cura-cu-clorofila

Page 8

http://www.terapii-naturiste.com

precedata de biotransformarea unor xenobiotice chimice in compusi carcinogeni activi. Date rezultate din experimentele efectuate pe animale indica faptul ca toate clorofilinele pot creste activitatea enzimelor cu actiune specifica in biotransformare. O alta explicatie posibila pentru mecanismul anticancerigen al unor derivati ai clorofilei este data de faptul ca acestia actioneaza ca si molecule interceptoare, blocand absorbtia aflatoxinelor si a altor substante cancerigene prezente uneori in alimente. Cand clorofilinele sunt administrate, experimental, impreuna cu un cancerigen, acestea actioneaza ca si molecule interceptoare, formand complexe reversibile cu substanta cancerigena. Cercetarile confirma ca derivatii clorofilei pot avea efect de „interceptor” in raport cu diversi cancerigeni testati. Aflatoxina B1 (AFB1) este un cancerigen hepatic produs de anumite specii de ciuperci prezente in cereale si legume mucegaite, precum porumbul, arahidele si soia. In zonele calde, cu umiditate crescuta care nu poseda silozuri adecvate pentru depozitarea cerealelor, cantitati mari de AFB1 ajung in alimentatie, fapt asociat cu un risc crescut de cancer hepatocelular. In ficat, AFB1 este metabolizat intr-o forma capabila de a se lega de ADN, cauzand mutatii. In experimentele pe animale cu cancer hepatic indus prin AFB1, administrarea de clorofila, in acelasi timp cu expunerea la o dieta cu AFB1, reduce semnificativ efectele asupra ADN-ului produse de AFB1 in ficatul pastravilor curcubeu si al sobolanilor iar, in functie de doza, poate inhiba dezvoltarea cancerului hepatic la pastrav. CLOROFILINELE SI DETOXIFIEREA Clorofilinele joaca, de asemenea, un rol important si in detoxifierea interna a organismului, avand astfel importanta in mentinerea functiilor vitale si a sanatatii. Detoxifierea interna reprezinta totalitatea proceselor care neutralizeaza, transforma si elimina substantele nocive (daunatoare) din organism, prin unul sau mai multe din urmatoarele cai: - respiratorie – plamani, bronhii, trahee, laringe, faringe, sinusuri si nas; - gastrointestinala – stomac, ficat, vezica biliara, colon si intregul tract gastrointestinal; - urinara – rinichi, uretere, vezica urinara si uretra; - tegumentara si glandulara – glande sudoripare, sebacee si lacrimale; - limfatica – canalele limfatice si nodulii limfatici. Ficatul. Sub raport functional, ficatul este unul dintre cele mai importante organe cu rol in detoxifierea organismului. Glutationul, cel mai abundent compus sulfhidric din organism, are functia de a chelata si detoxifia organismul. Astfel, metalele grele, cum ar fi mercurul si plumbul, se pot combina cu glutationul. Odata complexul format, bila devine calea principala utilizata de organism pentru excretia acestuia, reducandu-se astfel cantitatea de glutation disponibila. Mai mult, celulele canceroase utilizeaza metionina din gluation pentru a se dezvolta si a prolifera. Dependenta cancerului si a tumorilor de metionina pentru dezvoltare este o conditie artificiala datorata unor tulburari pe caile metabolice de trans-sulfurare si trans-metilare. Asadar, daca disponibilitatea metioninei este redusa, va fi afectata nu doar capacitatea ficatului de a produce detoxifiere, dar va scadea si cantitatea disponibila de glutation pentru a complexa anumite substante straine (xenobiotice chimice). Studiile au demonstrat ca o deficienta de metionina poate, ea insasi, provoca aparitia cancerului hepatic, fara a mai fi prezenta vreo substanta cancerigena si, de asemenea, au aratat faptul ca deficitul in metionina permite metalelor grele sa produca efecte toxice. Colonul. Este un segment al tractului digestiv, important in eliminarea xenobioticelor reziduale sau chiar a unor metaboliti reziduali aflati in exces (e.g.: lipide, lipoproteine, etc.). Tesuturile organismului nu pot elimina reziduurile atat timp cat colonul nu functioneaza normal. Diversele aparate si sisteme ale organismului sunt dependente unele de altele. Cand colonul functioneaza normal, organismul are asigurata eliminarea reziduurilor cu potential toxic din toate tesuturile prezente in diverse aparate si sisteme. Reziduurile din colon, in cazul unor tulburari functionale, pot conduce la disfunctiuni ale unor organe. Acest fapt este posibil prin tranzitul diverselor substante nocive din colon. Colonul afectat creeaza diverticulite care se prezinta ca mici buzunare

Page 8 / 19 Copyright 2011, Dan Paunescu


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.