Ziarul "Farul Nistrean" din 1 februarie 2019

Pag. 2, 3

}nc= o dat= despre reexaminarea pensiilor

Pag. 4, 5, 6

Via\a dup= deten\ie, a[a cum este ea

Afl= semnifica\ia Pag. 6, 7, 8 denumirilor [i istoria sectoarelor din Chi[in=u Achizi\iile prin MTender, modul practic de utilizare

Sf`ntul Cuvios Eftimie cel Mare Cura cu sfecl= ro[ie, eficient= ]n tratarea multor boli

G`nduri care impresioneaz= "Pentru orice r=u exist= dou= leacuri: timpul [i t=cerea" Alexandre DUMAS

Ziarul care st= de vorb= cu oamenii

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

Mult stima\i colegi, lucr=tori ai Consiliului raional Rezina, consilieri raionali, primari, consilieri locali [i to\i ceilal\i lucr=tori din domeniul administra\iei publice locale!

V= adres=m cele mai sincere felicit=ri cu prilejul Zilei Autonomiei locale [i a lucr=torului din Administra\ia Public= Local= s=rb=toare, care, pentru prima dat= ]n Republica Moldova a fost marcat= la 1 februarie 2013, dat fiind c= descentralizarea [i consolidarea autonomiei locale constituie una dintre direc\iile strategice prioritare pentru dezvoltare.

Ziua Autonomiei locale [i a lucr=torului din Administra\ia Public= Local= a fost instituit= Publicitate electoral=

Intrarea ]n sat, str=juit= de o clopotni\= }n a doua parte a zilei de 20 ianuarie curent, Preasfin\itul episcop Ioan al Sorocii, av`nd binecuv`ntarea }naltpreasfin\itului Vladimir, Mitropolitul Chi[in=ului [i al }ntregii Moldove, s-a deplasat ]n localitatea Oli[cani, Protopopiatul {old=ne[ti, unde a s=v`r[it sfin\irea unei clopotni\e, edificat= la intrarea ]n sat.

Al=turi de episcopul Sorocii, au participat protopopul raionului {old=ne[ti, Protoiereul Vasile Rotaru, ]mpreun= cu un sobor de preo\i.

Aceast= clopotni\= este ctitoria regretatului p=rinte {tefan Rabii [i a preotesei Elena, b=[tina[i din Oli[cani.

Vl=dica Ioan s-a adresat celor prezen\i cu un cuv`nt de ]nv=\=tur=, felicit`ndu-i cu prilejul pr=znuirii Sf`ntului Prooroc Ioan Botez=torul.

La sf`r[itul slujbei de sfin\ire, din partea familiei Rabii a rostit un mesaj feciorul, preotul {tefan, cleric al Episcopiei de Tiraspol [i Dub=sari.

To\i credincio[ii aduna\i ]n preajma acestui paraclis, au ]n=l\at, ]mpreun= cu soborul de preo\i, o rug=ciune de pomenire pentru ini\iatorul [i sprijinitorul acestui proiect cre[tinesc - preotul {tefan Rabii.

Surs=: mitropolia.md

]ntru recunoa[terea importan\ei [i valorii persoanelor care activeaz= ]n domeniul APL, precum [i datorit= importan\ei asigur=rii autonomiei locale ]n procesul de edificare [i consolidare a statului democratic Republica Moldova [i ]ntru aprecierea rolului deosebit al reprezentan\ilor autorit=\ilor publice locale ]n solu\ionarea problemelor cet=\enilor [i dezvoltarea socialeconomic= a colectivit=\ilor locale.

Vrem s= v= mul\umim pentru

munca pe care o depune\i.

V= ]ndemn=m s= fim ]n toate foarte obiectivi [i s= asigur=m un stat cu un sistem func\ional.

Ne dorim ca, ]n permanen\=, s= existe deschidere, colaborare [i ]ncredere ]ntre APL de ambele niveluri astfel, ]nc`t ]mpreun=, cu eforturi comune, s= fie g=site solu\ii la problemele cet=\enilor.

S=n=tate, prosperare [i realiz=ri!

Cu tot respectul, administra\ia raionului Rezina

Mult stima\i locuitori ai ora[ului Rezina!

La acest ]nceput de februarie, c`nd Rezina, precum un viguros stejar al d=inuirii, adaug= ]nc= un inel de virtute, al 524-lea de la anul atest=rii ]n documentele timpului, v= adres=m sincere felicit=ri [i v= dorim, dragi concet=\eni, ca vatra noastr= s= fie mai frumoas=, noi s= fim mai

ferici\i ]n viitor [i ]ntotdeauna m`ndri de urbea noastr=.

V= dorim, de asemenea, cu ocazia notoriului eveniment, ca optimismul, buna dispozi\ie, sentimentul patriotismului s= v= fie c=l=uz= ]ntr-o via\= ]ndelungat=, plin= de bucuria succesului.

Cu profund respect, administra\ia raionului Rezina Lumini\a MELNIC, satul P=p=u\i

Omagiu Rezinei Te salut=m, ora[ul nostru drag, Cu psalmi de slav= ]\i sosim ]n prag }\i s=rut=m cu dor obrazul sf`nt, }n plec=ciuni [i rugi pentru p=m`nt. |i-au purtat istoria ]n bra\e Oamenii acestor locuri timp de-o via\=.

Ora[ iubit, ora[ de neuitat, De Nistru oglindit [i leg=nat.

E[ti mult mai vechi ]n vatr= a[ezat P`n= ]n act de {tefan relatat Prin document ne este confirmat C= de la Dona, str=nepoata lui pan Negrea, Pisarul Toader mi te-a cump=rat, }n o mie patru sute nou=zeci [i cinci, un de glorie Cu Cini[eu\ul luar=-\i na[tere-n istorie... {i iat=, e[ti acum din nou omagiat, Ora[ul nostru drag, ora[ de neuitat.

2

Mult stima\i locuitori ai ora[ului Rezina!

Cu prilejul Zilei ora[ului adresez cele mai sincere felicit=ri, ur=ri de bine [i s=n=tate tuturor locuitorilor urbei. Doresc ca aceast= zi de s=rb=toare s= aduc= lumin= ]n casele fiec=rui concet=\ean, f=c`ndu-v= mai buni la suflet [i mai responsabili fa\= de ziua de azi [i de m`ine a comunit=\ii ]n care convie\uim.

M= bucur, ]mpreun= cu dumneavoastr=, pentru orice schimbare, ce ]mbun=t=\e[te aspectul Rezinei, care pe an ce trece devine un ora[ mai frumos, mai verde [i mai modern, cu oameni gospodari, plini de energie [i f=uritori de lucruri m=re\e.

V= doresc s=n=tate, bun=stare [i multe succese ]n plan profesional [i personal!

Cu cel mai mare respect, Simion TATAROV, primarul de Rezina

Voluntariat ]n satul Slobozia-Horodi[te M= numesc Alina Curicheri, sunt profesor ]n Gimnaziul Horodi[te [i activez deja de 12 ani. Iubesc foarte mult aceast= localitate pitoreasc=, la fel de mult ]mi iubesc [i cons=tenii - oameni frumo[i, harnici, cu inim= mare, ospitalieri, buni cre[tini. }i stimez [i nu ratez ocazia de a-i ajuta.

Ultima decad= a lunii ianuarie ne-a adus o iarn= frumoas=, cu potop de z=pad=, care a c=zut pa[nic peste Moldova, inclusiv peste satul meu, SloboziaHorodi[te. Prilej de mare bucurie pentru copii, pentru agricultori, dar [i pentru noi to\i. }ntr-una dintre zile, m-am adresat c=tre elevii claselor a V-ea-a IXa, solicit`ndu-le, celor care doreau, s= mergem s= ajut=m c`\iva b=tr`ni din sat, c=rora anii [i munca depus= de-a lungul vie\ii le-au secat puterile, ]nc`t le este greu s=-[i fac= de sine st=t=tor c=r=ru[i prin z=pada din curte. Copiii au fost foarte receptivi [i, cu eforturi comune, am reu[it s= desz=pezim cur\ile [i c=ile de acces ]nspre gospod=riile Mariei G`lc=, Mariei P=v=lache, Lucheriei Borcea, Tamarei Popa, Valentinei Morari, Lidiei G`lc=, Verei Cimbir, a lui Anatolie Iuncu, Fiodor Blanari. Am cur=\at z=pada [i ]n fa\a magazinului, ]n fa\a bisericii.

Oamenii au fost recunosc=tori pentru gestul elevilor. Ne-a bucurat sus\inerea, pe care am avut-o din partea p=rin\ilor copiilor, dar [i din partea oamenilor pe care i-am ajutat. Pe viitor ne dorim ca num=rul voluntarilor din satul nostru s= creasc=, continu`nd ac\iunile frumoase, utile localit=\ii [i oamenilor.

Gradul managerial al cadrelor didactice va fi luat ]n calcul la achitarea salariilor Aproximativ 1200 de persoane cu func\ii de conducere din cadrul institu\iilor de ]nv=\=m`nt vor primi sporuri salariale pentru de\inerea gradului managerial.

O hot=r`re ]n acest sens a fost aprobat= miercuri, 30 ianuarie 2019, de Executiv, pentru motivarea cadrelor de conducere s= se dezvolte profesional [i s= realizeze la maxim poten\ialul intelectual [i creativ.

Sporul pentru eficien\= managerial= va fi achitat ]n func\ie de gradul ob\inut ]n urma atest=rilor profesionale, astfel ]nc`t pentru gradul managerial doi, acesta va constitui 300 de lei, pentru gradul managerial unu - 600 de lei [i 1000 de lei pentru gradul managerial superior. Costul implement=rii proiectului pentru anul curent, ]n institu\iile de ]nv=\=m`nt finan\ate direct din buget, este de circa 20,2 mln de lei.

De asemenea, modific=rile aprobate de Executiv vizeaz= [i cadrele de conducere din institu\iile de ]nv=\=m`nt cu autogestiune financiar-economic=, [i anume cei din ]nv=\=m`ntul profesional-tehnic. Ace[tia vor beneficia de majorarea claselor de salarizare, ]n func\ie de gradele manageriale de\inute: cu 2 clase succesive pentru gradul managerial doi, cu 4 clase succesive pentru gradul managerial unu [i cu 6 clase succesive pentru gradul managerial superior.

Implementarea acestei m=suri pentru 140 de cadre de conducere va costa circa 2,5 mln de lei. }n acela[i timp, documentul prevede acordarea premiului anual pentru rezultatele activit=\ii persoanelor care de\in func\ii de demnitate public= [i func\ionarilor publici din administra\ia public= local=. Acesta va fi achitat ]n func\ie de veniturile suplimentare ob\inute de c=tre autorit=\ile locale ]n anul bugetar 2018. Cuantumul unui premiu nu va dep=[i 3 salarii lunare (de func\ie), calculate pentru luna noiembrie 2018.

Surs=: mecc.gov.md

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019 }n "Monitorul Oficial" din 24 august 2018 a fost publicat= Legea nr. 165 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, care a intrat ]n vigoare de la 1 ianuarie 2019.

Prin Legea nominalizat= a fost abrogat alineatul (3) din articolul VIII din Legea pentru modificarea

[i completarea unor acte legislative nr. 290 din 16 decembrie 2016 [i, ca urmare, dreptul la reexaminarea pensiei ]n condi\iile art. 33, alin. (1), lit. c) l-au ob\inut to\i beneficiarii de pensii pentru limit= de v`rst=, care au activat dup= stabilirea pensiei.

}nc= o dat= despre reexaminarea pensiilor activitate.

Mai comunic=m c=, conform prevederilor alineatului (41), reexaminarea pensiei pentru stagiul Totodat=, prin Legea nr. de cotizare, realizat dup= 165 din 26.07.2018, art. 33 stabilirea pensiei, se efecdin Legea nr. 156-XIV din tueaz= dac= pensia, cal14.10.1998 a fost completat culat= conform formulelor dup= alineatul (41) cu un din anexe la Legea 156-XIV alineat nou (42) cu urm=torul din 14.10.1998, este mai cuprins: mare, dec`t pensia aflat= "(4 2 ) Reexaminarea ]n plat=. pensiilor pentru limit= de Exemplul 1: v`rst=, stabilite p`n= la 1 - pensia pentru limit= ianuarie 2019, se efectu- de v`rst=, stabilit= la 15 eaz= ]n raport cu stagiul de ianuarie 1995; cotizare, cumulat dup= - stagiul de cotizare, 32 Tatiana BATIST} realizarea dreptului la pensie de ani, inclu[i ]n calcul p`pentru limit= de v`rst=, n= la 31 ianuarie 1995 p`n= la 18 aprilie 1991 (inclusiv); conform e[alon=rii prev=- (inclusiv); - solicitantul s-a reangazute ]n tabelul nr. 11: - la momentul stabilirii Perioada de stabilire a pensiilor Pensiile Pensiile stabilite dup= 1 ianuarie 1999 stabilite/ p`n= la 1 ianuarie 2019 reexaminate p`n= la 1 ianuarie 1999 Anul c`nd va fi 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 efectuat= reexaminarea pensiei de la p`n= de la de la de la de la de la de la de la Stagiu de cotizare 15 la 15 15 12 ani 10 ani 7 ani 5 ani 3 ani 2 ani dup= realizarea ani ani ani p`n= p`n= p`n= p`n= p`n= p`n= dreptului la pensie la 15 la 12 la 10 la 7 la 5 la 3 pentru limit= de v`rst= ani ani ani ani ani ani Reie[ind din tabelul nr. pensiei, solicitantul nu era jat ]n serviciu de la 1 martie 1 al art. 33, reexaminarea eliberat din serviciu [i a 1996 [i a continuat s= lucpensiilor pentru limit= de continuat s= activeze dup= reze p`n= la 31 octombrie v`rst=, stabilite p`n= la 1 stabilirea pensiei p`n= la 2014; ianuarie 2019, se prevede 28 mai 2011; - de la 01.04.2018, cuana fi efectuat= e[alonat, ]n- de la 01.04.2018, cuan- tumul pensiei constitue 2220 cep`nd cu 1 ianuarie 2019 tumul pensiei constituie 1820 de lei; p`n= la 31 decembrie 2027, de lei; - a depus cerere de re]n dependen\= de anul ie[irii - a depus cererea pentru examinare a pensiei la 17 la pensie [i durata stagiului reexaminarea pensiei la 10 ianuarie 2019; de cotizare, realizat dup= ianuarie 2019; - stagiul realizat dup= stabilirea pensiei.

- stagiul realizat dup= stabilirea pensiei va fi deterLa etapa ini\ial=, con- stabilirea pensiei va fi deter- minat pentru perioada 1 form tabelului, pot s=-[i minat pentru perioada 1 martie 1996-31 octombrie reexamineze pensiile pentru februarie 1995-28 mai 2011 2014, ]n total, 18,6 ani; limit= de v`rst= persoanele, - ]n total, 16,3 ani; - deoarece solicitantul care s-au pensionat p`n= - deoarece solicitantul ]ntrune[te condi\iile pentru la 01.01.1999 [i anume: cei ]ntrune[te condi\ia stagiului reexaminarea pensiei, pencare au realizat un stagiu de cotizare pentru reexami- sia va fi reexaminat=, reiede cotizare dup= pensio- narea pensiei, pensia va fi [ind din: Tt # 46,6 ani (28 nare de cel pu\in 15 ani au reexaminat= reie[ind din: de ani @ 18,6 ani); dreptul la reexaminarea Tt # 48,3 ani (32 de ani @ - de la 01.02.2019, solicipensiei de la 01.01.2019, 16,3 ani); tantul i se va acorda pensia iar cei care au activat dup= - deoarece cuantumul ]n cuantum nou, reexaminat, stabilirea pensiei mai pu\in pensiei reexaminate este de 3271,32 lei (este mai de 15 ani - vor avea dreptul mai mare, dec`t cuantumul mare dec`t cuantumul ]n la reexaminare de la ]n plat=, solicitantului i se plat=).

01.01.2020. va reexamina pensia, con- Exemplul 3: }n cazul beneficiarilor form cererii depuse.

- pensia stabilit= de la 1 de pensii, stabilite dup= Conform prevederilor septembrie 1992, pentru 01.01.1999, reexaminarea alin. (5) al art. 33, ]n cazul un stagiu de cotizare de 28 pensiilor pentru limit= de reexamin=rii pensiei, noile de ani, dup= stabilire, soliciv`rst= va fi efectuat= ]nce- drepturi la pensie se acor- tantul continu= s= activeze p`nd cu 01.01.2021, e[alo- d=, ]ncep`nd cu luna urm=- ]n munc=; nat, conform prevederilor toare celei, ]n care a fost - la 1 aprilie 1996, penlegii, ]n func\ie de durata depus= cererea la Casa sia solicitantului a fost restagiului de cotizare, realizat Teritorial= de la locul de examinat=, reie[ind din stadup= stabilirea pensiei. trai. Respectiv, ]n exemplul giul lucrat dup= stabilirea Dup= realizarea tuturor de mai sus, pensia va fi pensiei, ]n total, 31,7 ani, etapelor de reexaminare a acordat= ]n cuantum nou, inclu[i ]n calcul p`n= la 1 pensiilor, ]ncep`nd cu 1 reexaminat, de la 1 februa- aprilie 1996 (inclusiv); ianuarie 2028, vor fi aplicate rie 2019, ]n m=rime de - solicitantul a continuat prevederile alineatului (41) 3129,84 lei. s= lucreze dup= stabilirea din art. 33 [i, respectiv, Exemplul 2: pensiei p`n= la 15 octombrie pensiile pentru limit= de - pensia pentru limit= 2007; v`rst= vor fi reexaminate de v`rst=, stabilit= la 1 iulie - a depus cererea pentru pentru stagiul, realizat dup= 1992; reexaminarea pensiei la 17 stabilirea/reexaminarea - stagiul de cotizare, 28 ianuarie 2019; pensiei, o dat= la 2 ani de de ani, inclus ]n calcul - deoarece solicitantul Tatiana BATIST}, [eful Direc\iei CTAS Rezina

nu ]ntrune[te condi\ia stagiului necesar, realizat dup= reexaminarea pensiei pentru limit= de v`rst=, cererea de reexaminare va fi respins=, confirm`nd doar 11,5 ani, lucra\i dup= reexaminarea pensiei, [i va ob\ine dreptul la reexaminare ]n anul 2020 (stagiul de cotizare de 11,5 ani a fost determinat pentru perioada 02.04.1996-15.10.2007).

Exemplul 4: - pensia pentru limit= de v`rst=, stabilit= la 1 iulie 1997; femeie, care a n=scut [i a educat p`n= la v`rsta de 8 ani 3 copii; - stagiul de cotizare, 25 de ani, inclus ]n calcul p`n= la 1 iulie 1997 (inclusiv); - la 1 septembrie 2005, la cererea depus=, solicitanta este transferat= la pensie ca func\ionar public; - la 22 mai 2012, solicitanta este transferat= la pensie pentru limit= de v`rst=, care, conform prevederilor ]n vigoare la acel moment, nu este reluat= ]n condi\iile stabilite la 1 iulie 1997, dar este stabilit= ]n condi\iile ]n vigoare la momentul depunerii cererii (stabilirii nou=), fiind luat ]n considerare stagiul de cotizare p`n= la data depunerii cererii (22 mai 2012); - deoarece pensia pentru limit= de v`rst= a solicitantei este stabilit= la 22 mai 2012, ]n condi\ii noi, solicitanta se va adresa pentru reexaminarea pensiei dup= anul 2021.

Exemplul 5: - pensia pentru limit= de v`rst=, stabilit= la 1 mai 1988, ca persoan=, care a activat ]n condi\ii foarte nocive [i foarte grele, conform listei nr.1; - stagiul de cotizare, 30 de ani, inclus ]n calcul p`n= la 1 mai 1988 (inclusiv); - solicitantul a continuat s= activeze p`n= la 1 iulie 2003; - de la 01.04.2018, cuantumul pensiei constituie 1820,12 lei; - a depus cererea pentru reexaminarea pensiei la 17 ianuarie 2019; - stagiul, realizat dup= stabilirea pensiei, va fi determinat pentru perioada 2 mai 1988-1 iulie 2003, ]n total, 15,1 ani; - deoarece solicitantul ]ntrune[te condi\iile pentru reexaminarea pensiei, pensia va fi reexaminat= reie[ind din: Tt # 45,1 ani (30 de ani @ 15,1 ani); - de la 01.02.2019, pensia va fi acordat= ]n cuantum nou, reexaminat, de 1849,10 lei.

Sper=m c= informa\ia oferit= cititorilor ]n acest articol le va fi de ajutor celor care cad sub inciden\a dreptului de reexaminare a pensiei.

3

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

Via\a dup= deten\ie poate ]nsemna, pe de o parte, o rena[tere, o nou= [ans= de a tr=i corect, iar pe de alt= parte - o adev=rat= ]ncercare. Pentru o bun= parte dintre fo[tii de\inu\i, dup= mai mul\i ani lips= din societate, aceasta pare s= fie schimbat= total, de aceea, ei au nevoie de o lung= perioad= de reabilitare [i resocializare.

Via\a de dup= deten\ie nu e foarte u[oar=. Fo[tii de\inu\i sunt respin[i de societate, de rude, prieteni. }n ajutor le vin mai multe institu\ii, precum sunt Biroul de Proba\iune, Agen\ia pentru Ocuparea For\ei de Munc=, unele ONG-uri. Despre acest aspect ne-a vorbit Lilia Rusnac, [eful Biroului de Proba\iune Rezina.

Via\a dup= deten\ie, a[a cum este ea Persoanele eliberate din locurile de deten\ie, fie la termen, fie ]nainte de termen, sunt o categorie aparte de beneficiari. Necesit=\ile lor sunt un pic altele dec`t ale altor persoane. Ei au nevoie de mai mult= sus\inere ]n procesul de reintegrare ]n societate, foarte mul\i dintre ei ies din ]nchisoare alte persoane dec`t erau ]nainte de a ajunge acolo.

Mul\i dintre ei ]n\eleg c= au gre[it [i sunt gata sut= la sut= pentru schimbare, [i aici m= refer la cei care au familii [i copii. Ei sunt motiva\i s= aib= un comportament adecvat, s= nu mai ]ncalce legea [i s= nu mai ajung= la ]nchisoare. Ei sunt privi\i oarecum ostil de c=tre societate, ]n asta [i const= cea mai mare dificultate de reintegrare. Pentru a dep=[i aceste momente, este nevoie de mult= r=bdare [i de compasiunea celor din jur.

Noi to\i trebuie s= fim mai ]n\eleg=tori cu ei, s= nui trat=m ca persoane altfel dec`t noi.

Agen\ii economici se feresc s=-i angajeze pe cei cu antecedente penale Sunt cazuri ]n care familia ]i sus\ine [i ]i ajut= s= treac= peste acest obstacol, [i ace[tia se reintegreaz= destul de u[or ]n societate. Dar sunt categorii de condamna\i care, atunci c`nd ies la libertate, ]i "]nt`mpin=" o cas= p=r=sit=, devastat=, nu au nici lumin=, nu au pe nimeni dintre rude, care s= ]i sus\in=, nici moral, nici financiar. Iat= pe ace[ti oameni este foarte com-

plicat [i foarte greu s= ]i aju\i, pentru c= ac\iunile pe care le ]ntreprindem noi, [i chiar [i acele ]ndemniza\ii pe care le prevede statul pentru ei, nu se acord= imediat, dar persoana are nevoie acum, pentru strictul necesar. Am avut c`teva astfel de cazuri, c`nd ace[tia reveneau iarna, nu aveau nici lemne, nimic, dar sunt foarte mul\umit= c= persoanele respective nu au recidivat.

Angajarea ]n c`mpul muncii este un proces mai dificil pentru fo[tii

s=-[i asigure strictul necesar.

La ora actual=, ]n eviden\a Biroului de Proba\iune Rezina sunt nou= condamna\i, elibera\i din deten\ie.

Conform datelor oferite de Ana Negur=, [eful Agen\iei de Ocupare a For\ei de Munc= Rezina, ]n eviden\a AOFM, ]n anul 2018, au fost ]nregistrate 6 persoane eliberate din deten\ie, cinci persoane fiind angajate ]n c`mpul muncii.

De multe ori, ]ns=, realitatea demonstreaz= c=

de\inu\i. Agen\ii economici sau persoanele particulare privesc negativ la angajarea cuiva cu antecedente penale, de[i a[ putea spune ca anume unele dintre astfel de persoane ][i asum= de cele mai multe ori mai mult= responsabilitate pentru faptele lor. Acum, de fapt, pentru oricine e foarte dificil s= g=seasc= un loc de munc= decent, astfel, chiar multe persoane care se afl= at`t la noi ]n eviden\=, c`t [i la AOFM, sus\in c= mai bine stau acas= dec`t s= lucreze pentru un salariu de nimic.

Cei din localit=\ile rurale, de cele mai multe ori, lucreaz= ca zilieri, ceea ce le permite c`tu[i de pu\in

via\a de dup= deten\ie nu e foarte dulce.

Ei vor un singur lucru: s= li se mai acorde o [ans= Matei a comis mai multe gre[eli ]n via\=, pe care acum le regret=: "Prima condamnare la priva\iune de libertate am avut-o ]n adolescen\=, la v`rsta de 14 ani. Am executat pedeapsa la penitenciarul din Lipcani, am fost eliberat condi\ionat, ]nainte de termen. M-am ]ntors acas= la p=rin\i, ei nu s-au bucurat de ]ntoarcerea mea, eram ca invizibil pentru ei, izolat. Aveau un comportament rece [i lipsit de dragoste p=rinteasc=. Era evident c= ]n aceast= familie nu au

Anun\

Lumini\a MELNIC, satul P=p=u\i

Lilia RUSNAC, [eful Biroului de Proba\iune Rezina

Prim=ria Solonceni, raionul Rezina, anun\= despre darea ]n arend= a \evii de la fosta cazangerie.

Pre\ ini\ial - 32000 de lei.

La fel, prim=ria Solonceni anun\= [i despre darea ]n arend= a terenului aferent cu suprafa\a de 0,03 ha.

Pre\ ini\ial - 700 de lei.

Pentru informa\ii suplimentare, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0254) 41-2-66; (0254) 41-2-36.

Valeriu PALII, primarul de Solonceni

Feeria iernii Feeric de frumos mai cerne {i fulgii lene[i gale[ torc Ninsoarea abundent= ]n troiene {i le r=storn voio[i din loc ]n loc. }nmuguresc copaci ]n plin= iarn= }n puhave stelu\e argintii, Peni\a iernii scrie ]n poian= Povestea adormitelor c`mpii.

Iar eu, ca o copil= fascinat=, Admir ninsoarea pe nes=turat {i o implor s= cad= ]ndesat= Drept hran= sufletului meu, ne]ncetat.

nevoie de un de\inut. Nu aveam acte, nu aveam bani, nu aveam de lucru, dar ]i aveam pe a[a-numi\ii "prieteni", care m= "]ndrumau".

Am comis un jaf [i am revenit ]n ]nchisoare. }n perioada de isp=[ire a pedepsei ]n penitenciar, m-am al=turat unei misiuni cre[tine, care mi-a schimbat viziunea despre via\= [i despre faptele comise anterior. Aceasta m-a f=cut mai matur [i mai serios. Ulterior, mam c=s=torit cu o femeie din aceea[i comunitate cre[tin=. Cea mai dificil= problem=, cu care m= confrunt, este g=sirea unui loc de munc= permanent (anterior, am fost concediat de la trei locuri de munc= din cauza "bagajului" meu infrac\ional, dar nici legal nic=ieri nu am lucrat). C`nd sunt eliberat de la lucru, trec prin ni[te senza\ii deosebit de nepl=cute. Picioarele mi se ]nmoaie, mi se ridic= un nod ]n g`t [i nu g=sesc cuvinte s=-mi ]ndrept=\esc gre[elile din trecut. {i totu[i, nu pot s=-mi schimb trecutul.

Permanent mi se spune: "E[ti un bandit, e[ti un pu[c=ria[, e[ti un om de nimic". M= simt izolat, ne]n\eles, disperat, ponegrit, ]njosit. Angajatorii ]mi spun: "Angaj=m doar persoane calificate, anterior nejudecate, din care, cu p=rere de r=u, nu face\i parte".

Dac= mi s-ar oferi o singur= [ans=, eu voi fi foarte recunosc=tor, harnic [i responsabil. Angajarea legal= ]n c`mpul muncii mi-ar da ]ncredere ]n ziua de m`ine, o stabilitate".

Aceasta este o istorie real= a unei persoane eliberate din locurile de deten\ie.

Cancerul cervical poate fi prevenit [i tratat Valentina URSU, medic-oncolog la IMSP "Spitalul raional Rezina"

}n perioada 27 ianuarie-02 februarie 2019, ]n Republica Moldova este desf=[urat= S=pt=m`na de prevenire a cancerului de col uterin. Ac\iunea este organizat= de Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale, Fondul ONU pentru Popula\ie (UNFPA), Biroul de Cooperare al Elve\iei (SDC) [i ONG "Via\a f=r= cancer". }n perioada de referin\=, autorit=\ile publice centrale [i locale, ]n comun cu institu\iile medico-sanitare, institu\iile de ]nv=\=m`nt [i partenerii de dezvoltare desf=[oar= un [ir de ac\iuni de comunicare, informare [i sensibilzare a popula\iei privind importan\a prevenirii, diagnosticului [i tratamentului cancerului de col uterin.

De men\ionat c=, doar ]n anul 2018, circa 360 de femei din Republica Moldova au fost depistate cu cancer de col uterin, 160 au decedat de aceast= maladie, iar peste 4000 sunt ]n eviden\a medicilor. Este una dintre maladiile la femei, ce poate fi prevenit= u[or prin vaccinare contra Virusului Papilomei Umane (HPV) ]n adolescen\= [i screeningul colului uterin (Testul Papanicolau), o dat= la 3 ani, ]n perioada 25-61 de ani. Acest test este gratuit ]n Moldova, la medicul de familie.

"Studiul despre Cuno[tin\ele, Atitudinile [i Practicile ]n domeniul prevenirii cancerului de col uterin", lansat recent ]n Republica Moldova, arat= c= mai mult de jum=tate dintre femeile cu v`rsta de 25-61 de ani din \ara noastr= nu au f=cut niciodat= un test de screening al colului uterin. Cele mai multe femei nu fac testul din cauza fricii, a lipsei de timp sau necunoa[terii unde s= se adreseze. }n raionul Rezina, ]n anul 2018, au fost depistate patru persoane cu cancer de col uterin: una - ]n stadiul I de boal=, 2 - ]n stadiul II [i una - ]n stadiul III. Cu regret, din cauza acesei maladii, ]n aceea[i perioad=, a fost ]nregistrat un deces.

Cancerul cervical (de col uterin) este o maladie oncologic= a \esutului colului uterin care, de obicei, se dezvolt= ]n termeni len\i, pe fundalul unor anormalit=\i precanceroase ale colului uterin [i, chiar dac= s-a instalat, progreseaz= treptat [i gradual, fiind cel mai prevenibil tip de cancer [i este tratat reu[it ]n stadiile precoce. Examenul citologic [i testul la virusul papilomei umane pot facilita depistarea maladiei ]n debutul bolii.

Virusul papilomei umane (HPV) este cauza principal= [i factorul primordial de risc al cancerului cervical.

HPV a fost detectat ]n toate cazurile de cancer cervical invaziv, fiecare a patra femeie cu v`rsta cuprins= ]ntre 14 [i 59 de ani este infectat= cu HPV. Cum se transmite HPV? }n primul r`nd, prin contact sexual cu un partener infectat. Majoritatea femeilor sexual-active se infecteaz=, dar doar 10% r=m`n infectate pe o perioad= mai mare de 10 ani. }n majoritatea

cazurilor, HPV dispare de la sine. Riscul de a face un cancer cervical este major la o femeie infectat=, la care HPV are o persisten\= de lung= durat=.

Printre factorii de risc putem enumera: factorul socio-economic (p=tura socialmente-vulnerabil=, lipsa asigur=rilor medicale includ femeia ]n grupul de risc); activitatea sexual= ]nalt= (infectarea cu virusul papilomei umane prezint= riscul principal pentru a face cancer cervical); parteneri sexuali multipli; debutul prematur al vie\ii sexuale (p`n= la 16 ani); contaminarea cu HIV; multiparitate (acest factor arugmenteaz= riscul apari\iei cancerului cervical, ]n special la femeile infectate cu HPV).

Simptomatologie. Majoritatea cazurilor de cancer cervical incipient nu prezint= anumite simptome, iat= de ce sreening-ul regulat este foarte important. Odat= cu avansarea procesului, se pot ]nregistra simptome: - hemoragie vaginal= dup= contactul sexual; - leucoree cu amestec de s`nge, ]nso\it= de un miros nepl=cut; - dureri pelviene sau dureri ]n timpul actului sexual; - pierderea ]n greutate; - disurie, edeme la picioare.

Nu ]nt`rzia\i s= v= adresa\i medicului de familie, care, la r`ndul s=u, v= va trimite la ginecologul de sector, la medicul oncolog pentru un examen mai am=nun\it [i, la necesitate, tratament adecvat.

Profilaxie. Cea mai bun= profilaxie este pre]nt`mpinarea achizi\ion=rii infec\ei HPV, care are un rol crucial ]n apari\ia cancerului cervical [i anume: utilizarea prezervativului, am`narea ]n timp a primului contact sexual, limitarea num=rului partenerilor sexuali, evitarea fumatului, vaccinarea contra HPV, efectuarea cu regularitate a testului Papanicolau (frotiul citologic al cervixului).

Supravie\uirea la 5 ani ]n cazul stadiilor precoce ale cancerului cervical este de 92%, iar supravie\uirea general= pentru toate stadiile e de circa 71%. Oricum, pronosticul fiec=rui caz este strict individual ]n dependen\= de stadiul [i particularit=\ile maladiei date.

4

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI

Afl= semnifica\ia denumirilor [i istoria sectoarelor din Chi[in=u

Capitala are o poveste foarte interesant=, pe care, din p=cate, pu\ini o cunosc. Vezi ce semnific=, de fapt, denumirile [i care este istoria sectoarelor din Chi[in=u.

1. Sectorul "Centru" Sectorul "Centru" a luat fiin\=, la ]nceputul secolului al XIX-lea, pe locul unor terenuri agricole [i de p=[unat. Ca unitate administrativ-teritorial= ]n componen\a ora[ului, sectorul "Centru" a fost constituit ]n 1941 [i numit raionul "Lenin". }n componen\a raionului "Lenin" se aflau sovietele s=te[ti "Botanica", "Melestiu" [i "Schinoasa".

Prin Hot=r`rea Comitetului Executiv al Consiliului municipal Chi[in=u de deputa\i ai Poporului nr. 11/ 77 din 25 iulie 1991, sectorului i se atribuie denumirea "Centru".

2. Sectorul "Botanica" Sectorul "Botanica" este "cartea de vizit=" a ora[ului, ce-[i deschide por\ile pentru lumea ]ntreag=. Sectorul "Botanica" (fostul raion "Sovietic") a fost format conform Ucazului nr. 1494-IX, din 23 martie 1977, al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovene[ti de legislatura a IX-a. Acest sector constituie o parte component= a municipiului Chi[in=u, fiind amplasat ]n partea de sud-est a ora[ului [i av`nd o suprafa\= de 158,7 km2 [i o popula\ie de circa 210000.

Densitatea popula\iei urbane la 1 km2 constituie 4430 de persoane.

Toponimicul "Botanica" s-a afirmat datorit= influen\ei {colii de Horticultur=, fondat= la 1842. Datorit= {colii de Horticultur= a fost ]nfiin\at, ]n Basarabia, primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri "gr=dina englez=". Locuitorii din preajm= ]i spuneau "gr=dina botanic=" (probabil, pentru c= era mai u[or de re\inut [i de pronun\at). Iat= de pe ce timpuri [i de unde se trage numele fostei suburbii a Chi[in=ului - "Botanica".

Denumirea "Botanica" a prins r=d=cini ]n uzul curent al popula\iei [i, atunci, c`nd s-a renun\at la fosta ]mp=r\ire administrativ-teritorial=, sectorul a primit denumirea veche, istoric= - "Botanica".

3. Sectorul "Ciocana"

Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nou=, inclus ]n hotarele Chi[in=ului abia ]n 1959. P`n= atunci localitatea fusese subordonat= prim=riei din satul Visterniceni [i era cunoscut= ca un c=tun pe mo[ia Ciocanei ]nc= din 1910. Toponimicul mo[iei "Ciocana", iar mai t`rziu - [i a satului Ciocana, se trage de la numele mo[ierului latifundiar moldovean Ciocan sau Ciocanu, care se presupune c= ar fi tr=it la hotarul secolelor XVI-XVII. Sectorul "Ciocana" a fost ]ntemeiat ca unitate administrativ-teritorial= la 15 august 1985. }n anul 1986, ]n sector se construiau zilnic, ]n medie, 6 apartamente.

Ast=zi, sectorul "Ciocana", av`nd o suprafa\= de 148 km2, cuprinde o parte din teritoriul urban al municipiului (27,8 km2) [i [ase unit=\i administrativ-teritoriale autonome: or. Vadul lui Vod=, comunele Bude[ti (s. V=duleni), Bubuieci (s. Humule[ti [i B`c), Cruze[ti (s. Cioroborta), Tohatin (s. Bune\, Cheltuitor) [i satul Coloni\a.

4. Sectorul "R`[cani" }n timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atest= existen\a unui sat, pe malul drept al B`cului, care avea hotar comun cu mo[ia Chi[in=ului. }n alte documente, de mai t`rziu, g=sim [i denumirea acestui sat - Visterniceni. }n 1772, unul Sf`r[it ]n pag. 6

Andrian Candu, premiat de autorit=\ile din SUA

cu o cre[tere de 44,1% ]n compara\ie cu s=pt=m`na precedent=.

an, num=rul acestora cre[te cu cel pu\in 50 la sut=.

Surs=: prime.md

Premiul pentru promovarea pluralismului cultural i-a fost oferit lui Andrian Candu de c=tre Pre[edintele Comisiei SUA pentru Conser}n s=pt=m`na nominalizat= au varea Patrimoniului American ]n fost ]nregistrate 270 de cazuri de str=in=tate, Paul Packer. grip= sezonier=, inclusiv 62 confirmate de laborator, 16134 de cazuri de infec\ii acute ale c=ilor respiratorii superioare (IACRS) [i 680 de cazuri de infec\ii respiratorii acute severe (SARI). }n aceast= perioad= au fost ]nregistrate 3 cazuri de deces confirmate cu prezen\a virusului gripal A(H1N1).

Toate persoanele nu au fost vacciDistinc\ia a fost acordat= pentru nate ]mpotriva gripei sezoniere. contribu\ie remarcabil= ]n promo}n scopul organiz=rii [i fortific=rii varea ac\iunilor de comemorare a asisten\ei medicale spitalice[ti, Holocaustului, a adev=rului istoric sunt mobilizate resurse suplimen[i de p=strare cultural= a siturilor tare [i reprofilate paturile ]n unele de conservare a patrimoniului ame- institu\ii medico-sanitare pentru rican. Premiul a fost oferit ]n cadrul spitalizarea bolnavilor. Toate instimesei rotunde "Comemorarea Ho- tu\iile sunt asigurate cu medicalocaustului ]n Republica Moldova", mentele necesare, inclusiv antiviradesf=[urat= pe data de 29 ianuarie le pentru bolnavii de grip=. curent, la Parlament, [i organizat= Centrul Na\ional de Asisten\= ]n parteneriat cu Comunitatea evre- Medical= Urgent= Prespitaliceasc= iasc= din Moldova [i Guvernul Re- asigur= ]n continuare transportapublicii Moldova. rea pacien\ilor cu complica\ii ale Comisia pentru Conservarea gripei [i infec\iilor respiratorii acute Patrimoniului American peste Hota- severe pentru acordarea asisten\ei re a fost instituit= de c=tre Pre[e- medicale sau, dup= caz, internare. dintele Statelor Unite ale Americii, Inform=m c=, ]n perioada 01 Ronald Reagan, ]n 1985, cu scopul octombrie 2018-27 ianuarie 2019, de a contribui la conservarea [i re- au fost ]nregistrate 541 de cazuri staurarea monumentelor asociate de grip=, 140902 de cazuri de cu istoria SUA. }n ultimii ani, activita- IACRS [i 7608 de cazuri de SARI. tea Comisiei o fost focusat= pe Surs=: deschide.md obiectivele din Europa de Est, distruse ]n perioada Holocaustului.

Surs=: publika.md

Mai multe medicamente gratuite Lista medicamentelor de prim= necesitate, oferite gratuit cet=\enilor, a fost extins=. Un ordin semnat de ministrul S=n=t=\ii [i Compania Na\ional= de Asigur=ri ]n Medicin= a fost publicat, mar\i, 29 ianuarie 2019, ]n "Monitorul Oficial".

}n ultimii ani, autorit=\ile au asigurat, practic, dublarea num=rului de substan\e medicamentoase p`n= la 150 de tipuri.

Totodat=, sunt eliberate gratuit medicamente, cu re\et= de la doctor, pentru to\i copiii cu v`rste de p`n= la 18 ani.

Surs=: canal2.md

}nc= 3 cazuri de deces cu prezen\a virusului gripal A(H1N1) Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale informeaz=, c= la momentul actual, ]n Republica Moldova, situa\ia epidemiologic= prin grip= este la nivel de intensitate medie. Conform datelor parvenite din teritoriile administrative ]n s=pt=m`na 21-27 ianuarie 2019, morbiditatea prin infec\ii acute ale c=ilor respiratorii superioare a constituit 454,36 cazuri la 100 de mii de popula\ie, dep=[ind pragul epidemic (315,88 la 100.000 de popula\ie),

{tiri din \ar=

Moldova va evolua ]n a doua semifinal=

Moldova va evolua ]n cadrul concursului interna\ional de muzic= "Eurovision-2019" ]n cea dea doua semifinal=, care se va desf=[ura pe 16 mai. Ordinea intr=rii participan\ilor ]n cele dou= semifinale s-a stabilit prin tragere la sor\i, transmite IPN.

Potrivit paginii oficiale a concursului, ]n cadrul primei semifinale, pe 14 mai, vor evolua interpre\ii din Slovenia, Belarus, Cehia, Muntenegru, Cipru, Serbia, Finlanda, Polonia, Ungaria, Estonia, Portugalia, San-Marino, Islanda, Georgia, Australia, Belgia, Ucraina [i Grecia. }n cadrul celei de-a doua semifinale vor evolua \=ri, precum Elve\ia, Suedia, Irlanda, Austria, Moldova, Letonia, Rom`nia, Danemarca, Armenia, Albania, Azerbaidjan, Macedonia, Norvegia, Rusia, Olanda, Croa\ia, Lituania [i Malta.

Pentru preselec\ia na\ional= au fost ]nregistrate 28 de dosare.

Cea de-a 64-a edi\ie a concursului va avea loc ]n Israel, dup= ce anul trecut, ]n Portugalia, interpreta Netta a cucerit publicul cu piesa "Toy". Finala va avea loc }n Chi[in=u a demarat cons- pe 18 mai 2019. truc\ia unui centru de crea\ie Surs=: ipn.md pentru studen\ii [i absolven\ii Academiei de Arte, dar [i pentru arti[tii liberi profesioni[ti. Pe o suprafa\= de 900 de metri p=tra\i vor fi amenajate mai multe ateliere, dar [i Muzica celebrului Mozart a r=un complex expozi\ional. sunat pe 27 ianuarie curent la Studen\ii sunt bucuro[i c= vor avea parte de condi\ii favorabile Sala cu Org= din Capital=, ]n inpentru a-[i dezvolta talentele [i terpretarea Orchestrei Na\ionale num=r= zilele p`n= la deschiderea de Camer= [i a Corului Na\ional. centrului. Centrul este construit }n acest mod, au fost marca\i 263 de arhitectul Maxim Calujac. Potrivit de ani de la na[terea marelui specialistului, ]nc=perile hub-ului compozitor austriac. Invitatul spevor fi situate ]n dou= cl=diri al=tura- cial al evenimentului a fost corniste. Unul dintre imobile a fost con- tul spaniol Juan Manuel Gomez struit de la zero. "Chiar elementele Gonzalez. Sala a fost ne]nc=p=toacl=dirii: ferestrele, tavanul, sunt re, iar spectatorii au aplaudat misolu\ii tehnice pentru ceea ce ne- nute ]n [ir presta\ia arti[tilor. am propus ini\ial. Am decis s= cre=m spa\ii pentru conferin\e [i expozi\ii", a spus arhitectul Maxim Calujac. }n viitorul hub vor putea activa p`n= la 600 de persoane. Aici va fi un atelier, o sal= de mini-concerte, birouri [i o bibliotec=. Pentru construc\ia centrului, Agen\ia Statelor Unite pentru Dezvoltare InterCel care a reu[it s= topeasc= na\ional= a alocat 350 de mii de inimile iubitorilor de muzic= clasic= dolari. Ministerul Educa\iei, Culturii a fost cornistul spaniol Juan Manu[i Cercet=rii a contribuit cu dou= el Gomez. Artistul a men\ionat c= milioane de lei. este pentru prima dat= ]n Moldova }n fiecare an, aproximativ 300 [i a r=mas impresionat de publicul de studen\i absolvesc Academia nostru. "Am petrecut trei zile fande Muzic=, Teatru [i Arte Plastice. tastice aici, cu z=pad=, am gustat O treime dintre ace[tia devin ar- diverse feluri de m`ncare. Oamenii ti[ti liberi profesioni[ti. Potrivit sta- de aici sunt foarte amabili [i curitisticilor, ]n industriile creative din o[i", a spus cornistul spaniol Moldova sunt antrenate aproximativ Juan Manuel Gomez Gonzalez.

40 de mii de persoane. }n fiecare Wolfgang Amadeus Mozart sa n=scut pe 27 ianuarie 1756 [i este considerat un geniu al muzicii mondiale. El a compus 626 de crea\ii muzicale, printre care 41 de simfonii, cea mai cunoscut= fiind Simfonia Nr. 40. Mozart a decedat la v`rsta de 35 de ani.

Centru de crea\ie ]n capitala \=rii

Muzica lui Mozart la Sala cu Org=

Surs=: prime.md

5

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

Pagina Consiliului raional Rezina Achizi\iile prin MTender, modul practic de utilizare

Miercuri, la Chi[in=u a avut loc deschiderea oficial= a expozi\iei na\ionale "Fabricat ]n Moldova", organizat= de c=tre Camera de Comer\ [i Industrie, (CCI) sub egida Guvernului RM. Evenimentul se afl= la cea de-a 18-ea edi\ie [i se va desf=[ura p`n= pe trei februarie 2019.

Potrivit pre[edintelui CCI a RM, Sergiu Harea, "Fabricat ]n Moldova" este cea mai bun= platform= de promovare a produselor autohtone, de cercetare a noilor ]ncerc=ri pentru a pune ]n eviden\= nivelul de competitivitate a companiilor na\ionale.

Iuliana POPA-CRUDU

Recent, ]n incinta S=lii de [edin\e a Cosiliului raional Rezina, a avut loc seminarul "Noul sistem electronic de achizi\ii publice SIA RSAP MTENDER" care a reunit aproximativ 50 de participan\i (primari, agen\i economici [i angaja\i din institu\iile bugetare) din raioanele Rezina [i {old=ne[ti. Evenimentul a fost organizat de c=tre Centrul de Formare Antreprenorial= a Camerei de Comer\ [i Industrie a Republicii Moldova (filiala Orhei), ]n colaborare cu Banca European= pentru Reconstruc\ie [i Dezvoltare (BERD) [i Sec\ia Economie a Consiliului raional Rezina. }ntrunirea a avut loc cu scopul de informare [i consolidare a capacit=\ilor operatorilor economici, autorit=\ilor contractante [i profesionaliz=rii celor implica\i ]n procesul de achizi\ii publice, av`nd posibilitatea s= foloseasc= proceduri de licitare com-

Rezinenii particip= la "Fabricat ]n Moldova"

petitive [i transparente, dar u[or de utilizat online, cu cele mai mici pre\uri [i alte criterii nelegate de pre\. Gra\ie acestui serviciu digital, MTender, toate licita\iile publice sunt accesibile online [i fiecare decizie de achizi\ie public= este afi[at= ]n mod transparent online ]n timp real. La fel, cet=\enii pot urm=ri deciziile privind achizi\iile publice [i modul ]n care sunt cheltui\i banii pl=titorilor de impozite.

{eful Sec\iei Economie, Eugeniu Postu, a relatat c=, ]n cadrul seminarului au fost abordate subiecte ce \in de structura MTender [i principalele ei caracteristici, noile reglement=ri legislative adoptate, cadrul institu\ional, ciclul achizi\iilor publice, procedurile [i pragurile achizi\iilor publice, documenta\ia standard (bunuri, servicii, lucr=ri) [i DUAE, criterii de calificare [i selec\ie, preg=tirea [i

publicarea ofertelor, licita\ia electronic=, evaluarea [i clarificarea, darea de seam= privind procedura de achizi\ie public=, semnarea contractului [i ]nregistrarea la Trezorerie, procedura de contestare etc.

La sesiunea de ]ntreb=ri [i r=spunsuri, participan\ii [i-au expus opiniile vizavi de noul serviciu de achizi\ii publice complet electronic, fapt ce va oferi un acces transparent de participare la achizi\ii, va aduce o planificare ]mbun=t=\it= a cheltuielilor, achizi\ii mai rapide [i mai calitative.

De men\ionat, c= sistemul MTender este un sistem electronic online de achizi\ii electronice cu multiple platforme, alc=tuit dintr-un portal web, o Unitate Central= de Date de tip deschis (Open Data) [i o re\ea cu mai multe platforme din sectorul privat acreditate pentru a sprijini licita\iile desf=[urate electronic pentru clien\ii din sectorul public [i sectorul privat.

A fost lansat al 3-lea apel de propuneri de proiecte ]n Programul Transna\ional "Dun=rea 2014-2020" Iuliana POPA-CRUDU

Autorit=\ile locale, regionale, na\ionale, institu\iile de drept public, organiza\iile interna\ionale [i organiza\iile non-profit pot aplica pentru cel de-al 3-lea apel de propuneri de proiecte ]n cadrul Programului Transna\ional "Dun=rea 2014-2020".

Apelul de propuneri este deschis din 28 ianuarie, p`n= vineri, 8 martie, ora 14:00.

Programul finan\eaz= proiecte din domenii precum: mediu [i cultur=, conectivitate [i responsabilitate energetic=, guvernan\=, inovare [i respon-

sabilitate social=.

Acestea au scopul de a ]mbun=t=\i politicile publice [i cooperarea institu\ional= ]n regiunea Dun=rii prin parteneriat transna\ional extins, ]n conformitate cu prevederile comunitare comune [i ]n str`ns= leg=tur= cu obiectivele Strategiei UE pentru Regiunea Dun=rii (SUERD).

Aria eligibil= a Programului cuprinde 14 state: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania (landurile Baden Wurttemberg si Bavaria), Ungaria, Rom`nia, Slovenia, Slovacia, Bosnia si Her\egovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova si Ucraina (regi-

unile Chernivetska, IvanoFrankiviska, Zakarpatska, Odessa).

Pentru \ara noastr=, ]ntregul teritoriu este eligibil, iar institu\iile vor participa ]n calitate de parteneri cu drepturi depline.

Proiectul se va desf=[ura ]n dou= etape: - la I-ia etap=, aplicantul va transmite o Exprimare a Interesului (EI), ]n care se va descrie logica de interven\ie a propunerii [i relevan\a sa strategic= pentru program; - la a II-a etap=, propunerile de proiecte preselectate vor fi invitate s= prezinte cererea de pro-

iect complet=, care va con\ine mai multe informa\ii detaliate despre proiect.

Toate detaliile privind lansarea apelului de proiecte pot fi accesate pe pagina web a Programului: http://www.interregdanube.eu/calls/callsfor-proposals/third-callfor-proposals.

Poten\ialii aplican\i pot g=si parteneri de proiect interesa\i, pot oferi proiectului mai mult= vizibilitate, precum [i pot ob\ine feedback prin ]mp=rt=[irea ideii de proiect, acces`nd linkul urm=tor: http:/ /www.interregdanube.eu/calls/projectideas.

Expozi\ia din acest an ocup= o suprafa\= de 4680 de metri p=tra\i [i ]ntrune[te 450 de agen\i economici din diferite ramuri ale economiei na\ionale: industria alimentar=, ramura vitivinicol=, industria mobilei, industria u[oar=, utilaje, tehnic= [i aparataje, institu\ii de cercet=ri [tiin\ifice, me[teri populari.

De asemenea, vizitatorii vor ]nt`lni 50 de participan\i noi la expozi\ie, din toate domeniile. Vor fi prezentate 21 de standuri colective [i anume ale: UTA G=g=uzia, standul regiunii transnistrene [i alte 19 consilii raionale precum: Rezina, Orhei, Anenii Noi, Cahul, C=l=ra[i, Criuleni, Cimi[lia, Dub=sari, Edine\, F=le[ti, Flore[ti, Glodeni, H`nce[ti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, R`[cani, Ungheni, {tefan-Vod=.

Peter Michalko, prezent la eveniment, a men\ionat c= acest eveniment are o importan\= major= nu doar pentru agen\ii economici autohtoni, ci [i pentru cei ce doresc s= investeasc= ]n Republica Moldova. "Datorit= DCFTA, circa 70% din produsele din Republica Moldova ajung ]n UE, iar gama acestora este una complex= [i diversificat=", a spus oficialul.

Ion Chicu, Ministrul Finan\elor Republicii Moldova a dat asigur=ri c= institu\ia pe care o conduce va sus\ine [i ]n continuare produc=torii autohtoni, apreciind, totodat=, organizarea Expozi\iei na\ionale "Fabricat ]n Moldova", care contribuie nemijlocit la dezvoltarea economiei statului nostru.

Potrivit organizatorilor, ]n acest an particip= cu standuri, proiecte care vin s= informeze vizitatorii [i agen\ii economici despre oportunit=\ile de care pot beneficia: Proiectul finan\at de Uniunea European= "Vizibilitate [i comunicare pentru AA/ DCFTA" [i "Livada Moldovei".

Partea expozi\ional= a evenimentului se desf=[oar= ]n pavilioanele: central, 2, 3 [i ]n spa\iile deschise ale CIE "MOLDEXPO": - Pavilionul central: ]ntreprinderi din sectorul agricol, produse alimentare [i b=uturi, expozi\ii colective ale celor 18 raioane ale republicii; - Pavilionul 2: ]ntreprinderi industriale, textile [i mobil= a 17 companii care reprezint= brandul "Din inim="; - Pavilionul 3: institu\iile publice prestatoare de servicii (ANOFM, AGEPI, CNAS etc), Consiliile raionale, me[terii populari; - ]n spa\iile deschise vor fi comercializate produse [i tehnic= agricol=.

Ca [i ]n edi\iile anterioare, expozi\ia g=zduie[te un program amplu de afaceri, ]n cadrul c=ruia sunt abordate subiecte de o mare actualitate at`t pentru consumatori, c`t [i pentru produc=tori. }n acest sens sunt organizate diverse mese rotunde, forumuri prezent=ri de companii [i produse, seminare, conferin\e pe teme de interes ]n sfera cooper=rii comercial-economice.

Surs=: realitatea.md

6

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

Eftimie, cet=\eanul cel ceresc, era fiu al ]mp=ra\ilor, care se numeau Pavel [i Dionisia, care erau oameni de bun neam [i ]mpodobi\i cu toat= fapta bun= cea dup= Dumnezeu; av`nd ca patrie [i locuin\= Melitine, Mitropolia cea vestit= a armenilor.

De[i fericita Dionisia a tr=it destui ani ]mpreun= cu b=rbatul ei, dar fiind stearp=, nu n=[tea. Pentru aceea, ]n mare m`hnire petrec`nd am`ndoi, mult= vreme s-au nevoit, rug`ndu-se lui Dumnezeu s= li se d=ruiasc= fiu.

Sf`ntul Cuvios Eftimie cel Mare (02 februarie)

Deci, merg`nd ]n apropiere de cetate, la biserica cea sfin\it= de acolo a sf`ntului, sl=vitului [i bunului biruitor Mucenic Polieuct, a st=ruit zile multe ]n rug=ciune, dup= cum spune cuv`ntul de la cei vechi. {i ]ntruna din nop\i rug`ndu-se ei singuri, li s-a ar=tat oarecare vedenie, zic`ndule: "Veseli\i-v=, veseli\i-v=, pentru c= iat= v-a d=ruit Dumnezeu fiu, numit cu numele veseliei, c=ci prin na[terea lui, d=ruie[te Dumnezeu veselie Bisericilor Sale".

Iar ei ]nsemn`nd vremea vedeniei, s-au ]ntors la casa lor; [i din vremea z=mislirii, cunosc`nd ca adev=rate cele ale vedeniei, cum s-a n=scut copilul, l-au numit Eftimie, care se t=lm=ce[te "veselie", f=g=duind a-l afierosi lui Dumnezeu. El s-a n=scut, precum am aflat, ]n luna august, ]n anul al patrulea al st=p`nirii lui Gra\ian (367-383).

Iat= c= vedenia este adev=rat=, cei ce citesc s= ]n\eleag=. Pentru c= sfintele Biserici 40 de ani fiind ]ntru m`hnire [i ap=r=torii dreptcredincio[i prigonindu-se, iar arienii, pe vremea lui Constan\iu (337-361), lupt`nd ]mpotriva dreptcredincio[ilor, ca [i pe vremea lui Iulian (361-363) [i a lui Valens (364-378), care a ]mp=r=\it dup= aceea ]n R=s=rit, atunci Eftimie, cel cu numele veselie, toate sup=r=rile sfintelor Biserici le schimba ]ntru veselie.

Dup= trei ani de la na[terea lui Eftimie, tat=l s=u Pavel [i-a sf`r[it via\a, iar fericita Dionisia avea un frate bun cuv`nt=tor, care se numea Eudoxiu. Acesta fiind sfetnic [i mijlocitor la marele Otreie, care ]ntru acea vreme ]ndrepta Sf`nta Biseric= din Melitine, [i care a str=lucit la sf`ntul Sinod din Constantinopol, a adus pe copil la el, ]mplinind f=g=duin\a [i ca o jertf= bine primit=, afierosindu-l lui Dumnezeu, dup= cum mult vestita Ana a adus pe Samuil. Iar preasfin\itul episcop Otreie, v=z`nd pe copil [i auzind de la scolasticul

Eudoxiu vedenia cea ar=tat= p=rin\ilor [i cum c= mai ]nainte de na[tere maic=sa l-a f=g=duit lui Dumnezeu, [i apoi s-a f=cut z=mislirea prin rug=ciune, minun`nduse, a zis: "}ntr-adev=r, s-a odihnit Duhul lui Dumnezeu peste t`n=rul acesta".

Deci, primindu-l pe copil, botez`ndu-l [i tunz`ndu-l anagnost al bisericii celei de sub d`nsul, l-a luat ]n episcopie, [i-l cre[tea, f=c`ndu-l ca un fiu al s=u. Iar pe fericita Dionisia, ca una ce se afla ]n slujba lui Dumnezeu, a hirotonisit-o diaconi\= a preasfintei Biserici.

Deci, Eftimie num=r`nduse ]n bisericescul catalog, [i Teodosie cel Mare (379395) lu`nd sceptrul ]mp=r=\iei grecilor, printr-]nsul a d=ruit Dumnezeu grecilor [i sfintelor biserici dumnezeiesc dar, plin de toat= veselia; c=ci se c=dea a se ]mplini vedenia ar=tat= p=rin\ilor pentru d`nsul.

Trec`nd pu\in= vreme [i ]n\eleg`nd episcopul c= a trecut de v`rsta copiilor [i c= trebuie a se ]ndeletnici cu ]nv=\=tura, l-a dat dasc=lilor, pentru a ]nv=\a Sfintele Scripturi. {i erau atunci ]ntre anagno[ti doi tineri de bun neam, cu ]ntreaga ]n\elepciune ]mpodobi\i [i cu toat= priceperea ]ncuviin\a\i, apoi iscusi\i ]n Dumnezeiasca Scriptur= [i la ]nv=\=tura cea din afar=, care se numeau Acachie [i Sinodie; [i care, dup= multe pustnice[ti nevoin\e, au primit arhieria sfintei biserici din Melitine, la vremea lor.

Ace[tia, primind din m`na episcopului pe Eftimie, l-au ]nv=\at des=v`r[ita cucernicie [i ]n pu\in= vreme pe mul\i din cei de o v`rst= cu el i-a ]ntrecut cu iubirea de ]nv=\=tur=. Apoi, ]nv=\`nd Dumnezeie[tile Scripturi, dorea a fi urm=tor al dumnezeie[tilor [i ]mbun=t=\i\ilor b=rba\i, dar se ]ntrista c`nd unii c`ntau de[ert=ciuni [i se dep=rtau de la dumnezeie[tile cuvinte. Iar pildele lui Acachie, dasc=lul, urm`ndu-le, nicidecum nu f=cea pomenire de hran= de multe feluri.

Dar nu dorea nici slav= de[art=, nici nu lipsea gura lui de la doxologia lui Dumnezeu, ci s=v`r[ea slujba pravilei cu fric= [i cu umilin\= la vremea r`nduit=, aduc`ndu-[i aminte c= se cuvine a sluji lui Dumnezeu cu fric= [i cutremur, iar nu cu r`s [i cu [optire, f=c`nd sf`nta biseric= loc de asmodie; c=ci se cuvine cu cucernicie a intra ]n biseric= cel ce voie[te a vorbi cu Dumnezeu prin rug=ciune.

Iar ]n vremea liber= se ]ndeletnicea acas= ]n

Raport privind activit=\ile desf=[urate de c=tre Asocia\ia raional= de Fotbal Rezina pentru anul 2018 ยน d/o

Denumirea activit=\ii festival/turneu/cup=/campionat

1.

Participarea la Cupa de iarn= "Respect", Liga Nord U-12, edi\ia 2018

2.

Participarea, cu echipa de fete U-14, la turneul "M=r\i[or-2018", or. B=l\i Adunarea general=

3.

4.

5.

6.

Seminar cu arbitrii, cu participarea dlor V. Cebotari [i A. Bodean, FMF Festival cu voluntarii pro-fotbal la L/t "Olimp" din Rezina, cu participarea dlui V. Jurat, FMF Turneul GUGU|+, etapa raional=

Categoria

Perioada Nr. de Nr. de Compartidesf=[ur=rii echipe particiment pan\i

copii-juniori/ futsal/minidata/ feminin/seniori/ fotbal/fotbal perioada veterani copii minifotbal 20 ianuarie03 februarie 2018 08 martie feminin fotbal 2018 12 aprilie adunare 2018 seminar 12 aprilie 2018 copii festival 18 aprilie 2018

1

14

1

16 25 25

5

82

12

100

2 3 1

24 36 12 240 60 20

copii

minifotbal

Turneul GUGU|+, etapa regional= Turneul SPERAN|A, etapa raional= Turneul SPERAN|A, etapa regional= 6 festivaluri cu voluntari pro-fotbal Festival "Special Olympics" Participarea la S=pt=m`na fotbalului European "Special Olympics", Chi[in=u 13. Festival OFFS, dedicat Zilei Copilului

copii feminin feminin copii copii feminin copii

minifotbal minifotbal minifotbal festivaluri festival turneu minifotbal festival

14. Participarea la Campionatul RM (20172018 retur) la fotbal cu echipele de fete WU-12, WU-14, WU-16 [i echipele de b=ie\i U-10, U-12, U-14 15. Participarea la Cupa RM la fotbal amatori 16. Participarea la Campionatul RM (tur) la fotbal, Devizia B Nord 17. Participarea la Cupa RM ORANGE la fotbal 18. Campionatul raionului Rezina la fotbal

fete, b=ie\i

fotbal

martie-iunie

6

102

seniori seniori

fotbal fotbal

1 1

22 25

seniori

fotbal

mai maioctombrie mai

1

25

seniori

fotbal

mai-august

14

280

19. Turneu la mini-fotbal, veterani

veterani

minifotbal

30 iunie (Cuiz=uca) 16-18 august

4

40

1

12

6

48

1

25

7

140

7.

8.

9.

10.

11.

12.

25 aprilie 2018 16 mai 2018 6 mai 2018 24 mai 2018 aprilie-mai 23 mai 2018 25 mai 2018

2

60

01 iunie

20. Participarea la Turneul Interna\ional de fete fotbal feminin din Soroca 21. Turneu la mini-fotbal feminin (Lalova) fete

minifotbal

22. Participarea la Campionatul RM la fotbal veterani cu veteranii 23. Participarea la Campionatul RM (2018- copii, fete 2019 tur) la fotbal cu echipele de fete WU13, WU-15, WU-17 [i echipele de b=ie\i U9, U-11, U-13, U-15 24. OFFS Festival copii, fete

fotbal

festival

17-21 septembrie

12

192

25. Cupa pre[edintelui raionului Rezina la seniori fotbal

fotbal

septembrie- 14 octombrie

250

26. Supercupa raionului la fotbal

fotbal

noiembrie

50

seniori

minifotbal

fotbal

09 septembrie augustseptembrie augustnoiembrie

3

Vasile GOBJIL+, pre[edintele Asocia\iei raionale de Fotbal Rezina

Afl= semnifica\ia denumirilor [i istoria sectoarelor din Chi[in=u }nceput ]n pag. 4

dintre reprezentan\ii familiei R`[canu, [i anume Constantin R`[canu, a devenit posesorul p=r\ii de sud-est a mo[iei Visterniceni.

Istoria modern= a sectorului "R`[cani" ]ncepe la 12 aprilie 1941, c`nd, prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, ora[ul Chi[in=u a fost divizat ]n trei raioane: "Lenin", "Krasnoarmeisk" [i "Stalin" (actualmente sectorul "R`[cani"). }n perioada celui de-al doilea r=zboi mondial executivele raionale [i-au suspendat activitatea. Primele alegeri au avut loc abia la 27 decembrie 1947. La 28 noiembrie 1961, raionul "Stalin" a fost redenumit ]n raionul "Octombrie". }n componen\a raionului au fost incluse sovietele s=te[ti R`[cani [i Munce[ti. Din 25 septembrie 1991, ]n conformitate cu prevederile Hot=r`rii Guvernului Republicii Moldova nr. 535 "Cu privire la func\ionarea prim=riei ora[ului Chi[in=u ]n perioada de tranzi\ie la noua diviziune teritorial-administrativ=", Sf`r[it ]n pag. 8 raionul "Octombrie" a fost redenumit ]n sectorul

"R`[cani", ca subdiviziune a prim=riei municipiului Chi[in=u.

5. Sectorul "Buiucani" Denumirea sectorului "Buiucani" provine de la fostul sat Buiucani, ]ntemeiat cu peste 500 de ani ]n urm=, pentru prima dat= fiind atestat documentar ]ntr-un act din 20 august 1608. }n 1774 satul Buiucani num=ra 52 de gospod=rii, fa\= de 162 existente ]n t`rgul Chi[in=u. Pe parcurs, ]n anii 50-60 ai secolului XX, localitatea Buiucani a fost ]nregistrat= ]n hotarele ora[ului Chi[in=u. }n anii domina\iei sovietice, ]ncep`nd cu 12 aprilie 1941, sectorul "Buiucani" s-a numit "raionul "Krasnoarmeisk", iar ]ncep`nd cu 23 decembrie 1964 - "raionul "Frunze".

Sectorul "Buiucani" al municipiului Chi[in=u a fost ]ntemeiat ca unitate administrativ-teritorial=, cu denumirea actual=, ]n anul 1991.

Surs=: diez.md

7

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

Alcoolul d=uneaz= mai mult s=n=t=\ii pe vreme rece!

Comisar Anatolie POPA, [ef-adjunct al Sec\iei Securitate Public= a IP Rezina

Chiar dac= o du[c= pare solu\ia ideal= pentru a v= ]nc=lzi c`nd temperaturile scad, risca\i s= nu mai sim\i\i efectele frigului [i s= suferi\i de deger=turi, ]n varianta cea mai fericit=. }n ciuda senza\iei de euforie [i de c=ldur=, pe care o provoac=, alcoolul nu este o solu\ie pentru

a v= ]nc=lzi c`nd sta\i ]n frig. {i cei care se [tiu suferinzi cu inima, sunt diabetici, au oase fragile ori marii fum=tori trebuie s= fie foarte aten\i c`nd se expun la temperaturi sc=zute.

Pierdem c=ldura din corp rapid [i f=r= s= ne d=m seama. Dac= bei t=rie, ai senza\ia c= te ]nc=lze[ti pentru c= alcoolul dilat= vasele din piele [i atunci mai mult s`nge ajunge ]n partea superficial=, ]n tegumente. De la aceast= vasodilatare

oamenii au senza\ia subiectiv= de c=ldur=. La frig, ]ns=, vasele noastre de s`nge se contract= pentru a men\ine c=ldura ]n interior. Alcoolul interfereaz= cu acest mecanism, iar cei care consum= alcool ]n frig pierd accelerat c=ldura din corp f=r= a con[tientiza ce se ]nt`mpl=. Astfel, cre[te riscul de deger=turi [i chiar de deces.

Dac= a\i b=ut acas=, nu ie[i\i pentru perioade lungi de timp la frig sau be\i alcool doar c`nd sta\i la c=ldur=. "Re\ine\i faptul c= un ficat s=n=tos metabolizeaz= o unitate de alcool pe or=, ceea ce echivaleaz= cu 12 grame de alcool pur - o bere (330 de ml), o t=rie (40 de ml), un pahar de vin (125 de ml)", afirm=

speciali[tii.

Foarte mare aten\ie c`nd temperaturile scad sub zero grade trebuie s= aib= bolnavii de inim=.

Cardiacii, hipertensivii nu ar trebui s= ias= din cas= nici pe v`nt [i nici dac= afar= sunt sub zero grade.

B=tr`nii au ]n general oase fragile [i, de asemenea, nu este cazul s= ias= pe frig. Dac= ie[i\i afar= pe vreme rece, iat= c`teva reguli care v= pot fi de folos: - purta\i mai multe straturi de haine. Cel mult trei. Primul strat s= fie din bumbac, iar ultimul - l`n= [i ceva impermeabil pe deasupra; - purta\i ]nc=l\=minte rezistent= la ap=. {osetele [i cizmele s= vin= bine, dar s= nu fie prea str`mte; - alege\i m=nu[i cu un singur deget. Astfel v= ve\i ]nc=lzi mai u[or.

Pl=cinta p=storului Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU

Ingrediente: - 550 gr de toc=tur= de vit=; - 1 morcov mare; - 1 ceap= medie; - 1 tulpin= de \elin=; - 150 gr de suc de ro[ii sau o lingur= de past= de tomate; - 100 gr de bere blond=/brun= sau vin (op\ional); - 1 kg de cartofi; - 100 ml de lapte; - 50 gr de unt; - 1 g=lbenu[; - sare [i piper; - 2 linguri de ulei de floarea-soarelui sau de m=sline; - 1 crengu\= de rozmarin; - 2 crengu\e de cimbru; - 2 frunze de dafin.

Mod de preparare:

Bun= ziua, dragii no[tri pofticio[i. }n num=rul acesta, v= propunem re\eta "Pl=cinta p=storului", o re\et= britanic=, care se traduce Shepherds Pie. Nu ave\i nevoie de tehnici speciale [i nu este o re\et= sofisticat=. V= ]ndemn=m s= o preg=ti\i pentru c= e foarte delicioas= [i aromat=. V= dorim s= ave\i ]n continuare o zi c`t mai gustoas= [i poft= bun=!

1. }ncinge\i ceaunul la foc mare, turna\i ]n el ulei, ad=uga\i ceapa [i \elina t=iate cubule\e.

Amesteca\i [i c=li\i-le 2-3 minute, apoi ad=uga\i morcovul, la fel, t=iat cubule\e [i mai coace\i-le 4-5 minute, amestec`nd din c`nd ]n c`nd; 2. Apoi pune\i toc=tura de vit=, condimenta\i cu sare [i piper negru. Amesteca\i periodic timp de 5 minute, dup= care turna\i berea [i l=sa\i s= fiarb= p`n= se evapor= lichidul; 3. Dup= care turna\i sucul de ro[ii, pune\i buche\elul din rozmarin, cimbru [i frunze de dafin, iar la cap=t turna\i ap=. Amesteca\i [i aduce\i sosul p`n= la punctul de fierbere, dup= care da\i focul la minim, pune\i capacul [i l=sa\i s= fiarb= 45 de minute;

4. }ntre timp, pune\i ]ntr-o crati\= cartofii cur=\a\i de coaj= [i t=ia\i cubule\e, acoperi\i-i cu ap=, ad=uga\i sare [i fierbe\ii circa 20-25 de minute sau p`n= devin moi; 5. C`nd sosul din carne este gata, stinge\i focul, scoate\i buche\elul cu verde\uri [i mai condimenta\i cu sare [i piper dup= gust; 6. Scurge\i cartofii de ap=, turna\i peste ei lapte c=ldu\ [i ad=uga\i unt.

Pisa\i cartofii cu un pas=tor manual pentru cartofi p`n= primi\i o textur= cremoas=, f=r= cocoloa[e.

Dup= aceast= procedur= ad=uga\i g=lbenu[ul de g=in= [i amesteca\i cu o lingur= p`n= se va ]ncorpora complet; 7. Lua\i o tav= de dimensiune medie, r=sturna\i ]n ea sosul de carne

Confec\ion=m u[i [i ferestre din metaloplast (ñòåêëîïàêåò).

Cei interesa\i, pot afla detalii, apel`nd la numerele de telefon: tel.: 060563337, (0254) 2-18-50

[i aranja\i-l uniform. Apoi acoperi\i din loc ]n loc cu piure de cartofi.

Dup= care, ]ntinde\i-l pe toat= suprafa\a ]n a[a fel, ]nc`t s= acopere sosul de carne. Dac= dori\i, pute\i realiza un decor cu ajutorul unei furculi\e; 8. Pune\i tava la cuptorul pre]nc=lzit la 200 de grade C pentru 25 de minute sau p`n= se rumene[te frumos deasupra.

Scoate\i pl=cinta din cuptor l=sa\i-o s= stea circa 25 de minute, dup= care servi\i-o cu pl=cere.

Poft= bun=!

Surs=: valeriesfood.md

Mica publicitate *Vindem gr=un\e de porumb, calitate bun=. Pentru detalii, telefona\i: 067452490. *Vindem familii de chinchilla formate 5 femele @ 1 mascul. Informa\ii suplimentare pute\i afla la telefonul 060066786.

S=n=tate din farmacia Domnului Sfecla ro[ie nu trebuie s= lipseasc= din meniul fiec=ruia dintre noi. Este cunoscut= ]nc= din antichitate pentru propriet=\ile benefice st=rii noastre de s=n=tate. O cur= alimentar= cu aceast= legum=, sub form= de sucuri ori salate, ajut= la prevenirea [i la tratarea multor afec\iuni. }n anotimpul rece, sfecla ro[ie ar trebui s= fie nelipsit= de pe masa noastr=.

Cura cu sfecl= ro[ie, eficient= ]n tratarea multor boli Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI

}n cultur=, se g=sesc multe soiuri de sfecl= ro[ie, diferite prin forma r=d=cinii, care poate fi rotunjit=, conic= sau turtit=. R=d=cina con\ine foarte mul\i antociani, un pigment, care ]i d= culoarea ro[ie persistent=. G=sim ]n compozi\ia sfeclei ro[ii tot complexul de vitamina B, potasiu, mangan, vitamina C, vitamina A, magneziu, fosfor, iod, calciu, sulf, antioxidan\i [i fier, adic= tot spectrul de elemente, de care organismul are foarte mare nevoie.

Consumat= ]n cantit=\i moderate [i preparat= ]n conformitate cu indica\iile date de speciali[ti, sfecla ro[ie este cu adev=rat un aliment-minune. Datorit= compozi\iei sale, cum rar mai g=sim la alte legume, sfecla ro[ie este recomandat= pentru tratarea mai multor afec\iuni. Vindec= tumori, boli hepatice, afec\iuni cardiovasculare, digestive, ]nt=re[te imunitatea [i este un puternic antiinflamator, detoxifiant [i energizant.

"Sfecla ro[ie con\ine foarte multe vitamine, s=ruri minerale [i este foarte bun= pentru s=n=tate. Culmea, aceast= plant= deosebit= nu este utilizat= la valoarea ei, la noi ]n \ar=, din p=cate. Este cea, care ajut= foarte mult, ]n special, ]n partea intern= a organismului, este cea, care reface foarte bine [i ajut= la tratarea bolilor acestea intestinale, ale colonului", spun unii cercet=tori.

Sfecla ro[ie poate fi consumat= sub diverse forme. O putem stoarce cu ajutorul unui storc=tor [i s= bem sucul, putem s= o consum=m crud=, sub form= de salat= sau fiart=, ]n supe sau ]n piureuri, fie la cuptor. O gam= larg= de preparate culinare pot c=p=ta culoare, savoare [i un plus de vitamine prin simpla ad=ugare a sfeclei ro[ii.

Chiar dac= gustul sfeclei crude nu este acceptat de foarte mult= lume cu u[urin\=, beneficiile, pe care aceasta le aduce s=n=t=\ii, trebuie s= ne determine s=

o folosim c`t mai frecvent ]n alimenta\ie. Un alt avantaj al acestei legume este acela c= o putem g=si at`t vara, c`t [i ]n sezonul rece. Poate fi folosit= pe toat= durata anului, at`t vara, ]n salate sau sucuri, dar [i ]n m`nc=ruri procesate termic, c`t [i iarna, pentru c= se p=streaz= foarte bine. }n sezonul rece, organismul are nevoie de resurse proaspete, iar sfecla ro[ie este cea mai potrivit=. Sfecla poate fi p=strat= foarte bine ]n silozuri, frigidere, cl=diri cu temperatur= controlat=. {i frunzele pot fi folosite mai ales la salate.

Paleta de recomand=ri terapeutice este foarte larg=. Sfecla ro[ie nu numai c= protejeaz= organismul de r=celi [i gripe, de accidente cardiovasculare, regleaz= tranzitul intestinal, dar are [i puternice propriet=\i anticancerigene, datorit= pigmentului care ]i d= culoarea at`t de puternic=. Sucul de sfecl= ro[ie, pe l`ng= beneficiile aduse organismului, este [i un aliat redutabil ]n boli grave, precum cancerul, dar [i ]n ameliorarea efectelor chimioterapiei [i radioterapiei. Pentru ]nceput, se recomand= a se consuma sucul de la 250 de grame de sfecl= pe zi, cresc`nd apoi treptat cantitatea. Cre[terea cantit=\ii se face treptat, iar dac= apar senza\ii de v=rs=turi, grea\= sau ame\eli, se va reduce cantitatea, astfel ]nc`t s= poat= fi acceptat= de c=tre organism. Sucul de sfecl= ro[ie este un aliat de n=dejde ]n tratarea cancerului de pl=m`ni, colon [i stomac, u[ur`nd digestia.

Cu ajutorul unei cure cu suc de sfecl=, accidentele cardiovasculare pot fi prevenite, riscul unui atac fiind mult mai sc=zut.

Nivelul colesterolului va sc=dea semnificativ, iar nivelul trigliceridelor din s`nge va fi reglat. Pute\i ad=uga ]n sucul de sfecl= ro[ie [i frunzele de sfecl=, \in`nd cura timp de o lun=.

Sucul de sfecl= ro[ie regleaz= digestia, trateaz= anemia, constipa\ia [i infec\iile urinare [i, foarte important, regleaz= apetitul.

Va urma

8

Nr. 04 (95), 01 februarie 2019

Sf`ntul Cuvios Eftimie cel Mare

La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc!

Mult stimat= omagiat= Ala Budurin, [eful Direc\iei Statistic= Rezina!

Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere V= adres=m cele mai sincere felicit=ri, ur=ri de s=n=tate [i prosperare ]n toate, noroc, dragoste [i stima celor care V= ]nconjoar=. S= V= ]nso\easc= pe parcursul ]ntregii vie\i bonomia, receptivitatea, sensibilitatea, compasiunea [i ]n\elegerea, pe care s= le oferi\i oamenilor.

Cu tot respectul, administra\ia raionului

pe parcursul ]ntregii vie\i. S= v= bucura\i de stima celor, c=rora le purta\i grija. La mul\i ani, fericire [i multe succese! }n numele colectivului Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, [eful Lilia LAZARI

La mul\i ani cu s=n=tate trainic=, stima\i colegi Petru Cristafovici [i Mihail Dogoter!

}n plin= iarn= s=rb=tori\i ziua de na[tere, prilej cu care venim [i noi ]n casa dumneavoastr= cu deosebit= c=ldur= [i sinceritate pentru a v= feliMult stimate cita. V= dorim realizarea tuturor doleMihail Gotornicean, an\elor, bun=stare, lini[te sufleteasc= primar de Lalova! [i bucurii de la cei dragi, iar ]ncrederea Mul\i ani ]nainte [i s=n=tate trainic= ]n ziua de m`ine s= v= ]nso\easc= meV= ur=m cu prilejul anivers=rii zilei de reu. Spor [i succese ]n toate! na[tere! S= ave\i parte de tot ce-i fru}n numele colectivului Direc\iei mos pe lume, s= ave\i ]n preajm= oa}nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, menii dragi [i s= V= bucura\i oriunde [eful Lilia LAZARI [i oric`nd de binecuv`ntarea Domnului.

S= tr=i\i multe clipe fericite, zilele toate s= V= fie ]nsorite, iar nop\ile - liScumpa noastr= mam=, ni[tite. Multe succese [i bucurii! so\ie, bunic= [i str=bunic= Cu toat= stima, administra\ia raionului

Mult stimate Igor Marco, primar de Echim=u\i!

V= adres=m cuvinte cordiale de felicitare cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere. V= transmitem sincere ur=ri de s=n=tate, prosperitate, succese frumoase ]n activitate. Bucurii de la cei dragi, vise realizate, spor ]n toate [i mul\i ani ]nainte! V= mai dorim o via\= ]ndelungat= [i ]mbel[ugat=, cu fiin\ele scumpe ]n preajm=.

Cu toat= stima, administra\ia raionului

Felicit=ri pentru Mihail Gotornicean, Igor Marco [i Iurie |urcan!

Dragi omagia\i! Vin cu cele mai cordiale felicit=ri, prilejuite de aniversarea zilei de na[tere, [i cu cele mai sincere ur=ri [i g`nduri senine. S= tr=i\i mul\i ani cu s=n=tate [i s= fi\i ]ntotdeauna sprijinul [i ]ndrum=torul fiin\elor scumpe. S= tr=i\i sentimente de satisfac\ie pentru lucrurile frumoase ce le face\i. S= ave\i ]n via\= numai bucurii [i toate visele s= vi se ]mplineasc=. La mul\i ani!

Cu respect deosebit, Eleonora GRAUR, pre[edintele OT Rezina a PDM

Mult stimate Liuba Lupa[co [i Elena Loghin, directori ai institu\iilor de educa\ie timpurie, respectiv, Solonceni [i Pereni!

Efrosenia Gheorghi\= din Ign=\ei!

Cei, care te iubesc nespus de mult, ]\i transmit cele mai sincere felicit=ri cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. }n pofida tuturor greut=\ilor, s= ]nt`lne[ti fiecare zi cu z`mbet pe buze [i nicidecum altfel. Oriunde te vei afla - ]n jur s= fie s=rb=toare [i toate florile s= ]nfloreasc= pentru dumitale.

Tot ce are via\a mai frumos - al dumitale s= fie. Fii vesel=, ginga[= mereu, fericit=, iubit=, de ]ngerul p=zitor ocrotit=, iar dorin\ele toate s= \i se ]mplineasc=.

Cu ad`nci plec=ciuni [i toat= dragostea, copiii, so\ul, nepo\ii [i str=nepo\elele

Stimate Vasile Gajiu, consilier local ]n Lipceni!

Ziua Dvs de na[tere ]mi ofer= prilej s= V= transmit sincere felicit=ri [i ur=ri alese. Fie ca s= V= avem al=turi ]nc= mul\i ani cu sfaturi [i ]n\elegere. S= ave\i parte de s=n=tate mult=, s= V= bucura\i de via\= [i s= colabor=m ]mpreun= ]n favoarea cons=tenilor no[tri.

Mul\i ani ]nainte!

Cu deosebit respect, Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni

Stimat= s=rb=torit= Tamara Ducin, angajat= a prim=riei Cog`lniceni!

Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere V= doresc s= tr=i\i ]n bel[ug, cu voie bun= [i s=n=tate. De dureri [i nevoi s= nu [ti\i [i fiecare diminea\= s= deveni\i mai fericit= [i mai iubit=. S= fi\i st=p`na norocului, bucur`ndu-V= de aten\ia Avem prilej pentru a v= felicita - zi- celor dragi. Realiz=ri pe potriva ua Dumneavoastr= de na[tere. V= aspira\iilor [i s= ave\i parte de toate dorim mult=-mult= s=n=tate, energie numai bune [i frumoase!

Cu deosebit= stim=, Simion COTOMAN, [i puteri ]n realizarea inten\iilor frumoaprimarul de Cog`lniceni se, iar faptele bune s= v= caracterizeze

Fondator: PPI "Duminica".

Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537

Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI

}nceput ]n pag. 6

rug=ciune [i ]n c`ntare de psalmi [i ]n citirea dumnezeie[tilor cuvinte, petrec`nd toat= ziua [i toat= noaptea. }n vreme de ispit= slujea lui Dumnezeu cu dragoste [i r=bdare, iar ]n vreme de ]ndestulare, rodul lui era ]nfr`narea; apoi venind g`nduri asupra lui de dezmierdare trupeasc=, iar=[i odr=slea ]ntr-]nsul ]ntreaga ]n\elepciune.

Eftimie, astfel nevoindu-se mult= vreme, a ajuns la des=v`r[irea faptelor bune.

Episcopul din vremea aceea ]l hirotonise[te f=r= de voie preot al preasfintei biserici din Melitine. Dup= aceea, i se ]ncredin\eaz= a purta grij= [i a fi proestos al m=n=stirilor celor dimprejurul cet=\ii. {i fiindc= dorea lini[tea la M=n=stirea Sf`ntul Polieuct [i la a sfin\ilor 33 de mucenici, acolo a petrecut vremea cea mult=.

A venit ]n Ierusalim la 29 de ani ai v`rstei sale, ]nchin`ndu-se Sfintei Cruci [i Sfintei }nvieri, cum [i la celelalte cinstite locuri; apoi, merg`nd la purt=torii de Dumnezeu p=rin\i, cei de prin pustie, [i ]nv=\`nd fapta bun= [i petrecerea fiec=ruia [i ]ntr-al s=u suflet pecetluind-o, a venit la lavra F=r=, ce se afla de [ase stadii de la sf`nta cetate. {i, l=s`nd toat= grija p=m`nteasc=, o singur= grij= avea, cum s= plac= lui Dumnezeu ]ntru rug=ciune [i ]n posturi. }ns= de toat= fapta bun= purt`nd grij=, ca un bun lucr=tor de p=m`nt, t=ia spinii patimilor din r=d=cin=, cur=\ind g`ndurile [i toat= ]n=l\area ce se ridic= ]mpotriva cuno[tin\ei lui Dumnezeu, ]mplinind acel glas proorocesc, care zice: }nnoi\i-v= ogorul [i nu sem=na\i peste spini. El avea vecin pe un purt=tor de Dumnezeu ce se numea Teoctist, pe care iubindu-l at`t de mult, s-a unit cu d`nsul prin dragostea p=rinteasc=, ]nc`t am\ndoi s-au f=cut de o cugetare [i de un obicei, ca [i cum ar fi fost un suflet ]n dou= trupuri. Ambii ie[eau ]n fiecare an dup= a [aptea zi a sfintelor dumnezeie[ti ar=t=ri (Boboteaza), spre pustia lui Cutila, ferindu-se de orice ]nt`lnire omeneasc= [i dorind ]n lini[te a vorbi cu Dumnezeu prin rug=ciune. Acolo petreceau p`n= la s=rb=toarea St`lp=rilor, necurmat trudindu-[i trupul [i robindu-l, spre a aduce sufletului hrana cea duhovniceasc=.

Pe l`ng= altele c`[tigate de marele Eftimie, i s-a d=ruit lui [i aceasta: a cunoa[te mai ]nainte ziua adormirii sale [i ce se va ]nt`mpla locului s=u. A poruncit s=-l trimit= la d`nsul pe Dome\ian [i s= se

adune la el to\i p=rin\ii. Atunci, el a zis: "Fra\ii mei iubi\i, eu merg pe calea p=rin\ilor mei, poruncile acestea p=zi\i-le: ca ]nceput [i sf`r[it a toat= lucrarea bun=, dragostea cea curat= prin tot lucrul c`[tig`nd-o, c=ci ea este ]mpreun= leg=tur= a des=v`r[irii. Pentru c=, precum nu se poate m`nca p`inea f=r= sare, astfel este cu neputin\= fapta bun= f=r= dragoste.

Pentru c= toat= fapt= bun= prin dragoste [i smerit= cugetare se ]nt=re[te de ispitire [i de vreme; adic= smerita cugetare ]nal\=, iar dragostea nu o las=, din ]n=l\ime a c=dea, de vreme ce s-a spus: Cel ce se smere[te pe sine, se va ]n=l\a; iar dragostea niciodat= nu cade. {i mai mare este dragostea dec`t smerita cugetare.

C=ci pentru dragostea cea c=tre noi S-a smerit pe Sine Dumnezeu Cuv`ntul, f=c`ndu-Se ca noi. De aceea, suntem datori necontenit de bun=voie a ne m=rturisi Lui [i a-I aduce laude [i mul\umiri, mai ales noi cei desp=r\i\i de lucruri lume[ti; [i nu numai pentru datoriile cele pentru El, dar [i pentru ]ns=[i via\a noastr=, astfel fugind de tulburarea cea lumeasc=. De aceea, cur=\enia sufletului, cur=\enia trupului [i dragostea cea curat= cu toat= s`rguin\a s-o aducem Lui". Deci, r=m`n`nd ]n diaconicon (ve[m`nt=rie) ]n noaptea s`mbetei, a adormit [i s-a dus la p=rin\ii s=i, b=tr`n [i plin de zile. Se zice c= avea chipul ]ngeresc, deprinderea bun=, obiceiul prea bl`nd, iar ]nf=\i[area trupului s=u era rotund=, luminoas=, alb= [i cu ochii frumo[i.

Dar era scund de statur= [i c=runt de tot, av`nd barb= mare, ajung`nd p`n= la p`ntece, [i toate m=dularele nev=t=mate.

Pentru c= nici ochii, nici din\ii lui nu s-au v=t=mat, ci tare [i os`rdnic s-a sf`r[it. Iar s=v`r[irea lui s-a f=cut ]n dou=zeci ale lunii ianuarie, ]n indictionul al 11-lea de la zidirea lumii, adic= de la care vreme a ]nceput, prin mi[carea soarelui, a se num=ra, anul cinci mii nou= sute [aizeci [i cinci (5965), iar de la ]ntruparea lui Dumnezeu Cuv`ntul din Fecioar=, anul patru sute [aizeci [i cinci (465).

Iar vremea vie\ii lui celei ]n trup este astfel: Din descoperire n=sc`ndu-se [i de trei ani fiind s-a afierosit lui Dumnezeu, la ]nceputul ]mp=r=\iei lui Teodosie cel Mare (379-395); [i trec`nd toate treptele biserice[ti, a venit la Ierusalim, la 29 de ani ai v\rstei sale. {i f=c`nd ]n pustie 67 de ani, ]n vremea lui Leon ]mp=ratul (457-474), la 16 ani ai ]mp=r=\iei lui a luat sf`r[it via\a lui.

Surs=: doxologia.ro

}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 04-08.02.2019, Rezina }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 04 februarie 2019: ora[ul Rezina, str. 27 August, 48; satele Peci[te, Cini[eu\i (par\ial) - 09:00-16:00; 05 februarie 2019: satele Ghiduleni, Horodi[te (par\ial) - 09:30-16:30; 06 februarie 2019: ora[ul Rezina, str. 27 August, 10; satele Bu[=uca, Ign=\ei, Cini[eu\i (par\ial) - 09:3016:30;

Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com

07 februarie 2019: satele Cuiz=uca, |areuca (par\ial) - 09:30-16:00; satul Bu[=uca (par\ial) - 09:30-13:30; satul Pripiceni (par\ial) - 13:30-17:00; 08 februarie 2019: ora[ul Rezina, str. Trandafirilor, 6 - 10:00-13:00; satele Pripiceni, Echim=u\i, P=p=u\i (par\ial) - 10:00-16:00.

Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-4201, (0231) 2-40-19.

Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.

Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei.

Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 117.

Tirajul: 2029 de exemplare.

PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea.

Indice de abonament: PM 21444.