Pag. 2, 5
Rezinenii plini de emo\ii ]n urma Zilei Interna\ionale a Dansului Monitorizarea electronic= alternativ= de deten\ie
Pag. 3, 4
Pag. 6 Gr=dini\a de copii din Pripiceni-R=ze[i va fi renovat= Nu imortalizeaz= chipuri [i emo\ii, ci‌ cl=diri istorice!
Andrei B`zgan: "Noi nu coacem p`ine obi[nuit=. Noi coacem p`inea pe care o \inem minte cu to\ii - cea din copil=rie"
G`nduri care impresioneaz= "To\i oamenii se aseam=n= prin cuvinte. Numai faptele ]i deosebesc." MOLIERE
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 17 (108), 03 mai 2019 Bucuria pascal=, de fiecare dat=, inund= inimile [i ]ntreaga fiin\= cre[tin=. {i ]n acest an, prin vrerea lui Dumnezeu, ne bucur=m din plin de sacrul eveniment, care vine s= ne aminteasc= de jertfa Fiului Omului, ce ne-a oferit [ansa de m`ntuire, de via\=
ve[nic=. Evident c= epicentrul marii s=rb=tori ]l constituie participarea la }nviere, ]ns= clerul, cre[tinii no[tri [tiu s= exprime [i s= aduc= drept ofrand= lui Hristos cel }nviat inimile lor curate, dar [i diferite manifest=ri cultural-artistice [i religioase.
"‌Lui Iisus, lui Iisus, care via\= ne-a adus..." Aculina POPA
Soare, bucurie, pasc=, cozonaci, ou= ro[ii, c`ntece pascale [i lume mult=, toat= cu Lumina }nvierii pe fa\= [i ]n suflet. A[a a trecut a treia zi de Pa[ti la M=n=stirea |`pova din raionul Rezina sub ]nsemnul Festivalului raional al c`ntecului popular pascal "Hristos a }nviat!". Mul\ime de oaspe\i, turi[ti, pelerini, localnici, clerici ai Protopopiatului Rezina au savurat din atmosfera extraordinar= a acelei zile. }n debut, frumoasa [i pl=cuta lui Dumnezeu lucrare a fost binecuv`ntat= de c=tre mai mul\i preo\i din Protopopiatul Rezina, nelipsite fiind nemuritoarele cuvinte ale Imnului pascal - "Hristos a }nviat din mor\i/ Cu moartea pre moarte c=lc`nd/ {i celor din morminte/ Via\= d=ruindule". Apoi, arhimandritul Serafim, stare\ul M=n=stirii "Adormirea Maicii Domnului" din |`pova, salut`nd cre[tine[te toa-
t= lumea, a \inut s= men\ioneze bucuria pe care o tr=ie[te, privind la oamenii din curtea sf`ntului l=ca[, cre[tini cu adev=rata credin\= ]n suflet, cu dragoste pentru tradi\iile populare de Pa[ti, pentru c`ntecul pascal. "Se bucur= sufletele str=mo[ilor no[tri, pleca\i la ceruri, v=z`nd cum pe p=m`nt, prin fiii [i fiicele lor, continu= s= tr=iasc= valorile pe care le-au l=sat urma[ilor", a men\ionat ]n context arhimandritul Serafim, mai dorindu-le oamenilor de cultur= s= aib= parte de bucurii at`t duhovnice[ti, c`t [i omene[ti, care vin din partea apropia\ilor, din partea celor dragi. Iar Bunul Dumnezeu s= le dea s=n=tate mult= pentru a putea s=-[i duc= cu bucurie, prin ani, talentul cu care sunt ]nzestra\i. Dna Angela Racu, [eful Sec\iei Cultur= Rezina, le-a mul\umit tuturor celor care au venit s= savureze din splendorile Festivalului, dar [i arti[tilor, care urmau s= interpreteze c`ntece populare pascale, sl=vindu-L pe M`ntuito-
rul, "de va r=suna aceast= vale a |`povei [i b=tr`nul Nistru se va bucura de toate c`ntecele minunate, pe care le ve\i aduce ]n scen=". Totodat=, a lansat ]ndemnul de a ne cinsti mereu p=rin\ii, portul tradi\ional, valorile [i esen\ele neamului nostru. Iar dl Vasile Gobjil=, pre[edintele raionului Rezina, [i-a exprimat dorin\a ]n felul urm=tor: "Cuvintele pe care le ve\i spune ]n aceast= zi s= fie auzite ]n ]ntreg raionul - de la Tarasova p`n= la Lalova, Stodolna, de la Rezina p`n= la Me[eni, poate
chiar de la Naslavcea la Giurgiule[ti, de la Nistru p`n= la Prut [i, de ce nu, de c=tre to\i cre[tinii din lume". {i dl Mihail Gotornicean, primarul comunei Lalova, pe teritoriul c=reia se afl= M=n=stirea |`pova, un sat cu o istorie milenar=, interesant= [i bogat=, a salutat participan\ii, dorindu-le succese frumoase. Dna Eleonora Graur, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova, prezent= [i dumneaei la Festival, a men\ionat cu bucurie c= a devenit deja tradi\ie desf=[urarea, ]n a treia zi de Pa[ti, a Festivalului c`ntecului populat pascal ]n raionul nostru. "Faptul ne d= oportunitatea ca s= ne promov=m nu doar raionul, valorile culturale, ci [i valorile cre[tine, promovate de oamenii raionului, care le p=streaz= cu sfin\enie [i le perpetueaz=. Acest festival, care se desf=[oar= azi ]n acest loc sf`nt, este unul ce ne d= bucurie sufleteasc= tuturor, lini[te Sf`r[it ]n pag. 5
Dragi rezineni, mult stima\i veterani! Cu prilejul Zilei de 9 Mai - Ziua Victoriei [i a Comemor=rii Eroilor c=zu\i pentru Independen\a Patriei v= adresez sincere felicit=ri [i ur=ri de s=n=tate, putere de via\=, bucurii [i prosperitate. An de an, s=rb=torim ziua de 9 Mai ]n memoria celor, care au luptat ]n cel de-al II-lea r=zboi mondial, asigur`nd un viitor pa[nic pentru noi [i urma[ii no[tri. Faptele de eroism, sacrificiile [i curajul participan\ilor la r=zboi au fost decisive pentru ob\inerea Victoriei, iar numeroasele vie\i omene[ti c=zute pe c`mpul de lupt= nu ne pot l=sa indiferen\i nici ast=zi, f=c`ndu-ne s= con[tientiz=m at`t consecin\ele devastatoare ale conflagra\iei mondiale, c`t [i necesitatea conjug=rii eforturilor pentru evitarea unor asemenea conflicte pe viitor. Sincere mul\umiri celor, care au depus toate eforturile pentru a asigura un viitor lini[tit [i pa[nic pentru noi [i genera\iile viitoare, celor care au luptat pe liniile frontului ]ntru fericirea noastr=. Demnitatea, patriotismul [i voin\a Dumneavoastr= constituie pentru noi un exemplu demn de urmat. Stima\i rezineni! Ziua de 9 Mai poart= o semnifica\ie dubl=, fiind marcat sf`r[itul celui de-al doilea r=zboi mondial [i Ziua Europei. O zi dedicat= istoriei unui continent care a d=ruit un model de cultur= [i de civiliza\ie, un model de solidaritate, de dialog [i de colaborare pentru binele comun. }n acest context, a[ dori s= aduc felicit=ri tuturor cet=\enilor, ur`ndu-le pace, solidaritate [i realiz=ri remarcabile ]n toate domeniile. Lini[te [i pace ]n casele [i ]n sufletele Dumneavoastr=! Cu profund respect, Vasile GOBJIL+, pre[edintele raionului Rezina
Dragi locuitori din circumscrip\ia nr. 13 Rezina-{old=ne[ti! Ziua de 9 mai este o istorie care trebuie s= fie spus= [i care trebuie s= se fac= auzit=, c=ci milioane de oameni au murit ]n acel r=zboi contra fascismului pentru ca s= se poat= na[te o nou= via\= interna\ional=. Memoria acelei perioade dramatice este ]ntip=rit= nu doar ]n paginile istoriei, ci [i ]n soarta multor familii, ]n sufletele buneilor [i str=buneilor no[tri, ]n sclipirile focului ve[nic, dar [i ]n inimile noastre, ale celor care ]n\eleg tragedia acelor vremuri. Manifest=m ]nalt respect pentru eroismul celor care au c=zut pe c`mpul de lupt=, care au \inut piept du[manului, celor care au contribuit la f=urirea victoriei comune ]n spatele frontului. Dumneavoastr= a\i pl=tit un pre\ greu, incalculabil, pentru realizarea victoriei. S=rb=torim ast=zi victoria [i unitatea ]n toat= Europa, c=ci bunul cel mai de pre\ al unei \=ri este pacea prelungit=. Stima\i veterani din raioanele Rezina [i {old=ne[ti, v= doresc s=n=tate [i lini[te sufleteasc=. Dumneavoastr= sunte\i eroii no[tri! Iar cu prilejul Zilei Europei v= doresc pace, bun=stare [i realizarea aspira\iilor europene! Cu deosebit= considera\ie, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
2
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
Monitorizarea electronic= alternativ= de deten\ie Monitorizarea electronic= a fost introdus= prima dat= ]n Germania, ]n 2011, ca r=spuns la o decizie a Cur\ii Europene a Drepturilor Omului, care a considerat c= anumite forme de deten\ie preventiv= contravin legii privind drepturile omului. Printre \=rile europene, care au implementat cu succes monitorizarea electronic=, se num=r=: Luxembourg, Lituania, Marea Britanie, Austria, Norvegia, Bulgaria, Finlanda, Estonia, Danemarca, Slovacia, Polonia, Noua Zeelanda, Turcia, Fran\a, Spania, Suedia, |=rile de Jos, Bosnia etc. Lilia RUSNAC, [eful Biroului de Proba\iune Rezina Sistemul electronic de monitorizare a de\inu\ilor din Marea Britanie [i Germania este deja utilizat [i ]n Republica Moldova. }ncep`nd cu anul 2017, condamna\ii care isp=[esc pedeapsa nonprivativ= sunt supraveghea\i de un sistem special de monitorizare electronic=. Astfel, Ministerul Justi\iei ][i propune s= reduc= cheltuielile pentru ]ntre\inerea de\inu\ilor. Ce este monitorizarea electronic= Monitorizarea electronic= const= ]n supravegherea prin utilaje electronice a persoanei liberate de pedeapsa penal=, care poate fi aplicat= la stabilirea unor obliga\ii sau restric\ii. }n a[a mod, monitorizarea electronic= reprezint= folosirea realiz=rilor tehnologiilor moderne ]n vedere prevenirii [i combaterii criminalit=\ii. Introducerea monitoriz=rii electronice este chemat= s= sporeasc= eficien\a institu\iei proba\iunii. Se a[teapt= c= aceast= institu\ie, pe de o parte, va ]ncuraja instan\ele judec=tore[ti s= aplice mai des condamnarea cu suspendarea condi\ionat= a pedepsei sau eliberarea condi\ionat= ]nainte de executare ]n privin\a persoanelor care au comis infrac\iuni de o gravitate redus=. Pe de alt= parte, va spori ]ncrederea societ=\ii ]n siguran\a popula\iei, ]n m=sur= ]n care, cei libera\i condi\ionat de pedeaps= vor fi supu[i unei supravegheri sporite, fapt ce va ]mpiedica considerabil ]nc=lcarea condi\iilor de executare a acestor m=suri. Avantajele monitoriz=rii electronice: - reducerea recurgerii la privarea de libertate; - asigurarea supravegherii eficient= a suspec\ilor [i condamna\ilor; - contribuirea la prevenirea s=v`r[irii de noi infrac\iuni; - sporirea procesului de resocializare a condamna\ilor; - eficientizarea mecanismului de realizare a justi\iei penale ]n raport cu cei care au comis infrac\iuni de o periculozitate redus= [i nu merit= izolarea de societate. Monitorizarea electronic= poate fi aplicat=: - persoanelor condamnate cu suspendarea condi\ionat= a execut=rii pedepsei; - persoanelor liberate
condi\ionat de pedeaps= ]nainte de termen; - persoanelor, ]n privin\a c=rora a fost aplicat arestul la domiciliu; - condamna\ilor care execut= pedeapsa ]nchisorii [i care se deplaseaz= f=r= escort= sau ]nso\ire [i/sau celor care se deplaseaz= pe o durat= scurt= de timp ]n afara penitenciarului. Mecanismul de realizare a monitoriz=rii electronice Monitorizarea electronic= se realizeaz= prin sisteme GPS, prin utilaj telefonic fix sau mobil, iar persoanei monitorizate i se instaleaz= br=\ar= special= la picior sau la m`n=. Persoanei monitorizate electronic i se stabilesc: - zona de deplasare; - zona [i/sau locul unde este interzis s= se deplaseze; - perioada de timp, ]n care i se interzice de a p=r=si domiciliul sau re[edin\a. Cine asigur= procesul monitoriz=rii electronice Monitorizarea electronic= a persoanelor este asigurat= de c=tre organele de proba\iune, care, ]n caz de ]nc=lcare repetat= a obliga\iilor ]n cadrul sistemului de monitorizare, ]nainteaz= un demers ]n instan\a de judecat= privind anularea liber=rii de pedeaps= [i trimiterea persoanei ]n penitenciar. Impactul monitoriz=rii electronice: - va avea ca efect schimbarea comportamental= [i reintegrarea ]n comunitate a subiec\ilor monitoriza\i electronic; - va oferi posibilitatea subiec\ilor monitoriz=rii electronice s= petreac= timpul ca oameni activi, av`nd [ansa s= munceasc=, s= ]ntre\in= familiile [i respectiv s= achite impozitele la stat; - va spori eficien\a consilierilor de proba\iune ]n exercitarea supravegherii persoanelor vizate ca o modalitate de asigurare a respect=rii obliga\iilor inerente proba\iunii; - va oferi posibilitatea supravegherii eficiente a de\inu\ilor care se deplaseaz= f=r= escort= dau pe o durat= scurt= de timp ]n afara penitenciarului; - va avea ca efect reducerea num=rului de personal implicat ]n supravegherea subiec\ilor monitoriza\i; - va fi o solu\ie modern= [i eficient= la privarea de libertate, iar majoritatea subiec\ilor/infractorilor pot fi ancheta\i cu costuri reduse ]n cadrul comunit=\ii.
Rezinenii plini de emo\ii ]n urma Zilei Interna\ionale a Dansului Iuliana POPA-CRUDU
C`nd dansezi, sim\i cum ritmul ]\i spune o poveste [i muzica creeaz= pentru tine o lume de basm. Spa\iul din jurul t=u nu ]\i mai este suficient [i vrei s= ]l extinzi, pentru c= dansul reprezint= ]ns=[i via\a. }n dans trebuie s= ]\i ascul\i inima, cu toate c= [i ]n b=t=ile inimii exist= ritm. De aici [i porne[te nevoia de a dansa. Oamenii au dansat de mii de ani. La ]nceput pentru regele soare sau pentru zei\a ploii. Mai apoi, dansul a reprezentat un mod de a-[i manifesta mul\umirea pentru bucuriile vie\ii. Mult mai t`rziu, dansul a fost folosit ca un mod de relaxare [i distrac\ie. La cur\ile regale, prin\i [i prin\ese pluteau armonios pe ritmuri c`ntate de muzican\ii timpului. }ncep`nd cu anul 1982, pe 29 aprilie vener=m Ziua Interna\ional= a Dansului. Cu aceast= ocazie, la sf`r[itul s=pt=m`nii trecute, mai exact - pe 19 aprilie curent, la Rezina a fost marcat acest eveniment printrun festival cu genericul "M=ria Sa, Dansul", desf=[urat ]n premier=, ]n Sala mare a Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov". Zeci de p=rin\i, ]nso\i\i de copila[ii lor, [i-au f=cut timp s= asiste la celebrarea genului deosebit de art=, plin de ritm, energie, z`mbete de copii [i culoare, unde emo\iile [i tr=irile sunt redate prin limbajul mi[c=rii. Sala era plin= de p=rin\i ner=bd=tori s= ][i vad= copiii evolu`nd pe scen=. Emo\iile mai mari au
fost pentru cei mai mici participan\i, care nu avea mai mult de [ase ani, dar care [tiau c= danseaz= pentru o s=rb=toare frumoas= [i deosebit=. Evenimentul a fost marcat de prezen\a oaspe\ilor de onoare, a deputatului ]n Parlamentul Republicii Moldova, Eleonora Graur, [i a pre[edintelui raionului Rezina, Vasile Gobjil=. Dansul este limbajul ascuns al sufletului, fiecare dans are povestea lui, iar fiecare dansator ]n ritm de dans ne poveste[te ceva. Astfel, Ziua Dansului [i-a intrat ]n drepturi prin cele 10 colective de dansatori care au urcat ]n scena Palatului raional de Cultur= din Rezina [i au bucurat privirile celor prezen\i ]n sal=. }n calitate de protagoni[ti, pe scen= au evoluat: Ansamblul de dans popular "Floricica", conduc=tor - Tatiana Lupov; Forma\ia de dans "Danco", conduc=tor Tatiana Lupov; Forma\ia de dans "Evrika", conduc=tor - Doina Gobjila; Forma\ia "Just Dance", conduc=tor - Carolina Pancenco-Le[an; Forma\ia de dans "Grand", conduc=tor - Igor Colincinco; Forma\ia de dans "Renessans", conduc=tor Diana Maliavskaia; Colectivul de dans "Zolotoe Plamea", conduc=tor Irina Stratulat; Forma\ia de dans "Ritm Dance", conduc=tor - Cristina Bognaci; Ansamblul de dansuri populare "Chindia", conduc=tor - Igor {ve\; Colectivul de dans contemporan "Miraj", conduc=tor - Tatiana Botezatu. Aceste forma\ii au adus ]n fa\a publicului larg diverse genuri ale Sf`r[it ]n pag. 5
3
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
Gr=dini\a de copii din Pripiceni-R=ze[i va fi renovat=
Nicolae NALBU{, corespondent voluntar, satul Pripiceni-R=ze[i
Primarul de PripiceniR=ze[i, Iacob Frunz=, a convocat, pentru data de 17 aprilie curent, ]n [edin\= extraordinar=, consiliul local. A[a cum obi[nu-
iesc s= m= prezint la [edin\e mai devreme de timpul stabilit, [i de data aceasta nu a fost o excep\ie. Ca s= nu a[tept afar=, am intrat ]n biroul domnului primar, care m-a ]nt`lnit foarte bine dispus [i ]ndat= a ]nceput s= m= informeze despre scopul [edin\ei ce urma s= se desf=[oare. A[adar, subiectul [edin\ei extraordinare a consiliului local PripiceniR=ze[i l-a constituit faptul c= prim=ria a c`[tigat un proiect (grant) de la Guvernul Rom`niei, ]n valoare de 200 de mii de lei, la care au mai fost aloca\i ]nc= 58 de mii de lei din partea Consiliului raional
Rezina [i vor fi folosite aceste mijloace financiare pentru renovarea gr=dini\ei de copii din teritoriu. Era necesar de ]ntocmit urgent toate actele solicitate de finan\ator, de aceea [i s-au ]ntrunit consilierii (8 din 9), fiind invitat= [i directorul institu\iei pre[colare. Clar lucru c= ne-am bucurat cu to\ii de aceast= veste. Iar responsabilii de ]ntocmirea actelor necesare [i-au depus toat= str=duin\a s= fac= fa\= ]n termenele indicate. Dl primar a mai explicat c= ]nt`i [i-nt`i vor fi schimbate ferestrele la etajul doi al cl=dirii gr=dini\ei [i va fi renovat blocul sanitar. Consilierii lau sus\inut, deoarece
problema aceasta st= demult ]n agenda autorit=\ilor. }n cadrul [edin\ei au mai fost abordate [i alte chestiuni, poate mai pu\in, dar importante pentru comun=. Consilierii au fost activi, iar primarul, unde era nevoie, intervenea cu explica\ii. Pe final, a[ vrea s= men\ionez [i faptul c= mul\i localnici i-au l=udat pe primar, consilieri, angaja\i ai prim=riei, care ]n ajun de Pa[ti au organizat salubrizarea [i amenajarea locurilor publice din comun= (parcul, cimitirul, drumul central etc), antren`nd la lucr=ri persoanele-beneficiari (apte de munc=) de ajutoare sociale.
Polite\ea ]n locurile publice Corina CHIRTOAC+, bibliotecar= la biblioteca [colar= a IP "Liceul Teoretic "Ioan S`rbu"" din Ign=\ei
Dac= e s= analiz=m ]n detaliu semnifica\ia gesturilor de polite\e, am putea spune c=, ]ntr-o er= at`t de agitat= [i de tehnologizat=, ea se pierde. Oamenii consider= o normalitate s= nu-i mai dea at`t de mare importan\=, ca pe timpuri. Ast=zi, oamenii ]n strad=, ]n locurile publice arat= [i se comport= altfel. Sunt chiar cu totul altfel. Fe\ele ]mi par neexpresive, mai ]ntunecate, frun\ile mai ]ncre\ite, ochii ]mp=ianjeni\i, ve[nic nemul\umi\i. P`n= [i formele noi de polite\e ]mi par ciudate,
suspecte, a[ zice. Pe vremuri, dac= opreai pe cineva pe strad=, ca s= ]ntrebi ceva, era de ajuns s= spui "}mi pute\i spune, v= rog, ...?" Acum, se spune "Scuza\i, v= rog, nu v= sup=ra\i, pute\i s=mi spune\i...?" ...O tripl= formul= de polite\e, parc= de team=, s= nu superi pe cineva, c=ci ]n jurul nostru mereu b`ntuie opinia, ca un corb, care a[teapt= osp=\ul. Nu mai [tim s= zicem "]mi cer scuze", "mul\umesc", "te rog frumos"... Nimeni nu ]\i mai z`mbe[te pe strad=, nu mai zic de cei, care te cunosc [i nu te salut=. Deseori observ ]n mijloacele de transport public cum oamenii au atitudini agresive, la cea mai mic= sup=rare, gata - urlete, ]njur=turi [i, cel mai
r=u - pumnii. Prin magazine, unii v`nz=tori te ]nt`mpin= at`t de posomor`\i [i ]\i vorbesc de parc= nici nu ai fi prezent, ]nc`t nu ]\i mai este a face cump=r=turi. {i nu po\i s= zici nimic, c=ci opinia public= despre noi este hiena, care ne sf`[ie atunci, c`nd se pare c= mergem singuri prin de[ertul plin al lumii. Ea (lumea) [i noi. Noi credem ceva despre ea. Ea - ceva despre noi. {i, oric`t ne-am str=dui, n-am izbuti s= atingem concordan\a. Dac= am fi con[tien\i, am ]n\elege c= polite\ea ne inspir= s=-i mul\umim pe al\ii, leag= prietenii durabile, ne ajut= s= facem o prim= impresie memorabil=. Polite\ea este o disciplin= a vie\ii, care se ]nva\= multe lucruri, care trebuie
urmate ]n fiecare zi. Un om politicos este remarcat cu u[urin\=, este apreciat [i recomandat cu mare ]ncredere. Nesiguran\a [i timiditatea ][i au de cele mai multe ori originea ]n necunoa[terea regulilor de polite\e. S= nu ne sfiim s= ne cerem scuze, dac= suntem ]n culp=; s= recunoa[tem faptele f=r= ocoli[uri. S= apreciem pova\a dat= de cel cu fire argintii la t`mple; s= avem r=bdare inepuizabil= fa\= de cei tineri [i foarte tineri. O regul= de baz= a polite\ii este cuprins= ]n cunoscutul proverb: "Ce \ie nu-\i place, altuia nui face." Nu [tiu cum al\ii, dar eu fac parte din categoria celor, care ]nc= mai cred, c= manierele ne ajut= s= tr=im mai frumos [i mai u[or.
Munca neremunerat= ]n folosul comunit=\ii blocurilor, cur=\= copacii, adun= gunoiul aruncat ]n Olga RABII, strad=. La prima vedere consilier de proba\iune par a fi angaja\ii de la saprincipal lubritate, care sunt pl=ti\i pentru munca lor, ]ns= ei Practic, ]n fiecare zi muncesc f=r= a fi remutrecem pe l`ng= oameni nera\i, ]n folosul comunicare m=tur= ]n cur\ile t=\ii. }[i isp=[esc pedeap-
sa, f=c`nd lucruri bune pentru societate. Vorbim despre mai multe persoane, care au fost condamnate la ]nchisoare pentru infrac\iuni u[oare, iar pentru a nu c=dea ]n temni\=, acestea au posibilitatea s=-[i isp=[easc=
pedeapsa prin munc= neremunerat= ]n folosul comunit=\ii. }[i recunosc vina, iar cel mai important, spun ei, este c= ][i pot isp=[i pedeapsa, afl`nduse la libertate, al=turi de familiile lor. Munca neremunerat= ]n folosul comunit=\ii constituie o pedeaps= penal= stabilit= ]n instan\a de judecat= persoanei care a s=v`r[it o infrac\iune u[oar= [i are drept scop antrenarea condamnatului ]n munca gratuit= socialmente util=. }n afara orelor rezervate programului de serviciu sau de studii, se aplic= la solicitarea inculpatului sau doar ]n cazul ]n care el este de acord cu aceast= pedeaps=. Conform complet=rilor propuse, munca
Dragi rezineni! }n fiecare an, pe 15 mai anivers=m Ziua Interna\ional= a Familiei. Este o s=rb=toare instituit= de ONU, ce se bucur= de sprijin ]n majoritatea \=rilor. Ziua Familiei ]ndreapt= aten\ia c=tre celula de baz= a societ=\ii - familia, accentu`nd rolul ei [i nevoia de integritate. Cu prilejul Zilei Interna\ionale a Familiei, v= adresez cele mai sincere felicit=ri [i ur=ri de bine. Familia este dragoste, respect reciproc, ]n\elegere [i respectarea dreptului fiec=ruia la evolu\ie, libertate, copil=rie, convie\uire [i suport. Familia ]nseamn= mult mai mult dec`t un cuplu cu copii care ]mpart un anumit spa\iu locativ [i un buget financiar. Un nou c=min familial creat ]nseamn= un prim pas ]n ]ntemeierea unei genera\ii s=n=toase, educate, puternice, iubitoare, respectuoase [i cu aspira\ii de mare altitudine. }n familie se ]ncepe via\a omului [i tot aici se ]ncepe formarea acestuia ca personalitate. De aceea, bun=starea familiei [i atitudinea statului fa\= de aceasta exprim=, ]n mare m=sur=, gradul de dezvoltare a societ=\ii. V= urez familii ]mplinite cu copii [i p=rin\i s=n=to[i, realiz=ri frumoase, pace [i lini[te sufleteasc= tuturor. Totodat=, s= nu uit=m c= r=spunderea [i solidaritatea fa\= de familie, copii [i p=rin\i urmeaz= a fi ]n continu= cre[tere datorit= evolu\iei problemelor [i necesit=\ilor cu care ne confrunt=m zi de zi. Cu mult respect, pre[edintele raionului Rezina, Vasile GOBJIL+
Dragi locuitori ai raioanelor Rezina [i {old=ne[ti! Pe data de 15 mai, ]n ]ntreaga lume se s=rb=tore[te Ziua Interna\ional= a Familiei, o zi dedicat= familiei, o zi ]n care onor=m rela\iile dintre p=rin\i [i copii, rela\iile dintre fra\i [i surori, o zi care este un prilej pentru a ne aminti de cei dragi [i de a fi al=turi de ei, de a le d=rui c=ldura [i aten\ia noastr=, ]ntruc`t doar cu persoanele apropiate putem ]mp=rt=[i bucuriile [i trece peste necazuri. Cu acest frumos prilej v= adresez cele mai sincere felicit=ri [i ur=ri de bine familiilor din raioanele Rezina [i {old=ne[ti, ur`ndu-le s= fie unite, pa[nice [i puternice. Pentru c= numai ]ntr-o familie ]n care domne[te armonia [i pacea, dragostea [i stima reciproc=, ascultarea [i ]n\elegerea, iertarea [i acceptarea vom putea avea copii educa\i, p=rin\i respecta\i, societate integr=, aspira\ii realizate cu mult succes [i responsabilitate. V= ]ndemn s= pre\ui\i momentele pe care le tr=i\i ]mpreun= cu cei apropia\i, pentru c= fiece zi petrecut= cu familia, este unic= [i irepetabil=. V= urez ca familiile Dvs s= fie binecuv`ntate cu copii [i p=rin\i s=n=to[i, cu pace [i lini[te, prosperare [i realiz=ri frumoase, s= fie locul unde via\a ]ncepe [i nu se termin= niciodat= dragostea! La mul\i ani tuturor familiilor! Cu profund respect, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova, Eleonora GRAUR
}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 07-10.05.2019, Rezina
}n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 07 mai 2019: satul Ciorna, str. F`nt`narilor - 09:00-13:00; satul Stohnaia, str. Nistrean=, B. Marcu, MilescuSp=taru, M. Viteazul - 13:00-17:00; satele |areuca, Ciorna (par\ial) 08:00-17:00; 08 mai 2019: ora[ul Rezina, str. Lomonosov 13:00-17:00; satul Mateu\i (par\ial) - 09:00-13:00; satele |areuca, Ciorna (par\ial) - 08:00-17:00; 10 mai 2019: satele Lalova, |areuca, Ciorna (par\ial) - 09:00-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 242-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii Sf`r[it ]n pag. 7 s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.
4
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Nu imortalizeaz= chipuri [i emo\ii, ci‌ cl=diri istorice! Anetta Dabija este t`n=ra pasionat= de fotografie [i centrul istoric. Ea este un fotograf mai pu\in obi[nuit, pentru c= nu imortalizeaz= chipuri, ci cl=diri istorice, mai cu seam= u[ile acestora. Despre marea ei pasiune [i mesajul, pe care vrea s=-l transmit= prin aceasta, ne poveste[te ]ntr-un interviu exclusivist pentru Ea.md.
Anetta poveste[te c= ]ns=[i arhitectura urban= a motivat-o s= o imortalizeze cu aparatul foto, din aceasta a reu[it s=-[i fac= o pasiune pentru fotografie. "Pasiunea pentru fotografie a reie[it mai degrab= din pasiunea pentru centrul istoric [i pentru patrimoniul cultural construit. Dup= c=latorii reveneam acas= [i observam cl=dirile istorice de aici [i a[a am ajuns s= le fotografiez", poveste[te t`n=ra. Anettei ]i place ]n mod deosebit s= fotografieze u[ile cl=dirilor, iar noi am ]ndr=znit s= o ]ntreb=m de ce anume u[ile [i dac= emo\iile oamenilor nui par mai atractive "U[ile istorice sunt elemente arhitecturale ale unor cl=diri istorice. Sunt, dup= mine, cele mai frumoase elemente ale unei cl=diri istorice, ]n care se vede toat= m=iestria me[terului. Dac= ajungem s= studiem cl=dirile istorice, ]n\elegem c= multe dintre ele tot sunt ni[te reflec\ii ale emo\iilor unor oameni", a m=rturisit aceasta. Inspira\ia este una dintre uneltele de baz= pentru un fotograf sau pentru orice alt= persoan= creativ=. Ce o inspir= pe Anetta? "Ca s= faci art=, e nevoie de inspira\ie, dar [i de pasiune. M= inspir= multe lucruri [i cumva ele-s diferite de la o perioad= la alta. Arhitectura veche, oamenii care creeaz=, c=r\ile, marea, prim=vara [i multe alte lucruri", poveste[te ea. Fotografia este un mesaj, un mesaj, pe care fotograful ]l transmite celui, care ]i vede lucrarea final=, dar iat= ce obiective urm=re[te Anetta Dabija prin fotografiile ei. "Primul [i cel mai important obiectiv al meu e s= ar=t c= avem istorie [i arhitectur=. Al doilea e con[tientizarea - ]mi doresc tare mult s= sporeasc= num=rul oamenilor con[tien\i de problema patrimoniului cultural. Doar atunci ]l vom putea proteja [i pune ]n valoare prin proiecte urbane", spune ea. Anetta a \inut s= ne povesteasc= [i despre Proiectul "Save Chi[in=u", despre cum a luat na[tere [i care este scopul final al acestuia. "Save Chi[in=u" a ap=rut mai ]nt`i pe Instagram pentru a promova Chi[in=ul istoric. Ulterior, cu istoria cl=dirii Shapiro Rozenfeld a ap=rut [i blogul. Ulterior, am avut tot felul de proiecte, menite s= promoveze patrimoniul cultural. Sper s= se transforme, cu timpul, ]n ceva, care are mai mare impact asupra problemei protej=rii monumentelor de arhitectur=", poveste[te aceasta. Surs=: ea.md
Campionatul Na\ional de Off Road, etapa a II-a, raionul Rezina 11-12 mai 2019 Stima\i cet=\eni, v= invit=m pentru a petrece weekendul ]mpreun=, unde vom avea parte de un show pe patru ro\i cu ma[ini 4x4 Off Road. Vom avea parte de un concert ]n aer liber, locuri de joac= pentru copii, gr=tare, m=m=lig= [i multe altele!!! "ZIUA 1" 11 mai 10.00 - Deschiderea oficial= a evenimentului, ]n fa\a Consiliului raional Rezina. 10.30 - Startul Bolizilor 4x4 spre albiile r`urilor [i un num=r mare de cascade naturale, unde vor colecta punctele de control stabilite de organizatori. }ntre timp, vom a[tepta pilo\ii din curs= [i ne vom oficial= a Campionatului de Off Road Etapa a II-a. distra ]n parcul amenajat de conducerea raionului Doritorii de a participa la Campionatul Na\ional cu locuri de agrement, frig=rui, muzic=, l`ng= traseul trebuie s= de\in= un ATV, UTV sau o ma[in= cu R13 s. |areuca (47.759638, 28.885875) trac\iune integral= 4x4, dotat= conform cerin\elor Comisiei Na\ionale de Off Road din RM, pentru clasa "ZIUA 2", 12 mai de participare. 10.00 - Start la Proba Special= Trial, unde vor Mai mult= informa\ie g=si\i la numerele de tel.: participa Bolizii 4x4 pe un teren accidentat de tip @373 69131204; ]nchis, contra cronometru. @373 68211010; 16.00 - Premierea c`[tig=torilor [i ]nchiderea @373 60902002.
Stima\i asisten\i medicali din raionul Rezina!
]n zone dezavantajate; sunte\i cei care contribuie semnificativ la ]mbun=t=\irea st=rii de s=n=tate a oamenilor din ]ntreaga lume prin aten\ia, r=bdarea [i pasiunea Dvs fa\= de munca pe care o ave\i. Pentru toate acestea, lumea ]ntreag= le mul\ume[te [i celebreaz= ]n fiecare an, pe 12 mai, ziua profesiei. Tuturor asisten\ilor medicali din Rezina [i {old=ne[ti care sunt permanent al=turi de pacien\i [i care joac= un rol important ]n s=n=tatea noastr=, le ur=m un c=lduros "La mul\i ani!" Cu profund respect, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova, Eleonora GRAUR
Anual, la 12 mai, este celebrat= Ziua Interna\ional= a Asistentului Medical, fiind lansat= ]n anul 1974, la ini\iativa Consiliului Interna\ional al Asisten\ilor Medicali. Tind s= men\ionez c= evolu\ia acestei meserii a cunoscut un salt uria[ ]n ultimele decenii. Cercetarea ]n domeniul ]ngrijirilor, tehnologia informa\iilor [i comunica\iilor, servicii bazate pe echipamente medicale extrem de performante, acestea fiind doar unele ce au contribuit la dinamica dezvolt=rii profesionale. }n aceast= zi v= exprim=m sincer= recuno[tin\= pentru c= sunte\i profesioni[tii din domeniul s=n=t=\ii, accesibili pentru mul\i oameni ]n timpul vie\ii lor. Adesea, sunte\i singurii care asigura\i asisten\= medical= pentru popula\ia aflat= ]n zone mai pu\in dezvoltate. Sunt sigur c= asisten\ii medicali pot contribui semnificativ la ]mbun=t=\irea st=rii de s=n=tate a oamenilor din ]ntreaga lume prin aten\ia acordat= ]ngrijirii persoanei suferinde [i prevenirii ]mboln=virii cronice a acesteia. Cu prilejul zilei profesionale, v= aducem sincere mul\umiri, dorindu-v= fericire, s=n=tate [i bine]n\eles o activitate bine coordonat= ]n beneficiul tuturor locuitorilor raionului Rezina, ce au nevoie de ajutorul }n fiecare an, la 12 mai, se s=rb=tore[te Ziua dumneavoastr=. Interna\ional= a Nurselor, eveniment ce vine s= eviCu mult respect, pre[edintele raionului Rezina, den\ieze ]nc= o dat= esen\a acestei profesii, scopul Vasile GOBJIL+ nobil [i virtutea voca\iei. Administra\ia [i Consiliul de asisten\i medicali ale IMSP "Spitalul raional Rezina" adreseaz= tuturor asisten\ilor medicali din institu\ie cele mai frumoase ur=ri de bine, s=n=tate, noi ascensiuni spre defini\ia meseriei prin sacrificiu [i bucuria timpului d=ruit altora. S= reu[i\i s= colora\i chiar [i nop\ile nedormite Cu ocazia Zilei Interna\ionale a Asisten\ilor ]n culorile optimismului, ale speran\ei [i, mai ales, Medicali, permite\i-mi s= v= adresez, s=n=tate, ]n cele ale frumuse\ii suflete[ti, cu care v-a ]nzestrat putere de munc= [i realiz=ri profesionale pe m=sura Creatorul nostru. S= ave\i parte de gratitudinea [i g`ndurile bune ale tuturor celor, ]n ochii c=rora era\i eforturilor depuse ]n ]ngrijirea semenilor no[tri. Prin marcarea acestei zile, se recunoa[te aproape o divinitate, c=ci prin sacrificiu - devii salvaimportan\a serviciilor oferite de asisten\ii medicali tor [i dai noi ]n\elesuri clipei prin cuv`nt - cau\i rime at`t la nivel local, c`t [i global, fiind esen\iale pentru potrivite pentru versurile destinului prin privire realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. pictezi tablouri ale viitorului prin superlativul jur=m`nAsistentul medical este component= important= a tului ]nscris ]n cartea eternit=\ii - e[ti mai aproape echipei f=r= de care actul medical de calitate este de ]ngeri. de neimaginat. Cu respect, Administra\ia [i Consiliul de asisten\i De cele mai multe ori, Dvs sunte\i singurii care medicali ale IMSP "Spitalul raional Rezina" asigur= asisten\= medical= pentru popula\ia aflat=
Sincere felicit=ri pentru colectivul de asistente medicale al IMSP ,,Spitalul raional Rezina" [i pentru toate colegele din veriga medie de lucr=tori medicali din raionul Rezina!
Stima\i asisten\i medicali din raioanele Rezina [i {old=ne[ti!
O lacrim= peste \=r`na celor blajini Eudochia IVANOV, ora[ul Rezina
Licita\ie public= Prim=ria Solonceni anun\= licita\ie public= de arend= a lotului de teren cu nr. cadastral 6745106223 din extravilanul satului Tarasova, cu suprafa\a de 0,95 ha. Licita\ia va avea loc pe data de 20.05.2019. Taxa de participare - 1200 de lei. Telefoane de contact: (0-254) 41-2-36; 41-2-66. Valeriu PALII, primarul de Solonceni
Se apropie Pa[tile blajinilor. E o zi deosebit= pentru cre[tini, ziua c`nd ne apropiem cu sufletul de cei dragi, pleca\i ]n lumea celor drep\i, ]n }mp=r=\ia Cerului. E ziua c`nd venim la \=r`na ve[niciei pentru a o stropi cu lac-
rimi de mare dor. Cimitirele ][i ]mbrac= vi[inii [i tufele de liliac ]n straie de floare. Pe morminte se ]ntind prosoape albe. Se aprind lum`n=ri ]n plin= zi, pentru a ne vedea cu cei care nu mai au chip [i ]nf=\i[are. Veni\i la \=r`na bunelor noastre mame, care au plecat tot cu g`ndul la noi, la binele nostru. Veni\i la \=r`na tatei, cel t=cut [i
trudit, care a muncit doar nou= s= nu ne lipseasc= buc=\ica de p`ine de pe mas=. Veni\i la fra\ii [i surorile, care nu au avut parte de mai multe zile. Veni\i la buneii cu plete de vi[ini ]n floare, la rude, prieteni, s=teni. }ngriji\i de morm`ntul p=r=sit de cei vii. }n \=r`na lui odihne[te cineva, care a r=t=cit pe acest p=m`nt. S= bucur=m aceast=
lume blajin= cu dragostea noastr=. S= l=s=m pentru o zi toate treburile lume[ti dup= por\ile cimitirului [i s= ne apropiem de cele sfinte. S= ne rug=m la cer ca s= li se ierte p=catele, pe care le-au dus cu ei. S= l=s=m urme frumoase pe p=m`nt, demne de a fi, c`ndva, la Pa[tile blajinilor, pomenite de urma[i.
5
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
Pagina Consiliului raional Rezina Rezinenii plini de emo\ii ]n urma Zilei Interna\ionale a Dansului }nceput ]n pag. 2
"‌Lui Iisus, lui Iisus, care via\= ne-a adus" }nceput ]n pag. 1
[i lumin= - v= doresc ca ace-ast= lumin=, pe care o pri-mi\i ]n acest loc, s-o ]m-p=rt=[i\i cu to\i ceilal\i, care n-au reu[it s= fie azi aici". Protoiereul Ghenadie Boldi[or, secretarul Blagociniei Rezina, a spus c= S=rb=toarea }nvierii ]i adun= pe to\i - [i pe cre[tinii statornici, [i pe cei care merg mai rar la biseric=, ca s= s=rb=toreasc= ]n comuniune cu Hristos. "N=d=jduim c= aceste tradi\ii [i valori, pe care le-a\i adus azi aici dumneavoastr=, le vom p=stra din neam ]n neam, din genera\ie ]n genera\ie. S=-L rug=m pe Bunul Dumnezeu ca s= ne \in= statornici ]n credin\a noastr= [i s= ne ]nt=reasc= ]n fapte bune". Au urmat c`teva ore de spectacol extraordinar, c`nt=rile r=sun`nd p`n= h=t dup=-amiaz=, fiind preluate cu generozitate de c=tre adierile v`ntului [i apele b=tr`nului Nistru [i duse prin lumea mare a cre[tinit=\ii. Organizat= de c=tre Sec\ia Cultur= a Consiliului raional Rezina, ]n parteneriat cu prim=ria Lalova [i ob[tea M=n=stirii |`pova, edi\ia din anul curent a Festivalului, la fel ca [i anterioarele, a avut drept scop valorificarea tezaurului crea\iei populare cu caracter religios (muzic= popular=
religioas=, folclor religios, ]n special - c`ntecul popular pascal), revitalizarea datinilor [i obiceiurilor populare ale Sfintelor S=rb=tori de Pa[ti, familiarizarea tinerei genera\ii cu obiceiurile populare de Pa[ti, valorificarea [i promovarea patrimoniului cultural imaterial. Evenimentul a con\inut [i o expozi\ie a bucatelor pascale, menit= s= etaleze iscusin\a gospodinelor noastre ]n preg=tirea [i amenajarea mesei de Pa[ti, crearea atmosferei de s=rb=toare, ce ]nso\e[te acest praznic luminos al cre[tin=t=\ii. La fel, ]n curtea m=n=stirii, a fost vernisat= [i o expozi\ie de icoane [i artizanat cu caracter religios. Participan\i ai evenimentului au fost 28 de colective folclorice din cadrul caselor [i c=minelor de cultur= din raion, care au prezentat spectatorilor c`ntece folclorice religioase, ce oglindesc via\a, patimile, }nvierea [i }n=l\area la cer a M`ntuitorului. De men\ionat c= to\i arti[tii amatori au evoluat, purt`nd straie populare [i av`nd astfel posibilitatea de a valorifica frumuse\ea [i diversitatea costumului nostru na\ional. }n cadrul expozi\iei bucatelor pascale, colective participante la Festival au prezentat publicului spectator [i membrilor juriului bucate tradi\ionale, preg=tite de gospodine pentru }nvierea D o m n u l u i , ]mpreun= cu re\eta de preparare [i ingredientele necesare (cozonac, ou= vopsite cu vopsele naturale (coaj= de ceap=, sfecl= ro[ie, romani\= [. a.), miel, pasc= etc). La aprecierea celor mai bune gospodine, juriul a luat ]n calcul varietatea bucatelor [i originalitatea amenaj=rii expozi\iilor, a prezent=rii lor. La ora anun\=rii totalurilor Festivalului c`ntecului popular pascal "Hristos a }nviat!", ]n fa\a oamenilor
au ie[it pre[edintele raionului [i [eful Sec\iei Cultur=. Dl Vasile Gobjil=, ]n calitate de pre[edinte al juriului Festivalului, a men\ionat dificultatea pe care au confruntat-o membrii juriului la stabilirea locurilor ]n cadrul expozi\iilor bucatelor pascale, men\ion`nd c= toate gospodinele s-au prezentat extraordinar de bine, apropiindu-se din an ]n an tot mai mult de tradi\ie [i autenticitate. Dna Angela Racu le-a mul\umit at`t arti[tilor amatori, me[terilor populari pentru devotamentul fa\= de patrimoniul cultural na\ional, c`t [i celor, prin contribu\ia c=rora edi\ia din 2019 a Festivalului "Hristos a }nviat!" a devenit realitate [i fapt ]mplinit. Pentru valorificarea [i promovarea patrimoniului tezaurului cultural material religios [i participare activ= ]n cadrul Festivalului, me[terii populari Zinaida Ceban din Lalova, Valeriu Ro[ca din Cini[eu\i, Ludmila Arma[ [i Ludmila Marco din Echim=u\i, Maria Melnic din Trife[ti, Elena Taban din |ahn=u\i, Valentina Rusu din Pisc=re[ti, Aliona Popu[oi din S`rcova, Mihai Cotelea din Rezina [i Emilia Nicolai din Ciorna au primit diplome [i premii b=ne[ti. La fel, conduc=torii forma\iilor folclorice au primit premii b=ne[ti [i diplome din partea organizatorilor "pentru valorificarea tezaurului crea\iei populare cu caracter religios [i participare activ= ]n cadrul Festivalului raional al c`ntecului popular pascal "Hristos a }nviat!", edi\ia anului 2019". Pe final au fost premia\i [i numi\i ]nving=torii expozi\iei de bucate tradi\ionale pascale. Pentru revitalizarea datinilor [i obiceiurilor populare a Sfintelor S=rb=tori de Pa[ti [i participare activ= cu expozi\ie de bucate pascale tradi\ionale ]n cadrul Festivalului c`ntecului popular pascal "Hristos a }nviat!", organizatorii au preg=tit diplome [i premii b=ne[ti. Astfel, dup= ce men\iunile [i premiile b=ne[ti au fost ]nm`nate, a venit r`ndul numirii celor mai buni. Ace[tia s-au dove-
dit a fi exponen\ii satului Me[eni, care s-a ]nvrednicit de un premiu special. Pe locul III s-au plasat forma\iile folclorice din Cuiz=uca, Solonceni [i |`pova. Premiul II a revenit forma\iilor din Peci[te [i Cini[eu\i. Premiul I l-au c`[tigat membrii Forma\iei folclorice "Cioc`rlia" din satul Ign=\ei. De un semn de gratitudine din partea organizatorilor s-a ]nvrednicit dna Nina Saharnean - pentru contribu\ie esen\ial= ]n organizarea edi\iei curente a Festivalului. Dl Mihail Gotornicean a venit cu un semn de gratitudine pentru deputatul Eleonora Graur, drept apreciere a aportului esen\ial la reconstruc\ia drumului ]nspre M=n=stirea |`pova [i localit=\ile aferente, sus\inerea [i promovarea activit=\ilor cultural-religioase din comunitatea raionului Rezina [i implicare ]n organizarea Festivalului. La r`ndu-i, Eleonora Graur a ]nm`nat semne de gratitudine protopopului de Rezina, Igor Cojocari; arhimandritului Serafim, stare\ul M=n=stirii |`pova; primarului de Lalova, Mihail Gotornicean; episcopul Sorocii, vicarul Mitropoliei Chi[in=ului [i al }ntregii Moldove, Ioan Mo[negu\u, apreciind astfel sus\inerea [i aportul fiec=ruia ]n organizarea [i desf=[urarea Festivalului raional al c`ntecului popular pascal "Hristos a }nviat!". Deosebit, ]n=l\=tor, plin de dragoste pentru Domnul [i de bucuria }nvierii Lui, a fost finalul, c`nd toat= lumea prezent= la M=n=stirea |`pova a c`ntat ]n unison Imnul Pascal "Hristos a }nviat!". Semn de bucurie [i recuno[tin\= Fiului Omului, care, prin moartea sa pe cruce, ne-a oferit nou=, oamenilor, [ansa vie\ii ve[nice. ...Spre sear=, ]nc=rca\i cu energie pozitiv=, g`nduri bune [i curate, organizatorii, participan\ii [i spectatorii festivalului au pornit ]nspre case, duc`nd cu ei lumina, g`ndul bun, senin=tatea [i bucuria ce le-au inundat din plin sufletele ]n acea zi. Ca s= le ]mpart= cu toat= lumea, ]ntru ]nmul\irea [i d=inuirea binelui, frumosului, toleran\ei [i dragos-
dansului, ca: popular, de estrad=, modern, clasic [i hip-hop. }n mesajul de felicitare, deputatul ]n Parlamentul Republicii Moldova, Eleonora Graur, a men\ionat c=, datorit= invita\iei la eveniment, a tr=it sentimente deosebite. Activ`nd din anul 2011 ]n raionul Rezina [i p`n= ]n prezent, a depus mult suflet ]n tot ce ]nseamn= promovarea raionului, a culturii [i a oamenilor de aici [i va continua s= o fac=. Pe aceast= cale a mul\umit p=rin\ilor, pentru c= le sunt copiilor al=turi [i altoiesc ]n sufletele lor dragostea de frumos. Apoi, a ]nm`nat diplome de gratitudine organizatorilor de la Sec\ia Cultur=, Palatul de Cultur= Rezina "Nicolae Lupov" [i Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport pentru c= au reu[it s= creeze adev=rate momente de revela\ie sufleteasc= locuitorilor din raionul Rezina. Deputatul Eleonora Graur a felicitat to\i participan\ii [i conduc=torii veni\i la festival, dorindu-le mult succes ]n continuare [i la c`t mai multe rezultate pre\ioase.
Pre[edintele raionului Rezina, Vasile Gobjil=, a apreciat mult evenimentul de anvergur= desf=[urat ]n raion, care a reu[it s= p=trund= p`n= ]n ad`ncul sufletului. La fel, a spus c= a urm=rit pe chipurile p=rin\ilor emo\iona\i un sentiment de m`ndrie [i bucurie pentru copila[ii lor. Apoi, a ]nm`nat diplome tuturor forma\iilor participante, pentru aportul personal ]n promovarea tinerelor talente, participare [i presta\ie la nivel ]nalt ]n cadrul Festivalului dedicat Zilei Interna\ionale a Dansului "M=ria Sa, Dansul", edi\ia 2019. A fost o petrecere de zile mari, care nu a \inut cont de v`rst= sau de alte aspecte, dar a dovedit, ]nc= o dat=, c= dansul este nu numai o form= a artei, dar [i un limbaj al trupului, care transmite emo\ii [i sentimente. Dansul ne ]nso\e[te ]n cele mai importante momente din via\=, ne ofer= cele mai ]n=l\=toare tr=iri [i ne aduce compensarea binemeritat= pentru minte [i suflet. Apoi, conduc=torii forma\iilor, copiii participan\i, al=turi de oaspe\ii de onoare, au urcat ]n scen= pentru o fotografie ce urmeaz= s= r=m`n= ]n istoria raionului Rezina.
6
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
Ce este "Pa[tile blajinilor"? Originea [i sensul s=rb=torii Amintim pu\in istoria [i ]nsemn=tatea acestei zile. Ea nu este chiar at`t de simpl=, cum cred unii, dar nici foarte complicat=, ]nc`t s= nu fie re\inut= chiar de fiecare cre[tin. }nvierea lui Laz=r [i a altor persoane de c=tre M`ntuitorul, dar mai ales Sl=vita }nviere a lui Hristos }nsu[i, sunt premiza credin\ei ]n ]nvierea noastr= [i a tuturor celor din veac adormi\i. Credin\a ]n ]nvierea mor\ilor este fundamental= ]n cre[tinism, iar }nvierea lui Hristos, a[a cum spune Sf. Ap. Pavel, este [i arvuna ]nvierii noastre [i a tuturor celor din veac adormi\i (I Corinteni, 15). To\i vom ]nvia, dar nu to\i ]n aceea[i stare: unii "spre ]nvierea vie\ii, iar al\ii spre ]nvierea os`ndei" (cf. Ioan 5:29). Desigur, bucuria }nvierii, dar [i evenimentul }nvierii ]n sine, precum [i serbarea anual= a acesteia, este o mare m`ng`iere [i bucurie, mai ales pentru cei adormi\i, trecu\i la Domnul (nu "]n nefiin\=" cum se exprim= unii, care n-au idee de cre[tinism) [i care a[teapt= ]nvierea de ob[te, dup= cum [i noi o a[tept=m ([i m=rturisim acest lucru [i ]n Crez). }n vechime, mai ales prin p=r\ile noastre, exista obiceiul ca chiar ]n ziua de Pa[ti, la ]ntoarcerea de la Biseric=, cre[tinii s= treac= pe la cimitir [i s=i salute pe cei adormi\i cu acela[i salut "Hristos a }nviat!". }n leg=tur= cu acest obicei, se cunosc [i diferite semne minunate, cum a fost, de exemplu, ]n Lavra Pe[terilor din Kiev, c`nd un c=lug=r a intrat ]n pe[terile unde sunt a[ezate moa[tele cuvio[ilor adormi\i, [i la salutul "Hristos a }nviat!", cei adormi\i au r=spuns to\i odat=: "Cu adev=rat a }nviat!". Deci, }nvierea ne adun= pe to\i [i, practic, "distruge zidul" dintre cei vii [i cei adormi\i. Apare, ]ns=, ]ntrebarea, de unde acest "Pa[te al blajinilor" [i de ce este s=rb=torit el anume acum? }n primul r`nd, trebuie s= explic=m termenii. "Ïàñõà áëàæåííûõ", numit= la ru[i mai des "Ðàäîíèöà", a dat ]n rom`ne[te numele de "Pa[tele blajinilor", care s-ar putea traduce cu "Pa[tile celor ferici\i" sau mai simplu: "Pa[tile celor adormi\i". E acela[i Pa[ti, care
]ncepe ]n Biseric=, dar se extinde ]n dou= locuri: ]n casele noastre, c`nd masa este pentru cei vii; [i ]n cimitire, l`ng= morminte, c`nd masa [i darurile sunt oferite ca milostenie pentru cei adormi\i. Dac= e s= abord=m problema doar din punct de vedere spiritual, acest "Pa[ti al blajinilor" poate fi s=rb=torit odat= cu Pa[tele propriu-zis sau imediat dup= acesta. Dar, ]ntruc`t cre[tinii nu doresc doar s= serveasc= o mas= sau s= fac= milostenie ]n cinstea celor adormi\i, ci s= fac= [i rug=ciuni de pomenire pentru ei - ceea ce e mult mai important - a fost nevoie ca "Pa[tile blajinilor" s= fie mutat cu o s=pt=m`n= mai t`rziu. Tipicul bisericesc interzice pomenirea mor\ilor ]n toat= S=pt=m`na Luminat=, inclusiv ]n Duminica Tomei, prima de dup= Pa[ti. De aceea, a fost obligatoriu ca aceast= zi de pomenire a mor\ilor s= fie mutat= cel mai devreme posibil - [i aceast= zi este luni, ]n s=pt=m`na care urmeaz= dup= S=pt=m`na Luminat=, fiind totodat= [i a 9-a zi de la Pa[ti. Deci, e mai corect ca "blajinii" s= fie s=rb=tori\i anume luni dup= S=pt=m`na Luminat=, c`nd deja sunt permise pomenirile celor adormi\i, dar nu-i gre[it s= fie pomeni\i nici mar\i sau chiar duminic=. Mai preciz=m c= acest "Pa[te al blajinilor" e \inut doar ]n Biserica Rus= (inclusiv Basarabia) [i ]n pu\ine regiuni ]n Moldova din dreapta Prutului sau din Maramure[. Restul ortodoc[ilor ]i pomenesc pe adormi\i ]n celelalte zile prev=zute ]n calendar pentru astfel de pomeniri, ]n special la Rusalii. Deci, putem spune, "Pa[tele blajinilor" e un obicei local. Iat= ]n c`teva cuvinte originea acestei s=rb=tori: este o s=rb=toare de bucurie pentru Hristos cel }nviat; este o afirmare a credin\ei [i n=dejdii noastre ]n ]nvierea mor\ilor; este [i o zi de pomenire a celor adormi\i, dar una plin= de optimism [i bucurie, pentru c= prin }nvierea lui Hristos, moartea nu mai este un sf`r[it fatal, ci doar o trecere spre via\a ve[nic=, al=turi de Hristos [i de to\i sfin\ii [i drep\ii care au bine-pl=cut Lui. Surs=: mitropolia.md
Unii p=rin\i, adev=ra\i gospodari, a[a cum sunt moldovenii, inspir= copiii prin activitatea lor [i le transmit [i acestora dragostea de a face ceva frumos, util pentru societate. A[a ]ncepe istoria lui Andrei B`zgan, t`n=rul ce a lansat o afacere de producere a p`inii, dar nu
p`ine obi[nuit=, ci p`inea pe care o \inem minte cu to\ii, cea care ne ]ntoarce ]n copil=rie, atunci c`nd mama sau bunica, cu doar c`teva ingrediente, aduceau at`ta fericire pe fe\ele noastre, oferindu-ne o bucat= cald= de pace ]n m`inile noastre.
Andrei B~ZGAN: "Noi nu
coacem p`ine obi[nuit=. Noi coacem p`inea pe care o \inem minte cu to\ii - cea din copil=rie" {i-a ini\iat afacerea ]n anul 2013, ideea i-a venit ]nc= ]n copil=rie, c`nd mergea ]mpreun= cu tata la moar=, tat=l s=u ocup`ndu-se aproape toat= via\a cu mor=ritul. "C`nd eram mic [i vedeam cum tata macin= f=in=, ]mi imaginam c`t de bine ar fi ca eu s=-l ajut, dar nu doar la lucru, ci s= avem ]mpreun= produsul nostru, ce apare gra\ie muncii noastre. Acesta a fost nu doar visul meu, ci [i al tat=lui. Cred c= el a fost cel care m-a motivat s=-i dau visului aripi", a spus Andrei B`zgan. Pe l`ng= faptul c=, la brut=ria "Tranzit" SRL este produs= p`ine de calitate, datorit= lans=rii acestei afaceri au fost create noi locuri de munc= ]n regiune, astfel, la ]ntreprindere sunt angajate 33 de persoane. Cu timpul, au decis s= diversifice produsele, iar pe l`ng= p`ine, consumatorii mai pot cump=ra chifle [i pl=cinte cu gust autentic. "Produsele sunt nu doar calitative, dar [i naturale. Utiliz=m doar ingredientele cunoscute de to\i din copil=rie pentru producerea p`inii de cas=. Drojdia este, la fel, natural=, produs= chiar de noi la ]ntreprindere. Pentru chifle [i pl=cinte
re\etele tot sunt cele pe care le foloseau bunicile noastre. Drojdia dospe[te [i apoi este f=cut aluatul. P`inea [i pl=cintele sunt coapte pe vatr=. Ne place c= astfel mai p=str=m aceast= tradi\ie frumoas=". Nu a fost totul at`t de u[or precum pare, fiecare istorie de succes are ]n spate mult= munc= [i bani investi\i, iar povestea lui Andrei B`zgan nu este o excep\ie. Pentru a produce chifle [i pl=cinte, familia nu dispunea de utilajul necesar, astfel, c=ut`nd mijloace de finan\are, au ajuns la concluzia c= cea mai convenabil= este creditarea oferit= de c=tre IFAD. "Utilajul din noua sec\ie pentru chifle [i pl=cinte ne-a costat 700 de mii de lei, ace[ti bani au fost ob\inu\i ]n cadrul Programului IFAD. Am primit acest suport ]n luna decembrie 2017, iar ]n anul 2018, prim=vara, deja am ]nceput a coace chifle [i pl=cinte. Datorit= acestor bani, nu doar am diversificat gama de produse, dar [i am creat 8 locuri de munc= suplimentare, greu de g=sit ]n mediul rural. M= bucur c= am avut aceast= posibilitate, astfel mi-am realizat ]nc= un mic vis". Planific=, ]n viitorul apropiat, s= lanseze producerea a altor dou= bun=-
t=\i: biscui\i [i pr=jituri, dar acest lucru va fi posibil doar dac= va mai g=si [i alte oportunit=\i de finan\are. Aceast= schimbare va fi de mare folos, mai ales c= o nou= \int= pentru produsele coapte la brut=rie sunt supermarketurile din capital=. "Dorim s= dezvolt=m o direc\ie nou= [i anume s= producem biscui\i [i pr=jituri - produse naturale cu ingrediente sut= la sut= naturale, f=r= adaosuri sau coloran\i. Datorit= capacit=\ii ]nalte de producere, f=ina produs= la moar= la tat=l meu nu este suficient=, de aceea m=cin=m [i la moara din M=gd=ce[ti. Gr`ul este cump=rat de la produc=torii autohtoni. Consumatorii apreciaz= produsele noastre, cei
care ]n\eleg c`t de important este s= consumi un produs natural, f=r= adaosuri. P`inea este v`ndut= ]n magazinele din Rezina [i {old=ne[ti. }n anul trecut, tot datorit= suportului IFAD, am participat cu produsele noastre la expozi\ia "Moldagrotech", iar consumatorilor de p`ine din Chi[in=u le-a pl=cut mult ceea ce au gustat. Cei care au cump=rat ]n prima zi, au venit [i ]n urm=toarele. Deci, ]n acest an, sper=m s= ajungem [i pe pie\ele din capital=. Nu avem a[a capacitate la moment, astfel, mai avem nevoie de unele investi\ii. Pe zi producem circa trei mii de unit=\i, inclusiv pl=cinte [i chifle". Datorit= faptului c= drojdiile naturale sunt produse la ]ntreprindere, pre\ul p`inii nu este mare, aceasta este v`ndut= de r`nd cu cea produs= la alte brut=rii. Iar consumatorii din {old=ne[ti [i Rezina au posibilitatea de a procura pe l`ng= p`inea obi[nuit=, p`ine cu usturoi [i cu diferite amestecuri de semin\e. {i [ti\i ce conteaz= cel mai mult ]ntr-o afacere, pe l`ng= resurse? Sus\inerea celor apropia\i. "M= bucur nespus de mult c= am fost ]ncurajat de so\ie [i p=rin\i, este foarte important s= ai al=turi un sprijin moral, un sfat util la momentul potrivit. Doar ]mpreun= am reu[it". Surs=: agrobiznes.md
7
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
Munca neremunerat= ]n folosul comunit=\ii }nceput ]n pag. 3
neremunerat= ]n folosul comunit=\ii se execut= de la 2 la 4 ore pe zi, ]n afara timpului activit=\ii de baz= sau de studii. }n cazul condamnatului, care nu este antrenat ]n activit=\i de baz=, la solicitarea sau cu acordul acestuia, pedeapsa poate fi executat= p`n= la 8 ore pe zi. Durata timpului de prestare a muncii neremunerate ]n folosul comunit=\ii de c=tre minori este de la 2 la 7 ore pe zi, ]n timpul liber sau dup= finalizarea studiilor sau a lucrului. }n cazul, ]n care persoanele condamnate sunt atrase la munci neremunerate ]n folosul comunit=\ii mai mult de 4 ore pe zi, organul de pro-
ba\iune este obligat s= stabileasc= o pauz= de cel pu\in 30 de minute ]n graficul de repartizare a orelor. De multe ori, cei care ]ncalc= legea, ]ntr-un final, con[tientizeaz= c= nu au procedat corect [i ][i asum= ]ntr-o oarecare m=sur= vinov=\ia, ]ns= g`ndul la o posibil= priva\iune de libertate este, de regul=, unul ap=s=tor din punct de vedere psihologic. Practica demonstreaz= c= pedepsele cu priva\iune de libertate au o serie de efecte negative, cum ar fi, de exemplu, influen\a distructiv= a mediului de deten\ie asupra personalit=\ii individuale, ]ntreruperea leg=turilor cu cei apropia\i [i a rela\iilor sociale pozitive, pozi\ia de inferioritate ]n care e
plasat individul dup= eliberarea sa din deten\ie etc. }n acest context, se impune promovarea [i aplicarea unor m=suri alternative deten\iei, cum ar fi introducerea unor asemenea forme de corec\ie, ca munca neremunerat= ]n folosul comunit=\ii, medierea [i proba\iunea. De asemenea, [i persoanele care se afl= deja ]n locurile de deten\ie pot solicita instan\ei o pedeaps= mai bl`nd=, conform articolului 92 din Codul penal. Acesta prevede ori amend=, ori munc= ]n folosul comunit=\ii. Munca neremunerat= ]n folosul comunit=\ii ]n cazuri contraven\ionale se aplic= p`n= la 60 de ore, iar ]n cazurile penale se
aplic= de la 60 la 240 de ore. }n anul curent se observ= o cre[tere considerabil= a sentin\elor/]ncheierilor de condamnare/sanc\ionare cu munc= neremunerat= ]n folosul comunit=\ii. Dac= ]n anul 2017 au fost lua\i la eviden\= 19 condamna\i [i 23 de contravenien\i, ]n anul 2018 - 31 de condamna\i [i 30 de contravenien\i, atunci ]n anul 2019, doar p`n= ]n prezent, au fost lua\i la eviden\= 21 de condamna\i [i 27 de contravenien\i. }n anul 2018, conform datelor prezentate de c=tre APL, prin utilizarea muncii neremunerate ]n folosul comunit=\ii, la bugetul local au fost f=cute economii ]n sum= de 120000 de lei.
Tort "Lapte de pas=re"
Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
Ingrediente: Pentru blat: - 3 ou=; - 3 linguri de zah=r; - 3 linguri de f=in=; - 1 linguri\= de esen\= de vanilie; - un praf de sare. Pentru crem=: - 7-8 ou= proaspete de g=in=; - 260 gr de zah=r; - 300 ml de lapte; - 120 gr de unt; - 30 gr de gelatin= @ 100 ml de lapte; - 1 linguri\= de esen\= de vanilie; - coaja de la o l=m`ie; - 1 lingur= de f=in=; - un praf de sare. Pentru glazura de ciocolat=: - 300 ml de sm`nt`n= pentru fri[c= de 35% gr=sime; - 200 gr de ciocolat= neagr= 57% sau 72%; - 50 ml de lapte; - 40 gr de unt; - 50 gr de ciocolat= alb=. Mod de preparare: 1. Desp=r\i\i albu[urile de g=lbenu[uri. Ad=uga\i ]n albu[uri un praf de sare [i mixa\i p`n= devin spumoase [i pufoase. Apoi, ad=uga\i treptat dou= linguri de zah=r, continu`nd s= mixa\i. La final trebuie s= primi\i o bezea dens=; 2. Ad=uga\i ]n bolul cu g=lbenu[uri o lingur= de zah=r [i o linguri\= de esen\= de vanilie. Mixa\i bine p`n= primi\i o textur= pufoas=. G=lbenu[urile trebuie s= devin= de un
Bun= ziua, dragi pofticio[i. }n aceast= edi\ie v= propunem tort "Lapte de pas=re". De obicei, m`nc=m bomboane cu a[a denumire, dar v= asigur=m c= o s= r=m`ne\i pl=cut [i dulce mira\i de gustul fin al acestui tort. Pur [i simplu se tope[te ]n gur= [i aroma ascuns= de l=m`ie ]l face foarte echilibrat. Sper=m s= v= plac= aceast= re\et= [i s= o preg=ti\i cu pl=cere. V= dorim ]n continuare o zi c`t mai gustoas=! galben pal [i lucioase; 3. Ad=uga\i o lingur= de bezea ]n g=lbenu[uri [i, cu o spatul= de silicon, amesteca\i energic. Apoi, ad=uga\i toat= bezeaua peste g=lbenu[uri [i, cu mi[c=ri largi, amesteca\ile p`n= se ]ncorporeaz= ]mpreun=, ave\i grij= s= nu sparge\i bulele de aer; 4. La cap=t ad=uga\i trei linguri de f=in=. }ncorpora\i-o [i pe ea lent [i cu mi[c=ri largi; 5. Lua\i o tav= cu fund deta[abil de 22 cm, tapetat= la baz= cu foaie de copt [i uns= toat= cu ulei. R=sturna\i aluatul [i nivela\i-l uniform ]n tav=. Coace\i pandi[panul la cuptorul pre]nc=lzit la 180 de grade C 20 de minute; 6. Preg=ti\i crema: turna\i ]ntr-o crati\= laptele [i pune\i-l la foc mic p`n= ajunge la punctul de fierbere; 7. }ntre timp, desp=r\i\i albu[urile de g=lbenu[uri. }n g=lbenu[uri ad=uga\i 130 de grame de zah=r, esen\a de vanilie
[i mixa\i-le p`n= devin pufoase, apoi r=zui\i coaja de la o l=m`ie, pune\i o lingur= de f=in= [i mai mixa\i pu\in. C`nd laptele a ajuns la puctul de fierbere, turna\i treptat c`te pu\in peste g=lbenu[uri [i ]ncorpora\i-le energic ca s= nu se taie ou=le. Dup= ce laptele cu crema de ou= s-a ]ncorporat, turna\i compozi\ia ]napoi ]n crati\=, ]ntoarce\i-o la foc mic continu`nd s= amesteca\i cu telul. C`nd crema ]ncepe s= se ]ngroa[e, mai amesteca\io 2 minute. Lua\i crati\a de pe foc [i ad=uga\i ]n crem= untul rece. Amesteca\i p`n= se tope[te complet [i l=sa\i crema s= ajung= la temperatura camerei; 8. }ntre timp, pune\i ]ntr-un bol gelatina [i laptele, amesteca\i [i l=sa\i gelatina s= se umfle; 9. Ad=uga\i un praf de sare ]n albu[uri [i mixa\i p`n= devin spumoase [i pufoase. Apoi, ad=uga\i treptat 130 grame de zah=r, continu`nd s= mixa\i. La cap=t trebuie s= primi\i o bezea dens=. Lua\i bolul [i pune\i-l la baia de aburi, amesteca\i bezeaua permanent, timp de 5 minute. Apoi, lua\i bolul ]ntr-o parte [i l=sa\i bezeaua s= se r=ceasc=; 10. Pune\i gelatina umflat= la microunde pentru 20-30 de secunde sau p`n= se tope[te complet; 11. Turna\i crema de g=lbenu[uri ]ntr-un bol mai ]nc=p=tor, deasupra ad=uga\i bezeaua [i gelatina, amesteca\i totul cu
mi[c=ri largi, ]nc`t s= nu sparge\i bulele de aer [i p`n= se vor ]ncorpora toate ingredientele; 12. Scoate\i foaia de copt a pandi[panului deja r=cit [i ]ntoarce\i-l ]napoi ]n tav=. Turna\i deasupra crema [i bate\i un pic tava s= ias= bulele mari de aer. Pune\i tava la frigider pentru 4-6 ore; 13. Preg=ti\i glazura de ciocolat=. Turna\i ]ntro crati\= fri[ca ]mpreun= cu laptele [i duce\i compozi\ia p`n= la punctul de fierbere. C`nd mixtura ]ncepe de abia s= clocoteasc=, stinge\i focul [i ad=uga\i ciocolata neagr=, ]mpreun= cu untul. Acoperi\i-le cu fri[c= fierbinte [i l=sa\i s= stea 5 minute. Mixa\i cu telul p`n= se tope[te ciocolata [i untul. L=sa\i glazura s= se r=ceasc= pu\in p`n= va fi c=ldu\=; 14. Scoate\i tortul de la frigider, trece\i cu cu\itul pe marginile tavei ca s= se desprind= mai u[or [i turna\i glazura de ciocolat= ]n a[a fel, ]nc`t s= acopere tot tortul. }n caz c= este nevoie, nivela\i cu un cu\it de patiserie; 15. Decora\i tortul at`t cu ciocolat= alb= topit=, c`t [i cu ciocolat= neagr= topit=. Servi\i-l cu pl=cere. Poft= bun=! Surs=: valeriesfood.md
S=n=tate din farmacia Domnului Pe l`ng= frumuse\e [i parfumul s=u ]mbietor, liliacul (Syringa vulgaris) are [i propriet=\i medicinale extraordinare. }n scop terapeutic, de la liliac se folosesc scoar\a tulpinii, frunzele [i florile, fiecare dintre ele av`nd perioade diferite de recoltare [i tehnici diferite de uscare. Astfel, frunzele [i florile de liliac au efecte tonice, astringente [i revulsive [i pot alina mai multe suferin\e interne: boli reumatice, hepatice, respiratorii, digestive, dar [i diabetul. }n trecut, florile de liliac erau ]nghi\ite pentru a sc=pa de parazi\ii intestinali sau malaria.
Dincolo de frumuse\e e mult= s=n=tate (Leacul extraordinar din florile de liliac)
Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Anumi\i botani[ti folosesc uleiul de liliac pentru a trata afec\iuni ale pielii, cum ar fi: erup\ii cutanate, arsuri solare [i t=ieturi sau zg`rieturi u[oare. Aceast= floare pl=cut mirositoare are, ]ns=, numeroase beneficii, despre care foarte pu\in= lume [tie. De exemplu, infuzia din flori uscate de liliac e recomandat= [i pentru tratarea afec\iunilor respiratorii, afec\iunilor hepatice, dar este util= [i ]n cazurile de febr= crescut=. Florile de liliac infuzate sunt un real tonic cardiovascular. Ele fluidizeaz= traficul sangvin arterial [i fac ca aorta s= primeasc= doza optim= de s`nge. Liliacul mai este utilizat de c=tre femeile, care vor s= r=m`n= ]ns=rcinate sau de c=tre cele infertile. Florile de liliac se fierb ]n vin [i se consum= c`te o can= ]n fiecare zi. Uleiul esen\ial de liliac poate oferi numeroase beneficii, cum ar fi: descongestia c=ilor nazale, ajut= la ameliorarea bolilor de rinichi, eliminarea stresului [i durerile de la coloan=. Uleiul esen\ial de liliac mai este folosit [i pentru eliminarea mirosurilor nepl=cute din ]nc=peri, av`nd ]n acela[i timp [i un efect relaxant. Remedii naturiste din frunze [i flori de liliac pentru tratarea arsurilor Frunzele de liliac sunt un remediu excelent ]n cazul arsurilor de tot felul. Pentru tratament, frunzele de liliac se fierb p`n= c`nd apa cap=t= o culoare foarte ]nchis=. Se las= infuzia la r=cit, iar c`nd este doar c=ldu\= se aplic= pe locul afectat de arsur=. Se fixeaz= cu un pansament steril [i se \ine timp de 24 de ore. Pansamentul nu trebuie l=sat s= se usuce, deoarece va agrava rana. El
trebuie umezit tot timpul cu apa ]n care au fiert frunzele. Dup= 24 de ore se va scoate pansamentul, care ]nl=tur= [i primul strat de impurit=\i, [i arsura, l=s`nd locul curat [i sterilizat. }n final, pielea va r=m`ne catifelat= [i elastic=, f=r= nici o urm= de arsur=. Remedii cu flori de liliac pentru gut=, reumatism [i artrit= Tinctur= din flori de liliac - florile de liliac se pun ]ntr-o sticlu\= de jum=tate de litru [i se toarn= peste ele alcool de 40 de grade. Se las= la macerat timp de 21 de zile la ]ntuneric, apoi se filtreaz= [i se storc bine florile. Se pun 30 de pic=turi ]n 50 ml de ap= [i se bea de 3 ori pe zi, ]nainte de mese, timp de 3 luni. Unguent din flori de liliac - 2 linguri de flori tocate sau mixate se amestec= bine cu 2 linguri de unt (untur=), se \in pe baie de aburi timp de 30 de minute, dup= care se las= la r=cit [i se p=streaz= nestrecurate, la frigider. Seara, ]nainte de culcare, ]nc=lze[ti bine locurile bolnave [i fric\ionezi cu acest unguent. Remedii cu flori de liliac pentru tratarea durerilor reumatismale Unguentul preparat din flori de liliac poate face minuni. Tot ce trebuie s= faci este s= pui la macerat 40 de grame de flori de liliac ]ntr-un litru de ulei, pentru 2 s=pt=m`ni, ]ntrun loc ]ntunecat [i cald. Unge zonele dureroase cu acest amestec de c`teva ori pe zi, mas`nd u[or. Pentru tratarea durerilor lombare, op=re[te o lingur= mare cu flori de liliac ]ntr-o can= cu ap=, acoper= timp de o or= [i apoi strecoar=. Se bea c`te o lingur= de 4 ori pe zi. Va urma
8
Nr. 17 (108), 03 mai 2019
Felicit=ri pentru Olesea Maximciuc, Mihai Graur, Aurel Ple[co [i Timofei Don\u!
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! Felicit=ri pentru Anatolie Badan, consilier raional! Cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere V= trec pragul casei cu felicit=ri [i ur=ri deosebite. Fie ca pe unde Ve\i merge, trandafiri s= V= r=sar= ]n cale, binele s= ]nving= r=ul, bucuria s= alunge triste\ea. S= ave\i parte de o via\= ]ndelungat= cu s=n=tate durabil=. S= V= ]nso\easc= oriunde [i oric`nd voia bun= [i cumsec=denia. La mul\i ani! Cu profund respect, pre[edintele raionului Rezina, Vasile GOBJIL+
Alese cuvinte de felicitare pentru Anatolie Badan, consilier raional! Cu deosebit respect V= adresez felicit=ri cordiale cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. V= apreciez calit=\ile ce V= caracterizeaz= [i vreau s= V= cunosc [i ]n continuare energic, binevoitor, pornit la fapte m=re\e. S= ave\i parte de tot ce e mai frumos pe lume. S= V= realiza\i toate n=zuin\ele [i s= V= ]nso\easc= s=n=tatea trainic= ]ntotdeauna. Cu profund respect, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova
s=n=tate, bucurii, noroc [i multe realiz=ri. S= ave\i parte numai de zile senine, de lini[te sufleteasc=, de ]n\elegere [i sus\inere din partea celor ce V= ]nconjoar=. Fie ca soarele s= V= ]nc=lzeasc= c`t mai mult inima, iar Bunul Dumnezeu s= V= aib= ]n paza Sa. Cu mult respect, angaja\ii prim=riei Lipceni
Mult stimat= omagiat=, Vera Amarfii, [eful Serviciului Stare Civil= al Centrului Multifunc\ional Rezina! Din mul\imea de flori le-am ales pe cele mai suave, pe care vi le transmit imaginar cu prilejul unei anivers=ri frumoase. Emana\i ]n jur energie, optimism [i tandre\e. Fie ca anii care vin s= V= p=streze mereu t`n=r=, luminoas= la chip [i la suflet, s=n=toas= [i norocoas=. S= fi\i iubit=, apreciat=, la mul\i ani cu voie bun= [i frumoase ]mpliniri. S= r=m`ne\i mereu promotoare a omeniei, s`rguin\ei [i al d=ruirii de sine ]n tot ce face\i. Mul\i ani cu bucurii [i recuno[tin\a oamenilor! Cu profund respect, pre[edintele raionului Rezina, Vasile GOBJIL+
Cuvinte de felicitare pentru Vera Amarfii, [eful Serviciului Stare Civil= al Centrului Multifunc\ional }mi face o deosebit= pl=cere s= V= Rezina! felicit cu prilejul s=rb=toririi zilei de Sincere felicit=ri pentru Aurel Ple[co, primar de Lipceni!
na[tere [i s= V= doresc mult=, mult= s=n=tate, lini[te [i c=ldur= sufleteasc=, armonie, bucurii, stim= de la to\i cei ce V= ]nconjoar=. S= ave\i doar zile senine [i fericite, s= fi\i ]ntotdeauna plin de voie bun=, ]ntotdeauna dispus s=-i ajuta\i pe cei din jur. S= ave\i parte de toate realiz=rile pe care Vi le dori\i. Cu mult respect, pre[edintele raionului Rezina, Vasile GOBJIL+
Stimate omagiat, Aurel Ple[co, primar de Lipceni!
S=rb=toarea unei anivers=ri care V= popose[te ]n prag nu este altceva dec`t clipa sideral= a succeselor [i realiz=rilor, spre care tinde\i cu mult profesionism [i d=ruire. Primi\i, stimat= omagiat=, cele mai c=lduroase felicit=ri [i ur=ri de ]mpliniri profesionale semnificative [i ]n continuare. S= V= ]nso\easc= mereu s=n=tatea trainic=, dragostea de munc= [i de via\=, insisten\a [i m=rinimia. La mul\i ani cu voie bun=!
Stima\i omagia\i! Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, v= transmit sincere felicit=ri [i v= doresc ]mplinirea tuturor viselor [i ]nmul\irea realiz=rilor. S= v= d=ruiasc= Dumnezeu s=n=tate, fericire ]n via\a personal= [i un car de bucurii. S= ave\i ]ntotdeauna stima celor din jur [i mereu s= v= ]nso\easc= voia bun=! Cu mult= stim=, Eleonora GRAUR, vicepre[edinte al PDM, pre[edinte OT Rezina a PDM
Mult stimat= omagiat=, Tatiana Ro[covan, contabil[ef la Consiliul raional Rezina! Cu ocazia zilei de na[tere, V= felicit c=lduros [i V= doresc din toat= inima s=n=tate, bucurie, via\= lung= al=turi de cei dragi inimii, bani ]n pung= s= Vajung= [i noroc ]n toate. V= mai doresc optimism, noi for\e [i succese. S= V= bucura\i de rezultatele muncii pe care o depune\i zi de zi. Domnul s= V= ocroteasc=, ]ngerii s= V= p=zeasc=. La mul\i ani ferici\i [i ]mplini\i!
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
}n numele administra\iei [i comitetului sindical ale Filialei Rezina a SA "REDNord", directorul Iurie URECHI
Stima\i omagia\i Olesea Maximciuc, Andrei Neduh, Veaceslav Movileanu, Mihail Moscalu, Angela Lazari, Gheorghe Rusu, Nicolae {tirbu [i Mihail Tontici, angaja\i ai }M "SCL" Rezina!
Fiecare prim=var= v= aduce ]n suflet sentimente deosebite - s=rb=tori\i ziua de na[tere. V= suntem [i noi al=turi [i venim cu o urare din cele mai alese. S= v= mearg= ]n toate ]nceputurile frumoase, bun=starea s= v= sporeasc= [i fiecare prim=var= s= v= aduc= ]n inim= bucurie, ]n suflet - lini[te, Cu profund respect, pre[edintele raionului iar ]n via\= - numai ]mpliniri [i ]ncredere Rezina, Vasile GOBJIL+ ]n ziua de m`ine. La mul\i ani binecuv`nta\i de Domnul [i rodnici!
Stimat= s=rb=torit= Tatiana Ro[covan, contabil-[ef la Consiliul raional Rezina! Zilele acestea Vi se mai alipe[te un trandafir la cununa vie\ii. V= dorim ca acest an s= V= aduc= mult= s=n=tate, bun=stare [i numai bucurii. Pragul casei s= Vi-l treac= voia bun= [i succesul. Fericirea s= V= fie al=turi ]ntotdeauna, norocul s= V= ]nso\easc= oriunde. S= ave\i parte de tot ce are via\a mai frumos [i oriunde V= ve\i afla - ]n jur s= fie s=rb=toare.
}n numele administra\iei }M "SCL" Rezina, managerul-[ef Ion BALAN
Stima\i omagia\i Tatiana Ro[covan [i Vasile Duca, angaja\i ai prim=riei Lipceni!
V= adresez cele mai cordiale cuvinte de felicitare cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere. Mult= s=n=tate [i prosperitate, ]ndeplinirea celor mai cutez=toare visuri. Mul\i ani lumina\i de steaua norocului [i a dragostei celor apropia\i, Cu respect, membrii organiza\iei sindicale iar ]n drumul frumos al vie\ii, s= v= ]nSINDASP a Consiliului raional Rezina so\easc= mereu succesul. Cu zile senine [i clipe de bine s= tr=i\i! G`ndurile frumoase [i nobile s= v= fie al=turi oriunde [i oric`nd. S= Felicit=ri pentru Tatiana ave\i parte de tot binele din lume. Ro[covan, contabil-[ef
la Consiliul raional Rezina!
Cu profund respect, Eleonora GRAUR, Cu cele mai senine g`nduri [i cu deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova stim= deosebit= V= adresez sincere
Cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere, Sincere felicit=ri V= doresc un viitor plin de succese, pentru Olga Oprea [i Dumnezeu s= V= dea un curcubeu [i mult soare dup= fiecare ploaie [i Irina Dogurevici, angajate la furtun=, un z`mbet la fiecare lacrim=, Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret bucurii dup= necazuri, clipe fericite [i Sport Rezina! dup= cele triste, zile albe dup= zile Mul\i ani ]nainte, stimate omagiate! negre. V= mai doresc fericire, respect Cu tot respectul v= adres=m sincere [i mult=, mult= s=n=tate. La mul\i ani! felicit=ri [i v= dorim numai bine pe al Cu profund respect, Eleonora GRAUR, vie\ii drum. deputat ]n Parlamentul S= ave\i parte de noroc cu toat= faRepublicii Moldova milia launloc,/ Dumnezeu s= v= p=zeasc= [i mul\i ani s= v= d=ruiasc=./ Fie-v= calea luminat=, de succese-nconjurat=,/ S=n=tate, cer senin, la mul\i ani [i Felicit=ri pentru Aurel to\i din plin! Ple[co, primar de Lipceni! Mult= s=n=tate [i numai realiz=ri fruStimate s=rb=torit! La mul\i ani [i moase! numai bucurii! }n aceast= zi frumoas= }n numele colectivului Direc\iei de prim=var= venim imaginar cu un }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, buchet de trandafiri, ]nso\it de selecte [eful Lilia LAZARI felicit=ri [i ur=ri, dorindu-V= tot ce-i mai frumos, mai curat pe p=m`nt:
vie\ii mai ]nscrie\i o frumoas= fil=, v= ur=m s= ave\i parte de bog=\ia toamnei, de albul imaculat al iernii, de optimismul de nou ]nceput al prim=verii, precum [i de c=ldura vesel= a verii ]nc= mul\i ani ]nainte. Dragostea de via\= s= v= ]nso\easc= [i ]n continuare, s= ave\i sus\inerea celor dragi [i la bine, [i la greu. Ferici\i s= fi\i mereu [i ocroti\i de Bunul Dumnezeu. Mul\i ani cu noroc!
felicit=ri cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. V= doresc ca via\a s= V= fie luminoas= [i fericit=, s= ave\i ]n\elegere [i bel[ug ]n cas=, oameni dragi ]n preajm=, spor [i succese ]n activitatea de zi cu zi. V= doresc pentru mul\i ani ]nainte puterea cascadelor, rezisten\a r`urilor, for\a revigoratoare a m=rilor [i recuno[tin\a oamenilor. }n sufletu-V= plin de lumin= [i c=ldur= s= se men\in= ]ntotdeauna for\a viguroas=, iar r=nile suflete[ti s= le t=m=dui\i sorbind din savoarea h=r=zit= de Dumnezeu.
Cu mult= stim=, Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni
Mult stimate omagiate Elena Frunze [i Aurica Condrea, angajate la prim=ria Cog`lniceni!
V= cunosc energice, optimiste, rezistente la greut=\i. M= m`ndresc c= v= am al=turi [i v= port stim= deosebit=. Cu sentimente de considera\iune v= urez sincer s= r=m`ne\i acelea[i persoane pline de via\=, cu dragoste [i grij= fa\= de oameni. Fie ca tot ce dori\i s= se realizeze Cu profund respect, Eleonora GRAUR, deputat ]n Parlamentul neap=rat, iar eu v= voi sus\ine ]n toate Republicii Moldova ]nceputurile. S=n=tate [i bucurie mult=, ]nmul\irea succeselor! La mul\i ani cu noroc [i voie bun=!
La mul\i ani pentru Eugeniu Cozari [i Anatolie Celpan, angaja\i ai Filialei Rezina a SA "RED-Nord"!
Cu respect, Simion COTOMAN, primarul de Cog`lniceni
}n zi ]nsemnat=, c`nd ]n calendarul
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 482. Tirajul: 2030 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.