Indemniza\iile pentru incapacitate temporar= de munc= (III)
Pag. 2, 4
Tinerii ][i doresc Pag. 6, 7 ]mbun=t=\irea calit=\ii vie\ii lor acas= V= invit=m la Festivalul Na\ional al c`ntecului haiducesc "Trec anii haiducului"!
Pag. 5
Permisele de conducere se schimb= la fa\=
A ]nceput Postul Adormirii Maicii Domnului Beneficiile miraculoase ale pepenelui ro[u (harbuz)
G`nduri care impresioneaz= "Educa\ia este precum elegan\a dac= nu o ai, nu te po\i preface." Coco CHANEL
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 28 (119), 16 august 2019 Casa p=rinteasc=, dorul fa\= de locurile natale [i rudele care au mai r=mas ]n satul de ba[tin=, [i anume ]n satul Cuiz=uca, le-au determinat pe cons=tencele Lidia Talp= [i Valentina |onici-Munteanu s= organizeze o s=rb=toare. Evenimentul a adunat "acas=" persoane care au copil=rit ]n Cuiz=uca sau pe cei care au amintiri deosebite ]n
acest sat pitoresc. Ansamblul "Floarea dorului", condus de Ana Odobescu, director al Casei de Cultur=, a fost complice la organizarea acestui eveniment emo\ionant [i plin de amintiri. "Veni\i acas=, dragi copii!" va deveni o tradi\ie anual=, astfel c`t mai mul\i cuiz=uceni vor reveni acas= pentru a-[i revedea oamenii dragi.
"Veni\i acas=, dragi copii!" Irina ODOBESCU, student= ULIM, facultatea Rela\ii Interna\ionale, {tiin\e Politice [i Jurnalism, specialitatea Jurnalism
Din Republica Moldova, preponderent, migreaz= popula\ia cu v`rsta cuprins= ]ntre 30 [i 54 de ani, potrivit Biroului Na\ional de Statistic=. Astfel, cuiz=uceni, precum [i majoritatea cet=\enilor \=rii, au plecat din sat [i din \ar= pentru a munci peste hotare. Este ]mbucur=tor c= ace[tia revin la locurile natale cu mare drag [i cu dragoste fa\= de amintiri. Una dintre ini\iatoarele evenimentului "Veni\i acas=, dragi copii!" este Lidia Talp=. Cu toate c= nu este originar= din satul Cuiz=uca, dar a tr=it aici o parte din via\=, fiind pedagog [i fost primar al localit=\ii. Mereu este prezent= la activit=\i organizate ]n sat [i de fiecare dat= vorbe[te cu nostalgie [i bun=voin\= despre Cuiz=uca.
"O \ar= am, ]i spun acas=! M-am n=scut ]ntro \ar= deosebit de frumoas= [i oriunde am plecat, am ]n\eles c= acas= e cel mai bine. Am venit ]n acest sat fiind o feti[can= [i am plecat din el cu o experien\= de via\= [i o experien\= bogat= de munc=. Am avut norocul s= fiu ]nconjurat=, ]n acest sat, de ni[te oameni buni [i muncitori [i tocmai de aceasta am decis s= organiz=m ]mpreun= evenimentul", a spus Lidia Talp=. Destinul a dus-o [i pe Valentina |onici-Munteanu ]n lumea mare. A ]mbr=\i[at profesoratul, dar a plecat peste hotare pentru un viitor mai bun. "Am fost departe de cas= [i, indiferent de distan\=, g`ndul mi-a fost mereu la mama, la tata [i la casa p=rinteasc=, la z`mbetul cu care ne ]nt`lneau [i ne petreceau. }n fiecare zi m= ]ntreb oare c`nd o s= fac ceea ce mi-a pl=cut mereu [i pentru care am luptat - meseria de dasc=l. }mi lipsesc mult copiii [i satul meu de
ba[tin=. M= bucur c= ansamblul "Floarea dorului" ne-a sus\inut ini\iativa [i ast=zi ne-am adunat ]mpreun=", a relatat Valentina |onici-Munteanu. Ansamblul "Floarea dorului" a f=cut voie bun= cuiz=ucenilor, c`nt`nd melodii despre casa p=rinteasc= [i ]nveselind publicul datorit= c`ntecelor dansante. Scena a fost decorat= cu covoare basarabene, \esute de gospodinele din Cuiz=uca. Iar parte a decorului a fost [i lai\a, pernele brodate, m=su\a de lemn cu
sc=unele [i prosoapele tradi\ionale. Iar ansamblul de dans "Dumbr=vi\a" a ]nc`ntat cuiz=ucenii cu pa[i de dans vioi. Ana Odobescu, directoarea Casei de Cultur= din Cuiz=uca, a spus c= a acceptat aceast= ini\iativ= a cuiz=ucenilor, pentru c= revenirea acas= e bucuria care a tr=it-o [i dumneaei. Primarul satului Cuiz=uca a fost surprins c`nd a primit invita\ia la eveniment. Ion |urcan este originar din sat [i afirm= c=, de obicei, prim=ria este partener= la organizare, dar de data aceasta a fost ]n sal= invitat [i a salutat ini\iativa cons=tenilor de a organiza un astfel de eveniment. "De obicei, propuneri pentru organizarea unui sau altui eveniment vin de la Guvern, ministere sau Consiliul raional. De data aceasta, cuiz=ucenii s-au adunat datorit= cuiz=ucenilor. Ce poate fi mai frumos? Le aduc mul\umiri organizatorilor [i le doresc mult= s=n=tate", a zis Ion |urcan, primarul satului Cuiz=uca. Sf`r[it ]n pag. 2
Modific=rile la bugetul de stat pentru 2019, aprobate ]n lectur= final=
Proiectul modific=rii Legii bugetului de stat pentru anul 2019 a fost votat ieri de Parlament ]n lectur= final=. Documentul prevede c=, pe anul 2019 veniturile bugetului de stat vor constitui 40.633.531 de mii de lei, cheltuielile - 46.336.817 mii de lei [i deficitul va fi ]n sum= de 5.703.286 de mii de lei. Modific=rile au fost criticate de democra\i, care sau ar=tat nemul\umi\i de faptul c= noua guvernare "a t=iat din programele bune pornite de PDM". Proiectul de lege prevede diminuarea veniturilor cu 1.492 de milioane de lei, a cheltuielilor - cu 1.327 de milioane de lei, respectiv, majorarea deficitului aprobat a bugetului de stat cu 164,6 milioane de lei. Proiectul ajusteaz= indicatorii bugetari la venituri, cheltuieli [i deficitul bugetar, reie[ind din reestimarea prognozelor la principalii indicatori macroeconomici [i tendin\ele ]n executarea bugetului de stat ]n semestrul I al anului curent, revizuirea programelor de cheltuieli, precum [i deblocarea finan\=rii suportului bugetar din partea donatorilor. Potrivit proiectului, vor fi diminu=ri pe unele tipuri de venituri, inclusiv la veniturile proiectelor finan\ate din surse externe - cu 318,3 milioane de lei, ]ncas=rile la impozite [i taxe - cu 307,3 milioane de lei, la granturi - cu 174 de milioane de lei. Ministerul Finan\elor a decis s= t=ie 1,3 miliarde de lei din cheltuielile planificate pentru investi\ii capitale. S-au luat banii prev=zu\i pentru unele proiecte investi\ionale, pentru care a fost extins termenul de implementare. S-a renun\at la proiectul de reabilitare a drumurilor cu suportul Chinei, deoarece nu a fost semnat acordul de finan\are, la construc\ia noului penitenciar ]n Chi[in=u (154 de milioane de lei), reforma educa\iei, finan\at= cu 11 milioane de lei de Banca Mondial=, reabilitarea drumurilor cu suportul Republicii Belarus ]n valoare de 100 de milioane de lei, proiectul de modernizare a posturilor vamale de la grani\a moldo-rom`n= (51 de milioane de lei) [i construc\ia sediilor judec=toriilor (47 de milioane de lei). Cu votul a 54 de deputa\i, proiectul modific=rii Legii bugetului de stat pentru anul 2019 a fost votat, ieri, de Parlament ]n lectur= final=. Surs=: cotidianul.md
2
Nr. 28 (119), 16 august 2019
Indemniza\iile pentru incapacitate temporar= de munc= (III)
"Veni\i acas=, dragi copii!" }nceput ]n pag. 1
"Veni\i acas=, dragi copii!" a fost un eveniment de suflet, cu amintiri [i emo\ii sincere. Avem prea pu\in timp, ]n v`ltoarea activit=\ilor, s= revenim acas= sau, pur [i simplu, s= ne amintim despre copil=rie. Cuiz=ucenii au r=mas cu sufletul deschis, pentru c= ][i iubesc meleagurile [i \in la tradi\ii. Ana Duca-Opinca este un exemplu ]n acest sens. }[i iube[te satul natal [i vorbe[te despre acesta cu lacrimi ]n ochi. "C`t timp au fost p=rin\ii ]n via\=, veneam s=pt=m`nal ]n satul de ba[tin=. Acum vin mai rar, dar v= spun cu credin\= c= m= g`ndesc s= revin ]ntr-o zi ]n Cuiz=uca. C`nd am auzit de s=rb=toarea de ast=zi "Veni\i acas=, dragi copii!" am pl`ns de bucurie [i i-am telefonat doamnei Lidia Talp=, care mi-a fost profesoar=. Am pl=cerea de a mai veni la astfel de evenimente, pentru c= e satul unde am avut o copil=rie fericit=", a relatat cu emo\ii Ana Duca-Opinca. Vladimir Ste\co este originar din sat [i a vorbit cu nostalgie despre trecutul glorios al cuiz=ucenilor. A men\ionat "puterea" sportului [i a corului din sat, precum [i h=rnicia oamenilor [i bog=\iile colhozului "Via\a nou=" din Cuiz=uca. "Satul Cuiz=uca a fost un sat de oameni vioi. Pe vremuri eram numero[i, dar lucrurile s-au schimbat. Nu sunt de vin= oamenii, ci, mai degrab=, ]mprejur=rile. Am [i eu copii [i numai unul este
l`ng= mine, ceilal\i au plecat peste hotare, precum copiii tuturor. A[a e via\a, to\i pleac= pentru a munci. }mi doresc ca s= r=m`n= o tradi\ie [i s= ne adun=m ]n luna august la s=rb=toarea "Veni\i acas=, dragi copii!". Satul Cuiz=uca a r=mas ]n sufletul [i ]n inima mea oriunde a[ fi", a spus Vladimir Ste\co. C`nd i-a venit r`ndul septuagenarului Alexandru G`lca s= vorbeasc=, dumnealui a privit ]n sal= [i a concretizat cu z`mbet ]n glas c= to\i cei prezen\i sunt elevii dumnealui. Dea lungul carierei de dasc=l a fost ]nv=\=tor, profesor de limba rus= [i educa\ie muzical=, iar ]n prezent este antrenor de fotbal la Liceul teoretic "Ion Creang=" din localitate. "To\i cei prezen\i am mers descul\ prin roua ierbii de l`ng= casa p=rinteasc=. M= bucur c= avem cons=teni, care vin cu ini\iative [i care revin acas= cu drag. A[tept=m la edi\ia din anul viitor s= avem mai mul\i oameni ]n sal=, pentru c= e frumos atunci c`nd se ]nt`lnesc prietenii, rudele, colegii de clas= [i ][i amintesc de tinere\e [i cele mai n=stru[nice ]nt`mpl=ri", a zis Alexandru G`lca, profesor. "Veni\i acas=, dragi copii!" a adunat la Casa de Cultur= din localitate oamenii care-[i iubesc ba[tina. Evenimentul a accentuat emotivitatea amintirilor, altruismul cuiz=ucenilor, omenia [i dragostea acestora pentru satul de ba[tin=, Cuiz=uca.
Tatiana BATIST}, [eful Direc\iei Casei Teritoriale de Asigur=ri Sociale Rezina Sf`r[it. }nceput ]n nr. 26, 27
Acordarea indemniza\iei ]n cazul ]ncadr=rii ]n grad de dizabilitate }n cazul ]n care Consiliul a decis ]ncadrarea ]n grad de dizabilitate, indemniza\ia pentru incapacitate temporar= de munc= se pl=te[te p`n= la data, la care persoanei i s-a stabilit grad de dizabilitate, f=r= a se dep=[i perioada maxim= pentru care se acord= indemniza\ie, prev=zut= de prezenta lege. Condi\ii speciale Pentru perioada concediului medical, ce se suprapune cu perioada de desf=[urare a activit=\ii de munc=, se pl=te[te salariul [i nu indemniza\ia. Indemniza\ie pentru ]ngrijirea copilului bolnav: - ]ngrijirea copilului bolnav p`n= la 10 ani; - ]ngrijirea copilului bolnav p`n= la 10 ani "toat= perioada"; - ]ngrijirea copilului bolnav p`n= la 18 ani, care sufer= de maladie oncologic= [i a copilului cu dizabilitate. }ngrijirea copilului bolnav Indemniza\ia pentru ]ngrijirea copilului bolnav ]n v`rst= de p`n= la 10 ani, iar ]n cazul copilului care sufer= de maladie oncologic= [i al copilului cu dizabilitate pentru afec\iuni intercurente p`n= la ]mplinirea v`rstei de 18 ani, se acord= ]n baza informa\iei electronice din certificatul de concediu medical, ]ntocmit ]n condi\iile legisla\iei ]n vigoare (art. 19, alin. (1), Legea 289/ 2004 [i pct. 26 HG 108/ 2005). Dreptul la indemniza\ie se acord=, op\ional: mamei, tat=lui sau tutorelui. }n cazul ]n care mama, tat=l sau tutorele, din motive ]ntemeiate, confirmate documentar, prezentate prestatorului de asisten\= medical= (tratament ]ndelungat al unei boli grave sau al consecin\elor traumei, spitalizare, absen\= temporar= de la locul permanent de trai, dec=dere din drepturi p=rinte[ti etc.) nu pot ]ngriji copilul bolnav ]n v`rst= de p`n= la 10 ani, copilul care sufer= de maladie oncologic= ]n v`rst= de p`n= la 18 ani sau copilul cu dizabilitate ]n v`rst= de p`n= la 18 ani, indemniza\ia se acord= altor persoane asigurate, op\ional: altui membru de familie, bunicului, bunicii (art.19,
alin. (11), pct. 27 HG 108/ zilele ]n care asiguratul sa aflat ]n concediul nepl=tit, 2005). ]n concediul pentru ]ngrijirea copilului p`n= la ]mplinirea Perioada de acordare v`rstei de 3 ani [i pentru a indemniza\iei pentru ]ngrijirea copilului bolnav perioada suspend=rii conPerioada, pentru care tractului individual de munse acord= indemniza\ie pen- c=. Norma dat= nu se aplitru ]ngrijirea copilului bol- c= persoanelor care ][i reiau activitatea de munc=. nav, este de cel mult: - 14 zile calendaristice Presta\iile pentru ]n cazul acord=rii asisten\ei recuperarea capacit=\ii medicale de ambulatoriu; de munc= - 30 de zile calendaris}n scopul recuper=rii catice ]n cazul acord=rii asisten\ei medicale ]n sta\ionar pacit=\ii de munc=, asigurapentru perioada ]n care tul are dreptul la indemnizacopilul necesit= ]ngrijire, \ie ]n leg=tur= cu protezare dar nu mai mult de 60 de ortopedic=. Indemniza\ia zile cumulative ]ntr-un an pentru incapacitate tempocalendaristic pentru fiecare rar= de munc= ]n leg=tur= cu protezare ortopedic= se copil. }n cazul, ]n care copilul acord=, ]n cazul ]n care sufer= de boli contagioase, asiguratul este internat ]n este imobilizat ]ntr-un aparat sta\ionar pentru protezare ghipsat ori este supus unor [i/sau pentru interven\ie interven\ii chirurgicale, du- ortopedic=, pe toat= perioarata concediului medical da de aflare ]n sta\ionar. se stabile[te de c=tre consiIndemniza\ie pentru liul medical consultativ, iar incapacitate temporar= indemniza\ia se acord= pende munc= ]n leg=tur= tru perioada integral= a cu protezare ortopedic= concediului medical. Indemniza\ia pentru incaIndemniza\ia pentru ]ngrijirea copilului bolnav nu pacitatea temporar= de se acord= pentru zilele ]n munc= ]n leg=tur= cu protecare asiguratul s-a aflat ]n: zare ortopedic= nu se acord= pentru zilele ]n care asi- concediu nepl=tit; - perioada suspend=rii guratul s-a aflat ]n concediu contractului individual de nepl=tit, ]n concediu pentru ]ngrijirea copilului p`n= la munc= la toate unit=\ile; - concediu pentru ]ngriji- ]mplinirea v`rstei de 3 ani rea acestui copil p`n= la [i pentru perioada suspen]mplinirea v`rstei de 3 ani. d=rii contractului individual }n cazul persoanelor, de munc=. Norma dat= nu care ][i reiau activitatea de se aplic= persoanelor care munc= [i beneficiaz= de in- ][i reiau activitatea de mundemniza\ie pentru cre[te- c=. rea/]ngrijirea copilului, inCondi\ii speciale demniza\ia pentru ]ngrijirea Pentru perioada conceacestui copil bolnav nu se acord=. Aceast= norm= nu diului medical ce se suprase aplic= pentru ]ngrijirea pune cu perioada de desf=altor copii bolnavi ai persoa- [urare a activit=\ii de munc= se pl=te[te salariul [i nu nei asigurate. Indemniza\ia pentru ]n- indemniza\ia. grijirea copilului bolnav se Stabilirea indemniza\iei acord= asiguratului [i ]n [omerilor perioada concediului anual, {omerii au dreptul la iniar acesta se prelunge[te, ]n conformitate cu prevede- demniza\ie pentru incapacirile legisla\iei, cu durata tate temporar= de munc= concediului medical ce a prev=zute la pct. 12, lit. a) avut loc ]n timpul concediu- din HG 108/2005 (indemniza\ie pentru incapacitate lui. }n caz de tratament bal- temporar= de munc=, cauzaneosanatorial al unui copil t= de boli obi[nuite sau de cu dizabilit=\i ]n v`rst= de accidente nelegate de munp`n= la 18 ani, indemniza\ia c=). {omerele/[omerii benese stabile[te unuia dintre p=rin\ii asigura\i (tutorelui ficiaz= de dreptul la indemsau curatorului), care educ= niza\iile prev=zute la pct. copilul, pentru ]ntreaga pe- 12, lit. a) la ]ndeplinirea urrioad= a afl=rii la tratament m=toarelor condi\ii: - confirm= stagiul de balneosanatorial al copilului cu dizabilit=\i, dar nu mai cotizare prev=zut la pct. mult de 30 de zile calenda- 21, lit. a) sau b) (3 ani ]n ristice, f=r= a include aceas- total sau 9 luni din ultimele t= perioad= ]n termenul 24 luni premerg=toare datei prev=zut la punctul 26 al survenirii riscului asigurat); - cu condi\ia suspend=rii prezentului Regulament. pentru aceast= perioad= a pl=\ii ajutorului de [omaj. Indemniza\ie pentru prevenirea ]mboln=virilor Perioada de acordare a (carantin=) }n scopul prevenirii ]m- indemniza\iilor [omerilor {omerilor, ]n perioada boln=virilor, asiguratul are dreptul la indemniza\ie pen- de acordare a ajutorului de tru carantin=. Indemniza\ia [omaj, indemniza\ia pentru pentru carantin= se acord= incapacitatea temporar= de asiguratului c=ruia i se inter- munc= se acord= pentru o zice s=-[i continue activita- perioad= de p`n= la 30 de tea din cauza carantinei, zile calendaristice ]n cursul pe o durat= stabilit= prin unui an calendaristic (art. certificat de concediu me- 9, Legea 289/2004)/pct. 24, lit. c), HG 108/2005. dical. Indemniza\ia pentru caSurse de finan\are rantin= nu se acord= pentru
Plata urm=toarelor tipuri de indemniza\ii pentru incapacitate temporar= de munc= se efectueaz= integral de la bugetul asigur=rilor sociale de stat, ]ncep`nd cu prima zi de incapacitate: - boal= obi[nuit= 100% din prima zi (tuberculoz=, SIDA, maladie oncologic=); - boal= obi[nuit= din prima zi (incapacitatea femeilor gravide) - ]ngrijirea copilului bolnav; - incapacitate temporar= de munc= ]n leg=tur= cu protezarea ortopedic=; - prevenirea ]mboln=virilor (carantin=). Primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporar= de munc= se pl=tesc din mijloacele angajatorului, ]ns= nu mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic ]n cazul mai multor perioade de incapacitate temporar= de munc= pentru un angajat. - ]ncep`nd cu a [asea zi calendaristic= de incapacitate, iar ]n cazul mai multor perioade de incapacitate ]ncep`nd cu prima zi dup= expirarea celor 15 zile cumulative pl=tite din mijloacele angajatorului, indemniza\ia se pl=te[te din mijloacele bugetului asigur=rilor sociale de stat; - ]n cazul [omerilor, indemniza\ia pentru incapacitate temporar= de munc= se pl=te[te din mijloacele bugetului asigur=rilor sociale de stat din prima zi de incapacitate; - ]n cazul [omerilor, indemniza\ia pentru incapacitate temporar= de munc= se pl=te[te din mijloacele bugetului asigur=rilor sociale de stat din prima zi de incapacitate. Cuantumul lunar al indemniza\iilor pentru: - incapacitate temporar= de munc=, cauzat= de boli obi[nuite; - ]ngrijirea copilului bolnav; - indemniza\ie pentru prevenirea ]mboln=virilor (carantin=); - indemniza\ie pentru recuperarea capacit=\ii de munc= (protezare); - concediile medicale ]n leg=tur= cu incapacitatea de munc= a femeilor gravide, care se afl= la eviden\= ]n institu\iile medico-sanitare; se stabile[te diferen\iat, ]n func\ie de durata stagiului total de cotizare, dup= cum urmeaz=: - 60% din baza de calcul stabilit=, ]n cazul unui stagiu de cotizare de p`n= la 5 ani; - 70% din baza de calcul stabilit=, ]n cazul unui stagiu de cotizare cuprins ]ntre 5 [i 8 ani; - 90% din baza de calcul stabilit= ]n cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani. Cuantumul indemniza\iei pentru incapacitate temporar= de munc=, cauzat= de tuberculoz=, SIDA sau de maladie oncologic=, este de 100%.
3
Nr. 28 (119), 16 august 2019
Recent, ]n satul |ahn=u\i, s-a desf=[urat o sesiune de informare pentru o b=tr`ne\e protejat=, sigur= [i fericit=. La materializarea evenimentului [i-au dat concursul asistentul social comunitar din prim=ria |areuca, Tamara Botnari, [i liderul AO "Andromeda", Alexandra Socol. Participan\ilor li sa vorbit, ]n principal, despre abuzul [i violen\a asupra v`rstnicilor, dar [i modalit=\ile de protejare
]mpotriva fenomenului, de diminuare sau chiar stopare a lui. La fel, le-au fost distribuite pliante cu informa\ie la tem=, editate ]n cadrul Proiectului "Realizarea drepturilor omului pentru persoanele ]n etate din Moldova, prin promovarea drepturilor femeilor ]n v`rst=", implementat de HelpAge International, ]n parteneriat cu AO "Andromeda", ]n comuna |areuca.
Informare pentru o b=tr`ne\e protejat= [i fericit= Pentru conformitate: Aculina POPA
"Indiferent de v`rst=, orice persoan= are dreptul la o via\= demn=, sigur= [i s=n=toas=" - acest adev=r a constituit laitmotivul sesiunii de informare, menit= s=-i fac= pe cei prezen\i mai versa\i ]n domeniul respectiv [i mai pu\in vulnerabili la pericolele fenomenului. Pentru ca participan\ii s= aib= la ]ndem`n= informa\ia, organizatorii au preg=tit [i le-au distribuit pliante, unul dintre care ]ndemna la stoparea abuzului [i violen\ei asupra v`rstnicilor. Din el, afl=m c= violen\a asupra persoanelor ]n etate are loc atunci, c`nd le sunt cauzate suferin\e fizice [i morale. Aceasta poate fi de diferite forme: - violen\a economic= lipsirea de hran=, medicamente, deposedarea de bunuri materiale sau bani, interzicerea de a folosi bunurile proprii, obligarea de a munci; - violen\a fizic= - producerea de v=t=m=ri corporale; - violen\a psihologic= - ofensarea, der`derea, presiunea psihologic=, ]njurarea, violen\a verbal=, amenin\area, def=imarea, izolarea de rude [i prieteni; - violen\a sexual= impunerea unui comportament sexual (de exemplu, viol conjugal, atingeri); - violen\a prin institu\ionalizare - internarea ]ntrun azil pentru persoane v`rstnice ]mpotriva voin\ei v`rstnicului, chiar dac= exist= condi\ii de a r=m`ne ]n familie, la domiciliul s=u; - neglijen\a - refuzul, ne]ndeplinirea par\ial= sau total= a obliga\iilor sau sarcinilor fa\= de o persoan= ]n etate, inclusiv oferirea m`nc=rii, apei, ]mbr=c=mintei, locuin\ei, igienei personale, ]ngrijirii medicale etc. Prin intermediul acelu-
ia[i pliant, persoanele participante au fost informate c= au dreptul de a tr=i ]n siguran\= [i armonie; de a duce un mod de via\= s=n=tos [i activ; de a lua decizii [i de a de\ine controlul asupra propriei vie\i; de a se bucura de atitudine binevoitoare din partea celor din jur. Iar ]n cazul, ]n care au fost supu[i ac\iunilor de violen\= [i abuz, persoanele ]n etate nu trebuie s= se ]nvinov=\easc= violen\a poate fi prevenit= [i chiar stopat=. V`rstnicul are dreptul la o via\= a[a cum [i-o dore[te [i ]n caz de violen\= trebuie s= [tie c= nu este singur exist= oameni, care sunt gata s=-l ajute [i s=-i ofere suport. Este vorba de asistentul social, medicul sau lucr=torul medical, poli\istul sau lucr=torul social. Ace[tia sunt speciali[tii comunitari, care o pot ghida pe o persoan= v`rstnic= ]n solu\ionarea problemei. Doar nici o persoan= ]n etate nu merit= s= fie supus= violen\ei [i s= tr=iasc= cu fric=. Pentru mai multe cuno[tin\e, celor prezen\i le-au fost puse la dispozi\ie [i mai multe contacte utile pentru victimele abuzului [i violen\ei: - "La strada", ora[ul Chi[in=u, telefonul de ]ncredere pentru femei 080088008; - Unitatea Na\ional= de Coordonare a Sistemului Na\ional de Referire a Ministerului S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei sociale, ora[ul Chi[in=u - (022) 72-72-74; - Centrul de Asisten\= [i protec\ie, ora[ul Chi[in=u - (022) 55-30-42; - AO "Refugiul Casa M=rioarei", ora[ul Chi[in=u - (022) 72-58-61; - Centrul de Drept al Femeilor, ora[ul Chi[in=u - (022) 23-73-06; - Centrul Maternal "PRO-Femina", ora[ul H`nce[ti - (0269) 2-3334; - AO "Sotis",ora[ul B=l\i - (0231) 9-25-41;
Sincere felicit=ri pentru Silvia Stratan, pre[edintele Consiliului ramural Rezina al Sindicatului Educa\iei [i {tiin\ei! V= spunem, cu mult respect, "La mul\i ani" cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, de data aceasta mai special= [i mai deosebit=. Cu prilejul acestui frumos popas ]n timp, V= dorim ca tot ce are via\a mai frumos, al Dvs s= fie. Oriunde V= ve\i afla - ]n jur s= fie s=rb=toare. M=re\ul drum al vie\ii s= V= fie luminat de steaua fericirii [i fiecare zi s-o ]nt`lni\i cu z`mbet pe buze [i nicidecum altfel, a[a ve\i ]nvinge toate greut=\ile. Pacea [i ]n\elegerea s= V= persiste ]n familie [i s= tinde\i spre noi ]n=l\imi. La mul\i ani! }n numele colectivului D}TS Rezina, [eful Lidia LAZARI
- Centrul Maternal "}ncredere", ora[ul Cahul (0299) 4-40-80. Spectrul informa\iilor oferite participan\ilor a fost diversificat de c=tre dna Tamara Botnari, care a vorbit [i despre traficul de fiin\e umane, men\ion`nd c=, pe data de 18 octombrie este marcat= Ziua European= de combatere a traficului de persoane, eveniment prin care se urm=re[te cre[terea gradului de con[tientizare de c=tre popula\ie a gravit=\ii acestui fenomen, ]n care victimele pot fi tratate ca bunuri ce pot fi v`ndute sau cump=rate. Potrivit dumneaei, pe parcursul anilor 20172018, ]n Republica Moldova au fost ]nregistrate ]n medie 222 de cazuri de trafic de persoane. Dintre acestea, 96 de cazuri \in nemijlocit de traficul de fiin\e umane, 44 - de proxenetism, 22 - de trafic de copii. Adolescen\ii care nu au suport din partea familiei, de regul=, fac parte din grupurile de risc, care cad prad= trafican\ilor. Cei mai vulnerabili sunt adolescen\ii din familiile monoparentale, socialmente-vulnerabile sau ai c=ror p=rin\i sunt pleca\i peste hotare. Unii dintre ace[ti copii sunt lipsi\i de dragostea [i grija p=rinteasc=. }n unele familii lipse[te suportul, care, de fapt, este un factor de protec\ie a copilului de m`inile trafican\ilor. Avem cazuri, c`nd feti\e din familii socialmente-vulnerabile din mediul rural pleac= fie ]n capital=, fie ]n alte ora[e [i localit=\i, unde sunt exploatate sexual prin diverse saune sau apartamente. Totodat=, fetele [i femeile alc=tuiesc marea majoritate a victimelor traficului de fiin\e umane. Trafican\ii le promit locuri de munc= bine pl=tite, iar imigran\ii, care ][i p=r=sesc locurile natale pentru a sc=pa de s=r=cie, de conflicte sau de violen\= ]n familie, prezint= riscul de a deveni viitoare
victime. Odat= ce persoana a decis s= plece la munc= peste hotare, aceasta trebuie s= se asigure din toate punctele de vedere. }n primul r`nd - s= lase adresa [i contactele locului de munc= oamenilor apropia\i de acas=. Mai mult - trebuie s=-[i fac= copie la toate actele de identitate, s= analizeze contractul de munc= [i s= ]n\eleag= c= salariul nu poate fi mare, ]n special ]n cazul ]n care nu cunoa[te limba \=rii ]n care pleac=. Dac= persoana nu este sigur= [i are nedumeriri, atunci poate apela la diverse organiza\ii nonguvernamentale, care asist= victimele traficului. Victimele traficului de fiin\e umane dezvolt= tulbur=ri foarte severe, precum: stresul posttraumatic, depresia [i anxietatea. Victimele suport= traume extreme cu o serie de st=ri fizice, emo\ionale [i comportamentale foarte acute, la care nu le pot face fa\= de sine st=t=tor. Astfel, acestea sunt ]ndemnate s= apeleze pentru ajutor la centrele de reabilitare, organiza\ii neguvernamentale sau la psiholog. Printre pliantele distribuite participan\ilor la sesiunea de informare, d`n[ii au primit [i unul cu datele de contact ale liniilor fierbin\i, la care pot apela cet=\enii ]n scopul combaterii traficului de fiin\e umane: - linia fierbinte na\ional= "La strada" 080077777 (apel gratuit din oricare localitate a Republicii Moldova); pentru apelurile de peste hotare - @373 (22) 23-3309; adresa skype: Consultant080077777; - Centrul de apel al Ministerului Afacerilor Externe [i Integr=rii Europene - 0 80 090 990 (din Republica Moldova); @373 (22) 69-09-90 (din str=in=tate); - Centrul pentru combaterea traficului de persoane (24/24) - @373 (22) 25-49-98.
Lume mult= [i frumoas=, adunat= la un meci de fotbal }n dup=-amiaza zilei de 11 august curent, pe terenul de sport din comuna Pripiceni-R=ze[i, sa disputat un meci de fotbal la Cupa raionului, ]ntre echipele "AvangardPatria" din localitate [i "Dinamo" Cuiz=uca. La acest meci s-a adunat mai mult= lume din mai multe localit=\i ale raionului. Cu 2-3 minute p`n= a ]ncepe meciul, antrenorii gazdelor, Nicon Gobjil= [i Nicu Badan, ]n centrul stadionului le d=deau ultimele indica\ii fotbali[tilor. }n alt= parte, Petru Cristafovici, un mare fan al fotbalului, ]i ]ncuraja pe b=ie\i spre victorie... La s=rb=toarea Sf`ntului Pantelimon, m-am v=zut la biseric= cu ni[te juc=tori din echipa noastr= de fotbal, care juca la sf`r[itul secolului trecut Costel Perciun, Eugen Su[chevici, Dima Frunz=, care pe timpuri dominau meciurile disputate, [i chiar le-am propus s= joace. ...Arbitrul a dat start jocului. }n atac se av`nt= oaspe\ii, gazdele le r=spund cu aceea[i moned=. Eugen Su[chevici demonstreaz= driblinguri frumoase, dep=[e[te vreo c`\iva juc=tori, dar ultima lovitur= ]n balon a fost imprecis=. Oaspe\ii se arunc= pe flanguri [i, ]n minutul 20, ]nscriu primul gol. Jocul devine tot mai interesant. Se aud aplauze din mai multe p=r\i. }n scurt timp, Diego Marchitan, atacant, ]nscrie un gol [i egaleaz=. Greu era de apreciat care echip= joac= mai bine. {i, totu[i, v=z`nd ce
Nicolae NALBU{, corespondent voluntar, satul Pripiceni-R=ze[i
tehnic= de joc demonstreaz= pe teren oaspe\ii, am zis c= nu mai sunt to\i din satul Cuiz=uca, sunt [i legionari. {i nu am dat gre[. Spre finele reprizei, oaspe\ii ]nscriu al doilea gol. Cu 2-1 au ie[it ]n pauz=. "Repriza secund= va fi [i mai interesant=", ziceau cei prezen\i. Diego Marchitan, ]n debutul reprizei, egaleaz= scorul, dup= numai vreo c`teva minute. Oaspe\ii ]nscriu printr-o lovitur= de pedeaps=. Dima Frunz= din nou egaleaz= ]n ultimele 20 de minute de joc. Gazdele ar=tau obosi\i [i jocul se desf=[ura numai ]n preajma propriei por\i. Pentru aceasta, au mai ]ncasat ]nc= dou= goluri. Scor final - 5-3, pentru oaspe\i. La finele reprizei, ]ntre juc=tori mai ap=reau [i sc`ntei, dar arbitrul ]i taxa cu cartona[e. Chiar dac= au pierdut ai no[tri, suporterii au r=mas mul\umi\i de jocul prestat. Ambii portari au fost buni [i ambii au salvat de nenum=rate ori propriile por\i.
"La La Play" - la Odesa Muzicienii basarabeni din "La La Play" au interpretat c`teva opere clasice ]n fa\a Teatrului de Oper= [i Balet din Odesa. Cunoscutul proiect muzical basarabean "La La Play" a ajuns [i la Odesa. Ei au interpretat c`teva opere clasice, chiar ]n fa\a Teatrului de Oper= [i Balet din Odesa. Publicul ucrainean a fost ]nc`ntat de tinerii muzicieni din Republica Moldova. Surs=: tvrmoldova.md
4
Nr. 28 (119), 16 august 2019
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Peste 40 de ]nv=\=toare [i profesoare, instruite de CJI cum s= ghideze elevii ]n interac\iunea cu noile media
}n prima decad= a lunii august, Centrul pentru Jurnalism Independent a instruit dou= grupuri de pedagogi din Republica Moldova ]n domeniul educa\iei media. Pe parcursul a trei zile, 20 de ]nv=\=toare (5-7 august 2019) [i 23 de profesoare de la treapta gimnazial= (8-10 august 2019) au fost familiarizate cu con\inutul manualului "Educa\ie pentru media", clasele a III-IV [i, respectiv, a VII-VIII, [i-au dezvoltat competen\ele de predare a acestei discipline op\ionale [i au testat diverse metode didactice, care fac procesul de predare interactiv [i atractiv pentru elevi. Anastasia Nani, directoarea adjunct= a CJI, a eviden\iat importan\a pred=rii noii discipline op\ionale ]n [colile din Republica Moldova, ]ncuraj`nd profesorii s= preia cursul ]n noul an de studii 2019-2020. "Avem cu to\ii o misiune comun= - s= contribuim la dezvoltarea g`ndirii critice ]n societatea noastr=. Educa\ia pentru media este disciplina care vine s= r=spund= acestei necesit=\i, generat= de volumul mare de informa\ii la care suntem expu[i zilnic", a men\ionat Anastasia Nani. Ambele programe de instruire au fost realizate ]n baza curriculumului [i manualului "Educa\ie pentru media" de la treapta primar= [i, respectiv, de la cea gimnazial=. }n cadrul instruirilor, ]nv=\=torii [i profesorii au discutat despre consumul mediatic, noile media, reputa\ia [i comportamentul online, dependen\a [i capcanele mediului virtual. De asemenea, au exersat o serie de jocuri care ]i vor ajuta s= predea aceste subiecte ]n mod interactiv [i atractiv pentru elevi. }n rezultat, participantele au reu[it s=-[i combat= temerile lansate la ]nceputul instruirilor, ob\in`nd ]n final ]ncredere ]n rela\ia lor cu noile media [i ]nv=\`nd noi metode de predare. Un instrument interactiv utilizat ]n timpul trainingurilor, care a st`rnit curiozitate, a fost jocul de pe platforma Mediacritica.md MediaErudit, pe care ]nv=\=toarele ]l pot utiliza ]n timpul orelor. Experta media Viorica Zaharia le-a oferit sfaturi practice pentru identificarea [tirilor veridice de cele manipulatoare [i le-a ]ndemnat s= fie vigilente atunci c`nd distribuie articole cu titluri senza\ionale sau [tiri dintr-o singur= surs=. }nv=\=toarele au r=mas impresionate de con\inutul manualului [i al materialelor didactice puse la dispozi\ie, precum [i de activit=\ile [i jocurile interactive selectate de formatoare. Profesoarele de la treapta gimnazial= au manifestat un interes deosebit pentru astfel de teme, precum: h=r\uirea online, dependen\a de mediul virtual sau reputa\ia online. P`n= ]n prezent, Centrul pentru Jurnalism Independent a instruit 124 de ]nv=\=tori [i 101 profesori de la treapta gimnazial=. Disciplina op\ional= "Educa\ie pentru media" este predat= ]n [colile din Republica Moldova din anul 2017. }n anul de studii 2018-2019, peste 1500 de elevi de la treapta primar= [i gimnazial=, din circa 40 de [coli, au studiat acest curs la orele op\ionale sau la cele de dirigen\ie. Instruirile au fost organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent ]n cadrul proiectului "Consolidarea libert=\ii de opinie ]n Republica Moldova", implementat de CJI, cu sus\inerea Deutsche Welle Akademie [i finan\at de Ministerul Federal pentru Cooperare Economic= [i Dezvoltare din Germania. Surs=: media-azi.md
Permisele de conducere se schimb= la fa\= Permisele de conducere ale [oferilor vor fi supuse modific=rilor, ]ncep`nd cu 1 ianuarie 2020. Decizia a fost aprobat= ]n ziua de 07 august curent, de Cabinetul de mini[tri [i se refer= la excluderea unei informa\ii din document.
Mai exact, Guvernul a votat ca, ]n permisele eliberate de autorit=\i, s= nu mai fie incluse datele referitoare la grupa sangvin= a de\in=torului. Ini\iativa apar\ine Ministerului de Interne, care explic= c= aceast= informa\ie nu este ]n conformitate cu normele interna\ionale. Totodat=, func\ionarii au mai stabilit ca ]n noul model s= fie incluse dou= spa\ii: "Se propune ini\ierea unor modific=ri a permisului de conducere na\ional al Republicii Moldova, de tip cartel= pe baz= de policarbonat, cu gravare laser, de formatul ID-1, cu excluderea din acest document a c`mpului de date nr. 14 "Grupa sangvin=" [i rezervarea a dou= spa\ii: 13 [i 14 pentru eventuale inscrip\ion=ri ale autorit=\ii emitente". Guvernul precizeaz= c=, documentele din 1995, 2008 [i 2015 r=m`n valabile ]n modelul actual [i vor fi modificate doar la expirarea lor. Excep\ie fac, ]ns=, permisele din 1995, care nu sunt limitate ]n termen. Surs=: zugo.md
La punctele de trecere a frontierei va fi promovat= oferta turistic= a RM
}n luna august, la punctele de trecere a frontierei vor fi distribuite bro[uri cu oferta turistic= a \=rii. Agen\ia de Investi\ii, ]n parteneriat cu Inspectoratul General al Poli\iei de Frontier=, a lansat o campanie de promovare a Republicii Moldova drept destina\ie turistic=, care const= ]n distribuirea a 10 mii de materiale informativ-promo\ionale: bro[ur=, hart= turistic=, agenda de evenimente cultural-turistice "Pomul Vie\ii" ]n 5 cele mai solicitate puncte de trecere a frontierei de stat: Leu[eni, Aeroportul Interna\ional Chi[in=u, Cahul, Sculeni, Palanca.
Campania "Experience Moldova" se adreseaz= at`t membrilor diasporei, care revin acas= ]n sezonul estival, c`t [i str=inilor care vor traversa frontiera de stat pe sensul de intrare ]n perioada 1-20 august 2019, av`nd drept mesaj principal ]ndemnul de a descoperi poten\ialul turistic al \=rii, potrivit unui comunicat al organizatorilor.
Bro[urile distribuite la punctele de trecere a frontierei sunt, de fapt, agenda de evenimente culturalturistice care adun= 30 de evenimente programate s= se desf=[oare ]n 2019, ]n Republica Moldova, sub umbrela brandului de \ar= "Pomul Vie\ii". Astfel, cet=\enii moldoveni reveni\i acas= [i turi[tii str=ini sunt invita\i s= viziteze: - T`rgul "La vatra olarului Vasile Gonciar" (11 august 2019); - Festivalul de muzic= balcanic= "GUSTAR" (17-18 august); - Festivalul de muzic= ]n aer liber "DOR C+L+TOR" (22-23 august); - Cursa inedit= de tip trail prin podgorii "PURCARI WINE RUN" (24 august). Vizitatorii vor primi [i o hart= turistic=, care include 20 cele mai relevante destina\ii turistice din Republica Moldova - muzee, vin=rii, monumente religioase, istorice [i rezerva\ii naturale [i traseele c=tre acestea. Surs=: radiochisinau.md
}n primele [apte luni ale anului 2019 s-au acumulat 22 de miliarde de lei }ncas=rile la bugetul public na\ional sunt ]n cre[tere. Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, ]n primele [apte luni ale anului s-au acumulat 22 de miliarde de lei - cu un miliard mai mult fa\= de perioada similar= a anului trecut.
Banii au fost transfera\i ]n bugetul de stat, dar [i ]n cele ale asigur=rilor sociale [i medicale. }n bugetul de stat au ajuns aproape zece miliarde de lei, cu 2% mai mult fa\= de perioada de referin\= a anului 2018. }ncas=rile la bugetul asigur=rilor sociale au crescut cu 5,2 la sut=, p`n= la 7,6 miliarde de lei. Cel mai mult ]ns= au crescut transferurile la bugetul asigur=rilor medicale obligatorii. De la 1 ianuarie [i p`n= la sf`r[itul lunii iulie, ]n acest fond au ajuns 2,7 miliarde de lei. Fa\= de aceea[i perioad= a anului trecut, suma este mai mare cu peste 19 la sut=, ceea ce ]n bani ar ]nsemna cu aproximativ 425 de milioane lei mai mult. Bugetele locale r=m`n a fi singurele care ]nregistreaz= cifre similare cu cele de anul trecut, fiind vorba de ]ncas=ri de aproape 2,6 miliarde de lei. Surs=: prime.md
Moldovenii divor\eaz= pe capete }n Republica Moldova, num=rul c=s=toriilor este ]n descre[tere ]n 2018 comparativ cu anul precedent, iar num=rul divor\urilor este ]n cre[tere. Astfel, dac= ]n anul 2017 au fost ]nregistrate 20924 de c=s=torii, ]n anul 2018 au fost 20399. }n ceea ce prive[te num=rul divor\urilor, ]n 2017 au fost ]nregistrate 9312, iar ]n 2018 - 10721. Peste 20 de mii de c=s=torii au fost ]nregistrate ]n Republica Moldova ]n anul 2018. Cu toate acestea, fa\= de anul 2014, cu peste 25
{tiri din \ar=
de mii c=s=torii, num=rul lor este ]n descre[tere, potrivit datelor Biroului Na\ional de Statistic=, citat de TVR Moldova. Cele mai multe c=s=torii ]n anul 2018 (37,9% din num=rul total) s-au ]ncheiat de b=rba\i ]ntre 25-29 ani, fiind urmate de cele ]ncheiate de femeile ]ntre 20-24 ani (36,5%). V`rsta medie (22-29 ani) la prima c=s=torie a ]nregistrat un trend cresc=tor la ambele sexe, valoarea din anul 2018 fiind mai mare dec`t cea din anul 2014 cu 0,9 ani la b=rba\i, respectiv, cu 1,1 ani la femei. {i nivelul divor\urilor se men\ine la un nivel ]nalt. }n anul 2018 s-au ]nregistrat aproximativ 11 mii de divor\uri, cu 0,4 mii mai pu\ine divor\uri comparativ cu anul 2014, dar ]n cre[tere cu 1,4 mii divor\uri fa\= de anul precedent. Trecerea treptat= de la c=s=toriile timpurii la cele t`rzii (am`nate), a determinat [i o cre[tere a v`rstei medii la divor\. Astfel, v`rsta medie la persoanele care au decis s= divor\eze a crescut, at`t la b=rba\i, c`t [i la femei. }n anul 2018 v`rsta medie a so\ilor la divor\ a fost de 39,9 ani pentru b=rba\i [i 36,8 ani pentru femei. Surs=: deschide.md
Pe[ter= inclus= ]n Registrul monumentelor Moldovei ocrotite de stat O pe[ter= veche de aproape 1300 de ani din apropierea ora[ului Soroca ar putea fi inclus= ]n Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. O decizie ]n acest sens a fost luat= de Consiliul Na\ional al Monumentelor Istorice. Includerea pe[terii milenare ]n registrul patrimoniilor cu statut protejat va facilita conservarea acestui obiectiv, sus\in oamenii de [tiin\=.
Caverna este amplasat= la o ]n=l\ime de aproape 14 metri, iar pentru a ajunge sus trebuie s= str=ba\i o potec= [erpuit= [i pe alocuri abrupt=. Sc=rile improvizate ar fi fost cioplite ]n st`nc= chiar de c=tre c=lug=rul pustnic pe nume Bechir, ]n cinstea c=ruia a [i fost numit= pe[tera. Acesta le-a sculptat ]n a[a mod, ]nc`t nimeni s= nul poat= deranja. Singura cale c=tre cavern= r=m`ne a fi inaccesibil= [i ast=zi pentru majoritatea turi[tilor cu o preg=tire fizic= slab=. Decizia Consiliului Na\ional al Monumentelor Istorice urmeaz= s= fie aprobat= de Guvern [i Parlament. }n prezent, ]n registrul monumentelor Republicii Moldova protejate de stat sunt incluse ]n jur de 5.000 de obiective. Sus=: prime.md Realizare de Iuliana POPA-CRUDU
5
Nr. 28 (119), 16 august 2019
Pagina Consiliului raional Rezina Tinerii ][i doresc ]mbun=t=\irea calit=\ii vie\ii lor acas=
Dragi rezineni [i oaspe\i ai raionului! V= invit=m la Festivalul Na\ional al c`ntecului haiducesc "Trec anii haiducului"! Pentru conformitate: Aculina POPA
Pentru conformitate: Iuliana POPA-CRUDU
La ]nceputul s=pt=m`nii curente, pe 12 august, ]n incinta Casei Guvernului s-a desf=[urat Forumul Na\ional de Tineret, cu genericul "Tinerii transform= \ara", organizat de c=tre Consiliul Na\ional al Tinerilor din Moldova. Evenimentul a avut drept scop integrarea priorit=\ilor tinerilor pe agenda Guvernului [i a avut loc ]n contextul celebr=rii Zilei Interna\ionale a Tineretului. La fel, a prezentat o platform= de dialog dintre Guvern [i organiza\iile de tineret, centrele de tineret, tinerii ne-asocia\i [i institu\iile responsabile de lucrul cu tinerii din \ar=. Din raionul Rezina, au participat [eful Serviciului de Tineret [i
Asisten\= Investi\ional=, Iulia Popa, [i [eful interimar al Sec\iei Administra\ie Public=, Petru Dru\=. Participan\ii au discutat problemele curente, au propus recomand=ri cu privire la ]mputernicirea economic= a tinerilor, educa\ia de calitate, serviciile de s=n=tate pentru tineri [i respectarea drepturilor acestora, abordate ]n cadrul celor patru ateliere de lucru, reie[ind din priorit=\ile Strategiei Organiza\iei Na\iunilor Unite de Tineret 2030. Prim-ministrul Maia Sandu s-a al=turat evenimentului men\ion`nd, c=: "Pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunt= tinerii [i crearea unor oportunit=\i de dezvoltare acas=, este nevoie de o conlucrare eficient= pe mai multe dimensiuni - educa\ie, locuri de
munc=, antreprenoriat [i participare civic=. Trebuie s= ]mbun=t=\im calitatea [i relevan\a educa\iei. {tim c= v= dori\i flexibilizarea curriculumului, obiectiv pe care ni l-am propus, inclusiv prin pilotarea planului-cadru de alternativ= ]n mai multe [coli. Ne propunem, de asemenea, s= transform=m ]nv=\=m`ntul profesional tehnic, a[a ]nc`t el s= devin= util [i atractiv pentru tineri, s= preg=teasc= speciali[ti necesari pe pia\a muncii, care, totodat=, s= poat= ob\ine venituri suficiente pentru un nivel de via\= demn". }mbun=t=\irea semnificativ= a calit=\ii vie\ii tinerilor este un obiectiv de dezvoltare global, recunoscut prin Strategia de Tineret 2030, aprobat= de c=tre Organiza\ia Na\iunilor Unite. }n Republica
Moldova, tinerii reprezint= cca 1/3 din totalul popula\iei. Astfel, este imperioas= realizarea drepturilor tinerilor pentru a asigura c= fiecare t`n=r este ]mputernicit s= ][i ating= poten\ialul maxim, contribuind la progresul socio-economic. De men\ionat c=, Consiliul Na\ional al Tineretului din Moldova (CNTM) este forul de reprezentare al sectorului sociativ de tineret. Este o re\ea de 63 de organiza\ii-membre, cu peste 200 de proiecte implementate [i 6000 de beneficiari anual. CNTM este unica organiza\ie din Republica Moldova, care este membru al Forumului European de Tineret. CNTM promoveaz= interesele organiza\iilor membre, ale tinerilor asocia\i [i neasocia\i, dezvolt= structurile asociative de tineret din R. Moldova prin desf=[urarea programelor, activit=\ilor instructive, informative, de lobby, consultan\= [i expertiz=. Ziua Interna\ional= a Tineretului este marcat= anual, pe 12 august, ]ncep`nd din anul 2000. Ea reprezint= o ocazie de a sus\ine eforturile tinerilor de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, de promovare a p=cii, a drepturilor [i libert=\ilor omului [i a solidarit=\ii.
Tineri rezineni, participan\i la Ziua Interna\ional= a Tinerilor
Centrul Na\ional de Conservare [i Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Sec\ia Cultur= a Consiliului raional Rezina, prim=ria comunei |areuca v= invit=, duminic=, 25 august 2019, la ora 10.00, la scena de var= din p=durea satului |ahn=u\i, la Festivalul Na\ional al c`ntecului haiducesc "Trec anii haiducului", edi\ia a IV-a.
Festivalul are drept obiective p=strarea memoriei vii a numelui Petru Jemn=, valorificarea [i popularizarea repertoriului cu tematic= haiduceasc=, sus\inerea activit=\ii forma\iilor folclorice de b=rba\i, atragerea [i implicarea publicului ]n procesul de revitalizare a folclorului. }n program vor evolua 11 forma\ii folclorice de b=rba\i din \ar=, inclusiv 5 din raionul Rezina, care vor prezenta ]n scen= ]n fa\a publicului c`ntece de diferite genuri [i specii ale folclorului moldovenesc, printre care se va reg=si obligatoriu un c`ntec de haiducie. Acompaniamentul muzical va fi sus\inut pe viu de c=tre muzicieni, l=utari, rapsozi, care vor utiliza instrumente muzicale tradi\ionale [i vor promova portul popular tradi\ional. Folosirea instrumentelor electronice sau a fonogramelor este strict interzis=. Programul prezentat nu va dep=[i 15-20 min. Astfel, ve\i avea parte de mult= muzic= frumoas=, dar [i de o expozi\ie-t`rg de lucr=ri de artizanat ale me[terilor populari din raion [i republic=. Programul edi\iei a IV-a a Festivalului Na\ional al c`ntecului haiducesc "Trec anii haiducului": - ]nregistrarea forma\iilor folclorice - ora 10.0010.30; - ]nt`mpinarea tradi\ional= a participan\ilor 10.30-11.00; - deschiderea oficial= a evenimentului - 11.0011.30; - evoluarea forma\iilor folclorice - 11.30-14.30. Participan\ii la Festival vor fi men\iona\i cu premii b=ne[ti [i diplome de participare, oferite de c=tre Centrul Na\ional de Conservare [i Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. V= a[tept=m pe to\i cu drag!
Membrii comisiilor de specialitate, ]n [edin\= de lucru Iuliana POPA-CRUDU
Iuliana POPA-CRUDU
Ziua Interna\ional= a Tineretului (ZIT), eveniment dedicat exclusiv tinerilor, a adunat pe data de 10 august, ]n incinta Complexului Turistic "Coste[ti", raionul
Ialoveni, localitate ce de\ine titlul de Capital= a Tineretului ]n 2019, mii de tineri energici din ]ntreaga \ar=, care se implic= [i nu sunt indiferen\i fa\= de tot ce se petrece ]n jurul lor. {i 15 tineri din raionul Rezina s-au al=turat eveni-
mentului, av`nd parte de un program cultural-artistic [i educa\ional, cu multiple activit=\i interactive, masterclass-uri, expozi\ii, concursuri, competi\ii sportive etc. De asemenea, peste 30 de ONG-uri [i Centre de Tineret [i-au f=cut cunoscut
programul de activitate, oportunit=\ile de voluntariat, dar [i cele de dezvoltare personal=. Evenimentul s-a desf=[urat cu prezen\a ministrului Educa\iei, Culturii [i Sf`r[it ]n pag. 6
Pentru ziua de ast=zi, 16 august, prin dispozi\ia pre[edintelui raionului Rezina, Vasile Gobjil=, a fost convocat= [edin\a Consiliului raional. Astfel, miercuri, 14 august, ]n incinta s=lii de [edin\e a Consiliului raional Rezina, membrii comisiilor de specialitate s-au ]ntrunit ]n [edin\= de lucru pentru a examina chestiunile incluse ]n ordinea de zi [i, ]n acela[i timp, de a interveni cu unele rectific=ri acolo unde este necesar. Membrii comisiilor au lucrat constructiv, analiz`nd atent fiecare subiect. Unele chestiuni au primit aviz pozitiv, altele - negativ. Acolo unde a fost solicitat= o informa\ie suplimentar=, aceasta urma s= fie prezentat= de responsabili.
6
Nr. 28 (119), 16 august 2019
Cre[tinii ortodoc[i au ]nceput Postul Adormirii Maicii Domnului sau al S`nt=m=riei, a[a cum mai este cunoscut ]n popor. Acesta dureaz= dou= s=pt=m`ni [i se ]ncheie ]n data de 27 august, ]nainte de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului.
A ]nceput Postul Adormirii Maicii Domnului
Tineri rezineni, participan\i la Ziua Interna\ional= a Tinerilor }nceput ]n pag. 5
Postul Adormirii Maicii Domnului este un post mai aspru, care se \ine dup= r`nduielile Postului Mare. Tipicul cel mare (cap. 35, p. 44) [i ]nv=\=tura pentru posturi din Ceaslovul mare (p. 707) prescriu ajunare lunea, miercurea [i vinerea, p`n= la Ceasul al IX-lea, c`nd se consum= m`ncare uscat=. Mar\ea [i joia se consum= legume fierte, f=r= untdelemn, iar s`mb=ta [i duminica se dezleag= la untdelemn [i vin. Originea Postului Adormirii Maicii Domnului se afl= prin secolul al V-lea, c`nd cultul Maicii Domnului a ]nceput s= cunoasc= o dezvoltare mai mare [i c`nd s=rb=toarea Adormirii ei a ]nceput a c=p=ta o mai mare importan\=. La ]nceput, nici timpul din an, nici durata [i nici felul postirii nu erau la fel peste tot. }n zona Antiohiei, cre[tinii posteau o singur= zi (6/19 august), al\ii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); ]n r=s=rit posteau ]n luna august [i de aceea postul era numit [i Postul lui august, al\ii ]n septembrie (apusenii, cum fac p`n= azi), iar al\ii nu posteau deloc, socotind c= s=rb=toarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la am=r=ciunea p=m`nteasc= la bucuria cereasc=, unde st= ]n nemijlocit= apropiere de Fiul ei iubit. Data [i durata postului au fost uniformizate ]n toat= Ortodoxia abia ]n secolul XII, la Sinodul Local din Constantinopol, \inut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hot=r`t ca postul s= ]nceap= la 1/14 august [i s= dureze 14 sau 15 zile, p`n= la s=rb=toarea Adormirii Maicii Domnului (15/28 august). Pe parcursul acestor dou= s=pt=m`ni suntem chema\i s= intensific=m
rug=ciunile noastre c=tre Maica Domnului [i s= ne ]mp=rt=[im cu Trupul [i S`ngele Domnului nostru Iisus Hristos. }n acest sens, Biserica ne recomand= s= citim Paraclisul Maicii Domnului, ]n cadrul c=ruia o numim "folositoare [i acoper=m`nt", "comoar= de t=m=duiri", "rug=toare cald= [i zid nebiruit" sau "p=zitoare a cre[tinilor". Ne punem n=dejdea, a[adar, ]n ocrotirea [i ajutorul ei [i n=d=jduim c= rug=ciunea ei folositoare c=tre M`ntuitorul s= ne ajute ]n necazurile [i neputin\ele vie\ii noastre. Referindu-se la aceast= r`nduial= specific= Postului Adormirii Maicii Domnului, P=rintele Patriarh Daniel sublinia, ]ntrun cuv`nt de ]nv=\=tur=, c= slujba Paraclisului "ne ]ndeamn= ca ]n timpul Postului Adormirii Maicii Domnului s= unim rug=ciunea cu starea de poc=in\=, cu cerere de ajutor de la Maica Domnului ca noi s= devenim ascult=tori fa\= de Dumnezeu, dup= cum ea este model de ascultare, de smerenie, de sfin\enie [i de d=ruire de sine lui Dumnezeu. Poporul nostru simte ]n citirea Paraclisului o t=rie spiritual=, ajutor, bucurie [i pace. Deci, Paraclisul este un izvor de putere duhovniceasc=, un izvor de ]nt=rire, ]ncurajare [i biruin\= asupra ispitelor, suferin\elor, bolilor [i necazurilor. De aceea este foarte iubit de popor acest Paraclis [i este de mare folos duhovnicesc". }n aceast= perioad= sunt oprite nun\ile [i serbarea zilelor onomastice, fiindc= acestea se serbeaz= ]n general cu petreceri [i veselie, care nu cadreaz= cu atmosfera de smerenie, de sobrietate [i poc=in\=, specific= zilelor de post.
Cercet=rii, Liliana Nicolaescu-Onofrei, [i secretarului de stat ]n domeniile de tineret [i sport, Andrian B=lu\el. }n mesajul de felicitare, doamna ministru a men\ionat: "Ziua Interna\ional= a Tineretului este un prilej frumos pentru a v= celebra pe voi - tinerii. Activismul, implicarea [i munca voastr= face acest festival minunat! Totodat=, acest eveniment este o ocazie ]n plus pentru Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii de a reitera c= tinerii sunt o prioritate pentru noi." Organizatorii manifes-
t=rii au preg=tit oaspe\ilor mai multe surprize, printre care un concert sus\inut de unii dintre cei mai talenta\i tineri arti[ti din \ar=, bucate gustoase, atelier de ol=rit, diverse distrac\ii, inclusiv pentru p=rin\i [i copii. ZIT a culminat cu proiec\ia filmului "Au revoir la-haut", prezentat ]n cadrul Festivalului Interna\ional de Film "Cronograf". }n urma particip=rii, vicepre[edintele Consiliului raional de Tineret Rezina, Anghelina Perlog, a ]mp=rt=[it experien\a pl=cut=, accentu`nd c= a fost o posibilitate ]n plus de a se re]nt`lni cu colegii din alte raioane, dar [i de a face cu-
no[tin\= cu al\ii noi. La fel, a accentuat c= tinerii rezineni au participat activ la mai multe concursuri, ]n urma c=rora au c`[tigat premii valoroase. Pe aceast= cale a \inut s= mul\umeasc= organizatorilor pentru eveniment. Este de men\ionat c=, evenimentul a fost organizat de c=tre AO "Perspectiva", ]n parteneriat cu prim=ria satului Coste[ti, raionul Ialoveni, ]n cadrul Programului Na\ional "Coste[ti Capitala Tineretului 2019", implementat de Ministerul Educa\iei Culturii [i Cercet=rii. Ziua Interna\ional= a Tineretului este marcat=
anual la 12 august, fiind conceput= ca un eveniment al tinerilor, organizat [i desf=[urat cu implicarea tinerilor pentru orientare, dezvoltare, integrare [i promovarea de valori [i atitudini s=n=toase, av`nd drept scop promovarea, motivarea [i valorificarea poten\ialului creator al tinerilor [i, totodat=, sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor acestora. Tematica ZIT, stabilit= de ONU ]n acest an, este "Transforming education" [i eviden\iaz= necesitatea conjug=rii eforturilor ]n vederea asigur=rii unei educa\ii de calitate [i echitabil= pentru to\i tinerii.
Povestea c=ut=rilor de ]nceput }n lume sunt circa 1 miliard de persoane cu dizabilit=\i. Din ele - 20000 de milioane de copii. Iat= ce m-a f=cut s= strig la cer. }n toat= lumea aceasta, viziunea social= asupra deficien\ei devine tot mai acceptabil=. Se conjug= eforturile. Nu handicapul ]mpiedic= dezvolt=rii Motto: "Dac= un copil nu poate ]nv=\a ]n modul ]n care ]i pred=m, trebuie s= ]i pred=m ]n modul ]n care el poate ]nv=\a..." Ignacia ESTADO Elena ZLATAN, profesoar= de biologie, psiholog la Centrul de Resurse pentru Educa\ie Incluziv=
Se consider= c= persoanele cu dizabilit=\i necesit= tratament special medical. Dar nu e chiar a[a! Exist= [i multe lucruri, care pot fi realizate de c=tre p=rin\i, pedagogi, fra\i, surori, prieteni [i al\i membri ai societ=\ii. Nu pot trata deficien\ele. Ei pot reduce handicapul bolii Down, autismului, vorbirii etc. E[ecul posibil nu poate fi un motiv de a nu ]ncerca! }n orice caz, necesit= s= se fac= o ]ncercare cu o mare ambi\ie. Trebuie numai s= ne conjug=m eforturile - oamenii se nasc egali. A[a ]i d= Dumnezeu, ]ns= ceea ce ]i diferen\iaz= pe parcursul vie\ii, sunt oportunit=\ile de care beneficiaz=. Persoanele cu dizabilit=\i se pot realiza, doar ]ntr-o societate uman= "...dizabilit=\ile [i abilit=\ile devin posibilit=\i". Ai sosit pe lume ]ntr-o \ar= liber= [i civilizat=: este o mare favoare a sor\ii. Este un avantaj imens. Am privit la televizor un concurs - "Cel mai ingenios buc=tar rom`n". }nving=torul a fost un t`n=r f=r= m`ini. Avea doar picioare. Ce mai ziSurs=: doxologia.ro ce\i? Vede\i cum deza-
bilit=\ile au devenit posibilit=\i! Nu mai vorbim de pictori [i al\i me[teri talenta\i. O bucurie extraordinar= au copiii c`nd l`ng= ei sunt p=rin\ii. Dumnezeu nu a putut fi peste tot, fapt pentru care a creat p=rin\ii, cei mai buni exper\i ai copiilor. O experien\= inconfundabil=! Din 1981, Silvia Stratan, pre[edintele Consiliului ramural Rezina al sindicatului Educa\iei [i {tiin\ei, activeaz= ca logoped. Are gradul I didactic. Prin "f=bricu\a dumneaei de personalit=\i" au trecut sute de copii cu defecte de vorbire. Azi sunt profesori, oameni de art= a cuv`ntului. Al=turi de p=rin\i, acas=, d`nsa i-a ]nv=\at a vorbi expresiv, coerent, frumos. Merit= toate decora\iile p=m`ntului. Vede\i? S= [ti\i c= o discu\ie cu p=rin\ii constituie un avantaj mare - afla\i ]n ce etap= de ]ncredere v= afla\i [i care este pozi\ia voastr= referitoare la dizabilitate. }n anul 2014 Moldova a fost ]mp`nzit= de institu\ii, care vin ]n sprijinul celor cu anumite deficien\e. A ap=rut proiectul USAID-ului de formare continu= pentru cadrele de sprijin, Proiectul "Familie puternic= pentru fiecare copil". La Rezina a fost deschis un centru prietenos tinerilor, "Armonie", unde oricine poate avea o discu\ie cu psihologul, nar-
normale a personalit=\ii, a unei persoane. Nu, ci felul ]n care societatea trateaz= aceast= persoan=! Este motivul, din care unii oameni prefer= s= fie numi\i "persoane invalide", pentru c= au sentimentul c= societatea [i mediul ]n care tr=iesc i-au invalidat. cologul, logopedul, ginecologul, speciali[tii de acolo desf=[ur`nd [i activit=\i de voluntariat ]n gimnaziile noastre. Totul e confiden\ial, f=r= plat=. E minunat, s-a aprins flac=ra speran\ei. La acea vreme, Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, condus= de dna Lilia Lazari, deschide Serviciul Asisten\a Psihopedagogic= (SAP). {ef al acestui serviciu a fost numit= dna Carolina Corovai. Serviciul dat e o matematic= a cerului. Angaja\ii de aici reu[esc s= deschid= ]n institu\iile de ]nv=\=m`nt ale raionului 16 Centre de Resurse pentru Educa\ia Incluziv=, organiz`nd multe cursuri, seminare metodice raionale cu angaja\ii Centrelor de Resurse pentru Educa\ie Incluziv=. Viziteaz= fiecare gimnaziu ]n parte, acord`nd ajutorul de vindecare cu miros de copil=rie, sem=n`nd speran\e. Pe atunci eram cadru de sprijin (CDS) [i am ]n\eles c=: - incluziunea nu ]nseamn= separare, ci educarea, cre[terea [i socializarea tuturor copiilor, indiferent de sfera social=; - educa\ie incluziv= pentru c= ne adapt=m absolut to\i nevoilor tale. Acela[i an 2014. Povestea c=ut=rilor de ]nceput continu=... La noi, ]n comuna Lalova, este deschis Centrul de Resurse pentru Educa\ie Incluziv= (CREI). Au trecut ani cu emo\ii. Deja lucrez la CREI ]mpreun= cu preoteasa din sat, profesoara Alina Ciugui. Avem o gr=din= a
viselor timide [i nevinovate, ]n care p=rintele paroh din Lalova, {tefan Ciugui, [i preoteasa Alina de la Centru cresc muguri de cre[tini. Ei au amenajat un cabinet de toat= frumuse\ea. Din banii proprii. Astfel, CREI s-a transformat ]n ceva foarte frumos, cu iz de dor. Aici lucrez al 13-lea an dup= pensie. Ca psiholog ]i cobor pe copii din copacul fricii, folosind ploi de cuvinte alese. A trecut vara vie\ii mele, a trecut [i toamna. M= aflu ]n iarna vie\ii, dar ]mi ajunge m`ng`iere pentru orice durere a celor cu ochii ]nl=crima\i. {i r=splata nu ]nt`rzie s= vin=. Astfel, ]n anul 2012, DETS a sectorului Botanica din municipiul Chi[in=u mi-a decernat o diplom= "pentru activitate prodigioas= ]n domeniul educa\ional", care ]mi ]nc=lze[te sufletul. La fel cum o face [i o mul\umire a unui copil, beneficiar al CREI-ului: "Drag= doamn= Elena! V= mul\umesc mult c= m= ajuta\i c`nd mi-e greu. Sunte\i bun= la inim=, face\i multe lucruri bune pentru mine [i pentru al\i copii. Cu drag, A., cl. a VII-ea". Directorul gimnaziului Lalova, Ala Balaban, ne spune c=, dac= fiecare ar folosi cinci minute din zi, ]ncerc`nd s= fac= via\a cuiva mai bun=, am progresa enorm. Cred, dar [i sunt convins=! S= ard= flac=ra speran\ei. Povestea c=ut=rilor de ]nceput nu s-a sf`r[it, ea continu=.
7
Nr. 28 (119), 16 august 2019
Vizit= de studiu pentru identificare noilor proiecte [i ini\iative ]n domeniul agricol
Pe data de 02 august, un grup de primari [i agen\i economici, format din 30 de persoane din comunit=\ile B=hrine[ti, C=rpineni, Geam=na, Lalova, Selemet, Sipoteni, au participat la o vizit= de studiu [i schimb de experien\= ]n domeniul producerii [i proces=rii produc\iei horticole (legume, fructe [i pomu[oare). Vizita a fost realizat= cu suportul PNUD Moldova, ]n cadrul Proiectului "Migra\ie [i Dezvoltare Local=". Vizita a ]nceput prin realizarea unei ]ntrevederi la sediul Gospod=riei |=r=ne[ti "Moscul Valentina" din satul Bo[cana, care prelucreaz= c`teva hectare de legume ]n sere. Afacerea dat= este o afacere de familie, unde fiecare membru contribuie la buna organizare [i func\ionare a businessului. }ntreprinderea livreaz= produc\ia agricol= anul ]mprejur re\elelor comerciale din Chi[in=u. Familia Moscul a relatat despre cum au lansat o afacere
de succes [i au r=spuns la ]ntreb=rile participan\ilor privind construc\ia [i amenajarea serelor, modalitatea de lucru cu cump=r=torii [i furnizorii, provoc=rile [i perspectivele de dezvoltare. Vizita a continuat prin desf=[urarea unui atelier de lucru interactiv la sediul Uniunii de Persoane "Asocia\ia Micilor Produc=tori [i Procesatori de Fructe [i Bacifere din zona Centru", unde pre[edintele asocia\iei, dna Ludmila Castrave\, a realizat o ampl= prezentare privind procesarea horticol= ca surs= de sporire a benefi-
ciului produc=torilor agricoli, iar reprezentanta AGEPI, Alina Fodea, a comunicat participan\ilor despre oportunit=\ile oferite de ]nregistrarea [i promovarea m=rcilor comerciale [i a altor forme de drepturi nemateriale ]n vederea dezvolt=rii afacerii. }n cadrul atelierului de lucru au fost discutate, de asemenea, [i diferite modalit=\i de asociere a produc=torilor agricoli ]n vederea consolid=rii lor [i penetr=rii de noi pie\e de desfacere. A fost prezentat [i un produs inovativ - pistil din fructe [i pomu[oare, fabricat f=r= aditivi
[i zah=r, precum [i realizat= o prezentare practic= a func\ion=rii unei sec\ii de procesare a produc\iei agricole, cu oferirea informa\iilor utile [i detaliilor tehnice privind func\ionarea diferitor echipamente de prelucrare a fructelor, legumelor [i pomu[oarelor. Participan\ii la vizita de studiu, la sesiunea de evaluare [i totalizare, au remarcat buna desf=[urare a vizitei de studiu, precum [i necesitatea organiz=rii [i altor seminare practice ]n domeniul accesului la finan\are, managementului proiectului, marketingului [i promov=rii pe pia\=. }n acest context, proiectul PNUD/ MiDL va continua sprijinirea celor 35 de comunit=\i-partenere ]n promovarea experien\elor pozitive, ]n sus\inerea proiectelor [i afacerilor pentru dezvoltarea economic= local=.
S=n=tate din farmacia Domnului Nu exist= fruct mai potrivit pentru vara asta incendiar=, dec`t zemosul pepene ro[u, vedeta, care ne potole[te setea [i ne ]nc`nt= mirosul [i papilele gustative cu a lui savoare proasp=t= [i gust de un dulce inconfundabil. Cred c= a[ putea cu u[urin\= s= devorez jum=tate de pepene dintr-o suflare. At`t de r=coritor [i delicios este c= e mai mare p=catul s= stea nem`ncat... Scriitorul Mark Twain spunea despre acest fruct c= "Este un produs de lux al acestei lumi. C`nd ]l gu[ti, ]\i dai seama ce m=n`nc= ]ngerii." V= sim\i\i obosi\i [i nu prea ave\i motive? Ce-ar fi s= face\i o cur= de pepene de 2-3 s=pt=m`ni? S= descoperim care sunt beneficiile pepenelui ro[u pentru s=n=tate [i frumuse\e!
Beneficiile miraculoase ale pepenelui ro[u (harbuz) Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Pepenele ro[u beneficii pentru s=n=tate Fiecare 100 de grame din acest fruct al ]ngerilor con\ine 30 de calorii, 1 gram de fibre, 10 grame de zah=r, 1 gram de proteine, vitamina A, C, E, D, niacin=, tiamin=, vitamina B6, B12, acid pantotenic [i numeroase minerale, precum fierul, calciul, magneziul, manganul, potasiul, fosforul, zincul, seleniul etc. }n afar= de aceste beneficii nutri\ionale incontestabile, cercet=rile realizate ]n ultima decad= au scos la iveal= numeroase efecte benefice ale consumului de pepene ro[u asupra s=n=t=\ii. Astfel, con\inutul exSurs=: https:// trem de sc=zut de gr=simi www.facebook.com [i colesterol [i nivelul creABCLalova/ scut de antioxidan\i (licopenul) din pepene face din acest fruct un aliat de n=dejde ]n lupta cu radicalii liberi, protej`nd astfel vasele de s`nge [i ]mpiedic`nd ]ngro[area pere\ilor arteriali. De asemenea, pepenele ro[u con\ine citrulin=, care se g=se[te ]ndeosebi ]n coaj=, aminoacid, care are rolul de a relaxa [i a dilata vasele de s`nge, reduc`ndu-se ]n acest mod stresul oxidativ, responsabil de majoritatea proceselor inflamatorii, ap=rute ]n corp. Aceia[i antioxidan\i, ]mpreun= cu vitaminele con\inute de pepene joac= un rol activ ]n prevenirea a numeroase tipuri de cancer, printre care can-
Dulcea\= de pepene galben, l=m`ie [i scor\i[oar= Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
Bun= ziua, dragi pofticio[i! }n acest num=r de ziar, v= propunem "Dulcea\= de pepene galben, l=m`ie [i scor\i[oar=". Este ceva senza\ional, iese delicioas= [i se preg=te[te u[or. Dulcea\a o pute\i servi ]n terciuri, cu oladi, cl=tite, poate fi ad=ugat= ]n tarte sau chiar torturi. Sper=m s= v= plac= aceast= re\et= [i s= o preg=ti\i cu pl=cere. V= dorim o zi c`t mai delicioas= ]n continuare [i poft= bun=!
Ingrediente: - 1 pepene galben de 3 kg; - 700-800 gr de zah=r dulcea\= [i fierbe\i-o 10 (]n dependen\= c`t de punctul de fierbere. Scoate\i spuma din minute. Apoi, stinge\i focul dulce este pepenele); [i l=sa\i dulcea\a s= se - 1 baton de scor\i[oar=ceasc= 5 ore. r=; Dup= 5 ore, aprinde\i - 1 l=m`ie. iar focul [i fierbe\i dulcea\a 10 minute, stinge\i focul Mod de preparare: [i l=sa\i iar=[i s= stea 5 1. T=ie\i pepenele galore; ben ]n dou=, cur=\a\i-l de 3. }nainte s= fierbe\i a s`mburi, t=ie\i jum=t=\ile treia oar= dulcea\a, trebufelii, cur=\a\i-le de coaj= ie s= steriliza\i borcanele [i t=ie\i feliile buc=\i. [i capacele. Aranja\i borT=ie\i l=m`ia ]n patru canele bine sp=late [i apoi felii. umede ]mpreun= cu ca2. Pune\i buc=\ile de pacele pe o tav=. Odat= pepene galben ]ntr-o crace le pune\i la cuptor, ti\=, ad=uga\i l=m`ia, zah=porni\i-l la 150 de grade rul [i batonul de scor\iC [i l=sa\i-le s= stea 15 [oar=. Amesteca\i [i duminute. Deschide\i u[a ce\i dulcea\a p`n= la
cerul de s`n, colorectal, de prostat=, de pl=m`ni sau cel de col uterin. Un studiu realizat ]n China ]n 2009 arat= c= femeile, care consum= frecvent pepene ro[u, au mai pu\ine riscuri de a se ]mboln=vi de cancer mamar, datorit= antioxidan\ilor [i compu[ilor care distrug celulele canceroase. Pepenele ro[u a c=p=tat, de cur`nd, [i titulatura de "Viagr= natural=", deoarece citrulina ajut= la relaxarea vaselor de s`nge, permi\`nd astfel un flux sangvin mai abundent, deci o mai bun= irigare a organelor, inclusiv a celor genitale, precum penisul. Pepenele joac= un rol la fel de important [i ]n tratamentul diferitor infec\ii ale organismului, ]ntre care se num=r= [i inflama\iile articula\iilor. Astfel, consumul de pepene ajut= la ameliorarea durerilor provocate de osteoartrit= [i permite o mai mare flexibilitate a membrelor. Con\inutul crescut de potasiu din pepenele ro[u este extrem de important ]n prevenirea form=rii pietrelor la rinichi [i dizolvarea acestora prin reducerea concentra\iei de acid uric din s`nge, iar apa, ]n concentra\ie de peste 92%, are propriet=\i diuretice, f=c`nd din acest fruct un ajutor ]n procesul de detoxifiere [i sl=bire. Va urma
Curiozit=\i despre pepene cuptorului [i l=sa\i-le s= se r=ceasc= ]n voie. 4. Aprinde\i focul [i fierbe\i dulcea\a ultima dat= ]nc= 10 minute. Turna\i-o ]n borcane, acoperi\i-le cu capac [i l=sa\i dulcea\a s= se r=ceasc= la temperatura camerei. Servi\i cu pl=cere. Poft= bun=! Surs=: valeriesfood.md
*{tia\i c= primul pepene a fost cultivat cu peste 5000 de ani ]n urm=, conform registrelor din Egipt, [i a fost r=sp`ndit c=tre alte civiliza\ii abia ]n secolul X? *}n lume exist= peste 1200 de soiuri de pepene, dintre care 200-300 cresc doar ]n Statele Unite [i ]n Mexic. *Pepenele era considerat fruct sacru [i era ]ngropat odat= cu ]mp=ra\ii egipteni
]n morminte. *}n China [i Japonia, se poart= ca invita\ii s= vin= cu pepene ro[u ca dar ]n casa gazdei. *Pepenii au diferite forme, ]ns= cea mai bizar= este cea p=trat=, realizat= ]ntr-un mod extrem de creativ de japonezi. Ace[tia cred c= forma p=trat= este mai ergonomic= [i ajut= la economisirea spa\iului din frigider. Surs=: csid.ro
8
Nr. 28 (119), 16 august 2019
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! Mult stimat= Serafima Borgan, consilier raional! Aniversarea zilei de na[tere, care V-a poposit la prag, este un prilej deosebit de a V= transmite sincere felicit=ri [i alese ur=ri. Sub acordul lin al sf`r[itului de var= [i al soarelui darnic de c=ldur=, care ne ]nc=lze[te [i sufletele, primi\i cele mai frumoase ur=ri de via\= ]ndelungat= [i succese ]n toate. V= mai doresc ca Domnul s= V= ]nzestreze cu mult= s=n=tate, bucurii din partea celor dragi [i o ploaie continu= de fericire.
proiecte pentru binele oamenilor. S= nu cunoa[te\i necazul, s= nu V= decep\iona\i ]n oameni, iar prietenii s= V= r=m`n= fideli pentru totdeauna. Cu mult respect, Vasile GOBJIL+, pre[edintele raionului Rezina
Mult stimate Valeriu Ciorici!
A\i ajuns ]n pragul unei frumoase anivers=ri, prilej de a V= transmite sincere felicit=ri [i ur=ri din cele mai alese. S= ave\i parte ]n viitor de multe zile senine, multe seri cu vise pline, s=n=tate, bucurii. Cei din jur s= V= stimeze, munca s= V-o aprecieze [i r=sCu mult respect, Vasile GOBJIL+, plat= s= primi\i pentru toate lucrurile pre[edintele raionului Rezina frumoase ce le f=uri\i. S=n=tate [i mult succes!
Mult stimat= Serafima Borgan! Cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere, cu simple cuvinte V= urez mul\i ani ]nainte, cer senin [i noroc deplin, ani cu por\i deschise frumoaselor vise! S= V= ]nso\easc= mereu bucuria, c=ldura [i lini[tea sufleteasc=. Multe lucruri bune [i frumoase a\i adunat ]n palmaresul vie\ii. S= ave\i parte [i ]n continuare de dragoste [i mult noroc, un ocean de s=n=tate [i ]mpliniri nenum=rate. S= tr=i\i mul\i ani ]n paza lui Dumnezeu!
]n\elegere cu cei apropia\i, s= cunoa[te\i toate lucrurile frumoase, nenorocirile s= v= ocoleasc=, iar steaua fericirii s= v= lumineze calea pe tot parcursul vie\ii. Fie ca ]ngerii p=zitori s= v= ]nso\easc= pretutindeni, s= fi\i mereu sc=lda\i de oceanul iubirii [i s= fi\i m`ng`ia\i de razele norocului.
]nt`mpinat= cu sentimente deosebite. V= sunt [i eu al=turi cu ur=ri din cele mai alese. S= V= mearg= ]n toate ]nceputurile frumoase, bun=starea s= V= creasc=, iar anotimpul frumos s= V= aduc= ]n inim= bucurie, ]n suflet lini[te, iar ]n via\= - numai ]mpliniri [i ]ncredere ]n ziua de m`ine. S= fi\i st=p`na norocului, bucur`nduCu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele OT Rezina a PDM V= din plin de aten\ia [i sus\inerea noastr=.
Stima\i s=rb=tori\i Anton Luchian, Vasile Demian [i Petru Ursache, angaja\i ai Filialei Rezina a SA "RED-Nord"!
La toate cuvintele frumoase, adresate Dvs ]n zi de s=rb=toare, ne al=tur=m [i noi, colegii. V= dorim ca fiecare clip= s= v= ]nso\easc= s=n=tatea trainic=, fericirea [i bucuria realiz=rilor, iar triste\ea [i necazurile s= v= ocoleasc=. C=ldura sufleteasc= [i dragostea ce o oferi\i celor din jur, s= v= fie r=spl=tit= ]nsutit. Cu respect, Eleonora GRAUR, deputat La mul\i ani! ]n Parlamentul Republicii Moldova
Mult stimat= [i drag= omagiat= Ana Ceap= din Trife[ti!
Cu toat= stima, Mihail BUDURIN, primarul de Trife[ti
Felicit=ri pentru s=rb=toritele Svetlana Popili, educator, [i Maria M`\u, ajutor de educator, la gr=dini\a de copii din Cog`lniceni!
}n fiecare an, ]n acest anotimp, vine ]n casa dumneavoastr= o mare s=rb=toare - ziua de na[tere. Este un prilej minunat ca s= vin [i eu cu felicit=ri [i ur=ri din cele mai alese. V= }n numele administra\iei [i comitetului doresc o via\= ]ndelungat= cu lini[te sindical ale Filialei Rezina a SA "RED- sufleteasc= [i numai bucurii, pace [i Nord", directorul Iurie URECHI dragoste ]n inim=. Fi\i fericite pe tot parcursul vie\ii! Cu toate visele frumoase ]mplinite. Mul\i ani ]nainte!
Felicit=ri selecte pentru Viorica Gu\u, lucr=tor social Zilele acestea Vi se mai alipe[te ]n]n satul Lipceni! c= un trandafir la cununa vie\ii. V= do-
Cu tot respectul, Simion COTOMAN, primarul de Cog`lniceni
A venit timpul s= face\i bilan\ul a ]nc= unui an trecut din via\=, s= V= proStima\i s=rb=tori\i pune\i scopuri noi pentru viitor - zilele Fiodor Tacu [i Zinaida acestea s=rb=tori\i ziua de na[tere. Cu Cernei, angaja\i acest prilej V= doresc ca toate cele trasate s= se materializeze, s= ave\i ]n ai }M "SCL" Rezina! via\= fericire, tot binele din lume s=-l Cele mai sincere ur=ri le avem asCu mult drag [i respect, fina de cununie cunoa[te\i [i s= merge\i ]nainte cu t=zi pentru dvs cu prilejul s=rb=toririi Silvia Cuculescu [i finii de botez Dumitru, pa[i fermi. zilei de na[tere. Nu regreta\i c= anii Cu tot respectul, Aurel PLE{CO, trec, faptele frumoase v= vor r=m`ne Teodor, Elena [i M=d=lina primarul de Lipceni ]nscrise ]n cartea vie\ii pentru ve[nicie. V= dorim [i pentru viitor puteri de a ]nvinge greut=\ile [i dragoste de via\=, Alese cuvinte de felicitare iar noi v= vom sus\ine ]n toate. Mult= Felicit=ri pentru pentru Lilian Rusu, Ion s=n=tate [i numai bucurii!
rim ca acest an s= V= aduc= mult= s=n=tate, noroc [i numai bucurii. Pragul casei s= Vi-l treac= voia bun= [i succesul. Dac= exist= fericire, s= fi\i al=turi de ea,/ Dac= exist= noroc, s= V=-nso\easc= oriunde,/ Iar dac= exist= dragoste, s= fi\i st=p`na ei. Cu stim=, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
Mult stimate Valeriu Ciorici, consilier raional!
Primi\i sincere felicit=ri cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere. V= doresc Corovai [i Leonid Efremov! ]nc= mul\i-mul\i ani ]nainte cu frumoaCu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere se realiz=ri, s=n=tate trainic=, bucurii de la cei dragi [i numaidec`t cu noi v= doresc o via\= tr=it= ]n pace [i
Copii talenta\i din \ar= se vor odihni gratuit 100 de copii din ]ntreaga \ar=, care au ob\inut premii la diverse competi\ii [i concursuri interna\ionale, vor beneficia de bilete gratuite pentru a se odihni ]n Tab=ra "Luceaf=rul" din or. Vadul lui Vod=. Acestea sunt oferite de c=tre Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii. Odihna, recreerea [i ]ntremarea copiilor [i adolescen\ilor ]n timpul liber [i/sau ]n vacan\e reprezint= una dintre principalele direc\ii ale politicii de stat [i este considerat= un atribut indispen-
sabil al politicilor sociale ]n raport cu t`n=ra genera\ie. Astfel, organizarea odihnei de var= a copiilor [i adolescen\ilor, inclusiv ]n sezonul estival, contribuie la asigurarea drepturilor copilului, ]mbun=t=\irea st=rii lor de s=n=tate, diminuarea num=rului de infrac\iuni s=v`r[ite de minori etc. Organizarea odihnei de var= a copiilor [i adolescen\ilor ]n sezonul estival 2019 este reglementat= de Hot=r`rea Guvernului nr. 220 din 03.04.2019. Potrivit documentului, Guvernul ofer= gratuit 25% din totalul biletelor repartizate ]n taberele de odihn= mai multor categorii de copii [i adolescen\i, printre care copii r=ma[i f=r= ocrotire p=rinteasc=, din familii defavorizate [i familii cu trei [i mai mul\i copii, precum [i elevi ce au ob\inut performan\e la studii sau sunt ]nving=tori la olimpiadele [colare [i extra[colare. Surs=: publika.md
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
Parascovia Garam, contabil ]n prim=ria Trife[ti!
Cu respect, administra\ia }M "SCL" Rezina
V-a sosit ]n prag ]nc= o aniversare,
}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 19-23.08.2019, Rezina }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 19 august 2019: satele Pripiceni, Tarasova (par\ial) - 09:00-17:00; 20 august 2019: satele Cog`lniceni, Mincenii de Sus, Mincenii de Jos (par\ial) - 09:00-16:30; 21 august 2019: satele Zahoreni,
Mincenii de Sus, Mincenii de Jos (par\ial) - 09:00-17:00; 22 august 2019: satele Ghiduleni, Cini[eu\i (par\ial) - 09:00-17:00; 23 august 2019: satele Ghiduleni, Cini[eu\i (par\ial) - 09:00-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-4201, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.
Membrii colectivului Institu\iei Publice "{coala primar=-gr=dini\= Trife[ti" sunt al=turi, cu toat= compasiunea [i sus\inerea, de dna Silvia Ilici Sandu [i familia dumneaei ]n clipe de mare triste\e, cauzate de decesul so\ului Fiodor, [i exprim= sincere condolean\e tuturor rudelor ]ndoliate. Dumnezeu s=-l ierte pe r=posat, ve[nic= [i luminoas= fie-i amintirea printre cei, care i-au cunoscut cuv`ntul [i fapta.
Se lichideaz=
}I "Oculus Peru", cod fiscal - 1004606000429. Telefon pentru informa\ii suplimentare - 079529815.
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 907. Tirajul: 2030 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.