Pag. 2, 3, 4
Uni\i prin credin\= [i bucurie
Pag. 3, 5
C`nd un agent de patrulare poate opri un autovehicul ]n trafic
Comisia pentru Pag. 6, 7 Protec\ia Copilului din raionul Rezina, ]n [edin\= extraordinar= "Dinamo" din Cuiz=uca a c`[tigat Campionatul raionului la fotbal
Cr`mpeie din via\a Mitropolitului Gavriil B=nulescu-Bodoni Clipe de fericire [i emo\ii p`n= la lacrimi
G`nduri care impresioneaz= "Binecuv`nta\i sunt cei ce v=d lucruri frumoase ]n locuri, ]n care al\i oameni nu v=d nimic!" Camille PISSARA
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019 Evolu\ia sportului ]n raionul Rezina se datoreaz= implic=rii administra\iei publice locale [i pre[edintelui Asocia\iei raionale de Fotbal Rezina, actualul pre[edinte de raion, Vasile Gobjil=. Dumnealui mereu a pus accentul pe sport ]n raion, iar rezultatul se adevere[te prin num=rul ]n cre[tere al copiilor [i adul\ilor, care dau prioritate, de la an la an, modului s=n=tos de via\=.
Stima\i locuitori ai satului Trife[ti!
Un exemplu este [i proiectul "Open Fun Football Schools" ({coala Deschis= a Fotbalului Distractiv), aflat la Rezina la cea de-a V-ea edi\ie [i care se desf=[oar= ]n anul acesta pe stadionul din satul Cini[eu\i, ]ncep`nd cu 09 septembrie p`n= azi, 13 septembrie. Proiectul este finan\at de c=tre Federa\ia Cu prilejul marc=rii Hramului localit=\ii la 19 Moldoveneasc= de Fotbal, cu contribu\ia Consiliului septembrie, ]n numele Consiliului raional Rezina [i raional Rezina. al meu personal, v= adresez cele mai sincere ur=ri de bine, mult= s=n=tate, prosperare, bucurii [i clipe fericite al=turi de oamenii dragi. S=rb=toarea "Minunea Sf`ntului Arganghel Mihail" s= v= aduc= lumin= ]n suflete, pace ]n case, bun=stare ]n gospod=riile dumneavoastr=. V= ]ndemn s= g=si\i [i ]n continuare curajul pentru a face o schimbare spre bine pentru comunitate, ca s= avem o via\= mai bun= aici, acas=, s= fi\i m`ndri de localitatea dumneavoastr=. V= asigur, cu toat= responsabilitatea, c= vom face tot ce e posibil ca s= ave\i speran\= ]n ziua de m`ine [i s= tr=i\i numai evenimente frumoase, cum este [i s=rb=toarea.
{coala Deschis= a Fotbalului Distractiv, anul acesta la Cini[eu\i
Cu profund respect, Vasile GOBJIL+, pre[edintele raionului Rezina
Stima\i locuitori ai satului Trife[ti! Iuliana POPA-CRUDU
}n cele 5 zile de sport [i distrac\ie s=n=toas= din cadrul proiectului, cei 192 de elevi din satele Cini[eu\i, Echim=u\i, Cuiz=uca, Pripiceni-R=ze[i, Peci[te [i Pereni, ghida\i de 12 antrenori [i 2 lideri, vor fi ]ncadra\i ]n activit=\i sportive: fotbal, hochei, volei, gimnastic=, jocuri mobile [i
[tafeta. }n pauze, copila[ii au posibilitatea s= se relaxeze, s= socializeze, s= recite poezii [i s= interpreteze c`ntece, al=turi de semenii lor. Prezent la manifestarea de deschidere, pre[edintele raionului Rezina, pre[edintele Asocia\iei raionale de Fotbal, Vasile Gobjil=, a salutat prezen\a copiilor pe teren, accentu`nd c= este un proiect binevenit pentru raionul
nostru, ]n care administra\ia public= local= ][i propune s= contribuie ca elevii s= ][i petreac= timpul liber util [i s=n=tos, interesant [i atractiv. A mul\umit tuturor partenerilor implica\i ]n proiect [i lea dorit tuturor ca aceste 5 zile de proiect s= le petreac= la maxim, acumul`nd experien\e noi. Primarul de Cini[eu\i, Mariana Corcevoi, a spus c= este o onoare s= fie
gazda evenimentului. A vorbit [i despre faptul c= orice proiect vine s= diversifice genul de activitate, s= fac= via\a mai frumoas= [i mai interesant=. Directorul gimaziului Cini[eu\i, Ala Cu[nir, a men\ionat c= ]n localitatea dumnealor are loc un proiect frumos at`t pentru elevii din localitate, c`t [i pentru cei din satele vecine. I-a ]ndemnat s= se distreze [i s= savureze din plin din aceste clipe extraordinare al=turi de colegi din alte institu\ii de ]nv=\=m`nt. Manifestarea propriuzis= a pornit cu ]nviorarea, apoi, foarte iste\i [i activi, copila[ii s-au av`ntat ]n competi\iile sportive, al=turi de antrenori. Programul special SSP (Sport-{coal=-Poli\ie) ][i propune drept scop completarea [i ]mbun=t=\irea ini\iativelor [i a ac\iunilor pentru copii Sf`r[it ]n pag. 2
Cu prilejul s=rb=toririi Hramului localit=\ii, marcat la 19 septembrie, v= adresez cele mai sincere ur=ri de s=n=tate, mult noroc [i fericire, succese [i realiz=ri frumoase. V= doresc ca aceast= s=rb=toare cre[tin= s= v= poarte de grij=, s= v= aduc= lumin= [i c=ldur=, s= v= ]ndrumeze doar la fapte bune ]ntru prosperarea localit=\ii dumneavoastr=. }n case s= domneasc= mereu pacea, voia bun= [i bel[ugul. S= fi\i mai buni, mai cura\i, mai iert=tori [i mai aten\i cu cei din preajm=. S= ave\i parte de o s=rb=toare senin= [i frumoas=! Cu tot respectul, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
Stima\i trife[teni, dragii mei cons=teni! Cu prilejul s=rb=torii Hramul localit=\ii noastre, "Minunea Sf`ntului Arhanghel Mihail", v= aduc cele mai calde felicit=ri tuturor, dorindu-v= s= ave\i parte de s=n=tate, pace [i prosperare ]n casele [i familiile dumneavoastr=. Fie ca aceast= zi s= v= aduc= pentru fiecare o surs= de bucurie [i un ]ndemn de a fi mai buni, mai toleran\i [i mai activi la via\a comunit=\ii. Doar cu aportul fiec=rui locuitor putem contribui la dezvoltarea unui sat mai bun [i mai prosper. V= doresc un Hram fericit al=turi de cei dragi! Cu respect, Mihail BUDURIN, primarul de Trife[ti
2
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
Uni\i prin credin\= [i bucurie Elena ZLATAN, profesor de biologie, psiholog, satul Lalova
Stima\i silvicultori din raionul Rezina!
Cu prilejul frumoasei s=rb=tori profesionale, marcat= tradi\ional ]n a treia s`mb=t= a lunii septembrie, Motto: "C=uta\i mai ]nt`i ]mp=r=\ia adresez sincere [i cordiale felicit=ri, ]nso\ite de ur=ri lui Dumnezeu [i dreptatea Lui" de bine [i prosperitate, tuturor angaja\ilor din ramu(Matei, 6, 33) ra silvic=, celor care asigur= paza [i protec\ia p=durii, realizeaz= una dintre cele mai importante [i benefice sarcini - cea de a ]ngriji [i ocroti p=durea, care este una dintre cele mai valoroase resurse ale acestui p=m`nt, generatoare a unui mediu s=n=tos de via\=. Exprim recuno[tin\= profund= [i am convingerea c= [i pe viitor, cu dragoste [i stim= fa\= de acest patrimoniu na\ional, ve\i asigura o dezvoltare coerent= [i durabil= a sectorului forestier, precum [i o ]mbun=t=\ire a imaginii silvicultorului ]n societate. V= doresc mult curaj [i inspira\ie ]n realizarea obiectivelor trasate, a lucrurilor bune [i frumoase, ]n\elepciune [i g`nduri pozitive, siguran\= ]n ziua de m`ine, bun=stare [i mult= s=n=tate familiilor dumneavoastr=. Cu mult respect, Vasile GOBJIL+, pre[edintele raionului Rezina Credin\a [i bucuria sunt dou= dimensiuni duhovnice[ti [i spirituale, ca doi st`lpi, a c=ror menire este s= lumineze con[tiin\ele semenilor, ]ntocmai ca acei doi st`lpi din vechiul Testament, care i-au condus pe iudei ]n cei patruzeci de ani de r=t=cire prin pustiu. Suntem f=cu\i pentru bucurie, precum suntem f=cu\i pentru via\=, c=ci via\a f=r= bucurie este ]ntunecat=, ap=s=toare [i pustie. Fi\i aten\i ce m=rturisea filozoful francez Blaise Pascal: "Bucurie! Bucurie! Bucurie deplin=! Nu risipi\i aceast= bucurie, ce se A treia duminic= din luna septembrie ]mi ofer= un na[te din credin\a lui Hristos, r=stignit [i ]nviat! Da\i prilej deosebit de a v= felicita cu ocazia s=rb=torii m=rturie despre bucuria voastr=". profesionale. Instituirea acestei s=rb=tori denot= importan\a [i m=re\ia meseriei pe care o exercita\i zi de zi ]n folosul comunit=\ii [i fa\= de persoanele care au nevoie de grij= [i aten\ie deosebit=. }mi exprim ]ntreaga recuno[tin\= pentru aportul la dezvoltarea serviciilor de asisten\= [i protec\ie social=. Apreciez ]naltul profesionalism, d=ruirea de sine, receptivitatea, compasiunea [i generozitatea, de care da\i dovad= ]n exercitarea acestei profesii nobile, dar deloc u[oare. V= urez s=n=tate [i noi performan\e ]n tot ceea ce face\i pentru binele comunit=\ii, s= fi\i ]nconjura\i ]ntotdeauna de dragostea apropia\ilor, respectul, fidelitatea colegilor [i recuno[tin\a oamenilor. Noi Prin bucurie, care cu timp [i f=r= timp, ne nevoim realiz=ri profesionale, multe bucurii, fericire, putere pentru a ne m`ntui, intr=m ]n bucuria l=ca[ului lui pentru continuarea lucrului pe care-l face\i cu d=Dumnezeu. Avem nevoie de bucurie, ca de p`inea ruire, lini[te [i c=ldur= ]n suflet. cea zilnic=. At`t credin\a, c`t [i bucuria ]n Hristos Cu mult respect, Vasile GOBJIL+, Domnul nostru, sunt actualizate [i crescute prin pre[edintele raionului Rezina nevoin\e duhovnice[ti, ]nso\ite de rug=ciunea ne]ncetat=. Prin rug=ciune se poate dob`ndi de la Dumnezeu orice ai cere, numai s= fie vrednice de Dumnezeu rug=ciunile noastre. Trebuie, ]ns=, ca rug=ciunea s= fie f=cut= cu inima curat=, cu st=ruin\= [i cu smerenie. Evlavios. Rug=ciunea e o bijuterie minunat=, purt`nd ]n ea filigranul sim\irilor religioase [i resemnarea asumat= ]n fa\a divinului. Ne este dat nou=, oamenilor, curajul de a ne adresa direct Domnului, a[ez`ndu-i dinainte poverile noastre, de care, de multe ori, ne ]mpiedic=m speran\ele, triste\ile, Proiectul CCPA/OFFS bucuriile [i iubirile noastre? Da! Fiindc= a[a este }nceput ]n pag. 1 este implementat ]n \ara omul pl=m=dit, ]n ad`ncul lui p`lp`ie constant sc`n- [i tineret, care se derulea- noastr= de c=tre organizateia divin= [i c=tre ea se cuvine ]n=l\at= ruga, mul- z= separat de c=tre poli\ie, \ia neguvernamental= \umirea [i recuno[tin\a... sectorul [colar [i cluburile CCPA din Danemarca [i Suntem ]ntr-un impact continuu cu realitatea ]n- sportive. Ini\iativa Sport- FMF din anul 2006, de conjur=toare. Da, trebuie s= desc`nt=m frumos cu- {coal=-Poli\ie promovea- asemenea fiind sus\inut vintele ]n creuzetul acestei degringolade de sen- z= apropierea eforturilor de Guvernul Suediei. Printimente. S= ne rug=m, apropiindu-ne sfios de altarul comune la nivel local de cipalele obiective sunt cuvintelor, pentru ca s= dispar= spaima visceral= a prevenire a criminalit=\ii promovarea fotbalului ]n incertitudinii, a dezn=dejdii. Cu bisturiul iert=rii. juvenile, fiind orientat= toate regiunile Moldovei Seva r=d=cinilor de suflet necesit= rug=ciune, o spre resocializarea copii- [i acordarea unei asisteninvocare ]n rug=ciuni. Pogor`rea r`ului de lumin=. lor delicven\i prin implica- \e metodice [i tehnice V`lv=t=ile inimilor. Ochii se umpleau de lacrimi, c`nd rea acestora ]n activit=\i asocia\iilor, cluburilor [i ][i construiau forul c=l=uzelor ]n Lalova - biserica, cultural-sportive. scolilor de fotbal. acuma 200 de ani, o bisericu\= din lemn. Dar a luat foc. Atunci, sufletele neprih=nite ]nc= de patimi au construit c=l=uza pentru toat= via\a... din piatr=. Ea eman= o lumin= bl`nd=, alta dec`t cea a soarelui, care st=tea s= apun=. Bucuria rug=ciunilor e cea mai de pre\, e c=l=uz= spre Dumnezeu, ne ]nva\= p=rintele {tefan Ciugui. Dar biserica din comuna Lalova ]mb=tr`nea [i se irosea. G`ndul e cea mai puternic= for\= din univers. Da! A[a un g`nd i-a venit p=rintelui {tefan Ciugui. La chemarea cea mare au s=rit de la mic la mare, de la Liveriu, fiul lui, p`n= la p=rinte - s= renoveze casa Domnului. Munceau mul\i pe f=ga[ul speran\elor. Credin\a mobilizeaz=
Stima\i lucr=tori din sfera protec\iei sociale a popula\iei din raionul Rezina!
Dragi lucr=tori din domeniul silvicol din raioanele Rezina [i {old=ne[ti! Primi\i cele mai sincere felicit=ri cu prilejul zilei profesionale - Ziua lucr=torului din silvicultur=, care este marcat= ]n cea de-a treia s`mb=t= a lunii septembrie! Munca forestier= este extrem de important= pentru via\a societ=\ii [i fiecare persoan= asociat= cu acest sector este, ]n esen\=, gardianul viitorului. Protej`nd "zonele verzi", f=c`nd mari eforturi pentru restaurarea [i augmentarea p=durilor, p=stra\i pentru genera\iile viitoare frumuse\ea naturii, de aceea ]n\elepciunea, diligen\a, perseveren\a [i investi\ia sufleteasc= de care da\i dovad=, merit= aprecierea cea mai ]nalt=. Exprim recuno[tin\a pentru profesionalism, dedica\ie [i devotament serviciului dumneavoastr=. Din toat= inima, v= doresc realiz=ri profesionale semnificative, s=n=tate, fericire [i prosperitate! Cu profund respect, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
Dragi angaja\i din sfera protec\iei sociale a popula\iei din raioanele Rezina [i {old=ne[ti! A devenit o frumoas= tradi\ie de a consemna, anual, s=rb=toarea dumneavoastr= profesional= Ziua lucr=torului din sfera protec\iei sociale a popula\iei. Cu acest frumos prilej, v= adresez cele mai sincere ur=ri de s=n=tate, pace [i prosperitate tuturor angaja\ilor din domeniu. Profund= recuno[tin\= pentru d=ruirea [i efortul deosebit depus ]n activitatea dumneavoastr=, pentru competen\= profesional= [i operativitate ]n ajutorarea persoanelor, pentru dragostea [i omenia cu care contribui\i la solu\ionarea problemelor solicitan\ilor. V= ]ndemn s= munci\i [i ]n continuare cu demnitate, acest principiu st=, de fapt, la baza rela\iei specialist-beneficiar. Respectarea demnit=\ii beneficiarului contribuie la ]mbun=t=\irea imaginii de sine a acestuia, iar respectarea demnit=\ii lucr=torului din sfera social=, contribuie la motiva\ia sa [i la calitatea serviciului acordat. V= doresc s= v= ]nconjoare mereu dragostea apropia\ilor, respectul, fidelitatea colegilor [i recuno[tin\a oamenilor, pentru binele c=rora depune\i at`t de multe for\e suflete[ti. Noi realiz=ri, multe bucurii, fericire, lini[te [i c=ldur= ]n suflet. Cu profund respect, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
{coala Deschis= a Fotbalului Distractiv, anul acesta la Cini[eu\i
Sf`r[it ]n pag. 3
3
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
25 august a pus fa\=-n fa\= cei mai puternici participan\i ]n actuala edi\ie a Campionatului. At`t finala mic=, c`t [i finala mare au fost disputate pe terenul de fotbal din comuna Pripiceni-R=ze[i, adun`nd mai bine de 500 de spectatori, veni\i s= ]mpart= cu echipele favorite emo\iile jocului [i bucuriile victoriei.
Uni\i prin credin\= [i bucurie
"Dinamo" din Cuiz=uca a c`[tigat Campionatul raionului la fotbal, edi\ia 2019
cu certitudine, ne spune Iisus: "Credin\a ta te-a ajutat". P=rintele {tefan Ciugui a zis: "E greu de indicat numele tuturor, sunt foarte mul\i credincio[i". Rug=ciuni de mul\umire se pecetluiesc ]n ostenitorii [i donatorii acestui l=ca[ sf`nt din comuna Lalova. "Biserica este maica neamului nostru rom`nesc", spunea marele poet Mihai Eminescu. Ne-am convins. Cu acorduri pline de lacrimi de bucurie, de dor minunea ]nceput= de preotul {tefan Ciugui se finiseaz=.
Sf`r[itul lunii august a adus cu sine [i finala Campionatului raionului Rezina la fotbal, edi\ia a XVI-ea. Astfel, dup= ce, ]ncep`nd cu 05 mai curent, ]n fiecare zi de duminic=, membrii echipelor [i amatorii sportului-rege au savurat din plin feeria meciurilor disputate ]n localit=\ile raionului, ziua de
Aculina POPA
A[adar, disputarea finalelor mic= [i mare a adunat lume de pe lume la terenul de fotbal din Pripiceni-R=ze[i. }n pofida caniculei, fanii au urm=rit cu mult= aten\ie [i sus\inere evoluarea pe teren a favori\ilor. }n finala mic= s-au confruntat echipele "Nistru" din Lalova [i "Dacia" din Mateu\i. Cu scorul de 2-1, locul III ]n Campionatul raionului la fotbal, edi\ia anului 2019, a fost ob\inut de echipa
din Lalova. Finala mare a \inut pe jar microbi[tii [i fanii celor dou= echipe din teren "Dinamo" din Cuiz=uca [i "Sc`nteia" din |ahn=u\i. Dup= ]ncheierea celor dou= reprize cu scorul de 1-1, echipelor le-a fost acordat timp suplimentar de joc. Dar nici timpul suplimentar n-a delimitat c`[tig=torul, confruntarea finaliz`nd cu 00. Abia ]n urma execut=rii loviturilor de departajare, "Dinamo" din Cuiz=uca a c`[tigat cu 3-2 ]n fa\a echipei "Sc`nteia" din
|ahn=u\i, devenind campioana raionului la fotbal. Dup= consumarea jocului, a urmat etapa de premiere a echipelor [i a celor mai buni juc=tori ai edi\iei 2019 a Campionatului. La ceremonia de premiere au fost prezen\i dna Eleonora Graur, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova, [i dl Mircea Cojocari, [eful Compartimentului Administrativ-Protocol al Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal. Dumnealor i-au felicitat pe ]nving=tori, apreciind interesul rezineni-
}nceput ]n pag. 2
lor pentru fotbal [i implicarea acestora ]n desf=[urarea Campionatului raional. A[a cum actualul Campionat s-a desf=[urat ]n dou= divizii, premierea a ]nceput cu men\ionarea celor mai buni fotbali[ti din Divizia "B", care s-au dovedit a fi: Cristian Bezd`ga - locul III [i un premiu de 200 de lei; Ion David - locul II [i 300 de lei; Alexandru Cr=can= Bucuria de a tr=i ]n Hristos ca un melc ]nv=luit locul I [i 400 de lei. Apoi ]ntr-o cochilie de lumin=! Cum s= sco\i din tine luau fost invitate echipele mina, fericirea acestei f=r= de pre\ credin\e, atunci Sf`r[it ]n pag. 5 c`nd timpul se face c`t o f=r`m=!? A[a-i p=rinte! Geometria destinului a\i ]nceput-o aici, la noi, ]n Lalova, ]nc= de tinerel. Fiecare ]ncercare de frumos rupe tulpina stelelor... Cine [tie, poate c= ]ntr-o scrisoare la redac\ie ]mi pot permite s= v= spun c= lini[tea, t=cerea, neantul [i tot ceea ce pare infinit [i nem=rginit ne fere[te de clipele drastice ale vie\ii. S= nu c=ut=m pe Dumnezeu prea departe, V= mul\umim, p=rinte {tefan Ciugui. Orizontul bucuriei cre[te. Nu pot s= nu remarc munca asidu= a Dumneavoastr=. Ne-am convins c`nd ne spunea\i, c= cel mai mare dar, pe care l-a facut Dumnezeu poporului nostru, a fost credin\a ortodox=, ]n care neam f=cut [i format noi ca neam str=mo[esc. Unitatea de credin\= a ]ntre\inut, a cultivat [i a consolidat con[tiin\a unit=\ii de neam. Fie ca Bunul Dumnezeu s= ocroteasc= l=ca[ul nostru sf`nt, dar noi s= zicem: "Nimic f=r= Dumnezeu". Dumnezeu s= ne ajute prin dreapta noastr= credin\=. Totul depinde numai de noi: uni\i prin credin\=.
Ucrainenii ]l contrazic pe Igor Dodon, care s-a l=udat c= Rusia Aten\ie! Licita\ie de loca\iune funciar= nu va majora pre\ul la gaze "Naftogaz Ucraina" a criticat ]n\elegerile pre[edin\ilor Federa\iei Ruse [i Republicii Moldova cu privire la reducerea pre\urilor la gaze pentru R. Moldova, anun\ate de Igor Dodon. Potrivit agen\iei "Infotag", care citeaz= un comunicat al companiei din statul vecin, "Ucraina a parcurs deja un drum lung, c`nd interesele statului au fost ]nlocuite cu reduceri [i promisiuni stranii". "Acum cinci ani, noi ne-am demonstrat nou=, Europei [i Rusiei c= putem s= asigur=m \ara cu gaze f=r= "Gazprom", f=r= politic= [i chiar s= economisim. Ast=zi, R. Moldova poate profita de oportunit=\ile pentru care noi am luptat at`t de mult ]n 20142015", consider= "Naftogaz". }n opinia sa, "Rusia, ca un marketolog politic experimentat, a oferit din nou o reducere, care ]ns= nu este reducere". "Matematica simpl= spune c=, dac= R. Moldova acum ar cump=ra gaze din Slovacia [i le-ar transporta prin Ucraina, pre\ul la intrare ar fi de aproximativ $190 (pentru o mie de metri cubi). }n timp ce "pre\ul fr=\esc, oferit cu reducere" de la "Gazprom", este de $237, care este cu 20% mai mare dec`t pre\ul de pia\= disponibil pentru R. Moldova", afirm= reprezentan\ii "Naftogaz".
De aceea[i opinie este [i [eful companiei "Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina", Serghei Makogon, care a explicat c=, "dac= din pre\ul oferit de "Gazprom" este scos transportul p`n= ]n Slovacia [i ]napoi, atunci pre\ul gazelor ruse[ti ]n R. Moldova ar trebui s= fie acum de aproximativ $110-120, adic= de dou= ori mai pu\in dec`t pre\ul actual". Potrivit lui, "o asemenea matematic= ar trebui s= determine Guvernul de la Chi[in=u s= trag= anumite concluzii". Amintim c= Igor Dodon a anun\at recent c=, potrivit ]n\elegerilor cu omologul s=u rus, Vladimir Putin, pre\ul gazelor ruse[ti furnizate R. Moldova va sc=dea, ]ncep`nd cu 1 octombrie, cu $10-15, de la 1 ianuarie 2020 ar putea sc=dea cu $40-50, iar de la 1 aprilie 2020 - chiar [i cu $70. Acest lucru va permite autorit=\ilor s= nu majoreze tarifele la gaze pentru popula\ia R. Moldova. Potrivit lui, ]n situa\ia actual=, "majorarea ar fi aproape inevitabil=, deoarece pre\ul real al gazelor furnizate este de $235 pentru o mie de metri cubi, iar ]n tarif este inclus pre\ul de $178". Surs=: ziarulnational.md
O decizie final= privind ieftinirea gazului nu a fost luat=... O decizie final= privind mic[orarea pre\ului la gazele livrate de Federa\ia Rus= ]n Republica Moldova nu a fost luat=. Despre aceasta a anun\at purt=torul de cuv`nt al lui Vladimir Putin, Dmitrii Peskov, scrie gazeta.ru. Oficialul rus a precizat c= subiectul a fost discutat, dar o decizie final= cu privire la pre\ nu a fost luat=. Exper\ii trebuie s= mai discute c`teva detalii,
a precizat Peskov. Publika.md aminte[te c= dup= ]ntrevederea dintre Igor Dodon [i omologul s=u rus Vladimir Putin, [eful statului a scris pe Facebook c= "tarifele pentru consumatorii finali nu vor cre[te. }ncep`nd cu 1 octombrie, pre\ul la gazele ruse[ti, furnizate Moldovei, va sc=dea." Surs=: publika.md
[i arend= funciar=
}M "Servicii Comunal-Locative Rezina" anun\= desf=[urarea licita\iei de loca\iune funciar= [i arend= funciar=, a bunurilor imobile proprietate public=, dup= cum urmeaz=: 1. Licita\ie de arend=, loca\iune: - lotul nr. 1 - teren agricol, nr. cadastral 6701304.076, cu S # 10,5607 ha, extravilan, or. Rezina, pre\ul ini\ial - 19151 de lei; - lotul nr. 2 - teren agricol, nr. cadastral 6701303.001, cu S # 46,2012 ha, extravilan, or. Rezina, pre\ul ini\ial - 83785 de lei; - lotul nr. 3 - teren agricol, nr. cadastral 6701301.001, cu S # 28,1434 ha, extravilan, or. Rezina, pre\ul ini\ial - 51037 de lei. 2. Licita\ie de loca\iune funciar=: - lotul nr. 4 - teren amenajat pentru construc\ii, nr. cadastral - 6701206.136, cu S # 4,75 ha, or. Rezina, str. Grigore Vieru, 4, pre\ul ini\ial - 122718 lei. Licita\ia va avea loc pe data de 01 octombrie 2019, la ora 11.00, ]n incinta administra\iei }M "Servicii Comunal-Locative Rezina", ora[ul Rezina, str. Dacia, 37. Pentru mai multe detalii, apela\i urm=toarele numere de contact: (0254) 2-21-34, (0254) 2-48-11. Persoanele fizice [i juridice din Republica Moldova, str=ine, apatrizii, cel t`rziu cu o zi ]nainte de ]nceperea licita\iei (30.09.2019), p`n= la ora 17.00, prezint= secretarului comisiei de licita\ie cererea [i documentele care certific= identitatea participantului, actele care confirm= achitarea acontului, ]n sum= de 10% din pre\ul ini\ial, [i taxa de participare, ]n m=rime de 1600 de lei (persoane fizice) [i 2000 de lei (persoane juridice). Gheorghe G~NCU, [eful }M "Servicii Comunal-Locative Rezina"
4
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
"Bucurie ]n mi[care" cel mai mare festival al sportului din Republica Moldova "Mi[carea ]nseamn= via\=!" Asta este deviza participan\ilor la cel mai mare festival al sportului din Republica Moldova "Bucurie ]n mi[care". }n weekend-ul trecut, Parcul Dendrariu [i-a deschis por\ile pentru mii de oameni, care ]mp=rt=[esc acelea[i pasiuni s=n=toase.
Organizatorii au preg=tit activit=\i pentru toate v`rstele. Astfel, fiecare participant [i-a rezervat timp pentru genul de sport, care ]l atrage mai mult: volei, tir cu arcul, fitness sau dans. Emo\ii [i adrenalin= s-au adunat ]n jurul mesei de armwresling, unde doritorii [i-au m=surat puterile. Fetele nu au stat deoparte. Evenimentul este organizat de "AVI-Moldova", pentru al patrulea an consecutiv. Surs=: jurnal.md
Cau\i unde s= arunci televizorul vechi sau telefonul defectat? "Hai, Moldova!" te invit= la "IarmarEco" S`mb=t= [i duminic=, 14 [i 15 septembrie, "Hai, Moldova!" te invit= s= d=m start cur=\eniei na\ionale de de[euri electronice [i electrice, ]ncep`nd de la "IarmarEco". Pe data de 14 septembrie, ora 19.00, po\i viziona un film documentar despre experimentele agricole atomice, f=cute ]n perioada sovietic= ]n Moldova, "Gr=dina Sovietic=", iar pe data de 15 septembrie, ora 13.30, po\i s= participi la o discu\ie la tema situa\iei actuale a de[eurilor ]n Moldova. }n cadrul evenimentului, vei afla mai multe informa\ii despre cum s= limitezi de[eurile ]n activit=\ile tale zilnice. Echipa "Hai, Moldova!" va colecta la eveniment de[euri electronice [i electrice. De ce s= aduci electronicele uzate la "IarmarEco"? Majoritatea de[eurilor electronice con\in substan\e toxice (plumb, zinc, nichel, bariu, crom, substan\e ignifuge etc), iar aruncate ]n natur=, ]n termen lung, conduc la afec\iuni, precum cancer, disfunc\ii ale sistemului nervos central, ale sistemelor respirator, imunitar, endocrin, digestiv [i reproductiv, probleme ]n dezvoltarea cerebral=, presiune arterial= ridicat= etc. Ce se va ]nt`mpla la eveniment? S`mb=t=, 14 septembrie: de la ora 19.00, ve\i putea viziona filmul "Gr=dina Sovietic=", ]n regia lui Drago[ Turea la Kentford (bd. {tefan cel Mare, 202, ora[ul Chi[in=u). Duminic=, 15 septembrie, lansarea Campaniei na\ionale de colectare a de[eurilor electronice [i electrice: ve\i afla ]n ce loca\ii din \ar= ve\i putea preda de[eurile electronice colectate pentru a fi valorificate. }ncep`nd cu 15 septembrie [i p`n= pe 15 octombrie, se vor colecta la nivel de centre raionale baterii, telefoane, acumulatoare, cabluri, televizoare, calculatoare, imprimante, ma[ini de fax, aparate de fotografiat [i filmat, robo\i de buc=t=rie [i orice alte de[euri electronice de dimensiuni mici; ve\i putea participa la o discu\ie panel moderat= privind situa\ia actual= a de[eurilor; ve\i Sf`r[it ]n pag. 8
Un nou proiect ]n domeniul s=n=t=\ii, lansat de Ministerul S=n=t=\ii Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale (MSMPS) [i Biroul de cooperare al Elve\iei ]n Republica Moldova, ]n parteneriat cu Banca Mondial= [i Crucea Ro[ie din Elve\ia, au lansat proiectul "Progresul cu privire la acoperirea universal= cu servicii de s=n=tate ]n Moldova". "Proiectul se concentreaz= pe scopul asigur=rii unei acoperiri universale cu serviciile medicale. Acest scop reflect= principiile promovate de Elve\ia. }n cadrul proiectului pe care-l lans=m, Banca Mondial= va acorda asisten\a [i expertiza necesare ministerului, pentru a ]mbun=t=\i capacitatea de finan\are [i o mai bun= guvernare a sistemului de s=n=tate; se va pune accent pe consolidarea capacit=\ilor de procurare [i furnizare a serviciilor medicale ale institu\iilor abilitate. Crucea ro[ie se va concentra pe crearea [i consolidarea mecanismelor de responsabilitate social=", a declarat Viorica Cre\u, reprezentantul Agen\iei Elve\iene de dezvoltare [i cooperare.
Pentru ca Guvernul s= ]mbun=t=\easc= majoritatea sistemelor de finan\are [i s= ]mbun=t=\easc= coordonarea ]n domeniul s=n=t=\ii, activit=\ile acestuia au fost grupate ]n dou= sec\iuni. "Prima sec\iune \ine de evaluarea tehnologiilor, unde vom face analiza suplimentar= a anumitor proceduri, cu referire la aspectele de pre\, reglementare [i vom avea un accent special ]n ceea ce \ine de politicile farmaceutice [i evaluarea acestora pe bolile nestransmisibile. A doua sec\iune cuprinde prestarea serviciilor, mai ales ]n asisten\a medical= primar=. Activit=\ile de aici includ evalu=rile sistematice a sistemelor de asisten\= medical= primar= [i vom folosi instrumentul de profil al domeniului", a spus Volkan Cetinkaya, economist superior al echipei B=ncii Mondiale. Proiectul va dura timp de 4 ani [i este axat pe mai multe componente din domeniul s=n=t=\ii, cum ar fi serviciile, accesul la servicii, durabilitatea, implicarea, calitatea serviciilor [i transparen\a. "}n cadrul proiectului, ne propunem crearea grupurilor de pacien\i, cu o extindere c`t mai mare pe teritoriul Republicii Moldova. Nu excludem [i crearea unei organiza\ii "umbrel=" de pacien\i, care ar putea ac\iona la nivel na\ional. }n raioanele-pilot vom analiza mecanismele de responsabilizare existente ]n institu\iile medicale, care este eficien\a lor [i vom sprijini institu\iile s= dezvolte mecanisme func\ionale institu\ionalizate cu efect pozitiv asupra calit=\ii [i a accesului la servicii", a spus reprezentantul Crucii Ro[ii ]n Republica Moldova, Viorel Gorceag. Pentru asigurarea medical= durabil= [i acoperirea na\ional=, pro-
iectul ][i propune crearea unei platforme de dialog a organiza\iei societ=\ii civile active ]n domeniul s=n=t=\ii, privind distribuirea fondurilor ]n sistemul de s=n=tate. Proiectul va fi realizat p`n= ]n aprilie 2023 [i va fi asigurat de Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale, Banca Mondial= [i Crucea Ro[ie din Elve\ia. Suportul financiar este oferit de Agen\ia pentru dezvoltare [i cooperare a Elve\iei. Surs=: cotidianul.md
C`nd un agent de patrulare poate opri un autovehicul ]n trafic
Agen\ii de patrulare ai Inspectoratului Na\ional de Patrulare sunt ]mputernici\i s= opreasc= un autovehicul aflat ]n traficul rutier dac= constat= o ]nc=lcare a legisla\iei rutiere, manifest= un comportament agresiv ]n trafic, dac= este ]n desf=[urare o opera\iune special= sau este nevoie s= verifice legalitatea transport=rii m=rfurilor sau a persoanelor. Veaceslav S`rbu, jurist al Inspectoratului Na\ional de Patrulare, a f=cut preciz=ri pentru IPN despre drepturile [i obliga\iile agen\ilor de patrulare [i ale conduc=torilor auto. Astfel, potrivit lui Veaceslav S`rbu, angaja\ii INP pot opri ]n trafic inclusiv orice ma[in= ]nmatriculat= ]n alt= \ar=, ca s= efectueze controlul existen\ei [i valabilit=\ii vinietei, sau care are numere de ]nmatriculare neutre, pentru a verifica dreptul conduc=torului mijlocului de transport de a conduce. "}n momentul stop=rii unui autovehicul, agen\ii de patrulare sunt obliga\i s= prezinte legitima\ia de serviciu [i s= prezinte conduc=torului auto motivul pentru care a fost oprit ]n trafic", a precizat juristul INP. Ma[inile pot fi oprite ]n trafic dac= se observ= o ]nc=lcare a legisla\iei rutiere sau agentul de patrulare are b=nuieli rezonabile c= se efectueaz= transporturi ilegale de m=rfuri sau persoane. Juristul a mai declarat c= agentul de patrulare este ]n drept s= solicite permisul de conducere, certificatul de ]nmatriculare al ma[inii [i, dup= caz, actele ]nc=rc=turii ma[inii. "Agentul de patrulare poate verifica inclusiv habitaclul sau portbagajul unui autovehicul, ]n cazul existen\ei b=nuielii rezonabile. Asemenea procedur= se realizeaz= prin perfectarea actelor procesuale corespunz=toare. }n cazul, ]n care se ajunge la o perchezi\ie, se ]ntocme[te un proces-verbal cu privire la perchezi\ie, care se aduce la cuno[tin\a tuturor participan\ilor, cu consemnarea dreptului de a face obiec\ii. Agentul de patrulare este dotat cu toate blanchetele de acte procesuale necesare", a declarat Veaceslav S`rbu. }n cazul efectu=rii de filtre sau alte opera\iuni speciale, Inspectoratul Na\ional de Patrulare nu este obligat s= anun\e ]n prealabil despre organizarea acestora", a mai spus Veaceslav S`rbu. }n momentul ]n care sunt opri\i de agen\i de patrulare, conduc=torii auto sunt obliga\i s= a[tepte ]n ma[in= cu m`inile pe volan p`n=
{tiri din \ar= c`nd agentul se apropie de autovehicul, iar, ]n caz de noapte, s= aprind= lumina ]n habitaclu. De asemenea, conduc=torii auto sunt obliga\i s= prezinte actele solicitate de c=tre agentul de patrulare, inclusiv cele care \in de transportul de m=rfuri sau persoane. Surs=: radiochisinau.md
Doi profesori de la UTM au creat o triciclet= electric= Doi fra\i, profesori la Universitatea Tehnic=, au creat o triciclet= electric= inedit=. Vehiculul circul= cu p`n= la 15 kilometri la or=, iar cu acumulatorul ]nc=rcat poate s= parcurg= o distan\= de 40 de kilometri. Pentru aceast= inova\ie, fra\ii au fost premia\i cu zeci de medalii [i diplome.
Ideea de a crea un mijloc de transport s=n=tos [i ecologic le-a venit fra\ilor Ciobanu acum c`\iva ani. Bicicleta nu are capacitatea de a transporta m=rfuri sau mai multe persoane, a[a c= cei doi fra\i au decis s= creeze o triciclet= electric=. }nainte de asta, au construit alte dou= triciclete mai simple. "Am ]nceput din 2015 cu prima triciclet=, c= ele sunt trei la num=r cu aceasta electric=, primele dou= sunt cu for\a mecanic=, cu om putere, dar acum copila[ii cresc, greutatea cre[te la ei [i ne-am g`ndit la ceva mai modern", a spus conferen\iarul universitar Radu Ciobanu. Primele dou= modele de triciclete sunt folosite ]n localitatea de ba[tin= a fra\ilor Ciobanu. Vehiculele sunt de mare folos prin gospod=rii. "Ini\ial ne-am g`ndit ca viteza s= fie mai mic= [i momentul de tor\iune c`t mai mare [i s= putem s= ]nc=rc=m c`t mai mult= greutate ]n ea. Dac= vorbim de masa care poate fi ]nc=rcat=, p`n= la 200 de kilograme", a afirmat conferen\iarul universitar Oleg Ciobanu. Inginerii [i-au propus s= investeasc= bani pu\ini ]n inova\ii, ]ntruc`t vor s= promoveze ideea recicl=rii obiectelor uzate. "Ne-am st=ruit s= c=ut=m din ceva aruncat care nu se folose[te s=-i d=m o a doua via\=. Ne str=duim tot timpul ca procur=rile s= fie la minim, s= fie c`t mai simple", a spus conferen\iarul universitar Radu Ciobanu. Crearea unei triciclete electrice ]i cost= mai pu\in de cinci mii de lei. Pentru aceste inven\ii, fra\ii Ciobanu au ob\inut zeci de medalii de aur la diverse T`rguri [i Saloane Interna\ionale de Inventic= [i Educa\ie Creativ= pentru Tineret. De asemenea, au fost premia\i de Agen\ia de Stat pentru Proprietatea Intelectual= a Republicii Moldova cu Diploma "Cel mai activ inventator". Surs=: prime.md Realizare de Violeta PISTRUI [i Iuliana POPA-CRUDU
5
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
Pagina Consiliului raional Rezina Comisia pentru Protec\ia Copilului din raionul Rezina, ]n [edin\= extraordinar= Pentru conformitate: Iuliana POPA-CRUDU
La finele s=pt=m`nii trecute, pe o re\ea de socializare a fost publicat un video, ]n care o mam=, cu v`rsta de 27 de ani, ][i impunea copilul de doar 3 ani s= se stranguleze. Gravul incident a avut loc s`mb=t=, 07 septembrie 2019, ]n satul Peci[te din raionul Rezina. Ceva mai t`rziu a fost alertat= poli\ia, aceasta intervenind la timp. Potrivit Ofi\erului de pres= al Inspectoratului de Poli\ie Rezina, femeia locuie[te cu feciorul s=u timp de un an [i jum=tate la bunicul s=u cu v`rsta de 83 de ani, fiind venit= dup= divor\ din raionul Anenii Noi. Irina Burdujan, ofi\er de pres=, a comunicat: "Pe parcursul zilei au avut ]n ospe\ie ni[te rude. Din spusele ei,
au stat la mas=, ]n timpul c=reia a ap=rut un conflict spontan, ]ntre ea [i cumnata sa, ca urmare la ce rudele au plecat la Rezina. Dup=, femeia de 27 de ani fiind agitat=, ]n urma emo\iilor negative, a s=v`r[it ac\iunile pe care le-a filmat [i le-a transmis unei m=tu[e, care se afl= peste hotarele \=rii, care ulterior le-a trimis la alte rude. Pe cazul dat a fost pornit= o cauz= penal= pe violen\= ]n familie". Apoi, la prima or= a zilei de luni, 09 septembrie, Comisia pentru Protec\ia Copilului aflat ]n dificultate din raionul Rezina s-a ]ntrunit ]ntr-o [edin\= extraordinar=, unde au decis pa[ii urm=tori pentru a asigura protec\ia [i suportul necesar copilului. Astfel, Inspectoratul de Poli\ie Rezina a emis un ordin de restric\ie ca mama care [i-ar fi obligat copilul s= se sinucid= s= nu se apropie de acesta timp de [apte zile, cel pu\in, iar minorul va
r=m`ne ]n grija m=tu[ii, p`n= la o decizie ulterioar= a autorit=\ilor. Mama copilului urmeaz= s= fie consultat= [i de c=tre medicii Spitalului de Psihiatrie de la Chi[in=u. }ntre timp, tat=l b=iatului, care nu mai locuie[te cu familia de aproape un an, a spus c= va solicita custodia asupra minorului. Copilul a primit consulta\ia psihologului. Potrivit raportului specialistului, b=iatul nu ar fi traumat ]n urma acestui incident [i asta pentru c= nu a ]n\eles ce i s-ar fi putut ]nt`mpla ]n acea sear=. }ntre timp, m=tu[a b=iatului spune c= este preg=tit= s= ]ngrijeasc= de nepot. Potrivit [efului Direc\iei Asisten\= Social= [i Protec\ia Familiei, Boris Artin, mama copilului [i-a recunoscut vina [i regret= cele f=cute. Mai mult, femeia a spus c= nu a avut inten\ia s=[i omoare copilul, ci doar s=-l sperie
pe tat=l acestuia. Pre[edintele raionului Rezina, Vasile Gobjil=, a men\ionat c= s=pt=m`na viitoare urmeaz= s= se ia o decizie final= referitor la persoana, ]n grija c=reia va r=m`ne copilul, asta dup= ce mama va fi examinat= referitor la starea s=n=t=\ii mintale ]n condi\iile Spitalului Clinic Republican Codru din Chi[in=u. Comisia a solicitat tat=lui [i m=tu[ii s= prezinte actele necesare pentru examinarea posibilit=\ii de a-l include ]n familiile acestora. Luni, 16 septembrie, urmeaz= s= se ]ntruneasc= ]ntr-o nou= [edin\= Comisia pentru Protec\ia Copilului aflat ]n dificultate din raionul Rezina pentru a stabili care va fi urm=toarea form= de protec\ie a copilului. De men\ioant c= pe acest caz a fost pornit= o cauz= penal= pentru violen\= ]n familie, iar femeia risc= p`n= la trei ani de pu[c=rie.
"Dinamo" din Cuiz=uca a c`[tigat Campionatul raionului la fotbal, edi\ia 2019 }nceput ]n pag. 3
]nving=toare ]n Divizia "B": "Atletic", Pereni locul III [i un premiu de 1000 de lei; "Fulger", Solonceni - locul II, 1250 de lei; "Tezaur", Minceni, locul I [i 1500 de lei. Festivitatea de premiere a continuat cu men\ionarea celor mai buni portari din Divizia "A": Victor Muntean ("Sc`nteia", |ahn=u\i) - locul III, premiu - 400 de lei; Spiridon Macrinici ("Nistru", Lalova) - locul II, 450 de lei; Victor Colibaverde ("Dinamo", Cuiz=uca) - locul I, 500 de lei. Cei mai buni ap=r=tori din Divizia "A", pe parcursul Campionatului, au fost: Valeriu Carp ("Sc`nteia", |ahn=u\i) - locul III, 400 de lei; Vadim Calugher ("Dacia", Mateu\i) - locul II, 450 de lei; Vadim Gr=dinaru ("Dinamo", Cuiz=uca) - locul I, 500 de lei. Dintre mijloca[i s-au eviden\iat: Grigore B`n\u ("Dacia", Mateu\i) - locul III, 400 de lei; Ion Ursu ("Sc`nteia", |ahn=u\i) locul II, premiu - 450 de lei; Alexandru Cealdar ("Dinamo", Cuiz=uca) locul I, 500 de lei. Cuvinte de apreciere au fost rostite [i ]n adresa celor mai buni bombardieri: Andrei Tontici
("Nistru", Lalova) - locul III cu 17 goluri marcate, s-a ]nvrednicit de un premiu de 450 de lei; Lauren\iu Iurcu ("Nistru", Lalova) - locul II, 19 goluri marcate, 500 de lei; Efim Tuluc ("Sc`nteia", |ahn=u\i) - locul I, 21 de goluri marcate, 600 de lei. Emo\ii deosebite [i clipe de neuitat a generat momentul premierii celor mai bune echipe din Campionat. Astfel, "Dacia", Mateu\i s-a clasat pe locul IV [i a beneficiat de un premiu de 2000 de lei, fiind precedat= de "Nistru", Lalova, locul III [i premiu de 3000 de lei. Dup= cum am men\ionat deja, finala mare a determinat de\in=toarele primelor dou= locuri - "Sc`nteia", |ahn=u\i, locul II [i premiu de 4000 de lei, [i "Dinamo", Cuiz=uca, locul I [i un premiu de 5000 de lei. To\i cei men\iona\i au mai primit diplome [i medalii corespunz=toare locului ocupat. Pentru mai multe detalii asupra Campionatului raionului Rezina la fotbal, edi\ia anului 2019, i-am adresat c`teva ]ntreb=ri pre[edintelui Asocia\iei raionale de Fotbal, Vasile Gobjil=. - Dle Gobjil=, pentru ]nceput, v= rog, s= proce-
da\i la o succint= caracterizare a actualei edi\ii a Campionatului. - }n competi\ie s-au ]ncadrat 14 echipe, repartizate ]n dou= divizii "A" [i "B". Meciurile au fost disputate ]n zilele de duminic=, ]ncep`nd cu 05 mai p`na la 25 august 2019. Dac= ar fi s= estim=m num=rul persoanelor ]ncadrate ]n desf=[urarea Campionatului (vorbesc aici de fotbali[ti, arbitri, lucr=tori medicali, poli\i[ti etc), acesta ar trece de 500. - S-a deosebit prin ceva actuala edi\ie de precedentele? Dac= da, atunci prin ce anume? - S-a deosebit, ]n special ]n aspect competi\ional. Dac= ]n anii preceden\i principalii favori\i ai Campionatului se conturau la expirarea c`torva meciuri, apoi ]n anul cu-
rent a fost foarte greu de presupus ]nving=torul, stabilit practic ]n ultimele momente ale jocului. - Prin ce se explic= acest fapt? - Faptul se explic= prin calitatea juc=torilor, prin selectarea mai riguroas= a membrilor echipelor. - Men\iona\i mai devreme c= ]n acuala edi\ie a Campionatului raionului la fotbal s-au ]ncadrat 14 echipe. Dar au fost ani mult mai buni ]n acest aspect? - Adev=rat. }n anul 2008, de exemplu, pe teren au ie[it 24 de echipe. - Avem localit=\i, care ar fi dorit s= participe ]n Campionat, dar pe motivul lipsei tinerilor care ar fi putut fi recruta\i ]n echipe, au renun\at? - Avem. Mai mult - ]n cazul prim=riilor Pripiceni-
R=ze[i [i Ign=\ei a fost format= o echip= comun=. Situa\ia demografic= din \ar= ][i spune [i aici cuv`ntul. - Echipelor le este permis s= includ= ]n componen\a lor stranieri? - Potrivit Regulamentului Campionatului raionului Rezina la fotbal, fiec=rei echipe i se permite s= aib= p`n= la 8 legionari, pe teren - p`n= la 4. - Campionatul raionului la fotbal are deja 16 ani. }n tot acest timp, ce a dat aceast= competi\ie raionului nostru ]n afar= de faptul c=, ]n fiecare duminic=, a oferit adev=rate spectacole fotbalistice amatorilor de fotbal? - Beneficiile sunt mai multe, dar principalul e c= am ]naintat propria echip= ]n Divizia "B" a Republicii Moldova la fotbal. Echipa a fost accep-
tat= [i deja joac= ]n teren. - Care sunt circumstan\ele ce influen\eaz= negativ buna desf=[urare a Campionatului raional la fotbal? - Lipsa, ]n prim=rii, a mijloacelor financiare pentru sus\inerea echipelor (plata diurnelor, deplas=rilor, procurarea echipamentului etc); num=rul mic al arbitrilor califica\i; lipsa infrastructurii sportive ]n multe localit=\i - chiar dac= au terenuri de fotbal, lipsesc scaunele, vestiarele, WC-urile... - Ce ]i dori\i pe viitor fotbalului rezinean? - S= se dezvolte [i s= fie sus\inut de autorit=\ile locale, dar [i de sponsori. P`n= ]n prezent, competi\iile la fotbal sau desf=[urat cu sus\inerea exclusiv= a Consiliului raional [i, ]n limita posibilit=\ilor, a prim=riilor. Acum, la finele Campionatului, \in s= le mul\umesc mult tuturor celor care au contribuit la buna desf=[urare a lui, inclusiv angaja\ilor Inspectoratului raional de Poli\ie [i ai institu\iilor medicale din teritoriu. - Mul\umesc mult pentru interviul acordat, succese pe mai departe.
6
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
Cr`mpeie din via\a Mitropolitului Gavriil B=nulescu-Bodoni (1746-1821)
Sf`r[it. }nceput ]n nr. 30
Patru ani a locuit ]n acest or=[el, p`n= c`nd a sosit ordinul mult a[teptat de ]ntoarcere ]n serviciul bisericesc. La 27 martie 1808, prin porunca ]mp=ratului Alexandru I, "...fostul mitropolit al Kievului Gavriil iar=[i s= se numeasc= p=rta[ al Presfin\itului Sinod [i exarh al lui ]n Moldova, Muntenia [i Basarabia". Prin acest rescript ]mp=r=tesc, dou= \=ri de sine st=t=toare, dou= biserici de sine st=t=toare sunt unite. {i primul lucru pe care ]l face nou exarh este o vizit= de revizie [i cercetare a bisericilor din exarhie. }l urm=re[te ideea reform=rii bisericii dup= modelul celei ruse[ti. Introduce condicele de ]nregistrare pentru noun=scu\i, cununii, pentru mor\i. {coala de la m=n=stirea Socola vrea s-o prefac= ]n seminar, recomand= Divanului s= deschid= o [coal= de preo\i ]n Muntenia. }n cadrul reformelor pornite de mitropolit, o importan\= mare are ]ncercarea de a ap=ra preo\ii [i fe\ele biserice[ti. Exarhul Gavriil n-a sc=pat din vedere nici m=n=stirile. Dar, mai ]nainte de a aduce m=n=stirile la bun= stare, a trebuit s= duc= o lupt= lung= [i grea cu ]mputernici\ii m=n=stirilor, care s-au jeluit pe d`nsul. }ns= jalba lor n-a avut nici o urmare [i singuri jeluitorii au fost pedepsi\i. Dup= pacea de la 16 mai 1812 de la Bucure[ti, B=nulescu-Bodoni se retrage la Chi[in=u [i este nevoit s-o ]nceap= cu organizarea unei noi eparhii a Basarabiei. Nu-l stinghere[te faptul c= fostul mitropolit al Kievului poart= titlul modest de exarh al Basarabiei. El e dornic s= contribuie reformelor ]ncepute. E un moment de principiu. Are v`rsta de 67 de ani [i dorin\a de a realiza ceva definitiv, s= fie de pomin=. Drept dovad= serve[te abnega\ia cu care se apuc= de organizarea noii eparhii ]n Chi[in=u, or=[el mic cu vreo cinci mii de locuitori. Construie[te casele mitropoliei. Nu ajung mijloace. Mitropolitul pune la "b=taie" economiile sale. }n iarna anului 1813, la Chi[in=u a fost deschis Seminarul teologic. Iar peste c`teva luni au fost deschise clase [i pentru copiii nobililor din \inut. Pe G. B=nulescuBodoni nu-l poate lini[ti numai cutez=toarea-i ]ncercare de a da via\= unui a[ez=-
m`nt de ]nv=\=m`nt, ci pune ]n aceast= idee [i o nuan\= politic=. Deschiderea seminarului, re]nnoirea [i deschiderea unor biserici noi ]l ]ndreapt= spre g`ndul de a deschide o tipografie, c=ci era o acut= nevoie de c=r\i. La 31 mai 1814 tipografia eparhial= a fost deschis= ]ntr-o ]nc=pere, prev=zut= special pentru aceast= menire. Acolo se editau nu numai c=r\i pentru serviciul divin ]n limbile rus= [i moldoveneasc=, dar [i alte c=r\i la fel de necesare pentru ]nv=\=tura preo\imii [i pentru ]ndrumarea poporului simplu. Tot aici se tip=reau manualele pentru seminar, de serviciile ei se foloseau [i autorit=\ile locale. Mai mult, tipografia eparhial= a f=cut un serviciu extraordinar knezatelor moldo-vlahe. Dintre toate personalit=\ile care au stat la c`rma Basarabiei atunci c`nd ea s-a pomenit ]n componen\a Imperiului rus, mitropolitul G. B=nulescuBodoni are tr=s=turile cele mai distincte. Mitropolitul ducea povara or`nduirii eparhiei, lupta cu r=uvoitorii [i intrigan\ii de tot soiul. Func\ionarii ru[i nu-l aveau la inim=, b=nuindu-l de orientare prorom`neasc=. Era de-acum al optulea an al slujirii mitropolitului Gavriil bisericii din Basarabia, se sf`r[ea al 75-lea an al vie\ii lui. Truda ]ndelungat=, sup=r=rile lui ]i surpase puterile [i el mai toat= oc`rmuirea eparhiei o d=duse acum vicarului sau, preasfin\itul Dimitrie (Sulima). La anul 1819 el a prins de-acum a se preg=ti spre mutarea ]n alt= lume, aleg`nd loc al odihnei sale M=n=stirea C=prianei. Arhip=storul s-a gr=bit s= sf`r[easc= aicea zidirea bisericii Adormirii Maicii Domnului; singur a fost de fa\= la sfin\irea ei, ]n toamna anului 1819, a ar=tat locul s=u de ]nmorm`ntare [i-a poruncit s= se zugr=veasc= planul "pe[terii de morm`nt". B=tr`nul mitropolit socotea c= treburile sale lume[ti sunt ]ncheiate [i acum trebuie s= a[tepte chemarea de pe urm=. {i ceasul vie\ii lui sa oprit ]n martie 30, ]n 1821, la orele 8 diminea\a, aceast= dat= - 30 martie/ 12 aprilie - fiind stabilit= drept zi de pomenire a Sf`ntului Ierarh Gavriil B=nulescu-Bodoni. Dar, av`nd ]n vedere via\a pilduitoare a vrednicului de pomenire ierarh Gavriil B=nulescuBodoni, Mitropolitul Chi[in=ului [i al Hotinului, dar [i slujirea sa pastoral-misionar= pentru luminarea clerului [i poporului drept-m=ritor dintre Prut [i Nistru, acest vrednic p=stor de suflete, binepl=cutul ierarh al Domnului a fost r`nduit ]n ceata sfin\ilor cu cinstire local= ]n Biserica [i \ara noastr=. {i ]n ziua canoniz=rii - 3 septembrie (s. n.), cre[tinii ortodoc[i ]l s=rb=toresc pe Gavriil B=nulescu-Bodoni. Surs=: mitropolia.md
Datele cu care opereaz= autorit=\ile arat= c= num=rul v`rstnicilor activi din punct de vedere economic constituie 9% din totalul popula\iei active. Mul\i oameni ]n etate spun c= ][i doresc s= mun-
ceasc= pentru c= pensia pe care o au nu le ajunge pentru trai, dar [i pentru c= ][i doresc s= socializeze [i s= se simt= utili. E [i cazul septuagenarului Alexandru G`lc= din Cuiz=uca, Rezina.
"Nu stau pe loc, pentru c= m= tem c= o s= se anine p=ianjenii de mine" Irina ODOBESCU, student= ULIM, facultatea Rela\ii Interna\ionale, {tiin\e Politice [i Jurnalism, specialitatea Jurnalism
Am mers la Casa de Cultur= din satul Cuiz=uca, ]ntr-o dup=-amiaz= de joi, unde repeti\iile Ansamblului "Floarea dorului" erau ]n toi. Dintre basmalele brodate ce mi[unau pe scen=, aten\ia mi-a atras-o floarea de pe p=l=ria celui mai v`rstnic membru al colectivului - Alexandru G`lc=, sau cum i se adreseaz= toat= lumea - Alexandru Fiodorovici. Septuagenarul este pedagog de profesie [i nici g`nd nu are s= se retrag= la odihna binemeritat=, cum procedeaz= majoritatea semenilor s=i. "Mie ]mi place s= fiu ]n toiul ac\iunilor, ]n\elege\i? M= simt foarte bine, m= simt normal! M= bucur de soarta mea [i m= bucur c= gena mea m= las= s= fiu s=n=tos [i s= fiu, dup= p=rerea mea, de folos ]nc= cuiva". Nea Alexandru m`nuie[te cu m=iestrie acordeonul, este profesor de educa\ie muzical= [i membru al echipei de fotbal a veteranilor din sat. Face totul din pl=cere [i de aceea, crede el, le reu[e[te pe toate: "Deseori prin sat ]mi spun: "Alexandru Fiodorovici, e[ti b=tr`n, r=m`i acas=, odihne[te-te!". Nu vreau s= r=m`n, pentru c= m= tem c= o s= ]nceap= s= se anine p=ianjenii de mine [i alte lucruri de acestea... Nu vreau, nu vreau. Eu m= bucur c= ]nc= merg pe drum, m= bucur c= nu merg a[a, cumva, dar merg ]nc= ]n form=, cu vitez= merg eu." Alexandru G`lc= regre-
t= c= experien\a v`rstnicilor, care se simt ]n putere [i vor s= lucreze, se pierde ]n van, deoarece nu-[i mai g=sesc locul pe pia\a muncii. {i ei s-ar putea resemna, dac= pensia ar fi ]ndestul=toare. Primarul satului Cuiz=uca, Ion |urcan, spune c= la sate oamenii sunt for\a\i de ]mprejur=ri s=-[i g=seasc= surse suplimentare de venit: cu o singur= surs= de venit e greu... "Practic, ambele se combin=, eu demult spun [i le spun la to\i c= ]n Moldova de a tr=i cu o surs= de venit este foarte greu. Este pensia care este o mie, dou= de lei, la \ar= pensie mai mare nu e, dar dac= sunt dou= surse de venit, poate se descurc= mai bine. Cu o singur= surs= de venit e greu la \ar= [i fiecare care este, poate, angajat bugetar ][i mai caut= o ocupa\ie, o surs= de venit. Salariile sunt cum sunt, dar nu acoper= toate necesit=\ile". Deja al treilea an la r`nd, ]n luna septembrie, organiza\ia neguvernamental= "Casmed", din nordul \=rii, organizeaz= Festivalul "Bunica Fest", un eveniment care promoveaz= meritele [i experien\a de via\= ale persoanelor ]n etate. De la an la an sunt tot mai mul\i participan\i, spune Natalia Postolachi, directorul executiv al "Casmed", care a organizat edi\iile precedente ale ]ntrunirilor "Bunica Fest". Pe majoritatea i-a unit interesul pentru activit=\ile artistice, spune Natalia Postolachi, la fel [i dorin\a de a fi utili comunit=\ii: "At`ta timp, c`t vom avea un tratament discriminatoriu privind persoanele ]n etate, asta urmeaz= s= cl=dim ]n viitor, acesta este mesajul carel vom transmite genera\iei viitoare: c= v`rstnicii nu
conteaz=, c= at`ta timp c`t te-ai pensionat nu mai prezin\i valoare pentru societate [i evident c= pe termen lung abordarea dat= este distructiv=, deloc ]ncurajatoare. Din cauza asta, mesajul pe care noi ]l transmitem este sprijinirea unei comunit=\i prietenoase v`rstei, unde at`t necesit=\ile [i interesele v`rstnicilor [i copiilor, [i tinerilor, [i adul\ilor, care deseori sunt complementare s= fie respectate, s= fie solu\ionate [i din cauza asta credem cu t=rie c= to\i se pot implica ]n crearea unei comunit=\i prietenoase - de la mic la mare". A[a-numitul Indice de ]mb=tr`nire activ= - un fel de barometru interna\ional, care arat= c`t de prietenoas= fa\= de v`rstnici este o \ar=, constat= c= ]n Republica Moldova 70% din poten\ialul uman ]n v`rst= de peste 55 de ani nu are oportunit=\i de a participa ]n via\a economic= [i social=. Este foarte important ca s=-i men\inem ]ntr-un spirit mai activ... De la [efa serviciului Politici demografice din cadrul Ministerului S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale, Aliona Cre\u, am aflat c= ]n prezent autorit=\ile pun la cale un [ir de politici care, pe de o parte, ar oferi angajatorilor
care iau la lucru v`rstnici - stimulente fiscale, pe de alt= parte, ar promova [i un nivel mai mare de toleran\= fa\= de pensionari: "Deja experien\a multor state demonstreaz= c= v`rstnicii r=m`n izola\i, neimplica\i, chiar dac= situa\ia lor financiar= este mai bun=, ]n special din lipsa comunic=rii. Este foarte important s=-i men\inem ]ntr-un spirit mai activ, mai energic [i s= se simt= utili societ=\ii. V`rstnicii vor avea o via\= mai bun= [i nu numai v`rstnicii, atunci c`nd fiecare se va implica, de fiecare depinde cum vom tr=i ]n aceast= \ar=". Cele mai recente date prezentate de Biroul Na\ional de Statistic= ofer= un tablou ]ngrijor=tor privind rata dependen\ei copiilor [i v`rstnicilor, adic= a categoriei de persoane care nu contribuie cu taxe la bugetul de stat, de persoanele apte de munc=. Dac= ]n 2014 o sut= de persoane pl=titoare de impozite ]ntre\ineau 54 de v`rstnici sau copii, ]n 2018 num=rul a crescut la 63. Ce ]nseamn= acest lucru? C= asupra bugetului de stat se pun presiuni enorme [i ]n scurt timp nu va mai putea face fa\= cheltuielilor, iat= de ce, atrag aten\ia exper\ii, autorit=\ile ar trebui s= revad= ]ntreg sistemul de asigur=ri sociale [i, de ce nu, s= implice mai activ v`rstnicii ]n via\a social=, mai ales c`nd v`rstnicii ][i g=sesc alinare ]n zisele ini\iative civice. *Acest reportaj a fost produs cu sprijinul programului "Consolidarea Presei Independente [i a Educa\iei Mediatice ]n Moldova", implementat de IREX Europe. Surs=: moldova.europalibera.org
7
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
Clipe de fericire [i emo\ii p`n= la lacrimi
Nicolae NALBU{, corespondent voluntar, satul Pripiceni-R=ze[i
Evenimentul, care a avut loc la Gimnaziul din Pripiceni-R=ze[i, ]n ziua de 2 septembrie, a adunat ]n curtea institu\iei nu doar elevii, dar [i p=rin\i, bunici [i micu\ii de la gr=dini\=, care au p=[it pentru prima dat= pragul [colii. }n debutul solemnit=\ii, onoarea de a arbora drapelul de stat le-a fost acordat= reprezentan\ilor clasei absolvente, a IX-a. Iar, ]n aplauzele celor prezen\i [i al sunetului de clopo\el, a fost dat start careului solemn. Directorul Gimnaziului, dna Ludmila Negar=, a prezentat oaspe\ii de onoare - primarul localit=\ii, dl Iacob Frunz=, [i
consilierul raional, dl Nicon Gobjil=. Cu mesaj de felicitare, ]n fa\a asisten\ei, a venit, mai ]nt`i, dna director, men\ion`nd c= clinchetul de clopo\el a vestit despre ]nceputul unui an nou de ]nv=\=m`nt [i e ]mbucur=tor faptul c= p=rin\i [i bunici au venit ]mpreun= cu elevii la [coal=. Asta ]nseamn= c= maturii vor acorda sus\inerea necesar= elevilor, colabor`nd cu cadrele didactice, ca, ]n rezultat, s= avem copii bine educa\i [i ascult=tori. }n parte, i-a salutat pe micu\ii de la gr=dini\=, care au fost ]nscri[i ]n lista elevilor clasei ]nt`i. M-au bucurat mult [i cuvintele de mul\umire [i recuno[tin\=, adresate Administra\iei Publice Locale, ]n frunte cu dl primar Iacob Frunz=, pentru ajutorul [i sus\inerea, acordate institu\iei de ]nv=\=m`nt la orice solicitare. Dl primar, la r`ndu-i, a felicitat pedagogii, elevii, p=rin\ii cu ]nceputul anului de studii, profesorilor dorindu-le s= aib= parte de "...copii ]nseta\i de carte, dornici s= p=trund= ]n lumea cuno[tin\elor, iar Dvs, dragi profesori, s= ave\i suflete luminate,
min\i cu g`nduri bune, inimi pline de iubire ". }n continuare, pentru c`teva momente, au devenit eroi principali ai evenimentului cei 13 copila[i, veni\i de la gr=dini\=, care, din acea zi, au devenit elevi. Fiind ]nso\i\i de ]nv=\=toarea Ana Onil= [i acompania\i de Lucia Burjacovschi, micu\ii au interpretat c`teva c`ntece, au recitat poezii. {i nepotul Artiom nu m-a f=cut s= ro[esc, a spus dou= poezii - tare [i foarte expresiv. M-a f=cut chiar s= l=crimez acolo, am pl`ns [i pe drum spre cas=, c=ci parc= mai ieri era micu\, iar ast=zi pleac= la [coal= [i de la distan\= se observ= c= sa maturizat. Bravo lor, tuturor micu\ilor, care au c`ntat [i recitat poezii. I-am v=zut [i pe al\i p=rin\i [i bunici cu lacrimi ]n ochi, de fericire mult= [i de emo\ii deosebite. Al=turi de elevii pripiceneni, la careu, dar [i ]n drum spre [i de la [coal=, pe parcursul anului, au fost bunicu\ele grijulii Elena Talp= cu Maria Stepan. La fel, leau dorit elevilor un an de studii cu succese. Absolven\ii gimnaziului
le-au d=ruit micu\ilor din clasa ]nt`i c`te un abecedar [i ]nc= c`te o carte. Iar la finele careului, i-au condus de m`nu\= ]n clasa lor. A[ vrea s= mai adaug, c= pe timpuri, prin anii 1950, gr=dini\e de copii nu erau, copiii erau educa\i de timpuriu de c=tre p=rin\i [i mergeau direct la [coal=. Nu ]n zadar deseori auzim zicala c= cuiva ]i lipsesc cei 7 ani de acas=, ]n cazul comportamentului ur`t ]n societate. La moment, ]n situa\ia c`nd mul\i p=rin\i p=r=sesc copiii [i pleac= ]n \=ri str=ine la munc=, l=s`ndu-i ]n grija buneilor, vecinilor etc, gr=dini\a [i [coala sunt foarte importante. Pripicenenii se bucur= mult de ambele institu\ii de stat, care activeaz= ]n str`ns= colaborare cu prim=ria [i oamenii din sat. Conduc=torilor acestor institu\ii - Ludmila Negar= [i Tatiana Cojocari, [i colectivelor lor, le adresez un "Mul\umesc frumos" pentru c= trudesc la instruirea [i educarea genera\iilor tinere, care, sunt sigur, vor declara cu m`ndrie: "Iubesc Moldova, \ara ]n care mam n=scut".
S=n=tate din farmacia Domnului Toamna se apropie cu pa[i repezi, iar primele fructe-vedet= sunt deja pe tarabe. Ast=zi vorbim despre struguri, de care mul\i se feresc, [tiind faptul ca sunt cam plini de calorii. Totu[i, un ciorchine de dimensiuni medii sau un pahar de suc proasp=t de struguri sunt alegeri extrem de benefice pentru s=n=tate. Aceasta datorit= resveratrolului, care se g=se[te din bel[ug ]n sortimentele de culoare ro[ie.
Beneficiile uimitoare ale strugurilor Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI Sf`r[it. }nceput ]n nr. 30
Struguri - beneficii pentru siluet= Cei, care doresc s= sl=beasc= ]n aceast= perioad=, trebuie s= afle c= strugurii sunt un aliat imbatabil ]mpotriva excesului ponderal. Iat= ]n ce const= o cur= cu struguri: se ]ncepe cu o perioad= de ]nc=lzire de 3 zile, ]n care se consum= progresiv o jum=tate de kilogram de struguri ]n prima zi, un kilogram ]n a doua, ajung`ndu-se la 1,5 kilograme ]n cea de-a treia zi. Dup= aceste zile, ]n care ne obi[nuim digestia [i metabolismul cu strugurii, urmeaz= 5 zile, ]n care se consum= numai [i numai struguri, ca atare sau sub form= de must. Dup= ultima zi de cur= ne obi[nuim gradat cu alimentele normale, consum`nd mai ]nt`i infuzii de plante ]ndulcite cu miere [i alimente u[oare (supe de legume, cartofi fier\i sau cop\i etc), ajung`nd ca ]n 3-4 zile s= se revin= la alimenta\ia normal=. Cura cu struguri este recomandat= pentru eliminarea rapid= a kilogramelor nedorite (]ntre 3-5 kilograme), a toxinelor din organism [i pentru accelerarea metabolismului. Singurul supliment, care se permite pe parcursul curei, sunt ceaiurile calde ne]ndulcite de chimen, din cantitate) [i repeta\i ment= sau cimbri[or, penaceea[i procedur= p`n= tru a combate eventuala se termin= ingredientele; 7. Pe ultimul strat de dovlecei r=zui\i ca[cavalul [i mozzarella. Pune\i la cuptor timp de 25-30 de minute sau p`n= ce lasagna se rumene[te la suprafa\=.
Struguri - beneficii pentru frumuse\e }mb=tr`nirea pielii? Nu [i dac= m=n`nci struguri! C`nd vine vorba de ]ngrijirile antirid, strugurii sunt bine pozi\iona\i ]n ierarhia ingredientelor. Semin\ele lor sunt foarte eficace ]mpotriva ]mb=tr`nirii [i lupt= ]mpotriva radicalilor liberi, fiind foarte folosi\i ]n lumea cosmeticelor. }n plus, vitamina PP, prezent= ]n struguri, este excelent= pentru ten [i pentru prelungirea bronzului.
Lasagna de dovlecei
Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
Ingrediente: - 6 dovlecei mari; - 450 gr de carne tocat= de porc; - 450 gr de carne tocat= de vit=; - 6 ro[ii medii decojite (m=run\ite); - 4 c=\ei de usturoi; - o ceap= mare; - 1/2 de can= de vin ro[u (sec sau demidulce); - 150 gr de ca[caval r=zuit; - 50 gr de mozzarella; - 9 linguri de ulei de m=sline sau de floareasoarelui; - sare [i piper negru. Mod de preparare: 1. }ncinge\i un ceaun cu 2 linguri de ulei; 2. Pune\i ceapa t=iat= cubule\e ]n ceaun [i c=li\io circa 2 minute. Ad=uga\i carnea tocat= [i amesteca\i ne]ncetat circa 5 minute, la foc mediu. Turna\i vinul [i m=ri\i flac=ra p`n= se evaporeaz= alcoolul (circa 3-4 minute). Pune\i ro[iile decojite, usturoiul
Bun= ziua, dragi pofticio[i! }n aceast= edi\ie v= propunem "Lasagna de dovlecei". Aceast= lasagna nu este una clasic= pentru c= nu sunt folosite foi pentru lasagna, dar sunt ]nlocuite cu dovlecei. Este o re\et= perfect= pentru o cin= ]n s`nul familiei sau pentru o petrecere cu prietenii. Cu siguran\= o s= v= plac=, mai mult de at`t - este o re\et= de sezon. m=run\it [i asezona\i cu sare [i piper. Reduce\i focul la minim [i l=sa\i s= fiarb= circa o or= (amestec`nd din c`nd ]n c`nd); 3. }ntre timp, t=ie\i dovleceii felii pe lungime (56 felii de la un dovlecel). Pune\i-i ]ntr-un bol ]nc=p=tor [i condimenta\i-i cu sare [i piper; 4. }ncinge\i tigaia cu ulei [i pr=ji\i dovleceii la foc mediu, aproximativ 2-3 minute pe ambele p=r\i sau p`n= ce se rumenesc pu\in. Scote\i-i pe [erve\el de h`rtie s= se absoarb= excesul de
gr=sime; 5. }ncinge\i cuptorul la 180 de grade C; 6. Apoi, ]ntinde\i circa 2-3 linguri de sos de carne la fundul unei tave dreptunghiulare de copt. Pune\i peste el primul strat de dovlecei (1/4 din cantitate), astfel ]nc`t s= se suprapun= m=car pu\in ]ntre ele, pentru a forma un strat compact, care s= nu permit= scurgeri ale umpluturii. Peste dovlecei ]ntinde\i un strat de sos de carne (1/3 din cantitate). Dup= care pres=ra\i ca[caval ras (1/4
Sugestii: *Pute\i folosi orice tip de ca[caval dori\i (parmezan, olandez [. a.), doar s= se topeasc= repede. *Dac= nu folosi\i vin ]n m`ncare, ad=uga\i ]n loc - ap= sau sup= de legume/carne. *}n loc s= pr=ji\i dovleceii ]n tigaie, pune\i-i ]n cuptorul ]nc=lzit la 180 de grade C pentru 20-25 de minute sau p`n= ce se ]nmoaie. Surs=: valeriesfood.md
diaree sau crampele abdominale. De asemenea, ]n urma procesului de detoxifiere a organismului, declan[at prin aceast= cur=, pielea devine str=lucitoare [i catifelat=, iar surplusul de greutate este cu u[urin\= eliminat! Contraindica\ii la cura cu struguri: persoanele care sufer= de diabet, probleme renale grave, hipertensiune, reten\ie de ap=, colit= [i diaree cronic=.
Sucul proasp=t de struguri este o excelent= solu\ie demachiant= [i de re]ntinerire a pielii. Are un efect vitaminizant, u[or r=coritor [i calmant. Este recomandat at`t pentru tenul normal, c`t [i pentru cel gras [i cel iritat. De asemenea, cojile care r=m`n de la stoarcerea strugurilor reprezint=, din punct de vedere medicinal, cea mai activ= parte a strugurilor. Aici, ]n coaj=, se g=sesc taninurile, substan\e cu efecte astringent, cicatrizante [i antiseptic asupra pielii. Acestea se aplic= direct pe fa\= [i se las= timp de 20-30 de minute. Constituie un remediu redutabil pentru tratarea tenului cu pori mari [i a dermatozelor u[oare. S= nu mai spunem de con\inutul bogat ]n ap= (81%), datorit= c=ruia strugurii particip= considerabil la men\inerea unei bune hidrat=ri a corpului [i implicit a pielii. Surs=: csid.ro
8
Nr. 31 (122), 13 septembrie 2019
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! Cele mai alese g`nduri Stimat= omagiat= Zinaida [i ur=ri pentru Cristina Balteanu, [eful Bibliotecii Moraru, directorul Publice din Cog`lniceni! g=rini\ei nr. 6 "Cuco[elul Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere de aur" din Rezina! V= adresez sincere ur=ri de via\= ]nCu mult drag [i mult= pasiune V= felicit=m cu prilejul frumoasei anivers=ri. V= dorim din suflet s= fi\i mereu precum V= cunoa[tem: energic=, optimist=, binevoitoare, ]n\eleapt= [i plin= de via\=. {i chiar de via\a V= pune la multe ]ncerc=ri, ave\i pricepere [i puteri s= ie[i\i din toate cu demnitate, fapt ce V= caracterizeaz= ca om rezistent la greut=\i. V= mai dorim s= ave\i parte ]n continuare de multe bucurii, de sus\inere [i mult=-mult= s=n=tate.
delungat= cu s=n=tate trainic=, prosperitate [i bucurii nesf`r[ite, noi succese ]n activitate. S= V= bucura\i de fericirea c=minului familial [i de bun=voin\a prietenilor. La mul\i ani [i to\i bucuro[i! Cu toat= stima, Simion COTOMAN, primarul de Cog`lniceni
Stimate omagiat Constantin Malair=u, angajat al Filialei Rezina a SA "RED-Nord"!
}n numele colectivului Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, Mul\i ani [i plini de s=n=tate ]n con[eful Lilia LAZARI tinuare. Fie ca bun=tatea sufleteasc=
[i dragostea de via\= s= V= ]nso\easc= mereu. S= r=m`ne\i ]ntotdeauna a[a, precum V= cunoa[tem: m=rinimos, Mult stimat= s=rb=torit= grijuliu, muncitor, sincer [i dornic de Angela Bor[, via\=. S= ave\i numai bucurii de la cei directorul Casei de Cultur= dragi, iar Dumnezeu s= V= ocroteasc= din Trife[ti! de du[mani. V= dorim [i ]n continuare V= adresez cele mai cordiale felici- numai zile senine, ca s= V= pute\i but=ri, prilejuite de aniversarea zilei de cura de fiecare clip= a vie\ii. }n numele administra\iei [i comitetului na[tere, [i cele mai sincere ur=ri de sindical ale Filialei Rezina a SA "REDbine. V= doresc mult=, mult= s=n=tate, Nord", directorul Iurie URECHI realizarea tuturor viselor, zile multe, fericite, pline de voie bun= [i multe succese. Mul\i ani ]nainte! Cu respect, Mihail BUDURIN, primarul de Trife[ti
Felicit=ri pentru Angela Bor[ [i Elena Guseinov! }n zi ]nsemnat=, c`nd ]n calendarul vie\ii mai ]nscrie\i o frumoas= fil=, v= urez s= ave\i parte de bog=\ia toamnei, de albul imaculat al iernii, de optimismul de nou ]nceput al prim=verii, precum [i de c=ldura vesel= a verii ]nc= mul\i ani ]nainte. Dragostea de via\= s= v= ]nso\easc= [i ]n continuare, s= ave\i sus\inerea celor dragi [i la bine, [i la greu. Fericite s= fi\i mereu [i ocrotite de Bunul Dumnezeu. Mul\i ani cu noroc!
Selecte felicit=ri pentru Elvira Baiu din Saharna Nou=! Aniversarea zilei de na[tere e prilej potrivit de a V= adresa cuvinte cordiale de felicitare [i ur=ri alese pentru viitor. S= V= fie casa cas=, s= ave\i p`ine pe mas=, s= ave\i [i bani ]n pung=, pentru mul\i ani s= V-ajung=. S=n=tatea s= V= fie trainic=, g`ndurile - luminoase ]ntotdeauna, iar dac= ve\i ]nt`lni obstacole ]n calea vie\ii, s= le dep=[i\i cu u[urin\=. Mul\i ani [i numai bine, bucurii cu carul [i oameni dragi mereu al=turi! Cu tot respectul, Maria MACRII, primarul de Saharna Nou=
Cu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele OT Rezina a PDM
Vasile Haralambie GOBJIL+, satul Pripiceni-R=ze[i
S-asculta\i de Dumnezeu, |=rii s= nu-i face\i r=u. V= rug=m, domnilor deputa\i, Pentru \ar= s= lucra\i, |ara s= fie frumoas=, Cu feciorii to\i acas=. V= rug=m, domnilor deputa\i, La purt=ri s= fi\i cura\i, Cu mintea luminat=, S= dura\i via\= bogat=. V= rug=m, domnilor deputa\i, S= nu fi\i voi sup=ra\i, Or, cel ce este sup=rat Nu merit= deputat.
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
}nceput ]n pag. 4
putea discuta pe aceast= tem= cu reprezentan\i ai autorit=\ilor din Moldova, printre care prim-ministrul Maia Sandu [i secretarul de stat al Ministerul Agriculturii, Dezvolt=rii regionale [i Mediului, Iuliana Cantaragiu; ve\i p ut e a a sc u lt a prezent=ri [i studii de caz interesante despre plastic, ]nc=lzirea global=, saco[ele biodegradabile, sortarea gunoiului [i altele; echipa "Hai, Moldova!" va aduce un container special pentru colectarea obiectelor electronice de dimensiuni mici, care sunt uzate [i de care nu mai ave\i nevoie. Cei care aduc astfel de de[euri pot participa la tombol= [i c`[tiga premii, care ]i vor ajuta s= devin= mai ecofriendly. Locul desf=[ur=rii evenimentului - la fel, Kentford (bd. {tefan cel Mare, 202, ora[ul Chi[in=u). Lista de[eurilor, pe care le po\i aduce s`mb=t= [i duminic=: - aparate de uz casnic de mici dimensiuni: fier de c=lcat, robot de buc=t=rie, aspirator etc; - echipament informatic [i de telecomunica\ii: laptop, tablete, calculatoare, monitoare, telefoane mobile, acumulatoare,
imprimante, copiatoare etc; - echipamente de larg consum: baterii uzate, camere de filmat/fotografiat, radiouri, DVD-playere, telecomenzi, videocasetofoane etc; - juc=rii, echipamente sportive: console jocuri etc; - instrumente de supraveghere [i control: camer= de supraveghere, aparate pentru m=surarea curentului electric etc. Ce se va ]nt`mpla cu de[eurile colectate? }ntruc`t ]n Republica Moldova nu avem instala\ii autorizate pentru procesarea de[eurilor electronice, la finalul campaniei, de[eurile colectate vor fi transportate c=tre Green Group Buz=u, o companie
din Rom`nia, care de\ine autoriza\ie integrat= de mediu [i autoriza\ie IPPS cu privire la emisii. Reciclatorul a fost ales dup= principiul proximit=\ii, fiind cea mai apropiat= fabric= performant= ]n raza de 1500 km. }n luna septembrie, echipa "Hai, Moldova!" va merge ]n vizit= la Green Group pentru a vedea cum se realizeaz= procesul de gestionare a de[eurilor electronice. Campania "Hai, Moldova!" este sus\inut= de Facilitatea de Asisten\= Tehnic= a Fondului Green for Growth (GGF TAF) [i finan\at= de Uniunea European= ]n cadrul ini\iativei EU4Energy, GEF Programul de Granturi Mici, MOLDREC, Bemol, AVD Revista "Managementul De[eurilor", EcoVisio. Surs=: diez.md
}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 16-20.09.2019, Rezina
Domnilor deputa\i... V= rug=m, domnilor deputa\i, Fi\i lumina\i [i asculta\i De p=m`ntul roditor {i poporul muncitor. V= rug=m, domnilor deputa\i, |ara s= ne-o ap=ra\i De g=l=gie, de r=zboi, De pr=p=d [i de nevoi. V= rug=m, domnilor deputa\i, La TV nu v= certa\i, |ara-ntreag= v= prive[te }ntristat=, se cruce[te. V= rug=m, domnilor deputa\i, Gliei grij= s=-i purta\i,
Cau\i unde s= arunci televizorul vechi sau telefonul defectat? "Hai, Moldova!" te invit= la "IarmarEco"
Se lichideaz= G| "Diacon Iacob", cod fiscal - 755256. Telefon pentru informa\ii suplimentare - 060721159.
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
}n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 16 septembrie 2019: ora[ul Rezina, str. Basarabia, 4, sc=rile 1, 2 - 09:0011:00; satele P=p=u\i, Lipceni, Cog`lniceni (par\ial) - 09:00-17:00; 17 septembrie 2019: satele P=p=u\i, Lipceni (par\ial) - 09:00-17:00; 18 septembrie 2019: satele Peci[te,
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Cini[eu\i (par\ial) - 09:00-17:00. 19 septembrie 2019: satele Zahoreni, Lalova (par\ial) - 09:00-17:00; 20 septembrie 2019: satele Ro[cana de Sus, Lalova (par\ial) - 09:0017:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-4201, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 1012. Tirajul: 2030 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.