Pag. 3, 4
Liceul Teoretic Pag. 5, 6 "Evrika" din R`bni\a la cea de-a 30-ea aniversare Ministerul Finan\elor propune cre[teri salariale
Facerea de bine Pag. 3, 6, 7 [i sus\inerea aproapelui nu cunosc hotare Activit=\i de prevenire [i combatere a accidentelor rutiere
Via\a Sf`ntului Apostol [i Evanghelist Luca Cl=tite umplute cu sos de ciuperci Aromaterapia [i problemele toamnei
G`nduri care impresioneaz=
"Mult= lini[te [i pace are omul, c=ruia nu-i pas= nici de lauda, nici de ocara lumii." Thomas A. KEMPIS
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019 }n perioada 26-27 octombrie curent, colectivul de dans contemporan "Miraj", coregraf Tatiana Botezatu, [i care activeaz= pe l`ng= Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" din Rezina, a participat la cea de-a III-ia edi\ie a Concursului Interna\ional "Magia Dansului", desf=[urat= ]n Casa de Cultur= "Ion
Creang=" din T`rgu Neam\, Rom`nia. Cei 80 de copii din cele 5 grupe ale colectivului rezinean au demonstrat elegan\=, grandoare, m=iestrie, talent, performan\=, bucurie, fericire, frumuse\e, for\=, culoare [i multe emo\ii pozitive la coregrafiile demonstrate ]n scena, unde a avut loc competi\ia.
"Miraj" a ]nregistrat o nou= performan\= Iuliana POPA-CRUDU
Evenimentul culturalrecreativ este dedicat tuturor celor, pentru care dansul reprezint= art=, crea\ie, sentimentul de ]mplinire, un mod de via\= sau posibilitate de rela\ionare interuman= [i modalitate de comunicare universal=. Prin desf=[urarea acestui concurs, organizatorii [i-au propus s= men\in= o bun= rela\ie de colaborare cu coregrafii, familiile copiilor [i cu reprezentan\ii autorit=\ilor locale; s= creasc= stima de sine [i ]ncrederea ]n for\ele proprii ale elevilor participan\i; tinerii s= socializeze [i s= formeze rela\ii de prietenie cu copii din alte \=ri; s= ]mbine utilul cu pl=cutul [i s= descopere obiceiuri noi. Potrivit informa\iilor postate pe pagina dedicat= evenimentului, peste 1300 de copii [i 29 de coregrafi au reprezentat [colile de dans de unde
au venit, [i anume: Republica Moldova, Rom`nia, Ungaria, Italia, Fran\a. Concursul a vizat amatori [i profesioni[ti, fiind abordate stiluri diferite de dans. Astfel, s`mb=t= au fost planifica\i concuren\ii pentru sec\iunile "Street dance", "MTV Comercial", "Dans modern", "Majorete", "Dans tematic/Open", iar duminic=, competi\ia a continuat cu cei de la "Balet", "Dans contemporan", "Lyrical", "Jazz", "Acrodance", "Dans de carac-
ter". La finalul fiec=rei zile a avut loc gala celor mai bune momente [i premierea concuren\ilor, programul incluz`nd [i c`te un workshop cu un coregraf interna\ional. }n urma presta\iilor rezinenilor, ace[tia s-au ]nvrednicit de urm=toarele trofee: grupa I - locul III pentru "Espano" la sec\iunea "Dans de caracter", grupa a II-a s-a clasat pe locul I la sec\iunea "Dans de caracter" pentru coregrafia "Ameri-
cano"; grupa a III-ia s-a ]nvrednicit de dou= trofee; grupa a IV-a s-a clasat pe locul III pentru coregrafia "Spiridu[ii" [i locul II pentru "Dansul german"; grupa a V-ea a c`[tigat competi\ia cu o invita\ie ]n Italia din partea membrului juriului, dl Paolo Londi, coregraf interna\ional. Din partea organizatorilor, to\i participan\ii [i p=rin\ii lor au primit vouchere cu intrare gratuit= la Casa Memorial= "Ion Creang=" [i Cetatea Neam\ului. Potrivit ini\iatorilor, evenimentul a fost conceput pentru a sus\ine arta, cultura [i dansul, pentru a promova tinerii [i a le oferi [ansa de a participa la un concurs de un nivel c`t mai ridicat. Concursul respectiv a fost demarat ]n anul 2017 de c=tre Asocia\ia "Magia copil=riei" din T`rgu Neam\, fiind sus\inut [i de prim=ria ora[ului. De men\ionat c=, participan\ii nu au reu[it s= Sf`r[it ]n pag. 2
Argint pentru "Doina Nistrului" Aculina POPA
{i ]n acest an, ca acum dou=sprezece toamne, la Chi[in=u, ]n inima Republicii Moldova, sa desf=[urat tradi\ionalul Festival-concurs interna\ional de muzic= coral= "A ruginit frunza din vii", care, pe parcurs, a reu[it s= se impun= [i drept cel mai important eveniment coral al anului din \ar=. Evenimentul artistic s-a desf=[urat ]n perioada 17-20 octombrie ]n mai multe loca\ii din capital=: Teatrul "Ginta latin=", Muzeul Na\ional de Istorie, Sala cu org=, biserici din suburbiile Chi[in=ului. Organizat [i desf=[urat de c=tre Asocia\ia Muzical-Coral= din Moldova, Festivalul "A ruginit frunza din vii" are drept scop oferirea unei experien\e artistice [i sociale inedite [i de neuitat tuturor participan\ilor, deoarece ]n aria de desf=[urare a evenimentului cultural ][i dau ]nt`lnire interpre\i din diferite \=ri, de diferite culturi [i religii. Sf`r[it ]n pag. 2
2
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019
Prima [edin\= a comisiei consultative ]n contextul elabor=rii Programului de Revitalizare Urban= Argint pentru "Doina Nistrului" }nceput ]n pag. 1
Printre colectivele-participante la Festival, deja de ani buni, se ]nscrie armonios [i Corala "Doina Nistrului" de la Palatul raional de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina, care a reu[it s= cucereasc= juriul [i publicul spectator [i, ]n repetate r`nduri, s= revin= acas= cu locuri premiante. Edi\ia a XII-ea, cea din anul curent, le-a adus Diploma de argint ]n cagoria "C" "Coruri mixte". La aprecierea celor 5 piese interpretate (crea\ie compus= p`n= ]n anul 1600; crea\ie na\ional=, ce reprezint= \ara de origine; crea\ie de muzic= sacr=; crea\ie scris= dup= anul 1950 [i o crea\ie la libera alegere), membrii juriului au dat verdictul vizavi de presta\ia colectivelor, \in`nd cont de tehnica vocal=, realizarea artistic=, selectarea programului, emisia vocal=, varietatea stilistic= a programului [i efectul ei artistic. Felicit=ri, dragi membri al Coralei "Doina Nistrului", cu prilejul unui nou trofeu ]n palmares, succese mari pe viitor [i dragoste perpetu= pentru muzica coral=!
In memoriam: Ion [i Doina Aldea-Teodorovici - 27 de ani de la trecerea ]n nefiin\=
"Dou= vie\i [i o singur= credin\=" Eudochia IVANOV, ora[ul Rezina
C`nd spunem "tinere\e", ni se deschide un vast orizont, o cale de stele plin= de realiz=ri, o v`rst=, c`nd tindem spre ceea ce e mai bun.
Iar e toamn=, iar sunt ploi Peste glia cea strabun=, Dorul nostru pentru voi Pl`nge, pl`nge [i ne-adun=. E din nou toamn= colorat= ]n culorile celor doi c`nt=re\i ai c`ntecului rom`nesc de suflet, care au fost Doina [i Ion AldeaTeodorovici [i care [i-au
pierdut via\a la 30 octombrie 1992. Nimeni [i nimic nu ne poate alina dorul, dorul de lumina chipului lor. Dorul de c`ntecele, cu care au trezit iubirea de patrie [i neam, va fi mereu nemuritor. Ion [i Doina AldeaTeodorovici - dou= inimi, care au b=tut ]n acela[i ritm [i au ars ]n acela[i foc sacru pentru tot ce este frumos. Dou= minuni ale artei, doi ]ngeri ai universului muzicii, care ne-au alinat auzul cu farmecul acestui gen al artei. Au tr=it prin muzic=, c`nt`nd copil=ria, iubirea, limba, dragostea de Patrie [i pe marele Eminescu. Cei doi s-au ridicat la ceruri, l=s`nd ]n urma lor lumina sacr= a dragostei de \ar=, menit= s= vegheze [i s= c=l=uzeasc= pa[ii, g`ndul [i fapta ]ntru ]nve[nicirea fiin\ei noastre na\ionale. F=r= Doina [i Ion Aldea-Teodorovici, clopotele de la Putna bat mai domol; f=r= ei dragostea se c`nt= mai ]n surdin=; f=r= ei, am r=mas pustii. Au trecut ]n nemurire Dou= raze de lumin=, Dou= inimi alinate De o singur= iubire.
La data de 23 octombrie 2019, a avut loc prima [edin\= de constituire a Comisiei Consultative, activitate care face parte din suportul pe care ]l acord= Agen\ia pentru Dezvoltare Regional= "Centru" pentru localit=\ile din Republica Moldova, ]n elaborarea Programului de Revitalizare Urban=. Acesta are loc ]n cadrul proiectului "Sprijinirea administra\iei publice din Republica Moldova ]n implementarea politicii regionale prin dezvoltarea urban= integrat= [i sustenabil=", finan\at de c=tre Programul polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei [i Ministerul Agriculturii, Dezvolt=rii Regionale [i Mediului.
Comisia Consultativ= reprezint= o echip= format= din reprezentan\i ai sectorului civil, ONG-uri, institu\ii publice interesate [i simpli locuitori ai ora[ului. }n cadrul [edin\ei s-a agreat crearea comisiei consultative ]n num=r de 13 membri permanen\i, precum [i a unui regulament provizoriu. De asemenea, s-a discutat despre conceptul de revitalizare urban=, rolul comisiei ]n acest proces [i etapele parcurse p`n= la moment ]n elaborarea Programului de revitalizare urban=. Locuitorii ora[ului au ]mp=rt=[it problemele cu care se confrunt= ]n zona unde locuiesc, manifest`nd totodat= interes fa\= de Program [i dorin\a de
a schimba situa\ia de moment spre bine. Pentru urm=toarea [edin\= planificat= pentru data de 30 octombrie 2019, s-a propus ]ntocmirea unei liste a problemelor din zon= [i a loca\iilor care necesit= interven\ii de revitalizare ]n
mod prioritar. La momentul actual, elaborarea Programului de revitalizare urban= se afl= ]n desf=[urare, iar finalizarea acestuia este preconizat= pentru sf`r[itul anului curent. Surs=: prim=ria Rezina
"Miraj" a ]nregistrat o nou= performan\=
}nceput ]n pag. 1
ajung= bine acas=, deja au primit o ofert= de la echipa "Dance Land" din Ia[i de a participa ]n cadrul Concursului Interna\ional de Dans "Danse Land", edi\ia I, care urmeaz= s= se desf=[oare
pe 23 noiembrie 2019, la Teatrul "Luceaf=rul" din Ia[i. Sincere felicit=ri tuturor participan\ilor pentru frumoasa presta\ie, pentru rezultatele ]nregistrate [i pentru faptul c= p=rin\ii nu sunt indiferen\i, sus\in`nd [i ]ncuraj`nd micii
dansatori. Cuvinte de ]nalt= apreciere pentru neobosita [i for\a creatoare Tatiana Botezatu, care este conduc=torul artistic [i coregraful cu voca\ie al acestor copii minuna\i. Aceste rezultate, ]n mare parte, se datoreaz= muncii colo-
sale, dedica\iei [i responsabilit=\ii, pe care le depune dumneaei ]n cultivarea [i promovarea artei ]n r`ndul tinerei genera\ii. Mult succes tuturor celor care fac parte din marea familie a colectivului de dans contemporan "Miraj" din Rezina!
3
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019
Unica institu\ie de ]nv=\=m`nt cu predare ]n limba rom`n= din R`bni\a [i una dintre cele opt din st`nga Nistrului, Liceul Teoretic "Evrika", a ajuns la aniversarea a 30-ea. Liceul are 200 de elevi [i 30
de profesori. Cea mai mare problem= a institu\iei r=m`ne [i azi - lipsa unui sediu, elevii fiind nevoi\i s= studieze ]n localul unei foste gr=dini\e, transmite IPN cu referire la Elita TV.
Liceul Teoretic "Evrika" din R`bni\a la cea de-a 30-ea aniversare
Potrivit sursei, "dac= de la ]nceputuri, presiunile [i frica au redus din num=rul elevilor, acum, peste ani, Liceul a devenit [coala elevilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Aici vin s=-[i fac= studiile elevi din alte [coli din raionul R`bni\a [i chiar cei din raionul vecin - de peste Nistru - Rezina. Peste 1600 de fete [i b=ie\i au absolvit aceast= institu\ie de ]nv=\=m`nt. Zeci de absolven\i sunt azi cartea de vizit= a liceului ]n toat= lumea: ]n economie, drept, medicin=, showbiz [i alte domenii, fie ]n \ar= sau peste hotare [i chiar ]n Parlamentul European". Festivitatea aniversar= a Liceului a avut loc ]n incinta Palatului de Cultur= din ora[ul R`bni\a. La eveniment, p=rin\i ai primelor genera\ii de elevi [i-au amintit cum b=teau la u[ile ambasadelor, fiind uneori chiar [i oaspe\i
Cet=\eanul [i legea Rubrica "Cet=\eanul [i legea" vine ]n ajutorul cititorului nostru, care caut= r=spunsuri la ]ntreb=ri de ordin juridic. Continu=m aceast= tradi\ie pentru ca cititorii care sunt [i salaria\i la diverse ]ntreprinderi s= nu se simt= vulnerabili din punct de vedere juridic ]n fa\a celor care ]ncearc= s=-i manipuleze. La ]ntreb=rile primite la redac\ie va r=spunde Ion PREGUZA, expert ]n Departamentul juridic al Confedera\iei Na\ionale a Sindicatelor din Moldova, ]n fiecare luni [i joi de la 14.00 p`n= la 16.00. Ne pute\i contacta [i la linia fierbinte 0-800-800-20.
Garan\ii suplimentare la concediere
Care sunt categoriile de salaria\i, care beneficiaz= de garan\ii suplimentare ]n cazul concedierii lor pe motivul reducerii num=rului sau a statelor de personal? Ilie FILIMON, Chi[in=u Procedura de concediere ]n cazul reducerii num=rului sau a statelor de personal este prev=zut= de art. 88 din Codul muncii. }ns= aceast= procedur= nu prevede toate aspectele juridice ale concedierii salaria\ilor. De aceea, este necesar ca la concedierea salaria\ilor pe motivul reducerii num=rului sau a statelor de personal s= fie luate ]n considerare [i unele prevederi ale legisla\iei, care pun la dispozi\ie anumite garan\ii pentru unele categorii de salaria\i ]n materia concedierilor. De exemplu, art. 251 din Codul muncii interzice concedierea femeilor gravide, a femeilor care au copii ]n v`rst= de p`n= la patru ani [i a persoanelor care folosesc concediile pentru ]ngrijirea copilului, cu excep\ia cazurilor de lichidare a unit=\ii sau ]ncetarea activit=\ii angajatorului persoan= fizic=, ori pentru ]nc=lcarea disciplinei de munc=. Potrivit art. 257 din Codul muncii, concedierea salaria\ilor ]n v`rst= de p`n= la 18 ani, cu excep\ia cazului de lichidare a unit=\ii, se permite numai cu acordul scris al agen\iei teritoriale pentru ocuparea for\ei de munc=, respect`nd condi\iile generale de concediere. Art. 86, alin. (2) din Codul muncii dispune c= nu se admite concedierea salariatului ]n perioada afl=rii lui ]n concediul medical, ]n concediul de odihn= anual, ]n concediul de studii, de maternitate, ]n concediu par\ial pl=tit pentru ]ngrijirea copilului p`n= la v`rsta de trei ani, ]n concediu suplimentar nepl=tit pentru ]ngrijirea copilului ]n v`rst= de 3-4, ]n perioada ]ndeplinirii obliga\iilor de stat sau ob[te[ti, precum [i ]n perioada deta[=rii, cu excep\ia cazurilor de lichidare a unit=\ii.
nedori\i acolo, pentru a ap=ra [coala copiilor lor. Potrivit p=rin\ilor, colectivele pedagogice din institu\iile de ]nv=\=m`nt din raioanele de est au f=cut at`t de mult, c`t nu au f=cut toate guvern=rile de p`n= acum. Vorbind despre cele opt licee cu predare ]n limba rom`n= din st`nga Nistrului, Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic "Lucian Blaga" din Tiraspol, a spus c= acest lan\ din opt verigi a devenit acum foarte puternic. "Voi nu ]nv=\a\i istorie, voi face\i istorie", a spus Ion Iovcev. La eveniment au participat [i [efi de institu\ii de pe ambele maluri ale Nistrului, reprezentan\i ai Ministerului Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, Biroului pentru Reintegrare, alte autorit=\i de la Chi[in=u [i oaspe\i din Rom`nia. Surs=: ipn.md
Ancheta intern= [i aplicarea sanc\iunilor Care sunt condi\iile organiz=rii [i desf=[ur=rii unei anchete de serviciu? Nicolai BR+GARU, Str=[eni Organizarea [i desf=[urarea unei anchete de serviciu constituie un drept al angajatorului, pe care ]l poate aplica ]n scopul constat=rii obiective a circumstan\elor ]n care a fost comis= o abatere disciplinar=. Art. 108 din Codul muncii dispune ]n acest sens c=, ]n func\ie de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este ]n drept s= organizeze o anchet= de serviciu, a c=rei durat= nu poate dep=[i o lun=. Cercetarea abaterii disciplinare, ]n perioada anchetei de serviciu, este efectuat= de persoana abilitat= de angajator, prin acumularea de probe (informa\ii, date, documente, ]nregistr=ri video/audio, m=rturii, explica\ii, inclusiv din partea salariatului etc), care ar servi drept temei pentru decizia angajatorului privind aplicarea sanc\iunii pentru abaterea disciplinar= a salariatului.
Deplasarea ]n interes de serviciu
Via\a Sf`ntului Apostol [i Evanghelist Luca Sf`ntul Evanghelist Luca era de neam din Antiohia Siriei [i din tinere\e a deprins ]n\elepciunea elineasc= [i me[te[ugul doctoricesc, f=c`ndu-se doctor iscusit. Apoi, a fost [i zugrav ales. Cuno[tea bine limba egiptean= [i greac= [i, deprinz`nduse des=v`r[it [i cu ]nv=\=tura evreiasc=, a mers la
Ierusalim. }n acea vreme, Domnul nostru Iisus Hristos, petrec`nd pe p=m`nt cu oamenii, sem=na s=m`n\a cuv`ntului m`ntuirii, care, cresc`nd [i ]n inima lui Luca, fiind un p=m`nt bun [i r=s=rind, a adus rod ]nsutit; c=ci Luca, auzind ]nv=\=tura ]n\elepciunii din gura lui Dumne-
zeu, mai mult= [tiin\= a scos de acolo, dec`t din [colile eline[ti [i egiptene, pentru c= a ]nv=\at a cunoa[te pe adev=ratul Dumnezeu, a crede ]n El [i a ]nv=\a [i pe al\ii credin\a. El a fost unul dintre cei [aptezeci de apostoli, despre care chiar el pomene[te ]n Evanghelia sa, zic`nd: "A ar=tat
Domnul [i pe mul\i al\ii [aptezeci [i i-a trimis, c`te doi, ]naintea fe\ii Sale, ]n toat= cetatea [i locul". Fiind [i Luca din aceea[i ceat= apostoleasc=, umbla ]naintea fe\ii Domnului, prin propov=duirea cea sf`nt=, g=tind calea Lui [i ]ncredin\`nd popoarele c= Mesia, Care era a[teptat, a venit ]n lume. C`t de scump= ]i era Sf`ntului Luca ]nv=\=tura Domnului nostru Iisus Hristos, c`nd Iisus cu Sf`r[it ]n pag. 6
Cum se calculeaz= perioada deplas=rii, pentru compensarea cheltuielilor, [i ]n ce m=sur= se men\ine locul de munc= [i salariul pe aceast= perioad=? Boris M~|U, Chi[in=u Potrivit Regulamentului aprobat prin Hot=r`rea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 05.01.2012, compensarea cheltuielilor de deplasare se efectueaz= pentru zilele afl=rii efective ]n deplasare, inclusiv pentru ziua plec=rii [i ziua sosirii, determinate conform men\iunilor ]n ordin sau ]n legitima\ia de deplasare [i ]n documentele de c=l=torie prezentate, ]n limitele termenului pentru care salariatul a fost delegat. Salariatului delegat ]n interes de serviciu i se p=streaz= locul de munc= [i salariul lunar pentru timpul deplas=rii, inclusiv pentru timpul afl=rii ]n drum, conform prevederilor articolului 175 din Codul muncii al Republicii Moldova. La delegarea persoanei care lucreaz= prin cumul, salariul se p=streaz= la acea entitate, care a delegat persoana respectiv=. Surs=: ziarul "Vocea Poporului"
4
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Salvatorii moldoveni au participat la un exerci\iu de amploare ]n Germania
O delega\ie de ofi\eri din cadrul Inspectoratului General pentru Situa\ii de Urgen\= (IGSU) a participat la exerci\iul interna\ional privind aplicarea tehnicilor moderne de salvare [i descarcerare "Rescue Days", edi\ia 2019. Peste 80 de instructori din Germania, Fran\a, Austria, Italia, Elve\ia, Statele Unite ale Americii, Olanda [i Slovenia au instruit mai mult de 600 de salvatori din 26 de \=ri ]n domeniul noilor tehnici de interven\ie [i salvare. }n decurs de patru zile, salvatorii din Republica Moldova au f=cut cuno[tin\= cu noile metode de descarcerare, deblocare, extragere a victimelor de sub d=r`m=turi, salvare ]n lan\, dar [i securizare, stabilizare [i ]nl=turare a construc\iilor, care prezint= pericol ]n urma situa\iilor de urgen\=. Totodat=, angaja\ii IGSU, ]n comun cu echipele de salvatori din alte \=ri, au practicat tactici de interven\ie prin simularea accidentelor rutiere grave cu implicarea mai multor tipuri de transport. Astfel, salvatorii din \ara noastr= au participat la exerci\ii, unde au efectuat lucr=ri de deblocare, descarcerare, dar [i salvare a mai multor persoane ]n urma accidentelor de circula\ie cu implicarea unui tren, autobuz, dar [i diverse autocamioane, utiliz`nd tehnici [i metode noi, dar [i echipament specializat. Evenimentul s-a desf=[urat ]n ora[ul Mosbach, Germania. Surs=: noi.md
Cel mai vechi muzeu din \ar= a s=rb=torit 130 de ani de la ]nfiin\are Cel mai vechi muzeu din republic= a s=rb=torit recent 130 de ani de la inaugurare cu o suit= de manifesta\ii deosebite - lansarea unei prime monografii despre istoria muzeului, o expozi\ie ce pune ]n valoare cele mai importante obiecte din patrimoniul institu\iei etc. Prin Decret preziden\ial, Muzeul Na\ional de Etnografie [i Istorie Natural= a fost decorat cu "Ordinul de onoare". Oaspe\ii au fost ]nt`mpina\i cu muzic= la Muzeul Na\ional de Etnografie [i Istorie Natural=. "Este o s=rb=toare [i un eveniment pentru istoria [i cultura noastr= na\ional=, fiind cea mai veche institu\ie din Republica Moldova, institu\ie cu un profund impact asupra culturii [i [tiin\ei din Republica Moldova. Avem un patrimoniu de excep\ie, apreciat de cele mai prestigioase institu\ii muzeale, avem piese care se ]ncadreaz= perfect ]n tezaurul mondial. Aici descoperim istoria, cultura [i natura Republicii Moldova", a spus Petru Vicol, directorul Muzeului Na\ional de Etnografie. "Muzeul Na\ional de Etnografie este cetatea identit=\ii neamului nostru rom`nesc dintre Prut [i Nistru. Noi suntem str=jerii acestei cet=\i", a spus Tudor Ungureanu, conduc=tor al ansamblului "{tefan-Vod=". }n sonorit=\ile folclorului muzical autentic vizitatorii admirau expozi\ia aniversar=, realizat= de o echip= de profesioni[ti ai muzeului din toate genera\iile. "Este o expozi\ie simbol, face\i 130 de pa[i prin aceast= expozi\ie, fiecare pas fiind egal cu un an din istoria acestei institu\ii", a spus Varvara Buzil=, cercet=tor [tiin\ific. "Aici asist=m la o ]nt`lnire, o ]nt`lnire a prezentului cu trecutul, dar [i mai mult, a mai multor aspecte ale trecutului. Putem vedea cum erau unele obiecte ]n trecut din domeniul etnografic, istoria natural=", a spus Bartlomiej Zdaniuc, ambasadorul Poloniei ]n Moldova. "Pentru mine muzeul are o ]nc=rc=tur= emo\ional= deosebit=, din copil=rie ]l vizitam, apoi cu b=iatul veneam [i m= bucur c= [i-a p=strat ]n timp elegan\a, are expozi\ii impresionante", a spus Svetlana Bivol, pre[edintele Uniunii Muzicienilor. A urmat lansarea unei monografii ce reprezint= munca cercet=torilor Constantin Ciobanu [i Mihai Ursu. O alt= surpriz= a fost lansarea unei c=r\i po[tale cu marc= fix= consacrat= istoriei de 130 de ani ai Muzeului, la temelia c=ruia au trudit mai multe genera\ii. "Este nevoie de foarte multe eforturi ca acest patrimoniu s= fie sprijinit. }mi exprim speran\a c= eforturile f=cute de Guvernul Republicii Moldova [i deschiderea pe care au manifestat-o colegii no[tri din Rom`nia pentru a sprijini un proiect de renovare a acestei cl=diri [i a acestui perimetru muzeal vor fi materializate. Dac= se va ]nt`mpla, vom reu[i peste c`\iva ani s= ne reg=sim ]ntr-un spa\iu renovat", a spus Liliana NicolaescuOnofrei, ministrul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii. Surs=: hotnews.md
Ministerul Finan\elor propune cre[teri salariale Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede cre[tere de salariu ]ntre 6 [i 10% pentru majoritatea angaja\ilor din institu\iile de stat. }n plus, pentru unele categorii de bugetari, retribu\ia ar putea cre[te cu p`n= la 2 000 de lei lunar.
Propunerile au fost discutate ]n cadrul unei consult=ri publice privind politica salarial= pentru anul 2020 [i pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finan\elor [i a ]ntrunit reprezentan\i ai sindicatelor [i autorit=\ilor publice centrale. Ministrul Finan\elor, Natalia Gavrili\a, a anun\at c= proiectul prevede corectarea unor inegalit=\i ]n nivelul de salarizare pentru unele categorii de angaja\i din domeniul educa\iei, din institu\iile penitenciare [i din domeniul ap=r=rii etc. Astfel, ]n cazul primarilor din localit=\ile cu p`n= la 20 de mii de locuitori, care ]n prezent pot avea salarii mai mici dec`t unii angaja\i din subordinea lor, cre[terile salariale vor atinge cifra de circa 1500 de lei lunar. Proiectul prevede major=ri [i pentru angaja\ii din sistemul educa\ional. De exemplu, salariile lunare ale directorilor adjunc\i din licee [i [colile profesionaltehnice vor fi mai mari cu circa 2000 de lei. }n cazul ]nv=\=torilor [i educatorilor, salariile vor fi majorate cu 680 de lei [i, respectiv, circa 900 de lei lunar. Ministrul Finan\elor a subliniat c= major=rile salariale vor fi ]nso\ite [i de m=suri de cre[tere economic= [i sporire a productivit=\ii muncii. "Problema demografic= afecteaz= fiecare sector al economiei, toate institu\iile se confrunt= cu probleme de recrutare de angaja\i. Una dintre solu\iile acestei probleme este cre[terea salariilor. Totodat=, consider=m c= aceste major=ri ale retribu\iei muncii trebuie corelate cu cre[terea productivit=\ii muncii, asta ]nseamn= sisteme de management, control intern [i introducerea tehnologiilor [i altor elemente care sporesc productivitatea muncii [i asigur= cre[terea economic=", a men\ionat Natalia Gavrili\a. Legea bugetului pentru anul 2020 va intra ]n vigoare dup= ce va fi aprobat= de Guvern, iar ulterior [i de Parlament. Surs=: diez.md
Arme de foc, distruse de poli\i[ti ]n Chi[in=u
Veaceslav Balan, [eful-adjunct al Direc\iei Generale Securitate Public=, a declarat c= evenimentul de distrugere a fost precedat de mai multe ac\iuni care au dus la acumularea armelor de\inute de civili, transmite [tiri.md cu referire la IPN. "Avem arme confiscate pe hot=r`ri judec=tore[ti, avem arme ie[ite din uz [i predate benevol de posesori [i avem arme de\inute ilegal [i ridicate ]n cadrul opera\iunilor poli\iene[ti", a spus Veaceslav Balan. {eful-adjunct al Direc\iei Generale Securitate Public= a IGP a spus c= cele mai vechi arme care au fost distruse dateaz= din 1952. Gheorghe Balan, [eful-interimar al IGP, a spus c= ac\iunea se deruleaz= ]n conformitate cu angajamentul asumat la nivel regional [i ]n Acordul de Asociere cu Uniunea European=. "Printre arme se afl= pistoale-mitralier=, carabine, arme cu \eav= lis= [i ghintuit=, pistoale [i revolvere, pistoale improvizate, diverse accesorii de arme inutilizabile, scoase at`t din circuitul civil, c`t [i din dotarea poli\iei", a spus Gheorghe Balan. Potrivit [efului-interimar al IGP, ac\iunea de distrugere a armelor este al [aselea astfel de exerci\iu din anul 2005 [i a avut loc cu suportul financiar al Programului Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) [i al Biroului de Control pentru Europa de Sud-Est asupra armelor de calibru mic [i armament u[or. Dima Al-Khatib, reprezentant= rezident= PNUD ]n Republica Moldova, a spus c= ac\iunea se ]ncadreaz= ]ntr-un eveniment al ONU ]ntitulat "S=pt=m`na privind dezarmarea", ]n care este scoas= ]n eviden\= necesitatea dezarm=rii. "PNUD ajut= autorit=\ile s= distrug= surplusul de arme [i muni\ii care au fost confiscate, pentru a realiza o pace durabil= pe termen lung. Evenimentul este parte a unui parteneriat de durat= ]ntre Republica Moldova, PNUD [i Uniunea European=", a spus Dima Al-Khatib. Surs=: stiri.md
Produc=torii de cartofi pot aplica la m=suri de subven\ionare Prin Fondul Na\ional de Dezvoltare a Agriculturii, produc=torii de cartofi pot aplica la m=suri de subven\ionare. Sugestia le-a fost f=cut= de ministrul Agriculturii, Dezvolt=rii Regionale [i Mediului, Georgeta Mincu, la [edin\a privind situa\ia ]n domeniul producerii [i comercializ=rii cartofului alimentar.
"Agricultorii pot aplica pentru producerea cartofului ]n teren protejat, pentru sisteme [i echipamente de irigare, pentru compensarea Circa 2000 de arme de foc, cheltuielilor de pompare a apei, scoase de poli\i[ti din circuit, au inclusiv pentru compensarea parfost distruse prin topire luni, 28 \ial= a cheltuielilor pentru asigurarea riscurilor ]n agricultur=", a octombrie curent, ]n capital=. precizat Georgeta Mincu. Potrivit ministrului, este important ca produc=torii de cartofi s= se asocieze. "Acest fond promoveaz= asocierea produc=torilor. Este necesar= consolidarea terenurilor, crearea infrastructurii post-recoltare [i este necesar= accesarea serviciilor de consultan\= [i formare [i dezvoltarea infrastructurii rurale",
{tiri din \ar= a declarat Georgeta Mincu. Vasile {arban, [ef de direc\ie din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvolt=rii Regionale [i Mediului, a spus c= Republica Moldova are capacitatea de a produce 200 de mii de tone de cartofi anual. "Consumul intern ar fi de peste 300 de mii de tone", a spus oficialul de la minister. Vasile {arban a declarat c=, ]n ultimii 10 ani, produc=torii autohtoni au avut de suferit din cauza produc\iei din import: "}n unele momente, ]n special prim=vara, atunci c`nd este deficit de cartofi, exist= un decalaj foarte mare ]ntre pre\uri, din cauz= c= produc=torul este descurajat de importurile care vin pentru consumul popula\iei". Ion Armanu, produc=tor de cartofi, a spus c= problemele au ap=rut din anul 2012, atunci c`nd nu a mai fost posibil= irigarea. Produc=torul a men\ionat c= iazurile din care erau irigate culturile de cartofi au fost date ]n arend= la piscicultori. "Sunt \=ri ca Belarus, unde plou= foarte mult [i pre\ul de acolo e foarte sc=zut. Noi am omor`t industria produc\iei de cartofi", a spus Ion Armanu. Surs=: deschide.md
Parlamentul scoate la v`nzare 30 de ma[ini Parlamentul urmeaz= s= scoat= la v`nzare 30 de automobile vechi, a anun\at vicepre[edintele Legislativului, Alexandru Slusari.
}n locul acestora vor fi achizi\ionate patru ma[ini noi, al c=ror pre\ ar putea s=ri de 26 de mii de euro. }n garajul Parlamentului sunt foarte multe automobile ]nvechite, cu v`rsta de 20, peste 25 de ani, fabricate ]nc= la ]nceputul anilor '90. Aproximativ 30 de automobile din acest parc urmeaz= s= fie v`ndute ]n scurt timp. Nu [tim suma care va fi ]ncasat= ]n cadrul acestor licita\ii. Cert e c= este necesar de ]nnoit parcul auto al Parlamentului, dac= vor fi v`ndute cele 30 de automobile", a declarat Slusari. Deputatul a mai spus c=, la banii ob\inu\i din aceste licita\ii, va fi ad=ugat= o parte din economia f=cut= ]n acest an de c=tre Parlament, care practic nu a activat timp de c`teva luni, [i vor fi achizi\ionate patru automobile noi. "Din c`te cunosc, aceste ma[ini noi vor fi pentru primirea delega\iilor str=ine", a ad=ugat Slusari. }ntrebat de ce vor fi achizi\ionate automobile at`t de scumpe, de cel pu\in 26 de mii de euro bucata, vicepre[edintele Parlamentului a declarat c= e vorba de calcule efectuate de cei responsabili de gospod=ria Legislativului. Amintim c=, deputa\ii din majoritatea parlamentar= ACUM-PSRM au decis recent s= cumpere patru ma[ini noi ]n valoare de peste 2000000 de lei. Totodat=, urmeaz= s= fie procurate 56 de laptopuri, cinci imprimante [i o camer= video de 1,3 milioane de lei. Surs=: ziarulnational.md Realizare de Iuliana POPA-CRUDU
5
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019
Pagina Consiliului raional Rezina Facerea de bine [i sus\inerea aproapelui nu cunosc hotare Aculina POPA
Acum 9 ani, ]n comuna Pripiceni-R=ze[i, ]n premier=, era inaugurat un Centru de zi pentru copii cu cerin\e educa\ionale speciale. Cu un nume sugestiv [i plin de semnifica\ie - "Pic=turi de suflet", acesta avea s= devin= universul, ]n care copila[ii ce au nevoie de mai mult= grij=, aten\ie [i sus\inere, s=-[i valorifice aptitudinile [i s= se bucure de socializare [i instruire pe potriv=. P`n= la inaugurare, ]ns=, a fost s= fie povestea [i zbuciumul ]ndelungat al unei mame, care [i-a dorit mult de tot ca feti\a ei, n=scut= cu o problem= sever= de s=n=tate, s= nu-[i tr=iasc= zilele ]n singur=tate ]ntre patru pere\i, cum se ]nt`mpla de obicei cu al\i copila[i ]n situa\ii similare, ci s= socializeze cu semenii [i s= se bucure de via\=. }n mare parte, cunosc personal fr=m`nt=rile actualului director al Centrului "Pic=turi de suflet", Elena Guseinov, ]n c=utarea posibilit=\ilor de finan\are pentru edificarea unei asemenea institu\ii. A tot c=utat proiecte [i a f=cut diverse ]ncerc=ri, p`n= c`nd, ]ntr-o bun= zi, cons=teanul Vasile Gobjil=, secretarul Consiliului raional, i-a vorbit despre AO "Hilfswerk Austria International", care ar putea s-o ajute. {i a fost ]ntr-un ceas bun, ce urma s= aduc= rezultatele at`t de dorite. Astfel Elena Guseinov a f=cut cuno[tin\= cu Jeannine Schiller, ambasador al AO "Hilfswerk Austria International", cu bun=voin\a [i suportul financiar al c=reia a [i fost deschis "Pic=turi de suflet". }n acest scop, le-au fost repartizate c`teva ]nc=peri din gr=dini\a comunit=\ii, care au fost reparate [i c=rora li s-a al=turat [i o anex=, pentru mai mult spa\iu disponibil. Ulterior a fost construit un foi[or pl=cut vederii, s=pat= o f`nt`n= pentru asigurarea cu ap= potabil= de calitate. Tot datorit= ambasa-
dorului "Hilfswerk Austria International", Jeannine Schiller, a fost posibil primul an de activitate a institu\iei. Din mijloacele financiare colectate de dumneaei, Centrul "Pic=turi de suflet" a fost asigurat cu mobilierul necesar, cu material didactic, toate aceste sus\ineri cifr`ndu-se la peste 70 de mii de euro, dup= care a trecut ]n gestiunea Direc\iei Asisten\= Social= [i Protec\ia Familiei Rezina, fiind finan\at din bani publici cu c`te circa 600000 de lei anual. C`t
prive[te finan\area din partea ambasadorului Jeannine Schiller, aceasta nu a disp=rut, ci continu= s= vin=, fiind utilizat= pentru procurarea celor necesare ]n procesul de terapie ocupa\ional=, dar [i ]n scopul instruirii personalului angajat. Pe moment, Centrul pentru copii cu cerin\e educa\ionale speciale "Pic=turi de suflet" din Pripiceni-R=ze[i are 7 angaja\i [i este frecventat zilnic de c`te 25 de copila[i. }n to\i cei 9 ani de c`nd activeaz=, de servi-
ciile institu\iei au beneficiat, gratis, circa 200 de copii cu diferite probleme de s=n=tate, ]n situa\ii de risc sau cu p=rin\i pleca\i peste hotarele \=rii. Aici ei sunt alimenta\i de trei ori ]n zi, ][i preg=tesc temele pentru acas=, date la gimnaziu, se ocup= ]n cabinetul de kinetoterapie, practic= activit=\i de dezvoltare a motricit=\ii m`nu\elor, de stimulare a creierului ]n exprimarea corect= a g`ndurilor, deprind a lucra ]n grup cu semenii, de dou= ori pe s=pt=m`n= vine la ei lo-
gopedul... Au [i timp liber, ]n care pot s= lectureze, s= deseneze, s= practice sportul, pur [i simplu, s= socializeze... Potrivit beneficiarilor, la Centru este bine [i le place. Mai mult - unii dintre ei au deja conturate g`nduri despre viitoarea profesie, inspirat= din ocupa\iile practicate aici. ...}n diminea\a zilei de 28 octombrie, personalul [i beneficiarii Centrului de zi pentru copii cu cerin\e educa\ionale speciale "Pic=turi de suflet" a[teptau oaspe\i. Oaspe\i deosebi\i. Vorba e c=, din clip= ]n clip=, urma s= le calce pragul ]ns=[i Jeannine Schiller, persoana, colectele financiare ale c=reia le-au oferit posibilitatea [i bucuria de a tr=i din plin [i de a savura din oportunit=\ile vie\ii. Jeannine Schiller dore[te s= vad= cu ochii proprii cum sunt utilizate mijloacele financiare pe care le ofer= [i ce impact au acestea asupra situa\iilor pe care le dore[te ]mbun=t=\ite. De aceea, dum-
neaei viziteaz= institu\iile pe care le sus\ine financiar. La Pripiceni-R=ze[i este deja pentru a doua oar=. Fiind o femeie de afaceri prosper= (pe timpuri - cu carier= ]n fotomodeling), dumneaei are [i foarte mul\i prieteni cu posibilit=\i de a-i ajuta pe cei mai tri[ti. Astfel, apeleaz= la sus\inerea lor, totodat=, demonstr`ndule [i imagini video, foto, care vorbesc despre efectul banilor colecta\i [i dona\i dezinteresat. {i lumea e receptiv=, pentru c= facerea de bine [i sus\inerea aproapelui nu cunosc hotare. De data aceasta, Jeannine Schiller a fost ]nt`mpinat= de un grup de feti\e, care au dansat, ]n foi[orul din curtea Centrului, c`teva secven\e din faimoasa noastr= "Ciuleandra", dup= care, invitat= ]n interior, s-a bucurat de recuno[tin\a copila[ilor, exprimat= ]n versuri, dar [i de un mini-program artistic, preg=tit cu for\ele beneficiarilor [i personalului de aici. Copila[ii au avut [i un cadou pentru Jeannine Schiller, un cadou special, confec\ionat cu for\ele lor. }n schimb, au primit dulciuri [i aprecieri ]nalte pentru presta\ia ce au avut-o. Prezent la eveniment, [eful DASPF Rezina, Boris Artin, i-a mul\umit ambasadorului "Hilfswerk Austria International", Jeannine Schiller, pentru suportul acordat Centrului, apreciind ]nalt activitatea dumneaei nobil= [i dorindu-i s=n=tate [i mult succes pe viitor. "Mereu ]mi doresc s= ajut mul\i copii ]n dificultate - i-a[ ajuta pe to\i, dar nu ]ntotdeauna este ]n puterile mele, avea s= men\ioneze, la r`ndu-i, Jeannine Schiller. De aceea, cu banii pe care ]i colectez, vreau s= sus\in copiii ace[tia de aici [i m= bucur de fiecare dat= c`nd vin s= v=d c= mijloacele financiare care ajung aici de la mine le sunt de real folos, c= ceea ce fac pentru ei le prie[te [i le face bine au parte de un program educativ, de ocupa\ii [i asta ]ntotdeauna m= bucur=." Un exemplu de altruism [i bun=tate, care merit= urmat, dat fiind c= noi, oamenii, trebuie s= facem mai mult bine, c= prea ne-am ]mpotmolit ]n rele, ]n invidie, b`rf= [i indiferen\= fa\= de greut=\ile pe care le confrunt= cel de al=turi. }n acest sens, evenimentul de la Pripiceni-R=ze[i este tocmai potrivit pentru a schimba atitudini [i ac\iuni.
}ntr-o lume mai bun=....
}n numele membrilor AO Socio-Cultural= "Armonie", Nelea SCURTU
}n satul Cini[eu\i, probabil, ca [i ]n alte sate ale Republicii Moldova sunt foarte pu\ine locuri, accesibile pentru persoanele cu nevoi speciale. Iat= c= AO Socio-Cultural= "Armonie" din satul Cini[eu\i a aplicat la un proiect - "Zon= de agrement", finan\at de AO "Media pentru Tineri". Am dorit s= schimb=m lucrurile spre bine ]n satul nostru [i ne-am adresat la prim=rie s= ne ajute s= amenaj=m un scuar pentru persoanele cu nevoi speciale, deoarece ]ntr-adev=r nu au locuri amenajate [i nu au posibilit=\i s= socializeze cu membrii comunit=\ii. Cu suportul financiar, acordat de AO "Media pentru Tineri", [i cu suportul oamenilor de bun=credin\=, pe data de 1 octombrie 2019, a fost deschis scuarul "Lumini\a", amenajat [i cu c=i de acces pentru persoanele cu nevoi speciale. Aducem sincere mul\umiri partenerilor no[tri de la AO "Media pentru Tineri", deoarece ne-au sus\inut Proiectul "Zon= de agrement" [i au instruit dou= persoane cu nevoi speciale din satul Cini[eu\i - Lupa[co Maria [i Reabenchii Constantin, care au contribuit la implementarea proiectului. Echipa proiectului de la AO "Media pentru Tineri" ne-a acordat tot sprijinul [i suportul la implementarea proiectului. Am fost ghida\i de ace[ti oameni cu suflet mare, care vin ]n ajutorul nostru [i ne dau posibilit=\i s= facem ]mpreun= lucruri frumoase pentru satul nostru. Suntem bucuro[i c=, datorit= proiectelor implementate, aspectul satului se schimb=, devine mai amenajat [i, ce e mai important, prietenos persoanelor cu nevoi speciale.
6
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019
Via\a Sf`ntului Apostol [i Evanghelist Luca Activul sindical din ramura culturii Federa\ia Sindicatelor Lucr=torilor din Cultur= (FSLC), ]n cooperare cu Confedera\ia Na\ional= a Sindicatelor din Moldova (CNSM), au desf=[urat ]n luna octombrie 2019 o serie de seminare cu genericul "Managementul campaniei de dare de
a demarat sesiunile de evaluare a activit=\ilor desf=[urate ]n teritoriu
}nceput ]n pag. 3
gura Sa cea preadulce povestea, ]ncep`nd de la Moise [i de la to\i proorocii [i le t`lcuia lor toate Scripturile cele pentru D`nsul! De aceea, Luca, bunul ucenic al lui Hristos, ]nv=\`nd tainele lui Dumnezeu, a adus [i el la sf`nta credin\= toate cet=\ile Beo\iei [i pe mul\i dintre cei ce erau ]n ]ntunericul necuno[tin\ei de Dumnezeu i-a luminat cu lumina ]n\elegerii Sfintei Evanghelii. Mai ]nt`i a [ezut ]n Emaus cu Hristos la cin=, urm`nd s= m=n`nce cu El pr`nz ]ntru ]mp=r=\ia lui Dumnezeu. Apoi a cunoscut ]n fr`ngerea p`inii pe Fiul lui Dumnezeu, pe Care Iuda, la Cina cea de Tain=, nu a voit s=-L cunoasc=. Focul dragostei c=tre Dumnezeu, care se ascundea ]n inima Sf`ntului Luca, a ie[it la vedere prin aceste cuvinte: "Oare nu era inima noastr= arz`nd ]ntru noi, c`nd ne gr=ia nou= pe cale [i c`nd ne t`lcuia Scripturile?" {i ca s= nu fie uitat= pomenirea Domnului, pe care din toat= inima ]l iubea, dup= cincisprezece ani de la ]n=l\area Lui la cer, cu toat= adeverirea i-a scris Evanghelia. {i a scris nu numai cele, ce singur a v=zut [i le-a auzit, ci [i pe cele, pe care le avea scrise ]n inima sa, nu din condei, ci din dragoste. De asemenea, le-a povestit [i pe acelea, pe care mai ]nainte el le-a v=zut [i le-a auzit de la cei ce merseser= dup= Hristos. Iar mai pe urm=, aproape de patimile lui Hristos, a ]nceput a umbla dup= D`nsul, precum se scrie la ]nceputul Evangheliei: "Ne-au dat nou= cei ce au fost din ]nceput, singuri v=z=tori [i slujitori ai Cuv`ntului". Luca, plec`nd din Roma, a mers spre r=s=rit, binevestind pe Hristos [i suferind dureri [i osteneli pentru sf`nt numele Lui. Str=b=t`nd toat= Livia, a mers ]n Egipt, unde a luminat Tivaida, cea de mai sus zis=, prin bunavestire [i ]n Tivele (cet=\ile) Beo\iei a r`nduit bisericile, hirotonind preo\i [i diaconi. Apoi, pe cei bolnavi cu trupul [i cu sufletul i-a t=m=duit [i, p=timind multe, s-a odihnit ]ntru Domnul, av`nd mai mult de optzeci de ani. Pe locul unde s-a pus sf`ntul lui trup, Dumnezeu, pream=rind pe pl=cutul S=u, a plouat colirie (ap= limpede), care t=m=duie[te durerea de ochi, ]n semnul me[te[ugului celui doctoricesc. Pentru aceasta era [tiut de credincio[i morm`ntul lui,
seam= [i alegeri ale organelor sindicale elective din cadrul FSLC". Astfel de activit=\i s-au desf=[urat la B=l\i [i Chi[in=u, iar p`n= la finele acestei luni vor fi instrui\i [i sindicali[tii din UTA G=g=uzia.
Pentru conformitate: Aculina POPA, pre[edintele Consiliului ramural Rezina al FSLC
c=ci se vindecau de diferite boli, cu rug=ciunile Sf`ntului Apostol. Apoi, afl`nd Constantie, fiul lui Constantin cel Mare, de moa[tele lui t=m=duitoare, a trimis pe Artemie, c`rmuitorul Egiptului, care mai pe urm= a fost chinuit pentru Hristos de Iulian Paravatul, care a adus cu mare cinste ]n cetatea ]mp=r=teasc= moa[tele Sf`ntului Apostol [i Evanghelist Luca. C`nd s-au adus cu c`nt=ri [i cu laude ]n cetate sfintele moa[te, un famen al palatului ]mp=r=tesc, anume Anatolie, z=c`nd de mult= vreme pe patul durerii [i cheltuind avere mult= la doctori, c=ut`nd t=m=duirea pe care n-o putuse dob`ndi de nic=ieri, auzind c= se aduc ]n cetate moa[tele Sf`ntului Apostol Luca sa rugat cu toat= os`rdia c=tre sf`ntul [i, pe c`t ]i era lui cu putin\=, s-a sculat de pe pat, poruncind s= fie dus la t=m=duitoarea racl= a apostolului. C`nd a ajuns [i s-a atins de ea cu credin\=, ]nchin`ndu-se moa[telor sf`ntului, s-a vindecat ]ndat= de boal= [i, c`[tig`nd des=v`r[ita s=n=tate [i t=rie, a purtat pe umerii s=i, ]mpreun= cu ceilal\i oameni, racla cu moa[tele Sf`ntului Apostol Luca ]n Biserica Sfin\ilor Apostoli. Acolo, sub sfin\ita mas=, unde erau sfin\ii Andrei [i Timotei, au pus sfin\itele moa[te ale sf`ntului Luca. Se spune despre d`nsul c= el a zugr=vit minunat chipul Preasfintei N=sc=toare de Dumnezeu, purt`nd ]n bra\e pe Pruncul cel mai ]nainte de veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Sf`ntul Apostol Luca a mai zugr=vit pe lemn [i chipurile sfin\ilor [i marilor Apostoli Petru [i Pavel [i de la d`nsul s-a ]nceput ]n toat= lumea acel bun [i preacinstit lucru, adic= zugr=virea sfintelor icoane, ]ntru slava lui Dumnezeu, a Maicii Lui [i a tuturor sfin\ilor, pentru ]mpodobirea Bisericii [i spre m`ntuirea credincio[ilor, celor ce cu dreapt= credin\= cinstesc sfintele icoane. Surs=: doxologia.ro
}n cadrul seminarului, care s-a desf=[urat, pe 25 octombrie, la Chi[in=u, Nicolae Garaz, pre[edintele FSLC, a comunicat celor prezen\i despre faptul c=, ]n anul 2020, expir= mandatul organelor sindicale. Prin organizarea acestor seminare, sindicali[tii din cultur= [iau propus ca preg=tirea procesului de evaluare a activit=\ii sindicale s= fie demarat= de la finele anului curent. }n acest sens, a fost rev=zut [i tip=rit ghidul organiz=rii [i desf=[ur=rii conferin\elor [i adun=rilor de dare de seam= [i alegeri ale organelor sindicale din cadrul FSLC. "Pentru a face fa\= provoc=rilor timpului, sindicatele au nevoie de activi[ti bine informa\i [i preg=ti\i, de aceea, neam propus s= instruim [i s= inform=m liderii no[tri despre importan\a evalu=rii [i despre cerin\ele actuale, ce se impun ]n activitatea sindical=", a accentuat liderul sindical. Totodat=, Nadejda Andronic, vicepre[edinte al FSLC, a discutat cu liderii sindicali din teritoriu despre prevederile statutare [i regulamentare privind termenele [i condi\iile de activitate ale organelor elective ale centrelor sin-
dicale ramural-teritoriale [i organiza\iilor sindicale din subordinea acestora. }n cadrul ]ntrunirilor sunt puse ]n discu\ii [i subiecte cu privire la aplicarea unor amendamente la Codul muncii, introduse prin Legea nr. 188 din 21.09.2017, recomand=rile CNSM privind aplicarea unor amend=ri la Codul muncii, prevederile legisla\iei muncii, care se refer= la concedierea salaria\ilor ce de\in statutul de pensionar pentru limita de v`rst=. De asemenea, sunt analizate, prin exemple concrete, etapele managementului campaniei de dare de seam= [i alegeri ale organelor sindicale elective. La seminarul de vinerea trecut= au participat [i activi[ti ai sindicatului lucr=torilor din cultur= din raionul Rezina. Este vorba despre semnatara artico-
lului (pre[edintele CR Rezina al FSLC), trezorierul CR al FSLC, Elizaveta Vizir, [i pre[edintele Comisiei de cenzori a structurii sindicale respective, Liuba Stavinschi. Subiectele ce au f=cut obiectul seminarului ]n cauz= au fost de real folos pentru to\i participan\ii, inclusiv cei de la Rezina. Astfel, ]n cel mai apropiat timp, urmeaz= s= desf=[ur=m o [edin\= a Biroului Executiv al CR al FSLC, ]n cadrul c=reia s= dezbatem subiectul desf=[ur=rii la nivel [i ]n termene optime a adun=rilor de dare de seam= [i alegeri ]n organiza\iile sindicale primare, cu desemnarea organelor elective pentru urm=torii cinci ani de activitate, dar [i a delega\ilor la Conferin\a raional= a membrilor de sindicat, angaja\i ]n domeniul culturii. Activit=\ile date este
necesar s= fie desf=[urate p`n= ]n data de 19 martie 2020, c`nd expir= perioada de mandat a actualelor organe sindicale elective de nivel raional. Potrivit situa\iei din 01 ianuarie 2019, ]n componen\a CR Rezina al FSLC avem 4 organiza\ii sindicale primare, ce num=r= 169 de membri. Este vorba de organiza\ia sindical= primar= a lucr=torilor caselor [i c=minelor de cultur= cu 90 de membri (pre[edinte - Angela Laur); cea a lucr=torilor de biblioteci (pre[edinte Cristina Oncea), cu 57 de membri; a lucr=torilor {colii de Muzic= [i angaja\ilor Sec\iei Cultur= (pre[edinte - Maria Ciolan), cu 15 membri; [i cea a angaja\ilor {colii de Arte Plastice (pre[edinte Ecaterina Grosu) cu 7 membri.
Activit=\i de prevenire [i combatere a accidentelor rutiere }n scopul sporirii eficien\ei activit=\ilor de prevenire a ]nc=lc=rilor Regulamentului circula\iei rutiere, poli\i[tii din cadrul Inspectoratului de Poli\ie Rezina desf=[oar= activit=\i de prevenire a accidentelor rutiere [i de informare a participan\ilor la
trafic, oferind sfaturi utile pentru siguran\a acestora. Astfel, ]n perioada 2728 octombrie curent, de c=tre angaja\ii SST [i AR al SSP al IP Rezina, ]n comun cu inspectorii INP al Plutonului Rezina-{old=ne[ti al Batalionului nr.
3 au fost desf=[urate ]n trafic ac\iuni pentru prevenire [i combatere a accidentelor rutiere, av`nd ]n vedere cauzele generatoare de accidente rutiere. Scopul acestor activit=\i este: prevenirea [i combaterea accidentelor
rutiere, reducerea riscului de victimizare a participan\ilor la traficul rutier. Astfel, la nivelul ]ntregului raion, ]n perioada de raport au fost aplicate sanc\iuni pentru diferite abateri. Totodat=, poli\i[tii zilnic sunt prezen\i ]n zonele cu risc de producere a accidentelor rutiere, pe principalele artere rutiere ale raionului, dar [i ]n localit=\ile rurale [i verific= modul de respectare a normelor rutiere de c=tre conduc=torii auto, ]n special, a celor referitoare la respectarea regimului legal de vitez=, cauz= principal= a producerii accidentelor de circula\ie, ]n raionul Rezina. Surs=: Inspectoratul de Poli\ie Rezina
7
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019
S=n=tate din farmacia Domnului Moldovenii din str=in=tate au trimis acas= aproape 100 mln de dolari ]n septembrie Aromaterapia [i problemele toamnei
Odata cu venirea frigului, micile r=celi ale toamnei ][i fac apari\ia. Pentru a le combate cu adev=rat natural, miza\i pe uleiurile esen\iale.
Moldovenii care muncesc peste hotare au transferat ]n \ar= aproape 100 de milioane de dolari ]n luna septembrie 2019, prin intermediul b=ncilor licen\iate, potrivit BNM. Alte transferuri au vizat salariile ]n favoarea persoanelor fizice rezidente de la reprezentan\ele nereziden\ilor din Moldova, transferurile ]n favoarea nereziden\ilor afla\i temporar ]n \ar=, precum [i pensiile sociale [i alimentare, [i indemniza\iile. Cifra total= este ]n cre[tere cu 2,9 la sut= comparativ cu aceea[i lun= a anului 2018. Conform provenien\ei geografice, transferurile ]n favoarea persoanelor fizice provin din urm=toarele trei zone: din UE - 46,4%, din CSI - 22,0%, iar din restul lumii - 31,6%. }n distribu\ia pe state a provenien\ei transferurilor sunt de remarcat cele din Rusia, cu o pondere de 20,8 la sut= (20,92 mln USD) din total (]n sc=dere cu 4,0 puncte procentuale comparativ cu septembrie 2018). Transferurile din Israel au constituit 18,4 la sut= (18,44 mln USD), din Italia - 11,6 la sut= (11,60 mln USD), din SUA - 8,4 la sut=
(8,41 mln USD), din Germania - 8,3 la sut= (8,36 mln USD), din Regatul Unit al Marii Britanii [i al Irlandei de Nord - 6,8 la sut= (6,83 mln USD), din Fran\a - 5,3 la sut= (5,35 mln USD), din Irlanda - 1,6 la sut= (1,64 mln USD), din Spania - 1,6 la sut= (1,59 mln USD), din Rom`nia - 1,5 la sut= (1,51 mln USD), din Cehia - 1,4 la sut= (1,43 mln USD), din Portugalia - 1,3 la sut= (1,27 mln USD), din Polonia - 1,1 la sut= (1,12 mln USD), din Turcia - 0,9 la sut= (0,94 mln USD), iar din alte state - 11,0 la sut= (11,04 mln USD). }n structura pe valute, transferurilor ]n euro le-a revenit ponderea de 55,6 la sut=, urmate de transferurile ]n dolari SUA - 40,2 la sut= [i cele ]n ruble ruse[ti - 4,2 la sut=. Pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace b=ne[ti din str=in=tate ]n favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 903,33 milioane de dolari SUA, cu 5,5 la sut= mai pu\in dec`t ]n aceea[i perioad= a anului precedent. }n septembrie 2019,
comparativ cu perioada similar= a anului precedent, fluctua\iile cursului de schimb al valutelor fa\= de dolarul SUA au contribuit cu 3,2 puncte procentuale la sc=derea total= a valorii transferurilor din str=in=tate ]n favoarea persoanelor fizice, ]ns=, de facto (elimin`ndu-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent), a fost ]nregistrat= o cre[tere a volumului transferurilor cu 6,1 la sut=. Transferurile de mijloace b=ne[ti din str=in=tate efectuate ]n favoarea persoanelor fizice prin intermediul b=ncilor nu constau doar din remiterile cet=\enilor R. Moldova care lucreaz= peste hotare, ci includ [i: 1. transferurile locale, inclusiv salariale ]n favoarea persoanelor fizice rezidente de la reprezentan\ele nereziden\ilor (reprezentan\ele institu\iilor financiare interna\ionale, organiza\ii interna\ionale, reprezentan\ele agen\ilor economici str=ini) din R. Moldova (1,1 la sut= din totalul transferurilor); 2. transferurile ]n favoarea nereziden\ilor afla\i temporar ]n Republica Moldova
(0,4 la sut= din totalul transferurilor prin sistemele de remitere de bani); 3. pensii (sociale [i alimentare) [i indemniza\ii (0,1 la sut= din totalul transferurilor). Transferurile de mijloace b=ne[ti din str=in=tate efectuate ]n favoarea persoanelor fizice prin intermediul b=ncilor din Republica Moldova includ [i transferurile persoanelor fizice efectuate prin intermediul oficiilor po[tale ale }S "Po[ta Moldovei" (decontate prin b=nci), at`t prin sisteme de remitere de bani, c`t [i prin mandate po[tale. Acest indicator nu include: a) transferurile interna\ionale prin sistemul de pl=\i SWIFT (cu valori semnificative) ]n favoarea persoanelor fizice cu scop investi\ional, care ]n septembrie 2019 au constituit 1,27 milioane de dolari; b) transferurile interna\ionale prin sistemul de pl=\i SWIFT ]n favoarea persoanelor fizice nerezidente, clien\i ai b=ncilor licen\iate din Republica Moldova; c) transferurile efectuate prin intermediul b=ncilor din regiunea transnistrean= a R. Moldova. Surs=: unimedia.md
Cl=tite umplute cu sos de ciuperci Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
Ingrediente: Pentru cl=tite: - 6 linguri de f=in= alb=; - 30 gr de unt; - 2 ou=; - 2 pahare de lapte; - sare. Pentru sos: - 250 ml de lapte; - 2 linguri de f=in= alb=; - 3 linguri de parmezan ras; - 1 lingur= de p=trunjel tocat; - 30 gr de unt; - 1 v`rf de cu\it de nuc[oar= ras=; - sare [i piper negru.
Bun= ziua, dragi pofticio[i. }n aceast= edi\ie a PP "Farul Nistrean" v= propunem "Cl=tite umplute cu sos de ciuperci". Este o re\et= ideal= pentru un pr`nz sau o cin= servit= ]n orice perioad= a anului, ]mpreun= cu familia sau prietenii. A[adar, delecta\iv= cu aceste cl=tite delicioase, umplute cu sos cremos fin de ciuperci. Sper=m s= v= plac= aceast= re\et= [i s= o preg=ti\i cu pl=cere. V= dorim o zi c`t mai delicioas= ]n continuare! Pentru umplutur=: - 200 gr de ciuperci Champignon; - 1 lingur= de p=trunjel tocat; - 1 c=\el de usturoi; - 3 linguri de ulei de m=sline sau de floareasoarelui; - sare [i piper negru. Mod de preparare: 1. Mai ]nt`i de toate, prepara\i aluatul pentru cl=tite. Pune\i ]ntr-un castron f=ina cernut=, pu\in= sare, un pahar cu lapte [i
amesteca\i bine pentru a nu se forma cocoloa[e. }ncorpora\i ou=le [i cel de-al doilea pahar cu lapte. 2. Dup= ce a\i ob\inut o compozi\ie neted= [i omogen=, ad=uga\i untul topit [i pu\in= sare. Acoperi\i aluatul cu o folie alimentar= [i pune\i-l la frigider s= se odihneasc= 30 de minute. 3. Unge\i tigaia cu unt [i pune\i-o la foc s= se ]ncing=. Turna\i un polonic mic de aluat [i roti\io pentru ca aceasta s= se ]ntind= pe toat= suprafa\a tig=ii ]ntr-un strat c`t mai uniform. C`nd marginile cl=titei ]ncep s= se desprind= de tigaie, ]ntorce\i-o [i l=sa\i-o circa 10-15 secunde, apoi scoate\i-o pe o farfurie. Proceda\i la fel p`n= c`nd termina\i tot aluatul. 4. Pentru umplutur=: cur=\a\i, sp=la\i [i t=ie\i ciupercile m=runt. }ncinge\i uleiul ]ntr-o crati\= [i ad=uga\i usturoiul. Pune\i ciupercile [i c=li\i-le circa 15 minute [i ad=uga\i
Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Ulei esen\ial pentru r=celi Absolut banal=, r=ceala este clasica toamnei. Oboseala, iritarea g`tului [i nasul care curge - pot fi jenante [i trebuie s= li se fac= v`nt c`t mai repede. Scopul: ]mpiedicarea transform=rii ]ntr-o infec\ie bacterian=. Uleiul care v= trebuie: Eucalyptus radiata Pune\i 1 pic=tur= pe un comprimat neutru sau un cub de zah=r [i pune\il sub limb=. Face\i asta de 4 ori pe zi. Aplica\i, de asemenea, [i o pic=tur= pe piele, la nivelul sinusurilor [i masa\i cu mi[c=ri circulare. Ulei esen\ial pentru nas }n cazul ]n care nasul curge sau se ]nfund=, s= [ti\i c= uleiurile esen\iale sunt extrem de eficace. }nainte de orice tratament, g`ndi\i-v= mai ]nt`i s= v= cur=\a\i nasul cu un spray cu ap= de mare. Este indispensabil pentru ca microbii s= nu se ]nmul\easc=. Uleiul esen\ial care v= trebuie: niaouli Pune\i 5 pic=turi pe o batist= [i respira\i ad`nc de 4-6 ori pe zi, ]n func\ie de c`t de grave sunt simptomele. Seara pute\i utiliza uleiul esen\ial sub form= de inhala\ii, v=rs`nd ]ntr-un bol cu ap= fierbinte [i respir`nd profund, cu capul acoperit de un [ervet curat. Ulei esen\ial pentru o durere de g`t Odat= cu venirea frigului, durerea de g`t este una din cele mai clasice nepl=ceri ale toamnei. Pentru a o ]ndep=rta rapid, ]nn=di\i-v= la aromaterapie asociat= cu miere, un antiseptic perfect pentru a ajuta g`tul. Suplimentar, pute\i ]ncepe s= be\i limonad= [i ap= c=ldu\= [i o lingur= de miere.
roiul este cu adev=rat o minune pentru s=n=tate. Descoperi\i-i calit=\ile medicinale. Micu\ul bulb alb este plin de resurse. Bogat ]n vitamina C, ]n magneziu, calciu, potasiu, fosfor [i oligoelemente, fitoterapeu\ii ]i recunosc urm=toarele virtu\i: - antiseptic. Usturoiul combate infec\iile, put`nd s= ]nlocuiasc= cu succes antibioticele. Este antihipertensiv [i dezinfectant intestinal; - alung= parazi\ii; - previne r=ceala [i gripa, [i cancerul gastric, intestinal sau de prostat=; - diminueaz= riscurile de recidiv= ]n caz de tulbur=ri cardiace; - regleaz= nivelul glucozei ]n s`nge la diabetici [i permite reducerea u[oar= a tensiunii arteriale. Reduce u[or nivelul lipidelor ]n s`nge (trigliceridele [i colesterolul); - este, de asemenea, diuretic. Usturoiul, o surs= de vitamina C Usturoiul con\ine 30 mg din 100 de grame de vitamina C. Aceasta este recomandat= pentru ]nt=rirea sistemului imunitar, protejarea celulelor, p=strarea s=n=t=\ii tendoanelor, logamentelor, p=rului, genelor. Permite o bun= asimilare a fierului. Nu ezita\i s= ad=uga\i la mas= usturoi crud.
Surs= de calciu, potasiu [i fosfor Pentru s=n=tatea voastr=, a oaselor, din\ilor, usturoiul este important ]n furnizarea de calciu. Pentru a preveni problemele cardiace [i atacurile cerebrale, este recomandat s= nu neglij=m potasiu, ce permite [i o bun= func\ionare a sistemului renal. C`t despre fosforul concentrat ]n oase [i din\i, acesta este foarte Uleiul esen\ial care v= eficace [i ]mpotriva obotrebuie: arbore de ceai selii [i permite conversia Pune\i 2 pic=turi pe o de energie a gr=similor. linguri\= de miere [i l=sa\iMagneziul, o o s= se topeasc= ]n gur=. Repeta\i de 3-5 ori pe zi. component= principal= Magneziul este deseori recomandat pentru a Usturoiul combate oboseala, sc=[i venirea iernii Usturoiul nu este bun derea tensiunii, protejarea doar pentru a da gust [i inimii [i reglarea ritmului savoare meselor, ci [i cardiac. pentru a ne ajuta s= ne Surs=: facem plinul de magneziu, Surs=: valeriesfood.md fosfor [i vitamina C. Ustumedicinanaturista.ro
p=trunjelul, apoi potrivi\i gustul de sare [i piper. 5. Prepara\i sosul: pune\i o crati\= la foc mic [i ]ncorpora\i bine untul cu f=ina, turna\i treptat laptele [i amesteca\i cu telul. L=sa\i-l la fiert ]nc= un minut, amestec`nd mereu. Dup= ce sosul a ob\inut o consisten\= mai groas=, lua\i-l de pe foc [i ad=uga\i parmezanul ras, ciupercile, p=trunjelul, nuc[oara, sare [i piper dup= gust. 6. Umple\i cl=titele cu sosul de ciuperci [i ]mp=turi\i-le. A[eza\i cl=titele ]ntr-un vas termorezistent uns cu unt, pres=ra\i-le cu parmezan [i c`teva buc=\ele de unt [i da\i-le la cuptorul cald pentru circa 10 minute. Servi\i cu pu\in p=trunjel tocat [i c`teva feliu\e de ciuperci. Poft= bun=!
8
Nr. 38 (129), 01 noiembrie 2019 sine ]mpliniri nu numai de ani, ci [i de ]nf=ptuiri bogate, care se ]nscriu la loc de cinste ]n palmaresul vie\ii noastre. Ave\i [i Dumneavoastr= ]nscrise foarte multe ]n list=. Munci\i cu abnega\ie, contribui\i la dezvoltarea comunit=\ii etc. V= doresc s= V= bucura\i de via\= Mult stimate [i ]n continuare, de succesele celor Dumitru Cuculescu! dragi [i s= merge\i cu pa[i fermi Nu V= ]ntrista\i c= trec anii, ]n loc ]nainte. S= ave\i parte de pace ]n suflet, de r=m`n ]nscrise faptele [i g`ndurile frumoase, care an cu an se ]nmul\esc. voie bun= [i de toate cele frumoase. V= doresc, cu ocazia anivers=rii zilei de Cu mult= stim=, Eleonora GRAUR, pre[edintele OT Rezina a PDM na[tere, via\= ]ndelungat=, fericire omeneasc=, numai bucurii de la cei apropia\i [i mult= voie bun=. Fie ca pa[ii spre viitor s= V= fie binecuv`nta\i de Stimate coleg, Dumnezeu [i ]ncrederea ]n ziua de Daniel Cuzuioc, m`ine s= nu V= p=r=seasc= nicic`nd.
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! Mult stimate Dumitru Cuculescu, consilier raional! Ordinarul orizont al anilor, pe care ]l atinge\i ]n c`teva zile, ]mi ofer= prilejul s= V= urez ]nc= mul\i ani ]nainte, cu s=n=tate durabil= [i sentimente pl=cute. S= V= podideasc= ]n continuare numai bucuriile. S= ave\i parte de multe zile frumoase, s= Vi se realizeze toate visele [i s= ave\i ]ncredere ]n ziua de m`ine. La mul\i ani! Cu mult respect, Vasile GOBJIL+, pre[edintele raionului Rezina
Cu toat= stima, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
Mul\i ani ]nainte, stimat= Liliana Gherman! Mult stimat= Liliana Gherman, inspector La o nou= aniversare din ziua na[principal de munc= terii vin cu cuvinte alese [i ur=ri de bine. N=d=jduiesc c= ve\i r=m`ne ]nc= ]n cadrul Inspec\iei Teritoriale de Munc= Orhei! mul\i ani ]nainte anume a[a: omenoas=, Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere V= adresez multe cuvinte de felicitare [i ur=ri din cele mai alese. S= ave\i parte de satisfac\ie de la munca de zi cu zi, ]n\elepciunea care V-a dat-o Dumnezeu s= V= fac= fericit= [i ]mplinit=. }n orice lucru s= ave\i succese. S= fi\i stimat= de cei din jur [i sus\inut= de colegi, de membrii familiei [i de prieteni. S= tr=i\i mul\i ani frumo[i ]nainte, s= V= bucura\i de via\= ]n fiecare zi, fiecare clip= al=turi de cei dragi.
binevoitoare, cu grij= pentru oameni [i cu inten\ii frumoase. S= V= dea Domnul tot ce dori\i! Zile senine [i fericire, la mul\i ani s= tr=i\i. S= V= ]nso\easc= [i o s=n=tate trainic=, succesele ]n toate, iar cei dragi s= V= fie oriunde [i oric`nd sprijin de n=dejde.
pectul [i recuno[tin\a celor care V= cunosc. Casa s= V= fie plin= de lumin=, s=n=tate [i fericire. S= fi\i st=p`na norocului, bucur`nduV= din plin de aten\ia [i sus\inerea celor dragi. Cu mult respect, Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni
La mul\i ani, stimat= Elena Dogoter, angajata Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina!
Cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere, V= adres=m alese felicit=ri [i sincere ur=ri. V= dorim: s=n=tate, voie bun=, lini[te-n suflet, bucurie ]n familie, angajat al Filialei Rezina succese ]n realizarea tuturor n=zuin\ea SA "RED-Nord" lor [i un r=s=rit de soare, ce V= va V= adres=m felicit=ri cu prilejul ap=ra de r=u pe tot parcursul vie\ii. s=rb=toririi zilei de na[tere. S= ne fi\i Numai bine [i simpl= fericire omes=n=tos! S= cunoa[te\i tot binele din neasc=! lume, iar bun=tatea sufleteasc=, bun=}n numele colectivului voin\a, sensibilitatea [i receptivitatea Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport ce V= caracterizeaz= s= V= ajute ]n acRezina, [eful Lilia LAZARI tivitatea de zi cu zi. S= V= vede\i toate visurile realizate. S= ave\i pace [i ]n\elegere ]n famiSelecte ur=ri omagiatelor lie [i bun=stare ]n casa Dumneavoastr=. Zinaida Voi\ehovschi [i }n numele administra\iei [i comitetului sindical ale Filialei Rezina a SA "REDNord", directorul Iurie URECHI
Angela Buimistru, angajate ale }M "SCL" Rezina!
}n ziua c`nd mai ad=uga\i c`te un trandafir ]n buchetul vie\ii, v= p=[im pragul casei cu alese felicit=ri. V= Cu tot respectul, Eleonora GRAUR, dorim mai ]nt`i un car cu s=n=tate, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova Cuvinte de felicitare pentru apoi celelalte: fericire, bun=stare, r=bZinaida Rotaru, asistent dare, ]n\elegere, bucurii infinite de la medical ]n satul Lipceni! cei dragi. S= face\i ]nc= multe lucruri Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere bune, pentru care ve\i avea recuno[Cuvinte cordiale V= adresez sincere ur=ri de bine, s=- tin\a celor din jur. S= ne tr=i\i mul\i, de felicitare pentru n=tate [i succese ]n lucrul de toate mul\i ani [i s= ave\i parte de tot ce v= Dumitru Cuculescu, zilele. dori\i. Cu mult= stim=, Vasile GOBJIL+, S= V= d=ruiasc= Dumnezeu pentru }n numele colectivului }M "SCL" Rezina, la hotarul anilor! pre[edintele raionului Rezina managerul-[ef Gheorghe G~NCU Fiecare popas aniversar aduce cu viitor tot ce-i mai frumos pe lume. S= V= ]nso\easc= mereu dragostea, res-
}n conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea [i desf=[urarea concursului pentru ocuparea func\iei de director [i director-adjunct ]n institu\iile de ]nv=\=m`nt general, Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina
Mult stima\i locuitori ai satului Peci[te!
Cu prilejul Hramului bisericii din localitate, de "Sf`ntul Evanghelist Luca", s=rb=toare religioas= pe care o cinstim to\i cre[tinii din sat, v= concurs pentru ocuparea func\iei de director ]n urm=toarele adresez cele mai fruinstitu\ii de ]nv=\=m`nt general: moase ur=ri de bine. - IP "{coala primar=-gr=dini\= Mincenii de Jos"; Fie ca Bunul Dumnezeu s= ne d=ruiasc= mult= - IP "{coala primar=-gr=dini\= Pisc=re[ti"; s=n=tate, s= ne apere de nenorociri [i s= ne - IP "{coala primar=-gr=dini\= Slobozia-Horodi[te"; La func\ia de director poate candida persoana, care ]ntrune[te urm=toarele criterii: de\ine cet=\enia Republicii Moldova, studii superioare universitare, vechime ]n activitate didactic= de cel pu\in 3 ani, la data expir=rii termenului de depunere a dosarelor nu a ]mplinit v`rsta de 65 de ani, cunoa[te limba rom`n=, este apt= din punct de vedere medical (fizic [i neurologic) pentru exercitarea func\iei, nu are antecedente penale, nu a fost concediat=, ]n ultimii 5 ani, ]n baza art. 86, alin. (1), lit. l), m) [i n) din Codul muncii. Candida\ii pentru ocuparea func\iei de director [i directoradjunct ]n institu\iile de ]nv=\=m`nt general prezint= comisiei }n leg=tur= cu reconstruc\ia de concurs, ]n termen de 30 de zile din ziua public=rii anunliniilor electrice (demontarea liniei \ului, urm=toarele acte obligatorii pentru participare la convechi [i montarea liniei noi), va curs: fi ]ntrerupt= furnizarea energiei - cererea de participare la concurs; electrice: - copia actului de identitate; 04-08 noiembrie 2019 - satul - copia/copiile actului/actelor de studii; Mateu\i (par\ial) - 09:00-17:00. - copia carnetului de munc=; }n leg=tur= cu executarea - curriculum vitae; lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele - certificatul medical, care atest= faptul c= persoana este de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea enerapt= din punct de vedere medical, fizic [i neuropsihic, pentru giei electrice dup= cum urmeaz=: exercitarea func\iei; 04 noiembrie 2019: ora[ul Rezina, str. V. - cazierul judiciar sau declara\ia pe propria r=spundere. Lupu, Sf. Ilie, {ciusev, 12, satul Pripiceni Informa\ii suplimentare cei interesa\i pot afla, apel`nd la (par\ial) - 09:00-17:00; urm=toarele numere de telefon: (0254) 2-43-69; (0254) 205 noiembrie 2019: ora[ul Rezina, str. A. 27-48; (0254) 2-57-32. Mateevici, M. Eminescu, Gogol, Decebal, E-mail: invatamintrz@gmail.com; gheral62@mail.ru
anun\=
aduc= ]n cas= numai lumin= [i bucurii. {i fie ca aceast= s=rb=toare s= intre ]n casa noastr= de fiecare dat= cu toleran\=, binevoin\= [i bun=stare, aduc`ndu-ne ]n prag oamenii dragi sufletului [i prilejuindu-ne adev=rate clipe de bucurie [i satisfac\ie sufleteasc= sub cerul toamnei bogate. Cu cel mai mare respect de to\i dumneavoastr=, Emanuil SC~NTEIANU
}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 04-08.11.2019, Rezina
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Burebista, satul Gordine[ti (par\ial) - 09:0017:00; 06 noiembrie 2019: satul Stohnaia, ora[ul Rezina, str. P=cii, Orhei, Lomonosov, Neculce, Tinere\ii, Ion [i Doina Aldea Teodorovici, satul Ign=\ei (par\ial) - 09:00-17:00; 07 noiembrie 2019: satul Echim=u\i, Trife[ti (par\ial) - 09:00-17:00; 08 noiembrie 2019: s. Pripiceni-R=ze[i (par\ial) - 09:00-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-3206, (0231) 2-42-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 1235. Tirajul: 2030 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.