gravitatea încălcărilor admise, ritmul încet al procedurilor şi acţiunilor de anchetă face ca perspectivele sancţionării acestor persoane să fie nule.

2.2 Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie, CCCEC: cauze penale intentate pe marginea hotărârii Curţii de Conturi Potrivit pct. 8 din HCC nr. 5 din 26.01.2010, CC a remis materialele misiunii de audit PG spre examinare după competenţă. PG a constatat în urma investigaţiilor că faptele din raportul de audit s-au confirmat (scrisoarea PG nr. 2462/10 din 09.03.11, anexa 3) şi a dispus în 7 cazuri pornirea urmăririi penale, conform componentelor de infracţiune prevăzute de art. 191 alin. (5), art. 327 alin. (2) lit. c), art. 328 alin. (3) lit. d) şi art. 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal. De asemenea, PG a înaintat la Curtea de Apel Economică o acţiune civilă privind încasarea din contul PCRM în contul MAI a prestaţiei efectuate în favoarea partidului în valoare de 829,9 mii lei.

De jure, Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002 prevede pentru comiterea unor asemenea infracţiuni pedepse destul de severe.

15

Transparency International – Moldova Extras din Codul penal al Republicii Moldova (CP ) Articolul 191. Delapidarea averii străine (1) Delapidarea averii străine, adică însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 500 unităţi convenţionale (UC) sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

(2) Delapidarea averii străine, săvârşită: b) de două sau mai multe persoane; c) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile; d) cu folosirea situaţiei de serviciu, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 UC sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvârşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvârşite în proporţii mari se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvârşite în proporţii deosebit de mari se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.

Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 UC sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(2) Aceeaşi acţiune: b) săvârşită de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; c) soldată cu urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 UC sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

16

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (1) Săvârşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 UC sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni însoţite: a) de aplicarea violenţei; b) de aplicarea armei; c) de tortură sau acţiuni care înjosesc demnitatea părţii vătămate, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2): b) săvârşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; c) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale; d) soldate cu urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Articolul 329. Neglijenţa în serviciu (1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcţie de răspundere a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 500 UC sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni care au provocat: a) decesul unei persoane; b) alte urmări grave, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 800 UC sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Exercitarea urmăririi penale pe cauzele vizate a fost dispusă PA în comun cu CCCEC, în cadrul urmăririi penale urmând a fi stabilite şi trase la răspundere 17

Transparency International – Moldova

penală persoanele vinovate de prejudicierea statului, cu înaintarea acţiunilor civile privind recuperarea prejudiciului cauzat bugetului public.

Fiind solicitată de TI-Moldova, PA (scrisoarea nr. 1037 din 21.02.2011, anexa 3) a informat despre pornirea de către secţia investigaţii financiar-economice a PG a 6 cauze penale.

Cauze penale 1. Cauza penală nr. 2010978051 pornită la 25.02.2010, în baza art. 191 alin. (5) din CP, pe faptul însuşirii ilegale de către persoane cu funcţii de răspundere din MAI a mijloacelor financiare în sumă de 1392,3 mii lei parvenite în adresa MAI de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie.

Faza de examinare Urmărirea penală nu este finisată (cauza se află în gestiunea organului de urmărire penală al CCCEC).

2. Cauza penală nr. 2010978052 pornită la 18.02.2010 de PG, în baza art. 327 alin. (2) lit. c) din CP, pe faptul abuzului în serviciu comis de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI. În cadrul urmăririi penale s-a constatat că ex-ministrul Papuc a folosit intenţionat situaţia de serviciu în interese personale şi, sub pretextul combaterii criminalităţii şi utilizării în scopuri operative a încăperilor SPB „Constructorul”, a încheiat ilegal în anii 2004–2008 contracte de arendă a unor încăperi ale acestuia pentru a le folosi în calitate de oficiu. Papuc nu a organizat utilizarea lor în scopuri operative, ci a dispus ilegal transmiterea în folosinţa comitetului r-nal Botanica al PCRM, prin care a cauzat daune în proporţii în sumă de 502,7 mii lei. De asemenea, Papuc a folosit intenţionat situaţia de serviciu şi a dispus ilegal transmiterea în folosinţa fracţiunii PCRM a unui automobil aflat la balanţa MAI utilizat în decembrie 2005 – septembrie 2009, cauzând MAI o daună de proporţii în sumă de 326 mii lei.

3. Cauza penală nr. 2010978053 pornită la 12.02.2010, în baza art. 329 alin .(2) lit. (b) din CP, pe faptul neglijenţei în serviciu comise de către persoane cu funcţii de răspundere din MAI la procurarea a 60 tone de pulpe de găină pentru DTC de la SRL „Avicola Shaver” la un preţ de 32 lei/kg, achiziţia ambulanţei „Mercedes Benz Sprinter” 315 CDI de la SRL „Decebal Impex” la un preţ de 4,22 mil. lei, procurarea a 17 telefoane mobile costisitoare, unul din ele valorând 17,3 mii lei care în baza Ordinului MAI nr.

343 din 22.09.2009, a fost transmis cu titlu gratuit de către DGPS la balanţa DMM şi la momentul controlului lipsea.

La data de 10.05.2010 cauza penală a fost expediată în Judecătoria sect. Centru pentru examinare în fond.

Potrivit Judecătoriei sect.

Centru, cauza este în procedură de examinare la etapa interogării martorilor prezentaţi din partea acuzării.

18

Urmărirea penală nu este finisată (cauza se află în gestiunea organului de urmărire penală al CCCEC).

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI 4. Cauza penală nr. 2010978054 pornită la 18.02.2010, în baza art. 327 alin. (2) lit. c) din CP pe faptul abuzului de serviciu comis de către administratorul ÎS „Dinamo - M.A.” Oleg Ermacicov care în perioada anilor 2006–2007 a încheiat cu soţia sa Elena Ermacicova contracte de împrumut în sumă de 100 mii lei cu o dobândă de 21 % anual şi în sumă de 180 mii lei şi de 100 mii lei, cu dobânzi în mărime de 21 % şi, respectiv, 24 % anual. Ca urmare, întreprinderea a calculat şi a achitat nejustificat dobânzi în valoare de 132,1 mii lei.

5. Cauza penală nr. 2010978055 pornită la 18.02.2010, în baza art. 327 alin. (2) lit. c) din CP pe faptul abuzului de serviciu comis de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI care în anii 2004–2008 au admis achitarea de către ÎS “Cartuş” a sumei de 110 400 de lei pentru convorbirile telefonice ale unui angajat al aparatului central al MAI de la numărul de telefon 069110489, convorbiri care nu ţineau de activitatea ÎS “Cartuş”.

6. Cauza penală nr. 2010978056 pornită la 18.02.2010 de către DGUP a CCCEC în privinţa factorilor de decizie ai CGP Chişinău şi RPS „Scut”, pe faptul neglijenţei în serviciu, conform semnelor infracţiunii prevăzute de art. 329 alin.

(2) lit. b) din CP la încheierea contractelor de colaborare cu ÎC “Coopalimentara” SA, în baza cărora unităţile de transport reţinute de poliţia municipală erau plasate la parcarea de pe str. Otovasca nr. 91a, mun. Chişinău, precum şi modalitatea de încasare a mijloacelor băneşti pentru păstrarea unităţilor de transport reţinute.

Urmărirea penală a fost încetată din motivul constatării că acţiunile lui Oleg Ermacicov nu întrunesc elementele infracţiunii prevăzute de art. 327 din CP (lipseşte faptul cauzării prejudiciilor materiale ÎS „Dinamo-MA”).

Urmărirea penală a fost suspendată din motiv că identificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 327 din CP este imposibilă (nu pot fi ridicate descifrările convorbirilor telefonice din anii 2004 – 2008).

Cauza penală a fost clasată pe motiv că relaţiile stabilite între subdiviziunile MAI şi ÎC „Coopalimentara” poartă un caracter civil care se reglementează de legislaţia civilă şi urmează a fi soluţionate de instanţa de judecată competentă.

Solicitarea repetată a informaţiei din partea PA în scopul constatării a careva schimbări în examinarea dosarelor respective în perioada martie – mai 2011 a arătat că situaţia în acest context nu s-a schimbat (scrisoarea PA nr. 523 pet/113117 din 23.05.11, anexa 3).

Astfel, de facto, din cele 6 cauze penale intentate pe marginea HCC nr. 5 din 26.01.2010, în prezent doar 4 au rămas pe rol: una din ele se află în examinare la Judecătoria Centru, două – în gestiunea organului de urmărire penală al CCCEC, urmărirea nefiind finalizată şi o cauză este suspendată. Având în vedere faptul că multe din abaterile constatate în HCC au avut loc în anii 2002 – 2009, există riscul să expire termenul de prescripţie şi, ca rezultat, persoanele vinovate 19

Transparency International – Moldova

să nu fie trase la răspundere, şi prejudiciul adus statului să nu fie restituit sau să fie restituit parţial. În ceea ce priveşte motivul încetării cauzei penale nr. 2010978054: „lipseşte faptul cauzării prejudiciilor materiale ÎS „Dinamo-MA”, acesta pare destul de confuz. Potrivit Raportului de audit al CC, administratorul ÎS „Dinamo-MA” Ermacicov Oleg a încheiat două contracte cu soţia sa (notă - a acţionat în situaţie de conflict de interese!), împrumutând mijloace financiare în sumă de 280 mii lei. Deşi ulterior întreprinderea a dispus de mijloace financiare suficiente pentru a-şi onora obligaţiile la acest împrumut, datoria nu a fost achitată la timp. Ca rezultat, ÎS „Dinamo-MA” a calculat şi a achitat nejustificat dobânzi în valoare de 132,1 mii lei, faptul cauzării prejudiciului întreprinderii menţionate fiind evident.

Răspunsul PA privitor la considerentele în baza cărora a fost constatată lipsa cauzării prejudiciului pe cauza sus-menţionată nu a adus claritate, în el fiind invocat că „emiterea ordonanţei de clasare s-a bazat pe faptele şi circumstanţele constatate şi expuse în actul reviziei ÎS „Dinamo – MA” efectuate de Direcţia Generală Control şi Revizie a CCCEC”. În acest context, rămâne fără răspuns întrebarea: De ce a fost încetată urmărirea penală în cazul în care cauzarea prejudiciului a fost constatată de CC – organul suprem de audit extern din RM?

2.3 Cauze civile pornite pe marginea hotărârii Curţii de Conturi Pe marginea faptelor constatate în HCC nr. 5 din 26.01.2010 au fost pornite 3 cauze civile expediate spre examinare în următoarele instanţe de judecată: Cauze civile Curtea de Apel Economică: acţiunea PG către PCRM referitor la încasarea sumei de 829,9 mii lei cu titlu de îmbogăţire fără justă cauză.

Faza de examinare Instanţa a adoptat pe cazul dat la 11.03.2011 o decizie în care a fost admisă parţial acţiunea procurorului cu încasarea de la PCRM în folosul MAI a sumei de 345,7 mii lei cu titlu de îmbogăţire ilicită fără justă cauză (în rest, acţiunea procurorului a fost respinsă ca fiind neîntemeiată şi tardivă).

Curtea Supremă de Justiţie: acţiunea PG Conform deciziilor CSJ din 18.06.2009 şi pe faptul înstrăinării ilegale a imobilelor 29.01.2009, recursurile PG privind rezilierea amplasate pe str. Petricani nr. 88 şi str. contractului de vânzare-cumpărare încheiat Spicului nr. 6. între MAI şi „Cariston-Max” SRL 20

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Judecătoria Economică de Circumscripţie: dosarul înaintat de Regimentul „Scut” în adresa ÎC „Coopalimentara” SA privind încasarea sumei de 413 mii lei aferentă serviciilor prestate de colaboratorii poliţiei la escortarea şi transportarea unităţilor de transport reţinute la parcare.

la 15.06.2007 şi a celui încheiat cu „Codru” SRL la 24.04.2007 au fost respinse.

Prima şedinţă de judecată numită pentru 11.04.2011 a fost amânată pentru data de 16.08.2011 din cauză că completul de judecată a participat la cursul „Varianta 2 a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor”.

Astfel, până în prezent au fost luate decizii judecătoreşti în două dosare civile: în primul, pornit pe faptul înstrăinării ilegale a două imobile, CSJ a respins acţiunea PG (prejudiciul adus statului a fost estimat la 27,5 mil. lei ), în al doilea caz, pe faptul încasării cu titlu de îmbogăţire fără justă cauză a sumei de 829,9 mii lei, Curtea de Apel Economică a admis restituirea a doar 42% din suma prejudiciului.

2.4 Ministerul Finanţelor În conformitate cu pct. 4 din HCC nr. 5 din 26.01.2010, MF a fost informat despre rezultatele auditului pentru “monitorizarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor publice ale MAI”. La solicitarea privind măsurile întreprinse de minister, TI-Moldova a primit un răspuns evaziv (scrisoarea MF nr. 0904/100 din 18.03.2011, anexa 3), în care nu a fost relevată nicio măsură de monitorizare, deşi, potrivit Regulamentului MF10, una dintre funcţiile de bază ale acestuia este controlul utilizării conform destinaţiei a finanţelor publice.

Printre cele remarcate de MF doar o acţiune ar putea fi referită la realizarea hotărârii sus-menţionate – participarea la elaborarea proiectului HG nr. 13 din 19.01.201011 prin care au fost operate modificări în Nomenclatorul serviciilor prestate contra plată şi a tarifelor la acestea, precum şi în Regulamentul cu pri Raportul CC privind auditul legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la MAI şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002–2009 (9 luni) (anexă la HCC nr. 5 din 26.01.2010).

10 Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1265 din 14.11.2008 „Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor” (MO nr. 208–209/1278 din 21.11.2008).

11 Hotărârea Guvernului nr. 13 din 19.01.2010 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 508 din 11 mai 2006” (MO nr. 11–12 din 26.01.2010).

21

Transparency International – Moldova

vire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor MAI. Este de remarcat că această hotărâre de Guvern a fost aprobată până la adoptarea HCC nr. 5 din 26.01.2010, iar ministerul nu a semnalat despre elaborarea ulterioară a careva proiecte de acte normative ce ţin de realizarea HCC. Pornind de la atribuţiile MF privind participarea la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte legislative şi normative în domeniile menţinerii ordinii publice, apărării şi securităţii statului, justiţiei şi rezervelor materiale de stat12, ar fi de aşteptat ca MF să ia în vizor constatarea CC că operaţiunile financiare efectuate de DGPS (procurarea şi transferarea către MAI a bunurilor materiale în sumă de 12,9 mil. lei) nu erau reglementate de actele legislative şi normative în vigoare. Prin urmare, exista un gol legislativ, prielnic pentru abuzuri, care putea fi reglementat cu suportul MF. De asemenea, MF putea lua atitudine şi faţă de o altă problemă constatată în cadrul auditului MAI – formarea de către acesta a unei surse neautorizate de venituri în sumă de cca 5 mil. lei care au fost primiţi şi utilizaţi fără autorizarea Guvernului şi fără reflectarea în partea de venituri şi cheltuieli a bugetului de stat. Având în vedere că probleme de acest gen ar putea exista şi în alte autorităţi publice, iar toate sursele de venituri ale autorităţilor publice trebuie să fie autorizate de Guvern, în acest context ar fi, de asemenea, oportună intervenţia MF. Totodată, luând în consideraţie gravitatea problemelor constatate în hotărârea citată a CC, Agenţia Achiziţii Publice (instituţie subordonată MF) ar putea întreprinde măsuri de monitorizare a procesului de achiziţii publice efectuat de MAI. În acelaşi context, Direcţia de armonizare a sistemului de control financiar public intern a MF ar putea oferi o atenţie sporită Direcţiei de audit intern a MAI, în special, prin instruirea şi consultarea specialiştilor privind depistarea şi înlăturarea problemelor constatate de CC pentru neadmiterea acestora pe viitor (informaţii despre realizarea unor asemenea măsuri nu au parvenit de la MF).

2.5 Guvernul Republicii Moldova Curtea de Conturi a informat Guvernul Republicii Moldova despre rezultatele auditului efectuat la MAI şi unele instituţii subordonate în anii 2002–2009 (9 luni), pentru luare de atitudine.

Ordinul MF nr. 491 din 29.08.2005 „Privind aprobarea Regulamentului Direcţiei finanţele justiţiei, ordinii publice, apărării şi securităţii statului” (www.mf.gov.md).

12

22

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Ca răspuns la solicitarea de informaţii privind măsurile pe care le-a întreprins Guvernul în contextul implementării acestei hotărâri, Cancelaria de Stat (scrisoarea nr. 0605-9 din 18.02.11, anexa 3) s-a referit la cel puţin două momente care confirmă că acestui subiect i s-a acordat atenţie: indicaţia Prim-ministrului RM din 22.03.2010 în baza căreia MAI a aprobat Planul de acţiuni cu privire la lichidarea iregularităţilor şi neajunsurilor constatate13 şi adoptarea HG nr. 13 din 19.10.2010. Alte măsuri specificate în scrisoare repetă, de fapt, acţiunile întreprinse de MAI şi PG în vederea implementării hotărârii CC. Este de remarcat faptul că, în contextul sancţiunilor disciplinare aplicate persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul MAI, răspunsul Cancelariei de Stat diferă de cel al MAI. Astfel, dacă în răspunsul Cancelariei de Stat se menţionează că „reieşind din gradul de culpabilitate, mai multe persoane cu funcţii de răspundere au fost sancţionate disciplinar, iar directorul Î.S. “Cartuş”, dl O. Toderiţa, şi şeful Direcţiei medicale, dl V. Obadă, au fost eliberaţi din funcţiile deţinute”, în scrisoarea MAI se remarcă că „faţă de persoanele cu funcţii de răspundere nu au fost aplicate sancţiuni, reieşind din faptul că la momentul controlului persoanele date erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului”.

2.6 Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova Despre rezultatele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la MAI şi unele instituţii subordonate în anii 2002–2009 (9 luni) a fost informată şi Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică pentru luare de atitudine. Fiind solicitată de TI-Moldova să informeze despre măsurile întreprinse în vederea implementării hotărârii în cauză, Comisia a expediat un răspuns formal (scrisoarea CSN/11 nr. 122 din 17.02.2011, anexa 3) care nu confirmă luarea de atitudine faţă de problemele depistate în activitatea MAI. Este de remarcat că CC a informat Comisia de profil despre neregulile în cadrul MAI şi într-o altă hotărâre (HCC nr. 19 din 15.03.2010 „Cu privire la aprobarea Confruntând informaţia Cancelariei de Stat cu documentele primare ale MAI, putem presupune că data la care s-a emis indicaţia Prim-ministrului (22.03.2010) este notată eronat, deoarece ordinul MAI nr. 48 prin care s-a aprobat Planul de lichidare a neajunsurilor şi încălcărilor constatate a fost emis la 23.02.2010.

13

23

Transparency International – Moldova

Suplimentului la Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2008”14). Având în vedere că printre cauzele principale care au generat aceste încălcări au fost specificate „neexecutarea cerinţelor şi recomandărilor CC înaintate pe marginea controalelor precedente, ineficienţa controlului şi auditului intern la MAI”, CC a solicitat ca la şedinţa Comisiei parlamentare de profil să fie examinat raportul conducerii MAI privind mersul executării recomandărilor CC din Raportul de audit, aprobat prin HCC nr. 39 din 11.09.2009. În cazul în care Comisia ar fi întreprins careva măsuri în acest scop, ea ar fi informat TI-Moldova despre aceasta.

Mai mult decât atât, abaterile în activitatea MAI constatate în hotărârile susmenţionate au fost reiterate şi în Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2009) aprobat prin HCC nr. 58 din 09.07.2010, care a fost prezentat Parlamentului Republicii Moldova.

Având în vedere gravitatea problemelor depistate de CC în cadrul misiunilor de audit efectuate la MAI în anii 2009–2010, rolul MAI în apărarea ordinii publice şi securitatea statului, precum şi ponderea cheltuielilor pentru întreţinerea acestuia în bugetul de stat, Comisia ar putea întreprinde mai multe măsuri în vederea luării de atitudine, eventual prin discutarea acestei chestiunii în cadrul unor şedinţe (cu prezenţa reprezentanţilor MAI) sau prin solicitarea şi examinarea unui raport din partea Guvernului despre realizarea recomandărilor CC şi aplicarea sancţiunilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul MAI care au comis încălcările constatate în hotărâri.

2.7 Curtea de Conturi Potrivit art. 36 din Legea Curţii de Conturi15, „entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărârile CC sunt obligate să informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor CC în termenul stabilit de CC şi să comunice despre măsurile luate”. Pentru a confrunta informaţiile parvenite la TI-Moldova din partea MAI, PG, MF cu datele pe care aceste instituţii le-au pre În capitolul II.2 al HCC specificate „Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională” (MAI) s-a remarcat , în special, că managementul financiar la MAI a fost afectat de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare şi a gestionarii patrimoniului, că resursele nu sunt gestionate în mod eficace, că există deficienţe la utilizarea banilor publici şi a patrimoniului public.

15 Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 (MO nr. 237–240/864 din 31.12.2008).

14

24

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

zentat CC, de la CC au fost solicitate informaţiile privind implementarea de către instituţiile vizate a recomandărilor expuse în Hotărârea nr. 5 din 26.01.2010. În contextul măsurilor luate de MAI şi PG, a fost oferită o informaţie de sinteză cu anexarea copiilor scrisorilor din partea acestor instituţii (scrisoarea CC nr.

07/1 – 527 din 06.06.2011, anexa 3). Ulterior, la solicitarea TI-Moldova, CC a prezentat şi copiile documentelor justificative ale MAI care confirmă luarea unor măsuri pe marginea hotărârii citate. Analiza acestor informaţii, precum şi discuţiile cu reprezentanţii CC atestă că MAI a întreprins măsuri pentru a executa hotărârea specificată, cele mai evidente fiind emiterea ordinelor şi dispoziţiilor MAI, crearea comisiilor etc. Totuşi, pentru a constata implementarea de facto a unor măsuri cu caracter permanent ce ţin de efectuarea achiziţiilor publice, de încasarea regulamentară a veniturilor aferente serviciilor prestate, de modul de utilizare a mijloacelor speciale, de ţinerea evidenţei contabile conform regulilor generale stabilite, specialiştii CC, suplimentar la informaţiile expediate de MAI, urmează să analizeze situaţia pe teren în cadrul unei misiuni de audit ulterioare la acest minister16. În ceea ce priveşte MF, Guvernul şi Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică CC a comunicat că de la aceste instituţii nu a parvenit nicio informaţie despre măsurile întreprinse. Chiar dacă CC nu a solicitat expres în hotărâre să fie informată de către aceste autorităţi despre măsurile întreprinse şi luarea de atitudine a rămas la discreţia lor, spectrul problemelor depistate de CC în cadrul auditului la MAI a meritat atât o atenţie sporită, cât şi o comunicare mai activă între aceste instituţii (eventual, discutarea chestiunii într-un Grup de lucru format din reprezentanţii acestor instituţii, la o şedinţă a Guvernului sau a Comisiei parlamentare de profil).

Având în vedere că recomandarea CC privind aplicarea sancţiunilor disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere ale MAI care au admis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi gestionarea patrimoniului public nu a fost realizată (vezi § 2.1), TI-Moldova a solicitat de la CC numele acestor persoane pentru a afla dacă ele sunt încadrate în continuare în serviciul public. În răspunsul parvenit de la CC s-a remarcat că în documentele de lucru acumulate de echipa de audit nu se conţin informaţii privind numele şi prenumele conducătorilor autori Reprezentanţii CC au remarcat că, pentru a confirma realizarea unor atare recomandări, se recurge, de regulă, la o analiză specială care se efectuează în cadrul următoarei misiuni de audit în instituţia publică.

16

25

Transparency International – Moldova

tăţilor publice auditate, cu toate că în Raportul de audit anexat la HCC nr. 5 din 26.01.2010 figurează numele unora dintre ei. În acest context este de remarcat că, pentru a transparentiza datele misiunilor de audit extern ale CC, ar fi utilă specificarea în rapoartele de activitate ale acestor misiuni a numelor conducătorului autorităţii publice auditate şi conducătorilor subdiviziunilor.

2.8 Generalizări În urma analizei informaţiilor parvenite de la autorităţile/instituţiile publice antrenate în implementarea HCC nr. 5 din 26.01.2010, putem trage următoarele concluzii: • toate autorităţile publice contactate au răspuns la solicitările de informaţii, două dintre care – MF şi MAI17– cu încălcarea termenului stabilit de Legea cu privire la accesul la informaţie nr. 982-XIV din 11.05.2000; • se menţine practica prezentării de către autorităţile publice a unor răspunsuri sumare şi evazive; • MAI a raportat despre un şir de măsuri întreprinse în vederea implementării HCC şi a inserat un comunicat pe pagina web (www.mai.gov.md).

Jumătate din măsurile întreprinse de MAI (Planul de lichidare a neajunsurilor şi încălcărilor, Plan, anexa 2) ţin de emiterea ordinelor privind crearea comisiilor de achiziţii publice, de efectuarea controlului subdiviziunilor MAI, de aprobarea Nomenclatorului serviciilor prestate etc., realizarea lor fiind confirmată prin documente justificative. În acelaşi timp: – analiza informaţiilor de pe pagina web a MAI a arătat că la rubrica „Achiziţii publice” au fost publicate doar anunţurile despre organizarea licitaţiilor, nefiind inserate alte informaţii relevante, cum sunt: Planul de achiziţii pentru 2010, informaţiile despre agenţii economici care au participat la licitaţii, deciziile Comisiei de achiziţii privind desemnarea câştigătorului. Aceasta denotă faptul că cerinţa de a asigura la maximum transparenţa achiziţiilor publice din Planul de lichidare a iregularităţilor aprobat de MAI nu a fost îndeplinită; – nicio persoană cu funcţii de răspundere care a admis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi gestionarea patrimoniului public nu a fost sancţionată disciplinar de conducerea ministerului pe motiv

17

În cazul celei de-a doua solicitări de informaţie.

26

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

•

•

•

•

•

că „la momentul controlului persoanele date erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului”; informaţiile MAI privind aplicarea sancţiunilor disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere („nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare”) se contrazic cu cele primite de la Cancelaria de Stat („mai multe persoane cu funcţii de răspundere au fost sancţionate disciplinar”); chiar dacă materialele auditului au fost remise PG pentru a determina gradul de culpabilitate a persoanelor responsabile, cu sancţionarea lor în funcţie de gravitatea încălcărilor admise, ritmul încet al procedurilor şi acţiunilor de anchetă face ca perspectivele sancţionării acestor persoane să fie nule; până în prezent nicio persoană cu funcţii de răspundere din cadrul MAI care a admis încălcări nu a fost sancţionată penal: din cele 6 cauze penale pornite doar 4 au rămas pe rol (una se examinează la Judecătoria Centru, două se afla în gestiunea CCCEC, urmărirea nefiind finalizată, şi o cauză este suspendată). Din 3 cauze civile doar în cazul uneia din ele instanţa a admis parţial recuperarea prejudiciului (42% din valoarea acestuia).

Având în vedere că multe din abaterile constatate în hotărâre au avut loc în anii 2002 – 2009 (9 luni), există riscul să expire termenul de prescripţie şi, ca rezultat, persoanele vinovate să nu fie trase la răspundere, şi prejudiciul adus statului să nu fie restituit sau să fie restituit parţial; răspunsurile prezentate de MF şi Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului RM au fost superficiale, fără a fi confirmate de careva documente justificative, ceea ce pune la îndoială faptul că au fost întreprinse măsuri de implementare a hotărârii citate; nu există o conlucrare vizibilă şi eficientă între autorităţile publice care trebuie să fie preocupate de utilizarea corectă a mijloacelor publice şi de implementarea HCC (în special, MF, PG, PA, CCCEC, Guvern şi Parlament/comisii parlamentare). Spectrul larg de probleme depistate de CC în cadrul auditării MAI şi altor instituţii publice, riscurile înalte ale nesancţionării persoanelor culpabile şi nerestituirii prejudiciului cauzat statului fac necesară o abordare profundă a acestor probleme.

27

Transparency International – Moldova

3. Rezultatele discuţiei în grup privind implementarea hotărârilor Curţii de Conturi 3.1 Caracteristici psihosociale ale grupului Discuţia în grup s-a desfăşurat la 27 aprilie 2011, la care au participat 10 persoane de la următoarele instituţii: Curtea de Conturi (CC), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Finanţelor (MF), Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Guvern şi Parlament. La focus-grup au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Procuraturii Generale (fiind contactat la telefon, dl Radeţchi Viorel, director al Procuraturii Anticorupţie (PA), a refuzat să delege un reprezentant, a făcut referinţa la taina urmăririi penale şi a sugerat să fie invitaţi cei de la CCCEC „pentru că ei pot face show politic”). În selectarea participanţilor la focus-grup a fost pus accentul pe delegarea persoanelor care au tangenţe cu implementarea HCC. Discuţia în grup poate fi caracterizată ca una rigidă, cu respondenţi care sau eschivat deseori să aprecieze situaţia, statutul acestora i-a determinat să aibă rezerve în comunicare. S-a observat, totuşi, o deschidere mai mare în comunicarea reprezentanţilor Parlamentului, Curţii de Conturi şi CCCEC. De remarcat că această apreciere este una subiectivă, dat fiind faptul că ţine şi de felul de a fi al fiecărei persoane în parte. Totuşi, la diferite etape ale discuţiei, inclusiv după limbajul nonverbal, s-a constatat că reprezentanţii MAI şi MF au fost mai puţini predispuşi de a oferi informaţii. „Confortul” persoanelor la discuţia în grup a fost afectat şi de prezenţa dictofonului pentru înregistrare, deşi la sugestia moderatorului de a avea o discuţie sinceră fără înregistrare, răspunsul prompt a fost: „oricum nu vom spune mai mult decât trebuie”. Această introducere a fost necesară pentru a trata ca atare informaţia primită în cadrul discuţiei. Presupunem că multe momente nu au fost spuse, deşi ele cu siguranţă persistă în instituţiile vizate.

Cu toate acestea, în cadrul discuţiei în grup au fost constatate diverse probleme în implementarea HCC. 28

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

3.2 Probleme/bariere în implementarea hotărârilor Curţii de Conturi Fiind somaţi să răspundă la întrebarea: „Din ce motive o parte din recomandările CC expuse în hotărâri nu se implementează de către autorităţile publice?”, participanţii la focus-grup au remarcat următoarele probleme în implementarea HCC:

A. Probleme de ordin legislativ Interlocutorii au remarcat că în prezent lipseşte un mecanism clar de implementare a HCC, precum şi nu există sancţiuni pentru neimplementarea de către autorităţile publice a acestor hotărâri „Când nu există un mecanism clar, cum anume aceste recomandări să fie implementate, instituţiile statului, fiind rigide, găsesc motivele sale personale pentru a nu le implementa”. „Dacă ar fi un mecanism real de sancţionare, persoanele ar fi pedepsite, începând cu sancţiunea disciplinară, administrativă sau, dacă persoana a cauzat prejudicii grave, să fie şi sancţiuni penale. Din momentul în care legislaţia nu prevede sancţiuni – mâinile sunt legate şi nu este vorba doar de hotărârile Curţii de Conturi, dar şi de multe alte chestiuni...” „Pentru neexecutarea sau neluarea de măsuri în baza unei sesizări făcute de procuror este prevăzută, cel puţin, răspunderea contravenţională. Dacă procurorul emite o sesizare şi o expediază către organul de urmărire penală şi dacă noi în curs de o lună nu-i dăm răspuns ... persoana cu funcţie de răspundere desemnată să facă controlul care nu şi-a exercitat atribuţiile va fi pedepsită, cel puţin, administrativ. Dacă în minister s-au depistat încălcări şi nu s-au luat măsuri, trebuie să fie concediate persoanele care se fac vinovate, dacă s-a stabilit că gradul lor de vinovăţie nu este într-atât de mare, este necesar de luat măsuri disciplinare: de pedepsit cu mustrare, avertisment. Şi, în afară de răspundere disciplinară, mai există şi răspundere materială”.

B. Probleme de ordin politic Participanţii la discuţie au recunoscut că fiecare conducător de autoritate publică: ministru, director are în spate un partid, o susţinere politică. În momentul în care angajaţii sunt conştienţi că ceea ce fac conducătorii este ilegal şi/ sau neetic, unii dintre angajaţi părăsesc funcţia pe care o ocupă „de voie sau de 29

Transparency International – Moldova

nevoie”, iar alţii se conformează regulilor de joc pentru a nu­­­-şi pierde locul de muncă. Una dintre concluzii este existenţa practicii funcţionării autorităţilor/ instituţiilor publice în funcţie de deciziile politice şi relaţiile de rudenie, iar în mare parte persoanele care se opun acestor principii, sunt excluse din sistem.

Interlocutorii au spus că există cazuri când funcţionarii publici care au admis încălcări sunt promovaţi în cadrul aceloraşi instituţii sau în cadrul altor entităţi, dat fiind faptul că au o acoperire politică. Participanţii la discuţie s-au eschivat să ofere cazuri concrete, deşi ei recunosc că există acest fenomen: „Este voinţa politică şi nu vreau să intrăm în detalii”.

De asemenea, interlocutorii au menţionat despre politizarea organelor de control şi de drept : „Sunt organe de drept, organe de forţă, organe de control, care trebuie să-şi facă meseria, dar nu nanul, finul şi cumătrul. Toate organele acestea trebuie depolitizate şi să-şi facă datoria în baza legislaţiei existente”.

Referitor la influenţa politicului în activitatea MAI din anii 2002–2009, participanţii la focus-grup au remarcat următoarele: „Cum putem să nu vorbim de politic, când acest minister a fost folosit ca o unealtă de spălare a banilor, a furturilor...”, „MAI este un organ de forţă în care s-au comis atâtea abuzuri, atâtea „minuni”... , iar acum avem pe rol doar patru dosare penale şi încă nimeni nu a fost pedepsit”.

C. Probleme de procedură Participanţii la discuţie au menţionat mai multe probleme de acest gen care pot tergiversa sau chiar împiedica implementarea HCC: - recomandările HCC nu sunt percepute de autorităţile publice auditate ca fiind obligatorii; - durata în timp: unele recomandări necesită mai mult timp pentru implementare, efectele unor măsuri ce ţin de realizarea HCC nu pot fi vizibile în câteva luni; - procesul anevoios de investigare a unor infracţiuni, de acumulare a materialelor probatorii, ceea ce poate conduce la clasarea dosarelor: „Pentru a linişti spiritele noi repejor am declarat că pornim dosar penal... pe urmă nu avem suficiente forţe probatorii”, „Documentele care ar putea servi drept dovezi sunt nimicite sau falsificate, ele diferă în contabilitatea autorităţii/instituţiei publice cu cele din bancă şi de 30

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

la agenţii economici”, „Documentele care ar putea servi drept dovezi sunt nimicite sau falsificate”; - dificultăţi în investigarea întreprinderilor fantomă: „Astăzi schemele de creare a firmelor fantomă sunt mult mai sofisticate, în asemenea firme sunt transformate întreprinderile cu o istorie economică bună preluate de la foştii proprietari”.

D. Reforma CC: anularea atribuţiilor de sancţionare Respondenţii au opinat că una din problemele care conduce la neexecutarea HCC este schimbarea pripită a statutului CC din „organ suprem de control în organ de audit, cu anularea atribuţiilor de sancţionare a acesteia”, ceea ce nu oferă CC pârghii reale de influenţă. „În decembrie 2008 au fost aprobate Legea nr. 312 şi Legea nr. 26118 care, într-adevăr, sunt raportate la situaţia europeană. Noi am făcut un pas, am spus A, dar n-am spus B, deoarece în Occident Parlamentul întotdeauna dă opoziţiei aşa-numita Comisie de Control asupra patrimoniului şi banilor publici şi opoziţia lucrează împreună cu Curtea de Conturi... Noi am mers până la jumătate, am transformat Curtea de Conturi, să vorbim mai popular, dintr-un dulău rău, Trezor, într-un câine care latră, dar nu muşcă”.

E. Examinarea dosarelor de către diferite organe de urmărire penală, tensiuni/animozităţi între instituţiile care exercită urmărirea penală Interlocutorii au menţionat că exercitarea urmăririi penale a fost dispusă PA şi CCCEC şi „fiecare din cazurile intentate pe marginea HCC privitor la MAI este examinat”. Totuşi, în opinia lor, unele dosare se trimit şi retrimit, ceea ce generează dezordine: „S-a primit oleacă de dezordine: o parte a examinat Procuratura, o parte a fost trimisă la Centru, a fost împrăştiată chestia asta.

Pe urmă Procuratura ce a avut de trimis în judecată a trimis în judecată, restul ni le-a expediat (notă – la CCCEC) şi noi mai departe ne ocupăm de ele.”

Este de remarcat că încă la etapa de invitare a participanţilor la focus-grup s-a constatat o relaţie tensionată între CCCEC şi PA (remarca directorului PA Viorel Radeţchi privind invitarea la focus-grup a colaboratorilor CCCEC „pentru că ei pot face show politic” confirmă acest fapt). Deşi nu s-a comentat situaţia în cauză, din comportamentul colaboratorilor şi cele relatate s-a relevat Legea privind Curtea de Conturi nr. 312 din 08.12.1994 (MO nr. 25 din 21.02.2003); Legea Curţii de Conturi nr. 261 din 05.12.2008 (MO nr. 237 din 31.12.2008).

18

31

Transparency International – Moldova

existenţa unor animozităţi în relaţiile dintre aceste instituţii. Divergenţele între aceste instituţii ale statului afectează nemijlocit activitatea care o desfăşoară, inclusiv procesul de implementare a HCC.

F. Funcţionalitatea joasă şi lipsa de transparenţă a auditului intern Reprezentantul MF a remarcat că auditul intern este un instrument important în managementul instituţiei publice, în urma căruia pot fi depistate şi înlăturate momentele slabe („auditul intern trebuie să vadă, să depisteze, să propună, să emită nişte recomandări mai eficiente”), însă în prezent nu toţi managerii instituţiilor publice conştientizează importanţa acestuia. S-a remarcat că auditul intern este important şi din punct de vedere al implementării HCC, deoarece specialiştii ar putea să se axeze pe abaterile constatate de CC şi să vegheze ca asemenea situaţii să nu se mai repete.

Totuşi, în cadrul discuţiei s-a menţionat că în prezent este prematur să vorbim de o funcţionalitate şi eficacitate a activităţii de audit intern: „Majoritatea unităţilor de audit intern (UAI) în autorităţile publice au fost create în 2009–2010, ele există în toate organele administraţiei publice centrale, cu excepţia a 2 ministere şi 2 agenţii centrale. Doar trei dintre UAI au o vechime de activitate de mai bine de 5 ani”.

După părerea unor interlocutori, există riscul că în cazul când încălcările vor fi admise de managerul instituţiei, auditorii interni, care sunt subordonaţi nemijlocit acestuia, vor muşamaliza rezultatele misiunilor de audit intern sau vor mima această activitate. În asemenea situaţii subordonarea auditului intern managerului poate deveni ineficientă. În acest context s-a remarcat că în unele ţări auditul intern în instituţiile publice se efectuează de către o entitate aparte („există practici europene pe care se merge la nivel central pentru a fortifica independenţă şi obiectivitatea auditului intern ... în Olanda există o unitate centralizată de audit intern, creată inclusiv din motive bugetare”). În ce priveşte transparenţa rezultatelor auditului intern, mai mulţi dintre participanţi au remarcat că astăzi rămâne la discreţia managerului de a le face publice sau nu. Reprezentanţii CC au menţionat că şi lor le-a fost refuzată prezentarea rapoartelor de audit intern, însă, până la urmă, aceste documente au fost obţinute. Printre motivele neprezentării (nepublicării) rezultatelor misiunilor de audit intern au fost remarcate: „Managerul este beneficiarul raportului de audit intern pentru a interveni în direcţiile în care există anumite probleme în instituţie”, „Raportul auditului intern nu este un act oficial, de aceea managerul decide dacă îl face sau nu public”. S-a menţionat şi faptul că managerii institu32

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

ţiilor publice nu conştientizează că prin aceasta încalcă prevederile legislaţiei şi îngrădesc accesul publicului la informaţii publice. De remarcat este şi faptul că rezultatele misiunilor de audit extern inserate în HCC sunt date publicităţii.

Participanţii la sondaj au fost sceptici privitor la obiectivitatea şi veridicitatea constatărilor auditului intern şi au remarcat că auditul intern poartă, de obicei, un caracter formal: „Să nu credeţi că rapoartele acestea de audit intern vor schimba ceva”, „Nu se exclude că dacă o să vină momentul ei să publice, o să publice ceea ce ei consideră că trebuie să publice”.

3.3 Antrenarea autorităţilor publice în implementarea hotărârilor Curţii de Conturi Având în vedere că CC informează autorităţile publice auditate şi, în funcţie de caz, PG, MF, Guvernul şi Parlamentul RM despre abaterile depistate în cadrul misiunilor de audit, participanţii la discuţie au fost somaţi să răspundă la întrebarea „Ce măsuri întreprind autorităţile publice pe care le reprezintă pentru a implementa HCC şi, în particular, HCC nr. 5 din 26.10.2010?”.

Curtea de Conturi. În discuţia cu reprezentanţii CC aceştia au remarcat că, pentru a constata dacă recomandările expuse în hotărâri sunt implementate, auditorii analizează iniţial răspunsurile autorităţii auditate (în special, documentele justificative) şi PG (în cazul în care materialele auditului au ­fost expediate pentru investigare). Ulterior, pentru a verifica dacă recomandările sunt realizate de facto, CC recurge, de regulă, la o analiză a situaţiei în instituţia auditată în cadrul următoarei misiuni de audit: „În ce priveşte MAI aşteptăm ca data viitoare când vom veni la audit deja vom găsi o situaţie cu mult mai bună şi vom constata că recomandările au fost luate în consideraţie”. În cadrul focus-grupului s-a specificat că CC poate interveni către Guvern cu un demers în cazul în care la o autoritate publică au fost depistate mai multe încălcări, iar recomandările CC nu au fost implementate. De asemenea, s-a remarcat că rezultatele misiunilor de audit se aduc, în funcţie de caz, la cunoştinţa Parlamentului (comisiilor parlamentare de profil), iar rezultatele activităţii de audit extern efectuate de către CC pe parcursul unui an se prezintă Parlamentului pentru a fi audiate în şedinţa plenară.

Guvernul. Reprezentantul Cancelariei de Stat a menţionat că atunci când Guvernul este sesizat că anumite recomandări ale CC nu sunt implementate, se reacţionează prin indicaţii directe, se creează un Grup de lucru şi se dispune 33

Transparency International – Moldova

luarea de măsuri. Totodată, s-a remarcat că „Guvernul nu poate permanent să ştie cum instituţiile implementează recomandările. Pentru aceasta este societatea civilă care poate să atenţioneze mass-media, Parlamentul. În cazul dat, dacă Guvernul este sesizat că anumite instituţii nu implementează HCC, el încearcă prin metode destul de dure să rezolve situaţia, dacă ea este posibil de rezolvat”. În contextul implementării HCC nr. 5 din 26.01.2010 s-a remarcat că „O bună parte din recomandările CC au fost deja finalizate sau sunt în proces de finalizare. Totuşi, unele nu pot fi finalizate, deoarece sunt în proces de judecată, altele – din considerente că nu au fost probate până la capăt”.

Parlamentul. CC a informat Parlamentul şi Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică despre neregulile depistate la MAI în mai multe hotărâri ale sale (HCC nr. 5 din 26.10.2010, nr. 19 din 15.03.2010, nr. 58 din 09.07.2010, în ultima – Raportul anual al CC pentru 2009, printre cauzele care au generat nereguli a fost specificată şi neexecutarea cerinţelor şi recomandărilor CC pe marginea controalelor precedente). De asemenea, în HCC nr. 19 din 28.05.200919 au fost constatate abateri tipice în efectuarea achiziţiilor publice într-un şir de instituţii publice, inclusiv MAI. Totuşi, în perioada 2009–2010 Parlamentul nu a luat atitudine faţă de neregulile semnalate de către CC. În cadrul discuţiei s-a recunoscut că organul legislativ nu-şi îndeplineşte obligaţiunile faţă de CC, rapoartele de activitate a CC nu au fost audiate în Parlament din anul 2008: „Parlamentul ca organ legislativ are control asupra Curţii de Conturi, dumneavoastră ziceţi de achiziţiile publice, iar în Parlament nici rapoartele de activitate a Curţii de Conturi pentru anii 2008 şi 2009 nu au fost examinate în şedinţa plenară.”

Ministerul Finanţelor. S-a constatat că, în linii generale, MF este receptiv privitor la perfecţionarea cadrului legal pentru prevenirea fraudelor şi colaborarea dintre CC şi MF este eficientă. Totuşi, în contextul implementării HCC nr. 5 din 26.10.2010, participarea MF nu a fost vizibilă. La discuţia în grup persoanele din Direcţia finanţele justiţiei, ordinii publice, apărării şi securităţii statului, o subdiviziune a MF vizată în hotărâre, aşa şi nu au venit, motivând că sunt ocupate, deşi au fost contactate din timp.

HCC nr.19 din 28.05.2009 „Privind Raportul auditului performanţei „Unele obiective ale Legii privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 s-au realizat, dar sunt necesare îmbunătăţiri” (MO nr. 118–120 din 31.07.2009).

19

34

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

CCCEC. Participanţii la discuţie au remarcat că conlucrarea dintre CC şi CCCEC este, de fapt, unilaterală: atunci când CC depistează anumite abateri, aceasta expediază materialele la CCCEC, care efectuează o investigaţie mai aprofundată.

Există un acord încheiat între CC şi CCCEC şi o comisie consultativă care oferă asistenţă CC: „Curtea de Conturi nu poate să dea calificativul de infracţiune, asta o face Centrul. De exemplu, în perioada 2010–2011 au fost transmise la Centru 16 hotărâri ale CC, pe care la o bună parte au fost intentate dosare penale”.

Reprezentanţii CCCEC au declarat că se confruntă cu mai multe probleme în ce priveşte cercetarea şi sancţionarea încălcărilor evidente şi grave stabilite de CC, în special: - constituirea comisiilor decizionale: în cazul deciziilor colective nu poate fi tras nimeni la răspundere: „Există organe colective, în care se votează „pro”, se aduc prejudicii statului şi nimeni nu răspunde pentru aceasta...”, „Problema dată am ridicat-o în 2004, în special, la vânzarea terenurilor: în procesul-verbal al şedinţei Consiliului nu se indică cine şi pentru ce a votat, deşi Legea cu privire la Statutul consilierilor locali prevede că consilierii răspund solidar pentru legalitatea deciziilor luate”, „un prejudiciu enorm se aduce bugetului în urma faptului că această relaţie socială nu este reglementată juridic. La noi „nu lucrează” principiul inevitabilităţii răspunderii şi CC scrie că a fost transmis ilegal terenul cutare, … când te uiţi, aceasta s-a făcut de Consiliu, Colegiu, toţi au votat şi este ilegal, iar noi nu avem pe cine trage la răspundere”; - implicarea agenţilor economici, inclusiv din străinătate, prin firme offshore: „A crescut ponderea celor care procură întreprinderi cu o istorie bună sau pregătesc terenul printr-o activitate de câţiva ani, le folosesc în afaceri dubioase şi apoi le închid. În acest caz, funcţionarului public nu-i poate fi incriminat nimic, dat fiind faptul că firma contractată avea anterior o experienţă bună de activitate”; - în cazul în care este intentat un dosar penal, este practic imposibil să sancţionezi disciplinar sau administrativ persoanele vinovate; - sancţiunile sunt prea mici în raport cu efectuarea unui complex operativ de investigaţii: „Nici la judecător nu ne putem duce, adică legea stabileşte un plafon minim de pedeapsă pentru infracţiuni pentru care putem întreprinde anumite măsuri eficiente...”; - lipseşte sau este dificil de identificat prejudiciul adus statului: „Sunt situaţii când nu se cauzează prejudiciu bugetului, fiindcă banii tot rămân la MAI, el într-adevăr a beneficiat de serviciile pentru care a plătit”; 35

Transparency International – Moldova

- lipsa probelor, distrugerea acestora: „Fiecare frază din Raportul CC trebuie dovedită cu documente originale, nu este un document original – minus o probă. În baza unei copii nu poţi condamna o persoană”.

3.4 Independenţa Curţii de Conturi Potrivit legislaţiei, CC este o autoritate publică independentă şi apolitică care nu poate fi direcţionată sau controlată de nicio persoană fizică sau juridică20.

Există totuşi riscul ca la conducerea instituţiei să fie numită o persoană afiliată politic care să poată influenţa activitatea CC în interese de partid (să nu planifice misiuni de audit în AP conduse de reprezentanţii partidului din care face parte, să muşamalizeze rezultatele misiunilor de audit în aceste instituţii ş.a.

– asemenea situaţii au avut loc în timpul guvernării comuniste). În acest context, a fost solicitată opinia participanţilor la focus-grup referitor la măsurile care ar trebui întreprinse pentru a spori independenţa instituţiei şi a minimiza asemenea riscuri.

Unii interlocutori au remarcat că, în acest scop, gestionarea CC ar putea fi oferită opoziţiei: „Asemenea intenţie ar fi una logică şi nobilă, însă se poate dovedi pur formală”, „În timpul guvernării comuniste 4 membri ai Curţii de Conturi erau din opoziţie şi 3 – de la guvernare, însă în timp de câteva luni 3 membri au trecut de partea comuniştilor şi în opoziţie a rămas unu”.

Alţi participanţi la discuţie au menţionat că, odată cu reformarea CC în instituţie supremă de audit, pentru a-i conferi independenţă ar trebui creată, potrivit practicii occidentale, o comisie parlamentară specială şi conducerea acesteia să fie oferită opoziţiei: „Trebuia să creăm în Parlament o Comisie de control a utilizării banilor publici şi patrimoniului public, care se dă opoziţiei, iar aceasta lucrează cu Curtea de Conturi şi sancţionează respectiv Guvernul care e la guvernare”.

3.5 Opinii privind eficientizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi Pe parcursul discuţiei în grup participanţii au expus mai multe opinii despre măsurile prin care s-ar putea contribui la realizarea HCC, printre ele fiind specificate următoarele: 20

Art. 6 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 (MO nr. 237–240/864 din 31.12.2008).

36

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI •

•

•

•

introducerea în cadrul legal a sancţiunilor pentru neimplementarea HCC: „Până când într-un act normativ (fie în Codul contravenţional, fie în Legea Curţii de Conturi) nu va fi scris că neluarea de măsuri faţă de ceea ce a spus Curtea de Conturi se pedepseşte cu: 1– eliberare din funcţie, 2 – amendă administrativă, 3 – arest administrativ, 4 – măturatul străzilor de trei ori pe zi... până când nu va fi un mecanism de tragere la răspundere pentru neluare de măsuri sau atitudine neglijentă faţă de prescripţiile CC – până atunci recomandările nu se vor îndeplini”, „Trebuie să introducem sancţiuni pentru neexecutarea şi executarea neglijentă a HCC, să modificăm Codul penal şi administrativ”, „Deciziile trebuie făcute obligatorii (şi nu recomandări ca acum) şi de a introduce răspunderea penală pentru neîndeplinirea HCC”; elaborarea cadrului legal privind constituirea şi activitatea comisiilor decizionale: „Este nevoie de o lege privind răspunderea solidară sau legea cu privire la răspunderea colectivă, în care să fie scris că în toate organele de stat în care se creează comisii, răspund membrii comisiei solidare, adică cei care au votat pro şi ca rezultat al acestei decizii a fost adus prejudiciu statului”, „Dacă procesul-verbal al şedinţelor ar conţine clauze cine şi pentru ce a votat, noi am fi putut să atragem la răspundere consilierii care au votat „pro”, de ex, în dosarul Ciocârlia...”; stabilirea unui mecanism clar de implementare a HCC pentru ca autorităţile publice vizate, inclusiv cele auditate, să se conducă de acesta: „Dacă ar există o pârghie foarte clară cum să se îndeplinească HCC, atunci nu ar exista posibilitatea de mimare. Pârghia ar fi următoarea: instituţia care nu este cointeresată să îndeplinească întocmai hotărârea, face ce face şi prezintă rezultatele CC, următoarea etapă este atenţionarea din partea Guvernului care se implică sau, după caz, nu se implică şi următoarea etapă este Parlamentul care ia atitudine şi solicită Guvernului să ia măsuri”; responsabilizarea conducătorilor autorităţilor publice în contextul utilizării mijloacelor şi patrimoniului public, atenţionarea asupra necesităţii respectării principiului economicităţii. Referindu-se la „ploaia maşinilor de lux” pe care şi-a permis-o fosta conducere a MAI, precum şi la faptul că şi astăzi unii funcţionari încearcă să o justifice „Şi conducerea instituţiilor, şi delegaţiile străine merită să se deplaseze cu cele mai bune automobile, căci „e imaginea instituţiei şi ţării”, mulţi interlocu37

Transparency International – Moldova

•

•

•

•

•

tori au remarcat că „Imaginea unei autorităţi publice (atât a MAI, cât şi a altora) ar putea fi mai bună dacă şi la procurarea automobilelor se va ţine cont de principiul economicităţii pus la baza utilizării banilor publici, iar în scopuri protocolare automobilele ar fi închiriate eventual de la baza auto a Cancelariei de Stat”; sporirea independenţei CC, inclusiv prin crearea unei Comisii parlamentare de control a utilizării banilor publici şi patrimoniului public, conducerea căreia ar fi oferită opoziţiei, astfel încât această comisie să lucreze cu CC; sporirea atenţiei Parlamentului, comisiilor parlamentare asupra implementării HCC: „Parlamentul trebuie să examineze în şedinţă plenară Raportul CC asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice”, „Există comisii în Parlament: Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, Comisia economie şi finanţe care se pot convoca în şedinţe şi audia respectivii miniştri, pot cere rapoarte şi în baza acestor activităţi să propună Procuraturii, să ceară Guvernului ... există doar nişte proceduri pe care legislaţia le permite, ele trebuie aplicate”; conlucrarea eficientă între CC, PG, MF, Guvern şi Parlament în contextul implementării HCC, cu abordarea problemelor sistemice specifice diferitor autorităţi publice; consolidarea auditului intern şi asigurarea independenţei acestuia: instruirea şi informarea continuă a auditorilor (inclusiv prin seminare, îndrumări metodice) pentru a spori profesionalismul acestora, motivarea şi responsabilizarea managerilor instituţiilor publice pentru ca ei să conştientizeze beneficiile şi funcţiile auditului intern; transparentizarea activităţii autorităţilor publice, în special: informarea despre măsurile întreprinse pentru implementarea HCC; rezultatele activităţii unităţilor de audit intern (asigurarea accesului la rapoartele misiunilor de audit intern, publicarea pe paginile web ale instituţiilor a rapoartelor anuale de audit intern); modul de utilizare a asistenţei străine; achiziţiile publice (planul anual de achiziţii, informaţia despre agenţii economici care au participat la licitaţii, deciziile privind selectarea câştigătorilor concursurilor de achiziţii etc.).

38

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

4. Rezultatele cercetării sociologice privind calitatea auditului Curţii de Conturi, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia Pentru a completa rezultatele monitorizării implementării HCC cu opiniile instituţiilor publice auditate de către CC privind calitatea auditului extern, profesionalismul şi integritatea auditorilor CC a fost efectuată o cercetare sociologică.

4.1 Metodologia cercetării sociologice Opiniile reprezentanţilor instituţiilor publice privind calitatea controlului/auditului intern şi extern, executarea HCC şi integritatea auditorilor CC au fost relevate prin chestionarea reprezentanţilor subdiviziunilor economico-financiare sau contabilităţilor a 30 de instituţii publice. În cadrul sondajului au fost selectate toate autorităţile/instituţiile publice din municipiul Chişinău – subiecţi ai auditului CC în anul 2010 (conform HCC plasate pe pagina web www.justice.md). Printre acestea figurează 6 ministere, 8 instituţii centrale/subdiviziuni subordonate ministerelor, 5 instituţii publice centrale autonome, 1 instituţie de drept, 5 instituţii medicale, 2 întreprinderi de stat, 1 autoritate publică locală, 1 subdiviziune publică locală, alte categorii de instituţii – 1.

Chestionarea a fost efectuată în perioada 15 – 31 martie 2011, cu utilizarea unui chestionar unic coordonat cu reprezentanţii CC (anexa 4). Întrebările, care au fost oferite reprezentanţilor instituţiilor publice, se referă la implementarea controlului/auditului intern şi publicarea rezultatelor acestuia, calitatea auditului CC, integritatea auditorilor CC, executarea HCC, publicarea rapoartelor privind măsurile implementate în scopul executării HCC, obiecţiile privitoare la controlul/auditul intern şi cel al CC şi propunerile de îmbunătăţire a activităţilor de audit intern şi extern.

39

Transparency International – Moldova

Pentru a compara situaţia curentă cu cea din 2009, s-a apelat la rezultatele cercetării TI - Moldova prezentate în „Studiul privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi şi integritatea auditorilor acesteia”21. Este de menţionat faptul că în cadrul sondajului efectuat în anul 2011 instituţiile publice s-au arătat relativ mai disponibile de a oferi răspunsuri la chestionar, comparativ cu anul 2009. Dacă în 2009 mai multe instituţii publice iniţial refuzau să participe la sondaj, tărăgănau efectuarea acestuia sau amânau întâlnirea cu intervievatorul, în 2011 intervievarea în cadrul acestui sondaj a fost efectuată de două ori mai repede, ceea ce denotă o deschidere a instituţiilor statale în relaţiile cu societatea civilă şi o sinceritate mai ridicată în răspunsuri. Daca în 2009 la un şir de întrebări respondenţii refuzau să răspundă sau ofereau doar răspunsuri pozitive şi foarte pozitive, în 2011 opiniile respondenţilor devin mai critice şi par a fi mai sincere. De aceea rezultatele sondajului sunt mai puţin informative în ce priveşte compararea calităţii auditului CC în două perioade de timp şi mai informative din punctul de vedere al performanţelor care rămân slabe.

Rezultatele succinte ale sondajului Auditul intern 1. În instituţia dvs. este implementat sistemul de control intern şi audit intern?

2. Cât de frecvent se efectuează aceste misiuni interne?

Compararea răspunsurilor respondenţilor la această întrebare cu cele din 2009 arată că situaţia privind implementarea în cadrul instituţiilor publice a sistemului de control intern şi audit intern şi frecvenţa acestora nu s-a schimbat semnificativ şi sistemul de control/audit intern nu este implementat deplin.

Efim Obreja, Studiul privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi şi integritatea auditorilor acesteia, Transparency International – Moldova, 2009.

21

40

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

3. Rapoartele misiunilor de audit intern sunt făcute publice?

Comparativ cu rezultatele studiului din anul 2009, este de remarcat creşterea ponderii respondenţilor care susţin că rapoartele misiunilor de audit sunt făcute publice de la 18% în 2009 până la 26,7% în 2011. Totodată, situaţia privind asigurarea transparenţei în acest domeniu rămâne în continuare nesatisfăcătoare.

4. Dacă da, în ce mod?

Pe pagina web a instituţiei În publicaţia periodică a instituţiei Alte modalităţi (prin dispoziţii speciale în cadrul instituţiei, discuţii cu colegii din minister, dacă este solicitare, etc.)

5. Au fost depistate nereguli, abateri de la legislaţie în cadrul auditului intern?

Comparativ cu rezultatele studiului din anul 2009, se observă o tendinţă uşoară de scădere de la 54,5% în 2009, la 46,7% în 2011 a ponderii respondenţilor care au afirmat că în urma auditului intern au fost depistate nereguli.

41

Număr respondenţi 3 1

37,5 12,5

4

50,0

%

Transparency International – Moldova

Auditul extern 6. De câte ori pe parcursul ultimilor trei ani Curtea de Conturi a efectuat audite în instituţia dvs.?

O dată

Număr respondenţi 9

% 30,0

de 2 ori

9

30,0

de 3 ori

9

30,0

de 4 ori

2

6,7

de 5 ori

1

3,3

Total

30

100,0

Comparativ cu rezultatele studiului din anul 2009, situaţia nu s-a schimbat semnificativ.

7. În cadrul auditului din 2010 Curtea de Conturi a depistat careva nereguli, neconformităţi sau încălcări ale legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului public?

Da

Numărul respondenţilor 18

Nu

12

40,0

Total

30

100,0

% 60,0

8. Dacă da, instituţia publică a adoptat şi a implementat măsuri pentru înlăturarea neregulilor, neconformităţilor sau încălcărilor legislaţiei depistate de Curtea de Conturi?

Da

Numărul respondenţilor 18

60,0

NŞ/NR

12

40,0

%

9. Cum consideraţi, persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice au fost sancţionate de către administraţia instituţiei publice?

42

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Se observă că ponderea respondenţilor care consideră că persoanele vinovate au fost sancţionate a scăzut de la 64% în 2009 la 43,3% în 2011, fapt alarmant care ar putea încuraja comiterea încălcărilor legislaţiei la gestionarea mijloacelor publice.

10. Rapoartele privind măsurile implementate pentru executarea hotărârii Curţii de Conturi au fost date publicităţii de către instituţia publică? În comparaţie cu anul 2009, se observă o creştere uşoară a accesului la informaţie în acest domeniu. Astfel, ponderea instituţiilor care au făcut publice rapoartele privind măsurile implementate pentru executarea hotărârilor CC a crescut de la 24% în 2009 până la 63,3% în 2011, rămânând, totuşi, destul de joasă.

11. Dacă da, unde?

Este de remarcat faptul că 5 instituţii publice respondente au menţionat că au făcut publice rapoartele privind măsurile implementate pentru executarea 43

Transparency International – Moldova

hotărârii CC prin intermediul Monitorului Oficial. Pentru a verifica acest fapt, TI-Moldova a examinat toate numerele Monitorului Oficial publicate în 2010 şi a găsit un singur raport de acest gen: cel al CCA. 12. Pe parcursul auditului Curţii de Conturi efectuat în anul 2010 au fost situaţii când auditorii v-au dat de înţeles că raportul de audit poate fi „îmbunătăţit” pe căi neoficiale?

Da

Numărul respondenţilor 4

13,3

Nu

25

83,4

%

NŞ

1

3,3

Total

30

100,0

La acest capitol există o situaţie alarmantă. Dacă în anul 2009 toţi respondenţii au afirmat că în cazul depistării neregulilor, neconformităţilor sau încălcărilor acestea au fost înregistrate conform legislaţiei, în 2011 patru respondenţi au constatat că li s-a dat de înţeles că raportul de audit poate fi îmbunătăţit după o înţelegere neformală. Este posibil şi faptul că în 2011 respondenţii s-au simţit mai liberi în evaluarea situaţiei şi au fost mai sinceri în răspunsurile sale. Totuşi, CC trebuie să ia atitudine faţă de această constatare şi să-şi consolideze imaginea sub aspectul integrităţii şi valorilor etice în rândurile colaboratorilor săi.

13. Cum aţi evalua obiectivitatea şi profesionalismul auditorilor Curţii de Conturi?

13.1. Cum aţi evalua obiectivitatea auditorilor Curţii de Conturi?

Comparativ cu rezultatele studiului din anul 2009, se constată o diminuare a ponderii instituţiilor respondente care califică înalt obiectivitatea auditorilor CC de la 52% în 2009 la 40% în 2011 şi o 44

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

creştere a ponderii respondenţilor care califică obiectivitatea drept fiind joasă de la 0% în 2009 la 13,3% în 2011.

13.2. Cum aţi evalua profesionalismul auditorilor Curţii de Conturi?

Comparativ cu rezultatele studiului din anul 2009, situaţia din 2001 este mai gravă. Astfel, în anul 2009 64% din respondenţi au apreciat „înalt” nivelul de profesionalism al auditorilor CC, 36% – „mediu”, iar 0% – „jos”.

14. Cum aţi aprecia competenţa auditorilor Curţii de Conturi la desfăşurarea următoarelor proceduri? Şi la acest compartiment opiniile respondenţilor au devenit mai moderate. Ţinând cont de faptul că în perioada 2009 – 2010 practic nu au intervenit careva modificări nici în modul de activitate a Curţii de Conturi, nici în personalul acesteia, eventual respondenţii au fost mai sinceri, răspunzând la întrebări în 2011, în condiţiile unei guvernări mai democratice decât în 2009.

45

Transparency International – Moldova

15. În ce măsură auditorii Curţii de Conturi v-au informat despre documentele/datele care trebuie prezentate pentru efectuarea auditului?

Conform studiului efectuat în anul 2009, 92% din respondenţi au afirmat că funcţionarii Curţii de Conturi au informat deplin instituţia publică despre datele şi documentele pe care va trebui să le prezinte pentru efectuarea auditului şi 8% – instituţia a fost informată parţial despre aceasta.

46

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

16. Câtă încredere aveţi în auditorii Curţii de Conturi?

Comparativ cu rezultatele studiului efectuat în anul 2009, ponderea respondenţilor care au încredere deplină în auditorii Curţii de Conturi s-a diminuat cu 10,4 puncte procentuale, a celor care au multă încredere cu 34 puncte procentuale, iar ponderea respondenţilor care au puţină încredere sau nu au încredere deloc a crescut cu circa 23 puncte procentuale.

17. Cum apreciaţi atitudinea auditorilor Curţii de Conturi faţă de dvs. şi/sau alţi angajaţi ai instituţiei pe parcursul auditului?

Comparativ cu rezultatele studiului efectuat în anul 2009, ponderea respondenţilor care s-au simţit trataţi amabil şi respectuos a diminuat cu 16 puncte procentuale, iar ponderea respondenţilor trataţi nepoliticos a crescut cu 6,7 puncte procentuale.

47

Transparency International – Moldova

18. Cum aţi evalua independenţa şi imparţialitatea auditorilor Curţii de Conturi?

Răspunsurile la această întrebare, fiind comparate cu cele din 2009, indică faptul că ponderea respondenţilor care califica drept înaltă independenţa şi imparţialitatea auditorilor Curţii de Conturi a crescut cu 4,8 puncte procentuale.

19. Cunoaşteţi cazuri de utilizare de către auditorii Curţii de Conturi a funcţiei de serviciu în scopuri personale?

Da Nu

Număr respondenţi 2 27

% 6,7 90,0

NŞ

1

3,3

Total

30

100,0

Conform studiului efectuat în anul 2009, 80% din respondenţi au afirmat că nu cunosc cazuri de utilizare de către auditorii Curţii de Conturi a funcţiei în scopuri personale, iar 8% din respondenţi au afirmat că ştiu despre existenţa unor asemenea cazuri.

48

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

20. Consideraţi că acţiunile şi deciziile Curţii de Conturi sunt influenţate de către politicieni, demnitari de stat sau de relaţii cu persoane apropiate?

Este alarmant faptul că fiecare al cincilea respondent consideră că acţiunile şi deciziile Curţii de Conturi sunt influenţate de către politicieni, demnitari de stat sau persoane apropiate.

Totuşi, comparativ cu 2009, ponderea respondenţilor, care consideră că acţiunile şi deciziile Curţii de Conturi nu sunt influenţate de către politicieni, demnitarii de stat sau persoanele apropiate, a crescut cu 6 puncte procentuale.

21. Garantându-vă încă o dată anonimatul, Vă rugăm să descrieţi un caz concret de comportament neadecvat, neetic sau un caz de conflict de interese ori de corupţie care a avut loc cu angajaţii instituţiei dvs. sau auditorii Curţii de Conturi pe parcursul anului 2010 (eventual, un caz din propria experienţă sau din experienţa colegilor instituţiei în care activaţi).

Răspunsurile respondenţilor sunt expuse mai jos.

Respondentul #8: „Uneori se înregistrează plângeri de la cetăţeni că s-au adresat şi nu li s-a răspuns deplin la întrebări. Nu i s-a executat o cerere în termenul cuvenit. Cazuri de corupţie nu au fost. Rezerve avem la nivelul de comportare şi calităţi profesionale”.

Respondentul #12: „În instituţia pe care o conduc o agenţie închiria un birou.

Venind la control, auditorii Curţii de Conturi au început să amendeze agenţia respectivă până când aceştia au refuzat serviciile noastre. Ca rezultat, instituţia noastră a ratat şansa de a avea un suport financiar semnificativ”.

Respondentul #17: „Comportamentul neadecvat al contabilului- şef, care este corupt şi, motivând cu spălarea de bani din partea ministerului căruia 49

Transparency International – Moldova

ne subordonăm, aruncă vina pe persoane mai puţin implicate în structură de contabilitate”.

Respondentul #25: „Instituţia anual este supusa controlului financiar de cel puţin 2 organe (Curtea de Conturi, Departamentul Control Financiar şi Revizie, Serviciul Audit al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Serviciul Audit Intern al Ministerului Sănătăţii) pe parcursul a 3–4 luni”.

Respondentul #28: „Auditorii CC nu întotdeauna ţin cont de explicaţiile noastre”.

22. Vă rugăm să expuneţi obiecţiile dvs. privitor la auditul intern în instituţia dvs. şi auditul extern al Curţii de Conturi efectuate pe parcursul anului 2010.

Respondentul #1: „CC a stat prea mult – 3 luni; Este necesară micşorarea duratei auditului, micşorarea perioadei – la 2 ani, ca să fie timp de lucrat”.

Respondentul #2: „Dorim specialişti mai competenţi”.

Respondentul #10: „Să nu fim auditaţi potrivi t f. nr. 16/r care nu a fost aprobată de Ministerul Finanţelor”.

Respondentul #12: „Obiecţii în general nu sunt, aş vrea doar să menţionez ideea că este foarte neplăcut când unele abateri nesemnificative sunt publicate în mass-media. Aceasta influenţează negativ sfera noastră de muncă”.

Respondentul #16: „Aş dori un profesionalism înalt, să cunoască mai profund domeniile de activitate a sectoarelor impuse auditului”.

Respondentul #17: „Incompetenţă, corupţia auditului extern al Curţii de Conturi. La CC nu e bine ca să activeze persoane chiar de pe băncile şcolii şi să se prezinte doar cu învinuiri”.

Respondentul #19: „Nepunctualitatea auditului intern – se programează să vină timp de un an – ne face să fim mai tensionaţi, să nu ne putem concentra la lucru”.

Respondentul #21: „În 2010 Auditul intern oficial nu a funcţionat, deoarece nu era Legea adoptată”.

Respondentul #25: „Auditul intern în instituţie a fost implementat în anul 2010. Misiunile de audit efectuate de auditul intern sunt mai obiective şi mai benefice, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru toţi 50

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

angajaţii. Auditul extern al Curţii de Conturi nu este misiune de audit, dar acelaşi control financiar, fără a se lua în calcul explicaţiile şi prevederile legislaţiei”.

Respondentul #27: „Durata îndelungată a procedurii. Vin la timp nepotrivit şi nu coordonează auditul cu activitatea de bilanţ intern”.

Respondentul #28: „Auditul intern trebuie dezvoltat. Pentru aceasta sunt necesare instruiri, trebuie creată baza legislativ-normativă”.

23. Vă rugăm să expuneţi propunerile dvs. privind îmbunătăţirea activităţii de audit intern în cadrul instituţiei dvs. şi de audit extern al Curţii de Conturi.

Respondentul #1: „Să dureze cel mult o lună”.

Respondentul #2: „Specializarea personalului CC în ramuri mai înguste; De la CC se cere personal cu experienţă”.

Respondentul #3: „Îmbunătăţirea procesului perfecţionării cadrelor în instituţii”.

Respondentul #5: „De a îmbunătăţi baza ce ţine de control izometric, metrologic, standarde pentru verificări, de a nu contrazice o Lege cu alta”.

Respondentul #6: „Se cere o conlucrare mai bună, să se ia în consideraţie şi părerea instituţiei auditate”.

Respondentul #8: „După fiecare verificare să se expună şi soluţii pentru probleme şi încălcările depistate/constatate”.

Respondentul #9: „Ar fi binevenit un control mai activ, care ar îmbunătăţi activitatea noastră”.

Respondentul #10: „Să fie mai loial ataşaţi de instituţie”.

Respondentul #12: „Controlul are loc prea des, ar trebui efectuat mai rar.

Abaterile care există în orice instituţie trebuie rezolvate nemijlocit cu administraţia, nu de publicat în sursele mass-media”.

Respondentul #15: „Auditorii să fie mai receptivi. Să ţină cont de argumentele expuse de specialist”.

Respondentul #16: „Studierea profundă a legislaţiei în vigoare pe domenii, de dat dovadă de profesionalism înalt”.

51

Transparency International – Moldova

Respondentul #17: „Noi avem nevoie de auditul extern pentru susţinerea instituţiei noastre, pentru a avea motive întemeiate pentru învinuire, şi nu pentru corupere sau spălare de bani vis-a-vis de contabilul-şef”.

Respondentul #19: „Perioada de control să fie mai restrânsă. Să nu fie ridicate actele din anii care deja au fost verificaţi”.

Respondentul #20: „E nevoie de specialişti în domeniu pentru ca totul să fie perfect. Pretenţii faţă de Curtea de Conturi nu avem”.

Respondentul #23: „Ca auditul intern să fie coordonat cu alte activităţi”.

Respondentul #25: „Auditorii interni şi externi ar trebui să susţină anual examene privind cunoaşterea legislaţiei, prevederilor Legii contabilităţii, standardelor naţionale de contabilitate, management financiar”.

Respondentul #27: „Coordonarea unei perioade convenabile de control”.

Respondentul #28: „Auditul intern trebuie dezvoltat. Pentru aceasta se necesită instruiri, trebuie creată baza legislativ-normativă. De organizat la propriu- zis activitatea de audit intern”.

Respondentul #29: „Să vină, dar nu în perioada dării de seamă”.

Generalizări În cadrul sondajului efectuat în anul 2011 instituţiile publice s-au arătat relativ mai disponibile de a oferi răspunsuri la chestionar, comparativ cu anul 2009.

Dacă în 2009 mai multe instituţii publice iniţial refuzau să participe la sondaj, tărăgănau efectuarea acestuia sau amânau întâlnirea cu intervievatorul, în 2011 intervievarea în cadrul acestui sondaj a fost efectuată de două ori mai repede, ceea ce denotă o deschidere mai amplă a instituţiilor statale în relaţiile cu societatea civilă. Daca în 2009 la un şir de întrebări ori se refuza de a oferi răspunsuri, ori răspunsurile erau doar pozitive şi foarte pozitive, în 2011 opiniile respondenţilor devin mai critice şi par a fi mai sincere. De aceea rezultatele sondajului sunt mai puţin informative în ce priveşte compararea a două perioade de activitate a Curţii de Conturi şi mai informative referitor la faptul că un şir de indicatori de performanţă rămân nesatisfăcători.

Rezultatele comparative ale sondajelor din anii 2009–2011 relevă o uşoară îmbunătăţire în această perioadă a situaţiei privind implementarea în cadrul insti52

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

tuţiilor publice a sistemului de control intern şi audit intern, asigurarea transparenţei activităţii de control/audit intern, asigurarea transparenţei la executarea HCC, utilizarea funcţiei în scopuri personale de către auditorii CC, independenţa şi imparţialitatea auditorilor CC, implicarea mai slabă a factorului politic şi a demnitarilor de stat la întocmirea rapoartelor de audit şi elaborarea HCC. Totodată, studiul a arătat o înrăutăţire a situaţiei la un şir de indicatori, cum ar fi: obiectivitatea, profesionalismul, amabilitatea şi respectul faţă de reprezentanţii instituţiilor auditate, fapte care cer de la conducerea Curţii de Conturi acţiuni concrete pentru consolidarea integrităţii colaboratorilor acesteia, asigurarea obiectivităţii auditului, cultivarea unei atitudini respectuoase faţă de funcţionarii instituţiilor auditate, sporirea credibilităţii şi a profesionismului funcţionarilor CC. De asemenea, până în prezent controlul intern şi auditul intern nu sunt implementate deplin, creând un spaţiu pentru eventuale abuzuri în managementul financiar.

Situaţia privind asigurarea transparenţei activităţii de control intern şi audit intern, precum şi a activităţii privind măsurile implementate pentru executarea HCC este nesatisfăcătoare şi impune implementarea măsurilor suplimentare pentru asigurarea transparenţei în acest domeniu. În continuare se menţine o situaţie paradoxală când, pe de o parte, respondenţii cunosc mai bine rezultatele auditului efectuat de către CC pe motiv că hotărârile acesteia se publică, iar, pe de altă parte, nu sunt informaţi despre măsurile de implementare a HCC pe motiv că aceste informaţii nu se publică.

Studiul a arătat că în perioada 2009–2011 s-a diminuat ponderea respondenţilor informaţi despre existenţa unor nereguli depistate în cadrul controlului intern şi a crescut ponderea celor care au fost informaţi despre iregularităţile depistate de către Curtea de Conturi. Sunt necesare acţiuni de consolidare a controlului intern din instituţiile publice.

Aşteptările respondenţilor că persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice vor fi pedepsite au devenit mai “modeste”, fapt care poate încuraja eventualele încălcări ale legislaţiei în gestionarea mijloacelor publice.

Drept consecinţă a problemelor existente privind auditul intern şi extern, instituţiile publice auditate au formulat mai multe obiecţii şi propuneri care ţin de necesitatea diminuării duratei auditului extern şi a frecvenţei acestuia, ridicării profesionalismului auditorilor, neadmiterii la efectuarea auditului a cadrelor 53

Transparency International – Moldova

cu experienţă insuficientă în domeniu, implementării auditului intern în instituţiile publice, consolidării valorilor etice şi diminuării corupţiei în rândurile colaboratorilor CC. Luând în consideraţie problemele ce ţin de efectuarea misiunilor de audit intern şi extern relevate în cadrul sondajului, precum şi în scopul asigurării utilizării eficiente a mijloacelor publice este necesar să se întreprindă măsuri suplimentare pentru: • implementarea deplină a controlului şi auditului intern în cadrul instituţiilor publice; • asigurarea transparenţei cuvenite a misiunilor de control şi audit intern, precum şi a activităţii de executare a HCC prin prezentarea şi publicarea rapoartelor respective; • responsabilizarea şi sancţionarea adecvată a persoanelor vinovate de încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice, precum şi a persoanelor care se eschivează de la executarea HCC; • implementarea integrală a normelor Codului de conduită şi supravegherea respectării acestor norme de către auditorii şi funcţionarii CC; • asigurarea independenţei şi imparţialităţii depline a auditorilor şi specialiştilor CC; • sporirea nivelului de profesionalism al auditorilor şi specialiştilor care efectuează controlul/auditul intern şi auditul extern.

54

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Sumar executiv Studiul „Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI” este o continuare a procesului de monitorizare a implementării hotărârilor Curţii de Conturi (HCC) început de Transparency International – Moldova în 2009. Cercetările precedente au arătat că şi în cazul depistării de către CC a încălcărilor legislaţiei, practic niciuna din persoanele vinovate nu a fost sancţionată într-un mod adecvat. De asemenea, potrivit Raportului CC asupra administrării resurselor financiare şi patrimoniului public în 2009, circa 1/4 din recomandările CC nu se execută, ceea ce atestă existenţa unor probleme în implementarea hotărârilor CC. Scopul monitorizării îl constituie evaluarea situaţiei privind implementarea de către autorităţile publice a recomandărilor CC, determinarea principalelor obstacole care împiedică acest proces şi găsirea soluţiilor de remediere a situaţiei create. În calitate de obiect al monitorizării a fost selectată HCC nr. 5 din 26.01.201022 în care au fost reflectate multiple abateri de la legislaţie în activitatea MAI, în special, eschivarea fostei conduceri a ministerului de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie, efectuarea de cheltuieli în interese de partid, înstrăinarea frauduloasă a imobilelor, efectuarea achiziţiilor publice în lipsa alocaţiilor de la buget şi fără respectarea procedurii legale etc., astfel cauzând prejudicii considerabile bugetului de stat.

Drept instrumente de cercetare au fost utilizate: √ solicitarea de informaţii privind măsurile întreprinse de către MAI şi alte autorităţi publice în scopul realizării recomandărilor CC expuse în hotărâre;

HCC nr. 5 din 26.01.2010 „Privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002–2009 (9 luni)” (MO nr.37–38 din 19.03.2010).

22

55

Transparency International – Moldova √ desfăşurarea unui focus-grup cu participarea reprezentanţilor autorită-

ţilor publice privind problemele sistemice în realizarea HCC şi căile de soluţionare a acestora; √ efectuarea unei cercetări sociologice privind calitatea auditului CC, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia.

Studiul a fost efectuat cu susţinerea Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).

Concluzii Analiză măsurilor întreprinse de autorităţile publice în scopul implementării recomandărilor HCC nr. 5 din 26.01.2010 permite a constata următoarele: • toate autorităţile publice contactate au răspuns la solicitările de informaţii (două dintre ele cu încălcarea termenului stabilit în legislaţie), se menţine practica prezentării de către autorităţile publice a unor răspunsuri sumare şi evazive; • MAI a raportat despre măsurile întreprinse şi a inserat un comunicat pe pagina web (mai.gov.md/content/5882). Realizarea unor astfel de măsuri, cum sunt: emiterea ordinelor privind crearea comisiilor pentru achiziţii publice şi controlul subdiviziunilor, aprobarea Nomenclatorului serviciilor contra plată prestate de minister, a fost confirmată prin documente justificative, iar realizarea unor măsuri cu caracter permanent ce ţin, în speţă, de încasarea regulamentară a veniturilor aferente serviciilor prestate, de modul de utilizare a mijloacelor speciale, de ţinerea evidenţei contabile conform regulilor generale stabilite nu a putut fi verificată din cauza neprezentării documentelor justificative şi a insuficienţei informaţiilor pe pagina web a MAI. În acelaşi timp: - la rubrica “Achiziţii publice” de pe pagina web a MAI au fost publicate doar anunţurile despre organizarea licitaţiilor, nefiind inserate alte informaţii relevante, cum sunt: Planul de achiziţii pentru 2010, informaţiile despre agenţii economici care au participat la licitaţii, deciziile Comisiei de achiziţii privind desemnarea câştigătorului.

Aceasta denotă faptul că cerinţa de a asigura la maximum transparenţa achiziţiilor publice din Planul de lichidare a iregularităţilor aprobat de MAI nu a fost îndeplinită; 56

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

nici o persoană cu funcţii de răspundere care a admis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public nu a fost sancţionată disciplinar de conducerea ministerului pe motiv că „la momentul controlului persoanele date erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului”; informaţiile MAI privind aplicarea sancţiunilor disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere („nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare”) se contrazic cu cele primite de la Cancelaria de Stat („mai multe persoane cu funcţii de răspundere au fost sancţionate disciplinar”); până în prezent nicio persoană cu funcţii de răspundere din cadrul MAI nu a fost sancţionată penal: din 6 cauze penale pornite doar 4 au rămas pe rol (una este în examinare la Judecătoria Centru, două – în gestiunea CCCEC, urmărirea nefiind finalizată, şi o cauză este suspendată). Din 3 cauze civile doar în cazul uneia instanţa a admis parţial recuperarea prejudiciului23. Având în vedere ritmul încet al procedurilor şi acţiunilor de anchetă, precum şi faptul că multe din abaterile constatate în hotărâre au avut loc în 2002 – 2009 (9 luni), există riscul să expire termenul de prescripţie şi, ca rezultat, persoanele vinovate să nu fie trase la răspundere, şi prejudiciul adus statului să nu fie restituit sau să fie restituit parţial; răspunsurile prezentate de MF şi Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică au fost superficiale, fără a fi însoţite de careva documente justificative, ceea ce pune la îndoială faptul că au fost întreprinse măsuri; nu există o conlucrare eficientă între autorităţile publice care trebuie să fie preocupate de utilizarea corectă a mijloacelor publice şi de implementarea HCC (în special, MF, PG, Guvern şi Parlament/comisii parlamentare): spectrul larg de probleme depistate în cadrul auditului CC, riscurile înalte ale nesancţionării persoanelor culpabile şi nerestituirii prejudiciului cauzat statului fac necesară o abordare profundă a acestor probleme.

-

•

•

•

•

În cadrul discuţiei în grup cu reprezentanţii autorităţilor publice în contextul implementării HCC au fost constatate diverse probleme, în special: - probleme de ordin legislativ: lipseşte un mecanism clar de implementare a HCC, precum şi nu există sancţiuni pentru neimplementarea de către autorităţile publice a acestor hotărâri; În HCC nr. 58 din 09.07.2010 printre cauzele care au generat nereguli a fost specificată şi neexecutarea cerinţelor şi recomandărilor CC pe marginea controalelor precedente.

23

57

Transparency International – Moldova

- probleme de ordin politic: există practica funcţionării autorităţilor/instituţiilor publice din Republica Moldova în dependenţă de deciziile politice şi relaţiile de rudenie, iar, în mare parte, acei care se opun acestor principii sunt excluşi din sistem; există cazuri când funcţionarii publici care au admis încălcări sunt promovaţi în cadrul aceloraşi instituţii sau în cadrul altor entităţi, dat fiind faptul că au o acoperire politică; - probleme de procedură, care pot tergiversa sau chiar împiedica implementarea HCC: recomandările CC nu sunt percepute de instituţiile audiate ca fiind obligatorii; procesul anevoios de investigare a unor infracţiuni, de acumulare a materialelor probatorii, ceea ce poate conduce la clasarea dosarelor; dificultăţi în investigarea întreprinderilor-fantomă; - funcţionalitatea joasă şi lipsa de transparenţă a auditului intern: unii manageri ai autorităţilor publice nu conştientizează importanţa auditului intern; există riscuri ca în cazul în care managerii vor comite abateri, auditorii interni vor muşamaliza neregulile şi/sau vor mima activitatea; auditorii interni nu au suficientă experienţă în domeniu şi motivaţie; accesul la rapoartele de audit intern în unele instituţii publice este limitat; - examinarea dosarelor de urmărire penală de către diferite organe de urmărire penală, tensiuni/animozităţi între instituţiile care exercită urmărirea penală; - anularea atribuţiilor de sancţionare ale CC: schimbarea rapidă a statutului CC din organ de control în organ suprem de audit, cu anularea atribuţiilor de sancţionare, nu oferă CC pârghii reale de influenţă; - neantrenarea (antrenarea insuficientă) a unor autorităţi publice în implementarea HCC: de ex., Parlamentul nu a audiat rapoartele de activitate ale CC pentru anii 2008 şi 2009, Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică, fiind informată de către CC despre neregulile depistate la MAI în mai multe hotărâri (HCC nr. 19 din 28.05.2009, nr. 5 din 26.10.2010, nr. 19 din 15.03.2010, nr. 58 din 09.07.201024) nu a luat atitudine în acest sens; - independenţa Curţii de Conturi: există riscuri ca la conducerea instituţiei să fie numită o persoană afiliată politic care să poată influenţa activitatea CC în interese de partid (va activa în situaţie de conflict de interese).

În HCC nr. 58 din 09.07.2010 printre cauzele care au generat nereguli a fost specificată şi neexecutarea cerinţelor şi recomandărilor CC pe marginea controalelor precedente.

24

58

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Rezultatele cercetării sociologice privind calitatea misiunilor de audit efectuate de CC, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia permit a conchide următoarele: • comparativ cu 2009, instituţiile publice au fost mai disponibile de a participa la intervievare şi de a oferi răspunsuri, ceea ce atestă o deschidere mai mare a acestora în comunicarea cu societatea civilă şi o mai mare sinceritate în oferirea răspunsurilor (dacă în 2009 mai multe instituţii refuzau să participe la sondaj, tărăgănau efectuarea acestuia sau amânau întâlnirea cu operatorul, în 2011 procesul de intervievare a durat de două ori mai puţin; dacă în 2009 sau se refuza de a răspunde la un şir de întrebări, sau răspunsurile erau doar pozitive şi foarte pozitive, în 2011 opiniile respondenţilor au devenit mai critice şi par a fi mai sincere).

De aceea, rezultatele sondajului sunt mai puţin informative pe planul comparării a două perioade de timp şi mai informative în contextul că un şir de indicatori de performanţă rămân nesatisfăcători; • rezultatele comparative ale sondajelor din 2011 şi 2009 relevă o uşoară îmbunătăţire a situaţiei privind implementarea în instituţiile publice a sistemului de control şi audit intern, asigurarea transparenţei în activitatea de control/audit intern şi a măsurilor de executare a HCC, independenţa şi imparţialitatea auditorilor CC, implicarea mai joasă a factorului politic şi a demnitarilor de stat la întocmirea rapoartelor de audit şi a HCC; • deşi s-a remarcat o uşoară îmbunătăţire, situaţia privind asigurarea transparenţei activităţii auditului intern, precum şi a măsurilor de executare a HCC rămâne nesatisfăcătoare şi impune acţiuni suplimentare de transparentizare a acestor domenii. De asemenea, deşi s-au constatat progrese uşoare la capitolul control şi audit intern, totuşi, acestea nu sunt implementate deplin, ceea ce creează un spaţiu pentru eventuale abuzuri în managementul instituţiilor publice; • studiul a arătat o înrăutăţire a situaţiei la astfel de indicatori, cum sunt: obiectivitatea auditorilor CC, profesionalismul, amabilitatea, respectul acestora faţă de reprezentanţii instituţiilor auditate; • se menţine o situaţie paradoxală când, pe de o parte, respondenţii cunosc mai bine rezultatele auditului extern pe motiv că HCC se publică, iar, pe de altă parte, nu sunt informaţi despre măsurile de implementare a HCC pe motiv că aceste informaţii nu sunt publicate; 59

Transparency International – Moldova •

•

s-a diminuat ponderea respondenţilor informaţi despre existenţa neregulilor depistate de auditul intern şi a crescut ponderea respondenţilor informaţi despre abaterile depistate de CC; aşteptările respondenţilor că persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice vor fi pedepsite au devenit mai „modeste”, ceea ce poate încuraja eventualele încălcări ale legislaţiei în administrarea mijloacelor publice.

Recomandări Luând în consideraţie rezultatele procesului de monitorizare a executării HCC nr. 5 din 26.01.2010, problemele constatate în cadrul discuţiei în grup cu reprezentanţii autorităţilor publice privind implementarea HCC, precum şi rezultatele cercetării privind calitatea auditului CC, profesionalismul şi integritatea auditorilor acesteia, considerăm că este oportun să se întreprindă următoarele măsuri: - introducerea în cadrul legal a sancţiunilor pentru neimplementarea HCC; - stabilirea unui mecanism eficient de implementare a HCC, în acest scop – reconstituirea/crearea unui nou Grup de lucru în subiectul implementării HCC, cu participarea reprezentanţilor Guvernului, CC, MF, PG, PA, CCCEC (la atribuţiile acestui grup ar putea referite, în special, examinarea problemelor tipice care împiedică implementarea HCC, analiza modului de executare de către autorităţile/instituţiile publice a HCC, audierea la şedinţele Guvernului a informaţiilor conducătorilor autorităţilor/instituţiilor publice despre măsurile întreprinse pentru executarea recomandărilor CC); - sporirea atenţiei Parlamentului, inclusiv a comisiilor parlamentare asupra necesităţii luării de atitudine faţă de implementarea HCC (examinarea la şedinţa Parlamentului a Raportului CC asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice; convocarea, în funcţie de caz, a unor şedinţe ale comisiilor parlamentare în contextul implementării HCC cu audierea conducătorilor instituţiilor auditate care au restanţe la executarea recomandărilor CC, solicitarea de către comisii a unor rapoarte din partea Guvernului etc.); - examinarea oportunităţii stabilirii răspunderii solidare în activitatea comisiilor decizionale; 60

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

- responsabilizarea şi sancţionarea adecvată a persoanelor vinovate de încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice, precum şi a persoanelor care se eschivează de la executarea HCC; - asigurarea independenţei CC şi diminuarea riscurilor influenţei politice asupra acestei entităţi (eventual, prin crearea unei Comisii parlamentare de control al utilizării banilor publici şi patrimoniului public, conducerea căreia ar fi oferită opoziţiei, astfel încât această comisie să conlucreze cu CC); - consolidarea auditului intern în instituţiile publice şi asigurarea independenţei acestuia: implementarea deplină a controlului şi auditului intern în cadrul instituţiilor publice, instruirea şi informarea continuă a auditorilor (inclusiv prin seminare, îndrumare metodice) pentru a spori profesionalismul acestora, motivarea şi responsabilizarea managerilor instituţiilor publice în scopul conştientizării de către aceştia a beneficiilor şi funcţiilor auditului intern; - transparentizarea activităţii autorităţilor publice, în special, publicarea pe paginile web ale acestora a informaţiilor despre măsurile întreprinse pentru implementarea HCC, rezultatele activităţii unităţilor de audit intern (de ex., a rapoartelor de audit intern); modul de utilizare a asistenţei străine; achiziţiile publice (planul anual de achiziţii, informaţia despre agenţii economici care au participat la licitaţii, deciziile privind selectarea câştigătorilor concursurilor de achiziţii etc.); - reducerea duratei auditului extern şi a frecvenţei misiunilor de audit extern, neantrenarea în efectuarea auditului a persoanelor cu experienţă insuficientă în domeniu; - consolidarea integrităţii colaboratorilor CC, asigurarea obiectivităţii auditului, sporirea credibilităţii şi a profesionalismului funcţionarilor CC; - consolidarea valorilor etice în rândurile colaboratorilor CC, cultivarea unei atitudini respectuoase faţă de angajaţii instituţiilor auditate, supravegherea respectării normelor etice de către auditorii şi funcţionarii CC.

61

Transparency International – Moldova Anexa 1

CURTEA DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E A nr. 5 din 26 ianuarie 2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni)

Curtea de Conturi, în prezenţa vicepreşedintelui Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova dl V.Cojocaru, ministrului afacerilor interne dl V.Catan, şefului Direcţiei economie şi finanţe a Ministerului Afacerilor Interne dl S.Ţurcan, şefului Direcţiei audit intern a Ministerului Afacerilor Interne dl O.Artin, şefului Secţiei economie şi finanţe a Direcţiei Generale Pază de Stat dl S.Drucioc, şefului Secţiei logistică, administrare şi marketing a Direcţiei Generale Pază de Stat dl A.Bodean, şefului Direcţiei finanţele justiţiei, ordinii publice, apărării şi securităţii statului a Ministerului Finanţelor dna L.Dimitrişin, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 , a examinat Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Auditul a fost iniţiat de către Curtea de Conturi în temeiul art.14 alin.(1) lit.i) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, ţinîndu-se cont de încălcările depistate, precum şi de zonele identificate cu probabilitate înaltă de apariţie a riscurilor, în urma efectuării auditului performanţei achiziţiilor publice şi a auditului regularităţii la Ministerul Afacerilor Interne şi la unele instituţii din subordine pe anul 2008 (Hotărîrile Curţii de Conturi nr.19 din 28.05.2009 şi nr.39 din 11.09.2009). Auditul s-a efectuat prin eşantionare, pe perioadele neverificate anterior, cu asistenţa colaboratorilor operativi ai Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – MAI).

Misiunea de audit a avut drept obiectiv evaluarea conformităţii cu prevederile legale a modului de utilizare a mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului de stat, precum şi a eficienţei gestionării acestora.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi a constatat:

Auditul a fost efectuat în conformitate cu reglementările aplicabile ale Curţii de Conturi.

Misiunea de audit s-a desfăşurat la MAI, iar unele informaţii au fost colectate de la: Direcţia Generală Paza de Stat (în continuare – DGPS), Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Departamentul trupelor de carabinieri, Direcţia medico-militară,

M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

62

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Centrul tehnic şi transport (în continuare – CTT), Regimentul de Patrulă şi Santinelă „Scut”, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor; Întreprinderile de stat „Tehnosec”, „Pulbere”, „Cartuş”, „Dinamo-MA”, „Direcţia specializată montare şi exploatare a mijloacelor tehnice de regulamentare a circulaţiei auto a poliţiei rutiere”, Sanatoriul Preventoriu de Bază „Constructorul” (în continuare – SPB „Constructorul”); Societăţile cu răspundere limitată: „Moldasig”, „Donaris Group”, „Auto Space”, „Semaforservice”.

Reieşind din scopul auditului, au fost analizate cheltuielile şi tranzacţiile financiare ale aparatului central al MAI şi ale unor instituţii subordonate, inclusiv ale întreprinderilor de stat fondate de MAI, documentele primare contabile, registrele contabile, rapoartele financiare, dările de seamă, contractele şi alte documente aferente achiziţiilor publice, actele de verificare a decontărilor şi alte documente aferente efectuării operaţiunilor economico-financiare şi gestionării patrimoniului de stat.

Au fost supuse auditului domeniile de utilizare a finanţelor publice, regulile de finanţare şi evidenţă contabilă, corectitudinea aplicării legislaţiei şi actelor normative.

Concluzii generale de audit

Aplicarea procedurilor de fond asupra unor categorii de operaţiuni şi tranzacţii financiare la MAI şi unele verificări efectuate la instituţiile subordonate au relevat că managementul financiar la acestea a fost afectat de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului. Situaţia dată a determinat evitarea desfăşurării procedurii de achiziţie publică conform prevederilor legale, fapt ce a generat efectuarea de cheltuieli suplimentare din contul bugetului de stat. Achiziţiile s-au realizat în lipsa alocaţiilor de la buget, fără efectuarea procedurii legale, ceea ce a minimalizat transparenţa şi potenţialul de a obţine cea mai bună valoare contra cost.

În perioada anilor 2003-2009, DGPS a procurat şi ulterior a transmis MAI şi subdiviziunilor acestuia diverse bunuri materiale în sumă totală de 12954,4 mii lei. Aceste operaţiuni financiare, nefiind reglementate de actele legislative şi normative în vigoare, au condiţionat formarea de către minister a unei surse suplimentare de venituri şi reflectarea incorectă a acestora la cheltuielile efective ale DGPS.

MAI, în baza acordurilor încheiate cu S.R.L. „Moldasig”, şi-a format, cu nerespectarea prevederilor Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, o sursă neautorizată de venituri în sumă totală de 4791,1 mii lei, mijloacele fiind încasate şi utilizate fără autorizarea Guvernului şi fără reflectarea la partea de venituri şi cea de cheltuieli ale bugetului de stat. Mijloacele obţinute de la S.R.L. „Moldasig” au fost utilizate pentru procurarea bunurilor, fără organizarea şi desfăşurarea procedurilor legale de achiziţie publică.

Eschivîndu-se de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale, conducerea MAI, în perioada anilor 2003-2008, a utilizat mijloacele parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie în sumă totală de 1392,3 mii lei, prin intermediul Î.S. „Tehnosec”. Astfel, mijloacele, deşi erau destinate MAI, nu erau transferate la conturile trezoreriale pe mijloacele speciale ale MAI, dar se acumulau la conturile de decontare ale Î.S. „Tehnosec”. Urmare acestui fapt, mijloacele n-au fost gestionate de către Ministerul Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr. 847-XIII). Republicat, M.O., ediţie specială, 2005.

63

Transparency International – Moldova Finanţelor, prin intermediul Trezoreriei de Stat, şi n-au fost reflectate la partea de venituri şi cea de cheltuieli ale bugetului de stat, astfel fiind încălcate prevederile art.12 din Legea nr. 847-XIII. Înstrăinarea de către MAI, în anul 2007, a 2 bunuri imobiliare s-a efectuat cu încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare, fără publicarea în modul stabilit a comunicatului informativ privind comercializarea, fără expunerea la licitaţii, prin negocieri directe şi fără ca terenurile cu suprafaţa totală de 556,0 ari, aferente imobilelor, sa fie realizate concomitent cu imobilele, ceea ce a generat neîncasări la bugetul public naţional în sumă totală de 27,5 mil. lei.

Pentru întreţinerea la Liceul de Cadeţi în cadrul Academiei “Ştefan cel Mare” a MAI a elevilor admişi peste limita stabilită, în perioada anilor 2004-2009, au fost efectuate cheltuieli suplimentare din contul componentei de bază a bugetului de stat în sumă totală de 2299,2 mii lei.

În urma achitării de către MAI a plăţii în sumă de 502,7 mii lei, pentru închiriera încăperilor SPB „Constructorul” din strada Zelinschi 15, care, de fapt, au fost ocupate şi utilizate de către Comitetul raional Botanica al PCRM, au fost efectuate cheltuieli neîntemeiate din mijloacele alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea MAI.

CTT, pentru întreţinerea automobilului de model RAF-2203, cu numărul de înmatriculare CMT 006 care pe parcursul anilor 2005-2009 (9 luni) a fost utilizat de către Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, neîntemeiat a suportat cheltuieli în sumă totală de 326,2 mii lei.

Managementul contabil ineficient a condiţionat înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deficienţe în situaţiile privind decontările, care, la rîndul lor, au cauzat denaturarea situaţiilor patrimoniale raportate.

Cele menţionate demonstrează lipsa procedurilor corespunzătoare de control intern la MAI şi la unele instituţii subordonate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

hotărăşte: 1.

2.

3.

4.

Se aprobă Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni), anexat la prezenta hotărîre.

Se cere de la conducerea Ministerului Afacerilor Interne să examineze în şedinţa colegiului ministerului rezultatele auditului efectuat la minister şi la instituţiile vizate, să elaboreze şi să execute un plan de măsuri, cu acţiuni concrete şi eficiente, pentru lichidarea iregularităţilor şi neajunsurilor constatate, cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de persoanele cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public.

Se propune conducerii Ministerului Afacerilor Interne să întreprindă măsuri în vederea implementării recomandărilor auditului, expuse în Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Se informează Ministerul Finanţelor despre rezultatele auditului legalităţii unor operaţiuni 64

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni), pentru monitorizarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor publice.

5. Se informează Guvernul despre rezultatele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni), pentru luare de atitudine.

6. Despre rezultatele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) se informează Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică, pentru luare de atitudine.

7. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova.

8. Materialele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) se remit, conform art.9 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Procuraturii Generale, pentru examinare după competenţă, suplimentar la materialele remise conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr. 39 din 11.09.2009.

9. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2, pct.3 şi pct.8 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

10. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Elisaveta Foca Vicepreşedintele Curţii de Conturi

Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.5 din 26 ianuarie 2010

Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) I. Introducere

Auditul legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (în continuare – MAI) şi unele 65

Transparency International – Moldova instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) s-a efectuat în temeiul art.14 alin.(1) lit.i) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, conform dispoziţiei Preşedintelui Curţii de Conturi nr.212 din 22.10.2009 şi cu asistenţa grupului constituit, în baza Ordinului ministrului afacerilor interne nr.369 din 23.10.2009, din colaboratori operativi ai MAI.

Scopul auditului a fost verificarea unor aspecte privind legalitatea şi eficienţa gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului de stat la MAI şi unele instituţii subordonate şi obţinerea asigurării rezonabile că operaţiunile şi tranzacţiile economice verificate s-au efectuat în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative.

Responsabilitatea conducerii MAI şi a instituţiilor subordonate este de a întocmi şi a prezenta la timp situaţiile financiare şi a asigura respectarea prevederilor legale în activitatea economico-financiară, avînd şi obligaţia de a asigura lipsa fraudelor şi înregistrarea veridică în registrele contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate, precum şi utilizarea eficientă şi conformă a alocaţiilor bugetare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea unor operaţiuni şi tranzacţii financiare conform cerinţelor legale şi raportarea dacă acestea au fost efectuate în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative şi dacă mijloacele publice şi patrimoniul de stat au fost gestionate raţional şi eficient.

II. Prezentare generală

Prezentarea cadrului instituţional

Potrivit art.1 din Legea cu privire la poliţie , Ministerul Afacerilor Interne este organul de stat menit să apere viaţa, integritatea corporală, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, toate formele de proprietate, interesele societăţii şi ale statului contra atentatelor criminale şi altor acţiuni ilegale, să menţină ordinea de drept şi securitatea publică, precum şi să exercite supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile şi asigurării apărării împotriva incendiilor pe întreg teritoriul ţării.

Modul de ţinere a evidenţei contabile

MAI aplică sistemul contabil prevăzut de Legea contabilităţii , ţine evidenţa contabilă şi întocmeşte rapoartele financiare în baza normelor aprobate de Ministerul Finanţelor şi Instrucţiunii privind evidenţa contabilă în instituţiile publice .

Planificarea auditului

Reieşind din scopul auditului, au fost analizate cheltuielile şi tranzacţiile financiare ale aparatului central al MAI şi unor instituţii subordonate, inclusiv ale întreprinderilor de stat fondate de MAI, documentele primare contabile, registrele contabile, rapoartele financiare, dările de seamă, contractele şi documentele aferente achiziţiilor publice, actele de verificare a decontărilor şi alte documente privind efectuarea operaţiunilor economico-financiare şi Legea nr.416-XII din 18.12.1990 „Cu privire la poliţie” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.416-XII).

Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 ( în continuare – Legea nr.113-XVI).

Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85).

66

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI gestionarea patrimoniului de stat.

Au fost supuse auditului domeniile de utilizare a finanţelor publice în care pot exista riscuri semnificative, regulile de finanţare şi evidenţă contabilă, corectitudinea aplicării legislaţiei şi actelor normative, după cum urmează: - respectarea cerinţelor legale la achiziţionarea mărfurilor si serviciilor pentru necesităţile MAI şi ale unor instituţii subordonate; - respectarea principiilor economicităţii şi eficacităţii la efectuarea cheltuielilor şi gestionarea patrimoniului public; - justificarea conformă a cheltuielilor; - regularitatea înstrăinării şi înregistrării elementelor patrimoniale; - reflectarea legală în evidenţa contabilă a operaţiunilor şi tranzacţiilor economice ale entităţii în perioada de gestiune; - regularitatea înregistrării şi evidenţei decontărilor; - respectarea cerinţelor actelor normative privind realizarea şi utilizarea mijloacelor speciale; - respectarea actelor legislative şi normative la transmiterea, casarea, realizarea şi distrugerea armamentului; - regularitatea înregistrării şi raportării veniturilor şi cheltuielilor etc.

În procesul efectuării misiunii de audit, probele de audit au fost colectate la faţa locului, prin aplicarea diferitor tehnici şi proceduri, cum ar fi testarea, intervievarea, examinarea, verificarea şi analiza documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă etc.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 1. Domenii problematice şi deficienţe identificate în procesul de achiziţii

MAI n-a efectuat achiziţiile publice în baza repartizării mijloacelor bugetare alocate (disponibile) reieşind din priorităţile instituţionale. Grupul de lucru pentru achiziţii a admis abateri de la prevederile actelor legislative şi normative aferente, inclusiv prin înaintarea unor cerinţe formale către potenţialii ofertanţi şi neacordarea posibilităţii prezentării documentelor suplimentare, şi, ca rezultat, în majoritatea cazurilor verificate, anume acestea au servit ca bază pentru respingerea ofertelor cu cel mai mic preţ, fapt care a generat efectuarea de cheltuieli suplimentare din contul bugetului de stat. Au fost realizate achiziţii în lipsa alocaţiilor de la buget şi fără desfăşurarea procedurii legale, minimalizânduse transparenţa şi potenţialul de a obţine cea mai bună valoare contra cost.

• Conform Ordinelor ministrului afacerilor interne nr.49 din 04.02.2005 şi nr.275 din 31.07.2006 „Cu privire la efectuarea achiziţiilor pentru necesităţile subdiviziunilor MAI”, grupurile de lucru pentru achiziţii ale subdiviziunilor urmau să efectueze achiziţii de bunuri, lucrări şi servicii numai în cazul cînd valoarea achiziţiei nu depăşea 100,0 mii lei. Prin ordinele nr.478 din 17.12.2007 şi nr.227 07.08.2008, suma de 100,0 mii lei a fost substituită cu 500,0 mii lei.

67

Transparency International – Moldova • Neţinînd cont de ordinele menţionate, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, în perioada anilor 2005-2009, a efectuat 40 de proceduri de achiziţie pentru procurarea produselor petroliere, transportului auto, echipamentului, lucrărilor de construcţie şi reparaţii cu valoarea totală de 66,4 mil. lei, inclusiv în anul 2008 – 8 proceduri de achiziţie cu valoarea de 43,8 mil. lei.

• În mod analogic, Departamentul trupelor de carabinieri (în continuare -DTC), în anii 2008-2009, a efectuat 9 proceduri pentru achiziţionarea produselor alimentare şi lucrărilor de reparaţii şi finisare cu valoarea totală de 8,6 mil. lei (inclusiv în anul 2009 – cu valoarea de 6,4 mil. lei), iar Direcţia medico-militară (în continuare – DMM) a realizat 2 achiziţii pentru 2 unităţi de utilaje medicale cu valoarea totală de 10,0 mil. lei.

• Din procedurile de achiziţie verificate selectiv în cadrul auditului, au fost identificate 7 cazuri cînd acestea se efectuau parţial de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI şi, după caz, al Direcţiei Generale Pază de Stat (în continuare – DGPS) şi al Centrului tehnic şi transport (în continuare – CTT), fapt care a generat iresponsabilitate şi desconcentrarea documentelor aferente achiziţiilor şi neîntocmirea dosarului achiziţiei publice , prevăzut de art.32 din Legea privind achiziţiile publice4 şi pct.7 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice .

Concluzie: Realizarea de către 3 instituţii subordonate a 51 proceduri de achiziţie publică, valoarea fiecăreia depăşind limita stabilită prin ordinele menţionate, a generat pierderea oportunităţii de a consolida cerinţele într-o ordine economică şi, cu ea, a potenţialului de a obţine cea mai bună valoare contra cost. Divizarea procesului de achiziţie între 2 grupuri de lucru a condiţionat iresponsabilitatea şi neîntocmirea dosarului achiziţiei publice.

• Invitaţia de participare la procedura de achiziţie prin cererea ofertelor de preţuri, realizată de grupurile de lucru pentru achiziţii ale MAI şi CTT, pentru servicii de asigurare CASCO, nu întruneşte cerinţele pct.9 şi pct.10 din Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri , deoarece nu conţine informaţii privind modalitatea întocmirii ofertelor, preţul ofertei şi clauzele principale ale contractului de achiziţie şi nu are indicată data corespunzătoare. Astfel, în cadrul achiziţiei publice a serviciilor de asigurare CASCO a 4 autoturisme (iniţiată în luna aprilie 2009 de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI, iar ofertele evaluate de grupul de lucru pentru achiziţii al CTT) n-au fost stipulate condiţiile prezentării şi evaluării ofertelor, inclusiv aferente franşizei (sumă care nu este restituită de companiile de asigurări în caz de survenire a evenimentului asigurat). În setul de documente privind achiziţia dată atît la MAI, cît şi la CTT lipseşte confirmarea transmiterii invitaţiilor de participare la eventualii participanţi, precum şi procesul-verbal de evaluare a ofertelor. N-a fost întocmit în modul stabilit dosarul achiziţiei publice menţionate. În consecinţă, oferta Î.M. S.I.A. „Moldasig” S.R.L. (în continuare – S.R.L. „Moldasig”), declarată cîştigătoare, a fost depusă prin fax cu 8 minute înainte de termenul limită şi, conform acesteia, în caz de survenire a evenimentului asigurat, nu vor fi despăgubite 10% din valoarea asigurată, Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 „Privind achiziţiile publice” (cu completările ulterioare; în continuare – Legea nr. 96-XVI).

Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”.

Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri”.

68

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI iar oferta S.R.L. „Artas”, care nu includea franşiza, dar pentru că prima de asigurare era cu 2,4 mii lei mai mare, a fost respinsă.

Reieşind din cele expuse, exemplificăm următoarele.

La 22.02.2009, autoturismul de model „Šcoda Superb Elegance 2,8”, cu nr. de înmatriculare MAI 0004 (procurat în anul 2007, cu valoarea de 486,1 mii lei), care aparţinea CTT, a fost implicat într-un accident rutier şi deteriorat esenţial, prejudiciul total apreciat de experţii companiei de asigurări constituind 535,6 mii lei. Automobilul dat era asigurat CASCO la S.R.L. „Moldasig” (contractul nr.8 ACA/2008-2723 din 09.12.2008), valoare a asigurată constituind 410,0 mii lei. La negocierea şi încheierea contractului de asigurare, S.R.L. „Moldasig”, aplicînd prevederile art.35 alin.(7) din Legea cu privire la asigurări , conform cărora, în condiţiile de asigurare, poate fi stipulată franşiza – parte de prejudiciu care nu se despăgubeşte de asigurator, a inclus, cu acordul MAI, în contractul de asigurare menţionat franşiza în mărime de 10% (sau 41,0 mii lei) din despăgubirea totală prevăzută în contractul de asigurare (410,0 mii lei). Drept rezultat, compania de asigurări a achitat, la 06.03.2009, despăgubirea în sumă de 369,0 mii lei, reţinînd din valoarea asigurată franşiza – 41,0 mii lei.

• În cazul achiziţiei publice a lucrărilor de reparaţie capitală a încăperilor din sediul MAI în valoare de 3,7 mil.lei, MAI iniţial n-a elaborat, n-a expertizat documentaţia de proiect şi deviz şi n-a calculat în modul stabilit valoarea estimativă a lucrărilor, astfel nerespectînd prevederile art.13 alin.(1) din Legea privind calitatea în construcţii10, fapt care a generat necorespunderea, în multe cazuri, a lucrărilor executate şi volumelor cu cele din devizeleoferte cîştigătoare.

• Nerespectînd prevederile Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului 11 şi ignorînd principiul concurenţei, conducerea MAI iniţial a selectat operatorul economic şi a iniţiat executarea lucrărilor, ulterior întocmind formal şi obţinînd documentele de achiziţie pentru lucrările de proiectare, efectuate de operatorul economic „SB.-FAINEX” S.R.L., cu valoarea de 674,1 mii lei. Astfel, conform documentelor de proiect pentru obiectul „Sediul Comisariatului de poliţie Dubăsari în localitatea Coşniţa, rnul Dubăsari”, prezentate pentru verificare în cadrul auditului, acestea au fost executate de „SB.- FAINEX” S.R.L. în luna aprilie 2007, pe cînd procedura de achiziţie s-a realizat în luna iulie 2007. Potrivit documentaţiei de proiect şi deviz elaborate de „SB.- FAINEX” S.R.L. şi predate MAI la 21.12.2007, valoarea de deviz a construcţiei cu suprafaţa totală de 3455,3 m² constituia 39,5 mil. lei.

În urma expertizei proiectului menţionat, efectuată de Direcţia Verificare şi Expertizare a Proiectelor în Construcţii, în luna martie 2008, valoarea de deviz a fost micşorată cu 12,4 mil. lei, sau cu 31,4%, şi constituie 27,1 mil. lei. Pe parcursul a 2 ani construcţia obiectului Legea nr.1508-XII din 15.06.2003 „Cu privire la asigurări” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1508-XII).

10 Legea nr. 721-XIII din 02.02.1996 „Privind calitatea în construcţii” (cu modificările şi completările ulterioare).

11 Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1166-XIII, în vigoare pînă la 27.10.2007, abrogată prin Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

69

Transparency International – Moldova proiectat nu s-a început, din lipsa alocaţiilor în acest scop, iar documentaţia de proiect şi deviz n-a fost restituită după expertizare, din acelaşi motiv.

• Respingerea neregulamentară a ofertei cu cel mai mic preţ pentru carne de găină a generat efectuarea de cheltuieli suplimentare din contul bugetului de stat în sumă de 190,1 mii lei, iar în cazul studierii şi utilizării de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI a preţurilor de piaţă angro de livrare a cărnii în perioada aferentă achiziţiei menţionate, puteau fi economisite mijloace bugetare în sumă de 351,0 mii lei.

În cadrul licitaţiei publice nr.2173/06 din 10.01.2007, grupul de lucru pentru achiziţii al MAI a declarat cîştigătoare, la poziţia – achiziţionarea a 60 tone de pulpe de găină pentru necesităţile DTC, oferta S.R.L. „Avicola Shaver” – 32,00 lei pentru 1 kg, şi a respins oferta operatorului economic Î.I. „Gemenii-Sîrbu” – 28,75 lei pentru 1 kg (mai mic cu 3,25 lei pentru 1 kg), motivînd cu neprezentatea certificatului pentru confirmarea capacităţii executării calitative a contractului, deşi firma l-a prezentat. În anul 2007, de la S.R.L. „Avicola Shaver” au fost procurate 58,5 tone de pulpe de găină în sumă de 1872,0 mii lei, la preţul de 32,00 lei pentru 1 kg. Astfel, în rezultatul respingerii nemotivate a ofertei Î.I. „Gemenii-Sîrbu” la achiziţionarea cărnii de găină pentru necesităţile DTC în anul 2007, au fost efectuate cheltuieli suplimentare din bugetul de stat în sumă de 190,1 mii lei.

Conform informaţiei prezentate în cadrul auditului de către un operator economic care procură angro produsul menţionat, în trimestrul IV al anului 2006 (perioada în care a fost desfăşurată procedura de achiziţie menţionată), acesta a achiziţionat pulpele de găină de la întreprinderile autohtone cu preţul angro mediu de 26,00 lei pentru 1 kg. Preţul cu care au fost procurate pulpele de găină pentru necesităţile DTC (32,00 lei pentru 1 kg) este mai mare cu 6,00 lei pentru 1 kg decît preţul angro mediu cu care a achiziţionat produsul în această perioadă operatorul economic. Deci, în cazul cînd grupul de lucru pentru achiziţii al MAI ar fi studiat piaţa şi ar fi achiziţionat pulpele de găină la preţul angro mediu, valoarea reală a achiziţiei ar fi constituit 1521,0 mii lei, sau cu 351,0 mii lei mai puţin decît cheltuielile reale efectuate de la componenta de bază a bugetului de stat în acest scop.

• În rezultatul realizării neregulamentare a achiziţiei ambulanţei, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 912,8 mii lei.

Grupul de lucru pentru achiziţii al MAI a realizat achiziţia ambulanţei fără a dispune de alocaţii bugetare în acest scop, prin ce n-au fost respectate prevederile art.13 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 200712. Totodată, cu mari abateri de la Legea nr. 96-XVI, fără a studia piaţa şi a deţine informaţii privind valoarea reală a achiziţiei, a declarat cîştigătoare oferta cu preţul de 4220,0 mii lei, deşi acesta era vădit exagerat (cu 544,6 mii lei mai mare decît preţul propus de dealerul oficial al producătorului). Contractul de achiziţie a fost încheiat cu depăşirea termenelor, în baza ofertei nevalabile.

Cu toate că în planul iniţial aprobat şi, ulterior, precizat de finanţare a MAI şi a instituţiilor subordonate pe anul 2007 nu au fost prevăzute alocaţii pentru procurarea ambulanţei, la 19.10.2007, MAI a iniţiat licitaţia deschisă nr.1910/07 din 16.11.2007 cu obiectul achiziţiei menţionat.

În rezultatul evaluării ofertelor prezentate, grupul de lucru pentru achiziţii al MAI (procesul-verbal nr.72 din 06.11.2007) a declarat cîştigătoare, la procedura de achiziţie a Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23.11.2006 (cu modificările şi completările ulterioare).

12

70

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI ambulanţei de tip „Mercedes-Benz „Sprinter” 315 CDI, oferta propusă de către S.R.L. „Decebal Impex” cu preţul de 4220,0 mii lei, deşi acesta era cu 544,6 mii lei mai mare decît preţul propus de dealerul oficial al producătorului - SC „Moldavian Auto Center”, a cărei ofertă a fost respinsă din cauza lipsei licenţei de import al utilajului medical. De menţionat că SC „Moldavian Auto Center” a obţinut şi a prezentat licenţa peste 2 zile după evaluare, procedură reglementată de Legea nr. 96-XVI.

Cîştigătorului licitaţiei menţionate i s-a solicitat să încheie contractul atribuit în termen de 5 zile. De fapt, contractul nr.45 a fost încheiat la 07.05.2008, sau cu o întîrziere de 93 de zile calendaristice, totodată fiind încălcat cu 127 de zile calendaristice şi termenul de prezentare a dării de seamă la ARMAPAU. În aceste condiţii, se relevă că oferta la momentul încheierii contractului era deja nevalabilă şi termenele garanţiei pentru ofertă deja expirase. Astfel, contractul de achiziţie publică a fost încheiat în temeiul unei oferte nevalabile, prin ce s-au încălcat prevederile art.65 din Legea nr.96-XVI. Mijloacele financiare în sumă de 4220,0 mii lei pentru achiziţia dată au fost alocate peste un an de la iniţierea procedurii de achiziţie, prin Hotărîrea Guvernului privind alocarea mijloacelor financiare din contul mijloacelor generale ale bugetului de stat, cu stabilirea sursei de acoperire la o ulterioară rectificare a Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Cu toate că, conform Hotărîrii Guvernului, Ministerul Finanţelor urma să aloce mijloacele financiare la prezentarea documentelor de confirmare a cheltuielilor suportate, achitarea pentru ambulanţă s-a efectuat în avans, prin transferurile de la contul bugetar destinat finanţării pentru tipul instituţiei 037 „Organele centrale ale afacerilor interne” în sumă de 2110,0 mii lei – la 31.10.2008 şi de 2110,0 mii lei – la 29.12.2008. De fapt, maşina a fost livrată la 17 aprilie 2009, sau cu 77 de zile mai tîrziu faţă de termenele legale de livrare de la data achitării avansului, timp în care operatorul economic a beneficiat de mijloace bugetare în sumă de 4220,0 mii lei. Verificările bazei de date a Serviciului Vamal denotă că, potrivit declaraţiei vamale nr.4503100816 din 13.03.2009, valoarea în vamă a autovehiculului importat de către firma S.R.L. „Decebal Impex” şi ulterior livrat MAI, inclusiv accizele şi procedurile vamale, a constituit 2544,0 mii lei.

Astfel, firma „Decebal Impex” S.R.L. a aplicat adaosul comercial la ambulanţa importată pentru MAI în cuantum de 66% de la cheltuielile de import (inclusiv accize şi taxe), ceea ce în valoare absolută constituie 1676,0 mii lei.

Reieşind din faptul că adaosul comercial aplicat de firmele importatoare urmează să acopere cheltuielile generale administrative şi să includă profitul, în cazul stabilirii acestuia în cuantumul rezonabil de 30%, cheltuielile reale ale bugetului de stat pentru achiziţionarea ambulanţei menţionate urmau să constituie 3307,2 mii lei, sau cu 912,8 mii lei mai puţin decît cele efectiv suportate – 4220,0 mii lei.

Cauzele principale ale apariţiei problemelor şi deficienţelor identificate la efectuarea achiziţiilor sînt: iresponsabilitatea grupului de lucru pentru achiziţii; familiarizarea insuficientă cu cadrul legislativ şi normativ în domeniu a personalului entităţii responsabil de realizarea achiziţiilor publice; ineficienţa activităţilor de control intern în domeniul achiziţiilor; lipsa echilibrului între priorităţile instituţionale şi mijloacele financiare disponibile.

71

Transparency International – Moldova 2.

Rezultatele verificărilor unor operaţiuni şi tranzacţii ale Direcţiei Generale Pază de Stat privind regularitatea efectuării achiziţiilor publice şi cheltuielilor Urmare analizei informaţiilor prezentate în cadrul auditului de către Direcţia Generală Pază de Stat, verificărilor şi intervievărilor efectuate la faţa locului, s-a constatat utilizarea ineficientă a mijloacelor speciale obţinute de subdiviziunile DGPS de la prestarea serviciilor de pază, inclusiv instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, care s-a manifestat prin: achiziţionarea pentru MAI şi DMM a unor bunuri costisitoare, transmiterea unor bunuri patrimoniale pentru utilizarealtor instituţii, efectuarea cheltuielilor de întreţinere a 2 persoane detaşate în aparatul central al MAI. Cele menţionate au generat majorarea neîntemeiată a cheltuielilor legate de întreţinerea DGPS şi subdiviziunilor acesteia.

Drept rezultat, în perioada verificată, DGPS, la 01.01.2004, 01.04.2006 şi 01.10.2008, a majorat taxele pentru servicii, inclusiv prestate instituţiilor finanţate de la bugetul de stat.

• Verificările efectuate în cadrul actualei misiuni de audit au relevat că, în perioada anilor 2003-2009, DGPS a procurat şi ulterior a transmis MAI şi subdiviziunilor acestuia diverse bunuri materiale în sumă totală de 12954,4 mii lei. Aceste operaţiuni financiare, nefiind reglementate de actele legislative şi normative în vigoare, au condiţionat formarea de către minister a unei surse suplimentare de venituri şi reflectarea incorectă a acestora la cheltuielile efective ale DGPS.

În urma analizei şi verificărilor efectuate în cadrul auditului s-a relevat că, de regulă, DGPS justifica achiziţionarea bunurilor materiale ca fiind pentru necesităţile proprii şi ale subdiviziunilor sale. De fapt, o bună parte din bunurile livrate de către operatorii economici şi înregistrate la cheltuielile de casă şi efective ale DGPS şi subdiviziunilor acesteia erau transmise, la momentul primirii, cu titlu gratuit MAI sau instituţiilor subordonate, în baza ordinelor de transmitere emise de către ministrul afacerilor interne.

Din bunurile procurate în sumă de 12954,4 mii lei şi ulterior transmise de către DGPS în modul descris fac parte: 30 autoturisme cu valoarea de 7762,4 mii lei; mobilier, inclusiv 2 seturi de mobilă (masă şi 9 scaune din piele) cu valoarea totală de 77,0 mii lei; materiale de construcţie, alte bunuri materiale costisitoare, inclusiv 1 aparat de aer condiţionat în sumă de 11,6 mii lei; centru muzical de 5,9 mii lei; 3 lustre în sumă de 33,6 mii lei; un tablou de 21,8 mii lei; 30 de scaune din lemn cu piele – 99,0 mii lei; 3 notebookuri în sumă totală de 45,1 mii lei; 1 televizor – 32,7 mii lei; 4 telefoane mobile în sumă de 48,4 mii lei şi altele.

Verificarea şi analiza regularităţii efectuării de către DGPS a 15 proceduri de achiziţie pentru procurarea diferitor bunuri, inclusiv menţionate (cu excepţia autoturismelor), a constatat că în 2 cazuri (din 15 selectate), achiziţia a fost justificată de către membrii grupului de lucru pentru achiziţii al DGPS ca necesitate pentru MAI. Astfel, grupul de lucru pentru achiziţii al DGPS a achiziţionat pentru MAI, în anul 2007, serviciile de editare a revistei „Societatea şi legea” în sumă de 79,0 mii lei şi, întru executarea ordinului nr.532 din 24.10.2007 privind menţionarea cu armă de foc a viceministrului afacerilor interne V.Zubic, un pistol cu valoarea de 15,0 mii lei. În restul 13 cazuri din eşantionul selectat, procurarea bunurilor a fost justificată cu necesităţile de serviciu ale DGPS, sau ale Secţiilor pază de stat (în continuare – SPS) raionale, deşi bunurile, de regulă, la data primirii, conform ordinelor MAI, se transmiteau aparatului central al MAI, sau subdiviziunilor acestuia.

Verificările efectuate la MAI şi DGPS privind regularitatea achiziţionării automobilelor au relevat nereguli şi deficienţe la iniţierea şi efectuarea procedurilor de achiziţie 72

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI publică. Achiziţiile au fost divizate prin iniţierea şi desfăşurarea într-un exerciţiu bugetar a mai multor proceduri de achiziţie a autoturismelor, aceasta avînd ca rezultat utilizarea ineficientă a timpului de muncă al membrilor grupului de lucru şi condiţionînd pierderea oportunităţii de a consolida cerinţele într-o ordine economică şi, cu ea, a potenţialului de a obţine cea mai bună valoare contra cost. Nerespectarea cadrului legal aferent achiziţiilor, efectuarea formală a procedurilor, nestudierea pieţei au generat utilizarea ineficientă a mijloacelor destinate întreţinerii DGPS, fiind procurate 5 unităţi de transport de lux. Astfel, numai la procurarea autoturismului de tip LEXUS LX470 s-au efectuat cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat în sumă de 499,3 mii lei.

Achiziţiile unităţilor de transport s-au efectuat în fiecare caz de cîte 2 grupuri de lucru pentru achiziţii: al MAI şi al DGPS, unele etape ale procedurilor de achiziţie fiind realizate de un grup de lucru, iar altele – de alt grup şi, în rezultat, documentele aferente au fost dispersate.

• În anul 2003, DGPS şi subdiviziunile sale, nedispunînd de mijloace aprobate în modul stabilit pentru achiziţionarea autoturismului de tip BMW 520i, eschivîndu-se de la efectuarea achiziţiei publice şi reflectarea regulamentară a cheltuielilor menţionate, a utilizat mijloacele destinate întreţinerii subdiviziunilor pentru procurarea autoturismului cu valoarea de 605,8 mii lei de la S.R.L. „East- Auto-Lada”, care nu este dealer oficial al Companiei BMW. Cheltuielile în sumă de 605,8 mii lei au fost reflectate neîntemeiat la costul materialelor pentru sistemele de semnalizare. Astfel, în perioada iunie - septembrie 2003, de către 8 secţii ale DGPS au fost transferate de la contul mijloacelor speciale la contul Întreprinderii de Stat „Tehnosec” (în continuare – Î.S. „Tehnosec”) mijloace financiare în sumă de 605,8 mii lei cu destinaţia plăţii „pentru materiale de semnalizare”. De fapt, mijloacele menţionate erau transferate de către Î.S. „Tehnosec”, firmei „East-Auto-Lada” S.R.L. pentru procurarea unui autoturism de tip BMW 520i Limousine. În urma verificărilor s-a constatat că autoturismul a fost procurat şi transmis pentru conducerea MAI. Pentru stingerea sumelor transferate în avans de către subdiviziunile DGPS au fost încheiate contracte de cesiune a creanţelor între Î.S. „Tehnosec”, secţiile raionale ale pazei de stat şi DGPS, conform cărora secţiile raionale au stins datoriile (neexistente) faţă de DGPS şi au înregistrat datorii creditoare faţă de Î.S. „Tehnosec”.

• În cadrul licitaţiei deschise nr.473/05 din 29.04.2005, iniţiată la cererea DGPS de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI, pentru subdiviziunile DGPS s-au solicitat 38 de autovehicule echivalentul – VAZ. La 22.04.2005 (cu 6 zile înainte de deschiderea ofertelor), şeful DGPS a solicitat introducerea 10 modificărilor în documentele de licitaţie, în urma cărora lista mijloacelor de transport solicitate de către DGPS s-a micşorat cu 14 unităţi de transport echivalentul – VAZ, fiind introdus un mijloc de transport echivalentul – Toyota LC 120. Deşi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (în continuare – ANAP), la adresarea MAI privind operarea modificărilor, a răspuns că, deoarece acestea sunt esenţiale, este necesar ca termenelelimită de depunere a ofertelor să fie prelungite, grupul de lucru pentru achiziţii al MAI n-a ţinut cont de indicaţiile ANAP privind prelungirea termenului-limita de depunere a ofertelor şi, nerespectînd prevederile art.31 alin.(2) din Legea nr.1166-XIII, a esfăşurat licitaţia la data anunţată iniţial (29.04.2005). La licitaţie, firma „Transatlantic” S.R.L. a fost unicul ofertant care a propus autoturismul de tip „Toyota Prado” la preţul de 675,4 mii lei, oferta căruia a şi 73

Transparency International – Moldova fost declarată cîştigătoare.

Cu toate că, potrivit documentelor aferente organizării şi desfăşurării achiziţiei date, a fost justificată necesitatea procurării unităţilor de transport pentru subdiviziunile DGPS, în acest scop fiind utilizate mijloacele speciale ale acesteia, autoturismul „Toyota Prado” cu valoarea de 675,4 mii lei, procurat în lipsa concurenţei, în schimbul a 14 autoturisme echivalentul – VAZ, peste 6 zile după primire, în baza unui ordin al ministrului afacerilor interne (Gh. Papuc), a fost transmis cu titlu gratuit de la balanţa DGPS la balanţa CTT şi utilizat pentru deservirea ministrului.

• Licitaţia publică nr.369/05 din 08.04.2005 s-a anunţat pentru achiziţionarea a 3 automobile echivalentul automobilului „Šcoda Octavia Tour”, conform necesităţilor MAI. La licitaţia menţionată a fost depusă o singură ofertă – a Î.M. „DAAC Hermes” S.A., datată cu 08.04.2005 (data desfăşurării licitaţiei), pentru livrarea a 3 autoturisme „Šcoda Octavia Tour” cu valoarea totală de 769,5 mii lei (la preţul a cîte 256,5 mii lei), care, în lipsa concurenţei, a şi fost declarată cîştigătoare. Analiza documentelor aferente licitaţiei menţionate denotă că, de fapt, autoturismele au fost solicitate de către Comisariatul General de Poliţie pe mun.Chişinău (în continuare – CGP), dar cu acceptul conducerii MAI, achitate de către DGPS, reflectate la cheltuielile de întreţinere a DGPS şi, după livrare, transmise cu titlu gratuit CGP. • Analogic cazurilor descrise, în cadrul licitaţiei publice nr.820/05 din 04.08.2005 a fost argumentată necesitatea procurării autoturismului de tip „Šcoda Octavia Elegance 2 TDI” pentru necesităţile DGPS. Autoturismul a fost contractat de DGPS de la Î.M. „DAAC Hermes” S.A., cu valoarea de 301,6 mii lei. Fiind achitat şi reflectat la cheltuieli de către DGPS, acesta, în a doua zi după livrare, a fost transmis CTT pentru utilizare de către aparatul MAI. • Cu toate că în cadrul licitaţiei publice nr.1339 din anul 2005 n-a fost solicitată achiziţia autoturismului echivalent cu „Mitsubishi Pajero” şi că la MAI şi DGPS materialele privind iniţierea şi desfăşurarea achiziţiei menţionate nu se păstrează, grupul de lucru pentru achiziţii al MAI a întocmit un proces-verbal (nr.30 din 13.12.2005), neconfirmat de documentele care se păstrează la ARMAPAU privind licitaţia dată. Astfel, DGPS, la finele anului 2005, a procurat de la firma „Transatlantic” S.R.L. autoturismul de tip „Mitsubishi Pajero GLS 3,5” cu valoarea de 511,5 mii lei, anul fabricării 2003, fără efectuarea procedurii de achiziţie.

Costul autoturismului de 511,5 mii lei a fost achitat de către DGPS din sursele proprii şi reflectat la cheltuielile de întreţinere a acesteia. În baza ordinului ministrului afacerilor interne nr.467 din 28.12.2007, autoturismul menţionat a fost transmis la balanţa CTT pentru deservirea Direcţiei poliţiei rutiere.

Astfel, în exerciţiul bugetar 2005, achiziţia autoturismelor pentru necesităţile MAI a fost divizată prin iniţierea şi desfăşurarea a 4 proceduri de achiziţie ,ceea ce a condiţionat utilizarea ineficientă atît a timpului, cît şi a resurselor financiare.

• În mod analogic, achiziţionarea, în anul 2007, a autoturismelor de tip „Šcoda Superb Elegance 2,8”, „Šcoda Octavia Tour 1,6” şi VAZ-21214 cu valoarea totală de 802,1 mii lei a fost justificată ca necesitate a DGPS şi cheltuielile s-au efectuat din contul mijloacelor speciale destinate pentru întreţinerea acesteia, dar, de fapt, beneficiari ai acestor unităţi de transport au fost alte subdiviziuni ale MAI cu autonomie financiară, şi anume: MAI (CTT), Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi Direcţia Generală Poliţie mun. Chişinău.

• În cadrul licitaţiei publice nr.1798/07 din 19.10.2007 a fost anunţată achiziţionarea 74

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI unui autoturism echivalentul – „LEXUS LX470 Grandi”. Cu 8 zile înainte de desfăşurarea licitaţiei, grupul de lucru pentru achiziţii al MAI a solicitat de la ANAP modificarea listei automobilelor solicitate, argumentînd necesitatea achiziţionării suplimentare pentru DGPS a 2 autoturisme „Šcoda Octavia RS 2,0 TFSI” şi a unui autoturism echivalentul – „Šcoda Superb Elegance 2,8 V6”. La MAI nu există confirmări precum că ANAP a acceptat modificările şi că despre modificări au fost informaţi operatorii economici. În consecinţă, data desfăşurării licitaţiei n-a fost modificată, iar pentru autoturismele solicitate suplimentar a fost depusă numai oferta firmei „DAAC Auto” S.R.L. privind livrarea unui autoturism „Šcoda Superb Elegance 2,8 V6” cu valoarea de 490,0 mii lei şi a 2 autoturisme „Šcoda Octavia RS 2,0 TFSI” cu valoarea totală de 640,2 mii lei. Deşi cheltuielile de procurare au fost suportate de către DGPS, autoturismele „Šcoda Octavia RS 2,0 TFSI” au fost transmise pentru deservirea aparatului central al MAI.

Tot în cadrul licitaţiei nr.1798/07 din 19.10.2007, MAI a achiziţionat pentru DGPS autoturismul „LEXUS LX470 Grandi” de la firma „Transatlantic” S.R.L., cu valoarea de 1188,0 mii lei, sau la cursul oficial al USD la data contractării (11,4784 lei pentru 1 dolar SUA) – cu valoarea de 103,5 mii USD. Conform ofertei prezentate de către firma „Transatlantic” S.R.L., producătorul şi ţara de origine a autoturismului este Japonia. Verificările efectuate în cadrul auditului denotă că, potrivit bazei de date a Serviciului Vamal, operatorul economic menţionat importă autoturismele din Emiratele Arabe Unite şi la momentul iniţierii procedurii de achiziţie (21.09.2007) avea importat din data de 08.09.2007, din Emiratele Arabe Unite, autoturismul „LEXUS LX470”. Conform informaţiei prezentate în cadrul actualului audit, cu suportul grupului operativ, de către Compania GABY ELIAS TRD. CO. LLC din Emiratele Arabe Unite, care se ocupă de realizarea automobilelor noi şi expedierea acestora în ţările CSI, în anul 2007, Compania menţionată a realizat autoturisme de tip LEXUS LX470 la preţul a cîte 60,0 mii USD. Astfel, autoturismul de tip LEXUS LX470, achiziţionat de MAI, este cu 44,3 mii USD (sau 499,3 mii lei) mai scump decît preţul cu care realiza autoturisme de acest tip Compania GABY ELIAS TRD. CO. LLC. Cele menţionate au generat cheltuieli suplimentate ale bugetului de stat.

Ca şi în anul 2005, în anii 2007 şi 2009, achiziţia autoturismelor pentru necesităţile MAI a fost divizată prin iniţierea şi desfăşurarea a cîte 2 proceduri de achiziţie.

În exerciţiul bugetar 2008, DGPS a iniţiat achiziţia pentru necesităţile proprii a autoturismelor de tip „Šcoda Octavia Tour 1,6” şi „Šcoda New Superb Elegance 2,0 TDI”, care, fiind achitate şi reflectate la cheltuielile efective din mijloacele speciale ale DGPS în sume corespunzătoare tipurilor menţionate – 156,5 mii lei şi 375,8 mii lei, de fapt, au fost transmise aparatului MAI. • În mod analogic, în cadrul licitaţiei publice nr.110/09 din 19.03.2009, DGPS a achiziţionat de la firma „DAAC Auto” S.R.L. automobilul de model “Šcoda New Superb Elegance 3,6 V6 FSI”, cu valoarea de 520,0 mii lei (primit la 24.03.2009), care, în baza Ordinului MAI nr.138 din 30.03.2009, a fost transmis la balanţa CTT şi utilizat de către conducerea MAI. De asemenea, în baza contractului nr.305AP/09 din 14.04.2009, DGPS a primit la 16.04.2009, de la firma „DAAC-Autosport” S.R.L., autoturismul de model „Dacia Logan MCV Ambiante 1,6 MPI” cu valoarea de 136,0 mii lei, care la 12.05.2009 a fost transmis la balanţa CTT. • Nerespectînd principiile economicităţii şi eficacităţii la utilizarea mijloacelor publice, în anii 2007-2009, DGPS a efectuat cheltuieli în sumă totală de 141,6 mii lei pentru 75

Transparency International – Moldova procurarea a 17 telefoane mobile costisitoare, inclusiv în anul 2008, din contul subdiviziunilor DGPS, au fost procurate 4 telefoane mobile în sumă totală de 60,7 mii lei, din care 3 cu preţul a cîte 17,3 mii lei.

Astfel, în luna decembrie 2008, conducerea DGPS a cerut de la 3 subdiviziuni teritoriale (SPS: Bălţi, Căuşeni şi Anenii Noi) să achite costul a cîte un telefon mobil „Nokia 8800” în mărime de 17,3 mii lei. Conform explicaţiilor prezentate în cadrul auditului de către V.Gurău – şef adjunct al DGPS; A. Munteanu – şeful SPS Căuşeni; A.Bodean – şeful Secţiei logistică, administrare şi marketing a DGPS şi conducătorul firmei „Polistech GSM” S.R.L., toate contractele privind procurarea telefoanelor au fost perfectate de către DGPS şi, după ce subdiviziunile menţionate au transferat firmei costul lor – 51,9 mii lei, firma le-a livrat DGPS. Din cele 3 telefoane procurate, 2 telefoane sînt utilizate de către conducerea DGPS (şeful S.Osman şi şeful adjunct V.Gurău). Unul din telefoane, conform Ordinului ministrului afacerilor interne nr.343 din 22.09.2009, a fost transmis cu titlu gratuit de către DGPS la balanţa DMM. În urma verificărilor efectuate la DMM, s-a constatat că telefonul transmis a fost utilizat de către şeful DMM V.Obadă, dar la momentul verificării (03.12.2009) lipsea. Conform explicaţiilor prezentate de către V.Obadă, telefonul i-a fost sustras la 15.11.2009, dar s-a adresat la Comisariatul de poliţie sect.Buiucani abia după verificările efectuate în cadrul auditului, la 04.12.2009. Anterior, la 01.08.2008, DGPS transmisese DMM încă un telefon mobil de model „Nokia 8600” cu valoarea de 8,8 mii lei, procurat şi atribuit la cheltuielile efective de către SPS Cahul.

• În mod similar, în baza ordinului ministrului afacerilor interne privind menţionarea cu armă de foc a ex-viceministrului dl V.Zubic, în anul 2007, DGPS a procurat un pistol de tip „Steyer S-A1” calibru 9 mm, cu valoarea de 15,0 mii lei. Deşi lipsea ordinul de transmitere gratuită, pistolul a fost transmis cu titlu gratuit de către DGPS, prin factură de expediţie, dar, fiind transmis neregulamentar, nu s-a reflectat la intrări în contabilitatea MAI. • În perioada anilor 2004-2009, DGPS a efectuat procurări de bunuri pentru DMM din contul mijloacelor destinate întreţinerii sale în sumă totală de 658,8 mii lei. Astfel, în anul 2005, fără desfăşurarea licitaţiei publice, DGPS a procurat utilaj medical stomatologic cu valoarea totală de 181,9 mii lei, care, după reflectarea la cheltuielile efective ale DGPS, a fost transmis cu titlu gratuit DMM. • Verificările efectuate în cadrul auditului la DGPS denotă că, în luna mai 2005, DGPS a achitat firmei „Andicom-Prim” S.R.L. costul unui notebook de 22,8 mii lei, care, de fapt, era transmis, de la 13.04.2005, preşedintelui Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică dl Iu.Stoicov, actul de predare-primire temporară a notebookului fiind întocmit tocmai la 11.01.2006. Actul nu prevedea termenul pentru care bunul a fost transmis. De asemenea, s-a constatat că, deşi notebookul n-a fost restituit DGPS, comisia de trecere la pierderi a fondurilor fixe a DGPS (preşedintele comisiei şeful DGPS dl S. Osman), la 19.11.2008, a decis casarea şi trecerea la pierderi a acestuia.

• Prin nr.1914-1747 din 07.11.2008, Aparatul Guvernului (şeful Aparatului Guvernului dl M.Pop) a acceptat transmiterea temporară a autoturismului „Šcoda Superb Elegance V6” din gestiunea economică a DGPS în gestiunea economică a bazei auto a Aparatului Guvernului. În baza ordinelor MAI nr.366 din 07.11.2008 şi nr.159 din 04.05.2009 şi a actelor de primirepredare, autoturismul menţionat, procurat de către DGPS în decembrie 2007, cu valoarea de 490,0 mii lei, în perioada 10.11.2008 – 25.06.2009, a fost utilizat de către baza auto a Aparatului 76

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Guvernului. Conform actelor de primire-predare, la momentul predării autoturismul avea un parcurs de 30,3 mii km, iar la momentul restituirii acestuia parcursul constituia 68,9 mii km.

Astfel, în perioada exploatării de către baza auto a Aparatului Guvernului (7,5 luni), autoturismul a parcurs 38,6 mii km, uzura constituind 50,1 mii lei din contul cheltuielilor DGPS. • În afară de faptul că DGPS a procurat bunuri materiale pentru MAI, s-au identificat cazuri cînd angajaţii DGPS erau detaşaţi la MAI şi, ulterior, la CTT pentru deservirea automobilelor conducerii MAI, iar cheltuielile legate de retribuirea muncii acestora erau suportate şi reflectate la cheltuielile din mijloacele speciale de către DGPS. Astfel, în perioada de la 20.06.2007 pînă în septembrie 2009, şeful de tură al DPS pe mun. Chişinău a fost detaşat la MAI şi CTT pentru deservirea automobilului de serviciu „Šcoda Superb Elegance”, cu numărul de înmatriculare MAI 0004, de care beneficia viceministrul afacerilor interne dl V.Zubic. În această perioadă, DPS pe mun.Chişinău a calculat acestuia, din contul mijloacelor precizate acesteia la art.111 „Retribuirea muncii”, salariul în sumă de 106,6 mii lei. Şeful dispecerat al SPS Nisporeni a fost detaşat la MAI în funcţia de adjutant al viceministrului afacerilor interne dl V.Zubic în perioada octombrie 2008-septembrie 2009, iar salariul în sumă de 45,6 mii lei i-a fost calculat şi achitat din contul SPS Nisporeni. Astfel, subdiviziunile menţionate ale DGPS au suportat neîntemeiat cheltuieli în sumă totală de152,2 mii lei.

3. Rezultatele auditării surselor destinate întreţinerii Direcţiei medico-militare

În perioada anilor 2002-2009 (9 luni), în afara mijloacelor precizate de la componenta de bază a bugetului de stat şi a celor de la Compania de asigurări în medicină, DMM a MAI a mai beneficiat de surse suplimentare pentru întreţinere în sumă totală de 42,0 mil. lei, care au parvenit din: a) mijloacele băneşti acumulate de la asigurarea benevolă a colaboratorilor MAI - 25,1 mil. lei, în baza ordinelor emise de către conducerea MAI privind reţinerea în acest scop din salariile angajaţilor, lunar, iniţial (anii 2002-2003) cîte 10 lei, ulterior (în anii 2004-2006) – cîte 30 de lei, iar începînd cu anul 2007 pînă în prezent – cîte 50 de lei. Drept rezultat, în perioada auditată, de la asigurarea benevolă a colaboratorilor MAI s-a reţinut şi transferat DMM suma de 25,1 mil. lei; b) transferuri băneşti şi bunuri de la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în sumă totală de 8,2 mil. lei, din care: mijloace băneşti pentru procurarea utilajelor medicale în sumă de 6722,0 mii lei, utilaje medicale procurate de Î.S. „Registru” în sumă de 1404,7 mii lei, 6 climatizatoare – 65,8 mii lei, materiale de construcţie şi alte materiale – 33,7 mii lei; c) diverse bunuri materiale procurate de DGPS pentru DMM şi ulterior transmise cu titlu gratuit în sumă totală de 0,6 mil.lei;

Din bunurile procurate şi transmise DMM de către DGPS fac parte: o lustră cu valoarea de 8,5 mii lei, o cabină de duş – 4,0 mii lei, 4 draperii – 11,6 mii lei, un lavoar cu oglindă – 9,3 mii lei, un dormitor – 6,7 mii lei, 7 unităţi de mobilier – 32,8 mii lei, 2 telefoane mobile – 26,1 mii lei; d) bunuri materiale procurate şi transmise de aparatul central al MAI în sumă totală de 8,1 mil. lei, inclusiv: utilaje medicale cu valoarea de 5551,0 mii lei, alte mijloace fixe cu valoarea de 626,0 mii lei (din care 1 televizor de 32,7 mii lei), materiale de construcţie în 77

Transparency International – Moldova sumă de 1740,0 mii lei (din care 2 uşi în sumă de 22,4 mii lei, 1121 m² de teracotă la preţul de 165 lei pentru 1 m² – 185,0 mii lei), alte bunuri – 183,0 mii lei.

Verificarea selectivă a regularităţii achiziţiei utilajelor medicale şi a eficienţei utilizării mijloacelor bugetare destinate acestora denotă că nici unul din operatorii economici contractaţi n-au importat utilajele medicale selectate pentru verificare, acestea fiind procurate de la firme fantome.

Reieşind din valoarea utilajelor procurate, au fost selectate pentru verificare 5 unităţi de utilaje medicale în sumă totală de 16,8 mil. lei. Astfel, în urma procedurii de achiziţie a utilajului medical, realizată de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI (conducătorul grupului de lucru S.Golovaci), au fost încheiate 2 contracte de achiziţie (contractul nr.10 şi nr.11 ambele din 29.01.2007). Conform contractului nr.10, S.R.L. „Mediamed” s-a obligat să livreze DMM un aparat staţionar de ventilare pulmonară artificială de model NPB 840 cu valoarea de 555,0 mii lei, iar conform contractului nr.11, S.R.L. „Tehnomedică” – un microscop chirurgical pentru operaţii pe creier şi spinale de model OPMI Pentero) cu valoarea de 4996,0 mii lei, iar MAI să achite costul acestora.

În anii 2006-2008, grupul de lucru pentru achiziţii al DMM a desfăşurat trei proceduri de achiziţie pentru procurarea a 3 utilaje medicale, achiziţiile fiind realizate fără a se ţine cont de cerinţele din ordinele MAI privind valoarea achiziţiei care poate fi realizată de către subdiviziuni.

Astfel, grupul de lucru pentru achiziţii al DMM a desfăşurat achiziţiile publice: 1) nr.658/06 din 26.05.2006 (publicat în BAP nr.17/06 din 27.04.2006), pentru achiziţionarea „Centrului video EVIS-160 EXERA”, cu atribuirea contractului de achiziţie cu valoarea de 1307,1 mii lei (98,9 mii dolari SUA) operatorului economic S.R.L. „Tehnomedică”; 2) nr.631/07 din 24.04.2007, pentru achiziţionarea aparatului digital roentgen, cu atribuirea contractului de achiziţie cu valoarea de 2485,0 mii lei operatorului economic Î.M. „AccentElectronic” S.A.; 3) nr.591/08 din 14.04.2008, pentru achiziţionarea Sistemului digital Radio şi Fluoroscopie teleghidat de model Precision RXi, contractul cu valoarea de 7482,0 mii lei fiind atribuit Î.M. „Accent-Electronic” S.A. Cu toate că valoarea estimativă a obiectului achiziţiei, fără taxa pe valoarea adăugată, era mai mare de 2500,0 mii lei, anunţul de intenţie n-a fost publicat în „Official Journal of the European Community”, după cum prevede art.19 din Legea nr.96-XVI.

Mijloace financiare pentru procurarea ultimelor 3 utilaje medicale au fost obţinute în baza adresărilor medicului-şef dl V.Obadă către ministrul tehnologiilor informaţionale dl V.Molojen (de la Î.S. „Registru”), care, pînă la momentul verificărilor, a transferat suma de 9274,1 mii lei.

Verificările efectuate în cadrul actualei misiuni de audit privind legalitatea procurărilor menţionate relevă că, potrivit bazei de date a Serviciului Vamal, nici unul din operatorii economici cu care MAI şi DMM au încheiat contracte de livrare a utilajului menţionat, în perioada aferentă (inclusiv anterioară şi ulterioară) achiziţiilor indicate, n-au importat utilajele contractate.

În scopul de a obţine confirmarea provenienţei utilajelor livrate, cu suportul serviciului operativ al MAI, au fost efectuate verificări operative la Î.M. „Accent-Electronic” 78

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI S.A., în rezultatul cărora s-a constatat că operatorul economic menţionat a procurat de la firma „Alexis Brio” S.R.L. aparatul digital roentgen cu valoarea de 2430,7 mii lei şi de la firma „Valgos Grup” S.R.L. – Sistemul digital Radio şi Fluoroscopie teleghidat cu valoarea de 7107,9 mii lei.

Auditul a constatat că nici firmele de la care Î.M. „Accent-Electronic” S.A. a procurat utilajele menţionate n-au importat utilaj de acest tip.

Încercările de a verifica de la cine au procurat utilajele firmele „Alexis Brio” S.R.L. şi „Valgos Grup” S.R.L. n-au avut succes, deoarece acestea nu se află pe adresele înregistrate.

Firmele menţionate sînt incluse de către Serviciul Fiscal de Stat în lista firmelor „fantome”.

4. Privind formarea şi utilizarea mijloacelor speciale

• În baza art.41 din Legea nr.416-XII şi a Ordinului ministrului afacerilor interne nr.231 din 17.06.2003, DGPS, în perioada anilor 2005-2009 (9 luni), a transferat la contul special extrabugetar al MAI mijloace băneşti în sumă de 14287,1 mii lei, care reprezintă 10% din veniturile încasate de către subdiviziunile sale în perioada menţionată.

Mijloacele indicate au fost utilizate de către MAI la procurarea pentru DMM a bunurilor materiale în sumă de 7702,7 mii lei. Astfel, din veniturile de la DGPS în sumă 14287,1 mii lei, destinate asigurării tehnico-materiale a subdiviziunilor, 53,9% au fost îndreptate unei subdiviziuni – DMM. • Eschivîndu-se de la modul legal de formare şi utilizare a mijloacelor speciale, conducerea MAI, în perioada anilor 2003-2008, a utilizat mijloacele parvenite de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie, în sumă totală de 1392,3 mii lei, prin intermediul Î.S. „Tehnosec”. Astfel, mijloacele, deşi erau destinate MAI, nu s-au transferat la conturile trezoreriale pe mijloacele speciale ale MAI, dar se acumulau la conturile de decontare ale Î.S. „Tehnosec”. Urmare acestui fapt, mijloacele n-au fost gestionate de către Ministerul Finanţelor, prin intermediul Trezoreriei de Stat, şi n-au fost reflectate la partea de venituri şi cea de cheltuieli ale bugetului de stat, astfel fiind încălcate prevederile art.12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar13.

Mijloacele intrate la conturile Î.S. „Tehnosec”, destinate pregătirii şi desfăşurării conferinţelor, seminarelor, „meselor rotunde”, erau utilizate în baza scrisorilor şefului Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană a MAI (V. Şterbeţ), care prezenta doar facturi şi bonuri de plată pentru executare. Analiza utilizării mijloacelor menţionate, conform informaţiei prezentate în cadrul auditului de către Î.S. „Tehnosec”, a relevat că acestea au fost utilizate pentru: - reparaţia şi întreţinerea mijloacelor de transport atribuite Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană a MAI – 96,7 mii lei; - procurarea mijloacelor fixe, mobilierului, obiectelor de uz gospodăresc – 280,1 mii lei; - achitarea alimentaţiei şi cazării – 805,9 mii lei, inclusiv pentru suvenire în sumă de 27,3 mii lei etc.

Reieşind din cele expuse, bunurile procurate n-au fost achiziţionate în baza procedurilor de Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr. 847-XIII).

13

79

Transparency International – Moldova achiziţie, conform prevederilor legale.Potrivit explicaţiilor prezentate în cadrul auditului de către actualul şef al Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană, la MAI lipsesc agendele evenimentelor şi activităţilor organizate, precum şi devizele de cheltuieli care ar confirma organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor. Documentele menţionate n-au fost prezentate şi nu se păstrează nici la Î.S. „Tehnosec”. Încercările auditorilor de a constata dacă bunurile materiale procurate din contul mijloacelor parvenite au fost luate la intrări au relevat că în evidenţa contabilă nu sînt reflectate obiectele de mobilier procurate în sumă totală de 41,7 mii lei.

5. Relaţiile de colaborare dintre MAI şi S.R.L. „Moldasig”

Urmare verificărilor şi analizei efectuate, s-a constatat că, în perioada anilor 20032005, între MAI, în persoana ministrului afacerilor interne dl Gh.Papuc, şi S.R.L. „Moldasig” au fost încheiate 5 acorduri privind reglementarea relaţiilor dintre părţile menţionate. Termenul de valabilitate a ultimului acord a fost stabilit de la 24.01.2005 pînă la 23.01.2006, cu prelungirea automată a valabilităţii acestuia pentru următorul an, în cazul dacă nici una dintre părţi nu a iniţiat desfacerea lui.

Conform clauzelor acordurilor, MAI permite S.R.L. „Moldasig” desfăşurarea activităţii de încheiere a contractelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă în încăperile organelor teritoriale ale Inspectoratelor de poliţie, la punctele de control, la cele de acces în localităţi şi pe magistralele rutiere şi propune posesorilor de autovehicule încheierea contractelor de asigurare cu S.R.L. „Moldasig”.

La rîndul său, S.R.L. „Moldasig” s-a obligat să finanţeze MAI pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, prin alocarea lunară a unei contribuţii în mărime de 10% din volumul total al primelor de asigurare acumulate cu aportul Comisariatelor de poliţie.

Cu toate că acordurile de colaborare prevedeau ca, trimestrial, pînă la data de 15 după expirarea trimestrului, semnatarii să verifice decontările, acestea n-au fost verificate, una din cauze fiind că acordurile menţionate nu prevăd modalitatea efectuării verificărilor. Părţile n-au stabilit modul şi responsabilii de evidenţa, confirmarea şi verificarea numărului autoturismelor asigurate şi volumelor primelor de asigurare încasate cu aportul Comisariatelor de poliţie. În consecinţă, la MAI nu s-a ţinut evidenţa achitărilor conform acordurilor menţionate. Astfel, la MAI şi instituţiile subordonate nu există nici un document care ar confirma numărul autoturismelor asigurate şi sumele real încasate de către S.R.L. „Moldasig”, cu aportul Comisariatelor de poliţie.

În urma analizei informaţiei prezentate de către S.R.L. „Moldasig” în cadrul actualei misiuni de audit, s-a constatat că, pe parcursul anilor 2004-2009, S.R.L. „Moldasig” a calculat contribuţii în sumă totală de 3651,4 mii lei. Tot în această perioadă, S.R.L. „Moldasig” a procurat şi a transmis MAI şi Comisariatelor de poliţie raionale bunuri materiale cu valoarea de 1273,5 mii lei, transferînd mijloace financiare în sumă de 3517,6 mii lei (în total – 4791,1 mii lei). Astfel, reieşind din informaţia prezentată de către S.R.L. „Moldasig”, aceasta a finanţat îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a MAI şi a Inspectoratelor de poliţie cu 1139,7 mii lei mai mult decît s-a obligat conform acordurilor de colaborare.

Verificarea reflectării la intrări în contabilitatea aparatului central al MAI a mijloacelor financiare şi a bunurilor transmise a relevat că, potrivit informaţiei prezentate, S.R.L. „Moldasig” a transferat la conturile aparatului central al MAI mijloace financiare în sumă de 546,4 mii lei şi a transmis bunuri materiale cu valoarea totală de 730,2 mii lei. Contrar 80

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI prevederilor art.8 şi art.15 alin.(1) din Legea contabilităţii14, art.6 şi art.17 din Legea nr.113-XVI şi Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85‚ în evidenţa contabilă n-au fost reflectate toate operaţiunile economico-financiare aferente mijloacelor financiare şi bunurilor materiale transmise de S.R.L. „Moldasig”. Astfel, în evidenţa contabilă a aparatului central al MAI n-au fost reflectate unele tranzacţii în sumă totală de 233,1 mii lei. Nu s-au reflectat în evidenţa contabilă 1600 ceasuri de perete cu valoarea de 40,0 mii lei; cheltuielile pentru deservirea delegaţiilor în sumă de 51,0 mii lei şi cheltuielile pentru asigurarea obligatorie şi asigurarea CASCO a unităţilor de transport ale MAI în sumă de 142,1 mii lei.

Astfel, în perioada anilor 2004-2009, MAI, în baza acordurilor încheiate cu S.R.L. „Moldasig”, nerespectînd prevederile Legii nr.847-XIII, şi-a format o sursă neautorizată de venituri în sumă totală de 4791,1 mii lei, care au fost primiţi şi utilizaţi fără autorizarea Guvernului şi fără reflectarea la partea de venituri şi cea de cheltuieli ale bugetului de stat.

MAI a acceptat procurarea bunurilor din contul contribuţiilor băneşti, fără organizarea şi desfăşurarea procedurilor legale de achiziţie.

6. Deficienţe ce ţin de gestionarea patrimoniului

• MAI (în persoana ministrului afacerilor interne dl Gh.Papuc) a încheiat cu S.R.L. „Moldasig” contractul nr.01 din 26.04.2004, denumit de către părţi contract de arendă finanţată, în baza căruia, de la data menţionată, MAI a primit în folosinţă de la S.R.L. „Moldasig” autoturismul de tip BMW-520i (anul producerii 2004) cu valoarea de 376,8 mii lei. Potrivit clauzelor contractului, MAI urma să achite rata lunară de 10,5 mii lei pînă la momentul achitării valorii totale – 376,8 mii lei, după ce unitatea de transport urma să treacă în proprietatea MAI. Achitarea s-a efectuat prin deducerea la scadenţă a sumelor pe care S.R.L. „Moldasig” trebuia să le achite MAI, conform acordurilor de colaborare.

La 04.11.2006, autoturismul menţionat a fost accidentat esenţial. La momentul accidentului în automobil se aflau fiica, soţia şi sora soţiei ministrului afacerilor interne dl Gh.Papuc.

Autoturismul menţionat a fost asigurat CASCO la S.R.L. „Moldasig”, conform contractului nr. ACA/04-059 din 26.04.2004, şi despăgubirea urma a fi transferată la contul trezorerial al MAI de către S.R.L. „Moldasig”. De fapt, la 11.01.2007, Compania de asigurări „Donaris Group” S.R.L (în continuare – S.R.L. „Donaris Grup”), la care era asigurată unitatea de transport a vinovatului de producerea accidentului, a transferat suma despăgubirii, calculată pentru autoturismul menţionat, în mărime de 376,3 mii lei la contul de decontare al S.R.L. „Auto Space” (dealer oficial al Companiei BMW), ca plată pentru deservirea autoturismului menţionat (ordinul de plată nr.1123 din 11.01.2007). Transferul a fost efectuat în baza cererii persoanei fizice, fost angajat al MAI (Vasile Stati), care la momentul accidentului conducea autoturismul respectiv şi care acţiona în baza procurii fără număr şi fără dată, semnată de ministrul afacerilor interne dl Gh.Papuc.

La 09.02.2007, adjunctul ministrului S.Golovaci a intervenit către S.R.L. „Donaris Group” cu rugămintea privind examinarea posibilităţii de a procura un alt automobil de model BMW din contul despăgubirii de asigurare a automobilului accidentat.

Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.1995 (cu modificările şi completările ulterioare, în continuare – Legea nr.426-XIII; în vigoare pînă la 01.01.2008, abrogat prin Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

14

81

Transparency International – Moldova

Astfel, S.R.L. „Moldasig”, la care a fost asigurat autoturismul, conform informaţiei prezentate auditului, nici n-a înregistrat parvenirea cazului asigurat privind accidentul dat, operaţiunile fiind efectuate între S.R.L. „Auto Space”, S.R.L. „Donaris Group” şi MAI. La 22.02.2007, S.R.L. „Donaris Group” a solicitat S.R.L. „Auto Space” eliberarea unui autoturism de model BMW în schimbul celui accidentat şi, la 26.02.2007, S.R.L. „Auto Space” a livrat S.R.L. „Donaris Group” automobilul BMW-520i (anul producerii 2003) cu valoarea de 373,5 mii lei.

Verificările operative efectuate la CTT, S.R.L. „Donaris Group” şi S.R.L. „Auto Space” au constatat că, în schimbul sumei de 376,0 mii lei, firma S.R.L. „Auto Space” a livrat automobilul procurat de ea încă în luna iulie 2006 de la o persoana fizică, anul producerii automobilului livrat fiind cu un an mai înainte faţă de cel al automobilului accidentat. Costul automobilului livrat a fost evaluat de către S.R.L. „Auto Space”.

După cum reiese din explicaţiile prezentate şi documentele analizate, automobilul accidentat, îndată după accident, a fost transportat la S.R.L. „Auto Space”, de unde a şi fost comercializat.

De asemenea, s-a constatat ca, deşi automobilul accidentat, după accident, n-a fost restituit CTT, acesta a întocmit documente şi acte privind comercializarea automobilului la preţul de 11,3 mii lei. Conform explicaţiilor persoanei care este înregistrată în registrele contabile ale CTT ca cumpărător şi ale persoanei de la S.R.L. „Auto Space” care s-a ocupat de realizare, prima nici nu ştie unde se află CTT al MAI, iar maşina, de fapt, a fost realizată la preţul de 40,0 mii lei, pe cînd la bugetul de stat s-a transferat doar suma de 11,3 mii lei.

Din cele menţionate concluzionăm că, de fapt, de comercializarea autoturismului accidentat s-a ocupat S.R.L. „Auto Space”, bugetul fiind prejudiciat cu 28,7 mii lei, iar ţinînd cont şi de suma despăgubirii, achitată de S.R.L. „Donaris Group” – 376,3 mii lei, ce urma să fie transferată la contul trezorerial al MAI şi ulterior la bugetul de stat, suma totală care neîntemeiat n-a fost transferată la buget constituie 405,0 mii lei.

• În urma verificării documentelor prezentate în cadrul auditului privind accidentarea (din 22.02.2009) autoturismului de model „Šcoda Superb Elegance 2,8”, s-a constatat că, deşi clauzele contractului de asigurare nu prevedeau transmiterea unităţii de transport accidentate la balanţa companiei de asigurări, aceasta, la 26.03.2009, în baza ordinului ministrului afacerilor interne, a fost transmisă şi s-a aflat la S.R.L. „Moldasig” pînă la efectuarea verificărilor în cadrul actualei misiuni de audit (10.12.2009). În urma transmiterii neîntemeiate a automobilului, pe parcursul a 8 luni n-au fost întreprinse măsuri privind comercializarea acestuia (ca nefiind utilizat în procesul de producţie) şi transferarea la bugetul de stat a mijloacelor băneşti obţinute de la comercializare.

Nerespectînd prevederile art.9 alin.(2) din Legea nr.847-XIII şi cerinţele pct.12 din Regulamentul cu privire la modul de determinare şi comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor,15 MAI n-a transferat la bugetul de stat mijloacele intrate la 06.03.2009 de la compania de asigurări, în sumă de 369,0 mii lei. De asemenea, MAI n-a înaintat acţiunea în regres prevăzută de art.1410 din Codul civil16 către vinovatul de comiterea accidentului, în Hotărîrea Guvernului nr.480 din 28.03.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare şi comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor”.

16 Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 „Codul civil” (cu modificările ulterioare).

15

82

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI vederea recuperării sumei franşizei în mărime de 41,0 mii lei, reţinută de către compania de asigurări conform contractului de asigurare.

7. Verificarea plăţilor achitate din bugetul de stat conform deciziilor instanţelor judecătoreşti, pronunţate în litigiile judiciare cu MAI Urmare aplicării procedurilor de fond, misiunea de audit a constatat că, în perioada anilor 20062009, MAI şi subdiviziunile acestuia au achitat, din contul mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea acestora, conform titlurilor executorii ale instanţelor judecătoreşti, colaboratorilor MAI, pentru lipsa forţată de la serviciu în urma destituirii neîntemeiate din funcţie şi pentru întîrzierea plăţilor, despăgubiri în sumă de 1653,9 mii lei.

Astfel, conform ordinelor emise de către MAI privind destituirea din funcţia deţinută a 72 de colaboratori, în perioada anilor 2003-2009 au fost achitate despăgubiri, prejudiciu moral, prejudiciu material şi taxe de stat în sumă totală de 1584,4 mii lei.

Verificarea selectivă a ordinelor privind destituirea din funcţie a colaboratorilor a constatat că, de regulă, colaboratorii erau concediaţi din organele afacerilor interne în baza art.21 alin.(7) din Legea nr.416-XII, pentru încălcarea disciplinei, dar în urma parvenirii hotărîrilor judecătoreşti (titlurilor executorii), se emiteau ordine privind anularea punctului din ordinul prin care persoana a fost destituită, perioada de la destituire pînă la adoptarea deciziei judecătoreşti privind restabilirea în funcţie urmînd să se considere perioada în care persoana s-a aflat la dispoziţia MAI, cu achitarea salariului de întreţinere lunară şi cu menţinerea tuturor suplimentelor şi indemnizaţiilor stabilite.

În afară de achitările din contul mijloacelor bugetare pentru lipsa forţată de la serviciu (1584,4 mii lei), au mai fost achitate şi compensaţii pentru neachitarea la timp a cheltuielilor de deplasare. Astfel, deşi pentru anul 2003 Comisariatul de poliţie sect. Ciocana nu dispunea de surse precizate pentru deplasări peste hotare, ministrul afacerilor interne a dispus 2 deplasări de serviciu peste hotare. În consecinţă, cheltuielile legate de deplasările menţionate, în sumă de 5,5 mii lei, au fost achitate tocmai la 02.06.2004, iar în baza Titlului executoriu nr.2-1602/05 din 27.10.2005, la 17.03.2006, din contul componentei de bază a bugetului de stat, au fost achitate despăgubiri pentru neachitarea la timp a cheltuielilor de deplasare şi taxa de stat în sumă totală de 69,5 mii lei.

Astfel, în perioada anilor 2006-2009, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă totală de 1653,9 mii lei. Cauza principală a efectuării cheltuielilor suplimentare, precum şi a utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare în sumă de 1653,9 mii lei a fost destituirea neîntemeiată, în perioada anilor 2003-2009 (primul semestru), a personalului din funcţiile deţinute şi nerespectarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor bugetare.

8. Legalitatea executării cheltuielilor

• Conform Anexei nr.3 la Hotărîrea Guvernului „Cu privire la înfiinţarea Liceului de Cadeţi în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne”17, la studii în liceu urmau se fie admişi anual cîte 75 de elevi. Nerespectînd-se această cerinţă, în primul Hotărîrea Guvernului nr.580 din 16.05.2003 „Cu privire la înfiinţarea Liceului de Cadeţi în cadrul Academiei 17

83

Transparency International – Moldova an de studii a fost admis un număr mai mare de elevi. În acest context, începînd cu anul 2003 pînă în anul 2006 inclusiv, au fost admişi anual cu 12 elevi mai mult, în anul 2007 – cu 17, în anul 2008 – cu 34 şi în anul 2009 – cu 39. Astfel, la 01.09.2009, în loc de 75 de elevi, au fost admişi la studii în Liceul de Cadeţi 114 elevi. Reieşind din cheltuielile medii anuale pentru întreţinerea unui elev în perioada aferentă anilor 2004-2009, pentru întreţinerea elevilor admişi anual peste limita stabilită au fost efectuate cheltuieli suplimentare din contul componentei de bază a bugetului de stat în sumă totală de 2299,2 mii lei.

• În baza a 5 contracte de locaţiune, încheiate între Sanatoriul Preventoriu de Bază „Constructorul” Î.S. (în continuare – SPB „Constructorul”) şi MAI, în persoana ministrului afacerilor interne dl Gh.Papuc, pe parcursul anilor 2004-2008, privind transmiterea în locaţiune de către SPB „Constructorul” Ministerului Afacerilor Interne a încăperilor nelocuibile de pe str.

Zelinschi 15, "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne”. blocul 3, mun.Chişinău, în scopul utilizării lor ca oficiu, MAI a transferat suma de 502,7 mii lei – plata pentru arendă şi serviciile comunale.

În urma analizei documentelor privind procedurile de achiziţie dintr-o singură sursă a încăperilor nelocuibile de pe str.Zelinschi 15, blocul 3, mun. Chişinău, s-a constatat că procedura de achiziţie era iniţiată în baza demersurilor fostului şef al Departamentului serviciilor operative (în continuare – DSO), colonel de poliţie Ghenadie Cosovan către adjunctul ministrului, locotenentcolonel de poliţie Sergiu Golovaci privind închirierea încăperilor menţionate pentru necesităţile de serviciu ale DSO.

Începînd cu anul 2007, suprafeţele închiriate s-au majorat de la 88 m² pînă la 220 m², concomitent majorîndu-se şi plăţile aferente (de la 51,3 mii lei – în anul 2004 pînă la 119,2 mii lei – în anul 2007 şi 242,0 mii lei – în anul 2008). În total, în baza celor 5 contracte de locaţiune, SPB „Constructorul” a înaintat şi MAI a acceptat facturi de plată în sumă totală de 518,1 mii lei, la moment, conform datelor evidenţei contabile, MAI avînd datorii creditoare faţă de SPB „Constructorul” în sumă de 15,8 mii lei pentru arenda încăperilor blocului în anul 2008.

Verificările operative efectuate în cadrul auditului au relevat că obiectul din strada Zelinschi 15, blocul 3, mun.Chişinău, pentru care a fost achitată arenda şi serviciile comunale de către MAI pe parcursul anilor 2004–2008, reprezintă o construcţie capitală într-un nivel, cu o suprafaţă de 320 m², cu destinaţia cultură şi agrement, care, conform datelor Î.S. „Cadastru” a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, aparţine cu drept de proprietate Sanatoriului Preventoriu de Bază „Constructorul”.

La intrarea centrală a clădirii este instalată o placă cu logotipul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (în continuare – PCRM) şi inscripţia „Районный Комитет ПКРМ сек. Ботаника ”, iar pe colţul drept al clădirii atîrnă o placă din metal cu inscripţia „3 КОРПУС ”.

Conform explicaţiilor managerului SPB „Constructorul” şi adjunctului acestuia, directorului tehnic şi ale altor 6 angajaţi care au deservit în permanenţă încăperile menţionate din strada Zelinschi 15, blocul 3, mun.Chişinău, din anul 2001 pînă în prezent (01.10.2009), acestea au fost ocupate şi utilizate de Comitetul raional Botanica al PCRM.

Contractele de locaţiune au fost încheiate din iniţiativa prim-secretarului Comitetului raional al PCRM, la acel moment – Iurie Eriomin, care ulterior le restituia administraţiei SPB „Constructorul”, semnate de către ministrul afacerilor interne dl Gh.Papuc şi confirmate cu ştampila MAI. 84

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

Începînd cu anul 2004 pînă în anul 2008, numărul birourilor Comitetului raional Botanica al PCRM treptat s-a mărit, acesta ajungînd să ocupe practic tot blocul nr.3, cu excepţia unui depozit mic din spatele blocului, plata pentru arenda încăperilor menţionate şi serviciile comunale fiind achitată de către MAI, după cum s-a menţionat.

În urma intervievării conducerii SPB „Constructorul” şi a muncitorilor de rînd care au deservit în permanenţă încăperile folosite de către Comitetul raional Botanica al PCRM, amplasate în blocul nr.3, s-a confirmat faptul că încăperile blocului menţionat au fost folosite numai de către membrii PCRM, dar nu de către colaboratorii de poliţie sau de alte persoane care au tangenţă cu MAI.

Concomitent, este necesar de menţionat că odată cu numirea în funcţia de ministru al afacerilor interne a dlui Valentin Mejinschii, prin demersul nr.15/1- 1231 din 10.06.2008, a fost reziliat contractul de locaţiune încheiat cu SPB „Constructorul” privind arenda încăperilor nominalizate, însă, la revenirea în funcţie a dlui Gh. Papuc, achitarea arendei şi a serviciilor comunale a continuat, inclusiv pentru perioada de după rezilierea contractului de locaţiune.

Astfel, deşi încăperile din strada Zelinschi 15, blocul 3, mun. Chişinău au fost ocupate şi utilizate de Comitetul raional Botanica al PCRM, plata pentru arenda acestora în sumă de 502,7 mii lei s-a achitat neîntemeiat de la bugetul de stat.

• În urma analizei documentelor şi informaţiilor prezentate, precum şi a interviurilor obţinute pe parcursul misiunii de audit, s-a constatat că automobilul CTT de model RAF-2203, cu numărul de înmatriculare CMT 006, pe parcursul anilor 2005-2009 (9 luni), a fost utilizat de către Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Deoarece unitatea de transport n-a fost transmisă în modul stabilit de către MAI Parlamentului Republicii Moldova, toate cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţie a acestuia au fost suportate de către CTT.

Conform explicaţiei şoferului automobilului menţionat Buţ Valerii, încă din anul 2003 fostul şef al CTT i-a spus că în continuare va lucra conform indicaţiilor deputatului în Parlamentul Republicii Moldova Iurie Eriomin şi de atunci, în fiecare zi, s-a aflat la dispoziţia acestuia. Deşi deservea deputatul, şoferul primea combustibilul de la CTT. Faptul utilizării automobilului de către Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova este confirmat şi de către şeful CTT dl V.Struţescu. Tot de către CTT era reparat automobilul şi achitat salariul şoferului. În foile de parcurs nu se indica punctul concret de destinaţie, indicîndu-se „prin republică” sau „în raza oraşului”, iar în rubrica semnăturii beneficiarului mijlocului de transport se semna, neregulamentar, şoferul.

Urmare verificărilor şi calculelor efectuate, s-a constatat că în perioada anilor 2005-2009 (9 luni), pentru întreţinerea automobilului menţionat, CTT neîntemeiat a suportat cheltuieli în sumă totală de 326,2 mii lei, inclusiv costul combustibilului – 195,3 mii lei, salariul – 129,5 mii lei şi reparaţiile – 1,4 mii lei.

9. Deficienţe şi neajunsuri la evaluarea şi integritatea armelor

• Conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului „Cu privire la aprobarea Regulamentului Comisiei republicane pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor 85

Transparency International – Moldova individuale”18 şi Hotărîrii Guvernului „Cu privire la Comisia 25 republicană pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor individuale”19 , Comisia republicană pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor individuale (în continuare – Comisia), după evaluarea armelor şi aprobarea actelor, le poate transmite în posesia persoanelor în baza documentelor de recepţionare şi a contractelor, prin intermediul magazinului specializat de comercializare a armelor, cu excepţia armelor militare sau organice, care sînt proprietatea statului. Mijloacele obţinute de la comercializarea armelor se transferă, în termen de 10 zile, la bugetul de stat.

Comercializarea armelor se efectuează conform regulilor stipulate în Hotărîrea Guvernului „Cu privire la aprobarea Regulilor comerţului de consignaţie”20.

În perioada 10.06.2003–15.09.2009, MAI a transmis Î.S. „Pulbere”, spre comercializare, 996 de arme de diferite modele, evaluate iniţial de către Comisie în sumă totală de 858,6 mii lei. Evaluarea armelor de către Comisia respectivă a fost efectuată fără studierea pieţei privind cererile şi ofertele aferente armelor transmise spre comercializare, ţinîndu-se cont numai de uzura lor, prin ce n-au fost executate cerinţele stipulate în pct.14 din Hotărîrea Guvernului nr.465 şi pct.16 din Hotărîrea Guvernului nr.711. Astfel, conform actului nr.11 din 31.07.2006, Comisia a evaluat 134 unităţi de arme, care au fost predate Î.S. „Pulbere” la 02.08.2008, pentru comercializare la preţul iniţial de 308,0 mii lei. Pînă la 26.09.2006 au fost comercializate 27 de arme la preţurile iniţial stabilite, obţinîndu-se venituri în sumă de 32,9 mii lei.

Nerespectînd pct.27 din Hotărîrea Guvernului nr.1010 privind reevaluarea pe etape a mărfurilor necomercializate, prin actul nr.12 din 26.09.2006, sau după 50 de zile lucrătoare, Comisia a reevaluat preţurile la 106 arme, necomercializate la acea dată, prin reducerea cu 70% a preţurilor stabilite iniţial. Suma reducerii neregulamentare pentru 106 arme a constituit 189,3 mii lei.

După reevaluare, Î.S. „Pulbere” a realizat 54 unităţi de arme cu valoarea de 39,7 mii lei. Diferenţa dintre costul stabilit iniţial şi cel reevaluat al ultimelor 54 de arme a constituit 90,8 mii lei.

Conform explicaţiilor obţinute pe căi operative în cadrul auditului de la o persoană care a procurat 2 arme şi de la un angajat al MAI care a procurat 11 arme, 2 pistoale de model DUO cu nr.73080 şi nr.78829, evaluate iniţial de către Comisie la preţul de 5,8 mii lei şi, corespunzător, de 3,6 mii lei, după reevaluare, au fost procurate de către un fost angajat al MAI la preţul de 1,7 mii lei şi, respectiv, 1,1 mii lei. Încă 11 pistoale de diferite modele s-au procurat, după reevaluare, de către un angajat al MAI, la preţul mediu a cîte 1000 lei.

• Urmare aplicării procedurilor de audit asupra transmiterii peste hotarele republicii Hotărîrea Guvernului nr.465 din 16.05.2000 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Comisiei republicane pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor individuale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.465, în vigoare pînă la 07.07.2006, abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.711 din 23.06.2006) 19 Hotărîrea Guvernului nr.711 din 23.06.2006 „Cu privire la Comisia republicană pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor individuale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.711) .

20 Hotărîrea Guvernului nr.1010 din 31.10.1997 „Cu privire la aprobarea Regulilor comerţului de consignaţie” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1010).

18

86

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI a 2 pistoale din dotarea Direcţiei Pază de Stat pe mun. Chişinău, s-a constatat încălcarea pct.1.3. din Regulamentul privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului şi altor mijloace tehnice militare de care dispun Forţele Armate ale Republicii Moldova21, conform căruia activele din dotare nu pot fi înstrăinate fără aprobarea Parlamentului.

Astfel, conform documentelor şi explicaţiilor prezentate în cadrul auditului, inclusiv de către Serviciul Vamal, în baza ordinului ministrului afacerilor interne nr.129 din 28.03.2008, au fost trecute peste frontiera Republicii Moldova în Ucraina, la data de 28.03.2008, două pistoale de model „TT”, calibru 7,62 mm. Pistoalele erau destinate pentru decorarea ministrului afacerilor interne al Republicii Ucraina şi şefului Direcţiei generale a MAI al Republicii Ucraina. În ordinul ministrului afacerilor interne dl Gh. Papuc privind decorarea este făcută trimiterea incorectă la art.23 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cu privire la arme22.

Abia peste un an, după trecerea pistoalelor peste hotare, la 14.02.2009, s-au întocmit documentele privind scoaterea din dotare, iar la 05.08.2009 au fost achitate costurile de bilanţ ale acestora în mărime totală de 2,8 mii lei.

Astfel, în urma nerespectării prevederilor actelor legislative menţionate, neîntemeiat au fost scoase din dotarea MAI două arme cu preţul comercial estimativ a cîte 4,6 mii lei.

10. Nereguli la formarea veniturilor de la blocarea unităţilor de transport

În baza a 2 contracte de colaborare, încheiate între Întreprinderea cooperatistă de alimentaţie publică „Coopalimentara” (în continuare – ÎC „Coopalimentara”) şi Comisariatul General de Poliţie pe mun.Chişinău, în persoana şefului dl V.Botnari (nr.75sm-04/08 din 25.12.2008), şi între ÎC „Coopalimentara” şi Regimentul de Patrulă şi Santinelă „Scut” (în continuare – RPS „Scut”) (nr.02-02/09 din 04.02.2009), părţile contractante s-au obligat să plaseze unităţile de transport reţinute la parcarea ÎC „Coopalimentara”, amplasată pe str.

Otovasca 19a, iar ultima să transfere lunar CGP cîte 18 lei pentru fiecare unitate de transport plasată de poliţia rutieră şi cîte 20 lei – RPS „Scut” pentru unităţile de transport plasate de către acesta. La contractele menţionate, a fost aprobată de către Comisarul general de poliţie pe mun.

Chişinău dl V.Botnari Anexa nr.1 privind plata pentru serviciile de transportare, remorcare şi păstrare a unităţilor de transport.

Conform anexei menţionate, pentru transportarea, escortarea şi însoţirea de către colaboratorii poliţiei a unităţilor de transport blocate urmau să se încaseze cîte 286 lei, iar pentru păstrare, în funcţie de categoria unităţilor de transport – diferite tarife pe oră. Astfel, deşi în contractele de colaborare s-a inclus transferarea către subdiviziunile MAI doar a cîte 18, sau 20 lei pentru o unitate de transport, conform Anexei nr.1, suma care urma a fi încasată pentru activităţile aferente ale colaboratorilor de poliţie constituia 286 lei.

Verificările efectuate în cadrul actualului audit privind executarea contractelor menţionate au constatat că ÎC „Coopalimentara” a amenajat parcarea auto pe str. Otovasca 19a special pentru mijloacele de transport reţinute de către colaboratorii de poliţie, după semnarea Hotărîrea Parlamentului nr.283-XIV din 17.02.1999 „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului şi altor mijloace tehnice militare de care dispun Forţele Armate ale Republicii Moldova” (cu modificările ulterioare).

22 Legea nr.110-XII din 18.05.1994 „Cu privire la arme” (cu modificările şi completările ulterioare).

21

87

Transparency International – Moldova primului contract cu CGP, obţinînd autorizaţia de activitate la 02.02.2009.

În perioada februarie-noiembrie 2009, colaboratorii poliţiei rutiere şi al RPS „Scut” au plasat la parcarea ÎC „Coopalimentara” 1444 unităţi de transport. Pentru unităţile de transport reţinute, parcarea ÎC „Coopalimentara” a încasat de la proprietari, în afara tarifului pentru păstrare, suplimentar cîte 286 lei pentru escortarea şi însoţirea de către colaboratorii poliţiei a unităţilor de transport blocate. Astfel, parcarea auto a încasat în total 636,6 mii lei, din care 413,0 mii lei reprezintă mijloacele care urmau a fi transmise subdiviziunilor MAI. De fapt, pentru subdiviziunile MAI au fost calculate şi achitate numai sumele prevăzute în contracte: 18,0 mii lei – pentru CGP şi 8,8 mii lei – pentru RPS „Scut”.

Generalizînd cele expuse, constatăm că, cu aportul conducerii CGP, parcarea a beneficiat de posibilitatea de a încasa mijloace suplimentare în sumă totală de 413,0 mii lei, care, în cazul întocmirii corespunzătoare a contractelor de colaborare, urmau a fi transferate la conturile instituţiilor bugetare şi utilizate pentru întreţinerea CGP şi RPS „Scut”.

De menţionat că în perioadele anterioare unităţile de transport reţinute erau plasate la parcările Î.S. „Direcţia specializată montare şi exploatare a mijloacelor tehnice de regulamentare a circulaţiei auto a poliţiei rutiere” (în continuare – Î.S. „DSME”) şi S.R.L. „Semafor-service”.

În baza contractului de depozit nr.003 din 11.03.2009, încheiat între CGP şi Î.S. „DSME”, ultima s-a obligat să transfere CGP cîte 55 lei pentru fiecare unitate de transport. În perioada de 10 luni ale anului 2009, la parcarea Î.S. „DSME” au fost plasate numai 255 unităţi de transport. Conform tarifelor anexate la contract, şi Î.S. „DSME” a obţinut posibilitatea de a încasa suplimentar, pentru însoţirea unităţilor de transport de către poliţie, cîte 204 lei pentru fiecare unitate de transport.

La parcarea S.R.L. „Semafor-service”, în perioada menţionată, au fost plasate 525 unităţi de transport. Conform informaţiei prezentate şi contractului încheiat, încă din anul 2004 firma nu încasează plăţi pentru activităţile aferente ale colaboratorilor de poliţie, dar, conform contractului, urma să achite lunar cîte un salariu minimal pentru fiecare unitate de transport plasată. De fapt, firma nu-şi onorează în termen obligaţiunile contractuale, iar CGP nu întocmeşte acte de verificare a decontărilor cu S.R.L. „Semafor-service”. Astfel, conform informaţiei prezentate în cadrul auditului de către şeful secţiei finanţe a CGP, datoria S.R.L. „Semafor-service”, la 01.11.2009, constituia 34,8 mii lei, iar conform informaţiei S.R.L. „Semafor-service” – 16,5 mii lei. În contextul dat, menţionăm că cadrul normativ aferent nu reglementează formarea mijloacelor speciale din aceste surse de către CGP.

Concluzie: Conducerea CGP, folosindu-se de lipsa de control, a încheiat pentru aceeaşi perioadă şi pentru aceleaşi servicii contracte cu 3 agenţi economici, în fiecare caz cu condiţii diferite, iar la instituţia cu care contractul încheiat era cel mai favorabil din punct de vedere economic pentru CGP a plasat cel mai mic număr de unităţi de transport, deşi, conform informaţiei Î.S. „DSME”, dispune de suprafeţe de parcare suficiente, astfel permiţînd unei firme particulare să-şi formeze venituri suplimentare în sumă de 413,0 mii lei.

11. Unele deficienţe şi nereguli la gestionarea mijloacelor financiare de către întreprinderile de stat fondate de MAI

Verificările selective ale unor aspecte privind eficienţa gestionării patrimoniului de către întreprinderile de stat au relevat că acestea nu în toate cazurile au ţinut cont de prevederile art.3 88

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI alin.(3) şi art.7 alin.(8) din Legea cu privire la întreprinderea de stat23 , vizînd utilizarea raţională şi eficientă a mijloacelor disponibile.

Atît în cadrul actualului audit, cît şi în cadrul controalelor efectuate de Secţia de audit intern a MAI au fost constatate cazuri de utilizare ineficientă a mijloacelor financiare şi a patrimoniului de stat.

• Astfel, în urma verificărilor efectuate la Î.S. „Cartuş”, s-a constatat că, în perioada anilor 2004-2008, întreprinderea a achitat convorbirile telefonice personale ale unui colaborator al aparatului central al MAI de la telefonul mobil, efectuînd cheltuieli suplimentare în sumă totală de 110,4 mii lei, care nu ţin de activitatea întreprinderii. Convorbirile telefonice de la telefonul dat au constituit, spre exemplu, în luna mai 2004 - 4,9 mii lei, în octombrie 2006 – 9,6 mii lei şi în iunie 2008 – 5,1 mii lei. Conform explicaţiilor prezentate auditului de către fostul contabil-şef al Î.S. „Cartuş”, de numărul de telefon menţionat s-a folosit dl Gh. Papuc.

• Î.S. „Dinamo-MA”, în anii 2006-2007, a achitat unei persoane fizice (R.Romanciuc), lunar, sume de la 1,0 mii lei pînă la 7,7 mii lei pentru servicii de marketing (în total – 92,3 mii lei), care sînt confirmate doar prin cîte un singur act de îndeplinire a lucrărilor pe fiecare an. De asemenea, Î.S. „Dinamo-MA”, în anii 2005-2006, în baza a 2 contracte, a împrumutat mijloace financiare în sumă de 280,0 mii lei de la persoana fizică E. Ermacicova (soţia managerului întreprinderii). Deşi ulterior, în anii 2006-2007, întreprinderea a obţinut venituri şi avea posibilitatea de a rambursa împrumutul, acesta n-a fost rambursat pînă la 10.03.2008. În consecinţă, pentru suma de 180,0 mii lei, împrumutată în noiembrie 2005, cu dobînda anuală de 21%, creditorului i-au fost calculate dobînzi în sumă de 86,1 mii lei, iar pentru suma de 100,0 mii lei, împrumutată în martie 2006, cu dobînda anuală de 24%, pînă în martie 2008, au fost calculate dobînzi în sumă de 46,0 mii lei.

Astfel, în perioada anilor 2005-2008, creditorul Î.S. „Dinamo-MA” (soţia conducătorului) a beneficiat de dobînzi în sumă totală de 132,1 mii lei.

• În perioada anilor 2005-2006, Î.S. „DSME” a procurat pentru Secţia poliţie rutieră a CGP 3 seturi de dispozitive de măsurare a vitezei în sumă totală de 87,2 mii lei, care ulterior au fost transmise ultimei prin facturi fiscale. Deoarece Secţia poliţie rutieră a CGP n-a achitat Î.S. „DSME” costul dispozitivelor, în evidenţa contabilă a întreprinderii, la 01.04.2008, se înregistra datoria Secţiei poliţie rutieră a CGP în sumă de 87,2 mii lei.

În anul 2008, Î.S. „DSME”, la adresarea comisarului Eugen Axentiev privind acordarea de ajutor, a procurat materiale de construcţie, mobilier, 8 lustre, un covor şi alte bunuri în sumă totală de 41,8 mii lei pentru reparaţia şi amenajarea cancelariei Secţiei poliţie rutieră a CGP. Nefiind transmise regulamentar, bunurile materiale menţionate au fost stabilite ca lipsă în cadrul inventarierii iniţiate de control.

Astfel, deşi situaţia financiară a Î.S. „DSME” era precară, înregistrînduse pierderi, au fost efectuate cheltuieli care nu ţin de activitatea acesteia (pentru întreţinerea Secţiei poliţie rutieră a CGP) în sumă de 129,0 mii lei, fără acordul fondatorului.

12. Legalitatea înstrăinării imobilelor

Neajunsurile la acest compartiment au fost constatate de către colaboratorii Centrului

Legea nr. 146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

23

89

Transparency International – Moldova pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cadrul controlului efectuat la MAI şi se reflectă în actul din 02.08.2008. Echipa de audit confirmă constatările privind înstrăinarea imobilelor din actul menţionat.

Înstrăinarea de către MAI, în anul 2007, a 2 construcţii nefinalizate cu suprafaţa totală de 2657,1m², amplasate pe str. Spicului 6, şi a imobilului din str. Petricani 88, mun.

Chişinău, s-a efectuat cu încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare, fără publicarea în modul stabilit a comunicatului informativ privind comercializarea, fără expunerea la licitaţii, prin negocieri directe, şi fără ca terenurile cu suprafaţa totală de 556,0 ari, aferente imobilelor, sa fie realizate concomitent cu imobilele, fapt care a generat neîncasări la bugetul public naţional în sumă totală de 27,5 mil.lei.

În conformitate cu prevederile art.3 alin.(3) din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului24, terenurile aferente imobilelor comercializate urmau a fi realizate concomitent cu imobilele, ceea ce nu s-a executat.

Nu s-a publicat comunicatul informativ privind licitaţia, prin ce nu s-a respectat pct.11 din Anexa nr.5 „Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi negocierile directe” la Hotărîrea Guvernului nr.1059 din 12.11.1997 „Despre măsurile de realizare a Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998”.

În anul 2004, executorul judecătoresc al Direcţiei Centru a Departamentului de executare a deciziilor judiciare dl Vitalie Seinic a sechestrat şi ulterior a comercializat 3 imobile ale MAI (complexul de clădiri şi construcţii de pe str.Pietrarilor 1/3; imobilul din st.Petricani 88/9 şi imobilul din str.Mazililor 34), fără publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a comunicatului informativ privind licitaţia şi fără ca terenurile aferente imobilelor, cu suprafaţa totală de 384,8 ari, să fie realizate concomitent cu imobilele. Ca rezultat, la bugetul public naţional n-au fost încasate mijloace în sumă de 8,8 mil. lei. Executorul judecătoresc a sechestrat şi comercializat şi imobilul din str. Mazililor 34 (Parcul „Valea Trandafirilor”), care, fiind monument al culturii, inclus în Registrul monumentelor culturii de importanţă municipală25 cu nr.537 şi denumirea „Conac din anul 1837”, conform prevederilor art.1 alin.

(2) din Legea privind ocrotirea monumentelor26 , se afla sub protecţia statului şi nu putea fi sechestrat şi înstrăinat.

Valoarea de piaţă minimă a terenurilor aferente obiectivelor comercializate de către MAI prin negocieri directe, fără a fi expuse la licitaţie, şi a terenurilor aferente obiectivelor sechestrate şi comercializate de Direcţia Centru a Departamentului de executare a deciziilor judiciare a fost apreciată de către Bursa Imobiliară „LARA”, în cadrul controlului efectuat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, şi la momentul comercializării imobilelor constituia:

1. Pentru 556,0 ari de terenuri aferente imobilelor comercializate de MAI, suma totală de 27520,0 mii lei, inclusiv: • 2520,0 mii lei – pentru 55,5 ari din str. Spicului 6 ( aprilie 2007); Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 „Privind preţul normativ şi modul de vînzare –cumpărare a pămîntului” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1308-XIII).

25 Decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 216 din 19.01.1995 „Cu privire la aprobarea Registrului monumentelor culturii de importanţă municipală”.

26 Legea nr. 1530 – XII din 22.06.1993 „Privind ocrotirea monumentelor” (cu modificările ulterioare).

24

90

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI • 25000,0 mii lei – pentru 500,5 ari din str. Petricani 88 (iunie 2007).

2. Pentru 384,8 ari de terenuri aferente imobilelor sechestrate şi comercializate de executorul judecătoresc, suma totală de 8830,0 mii lei, inclusiv: • 2560,0 mii lei – pentru 88,0 ari din str. Mazililor 34 ( iunie 2004); • 5880,0 mii lei – pentru 269,9 ari din str. Pietrarilor 1/3 ( iunie 2004); • 390,0 mii lei – pentru 26,9 ari din str. Petricani 88/9 (iunie 2004).

Mijloacele menţionate, în sumă de 36,3 mil.lei, în cazul înstrăinării legale a terenurilor aferente imobilelor, urmau să fie transferate la bugetul public naţional.

Concluzie generală Auditul legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare, exercitat la Ministerul Afacerilor Interne, şi unele verificări efectuate la instituţiile subordonate au constatat abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare, deficienţe şi neregularităţi, generate de: ignorarea cadrului legislativ şi normativ, nivelul scăzut al managementului financiar, controlul ineficient la efectuarea cheltuielilor bugetare şi la formarea mijloacelor speciale, precum şi la gestionarea patrimoniului şi achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor.

13. Recomandări

Întru înlăturarea deficienţelor constatate în cadrul auditului, se recomandă conducerii Ministerului Afacerilor Interne: 13.1. Să întreprindă măsurile necesare pentru minimalizarea riscului apariţiei pe viitor a problemelor depistate.

13.2. Să ia măsurile corespunzătoare pentru lichidarea deficienţelor admise.

13.3. Să asigure formarea mijloacelor speciale ale MAI şi instituţiilor subordonate în strictă conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

13.4. Să intensifice controlul asupra modului de gestionare a mijloacelor publice şi patrimoniului de stat de către toate subdiviziunile şi întreprinderile de stat subordonate, în vederea asigurării integrităţii şi folosirii eficiente a acestora.

13.5. Să întreprindă măsurile respective în vederea încasării regulamentare a tuturor veniturilor aferente serviciilor acordate şi cheltuielilor suportate de către Secţia poliţie rutieră a CGP la blocarea unităţilor de transport.

13.6. Să asigure efectuarea achiziţiilor publice conform cadrului legal.

13.7. Să excludă pe viitor efectuarea cheltuielilor pentru întreţinerea MAI şi instituţiilor subordonate din contul mijloacelor speciale ale Direcţiei Generale Pază de Stat.

13.8. Să asigure ţinerea evidenţei contabile de către toate instituţiile subordonate în conformitate cu regulile generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale stabilite prin Legea nr.113XVI. 13.9. Să asigure pe viitor admiterea elevilor în Liceul de Cadeţi în limitele stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.580.

13.10. Să examineze legalitatea şi oportunitatea menţinerii reţinerilor din salariile angajaţilor ale plăţilor lunare pentru DMM. 91

Transparency International – Moldova 13.11. Să întreprindă măsuri pentru încasarea de la ÎC „Coopalimentara” a sumei de 413,0 mii lei, aferentă serviciilor prestate de către colaboratorii poliţiei, şi să asigure administrarea regulamentară a acestor mijloace.

13.12. Să ia măsuri pentru recuperarea şi transferarea la bugetul de stat a sumei de 28,7 mii lei – venitul real de la comercializarea autoturismului de tip BMW accidentat.

Controlorii superiori de stat, auditori publici

Ana Ghileţchi

Dumitru Ivanov

92

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Anexa 2. Scrisorile Transparency International – Moldova de solicitare a informaţiilor

TI-2/11 din 03.02.2011 Dlui Valeriu ZUBCO Procuror General al Republicii Moldova În cadrul proiectului „Monitorizarea implementării deciziilor Curţii de Conturi: cazul MAI” şi în baza Memorandumului de cooperare cu Curtea de Conturi, asociaţia obştească Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează executarea hotărârii Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) publicată în Monitorul Oficial nr.37-38 din 19.03.2010, art.6.

TI-Moldova va monitoriza implementarea hotărârii Curţii de Conturi în regim continuu pe parcursul semestrului I al anului 2011, venind cu solicitări de informaţie atât către MAI, cât şi alte autorităţi publice (Parlament, Guvern, Curtea de Conturi, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor). În cadrul monitorizării TI-Moldova va efectua un sondaj de opinie a reprezentanţilor instituţiilor auditate de CC, precum şi va organiza un focus group cu participarea reprezentanţilor MAI, Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Curţii de Conturi, Guvernului şi Parlamentului pentru a determina problemele de ordin normativ, instituţional, metodologic şi financiar ce ţin de implementarea hotărârii citate.

Conform hotărârii menţionate, Curtea de Conturi a examinat Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) şi a relevat că managementul financiar la aceste instituţii a fost afectat de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului. În rezultatul auditului au fost depistate un şir de iregularităţi, neajunsuri şi încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare.

Prin hotărârea sa Curtea de Conturi a remis Procuraturii Generale materialele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) pentru examinare după competenţă, suplimentar la materialele remise conform hotărârii Curţii de Conturi nr.39 din 11.09.2009 (pct.8).

93

Transparency International – Moldova Curtea de Conturi a cerut să fie informată despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.8 din hotărâre în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial (adică până la data de 19.09.2010). În conformitate cu cele expuse şi în scopul facilitării procesului de monitorizare a hotărârii Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010, solicităm respectuos să desemnaţi o persoană pentru participarea la focus-group-ul menţionat. De asemenea, în temeiul Legii privind accesul la informaţie solicităm respectuos să ne oferiţi informaţia privind rezultatele examinării de către Procuratura Generală a materialelor auditului remise de Curtea de Conturi, în special: - dacă Procuratura Generală a pornit urmărirea penală pe cazurile de încălcare a legislaţiei depistate de către Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate, în baza cărui articol/articole ale Codului penal, cine efectuează urmărirea penală; - dacă pe cazurile de încălcare a legislaţiei cărorva persoane le-au fost înaintate învinuiri în comiterea infracţiunilor, cine au fost aceste persoane şi care au fost învinuirile; - dacă a fost clasată sau finisată urmărirea penală; - dacă cauza/cauzele penale au fost remise instanţei de judecată şi cărei instanţe, dacă pe aceste cauze au fost adoptate hotărâri/decizii, dacă persoanele vinovate au fost sancţionate, cine şi cum a fost sancţionat; - dacă au fost recuperate prejudiciile cauzate, ce prejudicii şi care este mărimea prejudiciilor recuperate, cine a reparat prejudiciile; - dacă Procuratura Generală a informat Curtea de Conturi despre rezultatele examinării materialelor auditului.

Vom aprecia înalt dacă la răspunsul dvs. veţi anexa, după caz, copiile documentelor respective care confirmă rezultatele examinării materialelor auditului aprobat prin hotărârea Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

94

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI-03/11 din 02.02.2011

Doamnei Ala Popescu Preşedinte al Curţii de Conturi a Republicii Moldova

Multstimată dna Popescu, În cadrul proiectului „Monitorizarea implementării deciziilor Curţii de Conturi: cazul MAI” Asociaţia Obştească Transparency International – Moldova monitorizează executarea hotărârii Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) publicată în Monitorul Oficial nr.37-38 din 19.03.2010, art.6.

Conform hotărârii menţionate, Curtea de Conturi a examinat Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni). Curtea de Conturi a relevat că managementul financiar la aceste instituţii a fost afectat de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului. În rezultatul auditului au fost depistate un şir de iregularităţi, neajunsuri şi încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare.

Prin hotărârea sa Curtea de Conturi: - a cerut de la conducerea Ministerului Afacerilor Interne să examineze în şedinţa colegiului ministerului rezultatele auditului efectuat la minister şi la instituţiile vizate, să elaboreze şi să execute un plan de măsuri, cu acţiuni concrete şi eficiente, pentru lichidarea iregularităţilor şi neajunsurilor constatate, cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de persoanele cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public (pct.2); - a propus conducerii Ministerului Afacerilor Interne să întreprindă măsuri în vederea implementării recomandărilor auditului, expuse în Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) (pct.3); - a informat Ministerul Finanţelor despre rezultatele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada 95

Transparency International – Moldova anilor 2002-2009 (9 luni), pentru monitorizarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor publice; - a informat Guvernul şi Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică despre rezultatele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni), pentru luare de atitudine.

Prezenta hotărâre a fost adusă la cunoştinţă Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova.

Materialele auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni) au fost remise Procuraturii Generale pentru examinare după competenţă, suplimentar la materialele remise conform hotărârii Curţii de Conturi nr.39 din 11.09.2009 (pct.8).

Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2, pct.3 şi pct.8 din hotărâre Curtea de Conturi a cerut să fie informată în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial (adică până la data de 19.09.2010). În conformitate cu cele expuse şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie şi Memorandumului de cooperare din 05.03.2008 Vă solicităm respectuos să ne informaţi: - dacă Ministerul Afacerilor Interne şi, respectiv, Procuratura Generală au informat Curtea de Conturi despre realizarea punctelor 2, 3, 8 din hotărârea Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010; - dacă Ministerul Finanţelor a informat Curtea de Conturi privind rezultatele monitorizării Ministerului Afacerilor Interne şi unor instituţii subordonate în contextul conformităţii utilizării mijloacelor publice; - dacă Guvernul şi Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică au informat Curtea de Conturi despre eventualele decizii adoptate în legătură cu neregulile şi încălcările legislaţiei relevate de către Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Interne şi unele subdiviziuni ale acesteia.

De asemenea, rugăm să ne oferiţi informaţiile privind măsurile întreprinse de către instituţiile menţionate şi rezultatele obţinute pentru executarea hotărârii Curţii de Conturi, precum şi deciziile adoptate.

Vom aprecia înalt dacă la răspunsul dvs. veţi anexa, după caz, copiile documentelor respective care confirmă executarea hotărârii Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 96

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI 04/11 din 02.02.2011 Domnului Alexei Roibu Ministru al Afacerilor Interne Stimate domnule ministru, Pornind de la acţiunile prioritare ale Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei şi consolidării sistemului naţional de integritate care vizează consolidarea capacităţii Curţii de Conturi ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi de asigurare a mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează în baza Memorandumului de cooperare cu Curtea de Conturi (CC) implementarea Hotărîrii CC nr. 5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Hotărîrea CC nr. 5 din 26.01.2010 a aprobat Raportul auditului în care au fost relevate un şir de abateri de la legislaţie, deficienţe şi neregularităţi generate de nerespectarea de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a cadrului legislativ şi normativ, nivelul scăzut al managementului financiar, controlul ineficient la efectuarea cheltuielilor bugetare, formarea mijloacelor speciale, gestionarea patrimoniului şi achiziţionarea bunurilor etc. Pentru a lichida neregularităţile admise şi a minimaliza riscul apariţiei pe viitor a problemelor depistate, CC a înaintat o serie de recomandări, despre executarea cărora a cerut să fie informată în termen de şase luni de la data publicării Hotărîrii CC nr. 5 din 26.01.2010 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

TI-Moldova va monitoriza implementarea Hotărîrii CC nr. 5 din 26.01.2010 în regim continuu pe parcursul semestrului I al anului 2011, venind cu solicitări de informaţie către MAI şi alte autorităţi publice (Guvernul, Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, etc.) antrenate în realizarea hotărîrii în cauză. În cadrul monitorizării TI-Moldova va efectua un sondaj de opinie a reprezentanţilor instituţiilor auditate de CC, inclusiv din cadrul MAI privind calitatea auditelor CC. Va fi organizat şi un focus group cu participarea reprezentanţilor MAI, Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale şi Curţii de Conturi pentru a determina problemele de ordin normativ, instituţional, metodologic şi financiar ce ţin de implementarea hotărîrii citate. Raportul de monitorizare va fi prezentat Curţii de Conturi, Guvernului şi Parlamentului Republicii Moldova. În această ordine de idei solicităm respectuos să desemnaţi: două persoane din cadrul ministerului care vor participa la interviu/sondaj pentru a-şi expune opiniile privind calitatea auditelor CC (eventual, conducătorul Direcţiei generale economie şi finanţe şi contabilul-şef), două 97

Transparency International – Moldova persoane pentru participarea la focus-group (responsabilii pentru implementarea Hotărîrii CC nr. 5 din 26.01.2010), precum şi o persoană de contact pentru oferirea informaţiilor solicitate privind implementarea de către minister a Hotărîrii CC nr. 5 din 26.01.2010. În conformitate cu cele susmenţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie, TIMoldova solicită oferirea următoarelor informaţii privind implementarea de către MAI a măsurilor prevăzute de Hotărîrea CC nr.5 din 26.01.2010 cu anexarea, după caz, a copiilor documentelor care confirmă executarea acestora: • examinarea la şedinţa colegiului a rezultatelor auditului efectuat la minister şi la instituţiile vizate; • elaborarea şi executarea unui plan de măsuri, cu acţiuni concrete şi eficiente, pentru lichidarea iregularităţilor şi neajunsurilor constatate; • aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă de persoanele cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public; • luarea unor măsuri concrete pentru: - minimalizarea riscului apariţiei pe viitor a problemelor depistate; - lichidarea deficienţelor admise; - efectuarea achiziţiilor publice conform cadrului legal; - ţinerea evidenţei contabile de către instituţiile subordonate în conformitate cu regulile generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale stabilite prin Legea nr.113-XVI; - asigurarea formării mijloacelor speciale ale MAI şi instituţiilor subordonate în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare; - intensificarea controlului asupra modului de gestionare a mijloacelor publice şi patrimoniului de stat de către subdiviziunile şi întreprinderile de stat subordonate, în vederea asigurării integrităţii şi folosirii eficiente a acestora; - încasarea regulamentară a tuturor veniturilor aferente serviciilor acordate şi cheltuielilor suportate de către Secţia poliţie rutieră a CGP la blocarea unităţilor de transport; - excluderea efectuării cheltuielilor pentru întreţinerea MAI şi instituţiilor subordonate din contul mijloacelor speciale ale Direcţiei Generale Pază de Stat; - admiterea elevilor în Liceul de Cadeţi în limitele stabilite de Hotărîrea Guvernului nr.580; - examinarea legalităţii şi oportunităţii menţinerii reţinerilor din salariile angajaţilor ale plăţilor lunare pentru DMM; - încasarea de la ÎC „Coopalimentara” a sumei de 413,0 mii lei, aferentă serviciilor prestate de către colaboratorii poliţiei, şi asigurarea administrării regulamentare a acestor mijloace; - recuperarea şi transferarea la bugetul de stat a sumei de 28,7 mii lei – venitul real de la comercializarea autoturismului de tip BMW accidentat.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 98

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI 05/11 din 02.02.2011 Domnului Veaceslav Negruţa Ministru al finanţelor Pornind de la acţiunile prioritare ale Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei şi consolidării sistemului naţional de integritate care vizează consolidarea capacităţii Curţii de Conturi (CC) ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi de asigurare a mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează în baza Memorandumului de cooperare cu CC implementarea Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Hotărîrea CC nr.5 din 26.01.2010 a relevat un şir de abateri de la legislaţie şi deficienţe generate de nerespectarea de către MAI a cadrului legislativ, nivelul scăzut al managementului financiar, lipsa procedurilor corespunzătoare de control intern la efectuarea cheltuielilor bugetare, formarea mijloacelor speciale, gestionarea patrimoniului, achiziţionarea bunurilor etc. Pentru a lichida neregularităţile admise şi a minimaliza riscul apariţiei acestora pe viitor, CC a înaintat o serie de recomandări MAI, precum şi a informat unele autorităţi publice, inclusiv Ministerul Finanţelor (MF) despre rezultatele auditului pentru luarea de atitudine şi întreprinderea unor măsuri concrete.

TI-Moldova va monitoriza implementarea hotărîrii în cauză în regim continuu pe parcursul semestrului I al a.2011. Monitorizarea va cuprinde solicitarea de informaţii de la autorităţile antrenate în realizarea hotărîrii, efectuarea unui sondaj de opinie a reprezentanţilor instituţiilor auditate de CC privind calitatea acestor audite şi organizarea un focus group cu reprezentanţii MAI, MF, PG şi CC pentru a determina problemele de ordin normativ, instituţional, metodologic şi financiar ce ţin de implementarea acestei hotărîri. Raportul de monitorizare va fi prezentat CC, Guvernului şi Parlamentului RM. Pentru a facilita procesul de monitorizare a hotărîrii citate solicităm respectuos să desemnaţi o persoană din cadrul ministerului care va participa la focus-grup (eventual, un reprezentant al Direcţiei finanţele justiţiei, ordinii publice, apărării şi securităţii statului). În contextul celor menţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie, rugăm să ne comunicaţi ce măsuri a întreprins MF pentru a realiza Hotărîrea CC nr.5 din 26.01.2010, în special pentru a monitoriza conformitatea utilizării mijloacelor publice de către MAI şi care sunt rezultatele monitorizării. Vom aprecia înalt anexarea la răspuns a copiilor documentelor care atestă executarea acestor măsuri.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 99

Transparency International – Moldova

TI 06/11 din 03.02.2011

Domnului Victor Bodiu Secretar General al Guvernului Republicii Moldova

Pornind de la acţiunile prioritare ale Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei şi consolidării sistemului naţional de integritate care vizează consolidarea capacităţii Curţii de Conturi (CC) ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi de asigurare a mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează în baza Memorandumului de cooperare cu CC implementarea Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Hotărîrea CC nr.5 din 26.01.2010 a relevat un şir de abateri de la legislaţie şi deficienţe generate de nerespectarea de către MAI a cadrului legislativ, nivelul scăzut al managementului financiar, lipsa procedurilor corespunzătoare de control intern la efectuarea cheltuielilor bugetare, formarea mijloacelor speciale, gestionarea patrimoniului, achiziţionarea bunurilor etc.

Pentru a lichida neregularităţile admise şi a minimaliza riscul apariţiei acestora pe viitor, CC a înaintat o serie de recomandări MAI, precum şi a informat unele autorităţi publice, inclusiv Guvernul Republicii Moldova, despre rezultatele auditului pentru luarea de atitudine şi întreprinderea unor măsuri concrete.

TI-Moldova va monitoriza implementarea Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 în regim continuu pe parcursul semestrului I al a.2011. Monitorizarea va cuprinde solicitarea de informaţii de la autorităţile publice antrenate în realizarea hotărîrii, efectuarea unui sondaj de opinie a reprezentanţilor instituţiilor auditate de CC privind calitatea acestor audite şi organizarea un focus grup cu reprezentanţii MAI, MF, PG, Guvernului, Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică şi CC pentru a determina problemele de ordin normativ, instituţional şi financiar ce ţin de implementarea acestei hotărîri. Raportul de monitorizare va fi prezentat CC, Guvernului şi Parlamentului RM. Pentru a facilita procesul de monitorizare a Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 solicităm respectuos să desemnaţi o persoană pentru participarea la focus-group şi o persoană de contact pentru oferirea informaţiilor privind luarea de atitudine de către Guvern de neregularităţile semnalate în hotărîrea citată. În contextul celor menţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie rugăm să ne comunicaţi dacă Guvernul Republicii Moldova a luat atitudine fată de rezultatele auditului expuse în Hotărîrea CC nr.5 din 26.01.2010, ce măsuri concrete s-au întreprins în vederea implementării acestei hotărîri şi dacă au fost aplicate careva sancţiuni. Vom aprecia înalt anexarea la răspuns a copiilor documentelor care atestă executarea acestor măsuri.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 100

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI 07/11 din 03.02.2011 Către Parlamentul Republicii Moldova Pornind de la acţiunile prioritare ale Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei şi consolidării sistemului naţional de integritate care vizează consolidarea capacităţii Curţii de Conturi (CC) ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi de asigurare a mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează implementarea Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Hotărîrea susmenţionată a relevat un şir de abateri de la legislaţie şi deficienţe generate de nerespectarea de către MAI a cadrului legislativ, nivelul scăzut al managementului financiar, lipsa procedurilor corespunzătoare de control intern la efectuarea cheltuielilor bugetare, formarea mijloacelor speciale, gestionarea patrimoniului, achiziţionarea bunurilor etc. Pentru a lichida neregularităţile admise şi a minimaliza riscul apariţiei acestora pe viitor, CC a înaintat o serie de recomandări MAI, precum şi a informat unele autorităţi publice, inclusiv Parlamentul Republicii Moldova (Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică), despre rezultatele auditului pentru luarea de atitudine şi întreprinderea unor măsuri concrete.

TI-Moldova va monitoriza implementarea hotărîrii în cauză în regim continuu pe parcursul semestrului I al a.2011. Monitorizarea va cuprinde solicitarea de informaţii de la autorităţile publice antrenate în realizarea hotărîrii, efectuarea unui sondaj de opinie a reprezentanţilor instituţiilor auditate de CC privind calitatea acestor audite şi organizarea unui focus group cu reprezentanţii MAI, MF, PG, Guvernului, Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică şi CC pentru a determina problemele de ordin normativ, instituţional, metodologic şi financiar ce ţin de implementarea acestei hotărîri. Raportul de monitorizare va fi prezentat CC, Guvernului şi Parlamentului Republicii Moldova.

Pentru a facilita procesul de monitorizare a Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 solicităm respectuos să desemnaţi o persoană pentru participarea la focus-group (data şi locul organizării focus-group-lui le vom comunica ulterior). În contextul celor menţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie rugăm să ne comunicaţi dacă Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică a luat atitudine fată de rezultatele auditului expuse în Hotărîrea CC nr.5 din 26.01.2010 şi ce măsuri concrete s-au întreprins în vederea implementării acestei hotărîri.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 101

Transparency International – Moldova

TI 14/11 din 02.03.2011

Domnului Ion Ţurcan Preşedinte al Judecătoriei Centru, mun. Chişinău

Pornind de la acţiunile prioritare anticorupţie ale Guvernului Republicii Moldova în contextul consolidării capacităţii Curţii de Conturi (CC) ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi asigurării mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează implementarea Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009(9 luni).

Curtea de Conturi a relevat în această hotărîre că managementul financiar la MAI şi unele instituţii subordonate a fost afectat de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului. În rezultatul auditului au fost depistate un şir de iregularităţi, neajunsuri şi încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare. Potrivit hotărîrii citate, CC a examinat Raportul de audit şi a remis materialele Procuraturii Generale (PG) pentru examinare după competenţă. În rezultatul investigaţiilor efectuate, PG a constatat că faptele din raportul de audit al CC s-au confirmat din care motive a dispus pornirea urmăririi penale în 7 cazuri, exercitarea urmăririi penale fiind dispusă Procuraturii Anticorupţie în comun cu CCCEC. Conform Procuraturii Anticorupţie (scrisoarea nr.1037 din 21.02.2011 – în anexă), la data de 18.02.2010 secţia investigaţii financiar-economice a PG a pornit cauza penală nr. 2010978052 în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal pe faptul abuzului în serviciu comis de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI, în special ex-ministrului afacerilor interne Gheorghe Papuc, iar la data de 10.05.2010 cauza penală a fost expediată în Judecătoria sect. Centru pentru examinare în fond. În contextul celor menţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie, rugăm respectuos să ne comunicaţi dacă cauza penală nr.2010978052 pornită pe faptul abuzului în serviciu de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI a fost examinată în fond de către Judecătoria sect. Centru şi dacă a fost adoptată sentinţa instanţei de judecată pe cauza dată. În cazul în care instanţa de judecată a adoptat o sentinţă pe cauza dată, solicităm să ne comunicaţi dacă a fost condamnată vreo persoană, cine şi pentru ce fapte ilegale a fost condamnat, ce sancţiune a fost aplicată şi dacă sentinţa a intrat în vigoare. Vom aprecia dacă la răspunsul dvs. veţi anexa sentinţa instanţei de judecată.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 102

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI 16/11 din 01.03.2011 Domnului Aureliu Colenco Preşedinte al Curţii de Apel Economice Pornind de la acţiunile prioritare anticorupţie ale Guvernului Republicii Moldova în contextul consolidării capacităţii Curţii de Conturi (CC) ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi asigurării mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează implementarea Hotărîrii CC nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009(9 luni).

Conform hotărîrii menţionate, Curtea de Conturi a relevat că în perioada respectivă managementul financiar la Ministerul Afacerilor Interne şi la unele instituţii subordonate a fost afectat de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului. În rezultatul auditului au fost depistate un şir de iregularităţi, neajunsuri şi încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare.

Potrivit hotărîrii citate, CC a examinat Raportul de audit şi a remis materialele Procuraturii Generale (PG) pentru examinare după competenţă.

PG, în rezultatul investigaţiilor efectuate, a constatat că faptele din raportul de audit al CC sau confirmat, din care motive în 7 cazuri a dispus pornirea urmăririi penale. Concomitent, PG a înaintat la Curtea de Apel Economică o acţiune civilă privind încasarea din contul PCRM în contul MAI a prestaţiei efectuate în favoarea partidului în valoare de 829,9 mii lei. În contextul celor sus-menţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie, rugăm respectuos să ne comunicaţi dacă Curtea de Apel Economică a examinat acţiunea civilă a PG privind încasarea din contul PCRM în contul MAI a prestaţiei în valoare de 829,9 mii lei şi dacă a adoptat o hotărâre pe cauza dată. În cazul în care Curtea de Apel Economică a adoptat o asemenea hotărîre, vom aprecia dacă la răspunsul dvs. veţi anexa copia acesteia.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

103

Transparency International – Moldova

TI 24 /11 din 06.04.2011 Domnului Orîndaş Victor Preşedinte al Judecătoriei Economice de Circumscripţie Pornind de la priorităţile Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează implementarea Hotărîrii Curţii de Conturi (CC) nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni). În hotărârea citată au fost relevate un şir de abateri de la legislaţie şi deficienţe în activitatea MAI, pentru lichidarea cărora şi minimalizarea riscului apariţiei pe viitor, CC a înaintat o serie de recomandări MAI şi a informat unele autorităţi publice, inclusiv Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Guvernul Republicii Moldova şi Parlamentul Republicii Moldova despre rezultatele auditului pentru luare de atitudine. În vederea implementării recomandărilor CC conducerea Regimentului „Scut” şi Comisariatului General de Poliţie din mun. Chişinău au înaintat pretenţii în adresa ÎCAP „Coopalimentara” privind încasarea sumei de 413 mii lei, aferentă serviciilor prestate de colaboratorii poliţiei la escortarea şi transportarea unităţilor de transport reţinute la parcare.

Concomitent, conducerea ÎCAP „Coopalimentara” a depus o cerere de chemare în judecată privind anularea recomandărilor în partea referitoare la încasarea sumei de 413 mii lei.

Potrivit datelor MAI, acţiunea înaintată de Regimentului „Scut” este pe rol la Judecătoria Economică de Circumscripţie (nr. de intrare 770 din 02.02.2011). Reieşind din acest fapt, solicităm să ne informaţi în temeiul Legii privind accesul la informaţie dacă pe această cauză a fost adoptată o hotărîre a instanţei. În cazul în care instanţa a adoptat o asemenea hotărîre, solicităm respectuos să ne expediaţi copia acesteia.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

104

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI 22 /11 din 06.04.2011

Către Ion Muruianu Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează implementarea Hotărîrii Curţii de Conturi (CC) nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni). În capitolul 12 Legalitatea înstrăinării imobilelor din Raportul de audit CC a confirmat constatările CCCEC privind încălcările admise de MAI la înstrăinarea imobilelor de pe str. Spicului, 6 şi str. Petricani, 88 din mun. Chişinău expuse în actul de control al MAI din 02.08.08.

Pe faptul înstrăinării ilegale a imobilelor amplasate pe str. Petricani 88 şi str. Spicului 6, Procuratura Generală a înaintat materialele în cauză instanţei de judecată. Conform deciziilor Curţii Supreme de Justiţie (18.06.2009 şi 29.01.2009), recursurile Procuraturii Generale privind rezilierea contractului de vînzare-cumpărare încheiat între MAI şi SRL „CaristonMax” la 15.06.2007 şi a celui încheiat cu SRL „Codru” la 24.04.2007 au fost respinse. În contextul celor sus-menţionate şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie solicităm să ne prezentaţi copiile deciziilor Curţii Supreme de Justiţie din 29.01.2009 şi 18.06.2009 referitoare la rezilierea contractului de vînzare-cumpărare încheiat între MAI şi SRL „Cariston-Max” la 15.06.2007 şi contractului încheiat între MAI şi SRL „Codru” la 24.04.2007.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

105

Transparency International – Moldova

TI 19 /11 din 06.04.2011

Domnului Alexei Roibu Ministru al Afacerilor Interne În atenţia Domnului Sergiu Ţurcan Şef al Direcţiei Generale economie şi finanţe

Stimate domnule ministru, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) îşi exprimă recunoştinţa pentru informaţiile oferite în scrisoarea nr. 15/3-367 din 01.03.2011 referitor la implementarea Hotărîrii Curţii de Conturi (HCC) nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni), precum şi pentru disponibilitatea participării reprezentanţilor ministerului la sondajul de opinie şi focus-grupul organizate de TI – Moldova.

Totodată, pentru a asigura în continuare monitorizarea procesului de implementare a HCC nr.5 din 26.01.2010, solicităm respectuos să ne comunicaţi dacă, potrivit p.2 al acestei hotărîri, au fost aplicate sancţiuni disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public. În cazul în care au fost aplicate careva sancţiuni, vă rugam să specificaţi: - câtor persoane le-au fost aplicate asemenea sancţiuni; - ce fel de sancţiuni au fost aplicate (ex., mustrare, mustrare aspră, eliberare din funcţie etc.); - dacă persoanele sancţionate disciplinar lucrează în prezent în sistemul afacerilor interne (în aparatul central al MAI, în subdiviziunile subordonate acestuia sau la întreprinderile de stat monitorizate de minister). În cazul în care nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere, vă rugăm să indicaţi motivele neaplicării acestora.

Totodată, având în vedere informaţiile din Raportul de audit aprobat prin HCC nr.5 din 26.10.2010 în contextul regularităţii achiziţionării de către MAI şi DGPS a automobilelor în 2005-2009, solicităm să ne comunicaţi dacă autovehiculele specificate mai jos se află în prezent la bilanţul MAI si al instituţiilor subordonate. În cazul în care autovehiculele au fost casate şi înstrăinate, vă rugăm să ne comunicaţi ce persoane fizice sau juridice le-au achiziţionat şi la ce preţ: • „BMV 520i Limousine” în valoare de 605,8 mii lei procurat de DGPS, prin intermediul ÎS „Tehnosec”, de la „East-Auto Lada” în 2003 şi transmis pentru conducerea MAI; 106

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI • „Toyota Prado” în valoare de 675,4 mii lei procurat de DGPS în 2005, transmis cu titlu gratuit la balanţa CTT şi utilizat pentru deservirea ministrului; • 3 automobile „Şcoda Octavia Tour” în valoare totală de 769,5 mii lei procurate de DGPS de la ÎM „DAAC Hermes” S.A. în 2005 şi transmise cu titlu gratuit la Comisariatul general de Poliţie mun. Chişinău; • „Şcoda Octavia Elegance 2 TDI” în valoare de 301,6 mii lei procurată de DGPS de la ÎM „DAAC Hermes” S.A. în 2005 şi transmisă pentru utilizare la aparatul MAI; • „Mitsubishi Pajero GLS 3,5” în valoare de 511,5 mii lei procurată de DGPS de la firma „Transatlantic”S.R.L. în 2005 şi transmisă în 2007 la balanţa CTT pentru deservirea poliţiei rutiere; • „Şcoda Superb Elegance 2,8”, Şcoda Octavia Tour 1,6” şi VAZ-21214 în valoare totală de 802,1 mii lei achiziţionate în 2007 de DGPS şi transmise MAI (CTT), Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi Direcţiei Generale Poliţie mun.Chişinău; • „Şcoda Superb Elegance 2,8 V6” în valoare de 490 mii lei şi două autoturisme „Şcoda Octavia RS 2,0 TFSI” cu valoare totală de 640,2 mii lei procurate de DGPS în 2007, transmise pentru deservirea aparatului central al MAI; • LEXUS LX 470 Grandi” în valoare de 1188 mii lei procurat de MAI de la firma „Transatlantic” S.R.L. în 2007; • „Şcoda Octavia Tour 1,6” şi „Şcoda New Superb Elegance 2,0 TDI” în valoare respectiv de 156,5 mii lei şi 375,8 mii lei procurate de DGPS în 2008 şi transmise aparatului MAI; • „Şcoda New Superb Elegance 3,6 V6 FSI” în valoare de 520 mii lei procurat de DGPS de la „DAAC Auto” S.R.L. în 2009, transmis la balanţa CTT şi utilizat de conducerea MAI; • „Dacia Logan MCV Ambiante 1,6 MPI” în valoare de 136,0 mii lei primit de DGPS de la „DAAC-Autosport” S.R.L. şi transmis la balanţa CTT. Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

107

Transparency International – Moldova

TI 20/11 din 06.04.2011 Către Parlamentul Republicii Moldova În atenţia: Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, Comisiei economie, buget şi finanţe Pornind de la priorităţile Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează implementarea Hotărîrii Curţii de Conturi (CC) nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni). În hotărîrea citată au fost relevate un şir de abateri de la legislaţie şi deficienţe în activitatea MAI, pentru lichidarea cărora şi minimalizarea riscului apariţiei acestora pe viitor, CC a înaintat o serie de recomandări MAI şi a informat unele autorităţi publice, inclusiv Parlamentul Republicii Moldova despre rezultatele auditului pentru luare de atitudine.

Procesul de monitorizare efectuat de TI-Moldova cuprinde solicitarea de informaţii de la autorităţile publice antrenate în realizarea hotărîrii, efectuarea unui sondaj de opinie a reprezentanţilor instituţiilor auditate de CC şi organizarea unui focus-group cu reprezentanţii MAI, MF, CC, Procuraturii Generale, Guvernului, CC şi Parlamentului (în cadrul căruia vor fi analizate problemele de ordin normativ, instituţional şi financiar ce ţin de implementarea acestei hotărîri şi vor fi determinate soluţiile de remediere a situaţiei). Raportul de monitorizare va fi prezentat CC, Guvernului şi Parlamentului Republicii Moldova.

Pentru a facilita procesul de monitorizare a hotărîrii citate, solicităm respectuos să desemnaţi câte o persoană din Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Comisia economie, buget şi finanţe pentru participarea la focus-group (data şi locul organizării acestuia le vom comunica ulterior).

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

108

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI- 25/11 din 17.05.2011 Domnului Viorel Radeţchi Procuror Anticorupţie Cu referinţă la scrisoarea Procuraturii Anticorupţie nr.1037 din 21.02.2011 expediată la TI-Moldova ca răspuns la solicitarea de informaţii privind implementarea Hotărârii Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010, vă rugam respectuos să ne comunicaţi dacă până în prezent au apărut careva informaţii noi privind urmărirea penală în contextul următoarelor cauze penale: • nr. 2010978051 pornită la 25.02.2010 în baza art. 191 alin. (5) Cod penal pe faptul însuşirii ilegale de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI a mijloacelor financiare în sumă de 1392,3 mii lei parvenite în adresa MAI de la Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie; • nr. 2010978053 pornită la 12.02.2010 în baza art.329 alin.(2) lit.(b) Cod penal pe faptul neglijenţei în serviciu comise de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI; • nr. 2010978055 pornită la 18.02.2010 în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal pe faptul abuzului de serviciu comis de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul MAI. În ceea ce priveşte cauza penală nr. 2010978054 pornită la 18.02.2010, în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal pe faptul abuzului de serviciu comis de către administratorul ÎS „Dinamo - M.A.” Oleg Ermacicov, solicităm să ne comunicaţi cum s-a constatat lipsa cauzării prejudiciului invocat în calitate de motiv de încetare a acesteia.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

109

Transparency International – Moldova

TI 27/11 din 18.05.11 Domnului Alexei Roibu Ministru al Afacerilor Interne Stimate domnule ministru, în conformitate cu răspunsurile MAI (scrisorile nr. 15/3-367 din 01.03.2011 şi nr. 15/1– 1093 din 12.05.2011) privind implementarea de către minister a Hotărârii Curţii de Conturi nr.5 din 26.01.2010, în special în contextul aplicării sancţiunilor disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public, am fost informaţi că acestor persoane nu li s-au aplicat sancţiuni, deoarece la momentul controlului ele erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului. În acest context TI-Moldova intenţionează să traseze evoluţia în cariera persoanelor în cauză si să afle dacă ele sunt încadrate în continuare în serviciul public. Pentru a facilita acest proces, precum şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie, solicităm respectuos să ne comunicaţi: • numele şi prenumele conducătorilor următoarelor subdiviziuni ale MAI în activitatea cărora auditul extern şi intern au depistat abateri de la legislaţie: - Centrul Tehnic şi Transport; - Serviciul Protecţia Civilă şi Situaţii Excepţionale; - Direcţia Generală Pază de Stat; - Brigada cu Destinaţie Specială „Fulger”; - Departamentul Trupelor de Carabinieri; • numele persoanei (eventual, a conducătorului Grupului de lucru pentru achiziţii publice al MAI) care a semnat contractele de achiziţii publice la efectuarea cărora Curtea de Conturi a depistat abateri de la legislaţie; • temeiul legal al eliberării din funcţie a directorului ÎS „Cartuş”, Oleg Toderiţa şi şefului Direcţiei Medicale, Valeriu Obadă, invocat în ordinele MAI (informaţia despre eliberarea din funcţie a acestora este înserată pagina web mai.gov.md/content/5882).

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv

110

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI

TI - 28/11 din 18.05.11 Domnului Serafim Urechean, Preşedinte al Curţii de Conturi a Republicii Moldova Pornind de la acţiunile prioritare ale Guvernului Republicii Moldova în contextul luptei împotriva corupţiei care vizează consolidarea capacităţii Curţii de Conturi (CC) ca instituţie supremă de audit al finanţelor publice şi de asigurare a mecanismului de valorificare a acestuia, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) monitorizează în baza Memorandumului de cooperare cu CC implementarea Hotărârii CC nr.5 din 26.01.2010 privind Raportul auditului legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare şi a unor aspecte privind gestionarea patrimoniului public la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi unele instituţii subordonate în perioada anilor 2002-2009 (9 luni).

Potrivit p.2 din hotărârea citată, conducerea MAI urma să aplice sancţiuni disciplinare persoanelor cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi la gestionarea patrimoniului public. Fiind solicitat să comunice despre implementarea acestei recomandări a Curţii de Conturi, MAI ne-a informat că persoanelor date nu li s-au aplicat sancţiuni disciplinare, deoarece la momentul controlului ele erau concediate sau au demisionat după efectuarea controlului. În acest context TI-Moldova intenţionează să traseze evoluţia în cariera persoanelor în cauză si să afle dacă acestea sunt încadrate în continuare în serviciul public. Pentru a facilita acest proces, precum şi în temeiul Legii privind accesul la informaţie, solicităm respectuos să ne informaţi numele şi prenumele conducătorilor următoarelor subdiviziuni ale MAI în activitatea cărora misiunea de audit a Curţii de Conturi a depistat abateri de la legislaţie: - Centrul Tehnic şi Transport; - Serviciul Protecţia Civilă şi Situaţii Excepţionale; - Direcţia Generală Pază de Stat; - Brigada cu Destinaţie Specială „Fulger”; - Departamentul Trupelor de Carabinieri.

Totodată, rugăm să ne comunicaţi numele persoanei (eventual, conducătorul Grupului de lucru pentru achiziţii publice al MAI) care a semnat contractele de achiziţii publice la efectuarea cărora Curtea de Conturi a depistat abateri de la legislaţie.

Cu respect, Lilia Caraşciuc Director executiv 111

Transparency International – Moldova Anexa 3. Informaţii privind implementarea Hotărârii Curţii de Conturi nr. 5 din 26.01.2010 oferite de autorităţile publice

112

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

113

Transparency International – Moldova

114

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

115

Transparency International – Moldova

116

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

117

Transparency International – Moldova

118

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

119

Transparency International – Moldova

120

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

121

Transparency International – Moldova

122

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

123

Transparency International – Moldova

124

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

125

Transparency International – Moldova

126

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

127

Transparency International – Moldova

128

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

129

Transparency International – Moldova

130

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

131

Transparency International – Moldova

132

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

133

Transparency International – Moldova

134

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

135

Transparency International – Moldova

136

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

137

Transparency International – Moldova

138

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

139

Transparency International – Moldova

140

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

141

Transparency International – Moldova

142

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

143

Transparency International – Moldova

144

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

145

Transparency International – Moldova

146

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

147

Transparency International – Moldova

148

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

149

Transparency International – Moldova

150

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

151

Transparency International – Moldova

152

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

153

Transparency International – Moldova

154

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

155

Transparency International – Moldova

156

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

157

Transparency International – Moldova

158

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

159

Transparency International – Moldova

160

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

161

Transparency International – Moldova

162

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

163

Transparency International – Moldova

164

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

165

Transparency International – Moldova

166

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Anexa 4

CHESTIONAR Acest sondaj este desfăşurat la solicitarea Curţii de Conturi (CC) în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării hotărârii CC nr.5 din 26.01.2010: cazul MAI” realizat de către Transparency International – Moldova prin intermediul Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Scopul sondajului constă în evaluarea opiniilor reprezentanţilor autorităţilor publice auditate de CC privind calitatea auditelor CC efectuate pe parcursul anului 2010 şi integritatea auditorilor acesteia. Coordonatorul �������������������������������������������������� sondajului este Efim Obreja, expert Transparency International – Moldova. Informaţii de contact: tel. 203485, fax 237876, e-mail: office@transparency.md Vă mulţumim anticipat pentru participarea la sondaj şi Vă asigurăm că chestionarul este anonim, rezultatele sondajului vor fi prezentate într-o formă generalizată.

Vă rugăm să fiţi obiectiv la completarea chestionarului.

Auditul intern 1. În instituţia dvs. este implementat sistemul de control intern şi audit intern? a) Da b) Nu c) NŞ d) NR 2. Cât de frecvent se efectuează aceste misiuni interne? a) Lunar d) Anuale)

b) Trimestrial c) Semestrial e) Altele(indicaţi)___________

3. Rapoartele misiunilor de audit intern sunt făcute publice? a) Da ������������������ b) Nu c) NŞ 4. Dacă Da, în ce mod? a) Pe pagina web a instituţiei

b) În publicaţia periodică a instituţiei c) Altele

5. Au fost depistate nereguli, abateri de la legislaţie în cadrul auditului intern? a) Da

b)Nu

c)NŞ

167

Transparency International – Moldova Auditul extern 6. De câte ori pe parcursul ultimilor trei ani Curtea de Conturi a efectuat controale/audite în instituţia dvs.? a) 1 dată b) De 2 ori c)De 3 ori d) Altele (indicaţi) ________ 7. În cadrul auditului din a.2010 Curtea��������������������������������������������������� de �������������������������������������������������� Conturi a depistat careva nereguli, neconformităţi sau încălcări ale legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului public? a) Da b)Nu c)NŞ 8. Dacă Da, instituţia publică a adoptat şi a implementat măsuri pentru înlăturarea neregulilor, neconformităţilor sau încălcărilor legislaţiei depistate de Curtea de Conturi? a) Da b)Nu c)NŞ 9. Cum consideraţi, persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice au fost sancţionate de către administraţia instituţiei publice? a) Da b)Nu c)NŞ 10. Rapoartele privind măsurile implementate pentru executarea hotărârii Curţii de Conturi au fost date publicităţii de către instituţia publică? a) Da b)Nu c)NŞ 11. Dacă Da, unde? a) Pe pagina web a instituţiei

b) În publicaţia periodică a instituţiei

c) Altele

12. Pe parcursul auditului Curţii de Conturi efectuat în a. 2010 au fost situaţii când auditorii v-au dat de înţeles că pe căi neoficiale poate fi „îmbunătăţit” Raportul de audit? a) Da b)Nu c)NŞ 13. Cum aţi evalua obiectivitatea şi profesionalismul auditorilor Curţii de Conturi?

Obiectivitatea Profesionalismul Înaltă Medie Joasă Înalt Mediu Jos 14. Cum aţi aprecia competenţa auditorilor Curţii de Conturi la desfăşurarea următoarelor proceduri? Înaltă Medie Joasă Stabilirea scopului şi obiectivelor auditului Obţinerea probelor de audit Obţinerea declaraţiilor/explicaţiilor în scris de la conducerea entităţii auditate Documentarea probelor de audit Raportarea

168

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI 15. În ce măsură auditorii Curţii de Conturi v-au informat despre documentele/datele care trebuie prezentate pentru efectuarea auditului? a) Pe deplin b) Parţial c) Nu m-au informat d) NŞ 16. Câtă încredere aveţi în auditorii Curţii de Conturi? a) Încredere deplină b) Multă încredere c) Puţină încredere d)Nu am deloc încredere 17. Cum apreciaţi atitudinea auditorilor Curţii de Conturi faţă de dvs. şi/sau alţi angajaţi ai instituţiei pe parcursul auditului? a) Amabilă, respectuoasă b) Neutră c) Nepoliticoasă d) NŞ 18. Cum aţi putea evalua independenţa şi imparţialitatea auditorilor Curţii de Conturi? a) Înaltă b) Medie c) Joasă d) NŞ 19. Cunoaşteţi cazuri de utilizare de către auditorii Curţii de Conturi a funcţiei de serviciu în scopuri personale? a) Da b) Nu c) NŞ 20. Consideraţi că acţiunile şi deciziile Curţii de Conturi sunt influenţate de către politicieni, demnitari de stat sau de relaţii cu persoane apropiate? a) Da b) Nu c) NŞ 21. Garantându-vă încă o dată anonimatul, Vă rugăm să descrieţi un caz concret de comportament neadecvat, neetic sau un caz de conflict de interese ori de corupţie care a avut loc cu angajaţii instituţiei dvs. sau auditorii Curţii de Conturi pe parcursul a.2010 (eventual, un caz din propria experienţă sau din experienţa colegilor instituţiei în care activaţi) 22. Vă rugăm să expuneţi obiecţiile dvs. privitor la auditul intern în instituţia dvs. şi auditul extern al Curţii de Conturi efectuate pe parcursul a. 2010 23. Vă rugăm să expuneţi propunerile dvs. privind îmbunătăţirea activităţii de audit intern în cadrul instituţiei dvs. şi de audit extern al Curţii de Conturi

169

Transparency International – Moldova Anexa 5. Articole din mass-media pe marginea HCC nr. 5 din 26.10.2010 Opiniile exprimate în următoarele publicaţii aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Transparency International – Moldova şi a finanţatorilor.

Curtea lui Papuc FLAGRANT // Acum patru luni, Curtea de Conturi făcuse public un raport de audit de la MAI în care nu se pomeneşte despre niciuna dintre gravele ilegalităţi comise la minister Ultimul raport de audit de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) făcut public acum o lună de Curtea de Conturi (CC) a şocat presa de la Chişinău. În document sunt dezvăluite grave încălcări comise de conducerea MAI, prin care bugetul de stat a fost prejudiciat cu zeci de milioane de lei. Raportul vine însă la doar patru luni după ce Curtea de Conturi mai făcuse public un raport de audit de la MAI în care nu se pomeneşte despre niciuna dintre gravele ilegalităţi comise la minister.

Despre aceste încălcări nu se aminteşte nici în rapoartele Curţii din anii precedenţi. Adevărata situaţie de la MAI a fost făcută publică de conducerea Curţii abia după schimbarea conducerii statului.

Directorul departamentului de audit de la CC, Valentina Madan, susţine însă că aproape toate încălcările grave de la MAI au fost descoperite şi în controalele de audit efectuate anterior, dar nu au fost făcute publice din diverse motive. În total, în ultimii şase ani, de când CC este condusă de Ala Popescu, la MAI au fost întreprinse câteva controale de audit: unul în 2006 – pentru verificarea activităţii financiare a ministerului pe parcursul anului 2005, unul la începutul lui 2009 – pentru controlul financiar al MAI în 2008 şi unul la începutul lui 2010 – prin care s-a verificat activitatea financiară de la MAI şi subdiviziunile acestuia din perioada 2002-2009.

De asemenea, în aceşti ani au fost întreprinse câteva controale de audit la instituţii aflate în subordinea MAI. Deşi ultimul raport de audit se referă la perioade verificate şi anterior de Curte, ilegalităţile mari de la MAI şi subdiviziunile sale le găsim doar în ultimul raport.

Moftul lui Papuc Potrivit acestui ultim raport, în anul 2005 Direcţia Generală Pază de Stat (DGPS) aflată în subordinea MAI, a procurat şi a transmis ulterior în folosinţă ministerului şi subdiviziunilor acestuia maşini şi alte bunuri de lux în valoare de milioane de lei. Astfel, numai automobilul “Toyota prado”, procurat pentru moftul ministrului Gheorghe Papuc, a costat 675 de mii de lei.

Această maşină a fost cumpărată de DGPS în urma unei licitaţii în care iniţial se planificate procurarea a 38 de automobile VAZ. Ulterior însă s-a decis ca în locul a 14 VAZ-uri din cele 38 să se cumpere o singură maşină 170

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI care costă la fel ca şi cele 14 luate împreună – Toyota lui Papuc. De altfel, licitaţia respectivă s-a produs cu multiple încălcări, constată în ultimul său raport CC. În acelaşi raport se mai aminteşte despre o altă maşină cumpărată la indicaţia conducerii MAI de către DGPS în baza unor documente fictive. Pentru acest „Mitsubishi Pajero” direcţia a plătit din banii publici peste jumătate de milion de lei.

Laptop pentru Stoicov Toate aceste încălcări nu se regăsesc în raportul CC din 2006 care de asemenea se referă la activitatea MAI din 2005 şi nici în raportul de audit al performanţei adoptat în mai 2009 de CC. În acele rapoarte nu se menţionează nimic nici despre notebook-ul de 22,8 mii de lei cumpărat în 2005 de MAI pentru deputatul comunist Iurie Stoicov, nici despre sutele de mii de lei cheltuite ilegal încă din acea perioadă de minister pentru plata chiriei sediului de la Botanica al Partidului Comuniştilor şi nici despre alte zeci de mii de lei cheltuiţi pentru întreţinerea maşinii MAI de care se folosea de fapt fracţiunea comunistă din Parlament.

Nu aveam cum să aflăm din raportul CC din 2006 nici despre afacerile pe care le-a avut MAI cu S.A. „Moldasig”, despre care se spune că ar aparţine fiului fostului preşedinte Vladimir Voronin. Despre unele dintre aceste încălcări s-a scris într-un raport al Curţii efectuat încă în 2005, dar acest document a fost secretizat la ordinul lui Gheorghe Papuc.

Pierderi de zeci de milioane Ultimul raport al Curţii abundă şi în încălcări comise în anul 2008 la MAI, care de asemenea nu se regăsesc în raportul întocmit de CC la începutul anului trecut. Astfel, din acel raport lipsesc informaţii despre ambulanţa cumpărată în 2008 de MAI cu aproape un milion de lei mai scump decât adevăratul preţ al maşinii (adică cu 4,2 mln. de lei – n.r.). Totuşi, trebuie să menţionăm că despre încălcările semnalate la această licitaţie de achiziţie se pomeneşte în câteva dintre rapoartele Curţii.

Nu găsim în niciun raport întocmit anterior de CC informaţii nici despre cele trei telefoane mobile care costă peste 17 mii de lei fiecare, cumpărate pentru conducerea MAI şi a Direcţiei medico-militare, nici despre miile de lei achitate lunar de Î.S. “Cartus” fondată de MAI pentru convorbirile de la mobil ale ministrului Papuc. Foarte vag se pomeneşte în rapoartele anterioare despre cele 36 de milioane de lei ratate la vânzarea unor imobile aflate în gestiunea MAI. Şi desigur, în niciunul din rapoartele Curţii de mai înainte, nu se suflă nicio vorbă despre închirierea de către MAI a sediului de la Botanica al PCRM. Papuc secretiza rapoartele CC Contactată de JURNAL, şefa Departamentului de audit din cadrul CC, Valentina Madan, ne-a explicat că multe dintre informaţiile menţionate în ultimul control de audit de la MAI au fost depistate anterior de către Curte. Unele au fost publicate în hotărârile CC, iar altele nu au putut fi date publicităţii pentru că MAI a secretizat acele rapoarte de audit. De asemenea, Madan ne-a dezvăluit că informaţiile despre sediul PCRM închiriat de MAI şi despre maşina ministerului 171

Transparency International – Moldova folosită de fracţiunea comunistă din Parlament nu au putut fi descoperite până acum pentru că banii folosiţi în aceste scopuri erau trecuţi la capitolul cheltuieli operative ale ministerului, care nu se verifică de CC. Aceste informaţii au fost verificate doar după ce Curtea a fost sesizată de cineva despre existenţa acestor ilegalităţi.

Madan ne-a mai informat că toate informaţiile despre ilegalităţile de la MAI au fost transmise, pe parcursul anilor, procuraturii. Asta deşi alte surse din cadrul CC ne-au declarat că, în ultimii şase ani, Curtea sesiza foarte rar procuratura despre încălcările pe care le descoperea.

Nu pretindem că aceste lucruri ar avea vreo legătură cu tăcerea Curţii, dar Ala Popescu a fost decorată în 2003 cu ordinul „Meritul Civic” „pentru muncă prodigioasă şi înalt profesionalism”.

Pe atunci Ala Popescu era prim-vicedirector al Cancelariei de Stat. În 2008, Voronin îi oferă cea mai înaltă distincţie în stat, „Ordinul Republicii”, pentru contribuţie meritorie la restaurarea mănăstirii „Curchi”.

Mariana Raţă, www.ziar.jurnal.md, 23.02.2010

Păcatele penale ale ex-ministrului Papuc Păcatele penale ale ex-ministrului Gheorghe Papuc se trag din timpuri mai vechi, încă de pe când lucra la Brigada cu destinaţie specială „Fulger”. Un control financiar la această brigadă a stabilit că Papuc ridica lunar câte doua salarii, semnând în liste de plată diferite, iar cel puţin 10 persoane care nu activau la „Fulger” ridicau regulat salarii. Dosarul penal pornit în baza acestor nereguli a tot fost plimbat prin instanţe, clasat, reluat şi apoi clasat din nou cu iuţeala fulgerului.

Sute de mii de lei la buzunar Gheorghe Papuc, adus în Moldova de ex-preşedintele Petru Lucinschi, a condus în perioada 1997-2000, Brigada cu destinaţie specială „Fulger”. Un control efectuat în anul 2000 de către Secţia Control Financiar şi Revizie a Ministerului Afacerilor Interne la Brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” a depistat că prejudiciul adus brigăzii de către conducerea acesteia în perioada 1995-1998 a fost de peste 360 mii de lei. Un document din rezultatele controlului financiar, care iniţial era şi în dosarul penal Detalii, arată clar sumele care au fost însuşite în perioada iunie 1997 - februarie 1998, perioadă în care Gheorghe Papuc era comandantul brigăzii. Astfel, potrivit documentului, în această perioadă, prin majorarea soldurilor pe listele de plată a salariului efectivului Brigăzii „Fulger”, a fost trecută, neîntemeiat, la cheltuieli suma de 42.170 lei, bani însuşiţi, de factorii de decizie din cadrul instituţiei (atenţie la coloniţa nr.8 în care sunt indicate sumele însuşite). Documentul respectiv este semnat de revizorul MAI, comandantul BPDS şi de către fostul contabil-şef al instituţiei. De asemenea, din casa BPDS au fost ridicate în avans zeci de mii de lei pentru procurarea pieselor de rezervă, a carburanţilor, produselor alimentare pentru efectiv, bani, care ulterior au fost trecuţi la cheltuieli, fără ca să existe dovada cheltuirii acestora. În perioada februarie 1998 – decembrie 1999, Papuc şi-a 172

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI atribuit plăţi suplimentare la salariu, ridicând lunar câte două retribuţii de pe liste diferite. Plăţi suplimentare la salariu au încasat şi alţi angajaţi din conducerea instituţiei. În total, pentru aceste plăţi a fost transferată suma de 86.181 lei. Mai mult, unii dintre angajaţii care au ridicat salarii duble nu au achitat o parte din impozitele pe venit la stat.

Salarii pentru angajaţi inexistenţi În timpul controlului s-a mai depistat că, în perioada 1997-98, la Brigada cu destinaţie specială „Fulger”, cel puţin 10 persoane care nu figurau în listele de personal îşi ridicau regulat salariul. În modul acesta au fost achitaţi 137.400 lei. Delapidări de fonduri s-au făcut şi la capitolul achiziţia produselor alimentare pentru „Fulger”, mai marii brigăzii furând şi din raţia soldaţilor.

Fraude – da, vinovaţi – nu Chiar dacă au fost depistate mai multe nereguli, nicio persoană din conducerea Brigăzii „Fulger” nu a fost trasă la răspundere. Volumul real al fraudelor poate fi mult mai mare. Asta pentru că o bună parte din documentele contabile dispăruseră inexplicabil. Nici pentru acest fapt nimeni nu a purtat răspundere. Este adevărat că, în 2000, urmare a controlului financiar, procuratura a pornit un dosar penal, în calitate de probe servind rezultatele controlului respectiv. În acest dosar, la început, potrivit unor surse din procuratură, Papuc figura drept unul din factorii de decizie care era bănuit de însuşire de fonduri şi alte încălcări ale legii. La scurt timp şi dosarul cu pricina a fost trecut pe linie moartă. În februarie 2002, guvernarea comunistă îl promovează pe Papuc în funcţia de ministru al Internelor, iar în noiembrie acelaşi an, şeful statului îi conferă gradul de general-maior de poliţie, pentru „rezultatele înregistrate de poliţie în lupta cu criminalitatea”.

Dosar reluat la insistenţa jurnaliştilor În anii următori, 2003 – 2004, jurnaliştii de investigaţie au reuşit să scoată de la naftalină informaţia din dosarul în care figura şi Gheorghe Papuc („Fulger şi Papuc” pe www.investigatii.md (http:// www.investigatii.md/index.php?art=16). La o sesizare a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, condus pe atunci de Alexei Roibu, a răspuns că „faptele expuse în articolul respectiv se cercetează în cadrul dosarului penal nr.2000038187”. Concomitent, CCCEC ne anunţa, spre surprinderea noastră, că „prin ordonanţa Procuraturii sectorului Buiucani, mun. Chişinău din 13.02.2004, urmărirea penală pe acest dosar a fost reluată, cauza penală fiind transmisă după competenţă CCCEC”Detalii. Numai că bucuria unei reuşite nu a durat mult. Ministrul Papuc a atacat în judecată mai multe publicaţii, care au scris în acea perioadă despre afacerile sale, procesele respective durând mai mult de un an.

Spălarea la faţă Chiar dacă Papuc nu a câştigat procesele cu jurnaliştii, acest fapt confirmând dreptatea de partea presei, organele de resort nu au investigat informaţiile din materialele jurnaliştilor. Între timp, se schimbă conducerea CCCEC şi noul director, Valentin Mejinschi, ne informează, fără să i-o cerem, că în cadrul dosarului cu pricina „Gh.Papuc niciodată nu a avut statut de bănuit sau învinuit” şi că „persoanele vinovate de încălcările comise în 173

Transparency International – Moldova activitatea financiară a BPDS „Fulger” nu au fost identificate”. Detalii Deşi directorul CCCEC ne asigura că dosarul se află în gestiunea Departamentului Urmărire Penală şi că vom fi informaţi despre rezultatele anchetei, ulterior nu ni s-a mai spus nimic despre rezultatul final. Mai târziu avea să aflăm că dosarul respectiv a fost clasat din nou, pentru că nu s-au găsit vinovaţii de delapidarea banilor publici de la Brigada „Fulger”. Este ştiut că toate operaţiunile financiar-bancare se fac doar cu semnăturile conducătorului şi a contabilului-şef, iar conducătorul instituţiei este obligat prin lege să poarte răspundere pentru gestionarea incorectă a banilor publici. Cum de CCCEC, care este specializat tocmai în anchetarea infracţiunilor economico-financiare, nu a reuşit să găsească vinovaţii în cazul delapidărilor de la Brigada „Fulger” este greu de înţeles.

Azi un ou, mâine un bou După cum vedem poftele ministrului au crescut proporţional în timp. De la zeci de mii de lei delapidaţi cu mai mulţi ani în urmă, s-a ajuns la milioane. Deja, probabil, nu mai miră faptul că ex-ministrul de interne este acuzat că ar fi fraudat bugetul de stat cu peste 40 mln de lei, aşa cum a declarat recent ministrul de Interne Victor Catan, făcând referire la rezultatele controalelor Curţii de Conturi. Seninătatea cu care ex-ministrul respinge acuzaţiile, lasă de înţeles că dânsul speră să fie scos basma curată şi de data aceasta. Rămâne să vedem, dacă acum organele de drept sunt de-a dreptul independente şi vor reuşi să ducă la bun sfârşit cazurile în care este cercetat fostul ministru al Internelor.

Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan a învinuit recent fosta conducere a ministerului în frunte cu Gheorghe Papuc de delapidarea a 40 mln lei din banii publici, care au mers la Partidul Comuniştilor. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă. „Curtea de Conturi a stabilit că din bugetul MAI au fost extorcate 40 de milioane de lei, bani care au fost folosiţi de Partidul Comuniştilor”, a declarat ministrul Catan. Potrivit acestuia, banii au fost extorcaţi prin diferite metode, cum ar fi vinderea unor loturi de pământ din gestiunea Ministerului de Interne la preţuri de nimic. Victor Catan a precizat că vinovată de extorcarea acestor bani este, nemijlocit, fosta conducere a Ministerului de Interne, adică precedentul ministrul şi viceminiştrii săi.

Publicaţia „Timpul” a precizat că „fosta conducere a MAI a extras din bugetul ministerului peste 68 de milioane de lei”, potrivit rezultatelor finale ale auditului efectuat recent la minister de Curtea de Conturi. Declaraţiile de acum o săptămână ale ministrului Victor Catan, precum că delapidările din banii poliţiei au constituit 40 de milioane de lei, reflectau doar rezultatele preliminare ale auditului, precizează „Timpul”. Fostul ministrul Gheorghe Papuc respinge acuzaţiile cu privire la delapidările de fonduri din bugetul ministerului, calificându-le drept aberaţii.

Cornelia Cozonac, Centru de Investigaţii Jurnalistice, www.investigatii.md, 22.01.2010

Cum a furat Papuc 68 de milioane Fosta conducere a MAI a înstrăinat în mod ilicit imobile ale ministerului, a procurat utilaje de la firme-fantomă, a ignorat legea în cadrul achiziţiilor publice, a finanţat comuniştii, şi-a ascuns venituri de zeci de milioane şi a sustras alte milioane din banii publici destinaţi poliţiei 174

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI După ce, ieri, vă relatam despre modul în care ex-ministrul Papuc a plătit peste 500 de mii de lei din banii poliţiei pentru arenda unui sediu al PCRM şi pentru a-l plimba pe degeaba cu maşina pe ex-deputatul comunist Iurie Eriomin, vă propunem alte ilegalităţi comise în gestionarea patrimoniului public al MAI, care au adus bugetului public prejudicii de peste 68 de milioane de lei. Datele expuse mai jos sunt preluate dintr-un extras din actul auditului Curţii de Conturi, efectuat recent la solicitarea MAI. Evaziuni fiscale, utilizarea ilegală a banilor bugetari, neglijenţa în serviciu, contrabanda, depăşirea atribuţiilor de serviciu, abuz de putere şi de serviciu. Săvârşite în mod repetat, aceste infracţiuni au adus foştilor şefi ai Internelor venituri de basm. Chiar dacă nu toate fraudele respective au fost comise de mâna lui Papuc, e puţin probabil ca el să fi fost atât de naiv şi neglijent în serviciu... Prima încălcare descoperită de auditul Curţii de Conturi datează cu anul 2003. Atunci, Direcţia Generală Pază de Stat (DGPS) a procurat o maşina BMW-520i.

Deoarece nu dispunea de banii prevăzuţi pentru aceasta, cheltuielile s-au făcut din bugetul destinat subdiviziunilor DGSP. Tranzacţia a fost efectuată fără licitaţie, cu firma „East-AutoLada”, care nici nu este dealer oficial al companiei BMW. În consecinţă, la costul materialelor pentru sistemele de semnalizare au fost reflectate neîntemeiat cheltuieli de 605,8 mii lei.

Accidente cu venituri, licitaţii trucate, reparaţii fără licitaţii MAI a stors sume frumoase chiar şi din accidentele rutiere. Unul dintre acestea s-a produs la 4 noiembrie 2006, cu un BMW al ministerului. Maşina era asigurată de „Donaris-Group”, care urma să achite despăgubiri de 376,3 mii lei. În mod legal, banii trebuia să fie transferaţi la MAI, ca apoi să ajungă în bugetul de stat. Însa ministerul s-a grăbit să o comercializeze imediat, prin intermediul firmei „Auto Space”. A fost vândută la preţul de 40 de mii de lei, dar la buget au fost transferate doar 11,3 mii. Nici suma despăgubirii nu a ajuns în haznaua de stat. Astfel, prejudiciul se ridică la 405 mii lei.

La licitaţii, Internele îşi alegeau câştigătorul după bunul lor plac, neglijând deschis legislaţia. În cadrul unei licitaţii din 10 ianuarie 2007, MAI a cumpărat 60 de tone de pulpe de găina pentru Departamentul trupelor de carabinieri. Grupul de lucru al ministerului a declarat câştigătoare firma „Avicola Shaver”, care a propus carnea la preţul de 32 de lei pentru un kilogram, neglijând neîntemeiat oferta firmei „Gemenii-Sarbu”, ce vindea acelaşi produs cu 28 de lei şi 75 bani.

Respingerea neregulamentară a ofertei cu cel mai mic preţ a generat cheltuieli suplimentare din bugetul de stat de 190 mii 100 lei.

Un nou caz de evaziune fiscală, numai că de data această e vorba de milioane. In aprilie-iunie 2007, MAI a selectat firma „SB-Fainex” pentru a executa lucrări la sediul Comisariatului de poliţie din s. Coşniţa, r-l Dubăsari. Nu ştim după ce criterii a fost aleasă firma în cauză, însă, ignorându-se principiul de concurenţă şi contrar prevederilor Legii achiziţiei de mărfuri, nici nu a fost organizată o licitaţie în acest sens. Doar mai târziu, după ce au început lucrările, documentele de achiziţii au fost întocmite formal, valoarea cheltuielilor fiind redusă cu 12 milioane 400 mii lei - bani publici care s-au pierdut fără urmă. Şi neglijenţa în serviciu se repetă. …maşini la preţuri duble, afaceri cu „fantome” 175

Transparency International – Moldova În octombrie 2007, în procesul de achiziţie a unei ambulanţe pentru MAI, firma „Decebal Impex” a aplicat un adaos comercial de 66% din cheltuielile de import, inclusiv taxe si accize. În consecinţă, maşina a fost procurată la un preţ cu 912 mii 800 lei mai mare. În acelaşi an, DGPS a procurat cinci unităţi de transport de lux, la preţuri exagerate. Bunăoară, preţul automobilului LEXUX LX470, achiziţionat din Arabia Saudită, a fost declarat de circa 120 USD, pe când un simplu certificat de la magazinele de specialitate din această tară arată ca maşina este aproape de doua ori mai ieftină. Numai la procurarea acestui automobil s-au efectuat cheltuieli suplimentare din banii publici de 499 mii 300 lei.

Un caz ieşit din comun s-a întâmplat, în anii 2006-2008, la Spitalul MAI. Conform actului de audit, fosta conducere a MAI a obţinut venituri ilicite fabuloase, achiziţionând pentru această instituţie utilaje medicale prin contrabandă. S-a constatat că, în urma adresărilor medicului-şef Valeriu Obada, echipamentul a fost procurat de la firme-fantomă, după cum figurează acestea în baza de date a Fiscului. Aceste operaţiuni dubioase au sărăcit bugetul de stat cu 9 milioane 274 mii lei. …mobile umflate, concedieri suspecte, dezordine de milioane Veniturile colosale, sustrase în mod fraudulos, nu le excludeau nici pe cele mai mici. În anii 20072009, fără a respecta principiile de eficacitate la utilizarea banilor publici, DGPS a cumpărat 17 telefoane mobile de lux contra sumei de 141 mii 600 lei. Numai în 2008, din bugetul destinat subdiviziunilor Direcţiei, au fost procurate patru mobile în sumă de 60 mii 700 lei. În februarieaprilie 2009, când ex-ministrul Papuc forfotea în lupta electorală pro-comunistă, au avut loc achiziţii publice de procurare a serviciilor de asigurare CASCO pentru patru automobile ale MAI. Deşi firma „Artas” a propus cea mai rezonabilă sumă a despăgubirii, destinată pentru bugetul de stat, a fost declarată câştigătoare „Moldasig”, cu o ofertă cu 119 mii 700 lei mai mică. Presa scria că „Moldasig” ar fi controlată de Oleg Voronin, care ar fi privatizat-o, după ce statul ar fi investit în ea sume uriaşe. Nu e exclus, cel puţin pentru că firma respectivă a reprezentat în ultimii ani (2004-2009) o altă sursă importanta şi neautorizată de venituri pentru şefii MAI. Prin încheierea unor acorduri cu „Moldasig”, ministerul s-a pricopsit cu 4 milioane 791 mii 100 lei. Banii au fost primiţi şi utilizaţi fără autorizarea guvernului, fără reflectarea la bugetul de stat, dar şi fără organizarea procedurilor legale de achiziţie.

Drepturile la muncă în MAI au fost valide numai pentru susţinătorii regimului comunist sau pentru cei care executau orbeşte ordinele lui Papuc. În anii 2003-2009, 72 de poliţişti au fost destituiţi neregulamentar din funcţie. Fie că apelau în judecată şi erau restabiliţi în funcţii, fie că li se plăteau îndemnizaţii de concediere, pentru aceasta s-au cheltuit ineficient un milion 654 mii lei. Inexplicabilă rămâne până în prezent demiterea din funcţie a celor doi colaboratori ai poliţiei rutiere, care au făcut posibilă depistarea transportării prin Chişinău a 200 sau 500 de kg de heroină.

Orice ministru ar premia asemenea colaboratori, dar Papuc i-a lăsat pe drumuri. De ce oare?... …MAI sărăcit nu doar de bani, dar şi de bunuri Daca aţi calculat cifrele evidenţiate până acum, încă nu aţi ajuns nici la jumătate. Pentru că cele mai mari venituri au ajuns în buzunarele foştilor şefi ai MAI prin tranzacţiile imobiliare 176

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI frauduloase, efectuate în 2008, când se apropiau alegerile şi sfârşitul guvernării comuniste.

Fără să respecte normele legale, MAI a înstrăinat atunci două construcţii nefinalizate - bunuri publice - cu suprafaţa totală de 2657,1 metri pătraţi. La fel de ilicit, executorii judecătoreşti au comercializat două imobile sechestrate şi un complex de clădiri ale MAI: comunicatele informative nu au fost publicate, obiectele nu au fost expuse la licitaţii şi terenurile aferente imobilelor nu au fost realizate împreună cu acestea. Aceste tranzacţii suspecte au generat neîncasări în haznaua publică de 36 milioane de lei.

Să nu excludem faptul că cel puţin o mare parte din aceşti bani au fost folosiţi în sprijinul comuniştilor la alegeri. Amintim despre prejudiciile de 502 mii 700 lei aduse bugetului de stat de către Papuc, prin achitarea plăţii pentru arendă a filialei Botanica a PCRM în anii 20042008. Ieri, pomeneam şi despre deputatul Iurie Eriomin, care a folosit timp de aproape cinci ani automobilul RAF-2203 al MAI, cu numărul de înmatriculare CMT 006, dar şi serviciile şoferului de la Interne Valeriu But. Aceeaşi maşina i-a deservit şi pe deputaţii comunişti Stepaniuc şi Calin. În acest mod, MAI a cheltuit neîntemeiat pentru PCRM încă 326 mii 200 lei.

Astfel, ajungem la suma anunţată iniţial - 68 de milioane 122 mii 300 lei. Nu există nicio probă şi e puţin probabil ca toţi banii sustraşi de MAI din bugetul de stat, în timpul guvernării comuniste, au fost cheltuiţi doar pentru PCRM, aşa cum anunţa presa săptămâna trecută. Numai Procuratura Generală, în cadrul unei urmăriri penale, ar putea depista unde au ajuns milioanele lui Papuc. Curios e doar dacă procurorii vor considera de cuviinţa acest lucru. Cândva, am văzut la o puşcărie o bătrână, închisă pentru un an şi jumătate pentru că nu avea ce mânca şi a furat o găină de la vecini…

Pavel Păduraru, www.timpul.md, 21.01.2010

Desecretizarea poate distruge PCRM Gheorghe Papuc: „Nu-i frumos dacă Svetlana Popa a fost implicată în înstrăinarea ilicită a două imobile ale MAI. Nu-i frumos din partea nimănui să facă aşa ceva”.

Popa s-a supărat pe partid, Dodon recunoaşte ilegalităţile comuniste, iar Papuc se spală pe mâini Gheorghe Papuc: „Nu-i frumos dacă Svetlana Popa a fost implicată în înstrăinarea ilicită a două imobile ale MAI. Nu-i frumos din partea nimănui să facă aşa ceva”.

Svetlana Popa: „Să vă spun că-s indignată, e puţin spus! Pe cuvântul meu de cinste, pana în adâncul sufletului sunt revoltată!”.

Desecretizarea actelor cu care a operat fosta guvernare provoacă contradicţii printre foştii şi actualii demnitari comunişti. Unii dintre aceştia îşi descoperă cu surprindere numele în documentele altădată secrete, în ipostaze de infractori, şi îşi condamnă colegii de partid. Alţii recunosc că regimul Voronin a călcat prin străchini la capitolul respectării legii. De acest lucru ne-am convins, documentându-ne despre numai doua scrisori secrete către Voronin privind 177

Transparency International – Moldova înstrăinarea ilegală a patru imobile ale MAI - tranzacţii care au prejudiciat bugetul de stat cu peste 30 de milioane de lei. În prima misivă, din 16 noiembrie 2007, Valentin Mejinschi, în calitate de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Corupţiei (CCCEC), îl informează pe Voronin despre înstrăinarea ilicită a doua imobile ale MAI de pe str. Pietrarilor 1/3 si str. Mazililor 34. La prima adresă se afla un complex de clădiri cu teren aferent de 3,832 ha, gestionat, la momentul comercializării, de Departamentul Trupelor de Carabinieri. În 2004, pentru stingerea unei datorii a MAI de 887 mii lei, executorii judiciari au expus la licitaţie şapte construcţii din imobilul respectiv, cu suprafaţa de 2250 metri pătraţi. La licitaţie au participat doua persoane şi a câştigat un oarecare Viorel Ipati. Acesta a înstrăinat îndată clădirile cumpărate firmei „Improiectcons”. În 2007, această firmă procură trei loturi, de circa trei hectare, pe aceeaşi adresă, contra la 3,5 mln. lei. Potrivit lui Mejinschi, conducerea MAI nu ştia nimic despre această tranzacţie. Şi celălalt imobil, de pe str. Mazililor, a fost înstrăinat în mod identic - executorii au aplicat sechestru, l-au scos la licitaţie, unde au participat doua persoane şi a câştigat Viorel Ipati, care l-a înstrăinat imediat altei firme. Ambele licitaţii s-au desfăşurat ilegal, fără a fi anunţate în „Monitorul Oficial”. Pe aceste cazuri a fost pornită o cauză penală, transmisă deja în judecată.

Potrivit procurorilor, singurul bănuit este un executor judiciar.

Merită atenţie şi remarca lui Mejinschi, precum că imobilele cu pricina au fost înstrăinate de către oamenii de încredere ai Svetlanei Popa şi ai lui Victor Pacalo. Aceleaşi doua persoane despre care MAI anunţa recent că au participat la sărăcirea bugetului de 500 de mii de lei, pe care „ministerul lui Papuc” i-a plătit pentru arenda filialei Botanica a PCRM, precum şi la acapararea unor imobile ale Sanatoriului „Constructorul”. Solicitaţi de noi, însă, cei doi s-au arătat nedumeriţi. „Nu ştiu nimic despre aceste imobile şi nu-l cunosc pe Ipati”, ne-a spus Victor Pacalo. Svetlana Popa, însă, a explodat, supărată pe Mejinschi: „Să vă spun că-s indignată, e puţin spus! Cinci ani de zile am fost lider de fracţiune în CMC, alături de Ghimpu, Urechean şi nimeni nu poate să-mi reproşeze că am încălcat legea. Pe cuvântul meu de cinste, până în adâncul sufletului sunt revoltată! Am fost un om corect şi cinstit”.

Popa, care activează de 15 ani în domeniul imobiliar, îşi aminteşte că, în 2004, Viorel Ipati s-a consultat cu ea în privinţa acestor licitaţii, însă firma sa nu a evaluat imobilul si nici nu a organizat licitaţia. „A reusit omul doar să scape un cuvânt că a fost la mine şi deja a fost invitat la Anticorupţie, ca să mă învinuiască precum că eu aş fi factorul de decizie. Nu credeam ca oamenii pot să te calce chiar aşa în picioare! Am avut în partidul nostru mulţi deştepţi de-alde Mejinschi, nefericiţi că nu pot găsi compromisuri contra mea. Bine că alţii au vândut toată ţara asta şi nimeni nu-i vede, nu-i aude”, a adăugat deputata comunistă. Şi Gheorghe Papuc zice că nu ştie nimic despre implicarea Svetlanei Popa, dar „nu ar fi deloc frumos să fie aşa”. Papuc nu este de acord că actele au fost secretizate şi ne asigură că înstrăinarea imobilelor s-a făcut fără ştirea sa, iar el a luptat deschis pentru reîntoarcerea acestora. „Când am aflat, am eliberat din funcţie doi şefi de direcţie, pentru lipsă de control asupra gestionării obiectivelor. Tot la iniţiativa mea, materialele respective au ajuns în judecată”, afirmă Papuc.

178

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI În cea de-a doua scrisoare, datată cu 26 iunie 2008, Sergiu Puşcuta, tot ca şef al CCCEC, anunţa prejudicii la buget de 27 de milioane lei în urma înstrăinării frauduloase a altor doua imobile ale MAI. Construcţiile nefinalizate din str. Spicului 6 şi str. Petricani 88, cu suprafaţa de 5,5 hectare, au fost comercializate unor agenţi economici la preţul de 4 milioane de lei, pe când preţul de piaţă, la data comercializării, constituia 27,5 milioane lei. În scrisoare se arată că Ministerul Finanţelor şi cel al Economiei s-au expus negativ în privinţa comercializării acestor obiecte.

Cu toate acestea, ele s-au vândut, ba încă - culmea! - fără a fi expuse la licitaţie. În septembrie 2008, cu o lună înainte de reîntoarcerea lui Papuc în funcţia de ministru, şi pe această cauză a fost pornită o urmărire penală. Procurorul Adrian Popencu ne-a spus că nu exista încă niciun bănuit, deoarece mai are loc expertiza merceologică a construcţiilor.

Papuc însa işi neagă orice vină. El susţine că tranzacţiile au fost coordonate cu guvernul şi că imobilele au fost vândute la un preţ mult mai mare decât cel real… „Nu s-a făcut nimic samavolnic. Dacă cineva gândeşte aşa, există justiţia. Guvernul a acceptat licitaţia, pentru că MAI avea nevoie de bani pentru unele necesităţi”, a menţionat ex-ministrul. Când i-am spus că licitaţiile nici n-au avut loc, Papuc a negat nehotărât: „Nu, ele au fost puse la licitaţie. Dar eu numi amintesc acum. Dar au fost verificate de procuratură, apoi noi ne-am adresat în judecată, care a decis că acţiunile MAI au fost legale”. Solicitat de noi, Igor Dodon, ministrul Economiei la acea vreme, l-a contrazis pe Papuc, confirmând încă o dată că aceste tranzacţii ale comuniştilor au fost ilicite. „Atât ministerul, cât şi Agenţia proprietăţii publice, au dat aviz negativ la acest proiect. Ar fi bine să verificaţi corespondenţa şi veti găsi documentele necesare”, a specificat Dodon. Întrebat de noi cine era cointeresat de aceste ilegalităţi - Voronin sau Papuc -, dacă nu au ţinut cont de lege şi le-au săvârşit cu orice preţ, Dodon a râs…

Se pare că, într-adevăr, în PCRM lucrurile se imputesc. Nu-i exclus că desecretizarea ar putea ridica o răscoală internă contra lui Voronin. Cea mai importantă, însă, e altă întrebare - va fi cineva tras la răspundere sau doar vom continua să ascultam declaraţiile frumoase ale procurorilor?

Pavel Păduraru, www.timpul.md, 18.02.2010

Unde-s milioanele din tranzacţiile imobiliare dirijate de Svetlana Popa?

Viorel Ipati, un apropiat al deputatei şi câştigătorul mai multor licitaţii de vânzare a imobilelor publice înstrăinate ilicit, nu are nici casă…

Deputata Svetlana Popa, fosta şefă a fracţiunii comuniste în Consiliul municipal Chişinău (CMC), ne spunea acum o lună că nu-l prea cunoaşte pe Viorel Ipati, bărbatul care a procurat la un preţ mic două imobile ale MAI, în cadrul unor tranzacţii ce au prejudiciat enorm Bugetul de Stat şi care acum se află în litigiu. La început am crezut-o, ca să aflăm apoi că acelaşi Ipati a cumpărat şi o bază de odihnă din Vadul lui Vodă, care nu putea fi supusă privatizării, iar evaluarea imobilului a fost făcută de „Oxel-Imobil” - firmă care a avut-o până recent ca director adjunct anume pe Popa. De fapt, pe Ipati îl cunosc chiar şi părinţii deputatei, iar la Vadul lui Vodă se vorbeşte că el ar fi verişorul soţului dnei Popa. Dacă deputata comunistă este corectă şi 179

Transparency International – Moldova cinstită, precum zicea, oare de ce ne-a minţit?

Baza „Izvoraş” a fost procurată tot de Ipati Timp de două decenii, baza de odihnă „Izvoraş” din Vadul lui Vodă s-a aflat în gestiunea Regiei municipale „Exdrupo”. Din cauza situaţiei financiare modeste a instituţiilor de acest gen, subordonate municipalităţii, bunurile bazei au fost sechestrate de mai multe ori, dar numai temporar. Ultimul director de la „Izvoraş”, Vasile Vârlan, nici nu se gândea că imobilul ar putea fi comercializat, fiind un bun municipal din sfera socială, ce nu era pasibil privatizării. Într-adevăr, această normă este stipulată în art. 53, al. 2 al Legii cu privire la privatizare. Dar, în 2003, lucrurile s-au schimbat pe neaşteptate. Din cauza unei datorii a „Exdrupo” faţă de buget, Fiscul a pus un nou sechestru pe bază şi a înstrăinat-o. „Au lucrat fără ştirea noastră. Tot Fiscul a găsit firma „Oxel-Imobil” - din a cărei conducere făcea parte şi Svetlana Popa -, care a evaluat imobilul şi a fost împuternicită să organizeze licitaţia”, precizează Vârlan.

Nici responsabilii de la „Exdrupo” nu-şi explică cele întâmplate. Potrivit ingineruluişef Vasile Panico, în 2000 întreprinderile municipale fuseseră obligate să-şi legifereze instituţiile aflate în subordine. „Tocmai pregăteam actele la cadastru, când, pe neprins de veste, am rămas fără „Izvoraş””, îşi aminteşte inginerul. Contabila-şefă a Regiei, Aliona Botezatu, menţionează că datoriile „Exdrupo” constituiau circa un milion de lei, dar preţul de vânzare al bazei a fost stabilit la 156 mii de lei, licitaţia fiind câştigată de Viorel Ipati. Sursele noastre de la Vadul lui Vodă afirmă că tranzacţia a fost susţinută şi de primarul comunist al satului, Iurie Onofriciuc, care ar fi interzis altor persoane să participe la licitaţie. Nu ştim cât e de adevărat, dar şi edilul ascunde ceva. El afirmă că „Izvoraş” a fost privatizată înainte de vara lui 2003, când a devenit primar, dar actele despre licitaţie datează cu 3 noiembrie 2003…

Mama Svetlanei Popa despre Viorel Ipati De atunci, „Izvoraş” parcă e o oază a pustiului. Drumul spre bază e blocat, iar porţile îi sunt zăvorâte. Nici ţipenie de om, nici zare de câine. Totuşi, ne asigură sătenii, mai sunt excepţii.

De pildă, acum doi ani, acolo au avut loc lucrări de reconstrucţie, iar muncitorii susţin că lucrările erau dirijate de „Sveta lu’ Cotruţă”. Aşa e supranumită deputata la Vadul lui Vodă, în satul său de baştină. Potrivit Eudochiei Hangan, inspector la „Apă-canal” în sat, Popa mai are aici vreo trei imobile. Într-o casă i-a adus pe socrii săi, iar alta e chiar reşedinţa sa de vară. „Ei nu au contracte cu întreprinderile de prestare a serviciilor comunale şi nu se ştie cum achită plata serviciilor”, adaugă Hangan.

Totuşi, cum a ajuns la Popa baza cumpărată de Ipati? Contactată de noi, Maria Cotruţă, mama deputatei, a oftat greu şi a exclamat nedumerită: „Care Viorel Ipati a cumpărat? De unde a luat Viorel asta? Nu-i drept, Doamne fereşte! N-am auzit ca Viorel să fi cumpărat ceva”. Femeia ne-a dat de înţeles că Ipati e rudă cu ginerele său, dar a menţionat că baza a fost cumpărată de un alt bărbat din Chişinău.

180

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI Acelaşi scenariu - Ipati a procurat şi imobilele MAI De menţionat şi rolul lui Ipati în respectivele tranzacţii. De regulă, se înstrăinau terenuri publice sechestrate şi evaluate la licitaţie cu un preţ de nimic. Indiferent dacă anunţurile despre licitaţii se publicau sau nu, Ipati participa şi era câştigător, după care imediat vindea imobilele către diferite firme. Cele mai răsunătoare cazuri, care au prejudiciat enorm haznaua publică şi sunt cercetate penal, au reprezentat comercializarea, în 2004, a două imobile ale MAI. Într-o scrisoare desecretizată a lui Valentin Mejinschi către Voronin se arată că ambele tranzacţii au fost efectuate de persoane de încredere ale Svetlanei Popa şi ale lui Victor Pacalo (directorul general al „Oxel-Imobil”). Scenariile descrise în document coincid în parte cu cel aplicat la Vadul lui Vodă. Astfel, pentru stingerea unor datorii ale MAI, executorii judiciari au expus la licitaţie 2.250 metri pătraţi dintr-un complex de clădiri de pe str. Pietrarilor 1/3 şi, respectiv, o clădire de pe str. Mazililor, 34. După ce a câştigat ambele licitaţii, Ipati a vândut imobilele firmelor „Improiectcons” şi „Megaflora”. Aceste firme au aceeaşi adresă juridică - într-un apartament de pe str. Zelinschi -, ambele fiind fondate de aceeaşi persoană, Lidia Sârbu.

Ulterior, în perioada când Iordan era primar, CMC a luat o decizie distrugătoare pentru municipiu.

Fără a organiza o licitaţie, în urma căreia bugetul municipal avea să aibă un câştig important, CMC a acceptat ca “Improiectcons” să cumpere 2,5 ha din terenul adiacent construcţiilor de pe Pietrarilor 1/3 cu numai trei milioane de lei. Potrivit experţilor Bursei “Lara”, în 2007, preţul unui ar în regiunea respectivă varia între 6000-8000 de euro. Un simplu calcul ne arată că, în cel mai bun caz, terenul s-a vândut de şapte ori mai ieftin, iar prejudiciul adus capitalei a constituit peste 20 milioane de lei. Pierderile sunt evidente, dar majoritatea comunistă din CMC, condusă de Popa, a închis ochii la ele.

Ipati: „Trăiesc foarte simplu” Am contactat-o pe Lidia Sârbu, şefa firmelor care cumpărau pe nerăsuflate imobile de la Ipati.

Fie că se simţea prost, fie că era emoţionată, dna Sârbu respira foarte greu… Avea o voce de femeie în vârstă, chinuită, tristă. Iată ce ne-a spus: „În primul rând, vreau să vă spun că… eu…. n-am văzut nicio ilegalitate. În al doilea rând… eu sunt persoană particulară şi de ce ar trebui să fac justificări?”. Întrebată dacă o cunoaşte pe Popa, ea a răspuns: „Scuzaţi, nu văd rostul de ce am discuta” şi a pus receptorul.

Despre Ipati am aflat că trăieşte la Budeşti. Puţin spus că nu e bogat - el nici casă nu are.

Locuieşte cu soţia în casa soacrei. De la soţie-sa am aflat că Viorel este matematician, iar acum lucrează operator la o staţie PECO... I-am sugerat că soţul său a fost folosit ca o unealtă în grandioase tranzacţii imobiliare şi ea a zis: „Of, nu-i de mirare…”. La rândul său, Viorel Ipati ne-a spus că participa la licitaţii, aflând despre ele din ziare (deşi uneori anunţurile nu se publicau), că a încercat să facă nişte bani, dar n-a reuşit. A tăcut îndelung când l-am întrebat dacă e rudă cu Popa şi dacă plătea la licitaţii din propriul buzunar, ca să adauge: „Îmi cer scuze, nu comentez aşa întrebare pe parcursul anilor. Nu mai am încredere în nimeni. Am fost chemat la toate instanţele, aşa că îmi întoarceţi amintiri foarte neplăcute. Eu lucrez simplu, trăiesc foarte simplu. Nu fac comentarii, îs sătul…”. Ipati ne-a spus că a vândut şi baza de odihnă „Izvoraş”.

181

Transparency International – Moldova El a tăcut şi mai mult când ne-am interesat dacă cumpărătorul a fost tot vreo firmă condusă de Lidia Sârbu. „Nu-mi aduc aminte”, a mai zis el. În al cui buzunar s-au scurs banii?

Amintim că, potrivit unor investigaţii ale MAI, Popa şi Pacalo au fost implicaţi şi în privatizarea ilicită a unui imobil al Sanatoriului „Constructorul” din Chişinău. Solicitat de noi, Pacalo ne-a rugat să nu-l mai deranjăm, arătându-se nemulţumit de articolele noastre despre firma sa. Iar Svetlana Popa nu ne-a răspuns la nici-un apel.

Anterior, au fost pornite urmăriri penale în privinţa celor două imobile ale MAI, iar dosarul ce vizează construcţiile de pe str. Pietrarilor a fost trimis în judecată. Ciudat e faptul că singurul învinuit este un executor judiciar... Nu-i exclus că executorul a greşit, sechestrând imobilele, dar nu el a stabilit preţul de vânzare, nu el a construit schema şi nu el a decis în locul CMC. Cât îl priveşte pe Ipati, dacă chiar el a cumpărat imobilele MAI şi baza „Izvoraş”, ar fi putut să-şi facă cu uşurinţă o avere pe cinste din vânzări. La fel, şi dna Sârbu. Numai că ei, probabil, nu s-au ales cu nimic. Şi atunci, unde s-au scurs milioanele din aceste escrocherii de proporţii şi cine şi-a bătut joc de aceşti oameni? Iată întrebarea ce ar trebui să preocupe procurorii.

Pavel Păduraru, www.timpul.md, 19.03.2010

Curtea clanului Voronin Odată cu venirea în fruntea Curţii de Conturi a Alei Popescu, hotărârile acestui organ de control care verifică corectitudinea gestionării banilor publici au devenit dintr-o dată foarte sterile.

Aproape că nu mai aveau nume ale persoanelor care se fac vinovate de gestionarea incorectă a banilor publici, ale agenţilor economici şi altele. Lectura hotărârilor CC îţi dădea impresia că în Moldova totu-i bine şi frumos. În spatele acestor hotărâri sterile însă se ascund sute de milioane delapidate sau care nu au ajuns în bugetul public, scheme frauduloase cu firmele clanului Voronin şi altele.

Câţiva dintre membrii CC, care au avut opinii diferite de cele ale majorităţii la aprobarea rezultatelor mai multor controale, dar şi experţi independenţi care au pus cap la cap actele reviziilor şi hotărârile publicate, au constatat că mai toate încălcările admise de responsabilii de la Guvern, ministere, în special cele legate de delapidarea banilor publici şi relaţiile dubioase ale statului cu anumiţi agenţi economici, au fost intenţionat omise din hotărârile publicate, iar o altă parte din constatări, care trebuiau transmise Procuraturii şi CCCEC n-au mai ajuns acolo.

Fraude de milioane – rămase doar pe hârtie Pe parcursul anilor 2006-2008 CC nu a supus controlului cele mai importante instituţii care contribuie la formarea bugetului public: Serviciul Vamal şi Inspectoratul Fiscal de Stat. Lipsa acestui control, în opinia expertului, favorizează economia tenebră. Unii membri din actuala componenţă a CC acuză instituţia de complicitate la aceste procese negative, care au favorizat înmulţirea firmelor „fantome”. Potrivit unor estimări prealabile, lipsa controlului la instituţiile 182

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI vizate a condus la micşorarea veniturile la buget de cel puţin două ori. Problema existenţei firmelor „fantomă” a fost pusă abia în 2009, dar şi atunci cu jumătate de glas. Despre acest fenomen vom reveni cu o investigaţie amplă în timpul apropiat. La fel, în perioada vizată, în mod intenţionat, nu au fost supuse reviziilor financiare Banca Naţională a Moldovei, Banca de Economii, Poşta Moldovei, SA Moldova Gaz, ÎS „Calea Ferată”. În cazul ultimei, controlul activităţii financiare pe anii 2003-2005 a scos în vileag delapidări de sute de milioane admise de către Ministerul Transporturilor şi Gospodăririi Drumurilor şi ÎS Calea Ferată, ambele structuri fiind conduse Miron Găgăuz. Cu toate acestea, constările au rămas doar pe hârtie. Aceeaşi soartă au avut-o şi rezultatele reviziilor la Academia de Ştiinţe a Moldovei pe perioada 2005-2006, la fel ca şi Auditul regularităţii la Ministerul Dezvoltării Informaţionale pentru anul 2007.

Afacerile Guvernului cu firmele lui Oleg – tăinuite Tudor Şoitu, fost sef de secţie in cadrul Curţii de Conturi ne-a spus ca deşi actele unui control, efectuat în 2007 la Guvern, probează încălcări grave, care au prejudiciat bugetul, în hotărârea CC din 1 iunie 2009 acestea nu se regăsesc. CC a dosit, potrivit lui Şoitu, informaţia privind sumele de 31,6 mil lei în anul 2005 şi 32,1 mil lei – în 2006 acumulate ca venituri de la darea în arendă a proprietăţii publice, care nu ajuns în bugetul de stat. Fără temei, CC, în hotărârea nr. 62 din 26.06.2007, a ocolit şi faptul admiterii de către Direcţia generală de administrare a clădirilor Guvernului a unei datorii de 3,15 mil lei ca urmare a neîncasării plăţilor pentru transmiterea patrimoniului în chirie. La fel, din hotărârea CC au fost omise toate constatările privind derogările de la legislaţie admise de Direcţia respectivă în relaţiile cu SRL „MoldconstructMarchet”, al cărui economist şef este Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Moldovei. De exemplu, controlorii CC au constatat că în anul 2006, cheltuielile pentru investiţiile capitale, administrate de către Aparatul Guvernului au crescut în comparaţie cu anul 2005 de la 26,9 mil. lei, la 48,8 mil lei, inclusiv pentru clădirea preşedinţiei de pe bd. Ştefan cel Mare, 154, de la 2,7 mil.lei la 24,5 mil lei, aceste sume fiind valorificate cu multiple încălcări de la normele existente de către SRL „Moldconstruct-Market”. In majoritatea cazurilor au fost majorate costurile lucrărilor executate de către SRL „Moldconstruct-Market”. Numai „la clădirea de pe str. Sfatul Ţării nr. 53, transmisă în exploatare în anul 2005, costul lucrărilor executate au fost majorate de la 5,1 la 10,1 mil lei” Pentru „merite deosebite” - Ordinul Republicii Întâmplător sau nu, dar după ce rezultatele controalelor CC au fost curăţate migălos de tot ce era legat cu afacerile clanului sau supuşilor săi din diferite ministere, Vladimir Voronin îi acordă preşedintelui Curţii de Conturi Ala Popescu cea mai înaltă distincţie în stat Ordinul Republicii, „pentru merite deosebite”. Anterior acestui eveniment, preşedintele Curţii de Conturi s-a mutat într-un apartament luxos din centrul capitalei, pe care i l-a oferit cu dărnicie din banii publici tot şeful statului. Aşa cum se obişnuia, printr-o hotărâre de Guvern secretizată. În apartamentul vechi, care e tot în inima capitalei, a rămas să locuiască unul din feciorii săi. Un alt fecior al preşedintelui Curţii de Conturi, la numai 23 de ani, imediat după absolvirea facultăţii, este promovat în funcţia de Consul al Republicii Moldova într-o ţară cu care Moldova are relaţii diplomatice.

183

Transparency International – Moldova Instituţiile de învăţământ controlate la ordin După evenimentele din aprilie 2009, când mii de studenţi au protestat împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare, CC s-a arătat brusc interesată de activitatea instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate şi, începând cu 16 aprilie, a dispuse controale la toate universităţile şi colegiile de stat din Chişinău. Printr-un ordin al preşedintelui CC, Ala Popescu, majoritatea controlorilor CC, inclusiv cei de prin raioane, au fost retraşi de la activităţile planificate în care erau antrenaţi incluşi în controlarea activităţii instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate din Chişinău.

Interesele mafiote din sistemul termoenergetic Potrivit lui Tudor Şoitu, cel mai important domeniu din sistemul economic al Moldovei – complexul termoenergetic a fost scos, contrar legislaţiei, de sub controlul CC. Cifra de afaceri a sistemului termoenergetic depăşeşte anual 9 miliarde de lei. Aşa-numita „autoeschivare” a CC de la verificarea activităţii sistemului termoenergetic, care gestionează proprietăţi cu o valoare de peste 20-24 miliarde lei (o parte din ele înstrăinate ilegal unor investitori străini), ar fi fost condiţionată de interese mafiote în domeniul termoenergetic pentru a submina întregul sistem, a declarat Şoitu.

Fraude masive la „Moldovagaz” Iată doar unele încălcări depistate în ultimii ani de fostul membru al Curţii de Conturi şi care, susţine el, trebuie să intre în atenţia organelor de drept. Patrimoniul ramurii gazului a fost înstrăinat ilegal „Gazpromului”, prin includerea în costul capitalului social a SA „Moldovagaz” a numai 50-55 la sută din lungimea reţelelor de transportare şi distribuţie a gazelor naturale.

Pe parcursul a peste 10 ani „Gazprom-ul” nu şi-a achitat cota-parte din capitalul social a SA „Moldovagaz” fixată preliminar la 01.10.1998, şi nu-şi îndeplineşte obligaţiunile privind dezvoltarea reţelelor de gaze pe teritoriul statului, din contul societăţii, prevăzute în contractul de constituire. La realizarea Programului de gazificare a R.Moldova (2001-2009), contrar prevederilor Contractului de constituire a SA „Moldovagaz”, au fost investite surse din bugetul public în mărime de 1 miliard de lei. Mai mult, persoanele fizice care au contribuit la crearea reţelelor de distribuţie a gazului au fost ilegal deposedate de aceste proprietăţi, valoarea cărora este de peste 3 miliarde de lei. CC însă nu a verificarea corectitudinii procesului de privatizare a patrimoniului statului din domeniul termoenergetic. Aceste proprietăţi de peste 3 miliarde lei nu sunt înregistrate ca bunuri mobiliare de către agenţiile teritoriale cadastrale, fapt care pune la îndoială legalitatea deblocării sumei de 1 miliard lei de la bugetul public. Patrimoniul de peste 4 miliarde lei este ilegal exploatat de SA „Moldovagaz”, dar CC continue sa tolereze aceste si alte încălcări din sectorul termoenergetic, afirmă Tudor Şoitu.

Delapidări – da, vinovaţi – nu Un studiu privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi, efectuat în 2009 de Transparency International - Moldova, atestă că acestea sunt executate doar parţial. Mai mult, în pofida multiplelor încălcări depistate, în cadrul instituţiilor publice, doar un singur angajat 184

Monitorizarea implementării hotărârilor Curţii de Conturi: cazul MAI a fost sancţionat disciplinar şi nici unul – administrativ sau penal. În urma chestionării funcţionarilor, fiecare al cincilea respondent a menţionat că acţiunile şi deciziile CC ar putea fi influenţate de către politicieni, demnitari sau de relaţii cu persoane apropiate, iar 8 la sută din participanţii la sondaj spun că s-au confruntat cu cazuri de corupţie sau conflict de interese admise de către funcţionarii CC. Efim Obreja, expert al TI, susţine că studiul a relevat mai multe neajunsuri, probleme serioase sau rezerve importante în activitatea CC, care reduc din capacitatea de a preveni corupţia în acest domeniu. O deosebită îngrijorare trezesc cele legate neaplicarea sancţiunilor persoanelor care au admis încălcări ale legislaţiei, nepublicarea datelor privind măsurile implementate pentru executarea hotărârilor CC, precum şi datele privind obiectivitatea auditorilor Curţii de Conturi, nivelul lor de competenţă şi profesionalism, independenţă şi imparţialitate.

Se vor autosesiza sau nu procurorii la ilegalităţile comise de către CC? Ca să nu fim acuzaţi de actualul preşedinte al Curţii de Conturi, Ala Popescu, că utilizăm informaţii neoficiale (altfel nici nu putem deoarece multe din actele de control ale CC nici nu au fost făcute publice) facem o precizare că atât fostul membru al CC Tudor Şoitu, cât şi unii dintre membrii actualei componenţe a CC sunt dispuşi să pună la dispoziţia procurorilor mai multe documente care atestă grave încălcări admise de CC şi care au fost tăinuite intenţionat, documente care atestă că bugetul public a fost fraudat cu sute de milioane de dolari, proprietăţile statului înstrăinate ilegal şi multe altele. Rămâne să vedem dacă procuratura şi alte instituţii ale statului se vor autosesiza şi vor face lumină şi în cazul Curţii de Conturi.

Cornelia Cozonac, Centru de Investigaţii Jurnalistice, www.investigatii.md, 05.02.2010

185

Transparency International – Moldova

186

Monitorizarea implementﾄビii hotﾄビﾃ｢rilor Curﾅ｣ii de Conturi: cazul MAI

187

Transparency International – Moldova

188