Farul Nistrean, Nr. 64-65 din 2018 by Steven

Pag. 2, 6

Mihaela G`rlea: Pag. 7, 8, 11 "Poezia a schimbat, schimb= [i va schimba lumea" Deschiderea sezonului sportiv la Rezina

Slujb= Pag. 12, 13, 16 arhiereasc= la M=n=stirea Saharna 1 iunie- zi liber=, cu recuperare Cartea este izvorul cuno[tin\elor

"Prin mi[care, voi cre[te frumos [i mare"

G`nduri care impresioneaz=

Urmele r=zboiului - vii [i ast=zi ]n inimile eroilor

"Fericirea nu trebuie s= fie un punct de plecare, ci un stil de via\=." Federico MOCCIA

Ziarul care st= de vorb= cu oamenii

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018 C`ntecul [i dansul popular, voia bun= [i aroma ademenitoare at`t de sarmale [i pl=cinte, c`t [i de alte bucate tradi\ionale moldovene[ti delicioase, au umplut valea Nistrului pe segmentul satului Solonceni ]n ziua de Duminica Mare din 27 mai. Acolo a avut loc Festivalul-concurs raional al pl=-

pl=cintelor [i sarmalelor, desf=[urat, la a doua edi\ie, de c=tre Sec\ia Cultur= ]n parteneriat cu prim=ria Solonceni - o adev=rat= s=rb=toare pentru gurmanzi. Muzica de s=rb=toare [i mirosul bucatelor a adunat mul\ime de oameni cu diferite v`rste ]n preajma scenei de var= a satului Solonceni.

Festivalul pl=cintelor [i sarmalelor - s=rb=toare pentru gurmanzi Violeta PISTRUI

Organizatorii au invitat la manifestare colective folclorice [i gospodine din mai multe localit=\i at`t din raion, c`t [i din afara lui, cu expozi\ii de sarmale [i pl=cinte [i c`ntece folclorice, la un concurs de valorificare a bucatelor tradi\ionale moldovene[ti [i promovare a folclorului autentic. La eveniment au fost prezen\i reprezentan\i ai 10 localit=\i din raionul Rezina: Solonceni, Tarasova, Me[eni, Ign=\ei, Mateu\i, Lipceni, Ciorna, Bo[erni\a, Cini[eu\i, Cuiz=uca. Invita\i speciali, ]n concurs, ai gazdelor au fost reprezentan\ii prim=riei C=z=ne[ti din raionul Telene[ti ]n frunte cu primarul. Iar ]n calitate

Stima\i profesori, dragi elevi! Afl`ndu-ne la finele anului de studii, c`nd ]ntoarcem fila cu titlul "Anul [colar 2017-2018", g`ndurile ni se ]ndreapt= negre[it la calea parcurs= ]n ultimele nou= luni de activitate [colar=. Cuno[tin\ele, deprinderile, ]n\elepciunea [i experien\a acumulate ]n aceast= perioad=, consider c= ne vor fi de un real folos, asemenea unei mici, dar trainice c=r=mizi pus= la temelia aspira\iilor noastre spre culmile perfec\iunii. Stima\i profesori, v= mul\umesc pentru devotament [i fidelitate profesiei, pentru sacrificiile pe care le face\i ]n numele Viitorului. Dragi elevi, v= ]ndemn s= savura\i fiecare clip= ]n perioada vacan\ei, s= pune\i sens [i rost ]n tot ce face\i, distra\i-v= frumos [i util pentru suflet, acumula\i impresii, emo\ii irepetabile. Fie ca vacan\a fiec=ruia dintre voi s= abunde ]n evenimente frumoase [i memorabile. Cu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Din suflet, pentru to\i copiii raionului Rezina!

de oaspe\i de onoare, gazda festivalului a avut delega\ii din Rom`nia, jude\ul D`mbovi\a, comuna D=rm=ne[ti, [i din satul Ofatin\i, din raionul R`bni\a - vecinii de peste Ni-

stru ai soloncenenilor. A ]nceput manifestarea cu parada portului na\ional pe strada central= a satului Solonceni. Dup= care, la deschiderea oficial= a festivalului, s-au

adresat cu mesaj de bun venit c=tre toat= asisten\a pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, [eful Sec\iei Cultur=, Angela Racu, [i primarul comunei Solonceni, Valeriu Palii, ur`nd evenimentului desf=[urare pe potriva a[tept=rilor, dispozi\ie bun= tuturor, iar primarul-gazd= i-a invitat pe to\i cei prezen\i s= serveasc= sarmale [i pl=cinte, oferite cu mult= ospitalitate de gospodinele din localitateagazd=. Cele mai iscusite gospodine din satele enumerate mai sus-participante la concurs au prezentat juriului sarmale cu frunze de varz= proasp=t= [i murat=, frunze de vi\=-devie, de podbal, de nuc, de fasole, de zmeur=... {i cu umplutur= [i de sec, Sf`r[it ]n pag. 3

La mul\i ani, dragii mei! De 1 iunie doresc tuturor copiilor s= aib= parte de o via\= fericit=, un cer ]nsorit, sa fie s=n=to[i [i ]nconjura\i de dragostea p=rin\ilor. Copil=ria este o lume plin= de senin=tate [i veselie, bucura\i-v=, dragi copii, de ea ]n fiecare zi a vie\ii voastre. Copil=ria e cea mai magic= perioad= a vie\ii! Copil=ria e v`rsta, la care cea mai profund= bucurie poate fi un z`mbet curat. Copil=ria e o lume aparte, plin= de lumin= [i armonie. V= doresc la to\i s= ave\i parte de o via\= plin= de bucurii, prieteni dragi [i s= nu v= pierde\i niciodat= abilitatea de a visa. S= v= p=stra\i z`mbetul cald, sufletul pur [i lumina ]n priviri ca ]n prima zi c`nd a\i v=zut chipul mamei. La mul\i ani, copii frumo[i! Cu toat= dragostea, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Mult stima\i locuitori ai satului Gordine[ti! Cu prilejul Hramului bisericii din localitate, s=rb=torit ]n ziua de Duminica tuturor sfin\ilor, adresez fiec=rui dintre dumneavoastr= ur=ri de s=n=tate, fericire [i bun=stare ]n cas=. V= ]ndemn s= fim mai buni la suflet, mai toleran\i, mai responsabili ]n fa\a prezentului, dar [i a viitorului. Fie ca realiz=rile personale [i profesionale s= v= umple de siguran\a zilei de m`ine, iar ]n familie s= v= sus\ine\i reciproc [i s= fi\i mereu aproape unul de altul. Cu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Publicitate

Funda\ia lui Vlad Plahotniuc "Edelweiss" spune "Bun venit pe lume!" copiilor n=scu\i la maternitatea din Rezina

Campania "Edelweiss" spune acum "Bun venit pe lume!" [i bebelu[ilor n=scu\i la maternitatea din Rezina. Echipa funda\iei a ajuns acolo pentru a contribui, ]n aceste momente fericite ale familiilor, cu c`teva lucruri utile ]n primele luni de via\= ale copiilor. P=rin\ii sunt extrem de mul\umi\i [i bucuro[i de aceste cadouri, dar [i recunosc=tori fondatorului pentru ini\iativ=. "Sunt foarte mul\umit= de lucrurile pe care ni le-au d=ruit pentru micu\a noastr=. Toate lucrurile vor fi necesare. Suntem foarte bucuro[i [i ]i mul\umim mult domnului Vlad Plahotniuc pentru cadoul care ni l-a f=cut", a declarat o t`n=r= m=mi-

iar aten\ia pe care Funda\ia o acord= tinerelor familii din Republica Moldova este de l=udat. "Avem aici m=mici care sunt prezente de pe ambele maluri ale Nistrului, avem m=mici [i din R`bni\a, din Camenca, care vin [i nasc ]n spitalul din Rezina [i apreciaz= enorm de mult aceast= aten\ie a Funda\iei "Edelweiss", completeaz= Eleonora Graur. Lidia Cuco[, directorul executiv al Funda\iei, a ]nt`mpinat m=micile [i nou-n=scu\ii din Rezina cu o noutate. De aceast= dat=, ]n cutia-cadou au c= din Rezina. Pe l`ng= p=rin\i, apre- fost [i boto[ei pentru cei cieri pentru ini\iativa "Edel- mici, la rug=mintea maweiss" au exprimat [i medicii [i autorit=\ile locale. Nina Postu, directorul spitalului din Rezina, a fost foarte ]nc`ntat= de lucrurile care au fost d=ruite ]n cadrul campaniei "O nou= via\=". "Sunt lucruri foarte necesare, foarte utile, pentru c= unele m=mici vin mai bine preg=tite pentru maternitate, alte m=mici - mai pu\in. Posibilit=\ile familiilor sunt diferite", a declarat Nina Postu. Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, spune c= ini\iativa Funda\iei lui Vlad Plahotniuc "Edelweiss" este apreciat= foarte mult de m=mici,

melor care scriu pe adresa Funda\iei. "Suntem foarte aten\i la solicit=rile [i comentariile beneficiarelor noastre, motiv pentru care am inclus ]n cutie [i o pereche de boto[ei pentru bebelu[i. M=micile ne scriu [i ne spun cam ce [i-ar mai dori ele s= g=seasc= ]n cutie", spune Lidia Cuco[. Campania "O nou= via\=", ini\iat= de Funda\ia lui Vlad Plahotniuc "Edelweiss", a fost lansat= ]n 2016 la maternitatea Institutului Mamei [i Copilului din Chi[in=u. }ncep`nd din luna martie 2018, campania s-a extins, astfel ]nc`t ast=zi beneficiaz= de cutia

bebelu[ului to\i copiii n=scu\i ]n maternit=\ile: IMSP Institutul Mamei [i Copilului din Chi[in=u, SR Nisporeni, SR Cahul, SR Edine\, B=l\i, Cantemir, C=l=ra[i, C=u[eni, Cimi[lia, Criuleni, Cead`r-Lunga, Drochia, F=le[ti, Flore[ti, H`nce[ti, Ialoveni, Rezina, R`[cani, S`ngerei, Soroca, Str=[eni, {old=ne[ti, {tefan Vod= [i Ungheni.

Ini\iativa Funda\iei lui Vlad Plahotniuc este inspirat= din programe na\ionale de sprijin pentru mame [i copii, derulate vreme ]ndelungat= ]n state precum Finlanda [i Canada. Programul a fost lansat pentru a oferi un sprijin tinerelor familii din Republica Moldova. }n cei doi ani de c`nd func\ioneaz=, au fost oferite m=micilor peste 15.000 de cutii care con\in produsele necesare nou-n=scu\ilor ]n primele luni: scutece, o saltea, a[ternuturi, h=inu\e, produse de ]ngrijire, iar mai nou, a[a cum aminteam, au fost inclu[i boto[ei pentru micu\i. Viitoarele m=mici pot afla toate detaliile despre aceast= campanie pe pagina Funda\iei, www.edelweiss.md.

"Poezia a schimbat, schimb= [i va schimba lumea"

Mihaela G~RLEA: P`n= s= ajung= ]n clasa a XII-ea, umplea caiete cu poeme - uneori ca s= c`[tige admira\ia profesorilor, alteori pentru c= doar a[a putea s=-[i exprime sincer bucuria [i suferin\a, dragostea [i nep=sarea. Este vorba de Mihaela G`rlea din satul Ign=\ei (]n imagine), o t`n=r= care ]nva\= ]n permanen\=, are mai multe pasiuni [i las= loc pentru momente imprevizibile. Mai multe detalii despre talent, poezie [i sursele de inspira\ie ne ofer= t`n=ra poet= ]n interviul de mai jos. Lucia COZONAC, stagiar=, facultatea de Jurnalism [i {tiin\e ale Comunic=rii, USM

- }nceputul... Cum a fost acesta pentru tine, atunci c`nd ai pus pe foaie primele cuvinte? - A fost un sentiment neobi[nuit, [i nu de fericire sau de genul, ci sentimentul de a te sim\i un pic poet, care abia ]ncearc= s= aranjeze cuvintele pe foaie [i se joac= cu rimele, pierz`nd ]n fa\a ritmicit=\ii lor. Dup= ce am scris fluent primele dou= versuri, celelalte se rev=rsau f=r= voia mea, mai ales c`nd atingeam o tem= mai profund=. - Exist= vreo persoan= care te-a ]ncurajat s= urmezi aceast= cale? - Mentorul meu, doamna Ludmila Bor[, a fost cea care m-a ]ncurajat s= ]mi dezvolt talentul. M-a sus\inut foarte

mult, iar cu timpul am reu[it chiar s= public unele poezii, cum ar fi: "A fost r=zboi", "Toamna", "Moldova uitat=", "P=durile arse". - Ce te inspir= s= scrii [i ce fel de emo\ii g=sim ]n poeziile tale? - Pentru un om, care pune suflet ]n ceea ce scrie, orice cuv`nt e ca o ran=. Pe mine m= inspir= tot ceea ce tr=iesc, mai ales nedumeririle [i lucrurile mai pu\in fericite din lumea ]nconjur=toare. Dorul, dragostea, p=rin\ii, patria sunt sursa mea primordial= de inspira\ie. }n versurile mele exist= speran\= [i zboruri ]nalte, chiar [i ]n cele mai triste, trebuie doar s= ne ]nv=\=m s= citim dincolo de cuvinte. C`nd iube[ti tot ce te ]nconjoar=, inspirat po\i fi [i de un semafor, mai ales dac= se face verde de fiecare dat= c`nd treci pe l`ng= el.

- Care crezi c= este rolul poeziei ]n societatea de ast=zi, ]n care mass-media, re\elele de socializare [i tot ceea ce ]nseamn= tehnologie se afl= printre preferin\ele de baz= ale omului?

- Exist= tehnologii multiple, dezvoltarea tehnologic= a lumii e fabuloas=, dar nimic nu bate frumuse\ea poeziei. Citit= cu aten\ie, cu p=trundere ]n farmecul ei artistic, ea ]\i dezv=luie mai ]nt`i de toate acele nuan\e,

idei, teme [i probleme, care o fac s= fie mereu de o actualitate vie, arz=toare. De aceea m= face s= cred c= poezia a schimbat, schimb= [i va schimba lumea... - Cine sunt poe\ii, scriitorii care te inspir=? - Sunt o fidel= cititoare a regreta\ilor Adrian P=unescu, George Bacovia, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Co[buc. Versurile lor se ]nscriu ]n sufletul plin de bun=tate, omenie, ]nsetat de miracolele existen\ei umane [i priveli[tile frumosului. - Ce sfaturi i-ai da celui care a decis s= se fac= poet [i este abia la ]nceput de cale? - Dac= ar fi s= dau un sfat tinerilor poe\i, ar fi acesta: S= nu asculte de nici un sfat. Cu condi\ia s= scrie bine. Poetul trebuie s= fie, ]nainte de toate, un artist [i un b=rbat. S= iubeasc= - da, dar s= [tie a-[i st=p`ni [i dirija pasiunea, s= nu uite c= menirea sa este de a nu se pierde nici ]n pl=cerile u[oare ale iubirii, nici ]n suferin\ele ei, ci de a cunoa[te via\a, proiect`nd asupra ei poezia iubirii. - Mul\umesc frumos.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Festivalul pl=cintelor [i sarmalelor - s=rb=toare pentru gurmanzi }nceput ]n pag. 1

[i de frupt, la fel [i ]mpletite sub diferite forme - mai rotunde, mai ascu\ite, mai m=[cate, mai m=runte... {i pl=cin\elele au fost cu diferite forme: de melc, de opt, semilun=, dreptunghiuri, iar umplutura... [i mai divers=: br`nz= proasp=t= de vaci doar cu ou, br`nz= proasp=t= de vaci cu m=rar, cu cozi de ceap= verde, cu stevie, br`nz= de oi s=rat=, urd=, cartofi, m=r, bostan, praz, cire[e etc, coapte la cuptor, ]n rol= [i pe tigaie. Iar pe l`ng= pl=cinte, s=tencele noastre au mai adus [i diferite copturi dulci. Mesele-expozi\ii erau doldora de bucate gustoase [i cu aspect pl=cut, ]ntruc`t juriului i-a fost greu s=-i identifice pe cei mai buni. Membrii juriului, pre[edinte - Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, au examinat fiecare expozi\ie de bucate vernisat=, apoi s-au retras pentru a aprecia cele v=zute [i gustate. }n continuare, r`nd pe r`nd, a fost invitat ]n scen= fiecare colectiv folcloric din localit=\ile reprezentate la festival. Au r=sunat c`ntece vechi populare, interpretate, la fel, pentru a fi apreciate [i de membrii juriului, [i de publicul spectator. }n timpul evolu=rilor, o bun= parte dintre spectatori [i participan\i dansau cu mult= pl=cere [i satisfac\ie. La consumarea evolu=rilor concuren\ilor, a urmat un recital de c`ntece ]n interpretarea membrilor forma\iei "Haiducii" de la Palatul raional de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina, r=spl=ti\i cu multe aplauze. }n mesajul de totalizare, dna Eleonora Graur a spus c= apreciaz= foarte ]nalt munca [i str=duin\a fiec=rei buc=t=rese, care a preg=tit bucate dintre

Monitorizarea electronic= a fost introdus= prima data ]n Germania ]n 2011, ca r=spuns la o decizie a Cur\ii Europene a Drepturilor Omului, care a considerat c= anumite forme de deten\ie preventiv= contravin legii privind drepturile omului. Printre \=rile europene, care au implementat cu succes monitorizarea electronic=, se num=r=: Luxembourg, Lituania, Marea Britanie, Austria, Norvegia, Bulgaria, Finlanda, Estonia, Danemarca, Slovacia, Polonia, Noua Zeeland=, Turcia, Fran\a, Spania, Suedia, \=rile de Jos, Bosnia etc.

Alternativ= de deten\ie Lilia RUSNAC, [eful Biroului de Proba\iune Rezina

cele mai gustoase, p=str`nd [i promov`nd tradi\iile culinare. La fel de ]nalt au fost apreciate [i evolu=rile colectivelor de amatori. Din partea organizatorilor manifest=rii au fost men\iona\i to\i participan\ii cu diplome [i premii b=ne[ti. Iar locurile premiante le-au revenit repre-

zentan\ilor satelor Me[eni (locul I), Ign=\ei [i Cini[eu\i (locul II) [i Mateu\i, Tarasova, Cuiz=uca (locul III). Premiul Mare i-a fost acordat gazdei. Cei prezen\i la eveniment s-au bucurat pe deplin de atmosfera de s=rb=toare. Evenimentul a fost deosebit de frumos, a fost ca un popas ]n tre-

cut, reamintind de frumoasele noastre obiceiuri [i tradi\ii, printre care: dansurile [i c`ntecele populare, prepararea bucatelor tradi\ionale etc. {i participan\ii la concurs, [i oaspe\ii, [i publicul au r=mas foarte satisf=cu\i, iar organizatorii - bucuro[i [i m`ndri c= le-a reu[it manifestarea.

Sistemul electronic de monitorizare a de\inu\ilor din Marea Britanie [i Germania este deja utilizat [i ]n Republica Moldova. }ncep`nd cu anul 2017, condamna\ii care isp=[esc pedeapsa non-privativ= sunt supraveghea\i de un sistem special de monitorizare electronic=. Astfel, Ministerul Justi\iei ][i propune s= reduc= cheltuielile pentru ]ntre\inerea de\inu\ilor. Ce este monitorizarea electronic= Monitorizarea electronic= const= ]n supravegherea prin utilaje electronice a persoanei liberate de pedeapsa penal= care poate fi aplicat= la stabilirea unor obliga\ii sau restric\ii. }n a[a mod, monitorizarea electronic= reprezint= folosirea realiz=rilor tehnologiilor moderne ]n scopul prevenirii [i combaterii criminalit=\ii. Introducerea monitoriz=rii electronice este chemat= s= sporeasc= eficien\a institu\iei proba\iunii. Se a[teapt= c= aceast= institu\ie, pe de o parte, va ]ncuraja instan\ele judec=tore[ti s= aplice mai des condamnarea cu suspendarea condi\ionat= a pedepsei sau de eliberare condi\ionat= ]nainte de executare ]n privin\a persoanelor care au comis infrac\iuni de o gravitate redus=. Pe de alt= parte, va spori ]ncrederea societ=\ii ]n siguran\a popula\iei, ]n m=sura ]n care, cei libera\i condi\ionat de pedeaps= vor fi supu[i unei supravegheri sporite, fapt ce va ]mpiedica considerabil ]nc=lcarea condi\iilor de executare a acestor m=suri. Avantajele monitoriz=rii electronice: - reducerea recurgerii la privarea de libertate; - asigurarea supravegherii eficiente a suspec\ilor [i condamna\ilor; - contribuirea la prevenirea s=v`r[irii de noi infrac\iuni; - sporirea procesului de resocializare a condamna\ilor; - eficientizarea mecanismului de realizare a justi\iei penale ]n raport cu cei care au comis infrac\iuni de o periculozitate redus= [i nu merit= izolarea de societate. Monitorizarea electronic= poate fi aplicat=: - persoanelor condamnate cu suspendarea condi\ionat= a execut=rii pedepsei; - persoanelor liberate

condi\ionat de pedeaps= ]nainte de termen; - persoanelor, ]n privin\a c=rora a fost aplicat arestul la domiciliu; - condamna\ilor care execut= pedeapsa ]nchisorii [i care se deplaseaz= f=r= escort= sau ]nso\ire [i/sau cei care se deplaseaz= pe o durat= scurt= de timp ]n afara penitenciarului. Mecanismul de realizare a monitoriz=rii electronice Monitorizarea electronic= se realizeaz= prin sisteme GPS, prin utilaj telefonic fix/mobil, iar persoanei monitorizate i se instaleaz= br=\ar= special= la picior sau la m`n=. Persoanei monitorizate electronic i se stabilesc: - zona de deplasare; - zona [i/sau locul unde este interzis s= se deplaseze; - perioada de timp ]n care i se interzice de a p=r=si domiciliul sau re[edin\a. Cine asigur= procesul monitoriz=rii electronice Monitorizarea electronic= a persoanelor se asigur= de c=tre organele de proba\iune care, ]n caz de ]nc=lcare repetat= a obliga\iilor ]n cadrul sistemului de monitorizare, ]nainteaz= un demers ]n instan\a de judecat= privind anularea liber=rii de pedeaps= [i pentru trimiterea persoanei ]n penitenciar. Impactul monitoriz=rii electronice: - va avea ca efect schimbarea comportamental= [i reintegrarea ]n comunitate a subiec\ilor monitoriza\i electronic; - va oferi posibilitatea subiec\ilor monitoriz=rii electronice s= petreac= timpul ca oameni activi, av`nd [ansa s= munceasc=, s= ]ntre\in= familiile [i, respectiv, s= achite impozitele la stat; - va spori eficien\a consilierilor de proba\iune ]n exercitarea supravegherii persoanelor vizate ca o modalitate de asigurare a respect=rii obliga\iilor inerente proba\iunii; - va oferi posibilitatea supravegherii eficiente a de\inu\ilor care se deplaseaz= f=r= escort= dau pe o durat= scurt= de timp ]n afara penitenciarului; - va avea ca efect reducerea num=rului de personal implicat ]n supravegherea subiec\ilor monitoriza\i; - va fi o solu\ie modern= [i eficient= la privarea de libertate, iar majoritatea subiec\ilor/infractorilor pot fi ancheta\i cu costuri reduse ]n cadrul comunit=\ii.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

S=rb=toare ]n comuna Pripiceni-R=ze[i Aculina POPA

Dac= ]n anii preceden\i ziua satului ]n comuna Pripiceni-R=ze[i era s=rb=torit= la hramul fiec=ruia dintre cele dou= sate componente, apoi de acum ]ncolo s=rb=toarea va fi una, comun=, [i se va desf=[ura la Duminica Mare, cu titlul de Ziua comunei Pripiceni-R=ze[i. A[a a hot=r`t administra\ia public= local=, ]mpreun= cu consilierii, a[a s-a desf=[urat s=rb=toarea ]n duminica trecut=, fiind prilejuit= [i de ]mplinirea a 40 de ani de la constituirea comunei. E un pas spre consolidarea rela\iilor de prietenie ]ntre locuitorii celor dou= sate, dar [i a eforturilor ]n scopul ]mbun=t=\irii situa\iei din teritoriu. Locul desf=[ur=rii Zilei comunei a fost stabilit pe terenul de sport al gimnaziului, aflat ]ntre cele dou= sate - [i prin aceasta s-a dorit a diminua din posibilele diferen\e existente. S=rb=toarea a ]nceput frumos, cu invitarea pe scen= a colectivelor de arti[ti amatori participante: forma\ia folcloric= "R=ze[eanca", forma\ia grupului de ini\iativ= din comun= "Razele speran\ei", copila[ii din grupa mare de la gr=dini\=, elevi ai gimnaziului Pripiceni-R=ze[i, dar [i arti[tii-oaspe\i - forma\ia de dans "Miraj" din satul Fuz=uca, raionul {old=ne[ti, "Trandafirii" din satul vecin Trife[ti, grupul de dansatori "Ciuleandra", membru al c=ruia este [i pripiceneanul Ionu\ Guzun, prezent la eveniment. Gospod=re[te, cu p`ine [i cu sare, au fost ]nt`mpina\i [i oaspe\ii de onoare - Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, [i Iacob Frunz=, primarul de Pripiceni-R=ze[i. }n alocu\iunile rostite, cei doi oficiali au apreciat faptele bune ale locuitorilor comunei, asigur`ndui de tot respectul [i sus\inerea pe viitor. Le-au dorit s=n=tate, unitate [i realiz=ri frumoase ]n anii ce urmeaz=. Spectacolul de s=rb=-

"Duhul lui Dumnezeu tr=ie[te ]n biseric=. Dar ]n noi tr=ie[te oare Duhul lui Dumnezeu? Tr=ie[te [i lucreaz=, dac= este ]n noi via\= duhovniceasc=." (Sf. Teofan Z=vor`tul)

Ziua Duhului Sf`nt

"Nu m= lep=da de la fa\a Ta [i Duhul T=u cel Sf`nt nu-L lua de la mine" (Psalmul 50). A[a s-a rugat }mp=ratul David p`n= la sf`r[itul vie\ii, ca s= nu fie lipsit de aceast= mare putere ]n prezen\a Sf`ntului Duh cu Darurile Sale. Pentru aceasta [i Biserica, prin intermediul episcopilor, preo\ilor [i cre[tinilor, de r`nd ]nal\= c=tre Dumnezeu anumite rug=ciuni, pentru ca s= se coboare Duhul Sf`nt, ca s= se sfin\easc= biserica [i

Serghei BOTNARI, parohul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din satul Pripiceni-R=ze[i

Sf`r[it ]n pag. 14

Structura culturilor agricole ]n raion ]n anul curent

toare a continuat cu evoluarea colectivelor artistice sus-amintite, fapt ce a generat adev=rate clipe de revela\ie pentru spectatori, ie[irile ]n scen= fiind completate iscusit de omagierea p=rin\ilor care au dat na[tere [i au crescut cei mai mul\i copii, a celor mai longevive cupluri, dar [i a tinerelor familii. Cei cu experien\a unei vie\i de om ]n spate au ]mp=rt=[it din secretele unei vie\i frumoase [i

durabile de familie, cei tineri, \in`nd seama de sfaturile celor cu experien\=, [i-au exteriorizat dorin\ele [i n=zuin\ele. {i bine]n\eles, to\i au fost recunosc=tori organizatorilor pentru ziua frumoas=, tr=it= din plin, al=turi de s=teni [i fiin\e dragi. S-a g=sit timp [i loc potrivit [i pentru a mul\umi grupului de ini\iativ=, gra\ie eforturilor c=ruia ]n comun=, ]n colaborare cu AO "HelpAge Interna-

tional" Chi[in=u, AO "C=t=lina" [i APL, a fost posibil= alimentarea a 30 de persoane defavorizate, pe timp de iarn=. Reprezentan\ii AO "HelpAge International", veni\i ]n sat la Duminica Mare, s-au declarat foarte mul\umi\i de colaboare, exprim`ndu-[i convingerea c= vor urma [i alte proiecte implementate ]n beneficiul locuitorilor celor dou= sate. S=rb=toarea a fost una de suflet, cu mul\ime de cuvinte alese, rostite ]n adresa ba[tinii, cu muzic= de suflet, dar [i cu lume bun=, care deseori se prindea ]n hor=, ca s= sus\in= prin dans arti[tii de pe scen=. A fost o zi plin= de farmec [i bun= dispozi\ie, care a culminat cu competi\ii sportive. Iar cei care au pus mult suflet [i efort ]n reu[ita s=rb=torii merit= toate cuvintele de laud= [i recuno[tin\= din partea omagia\ilor [i a spectatorilor. S=n=tate tuturor [i s= ne auzim de bine p`n= la viitoarea zi a comunei - la Duminica Mare a anului viitor!

Campania sem=natului culturilor de prim=var= ]n raion este finalizat=. La majoritatea produc=torilor agricoli finalizarea a coincis cu decada a IIa a lunii mai. Deja e posibil s= facem bilan\ul tuturor suprafe\elor sem=nate at`t ]n toamn=, c`t [i ]n prim=var=, roada anului 2018. Din suprafa\a terenului arabil de peste 28 de mii ha ]n total pe raion, au fost sem=nate 26,9 mii ha sau 96 la sut=. Terenuri nesem=nate s-au acumulat ]n 21 de prim=rii din raion, din diferite motive. Cele mai esen\iale suprafe\e nelucrate sunt ]n prim=riile Ghiduleni [i Bu[=uca. Cauza principal= const= ]n procesul de durat= a defri[=rii fostelor planta\ii de pruni, s=di\i ]n anii 1970-1980. Revenirea acestor terenuri ]n circuitul agricol, din punct de vedere tehnologic, necesit= o preg=tire deosebit=, cu cheltuieli costisitoare. }n principalele culturi sem=nate se reg=sesc cerealierele, cu o suprafa\= de peste 16,2 mii ha sau cca 60 la sut= din totalul terenurilor sem=nate. Pe primul loc este gr`ul cu 8,1 mii ha, apoi porumbul - peste 7,0 mii ha. Porumbul este cultivat, ]n marea majoritate, pentru boabe, dar avem [i agen\i economici, care cultiv= porumb pentru semin\e. Aceste sem=n=turi ]n anul curent ocup= circa 9 la sut= din suprafa\a total=. Orzul s-a extins pe restul suprafe\ei. Un deosebit interes au avut produc=torii pentru maz=rea la boabe, sem=n`nd-o pe aproape 1,5 mii ha. Este una din cele mai majorate suprafe\e din ultimii zece ani, ]n pofida riscului c= e o cultur= ce trebuie sem=nat= prim=vara devreme,

Vera CERNEGA, [eful Direc\iei Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru

iar condi\iile din anul curent nu au fost at`t de favorabile. Floarea-soarelui nu cedeaz= porumbului, dimpotriv=. Produc=torii no[tri agricoli au sem=nat peste 7,4 mii ha, din care la semin\e - cca 2 la sut=. S-au dezis agricultorii de tutun=rit, ramura ]n care a fost investit mult capital, dar [i experien\=. D`n[ii explic= c= una din cauzele principale este pre\ul de comercializare foarte mic. Culturile furajere, preponderent lucerna, inclusiv cu cea din anii preceden\i, abia ating nivelul de 0,5 mii ha. {eptelul de animale existent este ]n raport direct cu pozi\ia dat=. }n premier= ]n raion avem terenuri sem=nate cu in - 90 ha la un agent economic din prim=ria Horodi[te. Iar ]n prim=ria Cini[eu\i un alt agent agricol a s=dit 10 ha cu aluni, iar pe 27 ha - papur= pentu brichete. Structura sem=n=turilor de facto nu respect= nici pe departe recomand=rile [tiin\ei referitoare la asolamente. |in s= men\ionez, c= produc=torii anual cultiv= produc\ia care are cerere pe pia\= [i mai pu\in= aten\ie acord= regulilor asolamentelor.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Cunoa[terea este putere A devenit deja o tradi\ie frumoas= faptul ca, ]n fiecare prim=var=, s= ne ]ntrunim pentru a face un bilan\ [i a consemna parteneriatul didactic, succesul [i performan\a [colar=.

Lilia LAZARI, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina

Peste 200 de elevi din raionul Rezina, care au ob\inut rezultate notorii ]n cadrul olimpiadelor [colare, au fost premia\i, pe data de 13 mai curent, ]n cadrul tradi\ionalului eveniment festiv "Gala Olimpicilor-2018". La festivitate au participat laurea\ii, preparatorii olimpicilor, pre[edin\ii/ reprezentan\ii consiliilor p=rinte[ti [i p=rin\ii din institu\iile de ]nv=\=m`nt din raion. Prezent= la eveniment, pre[edintele raionului

Rezina, Eleonora Graur, a men\ionat: "M= bucur nespus de mult s= ne revedem la un eveniment at`t de pl=cut pentru toate cadrele didactice din raionul Rezina, pentru elevii care au ]nregistrat rezultate frumoase ]n urma olimpiadelor, [i, desigur, pentru p=rin\ii elevilor, care au cea mai mare ]ncredere ]n ei. }n calitate de pre[edinte al raionului Rezina, apreciez deosebit rezultatele ]nregistrate [i v= ]ncurajez ca [i ]n continuare s= fi\i insisten\i, s= studia\i mereu mai mult [i s= v= perfec\iona\i, deoarece, neap=rat, ve\i fi r=spl=ti\i cu succes. Am un respect deosebit [i un mare mul\umesc pentru cadrele didactice, care cu mult= insisten\= v= motiveaz= [i ]n final ave\i rezultate deosebite. Felicit=ri [i succese remarcabile ]n continuare, s= [ti\i

Dragi gordine[teni! }n zi de mare s=rb=toare pentru noi to\i, Hramul satului, v= trec imaginar pragul cu cele mai sincere [i frumoase g`nduri [i ur=ri. Fie ca ]n casele dumneavoastr= s= domneasc= mereu bun=starea, pacea, ]n\elegerea [i voia bun=, speran\a ]n ziua de m`ine [i s= tr=i\i ]n viitor numai evenimente frumoase, cum este aceast= zi de s=rb=toare! V= mai doresc sa ave\i un cer senin, o via\= cu noroc [i bucurii, noi [i noi realiz=ri, s= v= bucura\i de multe zile pa[nice [i cu soare, de un p=m`nt m=nos [i rodnic, care s= v= aduc= prosperare.

c= respect munca pe care a\i depus-o [i ne dorim s= v= motiv=m [i ]n viitor s= fi\i la fel de buni", a remarcat pre[edintele raionului Rezina La etapa raional= au participat 446 de elevi, 236 dintre ei au fost premia\i ]n special: locul I 59 de elevi; locul II - 79 de elevi; locul III - 98 de elevi. Raionul Rezina are, de asemenea, elevi premian\i la olimpiada regional= din ora[ul B=l\i, precum [i la olimpiadele republicane: 6 elevi [i 10 preparatori. |in s= men\ionez aici institu\iile care au ob\inut performan\e remarcabile at`t ]n r`ndul elevilor, c`t [i al profesorilor - L/t "Alexandru cel Bun", Rezina, L/t "Olimp", Rezina, L/t "Ion Creang=", Cuiz=uca, L/t "Ioan S`rbu", Ign=\ei, Gimnaziul |areuca, Gimnaziul PripiceniR=ze[i, Gimnaziul S`rcova. La fel, a[ men\iona profesorii care au contribuit, au diriguit eforturile academice, au motivat

Cojocaru, profesor de istorie, L/t "Evrika" (R`bni\a), Sergiu Apostol, profesor de istorie, L/t "Ion

implicarea [i perseveren\a, ridic`nd un fundament durabil discipolilor s=i: Ghenadie Goncear, profesor de fizic=, L/t, "Olimp" (Rezina), Grigore

Creang=" (Cuiz=uca), Svetlana Cuiban, profesor de fizic=, L/t "Alexandru cel Bun" (Rezina), Serghei Coc`rl=, profesor de fizica, L/t "Ioan S`rbu"

Cu toat= stima pentru dumneavoastr=, Leonid RUSU, primarul de Gordine[ti

Ziua u[ilor deschise ]n centrele de BAC

}n scopul organiz=rii eficiente a sesiunii de examene-2018, Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, Agen\ia Na\ional= pentru Curriculum [i Evaluare, Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, conform ordinului nr. 99-b din 29.05.2018, organizeaz=, la data de 1 iunie 2018, ]n Centrele de Bacalaureat (CB), Ziua u[ilor deschise: - CB IPLT "Alexandru cel Bun", Rezina, pre[edinte - Rusu Alexandra, la ora 09.30; - CB IPLT "Olimp", Rezina, pre[edinte - Gheorghi\a Veronica, la ora 09.00; - CB LT "Evrika" R`bni\a, pre[edinte - Cuiban Svetlana, la ora 09.00. Nou! Candida\ii sesiunii BAC-2018 au posibilitatea de a contesta [i ]n sesiunea repetat=, conform prevederilor Regulamentului cu privire la examenul na(Ign=\ei), Mariana Gon- \ional de BAC (art. 112). cear, profesor de inforV= a[tept=m pe to\i cu mult drag! matic=, L/t "Olimp" (ReLilia LAZARI, zina), Nadejda Sc`nteian, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina profesor de biologie, Gimnaziul Peci[te, Ion Bucioc, profesor de geografie, L/t "Evrika" (R`bni\a), Valentina Romanov, profesor de chimie, L/t "Olimp" (Rezina), Parascovia Iona[cu, profesor de limba francez=, L/t "Ioan S`rbu" (Ign=\ei), Silvia Doli[inschii, profesor de fizic=, Gimnaziul |areuca, Alexandra Rusu, profesor de biologie, L/t "Alexandru cel Bun" (Rezina), Tatiana Cu[nir, profesor de limba [i literatura rom`n=, L/t "Alexandru cel Bun" (Rezina), Vasile B`rca, profesor de geografie, L/t "Ion Creang=" (Cuiz=uca). Un lucru e cert: via\a Lumini\a MELNIC, satul P=p=u\i r=spunde la merit. Important este s= n=zuim ca visele s= se transforme ]n realitate. Stima\i colegi, dragi elevi - studia\i, descoperi\i, escalada\i culmile [tiin\ei! Tot copilu-i cu dulcea\=, Chiar ni\el de-i obosit. Dar depinde mult de via\= E copil [i e p=cat S= ]nve\e, s= asculte, Ca s= fie izolat. Disciplina s-execute. El, copilul, nu se-mparte Grijuliu s= fie-n toate, Ca m`ncarea ]n bucate. Ordonat [i cumsecade, {i nici nu e juc=rie S= fie mai talentat, E-o fiin\= [i e vie. Dar [i bine ]nv=\at. S=n=tos ori e bolnav, Educat, atent, smerit, E s=rman sau }ns= nu [i priponit. e mai brav Ia a[a - [i juc=u[, To\i au dreptul la iubire, {i n=stru[nic, [i ghidu[. Doar c= n-au to\i Odihnit, activ, iubit, fericire.

Obliga\iunile [i drepturile copiilor

Mihai MO{NEAGA, satul P=p=u\i

Mul\umesc, copil=rie... Mul\umesc, copil=rie, Simt c`t de mult m= iube[ti, Dar regret [i-mi pare mie C= prea scurt=-n via\= e[ti.

Te-a[ descrie mult mai bine E[ti cuminte [i fierbinte... Vezi cumva, poate [i-n mine Te reg=se[ti printre cuvinte...

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Recent, au fost desemna\i ]nving=torii "{colii Securit=\ii", care a fost desf=[urat= ]n perioada 23-27 mai 2018, ]ntr-o tab=r= de var= din raionul Str=[eni.

Liceul teoretic "Olimp" s-a clasat pe locul III ]n \ar=

Dintre cele 11 echipe participante la competi\iile organizate, trei echipe au ocupat locuri de frunte. Potrivit juriului, ]n urma punctajului acumulat, pe locul I s-a plasat echipa din raionul C=u[eni, locul II a fost ocupat de echipa din sectorul R`[cani, iar locul III i-a revenit echipei din raionul Rezina, elevi ai Liceului teoretic "Olimp". Cupele, diplomele [i cadourile au fost ]nm`nate de persoanele oficiale care au fost prezente la ceremonia de ]nchidere. Momentul de culminare a competi\iilor a avut loc ]n Centrul de Agrement "Divertis" din raionul Str=[eni.

La ceremonie au fost prezen\i: [eful IGSU, general-maior Mihail Harabagiu, reprezentantul Ministerului Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, reprezentantul UNICEF ]n Moldova, Desire Monique Jongsma, [i pre[edintele Asocia\iei Ob[te[ti "{tefan cel Mare [i Sf`nt", Andrei Batereanu. }n cadrul evenimentului, oficialii au subliniat importan\a organiz=rii unor astfel de activit=\i destinate instruirii tinerei genera\ii, care ofer= copiilor cuno[tin\e practice ]n domeniul prevenirii riscurilor.

Pe parcursul activit=\ilor desf=[urate ]n tab=r=, elevii au avut parte de ateliere, dar [i concursuri competitive. }n rezultat, pe l`ng= locurile ocupate, toate cele 11 echipe au primit cupe pentru cele mai bune presta\ii. Astfel au fost oferite men\iuni pentru cel mai bun paramedic, cel mai bun psiholog, cea mai atletic= echip=, cea mai perseverent= echip=, cea mai inventiv= echip=, cea mai umoristic= echip=, cea mai responsabil= echip= [i altele. Pe l`ng= cupe, diplome [i men\iuni, copiii au primit cadouri [i un set de fotografii cu toate ac\iunile [i participan\ii din tab=r=. {coala Securit=\ii a adunat 132 de elevi din raioanele: Rezina, F=le[ti, Flore[ti, Ocni\a, Basarabeasca, UTA G=g=uzia, C=u[eni, Ungheni, Cahul [i sectoarele Buiucani, R`[cani ale municipiului Chi[in=u [i a avut drept scop de a instrui copii ]n domeniul bazelor securit=\ii vie\ii. Activit=\ile au fost organizate de IGSU al MAI ]n parteneriat cu Ministerul Educa\iei, Cercet=rii [i Culturii, fiind sus\inu\i de UNICEF ]n Moldova. Surs=: dse.md

Deschiderea sezonului sportiv la Rezina Text [i imagini Iuliana POPA-CRUDU

A devenit o frumoas= tradi\ie, ca la fiecare sf`r[it de prim=var=, ]n ora[ul Rezina, dar [i ]n alte localit=\i ale raionului, s= se desf=[oare deschiderea sezonului sportiv. Cu aceast= ocazie, zeci de locuitori [i oaspe\i ai ora[ului s-au adunat pe stadionul de la Liceul teoretic "Alexandru cel Bun" din Rezina, unii pentru a participa ]n cadrul competi\iilor, al\ii pe post de suporteri. }n deschiderea sezonului sportiv, onoarea de a arbora drapelul Republicii Moldova [i drapelul ora[ului Rezina, le-a revenit medalia\ilor la mai multe competi\ii na\ionale [i interna\ionale Viorel {tirbu, Muslim Gurbanov, Vasile Carpov, Alexandra Sorocolet. Drapelul interna\ional olimpic a fost arborat de c=tre membrii clubului sportiv de judo: Ion Socol, Iustin Mo[neaga [i Andrei Gavrili\=, care, recent, au participat la Turneul mondial la judo din ora[ul Magadan, Rusia, ]nvrednicindu-se de locuri premiante. Pe fundalul imnului de stat al Republicii Moldova, sportivii au ]n=l\at drapelele men\ionate. Onoarea de a aprinde focul olimpic i-a fost oferit= lui Sergiu Purice, maestru ]n sport la Karate Shotocan, multiplu campion european [i mondial. De la eveniment nu au lipsit nici pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, [i primarul de Rezina, Simion Tatarov. Pre[edintele Eleonora Graur [i-a exprimat sentimentul de m`ndrie pentru to\i cei prezen\i, accentu`nd implicarea ]n promovarea unui mod s=n=tos de via\=, dar [i promovarea raionului, a \=rii at`t la nivel na\ional, c`t [i interna\ional. La fel, a accentuat c= raionul Rezina se m`ndre[te cu performan\ele ]nregistrate de sportivii rezineni [i ]i ]ncurajeaz= ]n continuare, deoarece sportul ]nseamn= s=n=tate, curaj,

insisten\=, devotament, spirit de echip=... Primarul de Rezina sa bucurat s= vad= at`\ia oameni energici, care au demonstrat rezultate frumoase pe parcursul ]ntregului an, la diferite activit=\i sportive. I-a felicitat pe to\i cu acest eveniment, dorindu-le succese [i s= se bucure de fericirea victoriei, dar [i de performan\ele ob\inute ]n urma particip=rii la competi\ii. Apoi, spre aten\ia tuturor, Clubul sportiv "Karate-Kay" din ora[ul Rezina, pre[edinte [i antrenor Sergiu Purice, [i sportivii din satul Molovata Nou=, Dub=sari, conduc=tor Nicolae Gazea, au demonstrat aplica\ii de lupte mar\iale. A urmat ]nregistrarea participan\ilor ]n competi\ii, fiind dat startul la urm=toarele probe: volei, minifotbal, tragerea otgonului, tenis de mas=, [ah, dame, ridicarea greut=\ilor de 24 kg, velocursa [i armrestling. Alte probe mult a[teptate au fost: tr`nta pentru berbec [i mioar=, tr`nta pentru coco[ [i tr`nta pentru iepure. Dup= ore de competi\ii, a sosit [i momentul totalurilor. C`[tig=torii sau ]nvrednicit de diplome [i premii din partea Administra\iei Publice Locale. Ca rezultat, echipele ]nving=toare la minifotbal (b=rba\i) sunt: locul I echipa Inspectoratului de Poli\ie Rezina, locul II echipa SRL "REM", locul III - echipa Penitenciarului

nr. 17. La minifotbal (elevi), de locul I s-a ]nvrednicit echipa din satul Mateu\i, locul II - TCS "Interna\ional", locul III echipa din Solonceni. La volei, locul I - echipa TCS "Interna\ional", locul II - echipa Penitenciarului nr. 17, locul III - echipa din satul Gordine[ti. La tenis de mas= (b=rba\i), locul I i-a revenit lui Andrei Grosu, iar la tenis de mas= (elevi) locul I la ob\inut Cristian Olaru. La [ah (b=rba\i) locul I l-a ]nregistrat Serghei Panin, la [ah (femei) -

Mihaela Grosu, iar la [ah (elevi) - Vasile Lefter. }nving=tori la jocul de dame au devenit: b=rba\i - Valerian Golban, femei - Tatiana Todei, elevi Constantin N=fr=mi\=, eleve - Vitalia Sperelup. La proba armrestling locul I a fost al lui Alexei Supostat, iar cel mai puternic la ridicarea greut=\ii de 24 de kg s-a dovedit a fi Valentin Pascaru, angajat al Penitenciarului nr. 17. La cursa de alerg=ri au c`[tigat Igor {ve\ de la L/t "Alexandru cel Bun" [i Ion Caraman de la L/ t "Olimp" din Rezina. C`[tig=torii trofeelor vii au fost elevii Clubului sportiv de judo din Rezina: coco[ul l-a c`[tigat Iustin Mo[neaga, iepurele - Cristian Bor[, mioara - Mihail {ova [i berbecul - Ion Petrov. Deschiderea sezonului sportiv-2018 din Rezina a oferit frumoasa posibilitate de a promova modul s=n=tos de via\= [i, nu ]n ultimul r`nd, de a comunica [i a stabili noi rela\ii de prietenie ]ntre participan\i.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Slujb= arhiereasc= la M=n=stirea Saharna S`mb=t=, 26 mai 2018, ]n ziua pr=znuirii Cuviosului P=rinte Macarie de la Saharna, M=n=stirea "Sf`nta Treime" a g=zduit un serviciu divin oficiat de c=tre }nt`ist=t=torul Bisericii Ortodoxe din Moldova, }naltpreasfin\itul P=rinte Mitropolit Vladimir, [i un numeros sobor preo\esc. }n diminea\a zilei, cu deosebit= dragoste fiasc=, ob[tea c=lug=reasc= ]n frunte cu p=rintele Arhimandrit Adrian (Baciu), c=reia i s-a al=turat [i pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, primarul de Saharna, Maria Macrii, [i numero[i pelerini, l-au ]nt`mpinat pe }nt`ist=t=tor la poarta M=n=stirii, iar mai apoi adunarea drept-m=ritoare s-a ]ndreptat c=tre Catedrala ]n construc\ie "}nvierea Domnului", unde a avut loc Sf`nta [i Dumnezeiasca Liturghie. Pentru a spori evlavia credincio[ilor, }PS Vladimir a binecuv`ntat expunerea spre venerare a unei noi racle ce ad=poste[te moa[tele Cuviosului P=rinte Macarie de la Saharna. }n anul 1991, odat= cu redeschiderea M=n=stirii a fost deschis morm`ntul P=rintelui Macarie, cu aceast= ocazie trupul s=u fiind aflat neputrezit. Canonizarea local= a Sf`ntului Cuvios Macarie de la Saharna a avut loc ]n ziua de 21 decembrie 1995, av`nd ca dat= de pr=znuire ziua de 13/26 mai. Cuviosul Macarie este primul sf`nt canonizat local ]n Biserica Ortodox= din Moldova postsovietic=. Dup= Liturghie a urmat un Tedeum, iar mai t`rziu, Vl=dica Vladimir s-a adresat c=tre cei prezen\i cu un cuv`nt de felicitare, vorbind despre importan\a [i valoarea duhovniceasc= a M=n=stirii Saharna pentru istoria [i

Pesta porcin= african= amenin\= s= se r=sp`ndeasc= ]n Republica Moldova. Fi\i aten\i la semnele ei [i anun\a\i medicul de familie!

Pesta porcin= african= amenin\= \ara noastr= Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina

spiritualitatea poporului nostru, men\ion`nd ]n acest sens truda [i d=ruirea ob[tii monahale condus= de c=tre p=rintele stare\ Arhim. Adrian (Baciu), care contribuie ca aceast= deosebit= m=-

vrednicul de pomenire Preacuviosul P=rinte Macarie, Mitropolitul [i-a manifestat speran\a c= aceia[i tr=ire deosebit= va d=inui ]n a[ez=m`ntul monahal [i de acum ]nainte, spre luminarea [i ]ndrep-

se fac cu dragoste, smerenie [i fric= de Dumnezeu spre lauda Sfintei Treimi [i spre m`ntuirea binecredincio[ilor cre[tini. P=rintele Arhimandrit nu a uitat s= men\ioneze

n=stire s= fie o oaz= de reg=sire sufleteasc=, a[a cum a fost la ]nceputurile existen\ei sale. Enumer`nd marii duhovnici [i cuvio[i, care au vie\uit [i s-au rugat de-a lungul timpului ]n M=n=stirea Saharna, referindu-se ]n special la

tarea poporului binecredincios. La r`ndul s=u, p=rintele stare\ Adrian (Baciu) a mul\umit }naltpreasfin\iei Sale pentru frumoasele [i sincerele cuvinte de felicitare, men\ion`nd c= toate c`te se fac ]ntre zidurile M=n=stirii Saharna

contribu\ia adus= de c=tre Mitropolitul Vladimir de-a lungul timpului spre binele a[ez=m`ntului monahal, a ob[tii, dar [i al tuturor celor care trec pragul M=n=stirii "Sf`nta Treime" de la Saharna. Surs=: mitropolia.md

- Cine cauzeaz= pesta porcin= african=? - Pesta porcin= african= este cauzat= de un virus. - La ce specii este ]nt`lnit= boala? - La porcii domestici [i porcii mistre\i de toate v`rstele, indiferent de gen. - Pot oamenii s= se infecteze cu acest virus? - Nu! - A mai evoluat boala ]n Moldova? - P`n= de cur`nd, virusul nu p=trunsese pe teritoriul Republicii Moldova. El poate determina pagube importante prin procentul de mortalitate sporit, care provoac= pierderi economice foarte mari. - Unde evolueaz= boala ]n prezent? - }n Ucraina Federa\ia Rus=, Polonia, Lituania, Estonia, Letonia. }n Republica Moldova au fost depistate, ]n luna mai 2018, cinci focare ]n trei localit=\i: un focar ]n satul Palanca, raionul {tefan Vod=, 3 focare - ]n satul Besgioz, raionul Cead`r-Lunga, [i un focar - ]n satul Tvardi\a, raionul Taraclia. - Cum arat= un porc bolnav de pest= porcin= african=? - Nu exist= semne specifice, care s= indice boala, semnele pot fi atribuite [i altor boli. Printre acestea pot fi enumerate urm=toarele: - mortalitatea ridicat=, aproape de 100%, intervenit= ]ntr-un timp extrem de scurt; - temperatur= foarte ridicat= (40,5-42 grade C) [i stare febril=; - ro[ea\= sau ]nvine\ire a pielii, a marginilor urechilor, a v`rfului picioarelor, a abdomenului [i pieptului; - lipsa poftei de m`ncare, apatie [i ]mpleticire ]n mers, care pot ap=rea cu 24-48 de ore ]naintea mor\ii; - vomit=ri, diaree (uneori cu s`nge) [i urdori la ochi... - Cum se transmite virusul? - Prin contact direct ]ntre animalele s=n=toase [i cele bolnave sau indirect, prin: - hr=nirea porcilor cu resturi de la buc=t=rie, c`nd originea c=rnii de porc folosit= la g=tit nu este cunoscut=;

- al\i vectori infecta\i, ca: vehicule, haine, ad=posturi ]n care a evoluat boala; - toate secre\iile, excre\iile, fluidele, \esuturile provenite de la animalele infectate, bolnave [i moarte, precum [i animale care au supravie\uit ]mboln=virii [i s-au recuperat. }n mediul extern, virusul poate rezista 6-10 zile, ]n produsele din porc - mai multe luni, iar ]n carnea congelat= - mai mul\i ani. Este cel mai rezistent virus, ceea cel face foarte periculos. - Pot fi animalele vaccinate ]mpotriva pestei porcine africane? - P`n= ]n prezent nu exist= vaccin ]mpotriva acestei boli! - Exist= tratament pentru aceast= boal=? - Nu! - Cum procedez ]n cazul, ]n care suspectez c= un porc este bolnav de pest= porcin= african=? - Anun\a\i imediat medicul veterinar ]mputernicit de liber= practic= din localitate ori medicul veterinar oficial, sau Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor din teritoriu. }n cazul raionului Rezina o pute\i face la telefoanele: (0254) 2-24-38: (0254) 2-18-21. Izola\i imediat animalul bolnav sau cadavrul de alte animale f=r= semne de boal= [i prezenta\i-l medicului veterinar. Nu arunca\i cadavrul animalului ]n locuri neamenajate f=r= ]n[tiin\area autorit=\ilor responsabile. - Ce vor face serviciile veterinare ]n cazul apari\iei unui focar de pest= porcin= african=? - Toate cadavrele porcilor uci[i vor fi distruse ]n condi\ii de maxim= securitate astfel, ]nc`t s= se ]mpiedice orice transmitere a bolii c=tre animalele s=n=toase. Circula\ia animalelor va fi pus= sub restric\ii ]n perioada evolu\iei bolii, iar animalele din cur\ile aflate ]n perimetrul de restric\ii vor fi \inute sub observa\ie. Exploata\iile infectate vor fi dezinfectate, dezinsectate [i deratizate, primind aprobarea pentru repopulare c`nd condi\iile sunt ]ntrunite. De re\inut: este mai bine s= raporta\i orice suspiciune de boal=, chiar dac= ea nu se va confirma, dec`t s= nu raporta\i deloc!

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Pagina Consiliului raional Rezina Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, a venit cu ini\iativa ca Administra\ia Public= Local= s= aib= discu\ii cu colectivele de arti[ti amatori, care activeaz= pe l`ng= Palatul raional de Cultur= "Nicolae Lupov".

Colectivele de arti[ti amatori ]n aten\ia conducerii raionului

Text [i imagini - Iuliana POPA-CRUDU

Miercuri, 16 mai 2018, dup= orele de munc=, pre[edintele raionului a organizat o ]nt`lnire cu membrii colectivelor din Fanfara "Plai Nistrean" [i din Corala "Doina Nistrului" ]n cadrul s=lii de conferin\e de la Palatul de Cultur=. Scopul acestor ]nt`lniri este de a auzi problemele cu care se confrunt= muzicienii, dar [i sugestiile dumnealor. Eleonora Graur pune ]n valoare factorul uman [i respect= opiniile acestor colective, dat fiind faptul c= ele sunt cele care promoveaz= imaginea raionului Rezina, lu`nd ]n calcul [i rezultatele frumoase pe care le ]ntregistreaz= de-a lungul timpului [i dore[te s= ]i ]ncurajeze [i ]n continuare. Dirijorul Coralei "Doina Nistrului", Ion Scutelnic a mul\umit conducerii raionului, ]n persoana pre[edintelui Eleonora Graur pentru toat= sus\inerea pe care le-o acord= mereu [i pentru ]ncurajare de a merge mai departe. Asemenea ]nt`lniri urmeaz= s= aib= loc [i cu alte colective de arti[ti amatori.

Aplicarea uniform= a legisla\iei funciare ]n cadrul APL Text - Iuliana POPA-CRUDU

La 22 mai curent, ]n incinta Consiliului raional Rezina a avut loc un seminar instructiv-metodic cu tematica "Aplicarea uniform= a legisla\iei funciare ]n cadrul Administra\iei Publice Locale", organizat la solicitarea Consiliului raional cu implicarea Agen\iei Rela\ii Funciare [i Cadastru a Republicii Moldova. La eveniment au fost prezen\i: speciali[ti din domeniu - [eful Direc\iei Cadastru, Lilian Mindov, [ef direc\ia rela\ii funciare [i protec\ia solurilor, Viorel Lupu-Gori\=, vicepre[edintele raionului, Vasile Gobjil=, [eful Oficiului Cadastral Teritorial, Parascovia Condrea, primari [i secretari din localit=\ile raionului. }n deschiderea evenimentului s-a vorbit Sf`r[it ]n pag. 9

1 iunie - zi liber=, cu recuperare etapa na\ional=, de unde s-au ]ntors cu locul III ]n republic=. Pre[edintele Eleonora Potrivit [efului-adjunct Graur le-a solicitat [efului al Inspectoratului de Po- Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineli\ie Rezina, Vitalie Cuiban, ret [i Sport, Lilia Lazari, [i situa\ia infrac\ional= pentru s=pt=m`na trecut= constituie 103 sesiz=ri din partea cet=\enilor. Un caz deosebit a fost ]nregistrat ]n urma violen\ei ]n familie, mai exact, conflict ]ntre concubin [i concubin=, care a soldat cu decesul femeii. La momentul de fa\= persoana este re\inut=. Sunt dou= cazuri de jaf, infractorii fiind deja identifica\i. 25 de cazuri de ac\iuni huliganice, 2 accidente rutiere, f=r= persoane traumatizate, un caz de oferire de mit= angaja\ilor Inspectoratului Na\ional de Patrulare, [efului Sec\iei Cultur=, depistat [i documentat. Angela Racu, s= prezinte Sunt 4 cazuri de violen\= programul s=rb=torii dedi]n familie, cu urm=ri mai cate Zilei Copiilor. La fel, pu\in grave [i dou= cazuri s-a interesat [i cum dede deces f=r= semne de curg lucr=rile de preg=tire moarte violent=. La fel, a taberelor de odihn= membrii efectivului In- pentru copii din raion [i spectoratului raional de pentru ce dat= se precoPoli\ie asigur= [i men\in nizeaz= deschiderea lor. Lilia Lazari a men\ionat ordinea public= [i circula\ia rutier= pentru ca oa- c= deschiderea taberelor menii s= se simt= ]n si- de odihn= ]n actualul sezon estival este preconiguran\=. Lilia Lazari, [eful Di- zat= pentru partea a doua rec\iei }nv=\=m`nt, Tineret a lunii iunie, se lucreaz= [i Sport, se axeaz= s=pt=- ]n acest sens, dar e prem`na aceasta pe elabo- matur ca s= fie numit= o rarea ordinelor [i actelor zi concret=. Directorul Spitalului ranormative referitoare la sesiunea de bacalaureat- ional Rezina, Nina Postu, 2018 [i a examenelor a spus c= la acel moment ]n institu\ie erau interna\i gimnaziale. Se preconizeaz= desf=- 120 de pacien\i, 20 de [urarea activit=\ii "Ziua m=mici [i 4 pacien\i ]n u[ilor deschise" pentru sec\ia reanimare. A vorbit candida\ii la BAC-2018. [i despre vizita Funda\iei Angaja\ii direc\iei sunt ]n lui Vlad Plahotniuc "Edelpreg=tiri pentru desf=[ura- weiss", care urma s= airea s=rb=torii interna\io- b= loc ]n maternitatea nale, dedicat= copiilor - 1 din raionul Rezina. Nina iunie. Lilia Lazari a \inut Postu a vorbit [i despre o s= aduc= la cuno[tin\a problem=, prin care trec tuturor [i despre faptul institu\iile medicale din c= elevii de la Liceul teo- raion, [i anume: "}n urma retic "Olimp" din Rezina, regionaliz=rii laboratorului, care anterior au participat care la moment se afl= la la tab=ra-concurs "}mpre- Orhei, noi trebuie s= exun= reducem riscurile", pediem analizele pacien\iorganizat= de Serviciul lor acolo, dar dup= ele Protec\ie Civil= [i Situa\ii nu vine nimeni. O s=pt=Excep\ionale, la nivel re- m`n= ]ntreag= le colecgional, au mers apoi la t=m [i le p=str=m din tot Text [i imagini Iuliana POPA-CRUDU

Ziua de luni, este ziua ]n care pre[edintele raionului Rezina, al=turi de [efii serviciilor desconcentrate, [efii sec\iilor [i direc\iilor din cadrul Consiliului raional, discut= toate evenimentele care sau desf=[urat ]n s=pt=m`na trecut=, dar [i cele preconizate pentru cea curent=.

raionul, ca vineri s= ]ncepem a bate alarma. Din acest motiv ]nt`rziem [i cu externarea pacien\ilor, [i ei sunt nemul\umi\i, [i nici nou= nu ne este deloc u[or", a men\ionat, Nina Postu. Pe parcursul [edin\ei, Eleonora Graur l-a ]ntrebat pe reprezentantul SA "Moldtelecom", filiala Rezina, Alexandru Busuncean, care e situa\ia referitoare la solicit=rile cet=\enilor din zilele de audien\= a pre[edintelui, desf=[urate ]n satul Gordine[ti [i ]n comuna Mincenii de Jos. Alexandru Busuncean a men\ionat c= la Gordine[ti s-a rezolvat problema, iar ]n comuna Mincenii de Jos mai au ]nc= de lucru, ]n scurt timp problema va fi solu\ionat=. }n acest sens, pre[edintele raionului a solicitat [efilor serviciilor desconcentrate, [efilor sec\iilor [i direc\iilor de la Consiliul raional s= demonstreze seriozitate atunci c`nd apare o solicitare din partea cet=\enilor ]n zilele de audien\=, s= ]i ajute [i s= ]i sus\in= acolo unde este cazul. Tatiana Batist], [eful Direc\iei Casei Teritoriale de Asigur=ri Sociale Rezina, a men\ionat c=, recent,

a participat la un seminar cu referire la scanarea carnetelor de munc=, accentu`nd c=, ]ncep`nd cu 1 iunie 2018 p`n= pe 15 decembrie 2018, este necesar= finalizarea procedurii, ca ulterior agen\ii economici s=-[i primeasc= carnetele de munc= ale angaja\ilor. A mai vorbit [i despre faptul c=, ]n Monitorul Oficial, nr. 167175, este publicat= lista documentelor pentru 167 de agen\i economici, care trebuie s= le prezinte ]ncep`nd cu 1 iunie curent. Se preconizeaz= ]n acest sens un seminar, pentru 7 [i 8 iunie, a ]ndemnat ca persoanele responsabile s= fie prezente pentru c= vor ]nsu[i o informa\ie mai ampl= la acest capitol. Directorul Centrului de Po[t= Rezina, Valeriu Amarfii, a adus la cuno[tin\a tuturor faptul c= abonarea, pentru a doua jum=tate a anului curent, la ziare [i reviste va fi posibil= p`n= pe 25 iunie 2018, inclusiv. Vasile Gobjil=, vicepre[edintele raionului Rezina ]n probleme juridicosociale, urma s= inspecteze taberele de var= din teritoriul raionului pentru a vedea la ce etap= sunt lucr=rile de preg=tire pentru deschiderea lor. La fel, va efectua un sondaj unde va solicita opinia cet=\enilor vizavi de eficien\a activit=\ii centrelor de s=n=tate autonome din satele raionului. Pre[edintele Eleonora Graur le-a cerut angaja\ilor Sec\iei Administra\ie public= s= ]ntocmeasc= o list= a localit=\ilor, ]n care pre[edintele nu a avut o zi de audien\=, pentru ca ulterior s= se deplaseze pentru a auzi problemele cet=\enilor. La finalul [edin\ei, a anun\at despre faptul c=, ziua de 1 iunie este declarat= zi liber=, dar va fi recuperat= pe 23 iunie 2018.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Pagina Consiliului raional Rezina Consilierii raionali vor pierde din indemniza\ie.

La finele s=pt=m`nii trecute, Procuratura raionului Rezina a fost vizitat= de c=tre pre[edintele Eleonora Graur. Cu acest prilej, pre[edintele raionului Rezina a \inut s= ]l felicite pe noul procuror-[ef, Petru Botnaru.

Dac= nu vor participa la [edin\ele comisiilor de specialitate }n diminea\a zilei de joi, 24 mai curent, ]n Sala de conferin\e a Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov", s-a desf=[urat [edin\a ordinar= a Consiliului raional Rezina. Pre[edinte al [edin\ei, prin votul celor 26 de consilieri prezen\i (din totalul de 27), a fost ales Alexandru Vi[nevschi. tiunii "Cu privire la rectificarea bugetului", consilierul Andrei G`rlea a solicitat s= i se spun= dac= au fost sau nu prev=zuRuslan Socol, secreta- te mijloace financiare rul Consiliului raional, a (contribu\ia comunit=\ii) prezentat agenda de lucru a [edin\ei, care, ini\ial, con\inea 11 chestiuni. Totodat=, secretarul Consiliului raional a propus ca ]n agend= s= fie incluse ]nc= patru chestiuni, necesitatea examin=rii c=rora a ap=rut ]n cadrul [edin\elor comisiilor de specialitate [i care dispun de avizele necesare. Era vorba despre: "Cu privire la transmiterea ]n gestiune a {colii auxiliare din ora[ul Rezina", "Cu privire la transmiterea, cu titlu gratuit, a unor bunuri consiliilor lo- pentru apeductul din satul cale", "Cu privire la stabi- P=p=u\i. La care Eleonora lirea modalit=\ii de plat= a Graur, pre[edintele raioindemniza\iilor consilierilor nului, a \inut s= ofere urraionali" [i cea "Cu privire m=toarea explica\ie: pe la transmi-terea, cu titlu moment, ]n adresa Consigratuit, a unor bunuri liului raional se afl= mai consiliului local Cuiz=u- multe cereri de alocare a ca". Fiind supu-s= votului, finan\elor pentru impleordinea de zi a fost mentarea proiectelor din adoptat=, ]n unanimitate, localit=\ile raionului. Dar cu propunerile secre- a[a cum, deocamdat=, tarului Consiliului raio- Fondul Ecologic Na\ional ]nc= nu a alocat bani nal. }n debutul examin=rii pentru implementarea lor, chestiunilor din agend=, nici Consiliul raional nu consilierii au cinstit me- aloc= contribu\ia - la ce moria colegului Vladimir bun s= fie repartiza\i ni[te Don\u, plecat prea devre- bani, care nu pot fi utilime din via\=, printr-un za\i? Consilierii raionali au minut de reculegere. Iar mandatul de consilier i-a votat [i o nou= redac\ie a fost atribuit candidatului Regulamentului de consupleant Dumitru Cucu- stituire a Fondului de relescu, ales pe lista PDM. zerv= al Consiliului raional Respectiv, au fost votate Rezina [i utilizarea mijloamodific=rile necesare ]n celor acestuia - este vorcomponen\a comisiilor de ba de ajustarea prevederilor lui la cele ale noului specialitate. La examinarea ches- Regulament-tip, adoptat Text - Aculina POPA Imagini Iuliana POPA-CRUDU

de organele ierarhic superioare. }n continuarea [edin\ei, pre[edintele raionului, Eleonora Graur, a prezentat proiectul de decizie "Cu privire la acordarea ajutoarelor financiare", men\ion`nd c= este vorba de alocarea a c`te 4 mii de lei pentru 37 de persoane-membre ale Coralei "Doina Nistrului", care urmeaz= s= participe la un festival-concurs ]n Ita-

[i eficientiz=rii activit=\ii Consiliului raional. Asta datorit= faptului c= unii consilieri lipsesc de la [edin\ele comisiilor de specialitate. Acestea, uneori nefiind deliberative din lipsa num=rului necesar de membri, nu pot fi desf=[urate. Astfel, potrivit proiectului, consilierului raional, invitat la [edin\a Consiliului, i se achit= o indemniza\ie de 600 de lei, iar ]n cazul ]n care nu

Pre[edintele raionului ]n vizit= la Procuratur= Text [i imagini - Iuliana POPA-CRUDU

lia, reprezent`nd raionul Rezina [i Republica Moldova. }n context, pre[edintele raionului a \inut s= men\ioneze c= costul acestei deplas=ri este destul de mare [i c= vor contribui [i membrii coralei, fiecare, solicit`nd sus\inerea proiectului de decizie propus, care a [i fost votat de c=tre consilierii raionali. Dac= examinarea chestiunilor din agenda de lucru a continuat pa[nic [i rapid, apoi discu\ii multe a generat proiectul "Cu privire la stabilirea modalit=\ii de plat= a indemniza\iilor consilierilor raionali", prezentat de secretarul Ruslan Socol. D`nsul a men\ionat c=, ]n timpul recentei [edin\e a Comisiei Juridico-Social= (pre[edinte - Serafima Borgan) s-a discutat despre necesitatea responsabiliz=rii alesului local

a participat la [edin\a comisiei de specialitate al c=rui membru este, indemniza\ia va constitui 300 de lei. Discu\iile pe marginea subiectului au fost multe [i diverse, un consilier propun`nd chiar ca materialele s= fie expediate prin e-mail [i tot prin email s=-[i spun= opiniile ]n calitate de consilier [i membru al comisiei. Pe final, proiectul a fost votat ]n redac\ia ini\ial=. La expirarea chestiunilor incluse ]n agenda de lucru s-a vorbit [i despre corectitudinea lingvistic= a proiectelor de decizii prezentate consilierilor pentru a fi supuse votului. }n context, pre[edintele raionului a dat asigur=ri c= se va \ine seama de obiec\ii [i autorii proiectelor de decizii vor acorda aten\ie sporit= acestui aspect.

La r`ndu-i, procurorul Petru Botnaru a mul\umit pentru vizit=, apreciind toate schimb=rile care se fac ]n raionul Rezina. A asigurat c= colectivul Procuraturii raionului Rezina va activa conform cadrului legal pentru a reu[i lucruri frumoase pentru oamenii [i raionul Rezina. Pe final, conducerea raionului a men\ionat c= este deschis= la conlucrare [i neap=rat va interveni ori de c`te ori va fi o solicitare din partea dumnealor. Potrivit www.procuror.magistrat.md, Colegiul pentru selec\ia [i cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evalu=rii procurorului Petru Botnaru, candidat la func\ia de procuror-[ef al Procuraturii raionului Rezina, care a ob\inut punctajul de 133,7. Anterior, a exercitat func\ia de procuror al raionului Nisporeni, iar ]n 2016 - procuror al raionului {old=ne[ti.

Aplicarea uniform= a legisla\iei funciare ]n cadrul APL }nceput ]n pag. 8

despre controlul legalit=\ii [i erorile comise. Ca urmare, Lilian Mindov a vorbit despre practicile de aplicare uniform= a legisla\iei funciare de c=tre factorii de decizie din administra\ia local= ca, stabilirea hotarelor unit=\ilor administrativteritoriale [i a hotarelor intravilanului localit=\ii, lucr=ri cadastrale la nivel de teren, formarea bunurilor imobile, corectarea erorilor cadastrale, delimitarea terenurilor proprietate public= [i modul de atribuire, modificare a destina\iei [i schimbul terenurilor. Cei prezen\i la [edin\= s-au ar=tat deschi[i [i interesa\i, implic`ndu-se activ ]n dezbateri pe marginea subiectului, or problemele de ordin funciar sunt foarte frecvente ]n activitatea administra\iei publice locale [i subiecte pentru abordare au fost destule.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

F=r= politic=

Mai mult= aten\ie eficien\ei energetice

Grupa de s`nge cu "Suntem pe ultima sut= de mecele mai mari riscuri tri p`n= la crearea unei noi agen\ii Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI

Studiile au demonstrat c= riscul de deces din cauza unei leziuni grave cre[te de c`teva ori ]n func\ie de grupa de s`nge. Savan\ii japonezi au constatat c= prima grup= de s`nge, din cele patru existente, este cea mai periculoas=, deoarece persoanele care au aceast= grup= de s`nge sunt supuse unui risc de deces de trei ori mai mare ]n cazul ]n care s-au ales cu r=ni grave. Aceasta este concluzia speciali[tilor de la Universitatea de Medicin= [i Stomatologie din Tokyo. Studiul, publicat ]n revista "Critical Care", a cuprins un lot de 901 persoane, c=rora le-a fost acordat primul ajutor medical. Medicii au ajuns la concluzia c= mortalitatea din cauza r=nilor grave a oamenilor cu s`nge de grupa ]nt`i a atins un nivel de 28%. La de\in=torii celorlalte grupe de s`nge acest indicator era de aproximativ 11%. Unul dintre autorii studiului, doctorul Vataru Takaiama a atras aten\ia asupra faptului c=, p`n= ]n prezent, rar c`nd era studiat= interdependen\a dintre grupa de s`nge [i mortalitate. Totodat=, savan\ii cuno[teau c= oamenii cu prima grup= sanguin= sunt supu[i unui risc mai mare de pierdere a s`ngelui din cauza coagul=rii slabe. Acest lucru se datoreaz= existen\ei unor deficien\e calitative sau cantitative ale factorului von Willebrand (FvW), o glicoprotein= cu rol important. Autorii noului studiu presupun c= anume din aceast= cauz= mortalitatea printre purt=torii primei grupe de s`nge este mai mare. "Studiul nostru pune, totodat=, ]ntrebarea: ]n ce m=sur= transfuzia urgent= de eritrocite ale primei grupe de s`nge poate influen\a, ]n cazul pacien\ilor cu traumatisme grave, asupra homeostazei - proces, care opre[te hemoragia - [i dac= exist= vreo diferen\= ]n compara\ie cu alte grupe sanguine", a spus Takaiama. Specialistul a ad=ugat c= trebuie de continuat cercet=rile ]n acest domeniu, ]n scopul de a identifica o strategie ideal= de tratament pentru pacien\ii care au suferit traumatisme severe [i care necesit= o reabilitare ]ndelungat=.

de eficien\= energetic=, care va comasa Fondul de Eficien\= Energetic= [i Agen\ia pentru Eficien\= Energetic=. A[tept=rile de la noua Agen\ie vor fi mult mai mari. Activitatea FEE, AEE [i "Termoelectrica" SA trebuie eficientizat=, pentru ca consumatorul final s= beneficieze de costuri mai mici la energia electric=". Afirma\ia a fost f=cut= de ministrul Economiei [i Infrastructurii, Chiril Gaburici, la [edin\a cu conducerea Fondului pentru Eficien\= Energetic= (FEE), Agen\iei pentru Eficien\= Energetic= (AEE), "Termoelectrica" SA, "CET-Nord", precum [i cu speciali[tii Ministerului ]n domeniul energetic.

rele trei zone - din UE - o pondere de 39,9 la sut=, din CSI - o pondere de 28,1 la sut= [i din restul lumii - de 32,0 la sut=. }n distribu\ia pe state a provenien\ei transferurilor ]n favoarea persoanelor fizice sunt de remarcat transferurile din Rusia cu o pondere de 27,2 la sut= (26,84 mln USD) din total (]n sc=dere cu 8,0 puncte procentuale comparativ cu aprilie 2017). De asemenea, de men\ionat transferurile din Israel - 18,5 la sut= (18,27 mln USD), din Italia - 13,1 la sut= (12,93 mln USD), SUA - 8,2 la sut= (8,13 mln USD), Germania - 6,2 la sut= (6,08 mln USD), Regatul Unit al Marii Britanii [i al Irlandei de Nord - 5,5 la sut= (5,44 mln USD), Fran\a - 3,7 la sut= (3,63 mln USD), Spania - 1,4 la sut= (1,39 mln USD), Irlanda - 1,3 la sut= (1,25 mln USD), Turcia - 1,1 la sut= (1.,10 mln USD), Portugalia - 1,0 la suta (1,02 mln USD), Rom`nia - 1,0 la sut= (0.99 mln USD), din alte state - 1,9 la sut= (11,73 mln USD).

{tiri din \ar= cu dizabilit=\i. Este vorba de revizuirea aloca\iilor ]n vederea diferen\ierii acestora ]n func\ie de v`rsta copilului, gradul de dizabilitate [i num=rul copiilor afla\i ]n ]ngrijire, precum [i unificarea salariilor ]ngrijitorilor din sistemul de protec\ie social= a copiilor. De asemenea, este esen\ial= sporirea securit=\ii ]n perimetrul institu\iilor de ]nv=\=m`nt, ]n acest sens fiind elaborat= o foaie de parcurs.

Surs=: hotnews.md

Propunerea va fi examinat= Agen\ia Na\ional= pentru Reglementare ]n Energetic= (ANRE) va anun\a ]n scurt timp o [edin\= public= pentru a examina propunerea de a ajustare, ]n sc=dere, a tarifelor la energia electric=. Speciali[tii ANRE sugereaz= o reducere mai mare fa\= de cea sugerat= de furnizor.

Surs=: prime.md

De asemenea, ministrul Economiei [i Infrastructurii a men\ionat c= institu\iile trebuie s= comunice centralizat ]ntre ele, pentru a determina priorit=\ile [i ac\iunile ce urmeaz= a fi ]ntreprinse ]n vederea eficien\ei energetice. "FEE, AEE, "CET-Nord", precum [i "Termoelectrica" trebuie s= comunice [i s= stabileasc= obiective clare pe criterii de performan\=, pentru a stabili ac\iuni bine definite ce urmeaz= a fi ]ntreprinse p`n= la crearea unei noi agen\ii de eficien\= energetic=. Consider c= acord=m prea pu\in= aten\ie eficien\ei managerilor. Cer ca, ]ntr-o lun=, fiecare conduc=tor de institu\ie s= prezinte Surs=: sputnik.md un set de criterii de performan\= anual=, dup= care s= poat= fi evaluat= obiectiv eficien\a activit=\ii institu\iei [i ]n special a conduc=torului", a punctat Chiril Gaburici. }n cadrul [edin\ei, conduc=torii FEE, AEE, precum [i "Termoelectrica" au prezentat rapoartele de activitate ale institu\iilor, men\ion`nd problemele [i dificult=\ile cu care se confrunt= ]n prezent. Totodat=, interlocutorii au enumerat sarcinile care urmeaz= a fi ]ntreprinse [i obiectivele de lichidare a datoriilor istorice ale companiilor energetice fa\= de "Moldova-Gaz", precum [i modalit=\ile de eficientizare a activit=\ii, optimizarea costurilor, ob\inerea unor pre\uri mai mici la energia electric= [i ]mbun=t=\irea situa\iei opera\ionale [i financiare a institu\iilor. Surs=: politics.md Natura poate ascunde at`tea lucruri interesante care nou=, oamenilor, nici prin g`nd nu ne trec. Asta chiar dac= se refer= la propriul nostru organism. Healthy a compus un top al curiozit=\ilor despre s=n=tatea uman=. Multe dintre cele enumerate mai jos ar putea s= v= pun= pe g`nduri. Cu siguran\=, ]ns=, ve\i g=si [i informa\ii utile, care v= vor fi de folos ]n via\a de zi cu zi. }n luna aprilie 2018, prin interme1. |`n\arii sunt mult mai atra[i de persoanele diul b=ncilor licen\iate au fost trancare tocmai au m`ncat banan=. sferate din str=in=tate ]n favoarea 2. Ca s= v= treac= sughi\ul, trebuie s= \ine\i m`i- persoanelor fizice mijloace b=ne[ti nile ]n ap= foarte rece sau s= v= zg`ria\i lobul ure- ]n valoare net= de 98.81 mln USD chilor cu unghia. (]n cre[tere cu 14,6 la sut= compa3. Pisica ]n cas= favorizeaz= sc=derea tensiunii rativ cu aprilie 2017), informeaz= arteriale, iar ca urmare, a riscurilor unei boli car- Banca Na\ional= a Moldovei. diace. Conform provenien\ei geografi4. O persoan= este cu circa 6 mm mai ]nalt= ce, transferurile ]n favoarea perpe timp de noapte. soanelor fizice provin din urm=toa5. Un str=nut are o vitez= de peste 965 km/h. 6. Bobul de strugure are efectul unei mici bombe, dac= este pus ]n cuptorul cu microunde. 7. Pl=m`nul drept prime[te mai mult aer, dec`t cel st`ng. 8. Este imposibil s= str=nu\i cu ochii deschi[i. Surs=: publika.md

Curiozit=\i incredibile despre s=n=tate

Transferurile b=ne[ti, ]n cre[tere

Mediu sigur [i bun=stare pentru copii }n ajunul Zilei Interna\ionale a Copilului, premierul Pavel Filip a convocat [edin\a Consiliului na\ional pentru protec\ia drepturilor Galina Sandu\a, ofi\er de pres= copilului, ]n noua componen\=. ANRE, a spus c= speciali[tii institu\iei, ]n urma calculelor f=cute ]n baza propunerii venite din partea Gas Natural Fenosa ]n luna martie, au ajuns la concluzia c= pentru consumatorii casnici, racorda\i la re\eaua de tensiune joas=, reducerea de tarif ar trebui s= fie de 12%, fa\= de 5,5% c`t a propus furnizorul. Prim-ministrul a men\ionat c= Pentru consumatorii racorda\i stabilirea unei noi componen\e a la re\eaua de tensiune medie, Consiliului a avut loc ]n urma re- ANRE propune reducerea tarifului formei administra\iei publice cen- cu 13,1%, ]n timp ce furnizorul a trale, precum [i ]n contextul politicii estimat o reducere de 6,1%. de colaborare cu societatea civil= Pentru consumatorii racorda\i la promovat= de Guvern. "Eforturile re\eaua de tensiune ]nalt= ANRE pe care le depunem, inclusiv pe propune o reducere a tarifului cu platforma Consiliului, sunt orientate 13,5%, fa\= de 6% c`t a propus spre faptul ca fiecare copil ]n Re- Gas Natural Fenosa. publica Moldova s= creasc= ]ntrTotodat=, ANRE propune reduun mediu sigur [i ]n bun=stare. cerea cu 10% a tarifului pentru Iar noi trebuie s= demonstr=m c= consumatorii din nordul \=rii racoravem capacit=\ile pentru a le oferi da\i la re\elele de tensiune joas=, acest lucru", a subliniat Filip. deservi\i de c=tre "RED-Nord" [i }n cadrul [edin\ei au fost anali- FEE, iar pentru cei conecta\i la rezate rezultatele activit=\ii ]n dome- \eaua de tensiune medie - de niul protec\iei drepturilor copilului 9,7%. ]n perioada 2016-2017. Printre Surs=: deschide.md realiz=ri au fost enumerate m=rirea presta\iilor sociale, perfec\ionarea cadrului normativ pe segmentele educa\iei, s=n=t=\ii, justi\iei, ordinii publice [i ]n ceea ce prive[te si1800 de c=r\i ]n limba italian= guran\a online a copiilor. }n context, premierul a spus au fost donate Bibliotecii Na\ionale c=, ]n condi\iile ]n care actualul din Chi[in=u. Aceasta a fost dorin\a sistem de protec\ie a copilului r=- scriitoarei [i radio-jurnalistei Elena m`ne, ]n mare m=sur=, axat pe Doni din Italia, ]ndeplinit=, postinterven\ie ]n situa\ie de criz=, se mortem, de prietena ei, fostul dore[te o reorientare a acestuia director al Institutelor Culturale c=tre prevenire [i interven\ie timpu- Italiene ]n lume, Roberta Alberorie. De asemenea, este necesar= tanza. "C=r\ile sunt donate Biblioteo inventariere a structurilor de cii Na\ionale la dorin\a jurnalistei profil, pentru a evalua eficien\a Elena Doni, din biblioteca mea acestora. proprie la fel [i a prietenilor ei", a La reuniune a fost prezentat declarat Roberta Alberotanza. [i proiectul Planului na\ional de Elena Doni a fost jurnalist= caimplementare a Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilit=\ilor re a lucrat timp de mai mul\i ani [i competen\elor parentale. }n la radioul de stat Italian. Ea s-a principal, este urm=rit= cre[terea ocupat nu numai de literatur=, dar calit=\ii serviciilor de educa\ie pa- [i de drepturile femeii. Elena Doni rental=, inclusiv prin crearea su- a scris mai multe c=r\i. Transportarea c=r\ilor din Italia porturilor didactice, instruirea forla Chi[in=u a fost asigurat de Camatorilor, lansarea unei linii telefonice de asisten\= pentru p=rin\i. mera de Comer\ Italia-Moldova. O prioritate este [i extinderea, Tematica c=r\ilor donate este di[i diversificarea serviciilor de ]n- vers=, printre care domeniile: culgrijire de tip familial pentru copiii tur=, educa\ie, [tiin\=. Surs=: trm.md cu v`rsta de p`n= la 3 ani [i copiii

Dona\ie de c=r\i ]n italian=

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

"Nici o sarcin= nu are valoare mai considerabil= [i nu merit= mai mare cinste, dec`t ceea ce face ]n serviciul comunit=\ii o bibliotec=". Melvil DEWEY

Cartea este izvorul cuno[tin\elor

Corina CHIRTOAC+, bibliotecar=, Liceul teoretic "Ioan S`rbu" din satul Ign=\ei

C=r\ile, asemeni unui izvor nesecat, au menirea de a potoli setea de cuno[tin\e a unui om. Cartea poate fi considerat= un depozit al inteligen\ei, con\in`nd ]n filele ei cuno[tin\e, emo\ii, g`nduri, aspira\ii, experien\e, tr=iri puternice. }n ele putem g=si r=spuns la orice ]ntrebare ce ne fr=m`nt=. Ea este o comoar= f=r= de pre\, ce adun= ]n sine cele mai frumoase g`nduri ale autorilor, pe care cititorii le pot g=si numai r=sfoind filele ei, l=s`ndu-se du[i de avalan[a imagina\iei proprii. Biblioteca Liceului teoretic "Ioan S`rbu" din satul Ign=\ei, este un templu al cuno[tin\elor, unde locuiesc adev=ra\ii prieteni ai copiilor [i profesorilor. Iar bibliotecarul este "st=p`n, paznic, actor al imensului tezaur informa\ional". }n fiecare an, ]n biblioteca [colar= se desf=[oar= diferite activit=\i cu scopul de a atrage cititorul ]n bibliotec=, de a-l face, ]n era digital=, s= nu uite drumul spre ea. Concursul "La izvoarele ]n\elepciunii", etapa

local=, s-a desf=[urat [i ]n Liceul teoretic "Ioan S`rbu". }n acest an, concursul a fost dedicat scriitorului rom`n Ioan Slavici, ]n leg=tur= cu cea de-a 170-ea aniversare din ziua na[terii scriitorului. Vreau s= zic c= ]n liceul nostru avem elevi seto[i de lectur= [i cele mai bune, Irina St=vil=, clasa a XI-ea, profil umanist, [i Maria Negru, clasa a IXa, au devenit ]nving=toare la etapa local=. Concursul raional "La izvoarele ]n\elepciunii", concurs organizat ]n scopul promov=rii lecturii [i familiariz=rii elevilor cu

via\a [i activitatea personalit=\ilor din literatura na\ional= [i universal=, s-a desf=[urat ]n cea de-a XXVIII-a edi\ie. Elevele nominalizate au demonstrat cuno[tin\e ]n domeniu - Irina a ob\inut locul II, iar Maria - locul III. Irina St=vil= (]n imagine) a reprezentat raionul la etapa republican= a concursului, ]mpreun= cu o alt= elev= din Liceul teoretic "Olimp" din Rezina [i nu ne-a dezam=git. A devenit una dintre cei mai buni cititori din republic=, ob\in`nd locul ]nt`i [i a revenit ]n liceu de\in=toare a diplomei de

gradul I. Fiind ]ntrebat= c`nd ia ap=rut pasiunea pentru lectur=, Irina a r=spuns conving=tor: "Am crescut un cititor ]nr=it. Pasiunea s-a dezvoltat ]n timp [i [tiu c= lectura m= ajut= s= fiu mai inteligent= [i mai preg=tit= pentru via\=. Eu nu doar citesc cartea, dar m= bucur de magia lecturii. Am o bibliotec= personal= variat= [i sper s-o mai ]mbog=\esc. De fiecare dat= c`nd deschid o carte, ]nv=\ ceva, iar omul ]nv=\at poart= totdeauna averea cu el!" M-am bucurat mult de inteligen\a [i succesele Irinei. Eleva a mai primit o diplom= de gradul I la etapa raional= [i diplom= de gradul II la etapa republican= ]n 2015 la acela[ concurs. Irina se bucur= [i de alt succes. Recent, a participat la concursul eseului din Rom`nia cu genericul "Eroul din familia mea", ocup`nd locul III [i devenind de\in=toarea diplomei de gradul III. Le doresc succese tuturor ]ndr=gosti\ilor de lectur= [i s= nu uite c= nu este z=bav= mai bun= dec`t cititul c=r\ilor, iar Irinei ]i dorim succese ]n etapa final= a Concursului "La izvoarele ]n\elepciunii", care ]n anul acesta se va desf=[ura ]n Republica Moldova, anul trecut fiind g=zduit= de Rom`nia.

Colaborarea [i coordonarea cu al\i parteneri - esen\a activit=\ii poli\iei comunitare Anatolie POPA, [ef-adjunct al Serviciului Securitate Public= al IP Rezina, maior de poli\ie

}n contextul implement=rii Concep\iei poli\iei comunitare, aprobat= prin Hot=r`rea Guvernului nr. 100 din 30.01.2018, conducerea Inspectoratului de Poli\ie Rezina a organizat o [edin\= de lucru

cu reprezentan\ii Administra\iei Publice Locale de nivelele I [i II. Evenimentul s-a produs pe 22 mai curent, ]ncep`nd cu ora 12.00, ]n sala de [edin\e a Consiliului raional. La [edin\= au participat Vasile Gobjil=, vicepre[edinte al raionului Rezina, Petru Dru\=, [eful Sec\iei Administra\ie public=, 21 de primari din teritoriu [i 30 de func\ionari ai insti-

tu\iilor publice. }n cadrul [edin\ei a fost prezentat conceptul privind activitatea poli\ieneasc= comunitar=, semnifica\ia no\iunii, beneficiile oferite, scopul, principiile de activitate ale poli\iei comunitare, necesit=\ile [i capacit=\ile institu\ionale. De asemenea, a fost prezentat [i pus ]n discu\ie filmul documentar "Poli\ia [i Comunitatea - experien\e

estoniene". }n cadrul proceselor de reform=, structurile componente ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au ]nregistrat progrese semnificative, de exemplu, constituirea, ]n anul 2013, a Inspectoratului General al Poli\iei ca entitate distinct=, al c=rui rol esen\ial este de a implementa politicile ]n domeniul asigur=rii ordinii [i securit=\ii publice, ap=r=rii drepturilor [i libert=\ilor cet=\eanului, a propriet=\ii publice [i private. Activitatea poli\ieneasc= comunitar= reprezint= un parteneriat, ]n primul r`nd, cu cet=\enii, pentru identificarea [i solu\ionarea problemelor pe un anumit teritoriu, un r=spuns la nevoile [i cerin\ele comunit=\ii. Poli\ia nu poate solu\iona orice problem= ]n mod independent, ]n special cele care vizeaz= securitatea/siguran\a public=. }n acest sens, Sf`r[it ]n pag. 12

}n dup=-amiaza zilei de 23 mai 2018, pe terenul de sport din comuna Pripiceni-R=ze[i s-a disputat un meci de fotbal ]ntre echipele AFR Rezina [i AFR Soroca pentru cupa UEFA amatori.

A fost un joc frumos, chiar dac= am pierdut

Nicolae NALBU{, corespondent voluntar, satul Pripiceni-R=ze[i

Veneam de la pr=[it, din c`mp, eram destul de obosit, dar totu[i am hot=r`t s= merg la terenul de sport. {i nu am dat gre[, am urm=rit un joc spectaculos al ambelor echipe. De aceast= dat=, s= sus\in= echipa local= au venit mai mul\i suporteri, majoritatea din raion. Cu triste\e informez, c= echipa rezinean= a pierdut cu un scor categoric de 8 la 3. }n opinia mea, b=ie\ii au jucat bine, s-au str=duit, dar, din p=cate, au ie[it ]n teren cu 2 juc=tori mai pu\in. Nu e cazul de dat vina pe antrenorii echipei, dac= nu au avut posibilitatea s= o completeze. "Mul\i b=ie\i sunt pleca\i la lucru, al\ii sunt traumatiza\i", mi-a dat explica\ii asupra situa\iei unul dintre cei mai vizibili juc=tori pe linia de atac, Andrei Dejmari. {edea pe scaun cu un picior destul de umflat [i nu a putut s= ias= ]n teren, ][i f=cea griji pentru colegii s=i, poate, mai mult dec`t cei care jucau ]n teren, lupt`nd pentru victorie. Arbitrul de centru d= startul jocului, care s-a desf=[urat, pe parcursul reprizei, ]n preajma por\iigazd=, ]ncurajat de cei veni\i de la Soroca. Peste vreo 10 minute, oaspe\ii ]nscriu, gazdele se ap=r= ]n permanen\=. Bucuro[i nevoie mare, oaspe\ii ]nscriu [i un alt gol.

Prima repriz= se termin= cu 5 la 0 pentru oaspe\i. }n repriza secund=, echipa-gazd= se completeaz= cu un juc=tor, Diego Marchitan, care a [i marcat un gol de o rar= frumuse\e ]n poarta advers=. A ]mpins balonul cu c=lc`iul piciorului drept, pe nea[teptate pentru portar. "Bravo, Diego!", se auzeau mai multe voci ale suporterilor. Un alt fotbalist rezinean uime[te publicul, cu o lovitur= puternic= de la 11 metri, ]nscrie [i jocul prinde a se echilibra. Rezinenii trec mai u[or spre poarta oaspe\ilor, fapt apreciat de mai mul\i suporteri, numit chiar "cheia succesului" de c=tre unii. Oaspe\ii ]nscriu, gazdele le r=spund cu un al treilea gol. Evident c= dac= repriza a doua s-a terminat cu 3:3, ]nseamn= c= rezinenii pot s= joace. Trebuie s= recunoa[tem c= oaspe\ii au demonstrat o tehnic= de joc mai bun= ]n teren. Dar [i echipa rezinean= este bun=, activeaz= nu de o zi-de dou=, despre rezultatele fotbali[tilor cunoa[tem multe lucruri demne de laud=. De aceast= dat=, ]ns=, norocul nu a fost de partea lor. Scor final - 8:3 pentru oaspe\i. Au venit s= sus\in= echipa [i bunul fost portar al echipei "Steaua", Rezina, Anatolie Popa, [i fostul bun fotbalist din satul Ign=\ei, Ion Balan, ]n prezent [ofer al microbuzului de pe ruta Me[eniRezina. Andrei Covali, un mare fan al fotbalului, sa apropiat de mine [i mia spus: "{tiu c= o s= scrii la ziar [i vreau s=-\i spun urm=toarele: sunt convins [i semnez pentru asta dac= echipa rezinean= era completat= cu 11 juc=tori, nu mai pierdeau ei cu un asemenea scor". Le dorim b=ie\ilor victorii pe parcurs [i le mul\umim tuturor pentru jocul prestat.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Colaborarea [i coordonarea cu al\i parteneri esen\a activit=\ii poli\iei comunitare }nceput ]n pag. 11

implicarea popula\iei va avea ca efect identificarea [i dezvoltarea solu\iilor pentru problemele cu care se confrunt=. Colaborarea [i coordonarea activit=\ilor preventive cu al\i parteneri, analizarea problemelor [i g=sirea solu\iilor pentru aceste probleme reprezint= ]n fapt

esen\a activit=\ii poli\iene[ti comunitare. Pentru a ob\ine [i a realiza acest parteneriat [i pentru a ]ncuraja ca publicul s= ]mp=rt=[easc= responsabilitatea pentru calitatea [i nivelul de trai al comunit=\ii, Poli\ia trebuie s= fie mai bine integrat= ]n comunitate [i s= consolideze legitimitatea ac\iunilor sale prin inter-

mediul unei activit=\i poli\iene[ti, bazate pe consens [i ]mbun=t=\irea serviciilor oferite publicului. Astfel, Poli\ia trebuie: - s= fie vizibil= [i accesibil= publicului; - s= cunoasc= [i s= fie cunoscut= de public; - s= r=spund= la necesit=\ile comunit=\ii; - s= fie receptiv= la ]ngrijor=rile comunit=\ii;

- s= implice, s= atrag= [i s= mobilizeze comunitatea; - s= fie responsabil= pentru activit=\ile sale [i rezultatele ob\inute ]n fa\a comunit=\ii. Obiectivele activit=\ii poli\iene[ti comunitare: - descentralizarea decizional=; - eficientizarea preocup=rilor Poli\iei fa\= de o comunitate determinat=; - prevederea evenimentelor [i ac\ionarea proactiv=; - primirea, audien\a [i cooperarea cu membrii comunit=\ii; - cooperarea cu alte institu\ii [i organiza\ii; - comunicarea; - modernizarea sectoarelor de poli\ie. Angajatul Poli\iei care intr= ]n contact cu cet=\enii, trebuie s= posede abilit=\i de comunicare, s= fie prezentabil, cu aspect al uniformei ]ngrijit, dotat cu atributele nece-

"Prin mi[care, voi cre[te frumos [i mare" Tatiana P~R|U, specialist-coordonator-metodist la Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina

Copil=ria este un t=r`m magic, o lume fermecat=, duioas= [i dulce, lin=, ]n care orice minune se poate ]nt`mpla. Copil=ria este singurul moment al vie\ii, ]n care tr=im totul la maxim= intensitate, ]n care pl`ngem [i r`dem ]n aceea[i zi, ]n care ne sup=r=m [i iert=m dup= c`teva momente, ]n care suntem singur [i totodat= cu toat= lumea. }ns= copiii no[tri tr=iesc acum ]ntr-o lume virtual=. {i este de datoria noastr= s= le povestim c= se poate [i altfel, c= exist= [i un alt mod de a\i tr=i copil=ria - mai aproape de lucrurile cu adev=rat valoroase. S= le spunem pove[ti, s= le a[ez=m cartea ]n m`n= [i s=-i ]ndemn=m s= citeasc=, s= le vorbim despre frumos [i bine, despre p=s=ri [i fluturi, despre natur= [i jocurile ]n aer liber.

Educa\ia fizic= a copiilor pre[colari are ca scop educarea unei genera\ii de tineri s=n=to[i, viguro[i, rezisten\i, puternici, agili [i capabili de munc=. Pe l`ng= activit=\ile desf=[urate ]n mediul familial, gr=dini\a este institu\ia ]n care copiii pot s=-[i satisfac= dorin\a de mi[care, locul unde se realizeaz= exerci\iile [i jocurile necesare pentru dezvoltarea lor fizic= [i se educ= ]n mod s=n=tos de via\=. }n data de 24 mai curent, ]n incinta gr=dini\ei de copii "Paradisul copil=riei" din satul Ign=\ei, s-a desf=[urat seminarul teoretico-practic cu genericul "Formarea competen\elor profesionale viz`nd desf=[urarea activit=\ilor de dezvoltare fizic=, a s=n=t=\ii", la care au participat directorii institu\iilor de educa\ie timpurie din raion. Drept obiective a avut la baz= orientarea [i formarea cadrelor didactice spre desf=[urarea corect= a activit=\ilor de educa\ie fizic=. Cadrele didactice au avut ocazia s= asiste la starturile

vesele "Prin mi[care, voi cre[te frumos [i mare", desf=[urate cu participarea a trei echipe de copii din grupele mari-preg=titoare din institu\iile pre[colare Ign=\ei, Pripiceni-R=ze[i [i Me[eni. Copiii au demonstrat abilit=\i [i competen\e particip`nd la 10 probe: alergare, s=rituri ]n lungime, rostogolire, aruncare ]n co[ etc. }n cadrul activit=\ilor desf=[urate au fost vizibile colaborarea frumoas= dintre directorii de gr=dini\e, lucrul ]n echip=, contribu\ia [i implicarea ]ntregului colectiv. Copiii au tr=it emo\ii pozitive, s-au ar=tat curio[i ]n cadrul probelor, iste\i, au manifestat ]n timpul activit=\ii atitudini de cooperare, spirit de echip=, de competi\ie. La finele activit=\ii, directorul gr=dini\ei "Paradisul copil=riei" din satul Ign=\ei, Natalia Balan, a stimulat copiii, oferindu-le fiec=rui participant c`te o medalie din ciocolat= [i c`te un suc, iar fiec=rei echipe - c`te o Cup=, Diplom= [i c`te un set de inventar sportiv.

sare exercit=rii func\iilor poli\iene[ti. Automobilele de serviciu, automobilele de interven\ie [i de patrulare trebuie s= fie echipate cu minimul necesar execut=rii misiunilor de serviciu [i s= dispun= de coloristica [i semnele distinctive ale Poli\iei. Realizarea acestui obiectiv va permite: - asigurarea unei vizibilit=\i [i deschideri maxime a Poli\iei fa\= de membrii comunit=\ii pe care o deserve[te; - accesul u[or la serviciile de calitate ale Poli\iei pentru to\i membrii comunit=\ii; - cre[terea ]ncrederii [i excluderea fricii fa\= de Poli\ie, aceasta fiind perceput= nu ca un organ represiv al statului, ci ca un partener fidel al comunit=\ii. Realizarea tuturor acestor obiective va conduce la: - diminuarea fricii ]n

r`ndul popula\iei prin ]ncurajarea g`ndirii [i ac\iunilor preventive; - favorizarea cre[terii responsabilit=\ii cet=\enilor astfel, ]nc`t ace[tia s= se simt= st=p`ni pe via\a [i proprietatea lor; - consultarea obiectiv= [i gratuit= a cet=\enilor ]n domeniul securit=\ii [i protec\iei bunurilor; - favorizarea colabor=rii dintre popula\ie [i Poli\ie, ]ncurajarea cet=\enilor s= informeze Poli\ia ]n mod responsabil atunci c`nd cunosc despre comiterea unor fapte ilicite; - atragerea popula\iei al=turi de Poli\ie pentru a preveni criminalitatea [i a conduce la diminuarea sentimentului de insecuritate; - sporirea profesionalismului angaja\ilor din structurile de Poli\ie [i responsabilit=\ii fa\= de calitatea serviciilor prestate popula\iei.

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Urmele r=zboiului - vii [i ast=zi ]n inimile eroilor Anastasia RAZLOGA, elev= ]n clasa a XI-ea "C" a IP "Liceul teoretic "Olimp" din Rezina

A v=zut lumina zilei ]ntr-o familie numeroas=, fiind al treilea copil dintre cei cinci. Dar, timpurile fiind grele, cu foamete [i lipsuri, un frate [i o sor= au murit de mici. }n prim=vara anului 1944, la v`rsta de 18 ani, a fost ]nrolat ]n armata sovietic=. A urmat o preg=tire militar= ]n Belarusi, unde "a ]nv=\at s= \in= arma ]n m`n=", cum zicea str=bunicul. Dup= preg=tirea pe care o f=cuse, a mers pe c`mpul de lupt=. Multe \=ri a mai v=zut str=bunicul Ilarion, fiind purtat de r=zboi: Belarusi, Polonia, Germania... Pe c`mpul de lupt= a avut norocul s= lupte al=turi de prietenul s=u din sat, Boris, ambii nimerind la aceea[i mitralier=. Du[manul era foarte aspru [i solda\ii c=deau ca secera\i pe c`mpul de lupt=. Adev=rat r=zboi, tr=it pe

linia ]nt`i, linie unde la fiecare secund= se d=dea m`na cu moartea. }ntrun moment c`nd trebuia s= \inteasc= [i a scos capul de dup= mitralier=,

"A fost r=zboi. Ecoul lui {i-acum mai este viu..." (Grigore VIERU, "C=m=[ile")

De pe c`mpul de lupt= a fost dus de urgen\= ]ntrun spital militar, ]n Polonia, unde i s-a acordat primul ajutor [i tratamentul necesar. Apoi a fost transportat ]n ora[ul Kirov, URSS, ]ntr-un alt spital militar. Str=bunicul ][i aminte[te c= asisten\ii medicali se adunau ]n jurul lui [i ]l rugau s=

r=zboiului, care pare o ran= mereu s`nger`nd=, ce nu mai are vindecare. Din spusele str=bunicului, c`nd a fost r=nit era februarie, anul 1945, [i armata sovietic= ajunsese ]n Polonia, ]n apropierea r`ului Oder. }n stare incon[tient=, a fost retras ]n spate de pe linia frontului de ni[te femei curajoase, ni[te copile, care ajunseser= pe front pentru c= voiau, prin propriile fapte, s= apropie ziua biruin\ei. Se t`rau printre gloan\e, ajut`nd solda\ii r=ni\i.

le povesteasc= despre satul nostru. El le spusese de unde vine [i c= Cini[eu\i este cea mai mare localitate din raion. D`n[ii ]l tot ]ntrebau ce culturi agricole cresc prin p=r\ile noastre [i mare le-a fost mirarea c`nd au auzit c= strugurii nu cresc pe copac, a[a cum ][i imaginau ei. De la spital str=bunicul Ilarion s-a ]ntors acas=, fiind rugat s=-l ]nso\easc= pe un osta[ r=mas f=r= picior, de ba[tin= tot din Cini[eu\i. Tat=l s=u, Ivan Melnic, n=scut ]n 1898, a participat la primul r=zboi mondial, ]ntorc`ndu-se acas= viu [i s=n=tos. Pentru a ap=ra Patria, a plecat cu fiul Ilarion [i la cea de-a doua conflagra\ie mondial=. }n ultimele zile de r=zboi el visa s= r=m`n= ]n paza Domnului [i s= se ]ntoarc= acas=, la familie [i la rudele dragi. {i a reu[it s= se ]ntoarc= de la acel r=zboi, ]ns= cu pi-

"Col\ii babei", numele latin al plantei - "Tribulus terrestris", se traduce prin "]ncurc=tur=", "necaz". Forma fructului, un fel de ancor=, cu trei col\i foarte ascu\i\i, d= numele uzual al plantei - "Col\ii babei". Este o plant= folosit= din cele mai vechi timpuri, ]n toat= lumea.

Planta care ]ntinere[te organismul, reduce stresul [i scade colesterolul

R=zboiul s-a sf`r[it demult. Pe locurile fostelor b=t=lii au crescut ora[e [i sate noi. Dar amintirea despre cei care [i-au dat via\a pentru libertatea [i independen\a Patriei, pentru fericirea noastr= nu se va [terge nicic`nd din inimile [i memoria urma[ilor. Doar ]n satul Cini[eu\i, de pe c`mpul de lupt= nu s-au ]ntors 152 de oameni. Str=bunicul meu, Ilarion Melnic, n=scut la 4 aprilie 1926, este unicul veteran de r=zboi r=mas ]n via\= din satul Cini[eu\i, raionul Rezina. La ai s=i 92 de ani, el deja nu ne poate povesti multe din cauza s=n=t=\ii precare, dar [tim c= bunicul nostru face parte din istoria acestei a[ez=ri ce ][i are r=d=cinile ]n ad`ncul secolelor. glontele du[manului i-a nimerit ]n cap. }mi imaginez strig=tele de durere, de av`nt, de ]ncurajare, s`ngele ce colora p=m`ntul... Mi se cutremur= sufletul numai dac= stau c`teva secunde cu ochii ]nchi[i, ]ncerc`nd s=-mi imaginez. Dar nu po\i s= surprinzi toat= groz=via

S=n=tate din farmacia Domnului

Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI

ciorul r=nit [i cu amintiri grele, care ]l urm=reau pretutindeni. R=zboiul a lovit dureros ]n inimile copiilor, mamelor [i so\iilor. Familii ]ntregi au fost distruse. C`te lacrimi v=rsate? C`te mame r=mase f=r= copii [i f=r= so\i? C`\i copii crescu\i f=r= p=rin\i? Doar cei care cunosc groz=viile r=zboiului pre\uiesc cu adev=rat pacea. }n luna mai, anul 1945, str=bunicul Ilarion a s=rb=torit, ]mpreun= cu familia sa, Victoria asupra fascismului. Fl=c=i [i fete se adunau pe iarba verde, iar c`\iva r=ni\i, propti\i ]n c`rje, cerneau amintiri de pe front. De[i r=zboiul s-a sf`r[it, str=bunicul a avut de suferit ]ntreaga via\=. I-a fost greu s= cread= c= mai poate fi tat=. Intrase ]n r=zboi t`n=r [i a ie[it mai b=tr`n dec`t era de fapt. Cicatricea ad`nc=, r=mas= l`ng= ochi, ]i aminte[te de r=zboi o via\= ]ntreag=. Chiar [i azi sufer= mult de dureri de cap, are vederea slab=, iar cu ochiul r=nit la r=zboi nu vede deloc. Deseori el nu putea s= ne povesteasc= despre faptele sale viteje[ti f=r= ca s= izbucneasc= ]n pl`ns. Mereu avea lacrimi ]n ochi c`nd ][i amintea de via\a sa pe c`mpurile de lupt=, al=turi de urgie, chin, s`nge [i moarte. }n toamna anului 1945 str=bunicul Ilarion a hot=r`t s= o cear= de nevast= pe str=bunica Eudochia. Era foamete. }n primii ani de dup= r=zboi tr=iau foarte greu, nu aveau ce m`nca [i pentru c= era secet=, practic, nimic nu cre[tea [i nu rodea. Oamenii m`ncau iarb=, m`ncau troscot, floare de salc`m, iar din cauza Sf`r[it ]n pag. 16

Fotografiile care ]nso\esc acest material ni-i prezint= pe eroul nostru [i so\ia dumnealui ]n diferite perioade ale vie\ii

}n Grecia Antic= [i ]n India era folosit= ca tonic general [i ]ntineritor. Tot grecii o foloseau pentru durerile de cap, afec\iuni ale sistemului nervos, constipa\ie [i tulbur=ri sexuale. }n China [i ]n India era recunoscut= pentru utilizarea ]n afec\iuni hepatice, renale, ale c=ilor urinare [i cardiovasculare. Dar [i pentru tulbur=ri ale imunit=\ii. Cele mai cunoscute utiliz=ri ale plantei sunt ca tonic general, ]ntineritor [i afrodiziac. Col\ii babei este o plant= tropical=, asem=n=toare cu vi\a-de-vie, cu tulpini numeroase, ce dep=[esc un metru ca ]n=l\ime. Con\ine saponine, glicozide, zaharuri, flavonoide, taninuri, r=[ini, alcaloizi, substan\e de natur= sterolic=. O list= lung= de ac\iuni terapeutice o transform= ]ntr-un remediu miraculos pentru o gr=mad= de afec\iuni:

- vitalizant=; - afrodiziac= (pentru b=rba\i); - tonic= [i nutritiv= pentru musculatur=. Este renumit= printre practican\ii de body building, datorit= propriet=\ilor sale excep\ionale: cre[te nivelul testosteronului, av`nd ca indica\ii cazurile de impoten\=, dar [i de infertilitate, ]n special la b=rba\i, dar [i la femei, av`nd un efect de echilibrare a balan\ei hormonale ]n ambele cazuri. }n acest sens, exist= c`teva zeci de studii ce confirm= aceste date dup= o administrare de numai trei s=pt=m`ni; - scade frecven\a [i durata crizelor de anghin= pectoral=; - antiagregant= trombocitar= (scade riscul de producere a trombozelor vasculare); - vasodilatatoare; - hipotensiv=; - hipocolesterolemiant=;

- hipoglicemiant=; - protector hepatic; - antioxidant=. Este un excelent remediu anti]mb=tr`nire; - diuretic=, reduce reten\ia de sodiu [i de lichide. Are ac\iune de protec\ie ]mpotriva form=rii calculilor renali, dar [i de dizolvare a acestora; - antibiotic=, antifungic=, antiinflamatoare. Este indicat= ]n tulbur=ri ale sistemului urinar: cistit=, litiaz= [i incontinen\= urinar=, reten\ie, dar [i ]n afec\iuni ale prostatei; - antitumoral= - datorit= prezen\ei saponinelor; - stimulatoare a sistemului imunitar [i antianemic=. Ac\ioneaz= asupra virusurilor herpetice [i gripale, dar [i asupra mai multor specii de Candida; - analgezic= [i antispastic=; - antidepresiv=. Are un bun efect de cre[tere a rezisten\ei la stres at`t din punct de vedere fizic, c`t [i psihic, cre[te ]ncrederea ]n sine [i contribuie la o stare de bine interior. Cum se administreaz=? Pulbere: sublingual, un gram de patru ori pe zi. Tinctur= sau macerat. Exist= [i alte preparate sub form= de capsule sau extracte apoase de diferite tipuri. Dac= ar fi s= rezum=m, v= recomand s= aduce\i ]n via\a dumneavoastr= aceast= plant= [i efectele sale benefice. Vindec= [i v= protejeaz= de multe dezechilibre, cu care se poate confrunta o persoan=. V= ajut= s= tr=i\i, ]n cel mai pur sens al cuv`ntului, alung`nd pe mai t`rziu g`ndul b=tr`ne\ii. Surs=: secretele.com

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Ziua Duhului Sf`nt }nceput ]n pag. 4

poporul lui Dumnezeu cu toate cele necesare, pentru ca via\a duhovniceasc= s= se ]mbun=t=\easc= spre des=v`r[ire [i cu nimic s= nu se ]mpu\ineze din voin\a noastr= pentru a face [i a ]mplini voia lui Dumnezeu. Voi accentua ]n scris anumite rug=ciuni at`t din pravila de rug=ciune la nivel personal, c`t [i din slujbele [i r`nduielile, care se s=v`r[esc de preo\i ]n biseric=. Cunoa[tem cu to\ii rug=ciunea "}mp=rate ceresc, M`ng`ietorule, Duhul Adev=rului, carele pretutindeni e[ti [i toate le ]mpline[ti. Vistierul bun=t=\ilor [i d=t=torule de via\=, vino [i Te s=l=[luie[te ]ntru noi [i ne cur=\e[te pe noi de toat= spurc=ciunea [i m`ntuie[te, Bunule, sufletele noastre". Aceast= rug=ciune se zice la toate r`nduielile [i slujbele, ]ndeosebi, ]nainte de Sf`nta Liturghie, preotul cu m`inile ridicate o roste[te de trei ori. La sfin\irea apei se zice aceast= rug=ciune ca s= se coboare Duhul Sf`nt peste ap=: "}nsu\i, Iubitorule de oameni, }mp=rate, Cel ce ne-ai dat nou= s= purt=m ve[m`nt luminat ca z=pada din ap= [i din Duh, vino [i acum, prin venirea Sf`ntului Duh, [i sfin\e[te apa aceasta", la fel se roste[te de trei ori [i de fiecare dat= preotul face semnul Sfintei Cruci peste ap=, care r=m`ne sfin\it= timp ]ndelungat [i se nume[te agheazm=. La Taina Sf`ntului Maslu (slujba pentru bolnavi), la fel, se ]nal\= o anumit= rug=ciune mai lung=, ]ns= v= voi aminti dou= rug=ciuni mai scurte, la Ectenia Mare: "Pentru ca s= se binecuv`nteze untdelemnul acesta cu puterea, cu lucrarea [i cu venirea Sf`ntului Duh, Domnului s= ne rug=m", poporul r=spunde "Doamne, miluie[te", iar ]n alt loc se zice a[a: "Trimite Duhul T=u cel Sf`nt [i sfin\e[te untdelemnul acesta [i-L d= robului T=u acesta (numele), care se va unge spre izb=vire des=v`r[it= de p=catele lui [i spre mo[tenirea ]mp=r=\iei Cerurilor", dup= care cel bolnav se unge ]n semnul Sfintei Cruci cu untdelemn. La fel se sfin\e[te [i untdelemnul de la sfin\irea casei "...trimite harul Preasf`ntului T=u Duh peste untdelemnul acesta [i ]l sfin\e[te ca s= fie spre sfin\irea locului acesta [i al casei ce s-a zidit pe el [i spre alungarea tuturor puterilor celor potrivnice [i a b`ntuielilor diavole[ti", dup= care se ung ]n semnul crucii pere\ii casei. }ns= una dintre cele

mai importante slujbe, cum este Sf`nta Liturghie unde se sfin\esc Darurile, este aceasta: "}nc= aducem \ie aceast= slujb= duhovniceasc= [i f=r= de s`nge [i Te chem=m, Te rug=m [i cu umilin\= la Tine c=dem: trimite Duhul T=u cel Sf`nt peste noi [i peste aceste Daruri, ce sunt puse ]nainte. {i f=, adic= p`inea aceasta, cinstit Trupul Hristosului T=u, iar ceea ce este ]n Potirul acesta, cinstit S`ngele Hristosului T=u, pref=c`ndu-le cu Duhul T=u cel Sf`nt. Amin. Amin. Amin". Exist= unele m=rturii de la oameni credincio[i, cu o via\= curat=, ale unor preo\i, precum m=rturia vrednicei de pomenire Magdalena din Hrisoleantisa Eghinei - ucenica Sf. Nectarie, care a povestit c=, ]n timpul prefacerii duhurilor, a v=zut cu ochii ei trupe[ti cum "...totul ]n Sf`ntul Altar sa umplut de o lumin= supranatural=, Sf`ntul Nectarie, Sfintele Daruri [i Sf`nta Mas=, to\i erau sc=lda\i [i se pierdeau ]n acea lumin= neobi[nuit=, uimitoare, cald=, extatic= [i orbitoare. Era necreat=, din alt= lume, iar fa\a mea a ]nceput s= lumineze, s= str=luceasc=." Iar Sf. Simion, Purt=torul de Dumnezeu, povestea c= la Herotonie, c`nd era f=cut preot, Arhiereul rostea rug=ciunea din cartea a[ezat= pe capul lui [i, deodat=, a v=zut Duhul lui Dumnezeu, simplu [i f=r= form=, ca lumina str=lucitoare. {i cum se minuna Duhul Sf`nt i-a zis ]n tain=: "Eu vin ]n acest chip la to\i profe\ii, apostolii [i sfin\ii [i la to\i ale[ii lui Dumnezeu din zilele de ast=zi, mai ales, la Sf`nta Jertf=, ca [i la celelalte Taine ale Bisericii, pentru c= eu sunt Duhul lui Dumnezeu cel Sf`nt, a C=ruia este slava [i puterea ]n veci. Amin". Iat=, dragii mei, puterea Duhului Sf`nt, care dore[te s= aib= o continu= prezen\= ]n fiin\a noastr= [i ]n Biseric=, doar depinde de noi c`t [i cum va lucra ]n noi, pentru c= Duhul Sf`nt se ]ndep=rteaz= de la noi din momentul c`nd p=c=tuim [i ne ]mpotmolim ]n noroiul poftelor spurcate [i a patimilor. Este de datoria noastr= s=-L chem=m din nou s= s=l=[luiasc= ]n noi, ]ns= pentru aceasta trebuie s= cur=\im (trupul [i sufletul) de toat= ]ntin=ciunea printr-o sincer= poc=in\= [i o lep=dare de cele rele [i a[a vom face din trupul nostru Biseric= a Duhului Sf`nt [i vom gusta din roadele Duhului, care sunt: bun=tatea, pacea, bl`nde\ea, credin\a, ]nfr`narea poftelor. Deci, fra\ilor, dac= tr=im cu Duhul, cu Duhul s= [i umbl=m.

Ambrozia, un pericol pentru s=n=tate Iurie COJOCARI, inspector superior, Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina

}n ultimii ani, pe teritoriul raionului Rezina, o r=sp`ndire extins= a c=p=tat planta ambrosia artemisiifolia, denumit= popular [i iarb= de paragin=, iarba p`rloagelor sau floarea pustiei. Ambrozia (Ambrosia) face parte din familia Asteracee, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. Ambrozia este o plant= care cre[te pe marginea drumului sau pe terenurile l=sate p`rloag=, cre[te ]n gr=dini, ]n culturile de cereale [i de florea-soarelui, [i este extrem de periculoas=. Polenul acestei plante, purtat de v`nt, provoac= polinoze, astm, la sf`r[itul verii-]nceputul toamnei este unul dintre factorii agravan\i ai astmului bron[ic. O singur= plant= matur= poate elibera p`n= la 8 miliarde de gr=un\e de polen (20 microni ]n diametru) [i p`n= la 30000 de semin\e, care ][i p=streaz= calit=\ile germinative timp de 40 de ani. }n culturile agricole prezen\a buruienii cauzeaz= pierderi semnificative de recolt=. Combaterea plantei O prioritate pentru Moldova, dup= exemplul altor \=ri europene, trebuie s= devin= nivelul de con[tientizare a popula\iei

de combatere a buruienii, prevenirea r=sp`ndirii [i introducerii ]n zone neinfestate [i monitorizarea. Odat= cu observarea speciei ambrosia artemisiifolia [i altor specii de ambrozie, este necesar= suprimarea/eradicarea nemijlocit= a plantei, prin: - smulgere din r=d=cin= sau t=iere repetat=, cel pu\in de trei ori, ]nainte de ]nflorire, pentru a nu provoca dispersia polenului; - eradicarea prin lucr=ri agricole, ca de exemplu s=pat - pra[ila manual=, t=iat - cosit manual sau mecanic, lucrarea cu grapa cu discuri, lucrarea cu combinatorul; - t=ierile frecvente sunt foarte eficiente. Ambrozia poate fi controlat= cu succes folosind [i erbicide: - pe terenurile necultivate ]n primul stadiu de dezvoltare a plantei (p`n= la ]nflorire) se permite aplicarea erbicidelor preparate care con\in substan\a activ= (s. a.) Glifosat; - substan\ele la care este sensibil= aceast= buruian= sunt preparatele care con\in s. a.-2,4-D sare de dimetil amin= [i Dicamba, imazetapirul, pendimetalinul, metaclorul@, clorsulfuronul, tifensulfurolul [. a., conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar [i al fertilizan\ilor, permise pentru utilizare ]n Republica Moldova. Atentie! Alergia la ambrozie este sezonier= [i

const= ]n: str=nut ]n salve, prurit nazal, ocular [i faringian, obstruc\ie nazal=, rinoree apoas=, secre\ii postnazale, ]nro[ire a ochilor, tuse seac=, wheezing [i dispnee, ]n special diminea\= [i sear=, urtic=rie. Aten\ion=m c=, conform prevederilor art. 35, alin. (1), lit. a) [i b) al Legii nr. 228 din 23.09.2010 cu privire la protec\ia plantelor [i la carantina fitosanitar=, ]n procesul de cultivare a plantelor, persoanele fizice [i juridice, indiferent de tipul de proprietate [i forma juridic= de organizare, sunt obligate s= efectueze cercetarea sistematic= a sem=n=turilor [i a planta\iilor, realizarea de m=suri fitosanitare ]n scopul prevenirii apari\iei [i disemi-

n=rii organismelor d=un=toare. Totodat=, conform art. 189, alin. 2 al Codului Contraven\ional al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 218 din 24.10. 2008, omiterea ]ndeplinirii la timp sau ]nc=lcarea ]n mod inten\ionat de c=tre de\in=torii de terenuri a m=surilor obligatorii privind combaterea d=un=torilor de carantin=, a agen\ilor patogeni ai bolilor de plante [i a buruienilor, se sanc\ioneaz= cu amend= de la 3 la 12 unit=\i conven\ionale, aplicat= persoanei fizice, cu amend= de la 24 la 48 de unit=\i conven\ionale, aplicat= persoanei cu func\ie de r=spundere, cu amend= de la 48 la 90 de unit=\i conven\ionale, aplicat= persoanei juridice.

Cartofi noi la cuptor cu m=rar [i unt Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU

Bun= ziua, dragi pofticio[i. Ast=zi am preg=tit o nou= re\et= pentru dumneavoastr= - cartofi noi la cuptor cu m=rar [i unt. Odat= preg=ti\i, devin moi, fini [i foarte delicio[i. Sper s= v= plac= aceast= re\et= [i s= o preg=ti\i cu pl=cere. Redac\ia "Farul Nistrean" v= dore[te s= ave\i ]n continuare o zi c`t mai gustoas=!

cartofi noi (de dimensiuni unt; - 3 linguri de ulei de Ingrediente: mici spre medii); - 1,2 kilograme de - 100 de grame de m=sline; - 4-5 c=\ei de usturoi; - 2-3 crengu\e de cimbru; - o m`n= de m=rar proasp=t; - sare [i piper dup= propriul gust. Mod de preparare: - pune\i cartofii cu coaj= [i sp=la\ii bine ]ntro crati\= cu ap= rece [i ad=uga\i 2 linguri\e de sare. Aprinde\i focul [i din moment ce apa a ]nceput s= clocoteasc=, fierbe\i cartofii circa 15 minute. }ntre timp: - pune\i la foc mic un ceaunel [i pune\i ]n el untul, c=\eii de usturoi pu\in zdrobi\i, crengu\ele

de cimbru, ulei de m=sline [i amesteca\i-le lent p`n= untul se tope[te, dup= care lua\i ceaunul de pe foc; - dup= ce cartofii au fiert, scurge\i-i bine de ap= [i pune\i-i ]ntr-o tav= de copt. Scoate\i crengu\ele de cimbru din untul topit [i turna\i-l peste cartofi; - condimenta\i cu sare, piper [i mi[ca\i tava ]n a[a fel, ]nc`t cartofii s= se acopere pe toat= suprafa\a cu unt [i condimente; - coace\i cartofii la cuptorul pre]nc=lzit la 200 de grade C cu regim ventilator circa 20 de minute. Deschide\i u[a cuptorului din c`nd ]n c`nd [i unge\i cartofii deasupra cu unt. }n a[a fel o s= ias= mai aurii; - scoate\i cartofii din cuptor, pres=ra\i-i cu m=rar proasp=t tocat, ardei chili dup= preferin\= [i servi\i-i cu pl=cere. Poft= bun=! Surs=: valeriesfood.md

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

Poetul Ion Cotovi\chi este originar din raionul nostru. Stabilit ]n capitala \=rii, Chi[in=u, ori de c`te ori are posibilitate, revine pe paginile "Farului Nistrean" cu un g`nd bun [i frumos pentru cei deacas=, din raionul s=u de ba[tin=. Dar, cu o

pl=cere [i dedica\ie deosebite, d=ruie[te, ]n prag de var=, poezii copila[ilor. Acest 1 iunie nu este o excep\ie. Dragi copii, m=mici, t=tici [i bunici, lectur= pl=cut= v= dorim, ]mpreun= cu autorul, care [ia tr=it copil=ria ]n satul Cini[eu\i.

Poezii pentru copila[ii de acas= F`nt`na Toat= ziua la f`nt`n= Cu c=ld=rile ]n m`n=, Vin cei mici [i vin bunei Dup= ap= vin to\i ei. {i f`nt`na, ]n t=cere, Le d= ap=, cu pl=cere, Limpede, r=coritoare C`nd e ar[i\a cea mare. Fie iarn=, fie var=,

De cu zori [i p`n=-n sear= Le d= ap=, le d= ea Limpede, ca lacrima. Dac= vii pe la f`nt`n=, Las= c=ldarea din m`n=, Te ]nchin= [i f=-\i cruce, Ea doar via\= ne aduce.

Care din noi e murdar=?

Ion COTOVI|CHI

Casa p=rinteasc= Oriunde te-ai duce, Oriunde-ai fi, La casa p=rinteasc= Mereu vei veni. Vei veni pe ape, Vei veni ]n zbor, Vei veni, ]ntruna, Pe aripi de dor. Chiar s= fie toate C=ile ]nchise, Vei veni acas= Prin [oapte, prin vise.

Cine? Plopu-mi zice: - Na\i-o bun=, Mi-a adus v`ntul furtun=. Dar cine-o s= vin=, oare, S=-mi aduc= zi cu soare?

Lenea

Lenea vine pe la mine, Dar cine-o aduce, cine? Ea doar singur= nu vine, C=-i lenoas= ca [i mine.

Toamn=

Nu mai ard de-acuma maci, Flutura[ii nu mai zboar= {i, nep=s=tor, se plimb= V`ntul rece pe afar=. C`te-un stol de p=s=rele Trece-n zbor, ca o s=geat=, Cu un g`nd s-ajung= vara, Care-a fost aici, odat=. Cerul ]nnegrit la fa\= De-abia ][i mai re\ine Lacrima, de sc`rb=, care, Pe obraz, gr=bit=, vine.

Cartea vie\ii Mo[ Chiric= [tie multe, Dar de unde el le [tie? Doar nu l-am v=zut vreodat=, S= citeasc= ori s= scrie. C`nd l-am ]ntrebat o dat=, El, sucind col\ul must=\ii, Mi-a r=spuns z`mbind: - Copile, Am citit, doar, cartea vie\ii.

Unde e[ti, copil=rie? Diana Sava DARANU|A

Copil=ria

Ru[inosul - Ce-i cu tine, m=i F=nic=, Noi ]nc= nu ne-am pornit La spital, dar tu, de-acuma, Te-ai [i pus r=u pe bocit. - Pl`ng acas= eu mai bine, La medic mi-a fi ru[ine.

Scrisoric=

- Ce faci, dragul meu Petric=? Mi-a spus mie, ]ntr-o var=, - Scriu bunic=i scrisoric=. S= nu ies murdar=-afar=, - Dar de ce nu-i scrii scrisoare? C-o s=-mi spun= }n rochi\= de m=tase cu buline colorate, lumea cioar=. - Am s=-i scriu c`nd cresc mai mare. Alergam prin troscot verde, pe c=r=rile cr=pate. - Care e din noi murdar=, {i eram mai mult descul\=, Eu sau tu, stimat= cioar=? nu-mi p=sa de n-am sandale, C`nd st`rneam pe drumuri colbul [i c=\ei din mahalale. Marele ]mp=rat C=utam "colacul babei" pe sub gard [i prin ograd=, La un mare ]mp=rat L-a servit [i l-a cinstit {i rupeam susanu-n dou= ca s=-l ]ndulcesc A intrat azi un g`ndac. {i ]n lini[te-au vorbit. ]n grab=... A intrat un mic g`ndac, C=ci m=re\ul ]mp=rat Da, smulgeam din to\i copacii fructe verzi F=r= de pantofi [i frac. Era tot, doar, un g`ndac, [i poame acre, Dar, m=re\ul ]mp=rat Era tot a[a g`ndac Le-adunam pe toate-n poal=... erau mare bun=tate! L-a primit, l-a salutat, Ce n-avea pantofi [i frac. Scotoceam pe mal de r`p=, c=utam comori ascunse Logic= {i, crez`ndu-m= o z`n=, ascundeam la s`n broscu\e... L-a prins lupul pe ima[, Nu sc=pa de m`ngìere nici pisic= [i nici cìne, Dragoste reciproc= Ast=zi, pe un iepura[. I-aduceam pe to\i acas= [i-i hr=neam pe-ascuns Un \`n\ar, ]n zi de var= De muzica lui u[oar=, S=-l m=n`nce cu pìne... {i-a luat a lui vioar= L-a-nghi\it pe muzicant, r=u ]i pare, La bunica ]n gr=din= m-ascundeam prin p=pu[oi, {i-a pornit-o ]nspre lac L-anghi\it chiar S=-l lase R=t=cindu-m=, adesea, nu g=seam drumu-napoi. S=-i c`nte la un brotac, cu vioar=, de foame moare. }mpleteam cosi\e multe din m=t=suri de [tiule\i Iubit tare de \`n\ari Zic`nd: - S= m= ier\i, {i-mi f=ceam p=pu[i frumoase, Pentru ochii lui cei mari. te rog, pe mine, Leul f=r= leu s= m= laud la baie\i... Dar brotacul, ]nc`ntat Nu pot tr=i f=r= tine. Mi se pl`nge azi un leu: De copacul cel de [orcov ]mi pl=cea s= m= apropii, Dar aveam un fel de fric=, - Ia s=-mi spui, Problema s= nu dau de "calul popii"... ce fel de leu Mi se pl`nge azi un rac: Coase haine pentru mine. Sunt [i eu acuma, oare, Fructele erau gustoase, r=m`neau mereu pe din\i, - N-am cu ce {i de-aceea m= cufund Dac= n-am ]n buzunare M= uitam cu "ochi-n patru" s= nu dau peste omizi. {i eram a[a de m`ndr= cu cire[e la urechi, s= m= ]mbrac, }n n=mol [i stau la fund. Nici un leu, Fiindc= nu poate, C=ci ]mi este [i ru[ine m=car de zare? }mpleteam din flori coroane, flutur`nd din sfoare vechi! doar nimeni, Cine umbl= gol ca mine? {i c`nd m= ruga bunica, ]mi p=rea ceva normal, Secretul S= alerg cu c=ld=ru[a... dup= baleg= de cal... P=ianjenul Ursului ]i place mierea, Mai furam c=p[uni mustoase c`te-o dat=... la vecini, Un p=ianjen de o floare Fiindc=, zice, la o floare Dar nu spune nim=nui, C= erau un pic mai coapte [i mai bune la str=ini... S= nu afle vreo albin=, {i c`nd mama m`nioas= m= striga cu-at`ta zor, {i-a prins plasa fin=, mare O s= vin= fiecare, {i-a[tepta, cu r=bdare - Dar la mine, dar la mine C= e vai de capul lui. I-aduceam din scai buchete [i credeam Cum se va prinde, oare? O rud=-n osp=\ nu vine. {i de pe[te lui ]i place c=-s dalbe flori... El o spune ori[icui Doamne, buni erau v=rzarii cei cu vi[in= aleas=, Pe[tele, chiar de-l aude, Ne-ntreceam la ploi de s`mburi Oaspete nepoftit Ce poate s=-i fac= lui? cu amicii dup= cas=. Nu ]l v=d [i nu-l aud, U[a tot e ]ncuiat= Aveam urme de pl=cinte de la gur= la urechi, Dar ]l simt eu, {i-apoi ca s= {i purtam o p=l=rie dintr-o frunz= de curechi... foarte bine vin=-ncoace, Dar ]n rest eram cuminte, ajungeam ]n v`rf de nuc, {i de-at`ta nu-n\eleg, Nu l-am poftit vreodat=. S= cobor ]mi era team=, ]ns= nu [i s= m= urc... Frigu-n cas= Unde e[ti, tu, var= cald=, Cu umbrela [i cu perna m= g=sea ]n vie mama, cum de vine? Vin mai iute, iar ]ncoace, C`nd, pitit= pe sub tufe, ]mi f=ceam c=su\e vara... Doar sunt C= de nu vii, frigu-acesta M=-ntreceam ades cu v`ntul c`nd s= [uier geamurile-nchise, }nghe\at= m= va face. m=-nv=\am {i din s`mburi de caise [uieracuri me[teream... Necazul }mi f=ceam tartine-alese din pìnic= cu z=har, - De ce, vulpe, N-am ]n cas= {i-a[teptam s= vin= cioara s=-i aduc niciodat= de m`ncare. un dinte-n dar... N-ai la cas= tu l=cat=? Dar pe mine de m= ia, R=scoleam prin poie\ic=, prin cuibare, dup= ou= Poate doar Doar necaz el va avea. s=rea ]n cap coco[ul cu picioarele-am`ndou=! Casa furnicii {i-mi vreun ho\ intra G=inu[a Nu eram fricoas= fat=, doar pu\in, poate oleac=... S=-\i fure averea ta. ca s=-mi creasc= Ploaia vine, ploaia mare, {i-alergam ]n rù de lacrimi la bunica, s= m= scoat=! - Ce s=-mi fure, Pe mine Fuge-acas= fiecare, Am c`ntat [i la chitar= din vioara lui bunicul... c`nd eu zare, s= m= hr=neasc=. Numai harnica furnic= {i i-am piept=nat arcu[ul, s= v=d unde-i sc`r\ìtul?! S-a ascuns Spuneam numai adev=rul cu ochi negri de c=rbuni sub frunza mic=: {i-ascundeam cu palma ceafa unde-i Las-s= plou= c`t o vrea, "groapa cu minciuni". Ast=zi frunza-i Num=ram pe bolt= stele ce dorin\ele vegheaz= casa mea. C`nd amurgul cel de basme licuricii lumineaz=. Chiriecii erau sfetnici, ce c`ntau sub clar de lun= Vis=torul {i m= trimiteau acas= cu un mar[ de noapte bun=... Ar ie[i, s= patineze {i treceam ca eroina pragul casei p=rinte[ti Cu patinele pe ghea\= Unde mama, sup=rat=, ]mi da pilde din pove[ti... Nicu[or, dar cum {i pe fonul de mustrare ca o muzic= curat=, s= ias= Eu f=ceam bulbuci din spum= Dac= nasul ]i ]nghea\=. ]n ligheanul cel cu ap=... {i de-aceea st= ]n cas= Azi, mi-aduc aminte gustul r=s=ritului de var= Pe cuptor [i tot viseaz=, {i m=rarul din pl=cinte, [i pelinul cel de \=r=... C= e var= c=lduroas=, A plecat copil=ria... {i, z`mbind, s-a dus departe Iar el patineaz=. }n rochi\= de m=tase cu buline colorate... - Ai putea [i tu fi cioar= De n-ai fi a[a murdar= Co\ofene-i zice-o cioar=, Coco\at= sus pe-o bar=. - S= m= ier\i, tu, m=tu[ic=, }ns=, draga mea m=mic=,

Nr. 20-21 (64-65), 01 iunie 2018

La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! a vie\ii, urmat= de fericire, bucurii [i voie bun=. Fie ca [i de acum ]ncolo s= ave\i parte de sus\inere [i ajutor din partea celor apropia\i, de ]n\elegere V= adresez sincere felicit=ri cu [i receptivitate [i toate visele s= deviprilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. n= realitate. Fie ca atmosfera de s=rb=toare sCu toat= stima, Eleonora GRAUR, o ave\i ]n suflet ]ntotdeauna, fie ca pre[edintele raionului Rezina ceea ce dori\i s= Vi se realizeze neap=rat. S= ave\i parte de stim= [i recuno[tin\= din partea oamenilor, iar colegii [i cei apropia\i s= V= susDrag= prieten= Lilia {ve\ \in= ]n toate ]nceputurile frumoase. din Lipceni! La mul\i ani [i succese ]n toate! Cel mai frumos buchet de flori, ]n-

Stimate omagiat Alexandru Ucrainciuc din Rezina!

Urmele r=zboiului vii [i ast=zi ]n inimile eroilor

Cu tot respectul, Eleonora GRAUR, rourate cu s=n=tate, bucurii, fericire pre[edintele raionului Rezina [i bun=stare \i-l adres=m ]n zi de s=r-

b=toare. }\i dorim s=-\i curg= drumul vie\ii lin, iar soarta s=-\i ofere cel mai frumos destin. Realiz=ri frumoase ]n Felicit=ri pentru activitate, putere [i r=bdare de a ]nLilia Rusnac din Rezina! vinge greut=\ile. S= ai satisfac\ie de la }n zi de s=rb=toare, aniversarea zi- via\=, iar ]n familie - bun=stare. La lei de na[tere, vin c=tre Dumneavoastr= mul\i ani! cu cel mai frumos buchet de flori, Cu toat= stima, familia VISLOVSCHI ]nr=mate ]n cuvinte de felicitare. V= doresc s= ave\i ]n via\= tot ce-i mai pre\ios pentru om - s=n=tate, fericire, lini[te sufleteasc=, prieteni adev=ra\i Cordiale cuvinte ]n preajm=. {i s= V= reu[easc= toate de felicitare pentru Elena ideile [i proiectele, at`t ]n plan profeZugrav, consilier local sional, c`t [i familial. Mul\i ani frumo[i!

]n Saharna Nou=!

Cu profund respect, Eleonora GRAUR, Stimat= omagiat=! Cu prilejul s=rb=pre[edintele raionului Rezina toririi zilei de na[tere, V= transmit cu-

vinte de felicitare [i ur=ri selecte. V= doresc ca ]ntotdeauna s= ave\i parte de ]mpliniri frumoase. O via\= ]ndelunUr=ri selecte pentru s=rb=toritul Marcel Rusu gat= [i fericit=, energie [i optimism, stimat= s=rb=torit=! S= l=sa\i ]n urm= din Rezina! numai fapte frumoase, iar g`ndurile La frumoasa ]mplinire de ani, un pentru viitor s= V= fie nobile. orizont frumos al b=rb=\iei, V= adresez Cu respect, Maria MACRII, alese ur=ri de bine. Vreau s= V= [tiu primarul de Saharna Nou= mereu binevoitor, ]n\elept, responsabil, cu spirit de ]nving=tor [i suflet mare. V= doresc o via\= plin= de elan tineresc, mult= s=n=tate [i multe succese. Felicit=ri pentru S= V= ]nso\easc= ]ntotdeauna bucuria s=rb=tori\ii Vasile de a tr=i [i satisfac\ia planurilor realiGoncearenco din zate. Gordine[ti [i Valeriu Mursa La mul\i ani! Cu profund respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Stimate omagiat Valentin Botnari din Rezina! Cu mult respect V= felicit cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. V= doresc ca viitorul s= V= fie luminos [i s= ave\i parte de multe realiz=ri. S=n=tatea durabil= s= V= fie component=

din Trife[ti!

S= ne fi\i s=n=to[i, puternici [i binevoitori ]nc= mul\i ani ]nainte. S= cunoa[te\i numai bucurii ]n via\=. S= ave\i parte [i ]n continuare de multe puteri [i energie creatoare, de sus\inere din partea celor dragi [i de multe, multe succese. }ngerul p=zitor s= v= fie mereu ]n preajm=, iar Dumnezeu s= v= binecuv`nteze ]n toate ]nceputurile frumoase. Cu respect, membrii OT Rezina a PDM

}ntreruperi programate de SA "REDNord" pentru 04-08.06.2018, Rezina }n leg=tur= cu reconstruc\ia liniilor electrice (demontarea liniei vechi [i montarea liniei noi), se va ]ntrerupe energia electric=: 04-08.06.2018: satul Stohnaia (par\ial). }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, se va ]ntrerupe energia electric=: 04 iunie 2018: satul Pripiceni (par\ial) - 09:00-17:00; 05 iunie 2018: satul Peci[te (par\ial) - 09:00-17:00; 06 iunie 2018: satul Pripiceni (par\ial) - 09:00-17:00; 07 iunie 2018: satul Cog`lniceni (par\ial) - 09:00-17:00; 08 iunie 2018: satul Bu[=uca (par\ial) - 08:30-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-42-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.

Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537

Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI

}nceput ]n pag. 13

unor plante lumea murea, chiar nici nu le ajungeau la to\i. }n anii 1947-1948, c`nd ]n familia lor se n=scuser= deja doi copii, nu ajungea m`ncare, nu ploua [i gr`ul sem=nat cre[tea r=u. Via\a era foarte grea, primii doi copii erau c`t pe ce s= moar= de foame... Dar au dat ploile [i situa\ia s-a schimbat ni\el ]n bine. }n anii 1947-1956, ]n familia lor sau n=scut 5 copii: 2 fete [i 3 b=ie\i. Peste ani, copiii s-au c=s=torit [i familia s-a m=rit, fiind unit= [i prietenoas=. }n prezent str=bunicii meu au 11 nepo\i, 25 de str=nepo\i [i 3 str=str=nepo\i. Erau multe de f=cut ca satul s= revin= la via\=. Dup= r=zboi str=bunicul sa angajat la lucru, ]n colhoz, unde a trudit vreo treizeci [i cinci de ani. }n acest timp a fost trimis s= fac= studii, ]ns= s=n=tatea nu-i permitea [i de aceea n-a reu[it s= le finalizeze. A fost ]ncadrat ]n grad de dizabilitate [i a ie[it

la pensie la 50-55 de ani. Fiind la odihna binemeritat=, [i-a consacrat via\a familiei. }i pl=cea mult s= munceasc= la p=m`nt, s= vad= roadele muncii sale. Pe parcursul vie\ii a s=dit vii [i livezi, [i-a ajutat copiii s=-[i construiasc= casele... De-acum c`\iva ani el nu mai poate face nimic, dup= cum ne spune, nul mai ascult= picioarele. Str=bunica Eudochia ]i poart= de grij= cum poate, fiind [i ea ]n v`rst= de 91 de ani. An de an ne ]nt`lnim pentru a-i comemora pe cei c=zu\i la datorie, ]ns= de cinci ani str=bunicul meu n-a mai participat la serbarea zilei de 9 Mai, Ziua Victoriei. De mul\i ani, din cauza s=n=t=\ii precare, el nu a mai ie[it din curte, dec`t la ]nmorm`ntarea feciorilor s=i... Fiind ultimul veteran de r=zboi, r=mas ]n via\= ]n satul Cini[eu\i, ]l cinstim [i ]i mul\umim pentru pacea, pe care ne-a adus-o cu pre\ul propriei s=n=t=\i.

}n aceste zile cernite de profunda triste\e cauzat= de trecerea ]n }mp=r=\ia Cerurilor a tat=lui-socru Alexandru, colectivul Liceului teoretic "Ion Creang=" din Cuiz=uca ]mp=rt=[e[te durerea pierderii irecuperabile, tr=it= de primarul Ion |urcan, [i ]i exprim= at`t dumnealui, c`t [i familiei ]ndoliate, cele mai sincere condolean\e. Dumnezeu s=-l ierte pe r=posat [i s=-l a[eze ]n loc luminat, ]n loc cu verdea\=, unde nu este durere [i nici ]ntristare, ci doar via\= f=r= de sf`r[it. Trist= [i dureroas= este desp=r\irea de fiin\a drag=. }n momente de mare triste\e, cauzat= de trecerea la cele ve[nice a socrului/tat=lui Alexandru, angaja\ii prim=riei Cuiz=uca exprim= sincere [i profunde condolean\e familiei primarului - Ion [i Tatiana |urcan. Fie-i \=r`na u[oar= r=posatului, Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace, iar cei ce i-au cunoscut vorba [i fapta s=-l pomeneasc= numai de bine. Colectivul Centrului de S=n=tate Rezina, cu mult= compasiune [i regrete, este al=turi de dna Silvia Popov ]n marea-i durere sufleteasc=, cauzat= de trecerea ]n nefiin\= a surorii Emilia, [i-i exprim= cele mai profunde condolean\e. Dumnezeu s-o ierte pe r=posat=, s=-i fie \=r`na u[oar=, ve[nic= [i luminoas= amintirea.

Mica publicitate *V`nd apartament ]n ora[ul Rezina, str. 27 August, 44/63 (et. 7). Mobilat. Pre\ul - 20000 de euro sau u[or negociabil. Telefon mob.: 069653638. *V`nd apartament cu 2 od=i ]n ora[ul Rezina, str. P=cii, etajul II. Pentru mai multe detalii, apela\i la num=rul - 060607990. *V`nd apartament cu 2 od=i ]n or. Rezina, str. Voluntarilor. Telefon de contact: 069112689; (0254) 48-6-19.

Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com

Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 611. Tirajul: 2020 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.