Pag. 2, 4
Transform=ri ce ne dau speran\e [i ne ]ncurajeaz=
Pag. 4, 5
Fenomenul "Facebook" ][i s=rb=tore[te "ziua de na[tere"
"Prima cas=": Pag. 6, 7 au beneficiat 1318 solicitan\i Anun\ de lansare a concursului privind colectarea propunerilor de proiecte pentru anul 2019
"Melodia sufletului meu" la Rezina
G`nduri care impresioneaz=
Cura cu sfecl= ro[ie, eficient= ]n tratarea multor boli
"E iubire adev=rat= atunci c`nd sufletul pereche ][i ofer= motive s= lup\i ]n fiecare zi pentru el." Alina-Georgiana DROSU
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019
T=iatul ]n uscat al pomilor fructiferi ]n 2019, examinat ]n cadrul unui seminar raional Aculina POPA
La finele s=pt=m`nii trecute, Direc\ia Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru (DAAAC) a Consiliului raional, ]n colaborare cu Institutul {tiin\ifico-Practic de Horticultur= [i Tehnologii Alimentare (I{PHTA), au organizat [i desf=[urat un seminar cu tematica "T=iatul ]n uscat al pomilor fructiferi, roada anului 2019". Evenimentul s-a produs ]n teritoriul prim=riei Peci[te. Partea teoretic= a activit=\ii respective a avut loc ]n Casa de cultur= din sat, iar cea practic= s-a desf=[urat ]n livada G| "Seli[-
Publicitate electoral=
te-K", av`nd ]n calitate de participan\i agen\i economici [i pomicultori interesa\i de tematic= [i de metamorfozele, tendin\ele din domeniu. Merit= de men\ionat aici buna colaborare, stabilit= de mai mul\i ani ]ntre DAAAC, I{PHTA, ]n persoana profesorului Ilie Donica, doctor habilitat ]n agricultur=, membru de onoare al Academiei de {tiin\e Agricole [i Silvice "Gheorghe Ionescu-{i[e[ti" din Rom`nia (originar din raionul nostru), [i conducerea G| "Seli[te-K" ]n privin\a disponibilit=\ii de preg=tire [i desf=[urare a seminarului. Dup= cum men\ionam ceva mai devreme, activitatea pentru
pomicultori a inclus dou= componente - partea teoretic= [i partea practic=. Lucr=rile propriu-zise ale seminarului au fost anticipate de un moment important [i pl=cut profesorul Ilie Donica le-a prezentat p=m`ntenilor s=i ultima apari\ie editorial= a dumisale - "Cercet=ri [i realiz=ri ]n pomicultur=", care reprezint= o lucrare preg=tit= ]n baza cercet=rilor [tiin\ifice, efectuate ]n perioada anilor 1973-2018, preponderent ]n planta\iile I{PHTA. Sunt prezentate materiale [tiin\ifice cu privire la tehnologia intensiv= de cultivare a vi[inului pe Sf`r[it ]n pag. 5
ZICI-2019 la biblioteca "Mihai Eminescu" Cristina ONCEA, bibliotecar principal, BPR "Mihai Eminescu" din Rezina
Organizat= ]n prima zi a lunii februarie de c=tre Lit World, Ziua Interna\ional= a Cititului }mpreun= (ZICI) este un eveniment global, la care particip= milioane de oameni. Astfel, aceast= ini\iativ= a Lit World reune[te ]ntr-o singur= zi copii, tineri [i adul\i din peste o sut= de \=ri ale lumii pentru a celebra puterea [i energia cuvintelor. Cititul cu voce tare este o enorm= modalitate de dezvoltare a abilit=\ilor lexicale. (S= nu uit=m c= la ]nceputurile ei, lectura se f=cea ]n voce!) Cercet=torii ]n domeniu propun modalit=\i de eficientizare a cititului cu voce tare, deoarece s-au demonstrat implica\ii pozitive asupra abilit=\ilor lingvistice [i de comunicare. Dovezi ale eficien\ei lecturii cu voce tare/]n grup: creierul va asocia lectura cu pl=cerea de a fi ]mpreun= cu prietenii, p=rin\ii, colegii. Citirea este mai fundamental=, informa\ia se memorizeaz= mai bine, contribuie la cre[terea volumului vocabularului activ, fortific= timpul de
concentrare a aten\iei. Discu\ia celor citite ofer= posibilit=\i pentru diverse modele de interpretare a informa\iei. Pe 01 februarie 2019, de Ziua Interna\ional= a Cititului }mpreun=, Biblioteca Public= raional= "Mihai Eminescu" s-a implicat din plin ]n organizarea celei de-a III-ia edi\ii na\ionale a campaniei de promovare a cititului cu voce tare/a lecturii ]mpreun=, cu genericul "Citim ]mpreun= Moldova-2019". Aceast= campanie presupune crearea unui mediu favorabil activit=\ilor de citire cu voce tare, ]ncurajarea particip=rii active a cititorilor la discu\ii ]n timpul lecturilor colective, invitarea institu\iilor partenere. Lectura este un mod pl=cut de a petrece timp de calitate, ]mpreun= cu copiii, iar lumea pove[tilor este fascinant=, ajut`ndu-i s=-[i ]mbog=\easc= imagina\ia. Numai noi, p=rin\ii, educatorul, bibliotecarul, ]nv=\=torul, le putem trezi dragostea pentru lectur=, citindu-le la ]nceput noi pove[tile, iar mai apoi l=s`ndu-i s= citeasc= singuri. Dar este foarte important [i propriul exemplu, e necesar s= le ar=t=m copiilor c= [i nou= ne place s= citim [i chiar ]n
acela[i timp cu ei. Acest lucru am f=cut [i cu copiii, utilizatorii fideli ai bibliotecii, de "Ziua Interna\ional= a Cititului }mpreun=", venind ]n fa\a micu\ilor cu cele mai frumoase c=r\i de pove[ti. Lectura cu voce tare ]mpreun=, apoi [i discu\iile ce au urmat, le-au dat participan\ilor o [ans= ]n plus pentru a ]n\elege mai multe, le-au oferit o
sus\inere ]n dezvoltarea aptitudinilor [i au aflat lec\ii de adaptare la via\a ]nconjur=toare. Copiii au fost foarte receptivi, au ascultat pove[ti, dup= care au r=spuns la ]ntreb=ri, demonstr`nd c= au fost aten\i [i le plac pove[tile. Pl=cerea a fost reciproc=, fiindc= o or= cu copiii mi-au ]nc=rcat bateriile pentru o ]ntreag= s=pt=m`n=.
Prin activitatea realizat=, am continuat tradi\ia campaniei "Citim ]mpreun= Moldova", realiz`nd un impact major ]n realizarea misiunii principale a bibliotecii, ]mbun=t=\irea calit=\ii vie\ii oamenilor, inclusiv prin promovarea lecturii ca baz= pentru cunoa[tere, cultur= [i dezvoltare. V= a[tept=m la bibliotec= cu mare drag!
2
Cum ob\inem medicamentele oferite gratuit
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019 }n scopul perfec\ion=rii [i consolid=rii activit=\ii sindicale, Comitetul confederal al Confedera\iei Na\ionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a instituit func\ia de Reprezentant al CNSM ]n teritoriu.
Persoana respectiv= va reprezenta Confedera\ia ]n teritoriu, conlucr`nd cu pre[edin\ii structurilor sindicale teritoriale ale organiza\iilor-membre ale CNSM, pecum [i cu liderii organiza\iilor sindicale primare.
Transform=ri ce ne dau speran\e [i ne ]ncurajeaz= Aculina POPA, pre[edintele Consiliului ramural Rezina al Federa\iei Sindicatului Lucr=torilor din Cultur=
}ncep`nd cu ziua de 1 februarie, cet=\enii pot solicita medicamente oferite gratuit, conform Ordinului semnat de Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale [i Compania Na\ional= de Asigur=ri ]n Medicin=. Pentru a beneficia de medicamente gratuite, fiecare persoan= trebuie s= respecte urm=torii pa[i: 1. S= fie ]nscris/= la un medic de familie [i s= fie asigurat/= medical; 2. S= se adreseze la medicul de familie pentru prescrierea re\etei compensate; 3. Pe o re\et= este scris= denumirea comun= interna\ional= a unui singur medicament; 4. S= prezinte ]n farmacie re\eta [i buletinul de identitate sau certificatul de na[tere ori formularul 09; 5. La prezentarea re\etei, farmacistul va propune ]n mod obligatoriu medicamentul oferit gratuit. Dac= persoana refuz= preparatul respectiv, va fi informat despre medicamente disponibile, compensate par\ial [i are posibilitatea s= aleag= medicamentul din lista de preparate care au aceea[i substan\= activ=, dar pre\uri diferite; 6. Re\eta pentru medicamente compensate este valabil= ]n toate farmaciile contractate de CNAM pe ]ntreg teritoriul \=rii. Pacien\ii pot beneficia de medicamente gratuite pentru urm=toarele maladii: pneumonie, bron[ita cronic= simpl= [i mucopurulent= cu exacerbare, astmul bron[ic, hepatita cronic=, fibroza [i ciroza hepatic=, pancreatita cronic=, gastrita, ulcerul gastric [i ulcerul duodenal, scleroza multipl=, mielopatia, boala cerebrovascular=, encefalopatia mixt= cronic=, artrita reumatoid=, reactiv= [i psoriazic=, guta, pielonefritele acut= [i cronic=, diabetul zaharat [i complica\iile lui (neuropatia, nefropatia, angiopatia diabetic=), tratamentul depresiei, demen\ei (bolii Alzheimer), maladiilor cardiovasculare, respiratorii (bronho pneumopatie cronic= obstructiv=, astm bron[ic), aparatului digestiv (inclusiv hepatita [i ciroza hepatic=), aparatului locomotor (osteoartrit=, artrit= reumatoid=), bolilor endocrine. Dac= preparatul solicitat gratuit nu este la moment ]n farmacie, farmacistul este obligat, timp de 72 de ore, s= ]l pun= la dispozi\ia pacientului. De asemenea, farmaciile sunt obligate s= plaseze la loc vizibil lista medicamentelor oferite gratuit ]n cadrul asigur=rii obligatorii de asisten\= medical=. Prescrierea medicamentelor compensate se efectueaz= de c=tre medicii de familie, neurologi, psihiatri, endocrinologi [i pediatri ai prestatorilor de servicii medico-sanitare, contracta\i de c=tre CNAM, indiferent de forma juridic= de organizare. Dac= pacien\ilor li s-a refuzat prescrierea sau eliberarea medicamentului sau pentru orice alte informa\ii, pot apela Linia fierbinte a CNAM, la num=rul: 080099999. Surs=: msmps.gov.md
Recent, pre[edin\ii sindicatelor de ramur= din raionul Rezina s-au ]ntrunit ]ntr-o [edin\= de lucru ]mpreun= cu reprezentantul CNSM, Vera Platon, care a men\ionat: "Aceast= conlucrare se va axa pe promovarea principiilor fundamentale ale sindicatelor, inclusiv a parteneriatului social, prin prisma Statutului CNSM. }n comun cu liderii sindicali, vom c=uta cele mai adecvate c=i [i op\iuni de modernizare a organiza\iilor sindicale. Vom ]ncerca s= form=m o viziune clar= privind drepturile membrilor de sindicat, s= schimb=m situa\ia ]n sindicatele de baz=, totodat= s= oferim din experien\a noastr= sindicatelor, care nu au Contracte Colective de Munc=, ]n elaborarea, negocierea [i semnarea lor". Participan\ii la ]ntrunire au luat ]n dezbateri aspectele din agenda de lucru, adopt`nd [i hot=r`rile corespunz=toare. S-a vorbit despre: "Elaborarea [i discutarea planului de activitate pentru anul 2019", "Concretizarea num=rului de organiza\ii sindicale ]n sindicatele ramurale" [i "Despre abonarea sindicatelor la publica\ia periodic= "Vocea Poporului". Dezbateri aprinse a
Majoritatea celor prezen\i au vorbit [i despre necesitatea [i oportunitatea seminarelor, organizate la Institutul Muncii. Dup= mai multe discu\ii, a fost aprobat Planul de activitate, cu modific=rile propuse de colegi. A fost concretizat [i num=rul organiza\iilor sindicale, al membrilor de
Moldoveanul Vitalie Bulgarov a creat cel mai spectaculos robot al omenirii
Un moldovean care a emigrat ]n SUA acum un deceniu, este creatorul roboticii celor mai populare filme lansate ]n ultimii ani la Hollywood. Vitalie Bulgarov, originar din ora[ul Cahul, student al Universit=\ii Tehnice din Chi[in=u, a realizat proiecte Prim=ria comunei Saharna Nou=, raionul Rezina, de peste 200 de milioane anun\=, pe data de 28.02.2019, la ora 16.00, ]n incinta prim=riei, desf=[urarea licita\iei "cu strigare" de v`nzare-cump=rare a: - terenului agricol (fosta ferm= de vite) din extravilanul satului Saharna Nou= cu nr. cadastral 6740103170, cu suprafa\a de 20,4950 ha, pre\ul ini\ial - 252022,70 lei; - materialelor de construc\ie de la demolarea fermei de vite, ]n sum= de 229805,00 de lei. Acontul - ]n m=rime de 10% din pre\ul ini\ial. Taxa de participare - ]n m=rime de 1000,00 de lei pentru persoane fizice; 1200,00 de lei - pentru persoane juridice. Informa\ii suplimentare - la tel.: (0254) 782-36. Primarul comunei Saharna Nou=, Maria MACRII
Aten\ie, licita\ie!
generat Planul de activitate ]n anul curent, pre[edin\ii organiza\iilor sindicale men\ion`nd c= au nevoie de mai mult= instruire. Alte aspecte importante ale propunerilor \in de domeniile legisla\iei muncii, comunic=rii, parteneriatului social, securit=\ii [i s=n=t=\ii ]n munc=...
sindicat. C`t prive[te abonarea la "Vocea Poporului", este loc de mai bine. Unii dintre liderii sindicali au promis s= perfecteze abonamente ]n timpul apropiat, contribuind la sporirea tirajului publica\iei ]n teritoriul raionului Rezina [i la informarea membrilor de sindicat vizavi de aspectele ce ]i fr=m`nt=. Ne-am desp=r\it satisf=cu\i de cele reu[ite ]n cadrul ]ntrunirii, inclusiv de ac\iunile orientate spre metamorfozarea [i modernizarea sindicatelor noastre ]n structuri func\ionale, cu accent pe informarea membrului de sindicat. Bine]n\eles, dup= ce vom fi instrui\i [i informa\i noi, pre[edin\ii de sindicate, c= doar un om informat este [i protejat.
de dolari [i este persoana care a creat cel mai spectaculos robot al omenirii. Super-costumul purtat de Scarlett Johansson, ]n filmul "Fantoma ]n armur=", noul Robocop [i robotul T-800 din filmul "Terminator" sunt doar c`teva dintre crea\iile graficianului originar din Re-
publica Moldova. S-a n=scut ]n ora[ul Basarabeasca ]ntr-o familie de medici. }n 2008, ]ns=, activitatea moldoveanului care lucra la Moscova, a fost remarcat= de Compania de jocuri "Blizzard", care a [i fost biletul lui ]n \ara tuturor posibilit=\ilor. Vitalie Bulgarov s-a mutat ]n California, unde s-a ocupat de designul personajelor din jocul "Starcraft 2". Cona\ionalul nostru este implicat ]ntr-un proiect cu o valoare de peste 200 de milioane de dolari. Designerul a creat robotul Method-1 pentru Compania "Hankook Mirae Technology", un robot gigantic, care poate merge. Ma[in=ria a fost construit= pentru a lucra ]n zone
periculoase, unde oamenii nu pot interveni f=r= protec\ie. Prima versiune comercial= va costa ]n jur de 8,3 milioane de dolari. De[i [i-a ]nceput studiile la Universitatea Tehnic= din Chi[in=u, ]n scurt timp Vitalie a renun\at la facultate [i a plecat s= munceasc= la Moscova. Acesta a ]nv=\at de unul singur designul grafic timp de 10 ani [i, astfel, a ajuns de la un simplu pictor la un specialist renumit ]n ]ntreaga lume. Acum Bulgarov lucreaz= la proiectul lui James Cameron [i creeaz= personajele filmului "Battle Angel Alita", din filmul "Avatar 2", care urmeaz= s= apar= ]n 2020. Surs=: prime.md
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019
Publicitate electoral=
3
Reducerea birocra\iei [i servicii calitative pentru oameni Caravana PDM a ajuns mar\i ]n raioanele {old=ne[ti [i Rezina, unde a vizitat mai multe localit=\i [i a intrat ]n dialog cu cet=\enii despre a[tept=rile lor [i despre solu\iile pe care Partidul Democrat le propune pentru Moldova. }n debutul vizitei, echipa democra\ilor, condus= de Pre[edintele Parlamentului, vicepre[edintele PDM, Andrian Candu, a mers la fabrica de confec\ii [i a avut o ]nt`lnire cu mai mul\i oameni de afaceri din raionul {old=ne[ti, care s-au interesat de m=surile de sus\inere a business-ului mic [i mijlociu. "Businessul mic [i mijlociu formeaz= baza financiar= a \=rii, dar ce ne a[teapt= pe noi, ce m=suri de sus\inere ve\i realiza? Dorim s= fim mai proteja\i, dar [i a[tept=m o reducere a impozitelor", a spus o reprezentant= a mediului de afaceri. Andrian Candu a relatat c= guvernarea PDM s-a axat pe
oferirea serviciilor calitative, pentru a scuti business-ul de nenum=rate controale, raport=ri [i autoriza\ii. Pre[edintele Parlamentului a mai amintit c= PDM a fost ini\iatorul unui set de m=suri pentru reducerea poverii fiscale, inclusiv a contribu\iei sociale achitate de c=tre angajatori, dar [i a impozitului pe venit pentru angaja\i. "Noi aveam peste 450 de denumiri de permise, autoriza\ii [i licen\e. Le-am redus sub 100 [i ]nc= mai avem unde s= reducem. La fel, anterior existau peste 160 de institu\ii abilitate, care veneau cu controale. Noi am decis s= reducem num=rul lor [i s= cre=m un sistem clar de interac\iune cu agen\ii economici - s= fie fiscul, o unitate special= care lupt= cu sp=larea banilor sau dac= afacerea este reglementat=, s= fie regulatorul", a spus Andrian Candu. }n ora[ul Rezina, la ]nt`lnirea
cu muncitorii de la Fabrica de confec\ii "Excel manufacturing", candidatul PDM pentru circumscrip\ia nr. 13, pre[edintele degrevat al raionului Rezina, Eleonora Graur, a subliniat importan\a dezvolt=rii industriale a \=rii, amintind despre deschiderea Incubatorului de Afaceri din Rezina, precum [i despre cre[terea salariilor din Moldova ]n ultimii ani. "Aici, ]n Rezina, am reu[it s= deschidem un incubator de afaceri, care a adus noi locuri de munc= pentru rezineni. De asemenea, guvernarea PDM a reu[it s= determine cre[terea salariilor ]n Moldova cu 50% ]n ultimii trei ani, dovedind c= este interesat= de bun=starea oamenilor. Doar prin continuarea guvern=rii PDM vom putea genera investi\ii, care s= duc= la dezvoltare, la noi locuri de munc=.
Angajamentul nostru este c= salariul mediu ]n Moldova va ajunge la aproape 13000 de lei ]n 2023", a spus Eleonora Graur. La Rezina, Andrian Candu,
]mpreun= cu echipa, a mers la o farmacie pentru a vedea personal cum se elibereaz= medicamentele compensate. Acolo, democra\ii au discutat cu mai mul\i vizitatori. "Am venit cu re\eta [i am primit toate medicamentele", i-a spus lui Andrian Candu o doamn=, care a venit s= primeasc= medicamente compensate. "Am venit s= vedem cum se elibereaz= gratuit medicamentele compensate. Au fost diverse specula\ii c= nu este adev=rat", le-a spus Andrian Candu oamenilor care se aflau ]n farmacie. Din 1 februarie, medicamentele pentru tratamentul celor mai frecvente maladii sunt gratuite, iar pentru a beneficia de ele pacien\ii trebuie s= vin= cu re\eta eliberat= de c=tre medicul de familie [i i-a ]ndemnat s= solicite aceste medicamente.
"Al=turi de PDM, voi continua [i voi face mai multe lucruri bune..." pasionat de locurile [i de tradi\iile din Moldova. Din acest motiv, am [i contribuit la elaborarea a cinci monografii ale localit=\ilor din regiunea Orhei. Tot din pasiunea pentru aceste meleaguri mi-am dorit s= m= implic ]n via\a comunit=\ii [i am fost mai ]nt`i consilier or=[enesc (]ntre 2003-2007). Apoi, din 2007 p`n= ]n 2015, am fost ales consilier raional. }n prezent, sunt pre[edinte al raionului Orhei.
- Domnule Tudor Golub, sunte\i candidat al Partidului Democrat din Moldova pe circumscrip\ia 19 Orhei-RezinaCriuleni-Dub=sari ]n alegerile parlamentare din 24 februarie. La linia de pornire ]n competi\ia electoral= de\inea\i func\ia de pre[edinte al raionului Orhei, deci sune\i cel care cunoa[te foarte bine care sunt p=r\ile slabe [i care sunt p=r\ile tari ale raionului, cunoa[te\i oamenii [i oamenii v= cunosc la fel de bine. - Nu po\i fi pre[edinte de raion [i s= nu cuno[ti oamenii care te ]nconjoar=. A[a cred
eu [i a[a sunt eu. Poate c= cineva admite s= conduc= din cabinet, s= laude [i s= mustreze la telefon, s= afle de la televizor dac= a fost terminat drumul ]n satul cutare. Dar nu e stilul meu. Eu sunt altfel cl=dit. - Satul de ba[tin= este satul Piatra din raionul Orhei. Denumirea localit=\ii marcheaz= cumva caracterul omului? - Dac= e vorba de voin\=, cred c= da. Cred c= ]mprejurimile ]n care am crescut au determinat alegerea pe care am f=cut-o ]n tinere\e - geografia [i istoria. Am fost ]ntotdeauna
- Vreau s= vorbi\i despre realiz=rile cu care veni\i acum ]n fa\a aleg=torilor. - Toate realiz=rile decurg din efortul comun al echipei Partidului Democrat. Sunt rezultatul guvern=rii PDM ]n ultimii trei an. Trei ani de munc=, de implicare, de responsabilitate [i de comunicare constant= cu cet=\eanul. Sunt anii, care au permis, ]n cele din urm=, s= creasc= salariile, s= creasc= pensiile, s= g=sim mijloace pentru drumuri, s= ne bucur=m de ]ncrederea oamenilor [i s= avem parteneri siguri ]n afara \=rii. Am lucrat ]n echip= pentru oameni [i pentru Moldova. Vorbind la modul concret, am renovat [i dotat cu echipamente moderne 1181 de [coli [i gr=dini\e la nivel na\ional, dintre care 20 de institu\ii de
]nv=\=m`nt doar ]n raionul Orhei. Am ]nceput procesul de ]nnoire a ]ntregului parc de ambulan\e, la nivel na\ional, cu 110 ambulan\e noi, care pot ajunge ]n fiecare localitate. Am reabilitat 11 case de cultur=. Am creat programul 50@50, program cu titlu de unicat ]n Moldova, prin care am dotat toate colectivele artistice din raion cu echipamente, instrumente, costume populare. Peste 2500 de noi locuri de munc= au fost create ]n doar 3 ani - la Fabrica de cablaje, ]n industria de prelucrare, agricultur=. A fost finalizat= gazificarea raionului Orhei, prin construc\ia magistralelor spre Crihana [i Cucuruzenii de Sus, IvanceaBr=ne[ti-Furceni-Trebujeni-Butuceni. - Proiectul na\ional "Drumuri bune pentru Moldova" nu putea s= ocoleasc= ]n nici un fel localit=\ile din circumscrip\ia ]n care candida\i. - }n nici un caz. Mai mult dec`t at`t, acesta este un proiect, care va aduce drumuri la fel de bune [i ]n anul curent. Spre toate localit=\ile, pentru c= nu exist= sate bune [i sate rele. Pretutindeni locuiesc [i muncesc oameni. Continu=m s= cre=m condi\ii
decente ]n fiecare institu\ie de ]nv=\=m`nt [i de cultur=, din fiecare localitate. Dezvolt=m turismul pe malul Nistrului, a[a cum suntem o destina\ie turistic= de mare interes [i ar fi regretabil s= nu investim ]n asemenea proiecte. Repar=m oficiile medicale din localit=\i! La nivel na\ional, aducem ]nc= 170 de ambulan\e noi ]n 2019. Dezvolt=m infrastructura local=: asigur=m gazificarea gospod=riilor, extinderea re\elelor de apeduct [i canalizare, aducem iluminatul public stradal ]n toate satele. - Mandatul de deputat v= apropie sau v= ]ndep=rteaz= de Orhei? - Am fost [i voi fi ]ntotdeauna aproape de oameni. Am contribuit la dezvoltarea localit=\ilor [i m= m`ndresc cu multe proiecte realizate pentru cet=\enii de aici. Vreau s= avem comunit=\i c`t mai prospere, cu oameni demni, care \in fruntea sus. Candidez pentru func\ia de deputat pentru a reprezenta cu d=ruire [i respect satele din circumscrip\ie ]n Parlamentul \=rii. Al=turi de PDM, voi continua [i voi face mai multe lucruri bune pentru fiecare familie, pentru fiecare localitate, pentru Moldova.
4
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Fenomenul "Facebook" ][i s=rb=tore[te "ziua de na[tere" Luni s-au ]mplinit 15 ani de la na[terea a ceea ce avea s= devin= un fenomen al lumii contemporane: "Facebook".
Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg a lansat re\eaua dintr-un c=min de la Harvard. }n 15 ani, "Facebook" a schimbat modul cum \inem leg=tura ]ntre noi, dar nu numai. A ajutat la organizarea de proteste, a lansat mi[c=ri sociale [i nenum=rate afaceri mici, dar a [i influen\at alegeri [i ne-a transformat pe fiecare ]n furnizori de date. }n 2004, Mark Zuckerberg avea 19 ani [i era student la Harvard. }n c=utarea solu\iei pentru o via\= social= de succes a creat, ]mpreun= cu ni[te prieteni, re\eta care avea s=-l fac= miliardar. Se numea "The Facebook" [i era un spa\iu virtual, unde oamenii puteau s= se cunoasc= [i s=-[i creeze contacte. }n numai o lun=, jum=tate dintre studen\ii de la Harvard se ]nscriseser= deja. Apoi, "Facebook" s-a r=sp`ndit ]n alte campusuri [i, ]n cele din urm=, ]n toat= lumea. "Angajamentul pe care ni l-am luat e s= ]ndeplinim aceast= misiune de a face lumea mai deschis= [i mai conectat=", a spus Mark Zuckerberg, pre[edintele"Facebook". Dintr-un site f=r= reclame [i f=r= un plan de afaceri, "Facebook" a devenit, ]n 15 ani, o uria[= corpora\ie, cu 2,23 de miliarde de utilizatori ]n prezent. {i a dep=[it de mult rolul strict de "socializare". "Pe m=sur= ce "Facebook" a crescut, oamenii de peste tot au c=p=tat un instrument nou [i puternic de a r=m`ne conecta\i cu cei dragi, pentru a-[i face auzite vocile [i a construi comunit=\i [i afaceri", a mai spus Mark Zuckerberg. Ap=rut= cu trei ani ]naintea "iPhone", "Facebook" a f=cut cu succes saltul pe mobil, iar mul\i dintre utilizatorii s=i actuali nu au accesat niciodat= re\eaua de pe un computer. Accesul a r=mas gratuit, dar utilizatorul pl=te[te totu[i un pre\, care multora, le-a devenit evident abia ]n ultimii ani. "Modelul de afaceri este: r=m`ne\i dependen\i de platform=, da\i-ne c`t mai multe date posibil, l=sa\i-ne s= v= vindem datele publicitarilor. Ei ne dau bani, care ne permit s= v= oferim servicii [i tehnologie foarte tare gratis", a spus Jesse Goldhammer, profesor la Universitatea Berkeley, California. }n ultimii doi ani, "Facebook" a fost acuzat= c= a contribuit la dezinformare [i influen\area alegerilor. Cel mai mult i-au afectat imaginea dezv=luirile din martie 2018, cum c= o firm= de consultan\= a ob\inut datele a milioane dintre utilizatorii s=i [i le-a folosit pentru a le influen\a votul. Dar nimic nu i-a oprit cre[terea. Num=rul de utilizatori a crescut cu 9%, iar veniturile cu 30% ]n anul trecut.
Cele mai active raioane din Moldova pe "Facebook" "Facebook"-ul devine din ce ]n ce mai popular printre moldoveni. }n ultimul an, num=rul utilizatorilor din \ara noastr= pe aceast= re\ea de socializare a crescut cu 20,8%. }n anul 2018, num=rul moldovenilor de pe "Facebook" a ajuns la un milion, iar ]n prima lun= a anului 2019, num=rul total de utilizatori moldoveni pe "Facebook" a fost estimat la 1.100.000. Totu[i, moldovenii nu stau propor\ional pe "Facebook", num=rul acestora variaz= ]n func\ie de localitate. V= prezent=m ]n continuare lista cu activitatea raioanelor din Republica Moldova pe aceast= re\ea de socializare. 1. Chi[in=u - 570.000 de utilizatori. Sf`r[it ]n pag. 7
"Prima cas=": au beneficiat 1318 solicitan\i P`n= la 1 februarie curent, 1318 familii [i tineri nec=s=tori\i [iau procurat locuin\e prin intermediul Programului guvernamental "Prima cas=". De asemenea, alte 18 cereri au fost acceptate, iar ]n cur`nd beneficiarii vor putea s=-[i procure prima lor locuin\=, informeaz= Organiza\ia pentru Dezvoltarea }ntreprinderilor Mici [i Mijlocii (ODIMM), citat= de Ziarul Na\ional.
Potrivit sursei citate, dintre cei 1318 beneficiari, 955 sunt familii tinere, 363 - tineri nec=s=tori\i, iar v`rsta medie a solicitan\ilor este de 31 de ani. Totodat=, [apte cereri sunt pe masa comisiei de examinare, iar altele 39 sunt ]n proces de analiz=. Suma total= a garan\iilor active este de peste 316 milioane de lei, iar suma creditelor oferite de b=nci dep=[e[te 663 de milioane de lei. Valoarea medie a unei locuin\e este de 561 de mii de lei, iar suprafa\a medie - de 59,47 metri p=tra\i. ODIMM subliniaz= c= cel mai des la Programul "Prima cas=" aplic= persoanele de gen masculin - 845 sau 59,3%, doamnele [i domni[oarele fiind 581 la num=r sau 40,7%. Totodat=, 93,33% sau 1230 de locuin\e procurate prin intermediul Programului sunt localizate ]n localit=\ile urbane, iar 6,67% sau 88 de locuin\e sunt amplasate ]n localit=\ile rurale. Majoritatea contractelor au fost ]ncheiate ]n municipiile Chi[in=u - 1042, [i B=l\i - 166, Cahul - 35, UTA G=g=uzia 19, Soroca - 19, Ungheni - 15, Criuleni - 13, etc. Programul guvernamental "Prima cas=" a fost lansat ]n martie anul trecut, la ini\iativa liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc. Scopul acestuia este reducerea exodului tinerilor, \in`nd cont c= mul\i pleac= din \ar= pentru c= nu sunt ]n stare s=-[i cumpere o locuin\=. La program pot aplica moldoveni cu v`rstele de p`n= la 45 de ani, care vor trebui s= achite o rat= ini\ial= de 10 la sut= din suma ]mprumutului, care poate ajunge la un milion de lei. Statul garanteaz= jum=tate din credit. Ulterior, Guvernul a venit cu facilit=\i suplimentare pentru tinerii care muncesc ]n institu\ii de stat ("Prima cas= 2") [i le achit= jum=tate din creditul contractat, iar familiilor care au copii statul le compenseaz=, ]n func\ie de num=rul de copii, de la 10 [i p`n= la 100% din suma ]mprumutului. Surs=: stiridinmoldova.com
RCA [i "Cartea verde", mai ieftine }ncep`nd cu ziua de 1 februarie, ]n Republica Moldova, costul poli\elor RCA [i "Cartea verde" s-a redus cu aproximativ 15%, transmite Noi.md. Ieftinirea acestora se datoreaz= amendamentelor anterioare la Hot=r`rea Comisiei Na\ionale pentru Pia\a Financiar= privind Primele de Asigurare Obligatorie de R=spundere Civil= Auto. Modific=rile prev=d pentru intermediarii ]n asigur=ri [i/sau reasigur=ri interdic\ia de a ]ncasa comisi-
{tiri din \ar=
oane pentru mediere ]n baza contractelor interne [i interna\ionale cu privire la asigurarea obligatorie a r=spunderii civile a vehiculelor. Conform modific=rilor, ]ncep`nd cu 1 februarie 2019, prima de asigurare de baz= pentru asigurarea intern= obligatorie de r=spundere civil= auto a fost redus= cu 15% - de la 766 p`n= la 651 de lei. Cuantumul primelor de baz= pentru asigurarea extern= obligatorie de r=spundere civil= auto ("Cartea verde") pentru Zona 1 (Ucraina [i Belarus) scade de la 38 la 33 de euro (-13,1%), pentru Zona 2 (Ucraina, Belarus [i Federa\ia Rus=) - p`n= la 224 de euro (-14,1%), pentru zona 3 (toate \=rile din Sistemul interna\ional "Cartea verde") - de la 586 p`n= la 498 de euro (-15%). Surs=: noi.md.
Campania "O cas= protejat= - o via\= salvat=" continu= Inspectoratul General pentru Situa\ii de Urgen\= al MAI continu= Campania de prevenire a riscurilor de incendii cu genericul "O cas= protejat= - o via\= salvat=", transmite democracy.md.
Recent, pompierii, ]n comun cu autorit=\ile publice locale de nivelele I [i II, au instalat detectoarele de fum ]n 8 localit=\i din raionul Dondu[eni, C=l=ra[i, Glodeni, dar [i Anenii Noi. }n cel mai scurt timp, 78 de gospod=rii particulare vor fi asigurate cu detectoare de fum, ]n 9 localit=\i din raioanele Edine\, Dub=sari, Glodeni, dar [i Anenii Noi. Potrivit IGSU, de detectoare de fum beneficiaz= oamenii ]n etate, familiile cu mul\i copii sau persoane cu dizabilit=\i. Campania "O cas= protejat= - o via\= salvat=" are drept scop reducerea riscurilor de producere a incendiilor [i intoxica\iilor cu monoxid de carbon, ]n special, ]n perioada rece a anului. Astfel, de la ]nceputul campaniei, 4741 de familii din ]ntreaga \ar= au beneficiat de acest proiect, fiind montate 4828 de detectoare autonome de fum. Surs=: democracy.md
Ac\iunea face parte din activit=\ile planificate ]n cadrul Campaniei na\ionale de informare a popula\iei privind bolile oncologice, combaterea [i tratamentul acestora, dedicat= Zilei Mondiale de lupt= ]mpotriva cancerului [i a fost lansat= pe 04 februarie, ]n cadrul unei conferin\e de pres= de c=tre Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale [i Institutul Oncologic.
Astfel, ]n perioada 04 februarie01 martie curent, medicii-oncologi (mamologi, pulmonologi, ginecologi, urologi, proctologi) se vor deplasa cu echipa multidisciplinar= ]n raioanele republicii conform orarului: - 04-08 februarie - Edine\, Briceni, Dondu[eni, Ocni\a, Flore[ti, Drochia; - 11-15 februarie - C=l=ra[i, Nisporeni, Rezina, Telene[ti, {old=ne[ti, Glodeni, S`ngerei, F=le[ti, R`[cani; - 18-22 februarie la Cimi[lia, Leova, Basarabeasca, Anenii-Noi, {tefan Vod=, Str=[eni, Criuleni, Dub=sari; - 25 februarie-01 martie Cantemir, Vulc=ne[ti, Taraclia. }n cadrul Campaniei de prevenire a cancerului, desf=[urat= pe parcursul lunii februarie, va fi acordat= asisten\= metodic= medicilor din raioane, se vor desf=[ura mese rotunde, discu\ii interactive cu cet=\enii [i sesiuni de informare a popula\iei privind riscurile de ]mboln=vire de cancer, prevenirea, diagnosticarea precoce [i tratamentul cancerului. Ziua Mondial= de lupt= ]mpotriva cancerului este marcat= anual la 04 februarie. Ini\iativa are drept scop sporirea gradului de informare a opiniei publice ]n leg=tur= cu problematica oncologic= [i promovarea celor mai noi [i eficiente metode de a combate aceast= boal=. }n acest an, ]ntreaga lume desf=[oar= activit=\i sub genericul "I Am and I Will"/"Eu sunt [i eu voi fi", un ]ndemn de a lupta ]mpotriva cancerului, cu accent pe preven\ie, depistare precoce a tumorilor maligne [i tratamentul acestora, fie el [i paleativ, ]n unele cazuri. P`n= la 3,7 milioane de vie\i ar putea fi salvate ]n fiecare an prin punerea ]n aplicare a strategiilor adecvate pentru prevenirea, depistarea precoce [i tratamentul pacien\ilor pe profil oncologic (datele Organiza\iei Mondiale a S=n=t=\ii).
35 de medicioncologi ]n Campania "Un doctor pentru tine!" }n luna februarie, ]n cadrul Campaniei "Un doctor pentru tine!", 35 de medici-oncologi se vor al=tura echipelor multidisciplinare, pentru a acorda asisten\= consultativ= pacien\ilor din majoritatea raioanelor \=rii. Vede\i ]n continuare care este programul pentru aceast= lun=.
}n Republica Moldova, conform datelor "Global Cancer Observatory", ]n anul 2018 au fost ]nregistrate 254,3 cazuri noi la 100 de mii de popula\ie, la eviden\= fiind, ]n total, ]nregistrate 545,5 cazuri la 100 de mii de popula\ie. Surs=: diez.md
5
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019
Pagina Consiliului raional Rezina T=iatul ]n uscat al pomilor fructiferi ]n 2019, examinat ]n cadrul unui seminar raional baza mecaniz=rii complexe, studiul sortimentului de cire[ [i tehnologia intensiv= de cultivare a fructelor, posibilit=\ile de valorificare a poten\ialului de fructificare a speciilor de cire[, vi[in, cais [i m=r prin elaborarea [i perfec\ionarea sistemelor de t=iere ]n planta\iile pe rod, precum [i recomand=ri cu privire la tehnologia t=ierii pomilor [i arbu[tilor fructiferi. Lucrarea este predestinat= cercet=torilor [tiin\ifici, doctoranzilor, studen\ilor, speciali[tilor din unit=\ile de produc\ie [i pomicultorilor amatori. Revenind la seminarul desf=[urat ]n satul Peci[-
sele ocup= aproximativ aceea[i suprafa\= - c`te 300 ha. Referindu-se la roada ob\inut= ]n anul 2018 de c=tre pomicultorii din raion, Vera Cernega a men\ionat c= a fost un an extraordinar de bogat. Potrivit datelor statistice, din livezi au fost adunate 5,5 mii de tone de s=m`n\oase, inclusiv 40 de tone de gutui. Dac= rodnicia medie a s=m`n\oaselor a constituit 22 tone/ha, apoi unii agen\i economici au ]nregistrat [i c`te 50 tone/ ha. Cea mai mare rodnicie a fost ]nregistrat= ]n G| "Maria Duca" din Cuiz=uca - c`te 38 tone/ ha, urmat= de G| "Cojocaru Maria" din Lipceni [i SRL "Broters" din Cui-
te, men\ion=m c= ]n debut, participan\ii au fost saluta\i de c=tre Andrei Godoroja, vicepre[edintele raionului ]n probleme de mediu [i dezvoltare regional=, care a apreciat presta\ia pomicultorilor, dar [i importan\a desf=[ur=rii seminarelor de instruire, dat fiind faptul c= lucrurile evolueaz= [i realitatea ne solicit= s= fim ]n pas cu timpul. }n continuare, cei prezen\i au fost informa\i ]n detalii despre Proiectul "Livada Moldovei", care ofer= asisten\= tehnic= [i finan\are pentru sectorul de cre[tere [i procesare a produselor horticole. La acest capitol a vorbit Tudor Gore, consultant regional ACSA, care asigur= campania de informare ]n proiectul nominalizat. Vera Cernega, [eful DAAAC a Consiliului raional Rezina, a procedat la o analiz= a situa\iei din domeniul horticol al raionului. Potrivit dumneaei, livezile din teritoriu ocup= cca 2000 ha, dintre care peste 600 ha sunt lucrate. Dinte aceste 600 ha, circa 98% din suprafe\e sunt livezi tinere, plantate cu soiuri performante, cu utilizarea tehnologiilor noi. Dac= e s= vorbim despre specii, apoi at`t s`mburoasele, c`t [i s=m`n\oa-
z=uca - 28 tone/ha. Dac= e s= compar=m cifrele cu cele din anii preceden\i, apoi roada medie ]n 2016 a fost de 10,7 tone/ha, ]n 2017 de 8,2 tone/ha. Roada, c=p=tat= ]n anul 2018 de pe suprafe\ele ocupate cu livezi de s`mburoase, a constituit 3,8 mii de tone, media ]nregistrat= constituind 13 tone/ha (]n anul 2016 11,3 tone/ ha; ]n 2017 - 7,4 tone/ha). Cea mai ]nalt= rodnicie ]n anul 2018 - de 32 tone/ha, a fost ]nregistrat= ]n G| "Duca Maria" din Cuiz=uca, c=reia ]i urmeaz= G| "Gri\co Igor" din Lalova cu 31 tone/ha. Cele mai considerabile suprafe\e sunt ocupate de prun, la fel, avem livezi cu vi[in, cire[, cais. Produc\ia global= de fructe ]n anul 2018 a constituit, ]n raionul Rezina, 9300 de tone. Compar`nd indicii cu cei din anii buni ai perioadei de p`n= la privatizarea ]n agricultur=, Vera Cernega
}nceput ]n pag. 1
a \inut s= sublinieze c=, ]n anul 1973 rodnicia a constituit 7,6 tone/ha, ]n 1977 - 9,28 tone/ha; ]n 1979 - 8,56 tone/ha, produc\ia global= ]nsum`nd circa 15000 de tone de fructe. Deci, roada ob\inut= de pomicultorii din raion
]n anul 2018 este una foarte bun=. Mai prost au stat lucrurile la capitolul comercializarea produc\iei [i pre\urile de achizi\ie a acesteia. Sectorul are nevoie de o infrastructur= bun= post-recoltare, care le-ar permite agen\ilor economici comercializarea produc\iei la pre\uri mai avantajoase, prelucrarea ei. Anume pe acest
segment vine s=-i sus\in= Proiectul "Livada Moldovei", despre care am amintit deja. }n continuarea seminarului a vorbit Ion Tcaci, inspector principal la Direc\ia raional= pentru Siguran\a Al imentelor. Dumnealui a st=ruit ]n special asupra necesit=\ii \inerii eviden\ei registrelor de utilizare a fertilizan\ilor [i PUF la culturile agricole, inclusiv ]n horticultur=. Dup= care, profesorul Ilie Donica s-a referit la particularit=\ile t=iatului ]n uscat a pomilor fructiferi ]n anul curent, vorbind [i despre inova\iile din ramur=, tendin\ele actuale. Cele spuse participan\ilor ]n cadrul p=r\ii teoretice a seminarului, savantul le-a demonstrat practic ]n livada G| "Seli[te-K", unde s-au deplasat cu to\ii. Totodat=, Ilie Donica a oferit r=spunsuri la mai multe ]ntreb=ri ale celor prezen\i. Astfel, scopul seminarului - instruirea produc=torilor de fructe ]n normarea productivit=\ii prin t=ierea ]n uscat, consider=m c= a fost atins, cuno[tin\ele ]n domeniu ale participan\ilor ]mbog=\indu-se cu noi informa\ii.
Biroul politici de reintegrare anun\= concurs privind colectarea propunerilor de proiecte finan\ate prin intermediul Programului activit=\ilor de reintegrare a \=rii pentru 2019. Potrivit art. 3, lit. c) al Legii bugetului de stat pe anul 2019 nr. 303 din 30.11.2018 au fost aprobate aloca\ii bugetare pentru activit=\ile de reintegrare a \=rii, ]n sum= de 15 mln de lei.
Anun\ de lansare a concursului privind colectarea propunerilor de proiecte pentru anul 2019 }n contextul valorific=rii transparente a surselor financiare alocate, precum [i ]n contextul stabilirii unui regim juridic clar pentru evaluarea, finan\area [i monitorizarea implement=rii proiectelor ce au drept prioritate realizarea obiectivului de reintegrare a \=rii, prin Hot=r`rea Guvernului nr. 131 din 21.02. 2014 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de selectare [i eviden\= a proiectelor ]n cadrul Programului activit=\ilor de reintegrare a \=rii. Conform prevederilor Hot=r`rii Guvernului nr. 131 din 21.02.2014, pentru solicitarea finan\=rii propunerii de proiect din aloca\iile pentru activit=\ile de reintegrare a \=rii, autoritatea public= ini\iatoare trebuie s= completeze un formular de aplicare, s= anexeze la acesta setul documentar relevant [i s= depun= dosarul ]n original la Cancelaria de Stat pentru a fi verificat= corespunderea acestuia criteriilor de eligibilitate stabilite, cu ulterioara evaluare a proiectului de c=tre Comisia de selectare. Lista propunerilor de proiecte selectate de c=tre Comisie, precum [i repartizarea dup= destinatari a aloca\iilor respective se va aproba de Guvern prin intermediul Programului activit=\ilor de reintegrare a \=rii pentru anul 2019, dup= realizarea procedurilor legale ]n acest sens. }n acest context, Biroul politici de reintegrare anun\= colectarea, ]n perioada 01 februarie-04 martie 2019, a propunerilor de proiecte pentru anul 2019, ce au ca obiect probleme de importan\= major= pentru localit=\ile amplasate ]n Zona de Securitate. Setul de documente trebuie s= fie prezentat ]n original, ]n strict= conformitate cu prevederile Hot=r`rii Guvernului nr. 131 din 21.02.2014. Dosarul pentru solicitarea finan\=rii va con\ine: a) formularul de aplicare pentru finan\area proiectului din aloca\iile pentru activit=\ile de reintegrare a \=rii (anexat); b) decizia de aprobare a propunerii de proiect de c=tre autoritatea ini\iatoare; c) devizul de cheltuieli al proiectului; d) lista participan\ilor implica\i ]n elaborarea [i implementarea proiectului; e) scrisoarea de confirmare a contribu\iei, inclusiv copia deciziei de alocare a contribu\iei/cofinan\=rii (dac= exist=); f) documentele de confirmare a durabilit=\ii proiectului (de exemplu planul de activit=\i dup= implementarea proiectului); g) copia de pe Strategia de dezvoltare (inclusiv planul de implementare), aprobat= prin decizia autorit=\ii ini\iatoare (dac= exist=); h) copia de pe acordurile de parteneriat (dac= exist=); i) documentele tehnice cu privire la obiectul de infrastructur=; j) declara\ia privind lipsa altor proiecte sau investi\ii pe acela[i subiect sau privind ne]naintarea aceluia[i proiect pentru finan\are din alte surse prev=zute conform legii. Sunt eligibile pentru concurs proiectele ce urmeaz= a fi implementate ]n Zona de securitate [i care reflect= activit=\i specifice (dezvoltare comunitar= [i regional=, reabilitare [i renovare a infrastructurii locale, modernizare a institu\iilor socialecheie, solu\ionare a problemelor stringente de dezvoltare, asigurare a serviciilor publice esen\iale), precum [i ac\iunile care contribuie la promovarea m=surilor de consolidare a ]ncrederii ]ntre popula\ia de pe ambele maluri ale Nistrului [i la realizarea obiectivului guvernamental de reintegrare a \=rii.
6 "...Fiecare om vine pe acest p=m`nt pentru a[i ]ndeplini menirea sa [i a-[i g=si rostul vie\ii, unora le este d=ruit de sus talentul de a c`nta, de a compune vers [i muzic=", cu aceste cuvinte a ]nceput evenimentul organizat de c=tre angaja\ii Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov".
"Melodia sufletului meu" la Rezina Angela LAUR, specialist principal, metodist, PRC "Nicolae Lupov"
Manifestarea s-a desf=[urat vineri, 01 februarie curent, ]n incinta S=lii mici a Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov", [i a adunat oameni pasiona\i de muzic=. Scopul ]nt`lnirii a fost de a le oferi frumoasa ocazie de a urca ]n scen= [i de a ne c`nta. }ndemna\i s= se relaxeze, s= prind= la curaj [i s= mai uite de grijile cotidiene, cei prezen\i la seara de agrement cu genericul "Melodia sufletului meu" sau perindat ]n scen=, aduc`nd spre audi\ie "melodiile sufletelor lor", astfel sim\indu-se adev=ra\i arti[ti. Serata a ]nceput cu o melodie clasic= ]n interpretarea doamnei Natalia Bucea\caia. Am r=mas cu to\ii pl=cut impresiona\i de talentul pe care ]l posed=, la fel [i de vocile celorlal\i participan\i, care ][i desf=[oar= activitatea ]n diferite domenii, dar pentru care c`ntecul este alinare [i refugiu. Svetlana Dumbrav= a interpretat un c`ntec dedicat tuturor mamelor, fiind prezent= la s=rb=toare [i mama acesteia, care a primit ]n dar de la fiic= florile recuno[tin\ei. Serata a culminat cu un c`ntec interpretat de to\i ]n comun, dar nu ]nainte de a aduce mul\umiri [efului Sec\iei Cultur=, ]n persoana doamnei Angela Racu, pentru sus\inere. }n discursul s=u, directorul-interimar al Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov", dna Liliana |urcanu, a relatat urm=toarele: "{tiu c= ast=zi cuiva dintre dumneavoastr= i s-a ]mplinit visul cel mare, s= urce ]n scen= [i s= c`nte la microfon...". A continuat evenimentul cu decernarea diplomelor de merit din partea Sec\iei Cultur=, ]n semn de apreciere "pentru participare [i presta\ie scenic= deosebit=", dup= care cei prezen\i au ]ncins o hor= frumoas= de s=rb=toare. |inem s= mul\umim tuturor celor care au avut curajul s= vin= [i s= c`nte, ]n speran\a c= ]n viitor vom avea parte de mai mul\i oameni prezen\i ]n cadrul manifest=rilor de acest gen. O idee care a venit de ceva timp ]n urm=, dar care iat= am implementat-o la ]nceput de februarie, av`nd ca obiective principale descoperirea [i sus\inerea talentelor din teritoriu pentru antrenarea lor ]n activit=\ile artistice ale Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov"; crearea unei platforme de comunicare ]ntre participan\i, ]n perspectiv= av`nd drept scop fondarea "Clubului de interese a interpre\ilor amatori vocali[ti".
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019 Sf`ntul Grigorie s-a n=scut la Nazianz, un ora[ din Asia Mic=. De-a lungul vie\ii sale a f=cut multe c=l=torii pentru a se instrui, iar dup= o perioad= l-a urmat pe prietenul s=u, Sf. Vasile cel Mare, ]n singur=tate. Mai ]nt`i a fost c=lug=r, iar apoi a fost sfin\it ca preot (]n jurul anului 360). Pe urm=, a devenit episcop de Sasima (372). Nu ]n ultimul r`nd, pentru o perioad= scurt= a fost [i arhiepiscop al Constantinopolului (din 379). Totu[i, din pricina grup=rilor rivale, care dezbinau Biserica sa, ]n anul 383 s-a retras la Nazianz, unde a [i r=mas p`n= ]n momentul mor\ii sale. }n aceast= perioad=, el s-a dedicat rug=ciunii [i lucr=rilor teologice. A primit supranumele de "Teologul", datorit= ]nv=\=turii sale [i elocven\ei, de care d=dea dovad= [i pe care o ]mp=rt=[ea. O parte din capul Sf`ntului Grigorie Teologul se g=se[te la M=n=stirea Slatina din jude\ul Suceava. Aceasta a fost adus= tocmai de la Constantinopol, de c=tre domnitorul Alexandru L=pu[neanu. }nsu[i cronicarul Ion Neculce men\ioneaz= faptul c= moa[tele Sf`ntului Grigorie Teologul au fost a[ezate ]ntr-o "racl= ferecat= cu argint [i pietre scumpe". * * * Din tinere\e, Sf`ntul Grigorie a ]nv=\at la [colile cele mai de seam= din vremea sa: la Cezareea Capadociei, unde s-a ]mprietenit cu Sf`ntul Vasile, la Cezareea Palestinei, la Alexandria [i la Atena, [coala cea mai ]nalt= de atunci, unde a [i fost rugat s= r=m`n= ca profesor. S-a ]ntors ]n Capadocia, iar tat=l s=u, care era acum b=tr`n, l-a sfin\it preot, f=r= voia lui. Voind tat=l s=u s=-l sfin\easc=
Cu ni[te nevoin\e [i cu lupta cea mare cu ereticii, str=lucind, Sf`ntul Grigorie s-a f=cut cunoscut tuturor, dar ]n\elepciunea lui era sl=vit= pretutindeni [i a fost chemat de toat= Sf`nta Biseric= cu un nume nou
"Teologul", adic= "Cuv`nt=torul de Dumnezeu", asemenea celui mai vechi cuv`nt=tor, adic= Sf`ntului [i iubitului Ioan, ucenic al lui Hristos. Sf`ntul Grigorie este s=rb=torit ]n fiecare an pe aceea[i dat=.
Sf`ntul Ierarh Grigorie Teologul (07 februarie)
episcop ]n locul s=u, Sf`ntul Grigorie a fugit ]n pustie, l`ng= Sf`ntul Vasile cel Mare, prietenul s=u, de unde s-a ]ntors peste o vreme, fiind chemat ]n ajutor de tat=l s=u, ajuns la neputin\= din cauza b=tr`ne\ii. Mai t`rziu a fost sfin\it episcop pentru cetatea Sasima, tot f=r= voia lui, de c=tre Sf`ntul Vasile cel Mare. Era un cuv`nt=tor ]nn=scut. Iubea via\a duhovniceasc=, poezia cre[tin= [i teologia pe ]n\elesul oamenilor. C`nd Biserica din Constantinopol a fost amenin\at= de r=t=cire, ]ntruc`t dreapta credin\=
a fost primejduit= de ]n[el=toarele ]nv=\=turi ale ereticilor Arie [i Macedonie, Sf`ntul Grigorie a fost chemat de pu\inii dreptcredincio[i, care mai erau ]n cetate, ca s= le fie p=stor, iar el a primit. Sf`ntul Grigorie a adunat pe credincio[i ]ntr-o bisericu\= m=rgina[=, pe care a numit-o Biserica }nvierii, deschis= chiar ]n casa uneia dintre rudele sale. Aici a rostit [i vestitele cinci Cuv`nt=ri teologice, care i-au adus faima de mare cuv`nt=tor de Dumnezeu, adic= teolog, pentru c= t`lcuia, pe ]n\elesul oamenilor, dreapta ]nv=\=tur= despre Sf`nta Treime. Astfel, el i-a ]ntors pe cei
Predic= la Sf`ntul Ierarh Grigorie Teologul "Grigorie de la o mic= v`rst= a iubit studiul. Tat=l lui l-a trimis la Cezareea, ]n Alexandria [i, ]n cele din urm=, la Atena, centrul [tiin\elor [i al artelor. Acolo a studiat. A avut prieteni pe Marele Vasilie, cu care s-a legat at`t de str`ns, ]nc`t prietenia lor a fost un model de bun=-]n\elegere (concordie). Erau ca un suflet ]n dou= trupuri. Dar nu s-a preg=tit doar lume[te. N-a ]nv=\at doar filozofie, retoric=, matematic=, astronomie [i celelalte, ca s= devin= unul dintre cei mai ]nv=\a\i oameni ai timpului. S-a ]ngrijit s= se educe dup= Hristos, s= devin= cre[tin adev=rat. Pentru c= o singur= [coal= este cea mai ]nalt=: frica de Dumnezeu. "}nceputul ]n\elepciunii este frica de Domnul" (Psalm 110, 10; Pilde 1, 7).
Grigorie a studiat la [coala Hristosului nostru. A trecut prin dou= universit=\i. O universitate este pustia. Da, pustia. Acolo a studiat. }n pustie, unde a tr=it Ilie Tesviteanul, Ioan }naintemerg=torul, o mul\ime de asce\i [i }nsu[i Hristos timp de 40 de zile. }n pustie a studiat, l`ng= asce\i, adev=ra\ii filozofi. Acolo a studiat trei c=r\i, pe care noi nu le deschidem. Prima carte este sinele nostru. A doua carte este natura. A treia carte, mai ]nalt= dec`t toate, este Sf`nta Scriptur=. Arunca o privire asupra lui [i-[i spunea: "Dumnezeule, milostiv fii mie, p=c=tosului" (Luca 18, 13). Alt=dat= ][i arunca privirea spre stelele cerului [i spunea: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu, iar facerea m`inilor Lui o ve-
ste[te t=ria" (Psalm 18, 2). Iar alteori ][i arunca privirea pe Sf`nta Scriptur= [i vedea c= acolo i se descoper= atotfrumoasa persoana a lui Iisus Hristos. Dar ]n afar= de pustie a trecut [i printr-o alt= universitate. Iar cealalt= universitate este durerea, necazul. Cel care n-a trecut prin durere, care nu a pl`ns, care nu [i-a udat perna cu lacrimi, nu a cunoscut ce ]nseamn= via\=. A trecut prin mult= durere Sf`ntul Grigorie. A suferit, deoarece a murit minunata sa mam=, tat=l s=u, sora sa Gorgonia. A pl`ns, deoarece a murit Marele Vasilie, pe care la jelit mai mult chiar dec`t pe mama sa. A fost ]n primejdia chiar de a se ]neca ]n timpul
mai mul\i la dreapta credin\=, devenind arhiepiscop al cet=\ii imperiale, Constantinopolul. }n aceast= calitate, el a participat la cel de-al doilea Sinod Ecumenic, care s-a \inut ]n anul 381, la Constantinopol, pe vremea binecredinciosului ]mp=rat Teodosie cel Mare (379-395). Sf`ntul Grigorie a adus multe dovezi contra ]nv=\=turilor gre[ite, care tulburau atunci Biserica, el sus\in`nd dumnezeirea Duhului Sf`nt [i ]nv=\=tura ortodox= despre Sf`nta Treime. Din pricina unor ne]n\elegeri, provocate de invidia unora, ]n scurt= vreme, Sf`ntul a p=r=sit scaunul arhieresc al capitalei [i s-a retras ]n singur=tate, unde, p`n= la sf`r[itul vie\ii sale, a alc=tuit multe scrieri [i poeme despre via\a duhovniceasc= [i despre teologia ortodox=, pe care le-a l=sat mo[tenire Bisericii. }n teologia sa, Biserica R=s=ritului reg=se[te t`lcuit= propria ei teologie despre Sf`nta Treime; de aceea, cre[tin=tatea ]l cinste[te pe Sf`ntul Grigorie, ca fiind cel mai de mare teolog al Sfintei Treimi. {i astfel, tr=indu-[i credin\a [i t`lcuind oamenilor ]nv=\=tura despre Dumnezeu [i tainele Lui, Sf`ntul Grigorie s-a mutat la Domnul ]n anul 389. unei c=l=torii. Naufragiu pe Marea Egee l`nga Rodos, era ]n primejdie, [i a f=g=duit lui Dumnezeu c= i se va afierosi Lui. A suferit din partea colegilor r=i, care ][i b=teau joc de el, atunci c`nd el cu Marele Vasilie cuno[teau doar dou= drumuri: spre biseric= [i spre [coal=, la universitate. A suferit de la oameni. A fost ales episcop ]ntro cetate mic=, Sasima. Locuitorii ei, primitivi [i barbari, nu erau ]n stare s=-l ]n\eleag=. A suferit de la eretici, ]n principal, de la arieni. }n timp ce predica, dou= atentate de asasinat au pus la cale ]mpotriva lui. Au intrat ]n biseric= [i au ]nceput s= arunce cu pietre ]n el. Nu mai era mult [i ]l omorau acolo. A suferit de la episcopii r=i. A suferit [i - de la cine? De la fiii lui duhovnice[ti. C`t a pl`ns pentru ei Sf`ntul Grigorie, nu a pl`ns pentru to\i ceilal\i Sf`r[it ]n pag. 8
7
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019
Cele mai active raioane din Moldova pe "Facebook" }nceput ]n pag. 4
2. B=l\i - 51.000 de utilizatori. 3. Ialoveni - 31.000 de utilizatori. 4. Tiraspol - 29.000 de utilizatori. 5. Ungheni - 27.000 de utilizatori. 6. Cahul - 26.000 de utilizatori. 7. Str=[eni - 24.000 de utilizatori. 8. H`nce[ti - 23.000 de utilizatori. 9. Criuleni - 21.000 de utilizatori. 10. Anenii Noi - 20.000 de utilizatori. 11. UTA G=g=uzia 18.000 de utilizatori. 12. Soroca - 18.000 de utilizatori. 13. Drochia - 17.000 de utilizatori. 14. S`ngerei - 16.000 de utilizatori. 15. C=u[eni - 15.000 de utilizatori. 16. F=le[ti - 15.000 de utilizatori. 17. Nisporeni - 15.000 de utilizatori. 18. Edine\ - 14.000 de utilizatori.
19. Telene[ti - 14.000 de utilizatori. 20. Flore[ti - 13.000 de utilizatori. 21. Briceni - 12.000 de utilizatori. 22. Cimi[lia - 9.400 de utilizatori. 23. R`[cani - 9.400 de utilizatori. 24. {tefan Vod= - 9.300 de utilizatori. 25. Cantemir - 9.000 de utilizatori. 26. Leova - 9.000 de utilizatori.
27. Glodeni - 8.800 de utilizatori. 28. Rezina - 8.700 de utilizatori. 29. Dondu[eni - 7.300 de utilizatori. 30. Dub=sari - 6.900 de utilizatori. 31. Ocni\a - 6.600 de utilizatori. 32. C=l=ra[i - 6.300 de utilizatori. 33. {old=ne[ti - 5.900 de utilizatori. 34. Taraclia - 5.500 de utilizatori.
35. Basarabeasca 4.000 de utilizatori. Datele au fost colectate ]n cadrul raportului "Gramatic Social Media Report", care este publicat pentru al patrulea an consecutiv [i include cele mai importante date despre re\elele "Facebook", "Odnoklassniki", "Instagram", "Vkontakte", "Linkedin", "YouTube" [i "Google". Surs=: noi.md
Ingrediente: Pentru profiterol: - 200 ml de ap= plat=; - 130 gr de f=in= alb=; - 80 gr de unt; - 2 linguri de zah=r; - 3 ou= mari. Pentru crema de ciocolat= [i lichior: - 100 gr de ciocolat= neagr= de 50%; - 20 ml de crem= de lichior cu arom= de ciocolat=; - 300 ml de lapte; - 100 gr de zah=r; - 30 gr de f=in=; - 3 g=lbenu[uri; - 1 linguri\= de esen\= de vanilie. Pentru decor: - 40 gr de ciocolat= topit=. Mod de preparare: 1. Mai ]nt`i de toate preg=ti\i crema de ciocolat=: turna\i laptele ]ntr-o crati\= [i pune\i crati\a la foc mediu. 2. }ntre timp pune\i g=lbenu[urile ]ntr-un bol ]nc=p=tor, turna\i peste ele zah=rul [i b=te\i-le bine p`n= devin lucioase [i spumoase, apoi ad=uga\i f=ina [i ]ncorpora\i-o cu celelalte ingrediente. 3. Trebuie s= duce\i laptele doar p`n= la punctul de fierbere. Lua\i laptele de pe foc [i turna\i 1/3 din cantitate peste
Pe c`t de hr=nitoare [i s=\ioas= este salata de sfecl= ro[ie [i pl=cut= la gust, pe at`t este de s=n=toas=. }n anotimpul rece, [i nu numai, pute\i prepara o salat= de sfecl= ro[ie, ]mpreun= cu alte r=d=cinoase. Salata de sfecl= ro[ie se poate prepara ]n multiple feluri, respectiv: crud=, dat= pe r=z=toare, t=iat= cubule\e sau fiart=. Sfecla ro[ie se poate amesteca cu morcov ras, \elin=, m=r, usturoi, hrean, peste care se poate ad=uga un strop de ulei de m=sline [i un praf de sare.
Cura cu sfecl= ro[ie, eficient= ]n tratarea multor boli Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI }nceput ]n nr. 04
Profiterol cu crem= de ciocolat= [i lichior Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
S=n=tate din farmacia Domnului
Bun= ziua, dragi pofticio[i! Ast=zi v= propunem Profitrol cu crem= de ciocolat= [i lichior. Nu se preg=tesc greu, doar ave\i nevoie de pu\in= tehnic= [i bun= dispozi\ie. Profitrolul iese crocant, iar crema de ciocolat= cu lichior ]l face mai special. Sper=m din suflet s= v= plac= aceast= re\et= [i s= o preg=ti\i cu pl=cere. V= dorim s= ave\i ]n continuare o zi c`t mai gustoas= [i poft= bun=! crema de ou=. Mixa\i rapid ]n compozi\ie (ca s= nu reu[easc= s= se g=teasc= ou=le), dup= ce laptele cu crema de ou= s-a ]ncorporat, turna\i aceast= compozi\ie ]napoi ]n crati\= (peste 2/3 de lapte r=mase) [i mixa\i. 4. }ntoarce\i crema la foc mic, continu`nd s= amesteca\i cu telul, ]n acest timp crema se va ]ngro[a [i, din moment ce a ]nceput a clocoti, mai \ine\i-o la foc circa 2 minute, mix`nd energic. 5. Lua\i crema de pe foc [i ad=uga\i ]n ea ciocolata. L=sa\i-o s= stea circa un minut [i mixa\i, apoi turna\i esen\a de vanilie, crema de lichior
[i mai mixa\i un pic. 6. Turna\i crema ]ntrun bol [i acoperi\i-o cu folie alimentar= pentru a evita formarea unei pelicule/cruste deasupra. L=sa\i crema s= se r=ceasc= la frigider circa 2 ore. 7. Preg=ti\i profiterolurile: pune\i ]ntr-o crati\= untul, zah=rul [i apa, apoi aprinde\i focul la minim. Amesteca\i din c`nd ]n c`nd p`n= untul se va topi. 8. C`nd untul s-a topit, ad=uga\i f=ina [i amesteca\i bine cu lingura de lemn. Dup= ce aluatul sa legat, continua\i s= amesteca\i cu lingura ]nc= 2-3 minute. 9. Lua\i crati\a de pe foc [i r=sturna\i aluatul ]ntr-un bol ]nc=p=tor. Mixa\i-l cu ajutorul mixerului sau cu lingura de lemn p`n= se va r=ci pu\in. Apoi ad=uga\i treptat c`te un ou, continu`nd s= amesteca\i. Ave\i grij=, ]n caz c= pune\i ou=le peste aluatul direct scos din crati\=, risca\i s= primi\i o omlet=. 10. Transfera\i aluatul ]ntr-un sac de patiserie cu dui zim\at, dup= care ]ncepe\i s= forma\i profiteroluri de circa 3-4 cm
pe tava tapetat= cu foaie de copt. Trebuie neap=rat s= l=sa\i loc ]ntre ele. ]nmuia\i degetul ]n ap= [i netezi\i u[or fiecare profiterol deasupra. 11. Pune\i tava la cuptorul pre]nc=lzit la 190 de grade C pentru circa 25 de minute sau p`n= se rumenesc frumos. 12. Scoate\i profiterolurile din cuptor [i l=sa\i-le s= se r=ceasc= complet. Dup= care scobi\i-le cu un be\i[or ascu\it pe partea inferioar= a fiec=rui profiterol. 13. Pentru a avea crem= mai fin= [i lucioas=, mixa\i-o pu\in cu mixerul. Apoi turna\i crema ]ntrun sac de patiserie cu v`rf lunguie\ [i sub\ire. 14. Umple\i profiterolurile cu crem= [i decora\ile cu ciocolat= topit= sau zah=r pudr=. 15. P=stra\i profiterolurile la frigider [i servi\i-le cu pl=cere. Poft= bun=! Surs=: valeriesfood.md
Dac= dori\i s= consuma\i sfecla ro[ie fiart=, este necesar s= o fierbe\i ]n coaj=, p`n= se ]nmoaie, apoi s= o cur=\a\i [i s= o da\i pe r=z=toare. }n aceast= salat= pute\i ad=uga [i pu\in= miere. Propriet=\ile salatei de sfecl= ro[ie asupra organismului includ [i stimularea sistemului imunitar, fiind un remediu minunat ]mpotriva r=celilor, bron[itelor, afec\iunilor urinare, previne balonarea [i gastrita [i detoxific= organismul de substan\ele d=un=toare prezente ]n ap=, detergen\i, diverse alimente etc. O cur= cu salat= de sfecl= ro[ie ajut= la detoxifierea organismului, astfel c= toxinele vor fi eliminate prin urin=, transpira\ie, prin colon, detoxifierea fiind un proces foarte intens. Sucul care prelunge[te speran\a de via\= Pentru ]mbun=t=\irea st=rii de s=n=tate [i prelungirea cu c`\iva ani a vie\ii, ar fi suficiente un kilogram de sfecl= ro[ie, 100 de grame de miere, 500 de grame de morcovi, trei portocale [i o l=m`ie. Toate ingredientele se pun ]ntrun mixer [i se amestec=, iar lichidul rezultat se toarn= ]ntr-o sticl=, care se pune la frigider. Este o b=utur= magic=, ce trebuie consumat= ]n fiecare diminea\=. Sucul, care cuprinde doar fructe [i legume, ]nt=re[te sistemul imunitar [i permite prevenirea apari\iei unor forme de cancer. Sfecla ro[ie este cunoscut= ca un antioxidant natural [i, potrivit mai multor studii, un consum zilnic ar putea constitui o pav=z= anticancer. Sfecla ro[ie este un antigripal natural }n cazuri de r=ceal= [i grip=, sucul de sfecl= este un medicament naturist, pe care nu ar trebui s= ]l ocole[ti ]n caz c= ai aceste simptome. El are propriet=\i antigripale [i antiinfec\ioase. Se poate bea suc de sfecl= simplu sau ]n combina\ie cu suc de mere, cel pu\in un pahar pe zi. Principalele beneficii ale sfeclei ro[ii Diabetul: este unul dintre alimentele care stabilizeaz= glicemia pacien\ilor cu diabet de tip I [i II. Are efecte diuretice [i previne complica\iile cardiovasculare ale diabetului.
Hepatita cronic=: sucul de sfecl= ro[ie protejeaz= celulele hepatice, ajut= la regenerarea acestora [i le stimuleaz= s= func\ioneze normal. Sfecla ro[ie previne evolu\ia hepatitelor cronice spre ciroz= sau spre cancerul hepatic. Cancerul: sfecla ro[ie con\ine enzime [i substan\e cu propriet=\i antitumorale, ceea ce ]nseamn= c= sucul [i salata sunt cele mai bune pentru tratarea [i prevenirea tumorilor canceroase. Consumat= ]n mod regulat, previne [i trateaz= leucemia, cancerul pulmonar, de colon, cel rectal [i cel gastric, datorit= faptului c= aceasta este bogat= ]n substan\e antioxidante. Gastrita hiperacid= poate fi prevenit=, iar durerile pot fi calmate prin ingerarea unui suc preparat din 100 ml de suc de sfecl= ro[ie, combinat cu 100 ml de suc din cartof crud [i 500 ml de suc de morcov. Hipertensiunea arterial= poate fi [i ea tratat= cu ajutorul sfeclei: o jum=tate de pahar de sfecl= ro[ie pe zi scade tensiunea arterial= cu p`n= la 20 la sut= din valoarea sa ini\ial=. Leucemia: pentru tratarea acestei boli grave, se recomand= o cur= de sfecl= ro[ie, adic= 450 ml de suc de sfecl=, \elin= [i morcov, zilnic, pe o perioad= de 60 de zile, urmat= de 15 zile de pa-uz=, dup= care poate fi reluat=. Aceast= terapie poate fi urmat= [i ]n paralel cu un tratament medicamentos sau naturist. Anemia: sfecla ro[ie con\ine fier, magneziu [i vitamina B6, put`nd combate anemia, stimul`nd procesul de formare a globulelor ro[ii. Se recomand= o cur= timp de o lun= de zile, c`te 150 de grame de sfecl= ro[ie crud=, o dat= la dou=-trei zile. Semnele ce ]nso\esc consumul de sfecl= ro[ie nu trebuie s= v= sperie. La 15% dintre persoane urina cap=t= o culoare ro[ie, ]ns= nu arat= vreo afec\iune. Consumul excesiv de suc de sfecl= ro[ie (peste 400 ml) poate determina o paralizie temporar= a corzilor vocale sau st=ri de grea\=. Surs=: adevarul.ro
8
Nr. 05 (96), 08 februarie 2019
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! Sincere felicit=ri mate. Prospe\imea florilor dorim s= V= \in= chipul ]n lumin= [i vigoare, s= V= pentru Alexandru Gangal, consilier raional! ]ncurajeze via\a ]ntru bucuria celor Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, primi\i felicit=rile noastre [i tradi\ionalul "La mul\i ani!". V= dorim pentru viitor s=n=tate [i bel[ug, noroc [i prosperare, lumin= [i pace ]n cas= [i ]n suflet, ]n\elegere [i sus\inere de la cei din jur. S= tr=i\i o via\= ]ndelungat= [i fericit=. Optimismul, entuziasmul [i dragostea de via\= s= V= ]nso\easc= oriunde [i oric`nd. Toate cele bune [i frumoase! Cu tot respectul, administra\ia raionului Rezina
Cuvinte selecte de felicitare pentru Tatiana Borovschi, specialist ]n cadrul Serviciului de Tineret [i Asisten\= Investi\ional= a Consiliului raional Rezina! Stimat= coleg=! Venim cu cele mai cordiale felicit=ri, prilejuite de aniversarea zilei dvs de na[tere, [i cu cele mai sincere ur=ri [i g`nduri senine. S= tr=i\i mul\i ani cu s=n=tate [i s= fi\i ]ntotdeauna sprijin [i ]ndrum=tor al fiin\elor scumpe. S= tr=i\i sentimente de satisfac\ie pentru lucrurile frumoase ce le face\i. Bun=stare ]n familie, pace [i ]n\elegere, multe bucurii [i clipe fericite al=turi de cei dragi sufletului. Cu tot respectul, administra\ia raionului Rezina
doamn=, ]n zi de s=rb=toare. V= cunoa[tem drept o fire sensibil=, cu suflet mare, de cumsec=denie rar= [i am dori s= p=stra\i aceste calit=\i, pentru care V= purt=m stim= deosebit=. V= mai ur=m de s=n=tate, de reali}n numele administra\iei }M "SCL" z=ri frumoase, de multe clipe fericite Rezina, managerul-[ef Ion BALAN al=turi de cei dragi inimii.
omenia, receptivitatea, sensibilitatea, compasiunea [i ]n\elegerea, pe care s= le oferi\i oamenilor. S= tr=i\i multe clipe fericite, zilele toate s= v= fie ]nsorite, iar nop\ile - lini[tite. Multe succese [i bucurii!
care V= ]nconjoar=, V= iubesc [i v= apreciaz=. Calea s= V= fie mereu luminat= de }ngerul p=zitor. S= V= ]nso\easc= oriunde [i oric`nd s=n=tatea, succesele, bucuriile, iar nenorocirile s= V= ocoleasc=. S= ne tr=i\i mul\i ani!
Cuvinte cordiale de felicitare pentru Nicolae S`rbu, angajat al filialei Rezina a SA "RED-Nord"!
}n zi de s=rb=toare, ajuns la un hoCu respect, membrii organiza\iei sindicale SINDASP a Consiliului raional tar de ani, venim cu felicit=ri [i ur=ri din
Felicit=ri pentru Tatiana Borovschi din Rezina! Cu cele mai senine g`nduri [i cu stim= deosebit= V= adresez sincere felicit=ri cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. V= doresc ca via\a s= V= fie luminoas= [i fericit=, s= ave\i ]n\elegere [i bel[ug ]n cas=, oameni dragi ]n preajm=, spor [i succese ]n activitatea de zi cu zi. S= r=m`ne\i tot a[a de binevoitoare, energic=, insistent=, receptiv=. V= doresc pentru mul\i ani ]nainte puterea cascadelor, rezisten\a r`urilor, for\a revigoratoare a m=rilor [i recuno[tin\a oamenilor. }n sufletu-V= plin de lumin= [i c=ldur= s= se men\in= ]ntotdeauna for\a viguroas=, iar r=nile suflete[ti s= le t=m=dui\i sorbind din savoarea h=r=zit= de Dumnezeu. La mul\i ani!
cele mai selecte. V= dorim s= tr=i\i o ve[nicie plin= de bel[ug, voie bun= [i s=n=tate. De dureri [i nevoi s= nu [ti\i [i fiecare diminea\= s= deveni\i mai fericit [i mai iubit. S= fi\i st=p`nul norocului, bucur`ndu-V= de aten\ia celor dragi. S= ave\i ]n via\= numai bucurii [i toate visele s= Vi se ]mplineasc=. La mul\i ani!
Sincere felicit=ri pentru Tatiana Borovschi, specialist ]n cadrul Serviciului de Tineret [i Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[teAsisten\= Investi\ional= a re, v= adres=m cele mai sincere feliciConsiliului raional Rezina! t=ri, ur=ri de s=n=tate [i prosperare ]n
Felicit=ri alese pentru Elizaveta Siminel [i Elena Macovei din Lipceni!
}nceput ]n pag. 6
launloc. Pe unul dintre fiii s=i, pe a[anumitul Maxim, l-a luat de copil s=rac la curtea lui, l-a f=cut diacon, preot, arhimandrit. L-a cinstit cu cele de mai sus, iar el l-a r=nit. Mult mai mult dec`t to\i ceilal\i. A suferit. Dar a biruit. Pentru c= avea cu el pe poporul credincios [i pe Dumnezeu. {i dac= l-au p=r=sit fiii lui duhovnice[ti, care s-au ar=tat nemul\umitori [i nerecunosc=tori, [i dac= arienii au luptat cu turbare ]mpotriva lui, [i dac= asasinii au c=utat s=-l omoare, [i dac= p=rin\ii lui au murit, ]l avea pe Dumnezeu. }l avea pe Dumnezeul Treimic. Credea ]n Tat=l, ]n Fiul [i ]n Sf`ntul Duh. {i ]n marile necazuri spunea: Sf`nta Treime, P=rinte, Fiule [i Duhule Sfinte, miluie[te-m= pe mine, p=c=tosul. A demisionat din tron. Nu mai suporta
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
Cuvinte de felicitare pentru Maria Botnarenco din Rezina!
{colii primare-gr=dini\= din Mincenii de Jos!
Cu respect, Ludmila COZLOVA, pre[edintele Organiza\iei or=[ene[ti a veteranilor de r=zboi [i munc=
Se lichideaz= }I "Calara[ Galina". Telefon pentru informa\ii suplimentare: 060453960.
r=utatea, calomniile [i obr=zniciile. A p=r=sit Constantinopolul. S-a dus departe, ]n pustietate, [i acolo a alc=tuit c`nt=ri preadulci. Cele pe care le auzim ]n biseric= la Na[terea Domnului: "Hristos se na[te, sl=vi\i-L..." [i la Pa[ti: "Ziua }nvierii, popoare, s= ne lumin=m " sunt ale lui Grigorie. L-a ]ntrecut [i pe Pindar. }n sf`r[it, [i-a ]ncheiat via\a ]ntr-un loc pustiu, ]ntr-o sih=strie, cu des=v`r[ire singur, "]ntre\in`ndu-se doar el cu Dumnezeu". Iar sf`ntul s=u trup a fost ]n Capadocia p`n= ]n 1922. Atunci, refugia\ii, l=s`nd toate, au luat doar trupul Sf`ntului Grigorie [i l-au adus ]n Elada. Astfel, se afl= ]n Noua Karvali (Nea Karvali), ]n afara Kavalei. Acesta a fost marele P=rinte - Sf`ntul Grigorie Teologul." Surse: calendarulortodox.ro; aparatorul.md
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU.
Cu toat= stima, Ion STOG, primarul de Mincenii de Jos
La o nou= aniversare din ziua na[terii, stimat= s=rb=torit=, V= adres=m cuvinte alese de felicitare. V= ur=m [i pentru mul\i ani ]nainte s= V= ]nso\easc= ]n\elepciunea [i r=bdarea, bun=tatea [i cumsec=denia, generozitatea [i Cu mult= stim=, bonomia. S= ave\i numai succese ]n Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni activitate [i satisfac\ie de la cele realizate. S= ave\i ]n familie numai pace [i ]n\elegere. S= V= fie via\a a[a cum Vo dori\i. Felicit=ri pentru Tatiana La mul\i ani cu s=n=tate trainic= [i Bra[ovean, directorul bucurii!
Cele mai frumoase ur=ri de bine, de Cu ocazia anivers=rii zilei de na[tere, toate, noroc, dragoste [i stim= din parsucces [i de prosperitate, venite din tea celor care v= ]nconjoar=. S= v= ]nV= adres=m cele mai sincere felicit=ri, ad`ncul sufletului, Vi le adres=m, stimat= so\easc= pe parcursul ]ntregii vie\i imaginar ]nso\ite de alese flori ]nmires-
Sf`ntul Ierarh Grigorie Teologul
Felicit=ri pentru Boris P`nzari, Tatiana Bra[ovean [i Eugenia Luchian, consilieri locali ]n prim=ria Mincenii de Jos!
La sf`r[it de ianuarie v-a\i s=rb=torit ziua de na[tere, c`nd a\i avut parte de multe cuvinte de felicitare, flori [i aten\ie deosebit=. Cu acest prilej, v= p=[esc [i eu pragul cu un buchet imens de ur=ri din cele mai alese. S= ave\i parte de o via\= tr=it= din plin, cu }n numele administra\iei [i comitetului dragoste de oameni, cu dorin\= de sindical ale filialei Rezina a SA "RED- fapte frumoase. Fie ca de-a lungul Nord", directorul Iurie URECHI anilor toate dorin\ele [i visele s= devin= realitate. Mul\i ani cu s=n=tate trainic=, bucurii [i satisfac\ie de la cele realizate!
Stimate omagiate! Mul\i ani ]nainte [i s=n=tate trainic= v= urez cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere! S= ave\i parte de tot ce-i frumos pe lume, s= ave\i ]n preajm= oamenii dragi [i s= v= bucura\i oriunde [i oric`nd de binecuCu mult= stim=, Eleonora GRAUR, v`ntarea Domnului. V= mai urez prospre[edintele OT Rezina a PDM peritate, succese frumoase ]n activitate, bucurii de la cei dragi, vise realizate, spor ]n toate. La fel - via\= ]ndelungat= [i ]mbel[ugat=!
Cuvinte de felicitare pentru Maria Garbuzneac, Tatiana Sava, Grigore Zgurean, Galina Soltan [i Tamara Cuculescu, angaja\i ai a }M "SCL" Rezina!
}n numele colectivului Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, [eful Lilia LAZARI
}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 11-15.02.2019, Rezina }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 11 februarie 2019: ora[ul Rezina, Pirogov; 5, satele Zahoreni, Echim=u\i, |ahn=u\i (par\ial) - 09:00-16:00; 12 februarie 2019: satul Cuiz=uca (par\ial) - 09:30-16:30; 13 februarie 2019: ora[ul Rezina, str. Pirogov, 3; satele Me[eni, Ign=\ei,
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Saharna Nou= (par\ial) - 09:00-16:30; 14 februarie 2019: ora[ul Rezina, str. Pirogov, 1; satele Bu[=uca, Ign=\ei, Horodi[te (par\ial) - 09:30-16:30; 15 februarie 2019: ora[ul Rezina, str. Pirogov 2; satele Ign=\ei, Echim=u\i (par\ial) - 09:00-16:30. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-4201, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 154. Tirajul: 2030 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.