Page 1


O via]` - Un crez

“|mb`trânesc p`rin]ii, de sat copiii scap`, Ce singur` r`mâne la ]ar` «Doamna Sap`» Ea care ne-a dat pâine de mii [i mii de ani {i-acum ne spune totu[i «NE TREBUIE }~RANI»”

din poezia „Ne trebuie ]`rani”, de Damian Grigore A venit pe lume \n legendara Bucovin`, dup` ultima conflagra]ie mondial`, care a fost cea mai mare tragedie a omenirii. |nainte de a deslu[i misterioasa lume a slovelor, micul pui de ]`ran avea palmele b`t`torite de coarnele plugului, de ancestrala sap` sau secer`. Dar \n lungul [ir al nenorocirilor care tot bântuie aceast` ]ar`, pe lâng` prigoana contra chiaburilor, interminabilele cote \n produse agricole, s-a ab`tut fatalitatea deposed`rii ]`ranului, prin colectivizare, de ]arina str`bun`, nu rareori ap`rat` [i udat` cu sânge. Lovitur` mortal` pentru via]a economic` [i social` a satului românesc! Alternativa puiului de ]`ran a fost [coala. Dup` studii liceale temeinice, sub \ndrumarea unor ilu[tri dasc`li, [i-a continuat instruirea \n [tiin]a p`mântului, [i anume \n hidrogeologie-pedologie, lucrând o bun` perioad`, proiectând [i acordând asisten]` tehnic` pe [antierele de execu]ie a marilor sisteme de \mbun`t`]iri funciare Vii[oara, D`buleni-Ocolna-Jiu, a celor din lunca Dun`rii, \n terasa Fl`mânda Covurlui etc. |ns` dezr`d`cinarea, frustrarea resim]it` ca urmare a pierderii edenului copil`riei, cu bunele [i relele sale, l-au orientat s` caute dreptatea, chiar [i utopic, \n c`r]ile de drept, luându-[i o licen]` [i \n acest domeniu. A fost remarcat de factorii de decizie ai vremii pentru seriozitate [i perseveren]`. A[a a urcat treptele ierarhiei profesionale, lucrând \n Ministerul Agriculturii aproape 25 de ani, sub coordonarea a 19 mini[tri, elaborând nenum`rate acorduri interna]ionale [i acte normative, inclusiv \n domeniul dificil, [i nici azi finalizat, al restituirii propriet`]ii funciare c`tre cei \ndrept`]i]i, a lucrat \n minister sub coordonarea unor mari speciali[ti, \ncepând cu neobositul ministru Ioan Te[u [i terminând cu mult prea delicatul pentru perioada de recesiune Mihail Dumitru. |ndelungata [i perseverenta munc` i-a fost recunoscut` acordându-i-se, printre altele, una dintre cele mai \nalte distinc]ii ale statului român. A crescut [i a educat doi copii, mândrie a vie]ii sale, dup` o \ndelungat` carier` pus` \n slujba mai binelui \n agricultur`, \ngenuncheat uneori de boli, dar \nc` ne\nfrânt, se uit` \n urm` cu mare triste]e la ce a fost [i ce a ajuns agricultura acestei ]`ri. Cu mare am`r`ciune constat` diminuarea, pe zi ce trece, a mândriei tinerilor de a fi români, dar asta \n mare m`sur` nu din vina lor. Neimplicarea locuitorilor cu putere de munc` de la sate \n activit`]ile agricole, care a[tept` deseori \n u[a birtului aloca]ii [i sprijin bugetar, nu este \n regul`. Nici marginalizarea [i chiar umilirea speciali[tilor cu mare experien]` de c`tre indivizi propulsa]i \n vremelnice func]ii nu este \n ordine, m`car pentru simplul motiv c` le-ar fi utili \n domeniile specifice \n care ace[ti domni au o experien]` precar`. Perspective? Tot mai des \l bântuie dorul de aerul pur [i de oamenii cura]i la suflet din Obcinele Bucovinei, c`ci din orice sfâr[it se na[te un nou \nceput! Simona MUNTEANU Mai 2010

3


SUMAR: ISSN 1844 – 3176

S.C. AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

Editorial

6

|n dialog cu fermierii

11

Sprijin pentru fermele de semisubzisten]`

16

Argumentele asocia]iilor anti-OMG lipsite de rigoare

18

AGRARIA - Prezent [i viitor

20

Tehnologii optime din cultura florii soarelui

22

Pie]ele grâului [i porumbului - cine vor fi actorii de mâine?

26

Apa [i agricultura, \n contextul schimb`rilor climatice

28

 alendarul principalelor lucr`ri agricole din luna C mai la culturile de câmp

30

Culturi legumicole

32

Tehnologia de cultivare a arahidelor

36

 reg`tirea familiilor de albine pentru valorificarea P culesului la salcâm

39

50 de ani de verde [i galben

40

 rincipalele facilit`]i oferite la achizi]ia P de ma[ini agricole

42

Performan]` ob]inut` cu transmisiile Massey Ferguson

44

Fermieri, venim la voi!

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

46

Tehinca agricol` prezentat` la RomAgroTec 2010

56

Massey Ferguson garanteaz` valoarea investi]iei tale

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro

58

Investi]ii \n utilaje [i tehnologie la SC VINICOLA 2000 SA

60

Salonul interna]ional de vinuri VINFEST, la a VII-a edi]ie

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

62

Burse externe

64

Legisla]ie agricol`

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro Anul IV, Nr. 5 / 2010 (38) Mai 2010 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]`

4

3

Mai 2010

www.euro-ferma.ro


www.euro-ferma.ro

Mai 2010

5


 |n dialog cu fermierii • Care sunt variantele de finan]are la

de ma[ini [i utilaje agricole?

6

Sorin Chirigiu, jurist [i asociat la SC Terra Lend Fisch SRL, localitatea F`urei, jude]ul C`l`ra[i

Tudor Stan, administrator SC Santana Prodcom SRL, localitatea Pogoanele, jude]ul Buz`u

„O s` achizi]ion`m ma[inile [i utilajele agricole necesare, de[i este mai dificil, din surse proprii de finan]are. Am \ncercat s` acces`m fonduri europene, chiar am \ntocmit un proiect \n acest sens [i l-am depus anul trecut, \ns`, din p`cate, nu a fost aprobat. Consider c` procedurile greoaie \mpiedic` accesarea fondurilor europene. A[adar, nu cred c` o s` redepunem proiectul \n urm`toarea sesiune, de[i valoarea lui se ridic` la suma de 150 de mii de euro, \ns` o s` \ncerc`m s` ne baz`m pe for]e proprii. Un calcul f`cut de noi arat` c` investi]ia \ntr-un tractor de 100 CP, la pre] ul de circa 50 de mii de euro, va fi amortizat` \n maximum 5 ani, iar planurile noastre de dezvoltare includ [i m`rirea suprafa]ei lucrate, la 600 de hectare. La «Programul Rabla» sunt anumite aspecte care \ncurajeaz` achizi]ia de tehnic` agricol`, iar altele nu prea. De exemplu, valoarea primei de casare, de 4.000 de euro, este binevenit`, mai ales c` noi oricum trebuie s` facem investi]ii, \ns` nu po]i achizi]iona tractorul pe care \l dore[ti pentru c` firma care \l vinde nu este acceptat` s` deruleze acest program. Nu \n]eleg de ce nu pot beneficia toate firmele de acela[i tratament. Un alt lucru care nu \mi este clar este acela c` nu [tiu dac` se poate folosi [i leasingul prin «Programul Rabla». |n parcul de ma[ini [i utilaje de]inem dou` tractoare U650.”

„Administrez o suprafa]` de 530 de hectare [i vreau s` \nnoiesc parcul de ma[ini [i utilaje agricole, iar pentru aceasta cred c` m` voi orienta spre leasing. Actualmente sunt interesat s` achizi]ionez o combin`, fie New Holland (pentru c` am un model mai vechi - NH 8060 [i sunt mul]umit de modul \n care lucreaz`), fie Claas. Pân` acum nu am accesat fonduri europene, iar «Programul Rabla» nu include firmele de la care vreau s`-mi achizi]ionez tractoarele. Deoarece \n parc de]in tractoare de la câteva m`rci renumite, doresc s` achizi]ionez \n continuare de la aceste firme, pentru c` service-ul [i achizi]ia pieselor de schimb vor fi mai u[oare. |n ferm` am tractoare de la John Deere, o combin` New Holland, utilaje de la Kuhn, \ns` mai am [i tractoare vechi U650, [apte la num`r.”

Mai 2010

PFA Janos Hodor, jude]ul Covasna „Cu ajutorul fondurilor europene, achizi]ionez ma[inile [i utilajele agricole de care am nevoie. Am un proiect FEADR pe M`sura 121 «Modernizarea exploata]iilor agricole» care este deja aprobat, iar valoarea lui se ridic` la suma de 180 de mii de euro. |n proiect am inclus tractoare performante, utilaje, precum [i o ma[in` de recoltat cartofi, marca Grimme. Nu voi apela la varianta de finan]are prin «Programul Rabla» deoarece \n parcul tehnic nu am tractoare vechi. Cel mai vechi este cump`rat \n 2001.”


care recurge]i pentru achizi]ionarea

IF Dobre Ion, localitatea Dobrote[ti, jude]ul Teleorman „Prin accesarea fondurilor europene, am reu[it s` achizi]ionez tehnic` performant`, cu care lucrez cele 850 de hectare aflate \n administrare. Am avut un proiect SAPARD \n valoare de 140 mii de euro pentru achizi]ia de utilaje, iar acum am dou` proiecte FEADR, pe M`sura 312 [i pe M`sura 121, pentru achizi]ia de tehnic` agricol`, respectiv construc]ia unui siloz. Nu o voi achizi]iona tractoare prin «Programul Rabla» pentru c` \n program nu sunt incluse firmele care vând m`rcile pe care eu m-am axat, cum ar fi Claas. A[ dori s` putem cumula prima de casare, deoarece 4 mii de euro la un tractor de 40 mii de euro, de exemplu, nu ajut` foarte mult. |n parcul agricol am patru tractoare U650, pe care le-a[ da imediat dac` legea s-ar schimba [i dac` ar permite cumularea primelor de casare.”

Toni P`un, administrator SC Topan SRL, localitatea S`r`]eni, jude]ul Ialomi]a „Am accesat fonduri prin Programul SAPARD, \n valoare de 116 mii de euro, iar \n decembrie am depus un proiect FEADR de 100 mii de euro, care include: tractor JD de 155 CP, plug Lemken cu 5 trupi]e, sem`n`toare Amazone de 4 m, ma[in` de \ngr`[`mânt purtat`, de o ton` etc. «Programul Rabla» \l a[tept`m, dar sper`m s` fie schimbate anumite lucruri, cum ar fi posibilitatea cumul`rii primelor de casare. Nu \n]eleg de ce la programul pentru autoturisme se poate acest lucru, iar pentru tractoarele care produc pâine s` nu existe aceast` posibilitate. Un alt lucru care trebuie schimbat este acela ca toate firmele din domeniu s` poat` participa la program [i sunt de p`rere c` ar trebui \ncurajate, \n mod special, cele care ofer` ma[ini agricole performante. Dac` s-ar modifica aceste lucruri, sunt sigur c` parcul tehnic din ]ar` s-ar \nnoi. Indiferent de modul \n care cumperi tractoarele agricole, prin programe europene, interne sau leasing, te orientezi spre cele de calitate [i dup` service, dac` acesta este aproape. Anul trecut am achizi]ionat prin leasing un tractor JD, de 90 CP. A[tept M`sura 125, prin care se aloc` fonduri europene pentru sisteme de iriga]ii.”

Liviu Laz`r, administrator SC Camiliv SRL, localitatea Oancea, jude]ul Gala]i

Ana Must~}ea

„Exploatez o suprafa]` de 500 de hectare, iar achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole am realizat-o cu ajutorul fondurilor europene. Anul trecut, am \ntocmit un proiect FEADR, \n valoare de 300 mii de euro, iar acum mai am unul \n desf`[urare. Al doilea proiect are o valoare de 270 mii de euro [i \n el sunt incluse tractoare de 100 CP, o combin`, sem`n`toare, utilaje etc. |n ceea ce prive[te celelalte variante de finan]are, prin «Programul Rabla» sau leasing, deocamdat` nu m` orientez spre ele.” Mai 2010

7


Plata facturilor [i a penalit`]ilor la energia electric` pentru iriga]iile din 2009 Conform prevederilor Legii nr. 138/2004, republicat` cu modific`ri [i complet`ri, „organiza]iile [i federa]iile primesc subven]ii de la bugetul de stat pentru exploatarea, între]inerea [i repara]iile amenaj`rilor de iriga]ii, care se folosesc numai pentru: (…) achitarea c`tre furnizorul de energie electric` a costului energiei electrice, a penalit`]ilor facturate de c`tre furnizorul de energie electric` (…)“ (art. 68, alin. 1, lit. c).

„Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a deblocat joi, 13 mai a.c., sumele restante c`tre agricultori pentru anul trecut, iar de vineri, 14 mai a.c., Ministerul Agriculturii va începe pl`]ile restante”, a declarat pentru Agen]ia NewsIn secretarul de stat din cadrul MADR Adrian R`dulescu. „În acest moment sunt la Ministerul Finan]elor Publice (MFP) [i v` pot spune c` MFP a deblocat deja sumele restante c`tre fermieri pe anul 2009 (subven]ii), iar începând de mâine (vineri, 14 mai a.c.), Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale (MADR) va începe pl`]ile. Este primul ministru de Finan]e (Vl`descu) în 20 de ani care spune c` prioritatea num`rul 1 este agricultura”, a precizat R`dulescu. 8

Mai 2010

Astfel, pân` în luna februarie a anului 2010, Ministerul Agriculturii a alocat subven]ii totale pentru decontarea energiei electrice destinate iriga]iilor anului 2009 în valoare de 137.065.510 lei. Din aceast` sum`, 52.316.813 lei au fost alocate Direc]iilor Agricole pentru Dezvoltare Rural` - pentru pl`]ile facturilor Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI). Restul de 84.748.697 lei au fost alocate Administra]iei Na]ionale pentru Îmbun`t`]iri Funciare (ANIF). În prezent, toate sumele facturate de furnizori au fost achitate. Restric]iile bugetare au dus la întârzierea pl`]ii facturilor, fapt ce a generat acumularea de penalit`]i. Valoarea acestor penalit`]i la energia electric` consumat` pentru iriga]ii de c`tre ANIF [i OUAI, în anul 2009, este de 8.343.523 lei. În vederea achit`rii acestor datorii [i pentru asigurarea energiei electrice la sta]iile de pompare apar]inând ANIF [i OUAI, conducerea MADR a f`cut demersuri pentru organizarea unei întâlniri cu furnizorii de energie electric` - SC Electrica SA, SC CEZ SA, SC ENEL SA [i SC E.ON SA. Discu]iile vor avea loc la

Agricultorii sunt hot`râ]i s` continue protestele dac` nu vor primi banii promi[i pentru pl`]ile restante de anul trecut. Pre[edintele Agrostar, {tefan Niculae, a men]ionat c` nu renun]` la suven]iile datorate de stat. „Nu renun]`m la proteste. Încerc`m s` ne recuper`m subven]iile pe anul trecut [i s` debloc`m fondurile europene. Pân` nu vedem banii în cont, nu renun]`m la proteste”, a spus Niculae.

sediul MADR [i urm`resc stabilirea, de comun acord, a modalit`]ilor de plat` a acestor penalit`]i, astfel încât s` nu fie afectat` activitatea ANIF [i OUAI. Astfel, urmeaz` a se stabili data de referin]` pân` la care se calculeaz` penalit`]ile aferente energiei consumate în anul 2009 [i valoarea penalit`]ilor care se suport` din subven]ii. De asemenea, se va elabora un grafic de achitare a acestor penalit`]i. {i, nu în ultimul rând, reprezentan]ii MADR [i furnizorii de energie electric` vor discuta despre procedurile de rebran[are, dar [i despre riscul de debran[are a punctelor de livrare a apei, care în prezent sunt alimentate cu energie electric`. Pentru anul 2009, MADR a pl`tit - prin subven]ie de la bugetul de stat - suma de 1.231 lei/ha, respectiv 639 lei/1.000 mc de ap` pentru iriga]ii. Aceste valori au reie[it prin raportarea sumelor totale pl`tite la suprafa]a irigat` (293.000 ha), respectiv la volumul de ap` utilizat` (565.000.000 mc). Datele sunt preluate din Raportul „Reabilitarea [i reforma sistemului de iriga]ii”, elaborat de Banca Mondial` [i Guvernul României. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian R`dulescu a declarat joi (n.r. - 13 mai a.c.), la un seminar, c` ministrul Finan]elor, Sebastian Vl`descu, i-a cerut demisia într-o întâlnire pe care au avut-o anterior cu sindicatele din agricultur`, pe motiv c` a blocat fondurile c`tre fermieri. Sebastian Vl`descu a declarat dup` întâlnirea pe care a avut-o cu reprezentan]ii sindicatelor din agricultur` [i din Ministerul Agriculturii c` pân` vineri (n.r. - 14 mai a.c.) va debloca pl`]ile pe cap de animal restante din 2009.


Bucure[tenii pot cump`ra legume, brânzeturi [i b`uturi autohtone direct de la produc`tori, la pre]uri cu pân` la 10% mai mici Federa]ia AGROSTAR, în colaborare cu Administra]ia Pie]elor Sector 1, a inaugurat mar]i, 4 mai a.c., prima pia]` în care vând exclusiv produc`tori agricoli, pre]urile fiind cu 5-10% mai mici fa]` de celelalte pie]e. „Prin aceast` colaborare cu Administra]ia Pie]elor Sector 1 vrem s` promov`m produsele române[ti, care sunt mult mai s`n`toase [i, dac` sunt vândute direct de c`tre produc`tori, f`r` intermediari, sunt [i mai ieftine”, a declarat pre[edintele AGROSTAR, Niculae {tefan. Pia]a este situat` pe str. Munteniei nr. 41-43, col] cu str. Pie]ei, sector 1 Bucure[ti. Zilnic, între orele 7.00 [i 17.00, produc`tori din Giurgiu, Olt, Teleorman, Prahova, Dâmbovi]a, Buz`u, Bra[ov, Vrancea, membri ai AGROSTAR, vând aici legume proaspete, brânzeturi, miere, ]uic` [i vin. Federa]ia AGROSTAR a fost \nfiin]at` \n 1990 [i num`r` peste 38.000 de membri, având \n componen]a sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii (cultura câmpului, avicultur`, viticultur`, horticultur`, sindicate ale produc`torilor [i fermierilor).

Acordul de cooperare transna]ional` cu tema «Culturi alimentare [i energetice» Vineri, 23 aprilie 2010, la sediul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a avut loc semnarea acordului de cooperare transna]ional` cu tema „Culturi alimentare [i energetice”, dintre Grupul de Ac]iune Local` Pays de St-Brieuc Sud din Fran]a [i poten]ialul Grup de Ac]iune Local` }ara Oltului din jude]ul Sibiu. Proiectul, cu o durat` de doi ani, are ca obiective principale înt`rirea leg`turilor dintre cele dou` microregiuni, valorizarea cuno[tin]elor comune privind cultura cartofilor, dezvoltarea unei culturi energetice deja cultivate la scar` industrial` în alte ]`ri. Proiectul va fi finan]at prin participarea celor dou` teritorii, cu un sprijin financiar din partea Ministerului Francez al Afacerilor Externe [i fonduri alocate prin FEADR. Acordul a fost semnat de c`tre reprezentan]ii celor dou` parteneriate, respectiv domnii Marius Badea, pre[edinte al poten]ialului Grup de Ac]iune Local` }ara Oltului, [i domnul Thibaut Guignard, animator LEADER al Grupul de Ac]iune Local` Pays de St-Brieuc Sud. Semnarea documentului a fost realizat` în prezen]a domnului comisar european pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural` Dacian Ciolo[, a domnului ministru Mihail Dumitru [i a ambasadorului Fran]ei în România, domnul Henri Paul.

Pl`]i tranzitorii pentru tomate destinate proces`rii În [edin]a Guvernului din data de 14.04.2010 a fost aprobat` [i Hot`rârea privind aprobarea pl`]ilor tranzitorii pentru tomate destinate proces`rii. Hot`rârea stabile[te cadrul general de implementare a schemei de pl`]i tranzitorii pentru tomate destinate proces`rii [i de accesare de c`tre produc`tori a sprijinului financiar comunitar în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 73/2009, m`sur` care va fi finan]at` din Fondul European de Garantare

Agricol` (FEGA). Plafonul anual disponibil pentru pl`]ile tranzitorii privind tomatele destinate proces`rii este de 869 mii euro, iar suprafa]a eligibil` este de 572,99 hectare. Valoarea sprijinului financiar reprezint` echivalentul în lei a 1.516,60 euro/hectar. Prefinan]area cheltuielilor aferente acestor scheme de pl`]i se asigur` de la bugetul de stat, prin bugetul MADR, sumele cheltuite urmând a fi rambursate ulterior din FEGA, potrivit Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009. Mai 2010

9


La \nceputul lunii aprilie, a avut loc \ntâlnirea Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO), reprezentat` prin doamna Fernanda Guerierri, cu domnul C`t`lin Ro[culete, directorul general al Sta]iunii de Cercet`ri Agricole Caracal, \ntâlnire la care au participat reprezentan]i ai Ministerului Agriculturii, ai unor prestigioase federa]ii de agricultori, dar [i fermieri zonali.

Medita]ii pe teme agricole Temele de medita]ie la nivel mondial aduse \n discu]ie [i \n România de dna Fernanda Guerierri sunt teme grave, cu accente pe: poluare, gestionarea resurselor genetice, uzul responsabil al pesticidelor, boli trasfrontaliere ale animalelor. Este o binefacere c`, din când \n când, un \nalt oficial vine s` ne viziteze ]ara [i s` ne spun` c` problemele \n lume sunt altele decât cele cu care ne contrunt`m noi, zi de zi... Ve[nica dilem`: s` gândim de la individ c`tre colectiv sau… de la colectiv spre individ?

Gabi St~nculescu

Dna Fernanda Guerierri a venit cu probleme mondiale [i a plecat cu probleme române[ti Recunoa[te c` este prima vizit` a dânsei \n România, c` a avut o \ntâlnire cu dl ministru Mihail Dumitru, \nainte de vizita la sta]iunea din Caracal, [i c` au purtat discu]ii despre viitoare posibile colabor`ri \ntre Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Agricultur` (FAO) [i România. Se observ` de la prima vedere c` România are poten]ial agricol foarte mare [i o popula]ie numeroas` implicat` \n acest domeniu. Nu [tim dac` s-a stabilit un plan al acestei colabor`ri, dar [tim c` \naltul reprezentant FAO a plecat din ]ar` cu o medalie mai pu]in decât cele pe care pl`nuise s` le 10 Mai 2010

acorde \n România. Nu! Nu i-a fost furat`, ci a fost acordat` de domnia sa cu mult` emo]ie dlui fermier Buzatu, \n semn de apreciere pentru felul \n care simte [i tr`ie[te agricultura. Dna Fernanda provine dintr-o familie de ]`rani italieni, dar s-a \nc`rcat de problemele fermierul român. Mesajul transmis despre problemele cu care se contrunt` cresc`torii de vaci - „furnicile truditoare” din agricultur` -, ne-a f`cut s` \n]elegem c` agricultura se vorbe[te cu aceea[i emo]ie \n toate limbile, deoarece dna Fernanda Guerierri a hot`rât pe loc s`-l premieze pe „FERMIERUL ROMÂN”.

Agricultura, factor de poluare... Mul]i oameni mor de foame \n lume, este o problem` pe care omenirea o are de mult` vreme. Provocarea mondial` este s` d`m de mâncare atâtor oameni, dar, \n acela[i timp, s` reu[im s` fim prieteno[i cu mediul \nconjur`tor. {tia]i c` \n acest moment \n care se vorbe[te de reducerea drastic` a polu`rii un mare procent din poluare vine din agricultur`? Mai exact, 30% din ponderea polu`rii provine de la tractoare... Este importat s` gestion`m foarte bine biocarburan]ii, astfel \ncât s` nu se consume din resursele de hran` \n scopul producerii carburan]ilor. Resursele genetice sunt surse importante ce pot

dezvolta o agricultur` competitiv`, al`turi de biotehnologii. OMG pot fi importante numai \n m`sura \n care sunt bine gestionate.

Zootehnia la nivel mondial Zootehnia are o importan]` deosebit` pentru oameni \n reducerea foametei la nivel mondial. Dar [i \n sectorul zootehnic, din p`cate, exist` multe probleme... mul]i fac comentarii despre faptul c`, dând de mâncare animalelor, se ia din hrana popula]iei. Nimic mai fals. Trebuie s` ]inem cont \ntr-adev`r de ceea ce este important. S` se ra]ionalizeze sistemul de hr`nire a animalelor \n a[a fel \ncât modul de furajare s` fie eficient, iar alimenta]ia uman` s` fie balansat` din carne [i vegetale.

Domnul C`t`lin Ro[culete a primit cea mai \nalt` distinc]ie FAO Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` i-a mul]umit domnului Ro[culete pentru activitatea sa \n domeniul agriculturii [i, \n special, \n segmentul de cercetare, iar pentru recunoa[terea meritelor deosebite, doamna Fernanda i-a \nmânat cea mai \nalt` distinc]ie din partea organiza]iei, o medalie [i certificatul aferent acesteia.


|n cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural` (PNDR) exist` M`sura 141 „Sprijinirea fermelor de semisubzisten]`”, care, \n acest an, are o alocare de 150 de milioane de euro. Proiectele pe aceast` m`sur` pot fi depuse \n cele dou` sesiuni, organizate \ntre 15 aprilie [i 14 mai, respectiv 15 octombrie [i 15 noiembrie. Pentru fiecare sesiune, suma alocat` este de 75 de milioane de euro, totalizând pe \ntreaga m`sur` 150 de milioane de euro.

Obiectivul general al M`surii 141 este cre[terea competitivit`]ii exploata]iilor agricole \n curs de restructurare pentru facilitarea rezolv`rii problemelor legate de tranzi]ie, având \n vedere faptul c` sectorul agricol [i economia rural` sunt expuse presiunii concuren]iale a pie]ei unice. Prin acordarea sprijinului fermelor de subzisten]` se urm`re[te cre[terea volumului produc]iei destinate comercializ`rii, pentru ca aceste ferme s` devin` viabile economic. De asemenea, se dore[te o diversificare a produc]iei \n func]ie de cerin]ele pie]ei [i introducerea de noi produse. În cazul fermelor de semisubzisten]`, principiul finan]`rii nerambursabile este acela al acord`rii unei sume fixe anuale, în vederea adapt`rii acestora la condi]iile pie]ei [i transform`rii în ferme comerciale. Un solicitant al sprijinului prin M`sura 141 poate depune în acela[i timp proiecte pentru alte m`suri din cadrul PNDR pentru a fi cofinan]ate prin FEADR. Prin M`sura 141 se acord` sprijin public nerambursabil de 1.500 de euro/an/ferm`

de semisubzisten]`. Sprijinul se acord` pentru o perioad` de 5 ani, unui singur membru al familiei, pentru aceea[i exploata]ie agricol`. Pentru accesarea acestui sprijin, beneficiarii declara]i eligibili trebuie s` \ndeplineasc` urm`toarele condi]ii: s` fie persoane fizice în vârst` de pân` la 62 de ani (neîmplini]i la data depunerii cererii de finan]are), care desf`[oar` activit`]i economice, în principal activit`]i agricole, [i a c`ror exploata]ie agricol` are o dimensiune economic` cuprins` între 2 [i 8 UDE; este situat` pe teritoriul ]`rii; este înregistrat` în Registrul fermelor/Registrul agricol [i comercializeaz` o parte din produc]ia agricol` ob]inut`. Pentru a putea primi sprijin în cadrul M`surii 141, solicitantul va trebui s` întocmeasc` un plan de afaceri pentru o perioad` de 5 ani. Dup` o perioad` de 3 ani de la acordarea sprijinului, se verific` respectarea cerin]elor minime din planul de afaceri depus ini]ial la solicitarea sprijinului. La aceast` dat`, solicitantul trebuie s` demonstreze c`, fa]` de situa]ia ini]ial` a activit`]ii precizat` în planul

de afaceri, produc]ia agricol` ob]inut` destinat` comercializ`rii înregistreaz` o cre[tere de 20% [i dimensiunea economic` a exploata]iei agricole cre[te cu minimum 3 UDE. O dat` cu verificarea îndeplinirii condi]iilor minime de acordare a sprijinului din planul de afaceri \n anul 3, beneficiarul trebuie s` prezinte documente care atest` faptul c` a urmat un curs de preg`tire profesional` prin M`sura 111 „Formare profesional`, informare [i difuzare de cuno[tin]e”, în raport cu proiectul. În cazul în care, la verificarea planului de afaceri, se constat` c` nu sunt îndeplinite condi]iile minime de acordare a sprijinului, beneficiarul nu va mai primi ajutorul pentru urm`torii doi ani, dar nu va returna sumele primite. Toate activit`]ile pe care solicitantul se angajeaz` s` le efectueze în cadrul planului de afaceri [i pentru care a primit punctaj la selec]ie devin condi]ii obligatorii. Depunerea proiectelor se va face la sediile Direc]iilor pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural` (DADR) jude]ene. Mai 2010 11

Ana MUST~}EA

Sprijin pentru fermele de semisubzisten]`


Din 25 aprilie, ]`ranii nu \[i mai pot vinde produsele

Federa]ia AGROSTAR, cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol, cere exceptarea de la prevederile OUG 44/2008 a micilor produc`tori agricoli, care din 25 aprilie nu \[i vor mai putea vinde produsele decât dac` sunt \nregistra]i la Registrul Comer]ului.

„Efectul imediat al aplic`rii OUG 44/2008 este acela c` produc`torul agricol mic nu va mai putea s`-[i desfac` produc]ia \n pie]e [i târguri dac` nu este \nregistrat la Registrul Comer]ului ca persoan` fizic` autorizat`, \ntreprindere individual` sau familial`, determinând astfel micul produc`tor s`-[i vând` produc]ia intermediarilor [i facilitând astfel profitul u[or al acestora [i s`r`cirea ]`ranului”, a declarat pre[edintele AGROSTAR, Niculae {tefan. Federa]ia AGROSTAR \[i exprim` \ngrijorarea fa]` de efectele aplic`rii \n agricultur` a Ordonan]ei de Urgen]` nr. 44/2008, ordonan]` prin care practic statul oblig` micii produc`tori agricoli s` se \nregistreze ca persoane fizice autorizate, \ntreprinderi familiale sau individuale

[i acest lucru \n contextul \n care nu se mai aloc` nici un fel de sprijin de la bugetul de stat produc`torilor agricoli, iar subven]iile se pl`tesc cu mari \ntârzieri. Practic, se dore[te impozitarea agriculturii de subzisten]`, statul ar`tându-[i astfel impoten]a de a elabora acte normative care s` ajute real produc`torul agricol s` creeze facilit`]i pentru desfacerea produc]iei agricole. AGROSTAR consider` c` Ministerul Agriculturii [i Dezvot`rii Rurale (MADR) ar trebui s` elaboreze un act normativ prin care s` excepteze de la aplicarea prevederilor ordonan]ei micii produc`tori agricoli, acest act fiind de altfel perfect legal, potrivit art. 1 din ordonan]`, care prevede [i o serie de excep]ii, dar care nu se aplic` micilor produc`tori agricoli.

Pia]a berii - un consum aflat \n sc`dere constant` \n ultimii ani Dr. ing. C`t`lin Ro[culete Asia, America [i Europa au de]inut \n p`r]i egale - 95% din pia]a mondial` a produc`torilor de bere \n anul de pia]` 2007/2008. Produc]ia mondial` de bere este \n sc`dere cu 200 de milioane de hectolitri \n mai pu]in de doi ani. Produc]ia de bere a cunoscut o important` cre[tere \n perioada 2005-2008, aceasta fiind de 14%, trei zone cunoscând o cre[tere important`, [i anume: Europa (+27,5%), Asia (+6,9%) [i America de Sud (+12%). Top 10 ]`ri produc`toare de bere (\n volum) nu este similar cu Top 10 ]`ri consumatoare, astfel China, cu cele 410 milioane de hectolitri, este prima ]ar` produc`toare de bere din lume, urmat` de SUA, cu 232 de milioane de hectolitri, [i Rusia, cu 114 milioane de hectolitri. Cei mai mari consumatori de bere, la nivel mondial (litri/an/locuitor), sunt, \n ordine, Cehia, Irlanda [i Germania, cu 159 12 Mai 2010

litri/an/locuitor, 118,5 litri/an/locuitor [i 117 litri/an/locuitor. Cu un consum mediu de 30 de litri de bere/an/locuitor, Fran]a se situeaz` c`tre coada clasamentului. O sc`dere u[oar` a consumului de bere a fost constatat` \n Spania [i Rusia, aceasta având la baz` dou` motive principale, [i anume: criza care a atins toate pie]ele [i taxele mari pe alcool. Se remarc` o anumit` presiune venit` din partea societ`]ii pentru cre[terea taxelor pe alcool, o restric]ie general` cu privire la distribuirea lui [i interdic]ia de a fuma \n locurile publice de consum. Produc`torii de orz [i cei de bere sunt cei mai importan]i actori pe aceast` filier`. |n perioada 1991-2008, pia]a berii a sc`zut cu circa 17% \n volum, numai \n anul de pia]` 2007/2008 sc`derea fiind de 5%. Consumul „acas`” a sc`zut \n 2007/2008 cu circa 11,5%, \n medie, la

nivelul UE. Pia]a berii \n România sufer` din cauza num`rului mare de constrângeri, fiind din ce \n ce mai strict`. Cu toate aceste frâne, pia]a berii românesti posed` numeroase atuuri. Cu o activitate bine repartizat` la nivel na]ional, fabricile de bere se disting prin marea lor diversitate, \n care grupurile interna]ionale importante sunt cele mai prezente. Produc`torii depun eforturi pentru ca oferta lor s` corespund` a[tept`rilor consumatorilor [i pentru ca astfel ei s`-[i poat` continua activitatea pe o pia]` european` extrem de competitiv`.


Dacian Ciolo[ a sus]inut \n luna aprilie, la Bucure[ti, primul s`u discurs \n calitate de comisar european pentru Agricultur`. Viitorul Politicii Agricole Comune a fost principala tem` pus` \n dezbatere, accetuându-se rolul importat pe care aceasta \l poate avea \n contracararea crizei economice [i financiare.

Ana MUST~}EA

Dezbateri privind viitorul PAC dup` 2013 Apelul lansat de comisarul european a fost acela ca \ntreaga societate european` s` participe la dezbaterea public` despre obiectivele pe care PAC va trebui s` le \ndeplineasc`, deoarece agricultura nu \i prive[te exclusiv pe agricultori, ci pe to]i europenii. „Politica agricol` european` nu-i intereseaz` exclusiv pe agricultori. Prin alimenta]ie, prin amenajarea teritoriilor, prin protec]ia mediului, \ntreaga societate beneficieaz` de PAC”, a precizat dl Ciolo[. De la crearea sa, \n anul 1957, PAC a fost reformat` \n permanen]`. |n anii ’80, când s-a ajuns la excedente de produse agricole datorit` stimulentelor PAC, au \nceput multe schimb`ri importante ale Politicii Agricole Comune. La \nceputul anilor ’90, s-a venit cu m`suri de limitare a produc]iei, de exemplu, introducerea cotelor fixe la produc]ia de lapte, scoaterea terenurilor din circuitul agricol, ini]ial voluntar`, apoi obligatorie, [i s-a pus accent pe agricultura ecologic`. Reforma din acel moment a permis reducerea supraproduc]iei [i a decalajului dintre pre]urile Uniunii Europene [i cele practicate la nivel mondial. |n anul 2003, a fost necesar` o nou` reform` a PAC, care s` r`spund` provoc`rilor din acea perioad`. De atunci func]ioneaz` urm`toarele m`suri: decuplarea ajutoarelor financiare de produc]ie; standarde ridicate în privin]a protec]iei mediului, a siguran]ei 14 Mai 2010

alimentare [i a bun`st`rii animalelor, ca o cerin]` de baz` pentru primirea ajutoarelor financiare; mai mul]i bani aloca]i dezvolt`rii rurale, spre deosebire de finan]`rile directe; reducerea pre]urilor interven]ioniste în mai multe sectoare. Au trecut 10 ani de la ultima reform` a PAC, din 2003, num`rul statelor membre a crescut, ajungând la 27, iar provoc`rile c`rora trebuie s` fac` fa]` sunt altele. „Strategia «UE 2020» trebuie s` fie o strategie de contracarare a crizei economico-financiare, un r`spuns la problema schimb`rilor climatice, la problema sc`derii competitivit`]ii. M`surile viitoarei PAC vor viza egalizarea diferen]elor de competitivitate din domeniul agricol”, a afirmat comisarul european pentru Agricultur`. |n cadrul conferin]ei de pres`, a fost abordat` [i tema adapt`rii tehnologiilor agricole la efectele schimb`rilor climatice. „Va trebui s` producem mai mult cu mai pu]in. Va trebui s` gestion`m \mpu]inarea resurselor naturale. Va trebui s` m`rim capacit`]ile de fixare a carbonului, s` reducem emisiile de gaze cu efect de ser`. Va trebui [i s` d`m consumatorilor produse din ce \n ce mai sigure, mai diverse, mai s`n`toase. Pentru aceasta, va trebui s` ne adapt`m tehnicile de produc]ie. Va trebui s` ne mobiliz`m capacit`]ile de cercetare [i de dezvoltare ca s` \nfrunt`m aceste probleme”, a

precizat dl Dacian Ciolo[. Diversitatea de regiuni, de culturi [i de agricultori din Europa celor 27 de state membre a fost, de asemenea, un alt subiect discutat la eveniment. „Trebuie s` valorific`m aceast` diversitate. S` \nt`rim leg`turile \ntre produsele fermelor [i pie]ele locale, regionale, interna]ionale. Nu mai putem vorbi de un model unic european \n agricultur`. Nu avem o agricultur` omogen`, ci una multiform`. Trebuie s` lu`m act de aceast` diversitate, de bog`]ia pe care o reprezint`. Trebuie s` ne \ngrijim ca bog`]ia aceasta s` fie conservat` [i valorificat` \n beneficiul \ntregii noastre societ`]i. S` nu se \n]eleag` gre[it. Conservarea acestei diversit`]i nu \nseamn` reactivarea unor politici na]ionale, \n dauna politicii comunitare”, a afirmat dl Dacian Ciolo[, comisarul european pentru Agricultur`. Dezbaterea public` va dura pân` \n luna iunie 2010, iar principalele subiecte de discu]ie vizeaz` bugetul viitoarei PAC, arhitectura [i modalitatea implement`rii Politicii Agricole Comune. Agricultorii, asocia]iile profesionale, dar [i ale celor care se ocup` cu protec]ia mediului, a consumatorilor, a bun`st`rii animalelor pot participa la dezbaterea public` despre locul agriculturii \n societatea european`, iar opiniile pot fi puse pe site-ul special creat, [i anume http://ec.europa.eu/agriculture/cap-debate.


Sprijin pentru produc`torii de lapte [i produse lactate În [edin]a Guvernului din data de 14 aprilie a.c., a fost aprobat` Hot`rârea pentru acordarea sprijinului produc`torilor de lapte [i produse lactate, finan]at din fonduri europene [i destinat fermelor sau persoanelor fizice din acest domeniu care sunt afectate de criza din sectorul lactatelor.

Conform prevederilor acestei hot`râri, produc`torii de lapte care livreaz` anual cantit`]i mai mari de 10.000 de kilograme (inclusiv) vor primi sprijin financiar diferen]iat, în func]ie de cantitatea de lapte livrat` pie]ei. Bugetul total alocat României pentru acest mecanism de sus]inere este de aproximativ 5 milioane de euro [i va fi finan]at din Fondul European de Garantare Agricol` (FEGA). Sprijinul financiar se acord` pentru anul de cot` 2008-2009. Sprijinul financiar de care beneficiaz` produc`torii din acest domeniu este diferen]iat pe patru categorii, în func]ie de cantitatea de lapte livrat` pie]ei, astfel: l pentru produc`torii care livreaz` pie]ei anual între 10.000 [i 20.000 de kilograme de lapte, sprijinul financiar este de 200 de euro/exploata]ie. În aceast` situa]ie sunt aproximativ 5.700 de produc`tori, iar valoarea total` alocat` acestui segment este de 1,142 milioane de euro. l pentru produc`torii care livreaz` pie]ei anual între 20.001 [i 200.000 de kilograme de lapte [i produse lactate, sprijinul financiar este cuprins între 236 [i 2.360

de euro/exploata]ie, în func]ie de cantitatea de produse. Num`rul produc`torilor este de 5.154, iar suma total` alocat` acestui segment este de 546.000 de euro. l pentru cei care livreaz` anual \ntre 200.001 [i 500.000 de kilograme de produse, respectiv 273 de produc`tori, sprijinul financiar va fi de 2.000 de euro/exploata]ie. l cei care dep`[esc cantitatea de 500.000 de kilograme anual, respectiv 140 de produc`tori, vor primi câte 1.200 de euro. Produc`torii de lapte [i produse lactate care livreaz` produse pie]ei pot beneficia de sprijin financiar dac` îndeplinesc cumulativ urm`toarele cerin]e: sunt persoane juridice [i/sau fizice autorizate, atestate prin certificatul de înregistrare la Registrul Comer]ului; sunt înscri[i în sistemul cotelor de lapte la Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` ca produc`tori cu cote de livr`ri lapte pentru anul de cot` 2008-2009; produc`torii sunt în activitate la data de 31 martie 2010, iar produc]ia de lapte livrat` pe exploata]ie este mai mare de 10.000 de litri de lapte. Februarie 2010 15


FNPAR consider` c`, din punct de vedere [tiin]ific [i tehnic, argumentele asocia]iilor anti-OMG sunt lipsite de rigoare [i sunt pline de diletantism, nu exist` \n prezent nici un motiv pentru a scoate din cultur` toate plantele modificate genetic, cum nu exist` nici un motiv de a accepta toate plantele modificate genetic, f`r` \ns` a analiza fiecare caz \n parte.

Argumentele asocia]iilor anti-OMG lipsite de rigoare Daniel BOT~NOIU, director executiv FNPAR

Noi credem c` este iar`[i o \ncercare de manipulare grosolan` a opiniei publice, care nu duce decât la diminuarea competitivit`]ii agricultorilor români [i la sc`derea veniturilor acestora. Astfel de comunicate nu produc decât confuzie [i nu pot aduce decât decizii care vor prejudicia România, din punct de vedere economic, al mediului \nconjur`tor, social, al locurilor de munc`. Importurile de materii prime sau subproduse provenite din culturi modificate genetic continu` s` fie permise. |n acest context, produc`torii români sunt priva]i de instrumentele inovatoare care s` le permit` protejarea culturilor de atacul d`un`torilor, s` le permit` ob]inerea de produc]ii superioare calitativ [i ameliorarea continu` a practicilor de cultur`, \nainte de a limita impactul lor asupra mediului. O dat` cu emiterea autoriza]iilor asincrone, Europa ofer` avantaje extraordinare de competitivitate porumbului din SUA, Argentina, Brazilia etc., oferindu-i sectorului de cre[terea animalelor furaje provenite din organisme modificate genetic. Pe termen mediu [i lung, aceast` distorsionare a competi]iei va avea repercusiuni asupra \ntregii filiere agricole [i agroalimentare europene. Cum v` imagina]i c` ]`rile care export` ast`zi \n Europa soia [i porumb nu 16 Mai 2010

fac nici un efort \n direc]ia modific`rii strategiilor lor comerciale, nu fac eforturi c`tre transformarea acestor produc]ii [i reanalizarea comer]ului cu produse transformate (p`s`ri, porc etc.). Dac` exist` pia]`, [i aceasta este [i sigur`, atunci este bine s` stimul`m deciden]ii politici s` ac]ioneze \n direc]ia actual`, \n care produc`torilor agricoli europeni li se ia dreptul de a decide asupra tehnologiilor, \ns` europenilor li se impune s` consume produse provenite din organisme modificate genetic. Aceasta este filozofia american`, care nu poate fi acuzat` de lips` de pragmatism! Nu \mi amintesc ca ONG-urile ecologiste s` fie atât de „pornite” \n SUA, Brazilia, Argentina, China, Ucraina, India etc. referitor la plantele modificate genetic, ci ele sunt extrem de active doar \n statele din spa]iul comunitar. Oare \n statele men]ionate nu sunt oameni care sunt foarte aten]i la ceea ce m`nânc`? Exist` o \ntrebare, la care nu am primit r`spuns de foarte mult timp, [i anume: de ce ONG-urile ecologiste de la noi, dup` interzicerea cultiv`rii soiei modificate genetic, nu au r`mas \n continuare virulente [i \n directia importurilor de soia sau derivate ale acesteia provenite din plante modificate genetic? Agricultorii sunt capabili s` gestioneze coexisten]a acestor plante \n cadrul

filierelor [i s` evite distorsiunile de concuren]` ce pot ap`rea \n diferite bazine de produc]ie europene. Dou` tipuri de modific`ri genetice principale au fost utilizate, [i anume: toleran]a la insecte a plantelor de cultur` (69%) [i rezisten]a la erbicide (18%) sau cele dou` combinate (13%). Trebuie s` ne gândim \ns` la un singur lucru: scoaterea soiei modificate genetic din cultur` a dus la pierderi de 1,2 miliarde euro anual pe \ntreaga filier` \n România! Au solu]ii „agen]ii verzi” pentru compensarea acestei sume, au solu]ii pentru evitarea abandon`rii terenurilor agricole, au solu]ii pentru evitarea pauperiz`rii [i migra]iei, au solu]ii pentru asigurarea de alimente suficiente, sigure calitativ [i la pre]uri rezonabile oferite consumatorilor, au habar de ceva?


AGRARIA - Prezent [i viitor

|n perioada 5-9 mai, a avut loc, la Cluj-Napoca, cel mai mare târg de agricultur` din Transilvania - AGRARIA 2010. |n cei 16 ani de activitate, organizatorii MC Intermarketing & Consulting \mpreun` cu CCI Cluj [i Expo Transilvania au reu[it s` impun` AGRARIA ca un târg de referin]` prin calitatea serviciilor oferite. La edi]ia din acest an, organizatorii au reu[it s` aduc` la Cluj peste 250 de firme, ce au expus pe o suprafa]` de 9.000 mp, de la tehnic` agricol`, animale, utilaje pentru zootehnie, utilaje pentru industrie alimentar` pân` la produse alimentare. 18 Mai 2010

|n exterior, pe aleea central`, au avut spa]iu de expunere a utilajelor cele mai mari nume de pe pia]a ma[inilor agricole. NHR Agropartners - partenerul oficial Agraria, al`turi de Schöntal-Schul Impex, IPSO - Agricultur`, Agrocomer] Holding, MEWI Import-Export, Tadis Agro, Valtec Tractoare Transilvania, MAP - Ma[ini Agricole Performante, Maschio-Gaspardo România au fost doar câteva nume sonore prezente cu utilaje adaptate suprafe]elor agricole ale zonei. |n spa]iul din interior, \n cele trei hale, au expus firmele comerciante de inputuri, dar [i mici produc`tori de brânzeturi, miere, carne afumat`, [unc`, bomboane de ciocolat` cu mar]ipan sau semin]e, flori, produse tradi]ionale sau eco [i orice alt produs alimentar ce se poate vinde cu am`nuntul. |n cele 5 zile de desf`[urare, AGRARIA s-a bucurat de participarea a peste 18.000 de vizitatori. Chiar dac` vremea a vrut s` le dea b`t`i de cap organizatorilor, cele câteva pic`turi de ploaie nu au reu[it s` ]in` vizitatorii departe de expozi]ie. Anul acesta a fost primul an \n care AGRARIA a avut ca partener strategic DLG (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft),

organizatorul târgului Agritehnica de la Hanovra. Domnul Jochen Kockler, director DLG, a precizat c` „experien]a pe care o avem \n Germania, de peste 125 de ani, vrem s` o aducem [i \n România, dar nu numai experien]a din Germania, ci [i din celelalte ]`ri unde DLG este prezent cu astfel de manifest`ri expozi]ionale”. Organizatorii târgului de la Cluj-Napoca \mpreun` cu partenerul strategic DLG au preg`tit \n cadrul manifest`rilor expozi]ionale un program de conferin]e de real interes pentru fermieri. Temele conferin]elor au fost diverse, \ncepând


de la cre[terea bivolilor pân` la [ansele cresc`torilor de bovine în perioada de criz`. Manifest`rile din cadrul expozi]iei au fost completate de prezent`ri de animale de ras`, târguri de locuri de munc`, tombol` cu premii, precum [i de acordarea burselor de studiu Helmuth Schott. De asemenea, în zilele de 6, 7 [i 8 mai, AGRARIA a g`zduit „Zilele fermierului”, care au cuprins discu]ii profesionale \ntre fermierii din Cluj, Alba, Bistri]a, Harghita, S`laj [i Mure[.

ajunge un juc`tor important \n Europa. Un avantaj foarte mare pe care fermierii români \l au este c` România este parte \ntr-o mare familie. Cu dou` luni \n urm`, \n Argentina, guvernul a stopat exportul de cereale pentru a putea s` intervin` asupra pre]ului; de[i sunt foarte multe critici la adresa UE, totu[i se poate spune c` este o structur` stabil` comparativ cu ce se \ntâmpl` pe alte pie]e din lume.

pentru participare cu standuri, spa]ii de demonstra]ii [i particip`ri la conferin]e. |n Germania, evenimentul, care are loc de peste 20 de ani, este organizat pe o suprafa]` de 11 hectare, cu loturi demonstrative, \n anumite situa]ii firmele \[i organizeaz` singure loturile. Vor fi prezen]i consultan]i, speciali[ti \n agricultur`, speciali[ti \n semin]e [i consultan]i pe protec]ia plantelor, \ntr-un

Proiecte de viitor

cuvânt va fi \mbinarea perfect` a tuturor ramurilor din agricultur`.

Ziua de sâmb`t` a fost dedicat` zootehniei, printr-o conferin]` pe tema cre[terii vacilor de lapte. Pe \ntreaga perioad` a târgului a fost prezent unul dintre cei mai mari exper]i \n furajarea vacilor de lapte, care le-a prezentat celor interesa]i modalit`]ile de hr`nire optim` [i corect` pentru o vac`, astfel \ncât s` se ajung` la o produc]ie mai bun` de lapte superior calitativ. Cele mai mari expozi]ii pe care DLG le organizeaz` sunt Agritehnica [i Eurotir, plus diverse expozi]ii \n alte [apte ]`ri. De obicei se lucreaz` pe baz` de parteneriate [i asocia]ii \n ]`ri ca: România, China, Turcia, Rusia, Polonia, Olanda [i SUA. Coordonarea acestei activit`]i este esen]ial`, astfel \ncât to]i cei interesa]i s` poat` participa la cât mai multe dintre expozi]ii, a[a cum se \ntâmpl` la Agritehnica [i Eurotir, unde vin cei mai mul]i fermieri din \ntreaga lume. România este o ]ar` cu un poten]ial extraordinar. Avem suprafe]e de teren [i ferme agricole foarte mari. To]i fermierii din lume doresc s` creasc` pre]ul cerealelor, la grâu, de exemplu, dac` pre]ul cre[te, atunci [i România va

„Pe viitor inten]ion`m s` dezvolt`m [i mai mult AGRARIA, s` o transform`m \ntrun eveniment de marc` [i \n apropierea Bucure[tiului. Vom \ncepe anul viitor, \n luna iulie, «Zilele Câmpului». |n urma studiilor care le-am f`cut, consider`m c` este exact ceea ce are nevoie fermierul român. Acesta poate s` vad` firme care expun culturi, cum ar fi rapi]a sau grâul, \n diferite stadii de vegeta]ie, bine\n]eles poate s` vad` [i partea practic`, utilaje agricole \n demonstra]ii zilnice, astfel \ncât s` aib` posibilitatea de a face compara]ii, de a lua o decizie \n cuno[tin]` de cauz`. |n afar` de expozi]ii, DLG mai organizeaz` [i conferin]e [i seminarii. }elul DLG este de a aduce cât se poate de mult noutatea \n domeniul agriculturii. «Zilele Câmpului» vor fi organizate pentru prima dat` \n Turcia, la sfâr[itul lunii mai. Fermierii din Turcia sunt foarte interesa]i s` ia contact cu nout`]ile, s` participe la demonstra]ii, iar noi sper`m ca [i \n România s` fie acela[i interes”, au mai ad`ugat Corina Mare[ [i Jochen Kockler, director DLG.

Proiectul „Zilele câmpului” - finalizat

Avem \n acest moment 3 sau 4 variante de loca]ie, pân` la sfâr[itul verii ne vom decide asupra uneia dintre ele, avem posibilitatea de a colabora cu fermieri, dar ca loca]ie sigur va fi \n jurul Bucure[tiului. Structura evenimentului din Germania pe care o vom aduce \n România va fi adaptat` \n func]ie de ce se cere pe pia]a româneasc`; de exemplu, \n Germania firmele de ma[ini agricole nu au standuri. Spa]iul expozi]ional va fi \mp`r]it pe trei mari zone: zona de loturi demonstrative, unde vor expune comercian]ii de semin]e [i pesticide, zona de demonstra]ii, cu mici standuri de expunere pe ma[ini agricole, [i zona unde vom avea partea de conferin]e [i cea dedicat` b`ncilor, firmelor de consultan]`. Inten]ia este s` \i atragem pe to]i cu o ofert` avantajoas`. |n Germania, o astfel de manifestare dureaz` trei zile, dar trebuie s` ]inem cont [i de ceea ce se cere pe pia]` la noi, pentru c` publicului interesat, \n general, \i sunt suficiente trei zile de expozi]ie”, ne-au precizat Corina Mare[ [i Jochen Kockler, director DLG.

„Suntem \n faza \n care proiectul «Zilele câmpului» este gata. Conceptul pe care se va merge nu va fi acela pe pre]uri pe metrul p`trat. Se vor face pachete

Cât despre firmele expozante, nout`]ile târgului AGRARIA 2010, v` vom informa \n num`rul viitor al revistei Agrimedia. Mai 2010 19

Simona MUNTEANU

Din activit`]ile DLG


Tehnologii optime din cultura florii-soarelui Dr. Alexandrina Popescu

Tehnologii optime bazate pe utilizarea erbicidului Express® 50 SG în combaterea buruienilor dicotiledonate „problem`” (Cirsium, Xanthium) din cultura florii-soarelui cu hibrizi rezisten]i Pioneer (PR64E83, PR64E71, P64LE19, P64LE20).

Floarea-soarelui este una dintre principalele culturi puternic concurate de buruieni înc` din primele stadii de cre[tere, în special în cazul prim`verilor cu temperaturi sc`zute, când se înregistreaz` o cre[tere lent` a plantelor de floarea-soarelui, dar [i cu importan]` deosebit` a perioadei de sem`nat, pentru speciile de buruieni cu apari]ie timpurie, care la infest`ri predominante pot influen]a negativ nivelul produc]iei de boabe la hectar. Utilizarea o perioad` îndelungat` a metodei de combatere a buruienilor bazat` pe aplicarea erbicidelor sintetizate, în asociere cu efectuarea lucr`rilor mecanice, a condus la rezolvarea par]ial` a problemei combaterii acestora, întrucât nu erau distruse [i speciile dicotiledonate perene (Cirsium) sau anuale rezistente (Xanthium, Abutilon, Datura), specii considerate predominante pentru cultura florii-soarelui din ]ara noastr`. Aceast` problem` a fost rezolvat` prin ob]inerea primilor hibrizi nemodifica]i genetic rezisten]i la erbicide de tip sulfonilureic, de c`tre firma Pioneer, în colaborare cu dr. Miller, cercet`tor de la Universitatea Fargo (Dakota de Nord - SUA). Ob]inerea acestor hibrizi rezisten]i de floarea-soarelui a avut o importan]` major` pentru condi]iile de infestare puternic` cu buruieni dicotiledonate din

20 Mai 2010

]ara noastr`, datorit` combaterii acestor specii (inclusiv cele problem`: Cirsium, Xanthium, Abutilon), prin aplicarea postemergent` a tratamentului cu erbicidul Express® 50 SG. |n ]ara noastr`, floarea-soarelui este planta de cultur` puternic infestat` (80-90%) cu buruieni monocotiledonate anuale [i perene (Setaria, Echinochloa, Sorghum din s`mân]` [i rizomi, Digitaria), [i dicotiledonate anuale [i perene (Cirsium, Xanthium, Sinapis, Solanum, Raphanus, Chenopodium, Amarantus, Hibiscus, Polygonum sp. Abutilon, Datura, Anthemis, Convolvulus, Sonchus), cu nivel de infestare [i frecven]a speciilor foarte diferen]iat - \n func]ie de condi]iile pedoclimatice locale. Ca urmare a descoperirilor efectuate pe plan mondial [i având în vedere infest`rile puternice cu buruieni dicotiledonate „problem`” din aceast` cultur`, primele cercet`ri în România pentru combaterea dicotiledonate anuale [i perene, în condi]iile folosirii erbicidului Express® 50 SG, s-au realizat în anul 2003. Erbicidul a fost testat în mai multe sta]iuni colaboratoare ale INCDA Fundulea, situate în zone agricole cu diferite niveluri de infestare [i dominan]` a buruienilor, dar [i cu condi]ii climatice specifice zonei. Rezultatele cercet`rilor efectuate pe o perioad` de doi ani au eviden]iat faptul c` erbicidul Express 50® SG + adjuvantul


(Trend®) în doz` de 30 g/ha + 0,1%, aplicat postemergent (floarea-soarelui 4-6 frunze), realizeaz` o eficacitate superioar` (peste 95%), în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene, inclusiv cele “problem`” (Cirsium, Xanthium, Abutilon, Datura), comparativ cu aplicarea tratamentelor standard cu erbicide avizate pân`-n prezent în ]ara noastr`, fapt ce a permis stabilirea de noi strategii de combatere a buruienilor din cultura florii-soarelui. De asemenea, erbicidul Express® 50 SG + Trend (30 g/ha+0,1%) aplicat singur postemergent (în vegeta]ie), la faz` optim` pentru cultur` (floarea-soarelui 4-6 frunze) a prezentat o foarte bun` selectivitate (nefiind înregistrate simptome fitotoxice chiar [i la doze duble) pentru hibrizii de floarea-soarelui rezisten]i de la firma Pioneer (PR64E83, PR64E71, P64LE19, P64LE20). Speciile monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa, Sorghum din s`mân]`) [i perene (Sorghum din rizomi, Elymus) necomb`tute au fost distruse prin aplicarea de erbicide specifice „antigramineice” (avizate în condi]iile ]`rii noastre) la sem`nat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau în vegeta]ie (postemergent), pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Costrei din rizomi). În concluzie, pentru condi]iile de infestare cu buruienile mentionate, în combaterea

buruienilor anuale [i perene din cultura florii-soarelui cu hibrizi „rezisten]i” Pioneer (PR64E83,PR64E71, P64LE19, P64LE20) la erbicidul Express 50® SG, se recomand` utilizarea de strategii de combatere diferen]iate, în func]ie de nivelul de infestare cu buruieni [i dominan]a lor, dar [i a condi]iilor climatice din perioada de vegeta]ie.

Astfel, deosebim: 1. Suprafe]e infestate puternic cu buruieni (peste 80%) [i dominan]a buruienilor dicotiledonate anuale (inclusiv Xanthium, Abutilon) [i perene (Cirsium) - redus` de monocotiledonatele anuale [i perene. Pe aceste suprafe]e, dup` r`s`rirea culturii, se vor urm`ri apari]ia [i faza de dezvoltare a buruienilor dicotiledonate predominante, astfel încât la stabilirea fazei optime de tratament pentru cultur` (4-6 frunze) [i buruieni (dicotiledonate 2-4 frunze; Cirsium <10 cm) se va aplica în vegeta]ie (postemergent) tratamentul cu erbicidul Express 50® SG + Trend la doza 30 g/ha + 0,1% pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, inclusiv cele „problem`” (Cirsium, Xanthium, Abutilon, Datura). 2. Suprafe]e cu infestare de buruieni moderat` (50-60%), dominan]a buruienilor dicotiledonate anuale [i perene, inclusiv cele problem` (Xanthium, Abutilon, Cirsium), [i redus`, de monocotiledonate anuale. Tratamentul de baz` îl constituie aplicarea erbicidului Express 50 SG® +

adjuvantul (Trend) \n doz` de 30 g/ha + 0,1%, cu stabilirea corect` a momentului optim de tratament, atât pentru plantele de floarea-soarelui (4-6 frunze), cât [i a buruienilor dicotiledonate predominante, dar în mod deosebit pentru cele problem` (Xanthium, Abutilon, Cirsium). În general, speciile de buruieni monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa, Sorghum din s`mân]`) [i perene (Sorghum h. din rizomi) prezente în cultur` vor fi comb`tute cu erbicide „antigramineice” specifice, aplicate preemergent (imediat dup` sem`nat), la doze avizate tipului de sol sau postemergent (în vegeta]ie floarea-soarelui 4-6 frunze) cu erbicide selective „anticostreice”, la doze corespunz`toare gradului de infestare [i fazei de dezvoltare a speciilor de buruieni monocotiledonate anuale [i perene. Cantitatea de solu]ie optim` este de 250-400 l/ ha, cantitatea maxim` fiind utilizat` în condi]ii de secet`. Eficacitatea aplic`rii tratamentelor cu erbicide este asigurat` de: preg`tirea corect` a solu]iei [i aplicarea ei uniform`; de respectarea optim` a fazei buruienilor la tratament [i, nu în ultimul rând, de condi]iile climatice înainte [i dup` tratament.

2 POSITIONS AREA SALES MANAGER Tipul ofertei: Nivel carier`: Ora[(e): Domeniile ofertei: Data introducerii:

Descrierea firmei:

Pioneer Hi Bred, lead plant breeding Company from USA, producing, processing and selling corn, sunflower, canola hybrids and soybean varieties

Descrierea postului:

- Manage and develop the distribution and promoters network in south of Romania (Giurgiu, Teleorman, Arges, Ilfov, Dambovita) and Prahova, Buzau, Vrancea

Cerin]e:

- E ducation degree in University of Agriculture - Fluent English - Computer skills - Driving license - Knowledge of Agriculture Market - Reliability - Send CV in English and your photo

Full time Experien]` \n vânz`ri peste 3 ani Alexandria, Bucure[ti, Pite[ti, Ploie[ti, Giurgiu Altele 13.03.2010

Ofert`

- Employment in an international environment - A competitive salary and great career prospects - Work in dynamic environment, possibility to raise competences and attractive job experience development - Using of company car

Send your CV to e-mail: cristina.rapcea@pioneer.com or fax 021/303.53.01 till 31 May 2010 Mai 2010 21


Pie]ele grâului [i porumbului cine vor fi actorii de mâine?

Crystel l’Herbier ARVALIS, Institutul sectorului vegetal ARVALIS Cu un total al schimburilor comerciale de 215 milioane de tone, de câ]iva ani pe pie]ele grâului [i porumbului intr` noi actori. Cum evolueaz` aceste pie]e [i care sunt protagoni[tii acestora, de la furnizori la cump`r`tori? Produc]ia mondial` de cereale (cu excep]ia orezului) se situeaz` ast`zi la circa 1.700 de milioane de tone, din care 85% grâu [i porumb. În ultimul deceniu, oferta mondial` a crescut cu peste 300 de milioane de tone, înregistrând, în acela[i timp varia]ii importante - de exemplu, produc]ia anului 2006 a fost inferioar` cu 200 milioane de tone fa]` de cea din 2008. În ceea ce prive[te consumul (cu excep]ia orezului), acesta a înregistrat o cre[tere mai liniar`, de 2% pe an. În ultimul deceniu, consumul a fost în 6 cazuri din 10 superior produc]iei. Cererea de cereale pentru furaje [i debu[eele industriale (printre care [i sectorul produc]iei de bioetanol, în SUA) sunt principalele cauze ale acestei cre[teri. Utiliz`rile industriale (pentru etanol [i amidon) au crescut de la 121 la 207 milioane de tone, în 5 ani. 22 Mai 2010

• Pia]a grâului: câ]iva furnizori la un bazin larg de cump`r`tori În ciuda unei dispersii puternice a cump`r`torilor, predomin` câ]iva actori cu pondere important`. Este vorba, de exemplu, de ]`rile din Magreb (cu 9-12 milioane de tone), Egipt (7-9 milioane de tone), Brazilia (5-8 milioane de tone), Uniunea European` (5-7 milioane de tone), Japonia (5,5 milioane de tone), dar [i de ]`rile Orientului Mijlociu [i ale Asiei de Sud. Istoric vorbind, ponderile de pia]` de]inute de cele cinci mari state exportatoare (Statele Unite ale Americii, Uniunea European`, Canada, Australia [i Argentina) reprezentau aproape 90% din total. Îns` de la începutul anilor 2000, intrarea pe pia]` a ]`rilor din arealul M`rii Negre (Rusia, Ucraina, Kazahstan) a r`sturnat ordinea lucrurilor de pân` atunci. Schimburile comerciale de grâu reprezint` 20% din produc]ia mondial`. Statele Unite ale Americii, Canada


Tabelul 1: Oferta de grâu (inclusiv grâu durum) a concuren]ilor no[tri (media perioadei 2006-2008)

Fran]a

UE

Suprafe]e (mil. ha)

5,3

25,3

5,2

Produc]ii medii (t/ha)

7,1

5,2

Produc]ie (mil. t)

37

Exporturi (mil. t) % exporturilor din produc]ie Ponderi de pia]` (%)

Argentina Australia

Canada

SUA

Kazahstan Rusia

Ucraina

Restul lumii

12,7

9,5

20,7

12,8

25,0

6,2

218

2,7

1,2

2,6

2,8

1,1

2,1

2,9

2,9

132

14

15

25

58

14

53

18

630

16*

17**

9

10

18

29

7,5

14

6

124

43

13

64

66

73

50

52

26

33

20

-

14

7,5

8

15

23

6

11

5

-

* c`tre UE [i ]`ri ter]e // ** c`tre ]`ri ter]e

[i Uniunea European` sunt principalii furnizori. Rusia câ[tig` por]iuni din pia]` (tabelul 1). Cele cinci state tradi]ionale exportatoare au pierdut 20% din ponderea lor de pe pia]` într-un interval de 10 ani. În spatele acestei tendin]e se ascund totu[i varia]ii mari.

• Cre[tere puternic` în Rusia, declin în Argentina Evenimentul cel mai pregnant din ultimii trei ani este cre[terea puternic` înregistrat` în Rusia (figura 1). Aceast` ]ar` este ast`zi pe cale s` devin` cea de-a doua mare exportatoare mondial` de grâu. Dimpotriv`, de doi ani, Argentina a ie[it

de tone), urmat` de Mexic [i Coreea de Sud (având fiecare 8-9 milioane de tone). În rest, pia]a este atomizat`, cu importuri la nivel de ]ar` între 0,5 [i 1,5 milioane de tone, îns` cre[terea este din ce în ce mai sus]inut` datorit` Africii de Nord, Orientului Mijlociu [i Mexicului. De[i porumbul este cultura cu cea mai mare produc]ie (765 milioane de tone), nu este [i cea mai comercializat`. Circa 20% din grâul produs face obiectul schimburilor comerciale, fa]` de 12% la porumb. Pia]a mondial` este dominat` de Statele Unite ale Americii, care de]in 60% din pondere (tabelul 2). Urmeaz` apoi Argentina [i Brazilia. Aceste trei ]`ri reprezint` 85% din pia]`. Din cauza cre[terii consumului s`u intern, China, care a fost mult timp cea de-a doua ]ar` exportatoare, dispare treptat de pe pia]`. Evolu]ia cea mai important` vine din partea Braziliei, care a f`cut trecerea de la un statut de importator la cel de-al treilea exportator mondial. Pe parcursul a 10 ani, produc]ia de porumb a crescut de la 33 la 53 milioane de tone.

Figura 1: Evolu]ia produc]iei, consumului [i exporturilor ruse[ti

Aceast` evolu]ie are la baz` mai multe elemente: - d ezvoltarea unor zone noi de cultur` (Matto Grosso);

- dezvoltarea culturii duble: gra]ie unui climat favorabil, în unele regiuni se pot ob]ine dou` recolte pe an de pe acelea[i parcele. Cultura principal` este denumit` safra, iar cea de-a doua, safrina (care, literar, înseamn` „recolt` mic`”). Cu toate acestea, 70% din produc]ia de porumb provine din recoltele de safra; - cre[terea produc]iilor medii.

• 2017: spre o schimbare a structurii pie]elor? La orizontul anului 2017, modelul macroeconomic realizat de FAPRI cifreaz` necesarul suplimentar de grâu [i porumb de pe pia]a mondial` la 230 de milioane de tone, dintre care 143 de milioane de tone de porumb. Sectorul furajer [i utiliz`rile industriale impulsioneaz` cererea. Produc]ia animalier` va cre[te cu circa 50 de milioane de tone, dintre care aproape jum`tate în Asia, în timp ce produc]ia de biocarburan]i din Statele Unite ale Americii va antrena un necesar suplimentar de porumb de 45-50 de milioane de tone. Schimburile comerciale mondiale vor înregistra o cre[tere moderat`. Fie c` este vorba de grâu sau de porumb, pie]ele europene au ajuns la maturitate. În sectorul grâului, de[i Brazilia [i Egiptul vor r`mâne principalii cump`r`tori, Africa [i

din topul celor 5 mari exportatori mondiali. Între 2005 [i 2009, suprafe]ele de grâu din Argentina au sc`zut de la 5 la 2,9 milioane ha, cu prec`dere în favoarea soiei, cultur` mai rentabil` [i cu mai pu]ine riscuri politice (închiderea pie]elor, taxe de export etc.).

• Porumb: SUA, Argentina [i Brazilia de]in împreun` 85% din pia]` Asia este principalul importator de porumb (cu 40% din importuri). Japonia se afl` în fruntea listei (cu 16 milioane Mai 2010 23


Tabelul 2: Oferta de porumb a concuren]ilor no[tri (media 2006-2008)

Fran]a

Ungaria

România

UE

Argentina

Brazilia

Ucraina

SUA

Restul lumii

Suprafe]e (mil. ha)

1,6

1,2

2,2

8,6

2,8

14,2

2

31,8

156

Produc]ii medii (t/ha)

9,1

5,8

2,8

6,3

6,7

3,8

4,1

9,5

4,9

Produc]ie (mil. t)

14,5

7

6,2

54,5

19

54

8,5

302

765

Exporturi (mil. t)

5,8*

4,2*

0,8*

1,1

12,5

8,7

2,9

53,5

91

% exporturi din produc]ie

40*

72*

12

2

65

16

33

18

12

Ponderi de pia]a mondial` (%)

-

-

-

-

14

11

3

60

-

Orientul Mijlociu vor determina peste 50% din cre[tere. Pentru Fran]a, acest lucru înseamn` c` debu[eul de export c`tre ]`rile ter]e îi vor confirma importan]a.

• Obiective alimentare [i energetice În sectorul porumbului, chiar dac` SUA r`mân în fruntea e[alonului, structura pie]ei are mari [anse de a se modifica, l`sând loc altori actori, ca Ucraina, Ungaria [i chiar Fran]a, Rusia [i România.

24 Mai 2010

Acest nou context va depinde de capacitatea Statelor Unite ale Americii de a produce suficient pentru a-[i satisface cererea intern` [i a-[i men]ine soldul exportabil. China este în m`sur` s`-[i p`streze autonomia la grâu [i chiar [i la porumb, îns` va trebui s` importe din ce în ce mai mult` soia. Acest nou parametru este [i el foarte important, de vreme ce porumbul [i soia sunt cultivate pe acelea[i suprafe]e în SUA, Argentina [i Brazilia [i concureaz`

produc]ia de porumb. Dincolo de aspectele fundamentale, pre]ul cerealelor va depinde din ce în ce mai mult de factori externi, precum pre]ul petrolului, pie]ele financiare [i deciziile de ordin politic (indiferent dac` acestea vor fi luate la nivel comercial, energetic sau al protec]iei mediului). Este vorba, totodat`, de o modificare a pie]ei care trebuie integrat` [i asupra c`reia, din p`cate, produc`torii nu pot avea nici o influen]`.


Apa este un factor de produc]ie esen]ial \n agricultur` atât pentru produc]ia vegetal`, cât [i pentru cea animal`. Schimb`rile climatice vor avea un impact semnificativ asupra agriculturii \n ceea ce prive[te cantitatea, dar [i calitatea apei. Fenomenul se va exacerba din cauza cre[terii cererii mondiale de alimente, ca o consecin]` fireasc` a cre[terii popula]iei.

Apa [i agricultura, \n contextul schimb`rilor climatice

Dr. ing. Daniel BOT~NOIU

Agricultura european` suport` deja consecin]ele fenomenelor extreme, cum sunt inunda]iile, furtunile [i seceta, a c`ror frecven]` risc` s` se accelereze, din cauza schimb`rilor climatice, [i care se traduc prin excedent sau penurie de ap`. Agricultorii europeni, care administreaz` peste 50% din suprafa]a UE 27, joac` un rol esen]ial \n garantarea administr`rii durabile a resurselor de ap`. Practicile lor pentru administrarea cât mai eficient` a apei au fost adaptate la noile cerin]e ale societ`]ii [i continu` s` se \mbun`t`]easc`. Una dintre principalele priorit`]i ale viitorului const` \n g`sirea solu]iilor pentru cre[terea produc]iei agricole utilizând o cantitate din ce \n ce mai redus` de ap`. Produc]ia de biomas` este indisolubil legat` de nevoia de ap` dulce, la fel [i animalele depind de apa dulce pentru a se ad`pa.

Agricultura depinde \n mare m`sur` de condi]iile naturale Condi]iile climatice aflate \n permanent` schimbare antreneaz` dezechilibre \ntre precipita]ii [i necesarul de ap` al culturilor pe parcursul perioadei de vegeta]ie [i au un impact notabil asupra randamentului [i calit`]ii produselor agricole. Frecven]a crescut` [i amploarea fenomenelor 26 Mai 2010

meteorologice extreme duc la cre[terea vulnerabilit`]ii sectorului agricol european. Iriga]ia reprezint` un instrument indispensabil pentru men]inerea produc]iei \n diverse regiuni ale Europei, [i nu numai. F`r` iriga]ie, risc`m abandonarea terenurilor, cu consecin]e economice grave, f`r` a men]iona eventuala delocalizare a produc]iei agricole. Tehnicile cele mai bune de iriga]ie [i practicile care favorizeaz` economisirea apei vor deveni elemente esen]iale pentru protejarea produc]iei agricole \n anumite regiuni ale Europei \n viitorul apropiat. Ast`zi, doar 9,85% din terenul agricol al Europei este irigat [i este recunoscut faptul c` doar agricultura irigat` este foarte productiv`. Majoritatea terenurilor europene irigate sunt concentrate \n regiunea mediteranean`, Fran]a, Grecia, Italia, Portugalia [i Spania contabilizeaz` \mpreun` 9,15 milioane de hectare, ceea ce corespunde unei propor]ii de 84,5% din suprafa]a total` echipat` cu sisteme de iriga]ii din UE 27. |n aceste state, o mare parte din apa captat` este utilizat` \n scopuri agricole. |n Spania, 14% din terenurile agricole irigate produc mai mult de 59% din valoarea total` a produc]iei agricole. |n Italia, 50% din produc]ia agricol` [i 59% din valoarea total` a produc]iei agricole provin din cele 21% de

terenuri agricole irigate. Aceste regiuni produc fructe [i legume s`n`toase, disponibile rapid [i cu o bun` valoare nutri]ional`. |n statele din nordul Europei, iriga]iile sunt utilizate pentru a completa precipita]iile naturale. |n 2007, \n Olanda, 19% din totalul exploata]iilor agricole au folosit cel pu]in o dat` pe parcursul anului iriga]iile pentru aprovizionarea corect` a plantelor cultivate.

Impactul schimb`rilor climatice asupra apei [i agriculturii Apa dulce nu reprezint` decât 3% din totalul mondial de ap` existent pe planet`, iar 1% este apa disponibil` pentru activit`]ile umane, printre care se num`r` [i agricultura. Volumul de ap` necesar produc]iei vegetale depinde de condi]iile de sol, de variet`]ile cultivate [i de temperatur`. Schimb`rile climatice vor exacerba dezechilibrele dintre disponibilit`]ile [i cererea de ap` [i, la fel ca [i \n cazul accesului la energie, administrarea resurselor de ap` este pe cale s` devin` principala provocare geostrategic` a secolului al XXI-lea. Stresul hidric sau seceta indus` de verile c`lduroase [i secetoase se repercuteaz`


puternic asupra solului din Europa, ducând la degradarea accentuat` a acestuia. Sudul [i sud-estul Europei sunt regiunile cele mai expuse la cre[terea riscurilor de secet`, pierderile financiare fiind cifrate la 12,5 miliarde de euro pe parcursul anului 2003. Apari]ia [i frecven]a inunda]iilor au crescut \n numeroase regiuni din Europa. Când terenurile agricole sunt amplasate \n zone inundabile, este obligatoriu s` se ofere o compensa]ie agricultorilor, pentru ca ace[tia s` fie \ncuraja]i s` transforme terenul arabil \n p`[une. |n aceste regiuni este necesar s` se reduc` vulnerabilitatea agricultorilor, prin oferirea de informa]ii detaliate care s` le permit` administrarea terenurilor cu riscuri din ce \n ce mai mici. Inunda]iile, grindina, furtunile [i ploile toren]iale afecteaz` culturile [i au un impact negativ asupra veniturilor agricultorilor. Agricultura este \n egal` m`sur` expus` la o cre[tere a num`rului de d`un`tori, de boli [i unui spectru larg de buruieni atunci când condi]iile sunt foarte calde, foarte seci sau foarte umede. Rezisten]a c`p`tat` la pesticide poate fi extrem de important`, ca urmare a cre[terii num`rului genera]iilor de d`un`tori de peste an, dar [i din cauza iernilor mult mai c`lduroase, care favorizeaz` supravie]uirea organismelor d`un`toare.

Adaptarea la impactul schimb`rilor climatice câteva solu]ii ale sectorului agricol Din cauza caracterului unic, sectorul agricol sau produc]ia agricol` nu se poate realiza \n condi]ii clare, bine definite [i controlabile, depinzând de diversitatea condi]iilor locale [i de practicile de produc]ie agricol` europene. Ca urmare, anumite regiuni din Europa sufer` de secet` prelungit` [i aceste condi]ii se vor permanentiza, ca o consecin]` a schimb`rilor climatice. |n aceste zone, de[ertificarea [i abandonul terenurilor agricole, \n prealabil productive, se vor accentua. Stabilizarea comunit`]ilor agricole, prin adaptarea la schimb`rile climatice, transmiterea celor mai bune informa]ii \n vederea atenu`rii efectelor negative, precum [i g`sirea solu]iilor de stimulare a cre[terii activit`]ilor \n sectorul agricol reprezint` primul pas \n dep`[irea actualelor inconveniente.

Solu]iile de succes sunt cele care dau profit [i care sunt acceptate de agricultori. Agricultorii trebuie sus]inu]i, prin furnizarea serviciilor [i punerea la dispozi]ie a consultan]ei de specialitate. Practica utiliz`rii ra]ionale a apei \n agricultura european` trebuie s` se amelioreze an de an. |n numeroase state europene, eforturile sunt extinse \n direc]ia cre[terii capacit`]ii de depozitare a apei \n sol [i utiliz`rii acesteia \n scopuri agricole. Modernizarea sistemelor de iriga]ii a dus la economii importante de ap`. Agricultorii joac` [i rolul de administratori ai resurselor naturale. Alimentarea cu ap` a pânzelor freatice subterane este compromis` \n numeroase regiuni din Europa, ca urmare a unui nivel sc`zut al precipita]iilor, cre[terii intensit`]ii precipita]iilor, cre[terii temperaturilor, ce se traduce prin cre[terea fenomenelor de evapotranspira]ie, [i printr-un nivel redus de infiltrare al apei din precipita]ii. M`surile de economisire a resurselor de ap`, puse deja \n practic` de numero[i agricultori pentru a ameliora elasticitatea activit`]ilor lor la schimb`rile climatice, trebuie s` câ[tige \n popularitate. Aceste m`suri \nglobeaz`: colectarea apei de ploaie, rota]ia culturilor, pentru utilizarea mai bun` a apei disponibile, ajustarea datelor de sem`nat \n func]ie de temperatur` [i de precipita]iile c`zute, utilizarea de variet`]i mai bine adaptate la noile condi]ii climatice (variet`]i cu ciclu scurt de produc]ie, mai rezistente la stresul hidric), adoptarea practicilor de conservare a apei, favorizând infiltrarea [i stocarea apei \n sol, reutilizarea apei, ameliorarea sistemelor de iriga]ii printr-o bun` \ntre]inere a lor, planificarea ud`rilor la plante sau plantarea pe terenurile arabile a gardurilor vii sau a micilor p`duri, care duc la reducerea scurgerilor [i care ac]ioneaz` ca veritabile paravânturi, cu rol \n evitarea evapor`rii apei.

Men]inerea iriga]iilor este esen]ial` pentru evitarea pierderii terenurilor agricole \nalt productive, pentru prevenirea cre[terii riscurilor de incendii [i de eroziune a solului [i, de asemenea, pentru re]inerea carbonului. Iriga]iile realizate la un nivel optimal garanteaz` calitatea culturilor [i cre[terea randamentului, reducerea pierderilor de recolt` [i a apelor uzate. Accentul trebuie pus pe ameliorarea randamentului iriga]iilor [i modernizarea sistemului de iriga]ii, cre[terea performan]ei acestuia [i planificarea mai bun` a ud`rilor. Printre alte m`suri, un tarif al apei corect, mai apropiat de realitate, poate contribui la reducerea utiliz`rii [i evitarea uz`rii apelor. Acest tarif trebuie s` ]in` cont de aspectele sociale, economice [i de mediu, precum [i de zonele de utilizare. Este foarte greu s` ne adapt`m la condi]iile meteo extreme, cum sunt grindina [i ploile toren]iale. Re]eaua antigrindin`, ca sistem tehnic, este extrem de costisitoare. O asigurare a culturilor contra anumitor evenimente climatice extreme poate contribui la prevenirea de o manier` considerabil` a pierderilor economice.

Provoc`rile viitorului Este esen]ial s` se ob]in` recunoa[tere clar` a faptului c` sectorul agricol joac` un rol unic \n dezbaterile privitoare la ap`. Sectorul agricol poate juca un rol activ, fiind vorba de g`sirea solu]iilor pentru problemele legate de ap`, [i nu doar pentru consumul de ap`. Este esen]ial s` se garanteze men]inerea produc]iei agricole \n situa]ia noilor provoc`ri climatice [i g`sirea m`surilor care s` r`spund` cererii mondiale de alimente, aflat` \n cre[tere [i cu scopul de a elimina foamea. Agricultorii sunt dispu[i s`-[i asume partea lor de responsabilitate, pentru gestionarea durabil` a apei \n agricultur`, pentru a r`spunde noilor provoc`ri reprezentate de schimb`rile climatice [i toate \n profitul societ`]ii, \n ansamblul s`u. A[a cum peste tot se solicit`, \n special de c`tre produc`torii agricoli, men]inerea [i dezvoltarea sistemului na]ional de iriga]ie cred c` reprezint` principala prioritate c`tre care trebuie s`-[i \ndrepte privirea deciden]ii \n materie, deoarece, f`r` un sistem de iriga]ie bine pus la punct, nu putem vorbi de un sector agricol performant [i durabil. Mai 2010 27


|n cursul acestei luni, se execut` urm`toarele lucr`ri tehnologice: \ncheierea sem`natului la culturile preten]ioase fa]` de temperatur`, plantarea tutunului, r`ritul culturilor [i combaterea buruienilor, a bolilor [i d`un`torilor. De asemenea, se poate executa [i sem`natul culturilor duble dup` recoltarea anumitor specii cultivate pentru mas` verde, cum ar fi: secar`, rapi]`, borcegul de toman` sau Lolium multiflorum.

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna mai la culturile de câmp |n cea mai frumoas` luna a prim`verii, „Florar”, se \ncheie sem`natul culturilor preten]ioase la c`ldur`, ultima specie din aceast` categorie fiind sorgul, plant` de origine tropical`, care se seam`n` când temperatura solului ajunge la 1415 grade Celsius. Sorgul constituie [i o solu]ie foarte favorabil` pentru cultivarea terenurilor sar`turate, cele nisipoase sau pentru cele s`race, cu variantele: sorgul pentru boabe, sorgul pentru m`turi [i sorgul pentru sirop (sorgul zaharat). Pe terenurile men]ionate, cu un grad de salinitate de 1-2%, pe care alte culturi dau recolte mici, dar [i pe terenurile nisipoase [i cele s`race care nu au primit de mul]i ani \ngr`[`minte organice, cultura sorgului, sem`nat \n cursul lunii mai, poate reprezenta o solu]ie foarte avantajoas` din punct de vedere economico-financiar. Sorgul cultivat pentru boabe, cultivat pe pia]a mondial` pe o suprafa]` de peste 40 de milioane de hectare, poate produce 5.000-10.000 kg/ha boabe, cu valoare cel pu]in egal` cu a porumbului, care pot fi folosite ca furaj sau valorificate pentru industria spirtului sau a berii. Sorgul pentru m`turi poate s` asigure produc]ii de 2.000-4.000 kg de panicule pentru fabricarea m`turilor sau a periilor. Sorgul zaharat poate produce 40.000-60.0000 kg de tulpini la hectar. Dintr-o ton` de tulpini se ob]in pân` la 60 de litri de sirop sau din produc]ia total` se pot ob]ine pân` la 3.000 de litri 28 Mai 2010

de alcool la hectar. Sem`natul sorgului se poate realiza \n cursul lunii mai, la distan]` \ntre rânduri de 70 cm [i adâncime de sem`nat de 3-5 cm, cu o cantitate de s`mân]` de 8-15 kg/ha. Densit`]ile care sunt necesare pentru a realiza recoltele men]ionate sunt: sorgul pentru boabe - 100.000 de plante la hectar pe terenurile nefertilizate; 200.000 de plante la hectar pe terenuri fertilizate [i 300.000 de plante la hectar pe terenurile fertilizate [i irigate; sorgul pentru m`turi: 40.000-60.000 de plante la hectar; sorgul zaharat: 70.000-80.000 de plante la hectar. De re]inut c` din num`rul de semin]e germinabile sem`nate, 40-45% nu vor r`s`ri, fapt ce oblig` cultivatorul s` m`reasc` norma de s`mân]`. Pentru realizarea unor recolte bune, sorgul r`spunde cu sporuri mari de recolt` atunci când se aplic` doze de \ngr`[`minte moderate. De preferat, dac` \ngr`[`mintele se aplic` \n luna mai, este s` se aplice \ngr`[`minte complexe. Dup` rapi]a mas` verde, borceag de toamn`, lolium multiflorum, secara mas` verde, \n cultur` succesiv` se pot ob]ine, \n anii favorabili culturilor [i \n mod obligatoriu \n condi]ii de irigare, rezultate bune la porumbul pentru boabe, fasole [i soia (cultivând soiuri extratimpurii). Reu[ita depinde de preg`tirea imediat` a terenului prin discuire energic` sau a sem`natului cu sem`n`tori speciale

direct \n teren nelucrat. |nainte de sem`nat se aplic` doar \ngr`[`minte cu azot, \n doz` de 50-150 kg/ha substan]` comercial`. La culturile men]ionate se folosesc acelea[i erbicide \nainte de sem`nat, se seam`n` cu acelea[i densit`]i [i se execut` acelea[i lucr`ri de \ngrijire ca [i \n cultura principal`. Cultivatorii de tutun, plant` aduc`toare de mari venituri pentru produc`tori, desf`[oar` lucr`rile de plantare a r`sadului de tutun. Plantarea acestora trebuie realizat` la distan]` de 60-65 cm \ntre rânduri [i 35-40 cm \ntre fire pe rând, realizându-se astfel 38-46 mii de plante la hectar. Prin orientarea rândurilor pe direc]ia nord-sud se asigur` condi]ii mai bune de vegeta]ie, ceea ce va conduce la ob]inerea de recolte mai mari [i mai valoroase calitativ. Un r`sad bun pentru plantare manual` trebuie s` aib` lungimea de 7-8 cm [i un num`r de 5-6 frunze. Pentru plantarea mecanic`, r`sadul trebuie s` aib` tulpina de 15-18 cm lungime [i cu 7-8 frunze. Plantatul trebuie efectuat numai \n orele de diminea]` [i de dup`-amiaz`, când este mai r`coare [i aerul are mai mult` umezeal`. De]in`torii de soluri nisipoase din zonele de câmpie pot s` cultive [i alune de p`mânt (arahide). Sem`natul trebuie efectuat \n primele zile ale lunii mai, la distan]` \ntre rânduri de 50 de cm [i 15-20 cm \ntre semin]e pe rând. Adâncimea de sem`nat este de 5-6


timp, \ntârzierile fiind p`gubitoare pentru cultivator. De exemplu, la sfecla de zah`r, dac` r`ritul se \ntârzie din faza de dou` frunze pân` \n faza de patru frunze, recolta scade cu 10%, iar \n faza de [ase frunze, cu peste 15%. Protec]ia culturilor contra buruienilor, bolilor [i d`un`torilor constituie obliga]ia cultivatorilor. Reu[ita acestor lucr`ri depinde de palicarea lor la momentul potrivit, folosirea de produse adecvate scopului urm`rit [i, obligatoriu, prin respectarea tuturor restric]iilor referitoare la dozele necesare [i modul de folosire. Buruienile r`pesc plantelor cultivate apa, hrana, c`ldura, bioxidul de carbon [i

lumina. Ele reprezint` pun]ile de leg`tur` pe care bolile [i parazi]ii plantelor cultivate le transmit dintr-un lan la altul [i de la un an la altul. De aceea, lupta pentru stârpirea lor prin pra[ile motiveaz` pe deplin efortul cultivatorului, sporul de recolt` fiind cu atât mai mare cu cât \mburuienare este mai mic`. Mult` grij` trebuie acordat` d`un`torilor care pot s` apar` \n aceast` lun`, cum ar fi: r`]i[oara porumbului, r`]i[oara sfeclei, g`rg`ri]a la sfecl`, gândacul albastru la ov`z [i gândacii rapi]ei, pentru combaterea c`rora este bine a se apela la speciali[tii agronomi din zon` sau la speciali[tii fito-sanitari din jude].

Mai 2010 29

Victor V~T~MANU

cm. Se pot sem`na boabele scoase din p`st`i sau p`st`ile \ntregi, caz \n care cantitatea de s`mân]` se dubleaz`, de la 60-70 kg la 100-120 kg/ha. Meiul reprezint` o alt` variant` pentru cei care nu au reu[it s` semene alte culturi pân` la sfâr[itul lunii mai. Valoarea bun` a boabelor (peste 10% protein`, peste 60% substan]e extractive neazotate [i peste 3% gr`simi) fac ca \n lume meiul s` fie cultivat pe o suprafa]` de peste 10 milioane de hectare. Sem`natul se poate realiza la 12,5 cm \ntre rânduri [i adâncimea de 2-2,5 cm, realizat cu ajutorul sem`n`torii de cereale p`ioase, cu o cantitate de s`mân]` de 24-25 kg/ha. De pe un hectar sem`nat cu mei se pot ob]ine 1.000-2.500 kg/ha boabe [i 2.000-4.000 kg/ha paie, folosite \n furajarea animalelor, cu prec`dere la oi. Dintre lucr`rile de \ngrijire, la culturile pr`[itoare, cu prec`dere la porumb, floarea-soarelui [i sfecla de zah`r, definitivarea densit`]ii lanului reprezint` cea mai important` verig` tehnologic` pentru reu[ita culturilor. |n luarea hot`rârii câte plante s` r`mân` \n vegeta]ie la metrul p`trat, respectiv la hectar, agricultorul trebuie s` ]in` seama de foarte multe lucruri, dintre care amintim: particularit`]ile soiului, respectiv ale hibridului cultivat (talia acestuia, num`rul de frunze, unghiul de inser]ie a frunzelor etc.), starea de fertilitate a solului din parcela respectiv`, \ngr`[`mintele asigurate [i eventualele posibilit`]i de completare a dozelor \n paralel cu efectuarea pra[ilelor, umiditatea acumulat` \n sol din perioada anterioar` [i mersul vremii. Pentru agricultorii care au sem`nat cu sem`n`tori de precizie, \n vegeta]ie se mai fac mici corec]ii, densitatea fiind asigurat` \nc` de la sem`nat. |n situa]iile \n care s-au folosit sem`n`tori simple, cu precizie mai mic` \n distribuirea boabelor pe rând \n prima jum`tate a lunii mai trebuie efectuat r`ritul, pentru a r`mâne \n vegeta]ie urm`toarele densit`]i: la cultura porumbului: 50-60 mii plante la hectar la hibrizii timpurii; 45-55 mii plante la hectar la hibrizii mijlocii [i 40-50 mii plante la hectar la hibrizii târzii; la floarea-soarelui - 4250 mii plante la hectar , iar la sfecla de zah`r - 80-100 mii plante la hectar. R`ritul, \n general, iar la sfecla de zah`r, \n special, este o lucrare foarte costisitoare, dar obligatoriu de efectuat la


Culturi legumicole Mai - lun` de activitate intens` [i de mare diversitate \n gr`din`. Se \ncheie \nfiin]area culturilor din epoca a II-a cu cerin]e mari de temperatur`. Se fac lucr`ri de \ntre]inere a tuturor culturilor aflate \n vegeta]ie. Se \ncepe producerea r`sadului pentru culturile succesive de v`rzoase [i de tomate pentru produc]ia de toamn`. Se recolteaz` culturile cu produc]ie de prim` apari]ie: salata, spanacul, ridichiile, ceapa [i usturoiul verde [i m`zarea boabe.

30 Mai 2010

Lucr`ri \n câmp - riscul brumelor târzii, deja minim, favorizeaz` trecerea la terminarea plant`rii tomatelor de var`, ardeiului [i vinetelor. Culturile de dovlecei, pepeni, castrave]i se planteaz` \n cazul \n care exist` r`sad sau se \ns`mân]eaz` \nc` de la \nceputul lunii. R`sadul de tomate, dac` este alungit, se planteaz` \nclinat, l`sând deasupra solului doar 3-4 frunze premerg`toare bobocilor florali. R`sadul de ardei [i vinete se planteaz` nu prea adânc \n p`mânt pentru c` nu formeaz` r`d`cini din tulpin`. Se respect` schemele de distribuire a unui num`r de 5 plante pe metrul p`trat la tomate [i vinete [i de 8-10 plante la metrul p`trat la ardei. Aten]ie la umiditatea din sol care trebuie asigurat` la plantare! |n prima s`pt`mân` de la plantare se face completarea golurilor cu prevenirea pe mai departe a cauzelor, care, separat, duc la dispari]ia plantelor. Se fac pra[ile de afânare a solului [i se trece la un program sistematic de rigare. |n primele zile ale lunii se \nfiin]eaz` culturile de castrave]i, pepeni, dovleci, folosind r`sad produs \n ghivece din luna aprilie sau se poate sem`na direct \n câmp. Culturile de varz` timpurie, la care \ncep s` lege c`p`]ânile, conopida [i gulia se stimuleaz` pentru o cre[tere intens` cu \ngr`[`minte complexe

20 N:P:K (azot, fosfor, potasiu), folosind 20 grame pe metrul patrat aplicat \n jurul plantelor sau se poate fertiliza cu solutie diluat`, ob]inut` dintr-o parte must de grajd [i 10 p`r]i de ap` ori o parte de gunoi de p`s`ri [i 25 p`r]i de ap`, folosind 10 litri de solu]ie pe metrul p`trat. Fluturele alb al verzei, buha verzei, p`duchii de frunz` [i puricii de p`mânt \[i intensific` atacul, deci se iau m`suri de combatere conform avertiz`rii date de speciali[tii fitosanitari. R`sadul de v`rzoase pentru produc]ia de toamn` se preg`te[te sem`nându-se o dat` cu \nflorirea salcâmului \n straturi. La legumele r`d`cinoase, la ceap` [i usturoi cultivate pentru bulbi se fac pra[ile manuale [i se aplic` tratamente fitosanitare pentru combaterea d`un`torilor: musca morcovului, musca cepei, musca usturoiului, iar la culturile de ceap`, spre sfâr[itul lunii, poate s` apar` pericolul de infectare cu man`. Culturile de castrave]i, pepeni, dovlecei care au fost sem`nate la sfâr[itul lunii aprilie \n câmp sunt acum \n faza de r`s`rire. Se r`resc [i se urm`resc \n vegeta]ie cu aten]ie deosebit` pentru protejarea lor de d`un`tori [i bolile foliare foarte p`gubitoare, f`cându-se tratamente preventive. Suprafa]a frunzelor se men]ine acoperit` continuu cu substan]e de


Culturile \n solarii - se \ntre]in prin palisare, copilire, cârnire, \n func]ie de specie [i soiul cultivat [i op]iunea legumicultorului. |ncepând cu data de 20 mai se poate \ncepe recoltatul tomatelor conform graficului de cultivare. Cine dore[te s` gr`beasc` \nro[irea fructelor poate folosi substan]ele indicate prin tehnologia de cultur`. Prevenirea \mboln`virii culturilor [i distrugerii acestora de c`tre d`un`tori se poate face prin efectuarea de tratamente fitosanitare, folosind alternativ diferitele formule de tratament puse la dispozi]ie de c`tre speciali[tii fitosanitari jude]eni. |n aceast` perioad`, intensificarea insola]iei duce la neajunsul temperaturilor prea ridicate. Cre[terea temperaturii peste 28 de grade Celsius d`uneaz` fructific`rii. Aerisirea \n timpul zilei este obligatorie. Temperatura de la zi la noapte nu trebuie s` difere cu mai mult de 5-8 grade Celsius. Umiditatea din sol se men]ine prin ud`ri repetate [i cu norme de 20-30 litri la metrul patrat. |n luna mai, din solarii se recolteaz` din plin varza timpurie, care prezint` c`p`]ân` \ndesat` [i greutatea de 0,7-1 kg, valorificându-se cu 2-3 frunze de rozet`; de asemenea, se recolteaz` [i gulioarele [i conopida timpurie.

Lucr`ri de sezon \n pivni]` Pentru asigurarea calit`]ii vinului, prevenirea \mboln`virii [i a defectelor, \n aceast` perioad` se execut` unele lucr`ri de \ngrijire, neap`rat obligatorii, cum sunt umplerea golurilor [i pritocitul. Umplerea golurilor din vasele cu vin (facerea plinului) se efectueaz` \n scopul evit`rii contactuliu direct al vinului cu oxigenul din aerul existent \n vasele care nu sunt pline. Prezen]a aerului \n vasele cu vin favorizeaz` \mboln`virea acestuia

de o]etire [i floare, provocate de c`tre ciupercile [i bacteriile aerobe, determin` casarea (oxidarea) vinului, \i schimb` culoarea, limpezimea, mirosul [i gustul pân` la faza de a-l face neconsumabil. Pentru a p`stra vinul s`n`tos, vasele cu vin trebuiesc ]inute \n permanen]` pline, prin completarea golurilor o dat` sau de dou` ori pe lun`. |n acest scop, va fi folosit un vin s`n`tos, de acela[i soi, vârst`, calitate sau vin mai vechi [i de calitate mai bun`, din rezerva p`strat` \n acest scop \n vase mai mici. Umplerea se face \n vasele mici cu pâlnia, furtunul, iar \n cele mari cu pompa. |n cazul \n care la suprafa]a vinului s-a format o pelicul` albicioas` (floarea vinului), aceasta trebuie eliminat` din vas prin umplere, f`r` a fi dispersat` \n masa vinului. Acest lucru este posibil prin introducerea vinului utilizat pentru umplere cu ajutorul furtunului ce are cap`tul de jos sub pelicul`, pân` ce vasul se umple, iar pelicula este evacuat` afar` din vas. O alt` grij` este asigurarea igienei, atât \ nainte, cât [i dup` umplere, prin [tergerea prafului, a petelor de vin, prin [tergere cu o pânz` \nmuiat` \n solu]ie de bioxid de sulf 2-3% sau \n alcool de 60-80%, dezinfectarea dopurilor [i apoi fixarea lor \n vrana vaselor, p`trunzând pu]in \n vin. Pritocul vinului poart` denumirea [i de tragere a vinului de pe drojdie, adic` de pe depozitul format la fundul vasului \n timpul p`str`rii. Lucrarea este necesar` deoarece contactul mai \ndelungat cu drojdia d`uneaz` calit`]ii vinului, acesta prime[te miros [i gust neplacute (de drojdie, de hidrogen sulfurat etc.), se poate \mboln`vi, iar vinurile dulcege, o dat` cu cre[terea temperaturii \n prim`var`, intr` \n fermenta]ie [i se tulbur`. De regul`, \n primul an, se fac trei pritocuri, \n lunile decembrie, martie-aprilie [i septembrie. Se va avea \n vedere ca primul pritoc s` se fac` cu cel pu]in 15-20 de zile \naintea trecerii vinului \n consum, pentru a avea timp s` se limpezeasc`. |nainte de pritoc se execut` unele lucr`ri preliminare, cum ar fi: preg`tirea vaselor \n care se trage vinul prin sp`lare, zvântare, dezinfectare, prin arderea \n ele a fitilelor de pucioas` (2-3 g/hectolitru)

sau cu o solu]ie de bioxid de sulf, controlul rezisten]ei la aer a vinului [i stabilirea modului de pritocire. Stabilirea rezisten]ei la aer este foarte important` pentru a preveni fenomenul de casare (brunificare) a vinului. |n acest scop, probe mici de vin, luate \n sticlu]e sau pahare f`r` dop, se ]in 12-24 de ore \n pivni]`, dup` care se examineaz`: dac` vinul [i-a schimbat culoarea \nseamn` c` nu rezist` la aer [i invers. Pentru evitarea cas`rii, vinurile

nerezistente la aer se pritocesc \nchis [i, ca m`sur` de siguran]`, se protejeaz` prin sulfitare, utilizându-se fitile de sulf sau solu]ie de bioxid de sulf. De regul`, se pritocesc deschis vinurile noi (pritocul \ntâi), vinurile nerezistente la aer, vinurile cu miros de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat [i cele cu gust [i miros de drojdie; vinurile rezistente la aer, vinurile vechi [i cele aromate se pritocesc \nchis. |n mod practic, la pritocul deschis, vinul se trage din vasul de p`strare prin canea (cep) sau cu furtunul \ntr-o c`di]`, \n contact cu mult aer, cap`tul de absorb]ie al furtunului fiind fixat deasupra drojdiei. La pritocul \nchis, vinul limpede este trecut din vasul de p`strare \n alt vas, \n lipsa contactului direct cu aerul. Drojdia rezultat` la pritoc (circa 0,5-1%) se utilizeaz` la recuperarea unei p`r]i de vin, dup` limpezirea ei, apoi se trece la distilare. Asigurarea s`n`t`]ii [i evolu]iei normale a vinului mai necesit` [i alte lucr`ri, \ntre care o mare importan]` o are asigurarea protec]iei cu ajutorul bioxidului de sulf a condi]iilor de p`strare optime (temperatur` 8-10 grade Celsius, umiditate 75-80%, ventilatie moderat`), a cur`]eniei [i igienei perfecte a vaselor [i localului de p`strare. Mai 2010 31

Victor V~T~MANU

protec]ie pulverizate fin [i cu adaos de adeziv \n solu]ia de stropit. Rezultate bune se ob]in prin obi[nuin]a combin`rii \n solu]ia de tratament a unui litru de lapte la 10 litri de substan]`. Pentru gradinarii \ncep`tori sunt necesare unele preciz`ri: \n stratul de ridichi se smulg selectiv plantele cu r`d`cina bine format` [i rotunjit`, dar \nainte de a prezenta fenomenul de dospire; salata se recolteaz` la greutatea c`p`]ânei de 100 grame, iar spanacul se taie \nainte de formarea tulpinilor florifere; produsele recoltate se folosesc \n consum proaspete [i nu se p`streaz` de la o zi la alta, pentru c` se depreciaz` foarte repede.


Arahidele (alunele de p`mânt) ocup` locul al 3-lea pe mapamond \n ceea ce prive[te produc]ia mondial` de ulei, asigurând ob]inerea unei produc]ii de peste 3 milioane de tone anual, \naintea soiei [i florii-soarelui [i devansând bumbacul.

Tehnologia de cultivare a arahidelor Uleiul de arahide este folosit \n alimenta]ia uman`, \n industria conservelor, a margarinei, \n timp ce uleiul depreciat se poate folosi \n industria s`punurilor. Uleiul ob]inut din aceast` plant` are o valoare alimentar` bun`, fiind bogat \n vitamina B1, \ns` la p`strarea \ndelungat` [i \n condi]ii improprii devine rânced. {rotul [i turtele rezultate \n urma extragerii uleiului se folosesc la prepararea halvalei, a ciocolatei etc., iar semin]ele \ntregi se consum` \n diferite preparate culinare sau bine pr`jite [i s`rate. De asemenea, [roturile [i turtele se pot folosi [i \n hrana animalelor ca furaj, ele fiind bogate \n substan]e proteice. Tot ca furaj (nutre] grosier) se pot folosi [i tulpinile arahidelor, care con]in [i ele circa 10% protein`. Extragerea uleiului de arahide se poate face [i la rece, [i la cald. Uleiul extras la rece, de[i cantitativ este mai pu]in, este de calitate superioar`. F`ina extras` dup` presarea la rece con]ine \nc` circa 8% ulei, 47% protein`, 23% extractive neazotate [i 4,8% substan]e minerale. |n România, arahidele se cultiv` cu predilec]ie pe terenurile nisipoase din sudul ]`rii, unde constanta termic` satisface cerin]ele plantei pentru caldur`. De asemenea, arahidele se pot cultiva [i pe terenuri cernoziomice, care con]in un procent mai mare de nisip. Soiurile române[ti de arahide au fost omologate \ncepând cu anul 1983, primul soi românesc fiind „Tambure[ti”. |n prezent, pe lâng` soiurile române[ti se cultiv` \n continuare [i soiuri str`ine, adaptate 32 Mai 2010

condi]iilor pe care le ofer` sudul ]`rii. Planta are dou` tipuri de flori: chezmograme, flori ce se deschid, cu corola vizibil` la polenizare, [i flori cleistograme, flori ce nu se deschid, dispuse la baza tulpinii [i pe por]iunea subteran`, la care polenizarea de face cu floarea \nchis`. Fecunda]ia este autogam`. Dup` fecunda]ie, baza ovarului are o cre[tere rapid` (5-29 cm), formând o prelungire, organ numit ginofor. Acesta poart` ovarul [i p`trunde \n sol (circa 10 cm), unde se dezvolt` fructul. La florile situate pe partea superioar` a tulpinii, la care ginoforul nu ajunge cu ovarul pân` la sol, fructul nu se dezvolt`. Fructul (format \n sol) se acoper` cu o micoriz` ecotrof`, care-l protejeaz` de usc`ciune. Fructul este o p`staie indehiscent`, de forma unei gogo[i de vierme de m`tase, cu 1-5 semin]e (reprezentând 65-75% din masa fructului). O plant` formeaz` \n condi]iile ]`rii noastre pân` la 250 de flori [i 25-30 de fructe (care reprezint` 5-15% din num`rul florilor); \n zonele favorabile poate forma pân` la 500-700 fructe pe plant`. Arahidele au cerin]e foarte ridicate fa]` de caldur`. Temperatura minim` de germina]ie pentru boabele de arahide este de 12-13 grade Celsius, plantele \nfloresc la 20 de grade Celsius, iar pe parcursul perioadei de vegeta]ie suport` temperaturi de 35-40 de grade Celsius. La o temperatur` medie de 12 grade Celsius, \nceteaz` depunerea substan]elor \n bob. |n perioada de vegeta]ie, care este de 120 de zile la soiurile extratimpurii [i de 200

de zile la soiurile târzii, suma de grade de temperatur` este de 3.000-4.000 sau chiar mai mult. „Cerin]ele fa]` de umiditate sunt mai mari pân` la \nflorit; \n condi]iile ]`rii noastre, cu evapora]ie mai redus` \n lunile mai-iunie, sunt suficiente precipita]ii care pot \nsuma 250 mm. Ploile \n exces reduc regimul termic, scad produc]ia [i \ntârzie maturizarea fructelor”, dup` cum afirm` Leon Sorin Muntean. Arahidele solicit` soluri u[oare sau chiar nisipoase, care permit p`trunderea ginoforilor [i dezvoltarea fructelor, soluri cu reac]ie neutr` spre alcalin` (pH = 6,5-7,5). Aceste cerin]e se reg`sesc \n România pe solurile din sudul ]`rii, cu condi]ii termice mai ridicate (zonele Zimnicea, Turnu Magurele etc.) [i pe nisipurile din Oltenia (numai pe solurile \n care exist` condi]ii de irigare).

Rota]ia Arahidele se pot cultiva dup` orice plant` cultivat` pe solurile prezentate mai sus. La rândul lor, arahidele, f`când parte din familia leguminoaselor, sunt bune premerg`toare, cu predilec]ie, pentru culturile (cerealele) de prim`var`. Dac` sunt cultivate \ntr-un asolament, arahidele trebuie s` revin` pe acela[i teren dup` o pauz` de minimum 2-3 ani, pentru a se evita r`spândirea bolilor [i a d`un`torilor specifici acestei plante.

Fertilizarea Cea mai bun` form` de administrare a \ngr`[`mintelor o reprezint` combina]ia dintre gunoiul de grajd, aplicat, de


Lucr`rile solului |n toamn` se execut` o ar`tur` adânc`, la 28-30 cm. Prim`vara, preg`tirea patului germinativ se face ca [i pentru celelalte culturi ce se seam`n` \n aceea[i perioad`, respectiv porumb sau floarea-soarelui. Dup` lucr`rile de discuire [i, eventual, de aplicare a lucr`rii cu combinatorul, ultima lucrare nu trebuie s` se fac` mai adânc de 8-10 cm, pentru ca ginoforii s` nu p`trund` la o adâncime prea mare, fapt care ar intârzia maturizarea [i ar reduce num`rul de fructe formate.

S`mân]a [i sem`natul Pentru sem`nat se folosesc semin]e ob]inute numai din anul anterior, descojite sau sub form` de p`st`i rupte \n dou`, cu 2-3 zile \nainte de sem`nat. Sem`natul culturii de arahide se face când temperatura solului ajunge la 14-15 grade Celsius [i vremea este \n \nc`lzire progresiv`. Densitatea optim` la sem`nat este de 8-12 plante pe metrul p`trat, iar distan]a \ntre rânduri este de 50-60 cm [i pe rând de 16-20 cm \ntre boabele de arahide. Sem`natul se face la o adâncime de 5-6 cm, iar cantitatea de s`mân]` ce

se folose[te pentru sem`nat este de 35-50 kilograme la hectar \n cazul soiurilor cu semin]e mici, 60-70 de kilograme la hectar \n cazul sem`n`rii de soiuri cu semin]e mari [i 100-120 de kilograme la hectar, \n cazul sem`n`rii de fructe (p`st`i). Semanatul se execut` cu sem`n`tori universale (sem`n`tori folosite pentru culturile pr`[itoare) sau, pe suprafe]e mici, individuale, \n sistem manual.

Lucr`rile de \ngrijire Cele mai importante lucr`ri de \ngrijire sunt reprezentate de lucr`rile pentru combaterea buruienilor, lucr`rile pentru combaterea d`un`torilor specifici [i aplicarea irig`rii la aceast` cultur`. Pentru combaterea buruienilor din culturile de arahide se folosesc atât mijloace chimice (erbicidari), cât [i mijloace mecanice (pra[ile mecanice). Pentru combaterea buruienilor pe cale chimic` se folosesc erbicide de tipul Treflan, \n doz` de 4-5 litri la hectar, sau alte erbicide indicate de speciali[tii fitosanitari din zon`. Aceste erbicide se vor \ncorpora \n sol \nainte de sem`nat, dar exist` [i posibilitatea aplic`rii unor erbicide de tipul Basagran sau Flex, ce se pot aplica \n timpul vegeta] iei. Pra[ilele mecanice se aplic` \n mod obi[nuit de 3-4 ori pentru combaterea buruienilor, dar [i pentru executarea bilon`rii (mu[uroirii) de 2-3 ori, pentru a favoriza p`trunderea ginoforului \n sol. |n cazul \n care aceste m`suri nu sunt suficiente, se pot aplica [i 1-2 pra[ile manuale, pentru eliminarea total` a buruienilor din cultura de arahide. Dintre d`un`tori, pagubele cele mai mari sunt produse de viermii albi, care, pe nisipurile Olteniei, produc pagube mari prin consumul (hr`nirea) de r`d`cini [i fructe. Pentru combaterea acestora se

folosesc diferite substan]e insecticide, de tipul Lindatox sau Carbetox, \ncorporate sub ar`tur`, \n doza stabilit` de speciali[tii fitosanitari din zon`. Irigarea culturii de arahide pe nisipurile din sudul Olteniei se face prin circa 6-8 ud`ri, cu o norm` de 300-350 metri cubi la hectar, pentru a asigura cerin]ele plantei fa]` de apa din sol, iar pe cernoziomuri, 3-5 ud`ri, cu norme de udare de 400-500 metri cubi la hectar.

Recoltarea arahidelor Arahidele se recolteaz` la maturitatea deplin`, \nainte de venirea brumelor, prin dou` metode: metoda mecanica [i, pentru produc`torii agricoli individuali, metoda manual`. Prima metod` necesit` ma[ini agricole de ultim` genera]ie, care smulg plantele de arahide [i la las` pe teren. Cea de-a doua metod` are acela[i scop, numai c` aici intervine scoaterea manual` a plantei din sol cu ajutorul sapei sau prin procedeele de recoltare a cartofilor. |n ambele cazuri, urmeaz` uscarea fructelor pe supor] i improviza]i sau \n camere special amenajate, dup` care are loc desprinderea fructelor cu mâna sau cu batoze speciale. |n ]`rile mari cultivatoare exist` combine speciale de recoltat arahidele direct din câmp, iar produc]iile ob]inute aici sunt foarte mari [i pot ajunge la 3.000-4.000 de kilograme la hectar; \n ]ara noastr`, produc]iile cele mai bune s-au situat \ ntre 1.000 [i 2.000 kilograme la hectar. P`strarea arahidelor se face la 14% umiditate, iar dac` la recoltare p`st`ile au un con]inut ridicat de ap` (circa 40%), uscarea acestora este obligatorie, la temperatura de 50-60 de grade Celsius pentru arahidele destinate consumului alimentar [i sub 50 de grade Celsius pentru arahidele destinate ca viitor

Mai 2010 33

Victor V~T~MANU

preferin]`, plantei premerg`toare sau, dac` este bine descompus, direct plantei, \n doz` de 10-15 tone la hectar, la care se adaug` \ngr`[`mintele fosfatice [i, dac` este cazul, \ngr`[`mintele potasice. Dac` nu exist` aceast` posibilitate, de a aplica gunoi de grajd, fertilizarea culturilor de arahide se poate face doar prin \ngr`[`minte minerale. L. Pop (1978) a ob]inut produc]ii superioare cu 36,6% \n cazul aplic`rii unei doze de N50P50 pe solele cultivate cu arahide de la Sta]iunea Didactic` Tambure[ti. Aceast` doz` s-a dovedit a fi cea mai avantajoas` din punct de vedere economico-financiar [i de aceea este doza indicat` a se folosi pentru fertilizarea culturilor de arahide.


34 Mai 2010


Preg`tirea familiilor de albine pentru valorificarea culesului la salcâm

Salcâmul, prin suprafe]ele \nsemnate pe care le ocup` \n România, reprezint` unul dintre culesurile de baz` ale albinelor.

36 Mai 2010

|n general, salcâmul \nflore[te la \nceputul lunii mai, mai precis spre sfâr[itul primei decade, \nceputul decadei a doua a lunii mai, [i se poate prelungi, \n func]ie de condi]iile pedoclimatice [i geografice, pân` la sfâr[itul lunii iunie. E[alonarea perioadei de \nflorire creeaz` posibilitatea apicultorilor s` realizeze \n cadrul unui sezon apicol dou` sau chiar trei culesuri la aceast` specie. Perioada de \nflorire a salcâmului coincide cu perioada \n care matca depune maximum de ou` [i familiile de albine ating o bun` dezvoltare. Pentru acest cules, familiile trebuiesc preg`tite bine, deoarece este mai pu]in poluat [i deci mai putin toxic pentru albine. |n vederea ob]inerii unor familii puternice, care s` valorifice superior primul cules principal (de la salcâm), dup` revizia de prim`var` [i remedierea st`rilor anormale, se recurge la hr`niri stimulente [i la „l`rgirea cuibului”, \n scopul intensific`rii cre[terii puietului. |n sezonul de prim`var`, o familie de albine consum` 10-12 kilograme de provizii de hran`, pe care [i le asigur` atât din rezervele r`mase din timpul iernii, cât [i din culesurile curente de nectar [i polen. Existen]a unui cules zilnic de 200-500 grame de nectar [i polen intensific` cre[terea de puiet [i

stimuleaz` dezvoltarea familiilor. Condi]iile atmosferice nefavorabile din aceast` perioad` impiedic` \ns` zborul. |n vederea suplinirii culesurilor de \ntre]inere din natur`, dup` Marian Dura, este necesar` hr`nirea periodic` a albinelor cu miere, sirop de zah`r, [erbet, zah`r candi, polen [i \nlocuitori de polen. Hr`nirea stimulent` trebuie s` \nceap` cât mai timpuriu, dar \n mod obligatoriu cu cel pu]in 6 s`pt`mâni \nainte de declan[area culesului la salcâm (aproximativ la \nceputul lunii aprilie), [i se practic` minimum 2-3 s`pt`mâni. Pentru asigurarea tuturor comportamentelor necesare organismului, se administreaz` ap` potabil` sau ap` s`rat`, ceaiuri din plante medicinale sau aromate (mu[etel, ment` [.a.). Hr`nirea stimulent` [i \nc`lzirea timpului determin` o intensificare a pontei m`tcii, fapt ce face ca num`rul fagurilor ocupa]i cu puiet \n cuibul fiec`rei familii de albine s` creasc`. Dac` nu se iau m`suri de asigurare permanent` a spa]iului pentru cre[terea puietului, se poate ajunge \n situa]ia ca matca s` fie obligat` s`-[i reduc` ritmul de depunere a ou`lor, din cauza lipsei de spa]iu, fapt ce afecteaz` dezvoltarea familiei. L`rgirea cuibului se realizeaz` prin


introducerea, la \nceput, a unui fagure gol \ntre ultimul fagure cu puiet [i fagurele lateral cu provizii. Când temperatura mediului este ridicat` [i \n natur` exist` un cules de \ntre]inere, se pot introduce \n mijlocul cuibului, \ntre fagurii cu puiet, 1-2 faguri noi, pentru a for]a ponta m`tcii. Procedeul este denumit „spargerea cuibului”. |n vederea valorific`rii eficiente a culesului la salcâm, se iau m`suri pentru asigurarea spa]iului [i a fagurilor necl`di]i, necesari pentru depozitarea nectarului, se unesc familiile slabe, se \nt`resc familiile de putere medie cu puiet c`p`cit sau albine lucr`toare de la familiile puternice sau ajut`toare [i se intensific` ventila]ia cuiburilor. Culesurile abundente de la salcâm pot face ca familiile s` devin` foarte puternice, atât de puternice \ncât pot intra \n frigurile roitului chiar [i \n plin cules. Pentru a nu diminua produc]ia de miere, primele roiuri se formeaz` numai dup` primul cules de salcâm.

Orientativ, prezent`m \n continuare perioada de \nflorire a principalelor plante melifere din România: la salcâm I, perioada de \nflorire este cuprins` \ntre decada a doua [i a treia a lunii mai; l la salcâm II, perioada de \nflorire este cuprins` \ntre ultima decad` a lunii mai [i primele 15 zile ale lunii iunie; l la tei, perioada de \nflorire dureaz` \ntreaga lun` iunie [i primele 15 zile din luna iulie; l la fâne]e, perioada de \nflorire dureaz` ultimele 15 zile ale lunii iunie [i toat` luna iulie; l pentru flora de munte, perioada de \nflorire dureaz` \ntrega lun` iulie; l pentru hibrizii de floarea-soarelui, perioada de \nflorire este cuprins` \ntre 15 iunie [i 15 iulie; l pentru flora de balt`, perioada de inflorire acoper` \ntrega lun` septembrie [i primele 15 zile ale lunii octombrie. l

Iat` ca \n România, albinele pot g`si polen [i nectar o bun` parte a anului calendaristic, practic cu excep]ia lunii august, din mai [i pân` \n octombrie ele culeg [i aduc \n stup importante cantit`]i din produsele florale amintite, ceea ce conduce la ob]inerea unor produc]ii bune de miere pentru apicultorii particulari.

Verificarea st`rii de s`n`tate a familiilor de albine la ie[irea din prim`var` [i aplicarea tratamentelor pentru loca european` [i american` |n decursul perioadei de iernare, albinele sufer` \nsemnate modific`ri fiziologice, care le diminueaz` rezisten]a fa]` de schimb`rile bru[te ale vremii \n sezonul de prim`var` [i fa]` de microorganismele [i parazi]ii generatori de boli. Epuizarea resurselor biologice de c`tre albinele care au iernat conduce \n mod inevitabil la moartea acestora \n decursul lunilor martie [i aprilie. Continuitatea familiei de albine este asigurat` de noile genera]ii de albine produse de matc`. |n perioada de prim`var`, apicultorii trebuie s` efectueze controlul stupilor, \n vederea depist`rii timpurii a unor maladii ca: loca american`, loca european`, viroze, nosemoz`, ascosferoz` (puiet v`ros), varooz` [i intoxica]ii. |n func]ie de boala suspicionat` sau diagnosticat` clinic, se trimit la laboratorul inspectoratului sanitar-veterinar jude]ean probe de albine, faguri cu puiet, faguri cu miere [i p`stur`.

Astfel, se trimit la laborator pentru diagnosticul de: loca american` [i european`: probe de faguri cu puiet bolnav; l viroze: albine vii [i faguri cu puiet afectat sau neafectat; l nosemoz`: albine vii; l ascosferoz`: faguri cu puiet [i larve moarte; l varooz`: albine vii, faguri cu puiet c`p`cit (de preferin]` cu celule de trântor); l intoxica]ii: albine moarte recent [i vii, faguri cu puiet mort, faguri cu miere [i polen. l

|n Europa, au fost semnalate focare de loca european` [i american`, existând riscul extinderii masive a acestora. Pentru a evita pierderile de familii de albine, prezent`m câteva informa]ii asupra prevenirii, recunoa[terii [i combaterii locii europene [i americane.

Loca european` prezint` o etiologie complex`. |n intestinul larvelor bolnave sau moarte, ca urmare a acestei maladii, a fost pus` \n eviden]` o flor` bacterian` multipl`, format` din Bacillus alvei, Cacillus orpheus, Bacteriumeurydice, Streptococcus pluton [i Streptococcus apis. Loca european` afecteaz` puietul nec`p`cit, \n general prim`vara, \naintea culesului de salcâm sau \n golurile de cules din timpul sezonului apicol. Boala apare \n familiile slabe, \mpachetate necorespunz`tor [i cu hran` insuficient` sau de slab` calitate. Infec]ia are loc pe cale bucal`, prin intermediul hranei administrate puietului de c`tre albinele-doici. Agen]ii patogeni introdu[i \n intestinul larvelor se \nmul]esc pe seama hranei existente \n acest segment [i elimin` toxine care se r`spândesc prin peretele intestinal \n tot organismul, provocând grave perturb`ri fiziologice [i, \n final, moartea lor. |n stupin`, boala poate fi transmis` prin trântori, furti[ag, inventar nedezinfectat etc. C`ldura din timpul verii, asociat` cu culesuri abundente, determin` o involu]ie treptat` a bolii, care poate duce \n final la vindec`ri spontane. Pentru prevenirea apari]iei locei europene, este necesar s` se ia urm`toarele m`suri: s` se evite contactul direct sau indirect cu stupinele infectate; s` nu se introduc` material biologic (albine, puiet) decât dup` controlul familiilor; s` se evite schimbul de faguri de la un stup la altul; s` se evite fagurii cu miere de origine necunoscut`; s` se \nlocuiasc` fagurii cât mai des posibil (topirea fagurilor vechi \n scopul re\nnoirii acestora o dat` la doi ani); s` se evite furti[agul; s` se dezinfecteze instrumentarul apicol dup` fiecare manipulare, iar stupii, anual; controlul [i lucr`rile de

Mai 2010 37


stupin` s` \nceap` cu familiile puternice [i s`n`toase, l`sându-le la urm` pe cele slabe sau bolnave. |n momentul declan[`rii bolii, familiile de albine afectate de loca european` se deosebesc cu dificultate de cele s`n`toase, deoarece aparent sunt la fel de active, iar matca depune ou` care \nlocuiesc larvele bolnave eliminate de albinele lucr`toare. Dup` o perioad` de timp, boala devine evident`, prin diminuarea popula]iei de albine [i prin faptul c` sunt afectate larvele tinere \n vârst` de 3-4 zile, care mor \nainte de a fi c`p`cite. Se remarc` faptul c` larvele bolnave devin nelini[tite, \[i schimb` pozi]ia normal` \n celul`, prezint` la \nceput o mare transparen]` a tegumentului, apoi devin galbene cu nuan]e din ce \n ce mai \nchise, pân` la maroniu. Pe parcurs se observ` o segmentare accentuat` a corpului [i o diminuare a tonusului muscular, pân` când larvele devin mici. Larvele bolnave eman` un miros caracteristic de acru sau de putrefac]ie. Con]inutul larvelor nu este filant [i nici nu ader` de pere]ii celulei. Pe fagure apare aspectul de puiet \mpr`[tiat.

Tehnica de combatere a focarelor de loca european` (valabil` [i \n cazul celor de loca american`) cuprinde \n mod cronologic urm`toarele m`suri: c ontrolul tuturor familiilor de albine \n vederea identific`rii familiilor bolnave, slabe [i a fagurilor cu mult puiet; l distrugerea familiilor bolnave slabe [i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile puternice; l unirea familiilor slabe; efectuarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stupin`; l transferarea familiilor, dup` dispari]ia simptomatologiei specifice bolii, \n stupi dezafecta]i; l dezinfec]ia stupilor care au ad`postit familii bolnave [i a anexelor acestora, imediat dup` transferarea familiilor. Victor V~T~MANU

l

Tratamentul medicamentos \n caz de loca european` poate fi realizat cu una dintre urm`toarele substan]e: - oxitetraciclin` (tetraciclin`): se prepar` 0,5-0,75 g la litrul de sirop; se fac 4-5 administr`ri a câte 250-500 ml sirop (\n func]ie de puterea familiei de albine [i gravitatea bolii) la interval de 4-5 zile; 38 Mai 2010

- locamicin (oxitetraciclin`): se administreaz` 2,5 g la 1 kilogram de zah`r pudr`; tratamentul const` \n pudrarea printre rame, peste albine, cu 80-100 g amestec, de trei ori, la interval de 3 zile [i de \nc` de dou` ori la interval de 5-7 zile. |n acela[i timp cu primele trei tratamente se pot efectua [i trei administr`ri de sirop (preparat dintr-un gram de locamicin la un litru de ap`) \n doze de 250 ml; - streptomicin`: se prepar` 0,5 g la litrul de sirop; se administreaz` circa 100 ml de sirop medicamentos pentru o ram` ocupat` de albine, la interval de 5-7 zile, pân` la dispari]ia semnelor clinice ale bolii. Loca american` are ca agent etiologic Baccilus larvae, care d` na[tere la spori când condi]iile de via]` sunt neprielnice. A[a dup` cum arat` Marian Bura [i Radu Trif, boala afecteaz` puietul c`p`cit dup` culesul la salcâm, atât la familiile slabe, cât [i la cele puternice. Loca american` este mai grav` decât cea european` [i nu se vindec` de la sine. Contaminarea se realizeaz` prin hr`nirea larvelor \n vârst` de 2-3 zile de c`tre albinele-doici contaminate. |n ziua a [asea de la ajungerea \n intestinul larvelor, sporii se multiplic` rapid [i provoac` \n decurs de 3-4 zile moartea acestora. |n tentativa lor de a \ndep`rta din celule cadavrele larvelor, albinele tinere se contamineaz` [i vehiculeaz` sporii la alte larve s`n`toase. |ntre familiile dintr-o stupin` boala se r`spânde[te prin trântori, albine hoa]e, ad`p`toare, unelte de lucru, miere [i cear`.

Diagnosticarea bolii \n fazele incipiente este greu de realizat. |n focar, loca american` se recunoa[te clinic dup` urm`toarele semne: puietul este dispus „\mpr`[tiat” pe fagure, celulele c`p`cite care con]in larve bolnave au capacelele \nfundate, de culoare mai \nchis` [i uneori perforate, moartea larvelor survine dup` c`p`cire, larvele moarte au o consisten]` vâscoas` [i filant`, miros de clei de tâmplarie \ ncins, ader` la pere]ii celulelor (\nainte [i dup` uscare), \n cazurile vechi \n celule se remarc` prezen]a cojilor uscate [i a butonilor cefalici. Combaterea bolii se face prin distrugerea familiilor slabe sau numai a fagurilor cu semne de boal` din familiile puternice. Tratamentul tuturor familiilor \n focar de loca american` se poate face cu oxitetraciclin` sau cu locamicin (preparate [i administrate ca [i pentru loca european`) sau prin administrarea de negamicin [i eritromicin`. Negamicinul, preparat câte 0,4 g la litrul de sirop, se administreaz` \n doze de 250 ml/familie, de dou` ori la interval de 3 zile, iar apoi de câte trei ori la interval de 7 zile. Eritromicina, preparat` câte 0,3 g la litrul de sirop, se distribuie câte 250-400 ml sirop/familie, de dou` ori la interval de 3 zile, iar apoi de \nc` trei ori la interval de 7 zile.


Fabrica de tractoare John Deere din Mannheim a s`rb`torit, în aprilie 2010, 50 de ani de la ie[irea de pe linia de asamblare a primelor tractoare John Deere Lanz verzi cu galben.

50 de ani de verde [i galben Noile tractoare John Deere Lanz de 28 CP 300 [i 36 CP 500 nu doar au pus cap`t erei Bulldogului Lanz dep`[it, ci au marcat începutul unei abord`ri cu totul noi asupra cerin]elor clien]ilor europeni [i a unei pove[ti de succes în produc]ie. Din aprilie 1960, fabrica John Deere Werke Mannheim (JGWM) a asamblat peste 1,335 milioane de vehicule, inclusiv câteva mii de înc`rc`toare cu ro]i [i pe [enile, pân` în 1983. Începând cu pu]in peste 5.000 de unit`]i pe an în prima parte a anilor ’60 [i motivat` de o cerere ridicat` de mecanizare în agricultur`, produc]ia de la Mannheim a crescut rapid la un vârf de 41.000 de unit`]i, în 1977. În urma schimb`rilor structurale de pe pie]ele agricole europene [i din întreaga lume, produc]ia de tractoare de la Mannheim a sc`zut în anii ’80 [i la începutul anilor ’90, ajungând la o limit` inferioar` de 21.200 de unit`]i în 1993. Datorit` unui design inovator, deschiderii pie]elor central [i est-europene [i a cre[terii cererii la nivel global, produc]ia din Mannheim [i-a revenit, atingând o limit` superioar` de 45.700 de tractoare în 2008. Începând o nou` er` în anii ’60, cu doar dou` modele de tractoare - 300 [i 500, având pu]ine caracteristici, ast`zi JDWM ofer` 29 de modele de baz`, de la 70 la peste 200 CP, cu o gam` larg` de op]iuni de transmisie, specifica]ii [i accesorii. Aceste tractoare sunt vândute în peste 80 de ]`ri din întreaga lume, cu

aproximativ 50% din produc]ie vândut` în Europa de Vest. Însumând dou` treimi din totalul produc]iei germane de tractoare, fabrica din Mannheim este cel mai mare produc`tor [i exportator de tractoare agricole din Germania din 1972 [i reprezint` cel mai important activ al John Deere în afara Americii de Nord. Pe durata a doar 10 genera]ii de tractoare, cota de pia]` a John Deere în Europa de Vest a crescut de 10 ori, ajungând la

aproape 19%, cu pozi]ii lider în Germania, Marea Britanie, Fran]a, Spania [i alte 10 ]`ri europene. Una dintre principalele contribu]ii la succesul tractoarelor Mannheim a fost cadrul modular de o]el, introdus la modelele din Seria 6000, în 1992. Acesta a permis clien]ilor s`-[i „proiecteze tractoare personalizate” [i a oferit un nou nivel de flexibilitate în procesul de fabrica]ie. Ast`zi, modelul cu care ne mândrim

este 200CP 7530E Premium, un tractor hibrid care produce pân` la 20 kW putere electric`, cu un generator care alimenteaz` componente precum ventilatorul de r`cire [i frâna de aer [i compresorii de aer condi]ionat. Acest lucru nu contribuie doar la salvarea resurselor de combustibil cu pân` la 13%, ci ofer` utilizatorului dou` prize electrice de 230 [i 400 V pentru unelte externe. Conceptul 7530E Premium a primit medalia de aur la Agritechnica 2007 [i multe alte premii interna]ionale pentru designul s`u orientat spre progres. În prezent, IPSO Agricultur` num`r` peste 180 de angaja]i, care î[i desfa[oar` activitatea în [apte centre regionale pentru distribu]ie de utilaje, piese de schimb [i service, respectiv: Mogo[oaia, Fete[ti, Craiova, Timi[oara, Oradea, Tg. Mure[ [i Filipe[ti, [i în patru puncte de lucru pentru vânzare piese de schimb, respectiv: Gala]i, Ulmeni, Alexandria [i Alba Iulia. Grupul Monnoyeur investe[te în România înc` din 1991 [i aceast` noua investi]ie în domeniul agriculturii nu va fi ultima. Sunt în curs de studiere [i alte proiecte destinate asigur`rii satisfac]iei clien]ilor [i care implic` planuri de recrutare [i de formare importante. Pentru a lucra bine, sunt necesare echipe bune, pentru a avea echipe bune trebuie desf`[urate programe de formare continu`, astfel ca fiecare angajat s` evolueze permanent. Mai 2010 39


Principalele facilit`]i oferite la achizi]ia de ma[ini agricole Din cauza reticen]elor pe care institu]iile bancare continu` s` le aib` vizavi de finan]area proiectelor din domeniul agriculturii, firmele produc`toare [i distribuitoare de tehnic` agricol` vin cu servicii financiare inovative, adaptate nevoilor diferite ale fermierilor, \n func]ie de specificul activit`]ii.

40 Mai 2010

Pachetele financiare propuse de firmele din domeniu sunt caracterizate prin avans [i perioade mari de rambursare, finan]are de 100% \n cazul investi]iilor prin Programul FEADR, bunurile achizi]ionate considerate drept garan]ii [i rate sezoniere \n func]ie de fluxul de bani al agricultorilor. „Avem o experien]` de doi ani \n a oferi solu]ii de finan]are care s` corespund` nevoilor fermierilor români. Propunem alegerea unor rate sezoniere, dac` vorbim de ferme agricole, sau trimestriale, \n cazul celor zootehnice, stabilite \n func]ie de cash flow-ul firmei”, a precizat dl Arnaud Van Strien, director general IPSO - Agricultura. |n sprijinul fermierilor, cu oferte avantajoase vine [i societetea Agrocomer] Holding SA, un important importator al m`rcilor de renume Claas, Amazone [i Lemken. „|n momentul de fa]`, colabor`m cu aproape toate societ`]ile de leasing din România, lucr`m cu dou` b`nci comerciale care finan]eaz` sectorul agricol [i avantajul este acela c` au un produs adaptat pentru fermieri, cu rate sezoniere, \n general dispuse dup` recolt`, [i dobânzi fixe. |n acest an, \mpreun` cu compania Claas, am reu[it s` venim cu o

ofert` avantajoas` ce const` \n acordarea de credite cu dobând` subven]ionat` la achizi]ia echipamentelor Claas. Subven]ionarea poate ajunge chiar [i pân` la 6%/an [i se acord` pe o perioad` de 4 ani”, a afirmat dna Andreea Voicu, referent economist la Agrocomer] Holding SA. Pentru investi]iile de modernizare a exploata]iilor agricole prin Programul FEADR, majoritatea firmelor nu cer avans, mai mult, finan]eaz` \n \ntregime proiectul. „Finan]`m 100% proiectele FEADR, dac` acestea sunt viabile. Nu este nici o problem` s` g`sim finan]are pentru un utilaj, \ns` condi]ia este ca proiectul s` fie viabil. De exemplu, nu putem finan]a un proiect pentru achizi]ia unui tractor de 300 CP pentru o ferm` de 50 de hectare. Este clar c` scopul este altul decât lucrarea terenurilor din exploata]ie”, a precizat directorul firmei IPSO - Agricultura. „Pentru proiectele finan]ate din fonduri europene (FEADR), avansul este zero. Fermierul nu mai aduce garan]ii suplimentare, deoarece garant`m noi pentru el. |n ceea ce prive[te dobânda, aceasta este variabil`, depinde de foarte multe lucruri, de exemplu, de banca comercial` cu care se lucreaz`, de


Fermierul face un contract cu firma noastr`, noi livr`m utilajul, iar ratele le pl`te[te \n produse agricole. Totodat`, noi mai acord`m o facilitate pentru clien]ii mai vechi c`rora le-am vândut tractoare. Ace[tia pot aduce utilaje mai vechi de cinci ani, noi le consider`m ca un avans

pentru achizi]ia altora noi, iar diferen]a o poate achita cum dore[te, \n produse sau bani”, a spus dl Aurel Dumitra[cu, pre[edintele Agriromex AD SA. |n ceea ce prive[te perioada de gra]ie, aceasta este acordat` \n func]ie de specificul proiectului finan]at. La IPSO,

perioada de rambursare este de pân` la 5 ani \n cazul tractoarelor [i 6 ani pentru combine. O alt` modalitate de fina]are oferit` de firme pentru achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole este leasingul. |n cazul echipamentelor agricole achizi]ionate de la IPSO, avansul trebuie s` fie de minimum 20%. O alt` solu]ie de finan]are propus` de firma Irum SRL, nou intrat` pe pia]a ma[inilor agricole, este achizi]ia de tehnic` agricol` prin „Programul Rabla” derulat intern de c`tre societate. „Ne-am propus s` venim \n ajutorul fermierilor, oferindule posibilitatea achizi]ion`rii tractoarelor pe care noi le producem, sub licen]` Belarus, printr-un program pe care noi l-am dezvoltat, asem`n`tor «Programului Rabla». Pre]ul tractoarelor variaz` \ntre 25.900 [i 29.900 de euro”, a afirmat dna Agnes Gottfert, reprezentantul firmei. Valtec Group lanseaz` o ofert` de pre] pentru tractoarele Valtec din seria A, cu puteri cuprinse \ntre 58 [i 102 CP. „Avem o ofert` de pre] care ]ine de condi]iile de plat`, ratele sunt fixe, lunare, pân` la o perioad` de 12 luni. Pre]urile la tractoare variaz` \ntre 17.000 [i 25.000 de euro”, a afirmat dl Narcis Some[f`lean, director general Valtec Group.

Mai 2010 41

Ana MUST~}EA

valoarea creditului, de vechimea societ`]ii sau situa]ia financiar` a acesteia. |n general, dobânda se situeaz` \ntre 7 [i 10%”, a declarat dl Florin Neac[u, director general adjunct NHR Agropartners SRL. Tadis Agro România ofer`, de asemenea, finan]are pentru achizi]ia ma[inilor agricole marca Case. „De doi ani lucr`m pentru a pune la punct o ofert` de finan]are complet`. A[adar, avem finan]are clasic`, prin leasing, \n condi]ii favorabile, [i finan]are special` pentru proiectele FEADR, unde oferim finan]are 100%, f`r` avans sau alte garan]ii. De asemenea, avem un produs financiar specific pentru proiectele depuse pe M`sura 312, dedicat` noilor firme. Am simplificat foarte mult cererea de finan]are, iar r`spunsul, dar [i finan]area sunt rezolvate \n mod rapid”, a afirmat dl Jacques Nizou, pre[edinte Tadis Agro România. Pentru a sprijini [i mai mult agricultorii s` investeasc` \n tehnic` agricol` performant`, unele societ`]i lanseaz` varianta achit`rii ratelor \n produse agricole. „|ncepând din acest an, pe lâng` modalit`]ile clasice de vânzare - cash, fonduri structurale, leasing -, am introdus [i vânzarea prin produse agricole.


|n luna mai a.c., firma Austro Diesel, importator general al ma[inilor agricole marca Massey Ferguson, a organizat un turneu de promovare a transmisiilor MF. Demonstra]iile au \nceput \n data de 5 mai, la exploata]ia societ`]ii Agroconex din Constan]a, dup` care au continuat \n Craiova, Bra[ov, Miercurea Ciuc, Timi[oara [i Oradea.

Ana MUST~}EA

Performan]` ob]inut` cu transmisiile Massey Fergurson Transmisiile prezentate \n acest turneu au fost Dyna-4 la tractoarele MF din seria 5400, Dyna-6 la cele din seria 6400 [i transmisia Dyna-VT la tractoarele MF din seria 8600. „Aceste transmisii nu sunt o noutate pe pia]`, \ns` nu sunt foarte cunoscute la noi \n ]ar`. |n acest turneu \ncerc`m s` le promov`m [i s` prezent`m avantajele care se ob]in fa]` de cele prezentate de celelalte m`rci existente pe pia]`”, a preciazat dl Alexandru {erb`nescu, directorul de vânz`ri pentru România al Austro Diesel. |ntrebat de acestea, dl {erb`nescu a afirmat c`, \n principal, avantajele sunt ob]inute prin schimbarea treptelor \n sarcin` de pe aceea[i manet` cu inversorul de sens. „Dyna-4 este o transmisie folosit` pe tractoarele MF din seria 5400 (80-145 CP), are patru trepte de reductor [i o cutie de viteze cu 4 trepte. Specific seriei 5400, dotat` cu motoare common rail, este activarea suplimentului de putere Power Boost atunci când tractorul se afl` \n treapta a III-a de reductor [i la o vitez` mai mare de 7 km/h”, a afirmat dl Alexandru {erb`nescu, directorul de vânz`ri pentru România al Austro Diesel. |n ceea ce prive[te Dyna-6, aceasta este o transmisie semi-power shift, cu acela[i avantaje ob]inute ca [i la Dyna-4, numai c` aici cutia de viteze are 6 trepte. 42 Mai 2010

Tehnologia de transmisie f`r` trepte Noutatea prezentat` \n cadrul turneului a fost tractorul Massey Ferguson din seria 8600 (340 CP nominal), dotat cu transmisie f`r` trepte Dyna-VT. „Acest tractor, cu transmisie de schimbare continu` a vitezelor f`r` trepte, propune un consum de motorin` mai mic cu aproximativ 20% decât oricare tractor existent pe pia]` \n acest moment. Aceast` performan]` a fost verificat` de firma Profi din Germania”, a afirmat. dl {erb`nescu. Totodat`, reducerea consumului de combustibil se ob]ine [i datorit` utiliz`rii tehnologiei SCR de reducere catalitic` selectiv` a noxelor din gazele de e[apament, existent` la motoarele Tier IV. „Acest motor folose[te un catalizator, iar noxele emise sunt amestecate cu o solu]ie de uree (AdBlue). Este un motor

simplu, f`r` recircularea gazelor arse \n capul pistonului. Datorit` acestui lucru, consumul de combustibil [i uzura motorului scad foarte mult. Mai exact, consumul de motorin` se reduce cu 16%, iar la aceast` pondere, prin folosirea eficient` a motorului, se mai adaug` o sc`dere de 4%. Un alt lucru important este acela c` la seria de tractoare MF 8600 s-a introdus sistemul DTM, de management al motorului [i transmisiei”. |n \ncheiere, directorul de vânz`ri pentru România a afirmat c` \n urma demonstra]iilor f`cute semnalul primit de la fermieri a fost unul foarte bun, deoarece tractoarele prezentate aduc un plus de eficien]` lucr`rilor, cu un consum redus de motorin`. La demonstra]ii, tractorul MF 8690 a fost echipat [i cu un sistem de ghidare prin GPS marca Topcon.

www.euro-ferma.ro


Fermieri, venim la voi!

Ionu] V|N~TORU

Sub sloganul „Fermieri, venim la voi!”, pe parcursul a dou` luni - aprilie [i mai, Romcontract BISO a \ntreprins o campanie de popularizare a produselor pe care le comercializeaz` \n mai multe jude]e ale ]`rii. „Caravana Prim`verii”, cum a fost intitulat` ac]iunea celor de la BISO, a avut ca punct de plecare jude]ul Olt, acoperind apoi jude]ele Teleorman, Giurgiu, Dâmbovi]a, Prahova, Ialomi]a, C`l`ra[i, Constan]a, Gala]i, Bac`u [i Neam].

44 Mai 2010

Caravana, compus` din 11 utilaje, a sus]inut pe parcursul celor dou` luni nu mai pu]in de 16 prezent`ri [i demonstra]ii practice, loca]iile alese pentru \ntâlnirile cu fermierii fiind: Potcoava [i Mih`ie[ti, \n jude]ul Olt; Dr`g`ne[ti-Vla[ca, \n Teleorman; Buc[ani, \n Giurgiu; {elaru, \n Dâmbovi]a; Ciorani, \n Prahova; Ciochina, \n Ialomi]a; Lehliu, Olteni]a, Vâlcelele, Borcea, \n C`l`ra[i; Topraisar [i Crucea, \n Constan]a; Slobozia Conachi, \n Gala]i; S`scut, \n Bac`u; Roman, \n Neam]. Fermierii invita]i au avut ocazia s` vad` la lucru [i s` testeze ma[inile [i utilajele din portofoliul BISO. Gama de produse cu care a pornit la drum BISO a fost compus` din dou` combine New Holland - CX 8080 [i TC 5070; trei tractoare New Holland - T8020, T7040 [i T6070; un tractor Case Maxxum 140 [i o ma[in` de erbicidat Miller Nitro N2XP. Combinele au fost echipate cu hedere BISO VX750 [i VX525, tractoarele au lucrat \n tandem cu o remorc`, o grap` cu discuri, un combinator [i un plug reversibil. Combina New Holland CX 8080 este echipat` cu un motor Iveco Common

Rail de 8.700 cmc, ce dezvolt` o putere maxim` de 394 cai, la 2.100 rpm [i un rezervor de combustibil de 1.000 de litri. Transmisia este de tip hidrostatic. cu 4 trepte fa]`/spate, viteza maxim` de deplasare poate ajunge la 30 km/h. CX 8080 dispune de 6 c`i[ori [i o suprafa]` de separare de 5,93 mp, tura] ia b`t`torului poate fi reglat` electric din cabin` [i este afi[at` pe monitorul IntelliViewTM din cabin`. Cabina are vedere panoramic`, scaun Deluxe cu suspensie pneumatic`, aer condi]


ionat. Aceast` combin` dispune de sistemele de separare Multi-ThreshTM [i Strow FlowTM. Bunc`rul de boabe are o capacitate de 10.500 de litri, senzor nivel boabe \n bunc`r, clapet` pentru recoltare probe, capacitatea de desc`rcare a bunc`rului este de 110 l/ min. Pe timpul prezent`rilor [i testelor \ mpreun` cu fermierii, combina NH CX 8080 a fost echipat` cu un heder BISO Highline VX750 Crop Ranger, cu extensie de rapi]` inclus`. Hederul VX750 are o l`]ime de lucru de 7,5 metri, dispune de reglaj automat \n plan orizontal [i control al \n`l]imii de t`iere, despic`tor de lan stânga/dreapta pliabil la 90 de grade, ajustare continu` a tura]iei rabatorului sincronizat` cu viteza de \naintare. Cea de-a doua combin` din caravan`, New Holland TC 5070, are \n echipare un motor New Holland NEF 6.800 cmc de 207 CP, la 2.100 rpm, bunc`rul de boabe cu clapet` pentru recoltare de probe are o capacitate de 6.000 de litri, iar capacitatea de desc`rcare este de 72 l/min. TC 5070 este o combin` cu 5 c`i[ori [i o suprafa]` de separare de 5 mp, transmisia este una hidrostatic` cu 5 trepte. Cabina dispune de aer condi]ionat, manet` multifunc]ional`, monitor de performan]e [i control de pierderi. Hederul de pe TC 5070 a fost unul de

www.euro-ferma.ro

la BISO, respectiv Trendline VX525, cu extensie de rapi]` inclus`. Vârful de gam` dintre tractoarele prezente la demonstra]ii a fost tractorul New Holland T8020. NH T8020 dezvolt` o putere maxim` de 281 cai, la 2.000 rpm cu ajutorul motorului de 8.300 cmc, cu 4 supape pe cilindru. Sistemul de alimentare este cu pomp` de \nalt` presiune Common Rail, transmisia este Ultra-CommandTM Full PowerShift, ceea ce-i confer` tractorului o u[urin]` deosebit` \n exploatare. NH T8020 a

tractat o remorc` BISO VX630, cu un volum de 30 mc [i o capacitate de 22 de tone. Pentru discuire s-a folosit o grap` cu discuri de 4 metri, Orkan 400. Grapa este una purtat`, cu discuri stelate cu diametrul de 610 mm, fiecare disc este cu prindere independent` de cadru, cu pretensionare prin arc. Pe toat` l`]imea

de lucru sunt disponibili t`v`lugi; aceast` grap` dispune de posibilitate de pliere hidraulic` pentru pozi]ia de transport, puterea necesar` a tractorului pentru acest utilaj este de 180 CP, de aceea a fost ales pentru demonstra]ii un tractor New Holland T7040. cu o putere maxim` de 200 CP, la 2.000 rpm. Tractorul New Holland T7040 are cutie de viteze Full Powershift [i \ndepline[te normele de poluare Tier III. Celelalte dou` tractoare, responsabile cu aratul [i preg`tirea patului germinativ, au fost Case Maxxum 140 [i New Holland T6070. Amândou` dezvolt` o putere de 141 de cai. Tractorul Case Maxxum 140 a fost echipat cu un plug reversibil cu 4 trupi]e de la BISO, iar la tractorul New Holland T6070 a fost ata[at un combinator pentru preg`tirea patului germinativ, cu o l`]ime de lucru de 4 metri. Din gama ma[inilor de erbicidat autopropulsate de la Miller am avut la demonstra]ii modelul Miller Nitro N2XP. Modelul Nitro N2XP are rampe de 28 de metri, este prev`zut cu un bazin de 3.850 de litri, transmisie hidrostatic` pe fiecare roat` \n parte, vitez` de lucru 40-45 km/h, toate aceste conducând la o productivitate de 350 ha/zi. Ma[ina este propulsat` de un motor Cummins de 6,7 litri, cu 215 CP. „Caravana Prim`verii” a fost un prilej pentru un schimb de informa]ii [i idei \ntre speciali[tii firmei BISO [i fermieri. Fermierii [i-au putut forma o opinie cu privire la ma[inile [i utilajele pe care le-au v`zut \n plin` ac]iune, au primit consultan]` punctual \n func]ie de necesit`]ile [i posibilit`]ile fiec`ruia.

Mai 2010 45


Tehnica agricol` prezentat` la RomAgroTec 2010 |n perioada 22-26 aprilie a.c., \n apropierea localit`]ii Lilieci, din jude]ul Ialomi]a, s-a desf`[urat cea de-a VII-a edi]ie a Expozi]iei Interna]ionale de Agricultur` [i Utilaje Agricole RomAgroTec. Pe parcursul celor cinci zile ale târgului, agricultorii au putut vedea ultimele nout`]i \n materie de tehnic` agricol` [i s-au putut informa despre posibilit`]ile de finan]are propuse de firmele din domeniu. Potrivit dlui Mihai Iva[cu, directorul de marketing al Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Ma[ini Agricole din România (APIMAR), num`rul firmelor expozante a crescut cu 8%, comparativ cu cel \nregistrat la edi]ia precedent`, iar nivelul de interes al vizitatorilor RomAgroTec 2010 a fost, de asemenea, \n cre[tere. Evenimentul a fost organizat de APIMAR \mpreun` cu contractantul general Carre Promotion. 46 Mai 2010

{i ce dac` ve[nicia s-a n`scut la sat!... „Periodic, ni se spune cât de important` este agricultura pentru via]a României. Periodic, satul românesc devine Ana lui Vasile - fata cu avere, pentru care se b`tea Ion cu rivalul s`u. {i din lupta aceasta \nver[unat` pentru c`p`tuire, satul nostru are aceea[i soart` trist` ca [i Ana. Numai c` ]`ranii de ast`zi tr`iesc periodic finalul din romanul lui Rebreanu. «Periodic»... greu cuvânt atunci când ai \nv`]at c` dup` el vine ceva [i mai greu, c` schimbarea \n bine este o utopie, c` acei oameni care hot`r`sc pentru tine cred c` merele cresc \n vitrine. Iar tu, ]`ranul cu mâini aspre [i fa]a ars` de soare, e[ti umilit, a[a cum au fost to]i str`mo[ii t`i. Pentru c` ai avut ghinionul s` te na[ti, nu \ntr-o ]ar` f`r` memorie, ci \ntr-una arogant` [i f`r` respect. |ntr-un loc \n care puternicii zilei nu descoper` mira]i c` «ve[nicia s-a n`scut la sat», ci exclam` batjocoritor: «{i ce dac` ve[nicia s-a n`scut la sat!». |n alte vremuri, oricât de asuprit ar fi fost ]`ranul român, sufletul lui [i cel al satului românesc erau intacte [i mândre. |n curând (c`ci timpul trece repede), ]`ranul român va fi iar`[i convins s`-[i vând` urma de suflet, de c`tre un zâmbet pref`cut, de o promisiune mincinoas` \mbr`cat` \n haina adev`rului visat, de

falsa impresie c` suntem cu to]ii con[tien]i [i mândri de r`d`cinile [i valorile noastre. {i apoi... apoi ne vom sim]i iar`[i ca [i când Dumnezeu s-ar fi sp`lat pe picioare [i ar fi aruncat apa murdar` peste noi... Sap`, frate, sap`, sap` / Pân` dai de stele-n ap`... Pân` atunci, nu ne r`mâne decât s` sper`m c` Moromete se va scutura de f`]arnici, c` vom ajunge s` facem plimb`ri de pl`cere \n satul românesc [i c`, mai ales, copiii de ]`rani nu vor mai parcurge kilometri s` ajung` la [coal` sau la dispensar... Pe scurt, nu vor fi dezavantaja]i doar pentru c` s-au n`scut \n alt loc. Personal, a[tept momentul când satul românesc va fi ca o adiere de iarb` proasp`t cosit`. {i sper. |nc`... Pentru c` ve[nicia s-a n`scut la sat. Iar asta este important. {i este esen]a noastr`. A tuturor”, apreciaz` doamna Elena Neac[u, director general Carre Promotion, contractantul general al târgului RomAgroTec. Ca \n fiecare an, expozi]ia a fost inaugurat` de Monika Puiu, pre[edinte APIMAR la acea dat`, al`turi de oficialit`]i din ]ar` [i str`in`tate, printre care \i amintim pe dl Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR, [i ambasadorul Austriei la Bucure[ti. Dl R`dulescu a vorbit despre reducerea accizei la motorin`, la 21 de euro/1.000 de litri, act normativ care,

www.euro-ferma.ro


www.euro-ferma.ro


de altfel, a fost aprobat la sfâr[itul lunii aprilie. Potrivit acestei hot`râri, agricultorii români vor beneficia de reducere pân` la 31 decembrie 2012. |n ceea ce prive[te sectorul zootehnic, Adrian R`dulescu a afirmat c` sunt probleme legate de \ntârzierea acord`rii sprijinului pe cap de animal care, cel mai probabil, va fi virat \n trimestrele III [i IV ale acestui an. O veste bun` pentru agricultori a fost aceea c` pl`]ile pe suprafa]` vor fi finalizate la sfâr[itul lunii mai, cu o lun` mai devreme decât termentul stabilit cu Uniunea European`. „|n momentul de fa]`, 80% din fermieri au primit subven]iile pe suprafa]`. Avem banii necesari pentru a finaliza \n totalitate pl`]ile, \ns` avem câteva probleme tehnice pe care le \ntâmpin`m, [i m` refer aici la sistemul IT.” Tot \n deschidere, secretarul de stat a anun]at c` se lucreaz` la modificarea Legii 381/2002 privind acordarea desp`gubirilor \n caz de calamit`]i naturale \n agricultur`, pentru a o face aplicabil`, [i c` M`sura 312, care sprijin` crearea [i dezvoltarea de micro\ntreprinderi, va dispune de o suplimentare de fonduri. Al]i vorbitori la RomAgroTec au fost Culi]` T`râ]`, parlamentar [i administrator al TCE 3 Brazi, Matei Viorel, pre[edinte FNPAR, [i Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR.

Demonstra]ii practice |n cadrul târgului RomAgroTec au fost organizate demonstra]ii practice cu ma[ini [i utilaje agricole, fapt care le-a permis fermierilor s` vad` modul \n care acestea se comport` la lucru, \n câmp. IPSO Agricultura a prezentat câteva modele de tractoare John Deere: JD 5070, echipat cu sem`n`toarea de p`ioase Kuhn, modelul Premia, de 3 m; JD 5090 M, cu un combinator Strom; JD 8345, dotat cu sistem GPS [i \n agregat cu un cultivator marca Kuhn, combina John Deere W 650, cu heder de 5,2 m, [i un \nc`rc`tor telescopic marca Manitou. Tadis Agro a f`cut demonstra]ii practice cu combinele Case echipate cu sistemul axial-flow, iar Austro Diesel a prezentat tractorul Massey Ferguson modelul 5445, dotat cu sistem de ghidare prin GPS marca Topcon. |n câmp, au mai putut fi v`zute ma[ini agricole produse [i comercializate de MAT Craiova: modelul MAT 8100 Plus [i tractoare marca Kioti. 48 Mai 2010

Florin Neac[u, director general adjunct New Holland România Agropartners SRL „La aceast` edi]ie a RomAgroTec 2010, am hot`rât s` avem trei standuri separate cu utilajele pe care le prezent`m \n România, [i anume: New Holland, Steyr [i JCB. La standul NHR Agropartners am expus tractoare New Holland, de la 95 CP pân` la 350 CP. La târg, vroiam s` aducem un tractor NH de 400 CP, dar, din p`cate, nu am mai reu[it. Pe partea de combine, avem modele din gama mic` de putere, TC 5070, dar [i din cea mare, CX 8090, cu motor de aproape 400 CP [i heder de 7,3 m Varifeed (pozi]ie variabil` a cu]itului). Ultimul model de combin` are o capacitate a bunc`rului de circa 10 tone [i un separator rotativ ce permite \nceperea lucrului mai devreme cu o or` datorit` separ`rii for]ate a paielor la \nalte performan]e. Datorit` acestui separator, timpul de recoltat se m`re[te, câ[tigând astfel câteva zeci de hectare lucrate pe zi. Din gama utilajelor, ca noutate, am adus o serie de utilaje de la firma Quivogne din Fran]a. Avem grape cu discuri simple pentru tractoare de 150 CP [i grape de 5-6 m cu t`v`lugi, precum [i un agregat performant compus dintr-o grap` cu discuri [i d`l]i de subsolier. Un utilaj interesant este Tine Master, care taie resturile vegetale, afâneaz`, m`run]e[te [i niveleaz` solul dintr-o singur` trecere. Pentru situa]ia \n care se practic` sem`n`tul \n teren semipreg`tit sau nepreg`tit avem sem`n`toarea de la firma Pottinger, modelul Terasem, \ntr-o nou` versiune. Utilajul este echipat cu dou`

rânduri de discuri \nclinate, a c`ror ap`sare pe sol se poate regla hidraulic din cabina tractorului, \n func]ie de condi]iile de sol, [i dispune de un rând de ro]i ce preseaz` solul dup` ce a fost realizat` t`ierea resturilor vegetale, iar \n partea din spate este montat` sec]iunea propriu-zis` pentru sem`nat, care este total independent` de restul ma[inii, fapt ce permite men]inerea uniformit`]ii adâncimii de sem`nat. Fiecare br`zdar de sem`nat are o roat` de tasare ce regleaz` adâncimea de lucru, ob]inându-se astfel o uniformitate a culturii. Un alt lucru important este faptul c` la aceast` sem`n`toare exist` dou` tipuri de distribuitoare de semin]e ce permit reglarea dozei de la cele mai mici semin]e, de exemplu cum sunt cele de rapi]`, pân` la cele mai mari, \n cazul boabelor de porumb. De la firma Matermacc, avem o sem`n`toare de plante pr`[itoare cu fertilizare. Alte utilaje pe care le-am adus sunt o grap` cu discuri [i un combinator Syncro, care poate fi folosit atât la dezmiri[tit, cât [i la preg`tirea patului germinativ. Ambele utilaje sunt produse de firma Pottinger. De la Bogballe, am adus echipamente de fertilizare dotate cu sistem de control al normei de \ngr`[`mânt la hectar, ce asigur` o precizie foarte bun` [i o calitate excep]ional` a opera]iei. |n standul Steyr, avem tractoare de la 80 pân` la 225 CP, iar cele din gama mare de putere au transmisie automat` (f`r` trepte). De asemenea, avem o gam` larg` de ma[ini pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, marca Hardi (Danemarca).

www.euro-ferma.ro


Prezent`m o ma[in` purtat`, cu rezervor de 600 l [i ramp` de 12 m, precum [i o ma[in` tractat`, cu rezervor de 1.500 l, pentru vii [i livezi. |n stand avem ma[ina pentru tratamente fitosanitare Hardi Commander, care are rezervor de 4.400 l [i ramp` de 24 de metri. Aceste ma[ini sunt dotate cu calculator, ce permite reglarea cu precizie a dozei de solu]ie la hectar [i \nchiderea anumitor segmente ale rampei când se lucreaz` la marginea tarlalei. |n afar` de controlul electronic, Hardi Commander este dotat cu dou` rotoare, ce creeaz` o cortin` de aer, ce dirijeaz` jetul de solu]ie foarte precis pe plante [i permite lucrul chiar dac` vântul are o vitez` de 8 m/s. Avantajele ob]inute cu aceast` ma[in` sunt: productivitate crescut`, dirijare precis` a solu]iei chimice, economie atât de ap`, cât [i de substan]e chimice, vitez` mare de deplasare. La standul JCB, am adus dou` \nc`rc`toare cu bra] telescopic, cu capacitate maxim` de 4,5 tone [i lungimea bra]ului de 7 m, echipate cu furc` pentru balo]i, cup` pentru cereale [i cle[te pentru balo]i cilindrici. De asemenea, mai avem un robot articulat pentru lucrul \n spa]ii \nguste [i un tractor JCB de 260 CP cu transmisie automat`.”

interior al cabinei. Cea mai mare putere nominal` ob]inut` la tractoarele din acest` serie este de 345 CP. Pe partea de combine, avem modelele John Deere 1475 [i 1470, care \nlocuiesc seria 50, fabricate \n Brazilia [i care dispun de multe \mbun`]iri. Pe partea de utilaje, introducem utilaje de preg`tire a solului de la firma Strom, remorci de transport [i vidanje de la firma Pichon. Pe partea de piese de schimb, oferim toate piesele necesare, nu doar pentru ma[inile agricole marca John Deere.”

Mihai Flucs`, departament marketing Agrocomer] Holding SA

Arnaud Van Strien, director general IPSO - Agricultura „Ca noutate, la aceast` edi]ie a RomAgroTec, prezent`m tractoarele John Deere din seria mic` de putere 5M, de la 70 pân` la 100 CP. |n aceast` serie avem patru modele, fabricate \n Germania, care \nlocuiesc vechea serie 5020, care a fost comercializat` pân` la \nceputul acestui an. Din gama mare de putere, prezent`m tractoarele JD 8R, la care au fost aduse \ mbun`t`]iri atât la motor, cât [i la designul 50 Mai 2010

„|n acest an, am adus ca noutate combina Claas Lexion 600, cu heder de 10 metri. Firma Claas lucreaz` la o alt` combin`, aflat` \n fabrica]ie, care are hederul de 12 m. La târg am mai adus tractoare de la 100 CP, din gama Claas Axos, pân` la 500 CP, din gama Xerion, lansat` \n acest an. Cu tractorul din gama mare de putere vom face demonstra]ii practice \n mai multe exploata]ii din ]ar`. De la firma Lemken, am adus un compactor rabatabil, iar de la Amazone avem dou` utilaje mari pentru prelucrarea solului, modelele Cirrus [i Centaur, ambele de 6 m l`]ime. Orice client care a achizi]ionat \n perioada 2009-2010 ma[ini agricole marca Claas \n valoare de minimum 30.000 de euro are posibilitatea de a participa la o tragere la sor]i, unde premiul cel mare va fi un tractor Claas Axos, premiul II va fi un voucher

\n valoare de 2.000 de euro pentru piese de schimb marca Claas, iar premiul III va consta tot \ntr-un voucher pentru piese Claas, \ns` \n valoare de 1.000 de euro.”

Jacques Nizou, pre[edinte Tadis Agro România „|n fiecare an venim cu nout`]i, iar la târgul RomAgroTec 2010 prezent`m cea mai mare combin` Case IH 9120 cu sistem axial-flow [i mas` de 9 m. Combina mai dispune de un sistem clearfield ce ne permite s` recolt`m bine chiar [i \n cultur` c`zut`. Noi insist`m pe demonstra]ii practice cu sistemul axial-flow, deoarece de 20 de ani Case produce acest sistem, iar avantajele care se ob]in sunt multiple: costuri de \ntre]inere mici, fiabilitate, productivitate mare etc. Recomand`m aceast` combin` pentru produc`torii de material semincer, deoarece procentul de boabe sparte este mult mai mic fa]` de cel \nregistrat de celelalte combine existente pe pia]`. Un lucru de care ne bucur`m este acela c`, o dat` cu intarea României \n UE, am fost inclu[i pe lista firmelor care pot vinde fermierilor care beneficieaz` de finan]are european`. |nainte de integrare, m`rcile americane nu beneficiau de aceast` facilitate [i \n acea perioad` am fost mai mult spectatori pe pia]`. Acum lucrurile s-au schimbat.

www.euro-ferma.ro


[i opera]ia de sem`nat, la un consum de combustibil de pân` la 20 l/ha. La toate produsele noastre asigur`m service, iar operatorii no[tri sunt instrui]i la firmele produc`toare. Suntem importatori pentru 23 de firme din Europa [i distribuitori pentru toate firmele produc`toare de tehnic` agricol` din România. |n privin]a re]elei de distribu]ie, avem sedii de la Boto[ani pân` la Severin, dar nu suntem prezen]i \n partea de vest a ]`rii, urmând ca pe viitor s` ne deschidem reprezentan]` [i \n aceast` zon`.”

|n stand mai avem tractoare Case IH, de la 60 pân` la 600 CP. Cele mari sunt achizi]ionate de firme agricole importante, cum este InterAgro, unde de altfel am vândut 11 buc`]i. |n ultimul timp, interesul pentru tractoarele din gama mare de putere a crescut, deoarece exploata]iile din România au dimensiunile ideale pentru a folosi astfel de ma[ini. Principalele avantaje ob]inute sunt economie de combustibil, timp [i for]` de munc`. |n sectorul agricol, nevoia de personal a devenit critic`. Pe de o parte, trebuie s` investe[ti \n tehnologie performant`, iar pe de cealalt` parte, \n operatori care s` [tie cum se manipuleaz` [i se \ntre]in aceste ma[ini.|n acest an, introducem pe pia]` tractoarele Case IH Puma CVX cu transmisie variabil`. Pe viitor, ne vom dubla echipa de vânzare [i avem de gând s` deschidem opt baze complete, ce vor cuprinde prezentare de utilaje, service [i piese de schimb. |n privin]a târgului, am observat c` fermierii sunt mai interesa]i s` realizeze investi]ii, s` cumpere tehnic` performant`”,

www.euro-ferma.ro

Ciprian P`tra[cu, reprezentant Tornum SRL

Aurel Dumitra[cu, pre[edinte Agriromex AD SA „Cea de-a [aptea edi]ie a târgului de ma[ini [i utilaje agricole RomAgroTec 2010 este mai bine organizat`, iar num`rul expozan]ilor [i al vizitatorilor pare s` fie unul mai mare. Fermierii sunt din ce \n ce mai interesa]i de tehnica agricol` nou`. Un lucru care m-a bucurat a fost vizita unui grup de liceeni din localitatea Ianca, viitori agricultori. |n sectorul agricol este o mare problem` s` g`se[ti oameni specializa]i. Noi expunem utilaje de ultim` or`, dar instruirea las` de dorit \n [coli. Ca s` revenim, noutatea pe care o prezent`m anul acesta este noua gam` de tractoare Deutz-Fahr \mbun`t`]it`, seria L. Cel mai mare tractor pe care \l avem \n târg are 275 CP. O alt` noutate adus` la RomAgroTec este un toc`tor de resturi vegetale fabricat \n Danemarca, cu l`]imi de lucru de la 3 pân` la 10 m, care func]ioneaz` f`r` a utiliza priza de la tractor. Sunt cereri pentru acest utilaj deoarece fermierul caut` s` fac` economie de combustibil [i printr-o singur` trecere cu toc`torul de resturi vegetale rezolv` problema. Noi am prezentat [i am f`cut demonstra]ii la ferma noastr` cu utilaje care implic` lucr`ri minime ale solului. Folosind tehnologia de la Agrisem (Fran]a), \n dou` treceri se pot realiza preg`tirea terenului

„Târgul RomAgroTec pare mai slab decât edi]ia precedent` pentru c` num`rul de contacte realizate pân` la aceast` dat` este \njum`t`]it [i doar 20% din cei interesa]i pot fi poten]iali clien]i. Totodat`, dac` anul trecut participau mai multe firme produc`toare de silozuri, \n acest an, pe acest segment, sunt doar patru. Firma Tornum Ab are mul]i ani de experien]` \n fabricarea [i furnizarea sistemelor complete de gestionare a semin]elor pentru industriile agricol` [i cerealier`. Oferim usc`toare, silozuri [i r`citoare de semin]e. Un proiect implementat \n acest an a fost construc]ia unui siloz cu capacitate de 1.500 tone \n regiunea Moldovei. Alte proiecte pe care avem speran]e c` le vom contracta \n acest an, dar le vom implementa \n 2011, se refer` la dou` construc]ii mari de silozuri, unul de 6.000 de tone, iar cel`lalt de 23.000 de tone. De asemenea, avem mai multe proiecte pe FEADR aprobate \n 2008 [i cu termen de finalizare \n doi ani, \ns` mul]i fermieri cu care am vorbit nu dispun de resurse financiare ca s` \nceap` investi]ia [i partea cea mai grea este aceea c` b`ncile comerciale nu sunt deschise pentru sectorul agricol. De la an la an, partea de cofinan]are ce revine beneficiarului este mai mare, deoarece procentul fondurilor nerambursabile scade [i, \n aceste condi]ii, proiectele mari nu mai pot fi realizate. |nainte ca un proiect s` fie implementat, partea de informare [i documentare poate dura chiar [i un an [i jum`tate.” Mai 2010 51


Dâmbovi]a, Prahova [i Ialomi]a. Amintesc câteva dintre societ`]ile care au g`zduit aceste demonstra]ii: SC Danistar Serv SRL (Dâmbovi]a), SC Fana SRL (Ciorani); IF Stoian Ionu] (Lehliu).”

Elena Manolescu, director Divizia Agricultur` Grup Romet SA

Narcis Some[f`lean, director general Valtec Group „La târg am venit cu noile tractoare Valtec, seria A, care, pe lâng` faptul c` sunt concepute pe baza unor studii de pia]` pe un grup de fermieri-]int`, sunt foarte u[or de utilizat [i \ntre]inut, pretabile fermelor de pân` la 200 de hectare. |n aceast` serie avem [ase modele, cu puteri cuprinse \ntre 58 [i 102 CP, iar pre]urile variaz` de la 17.000 pân` la 25.000 de euro. |n stand prezent`m dou` modele de tractoare, A 80 (75CP) [i A 110 (102 CP). Vizitatorii au r`spuns pozitiv prezen]ei produselor \n standul nostru, au fost impresiona]i c` putem s` ad`ug`m parcului de distribuitori din România o marc` româneasc`, marca Valtec, pe care dorim s-o dezvolt`m \n continuare [i care sper`m s` devin` pentru fermieri un partener de succes. Important este faptul c` aceste tractoare pot fi achizi]ionate [i prin Programul Rabla. Dac` vom reu[i s` vindem 60 de tractoare Valtec din seria A prin acest program, ne vom declara mul]umi]i. Tractoarele vor fi distribuite la nivel na]ional, asigurând atât service-ul, cât [i livrarea pieselor de schimb. Dup` cum [ti]i, distribuim \n continuare tractoare marca Valtra, iar vânz`rile din acest an par s` fie mult mai bune decât cele \nregistrate \n 2009.” 52 Mai 2010

Paul {erban, manager vânz`ri Romcontract SRL „Suntem prezen]i la târg pentru a informa fermierii despre ofertele pe care noi le avem. Astfel, pân` la 22 mai a.c oferim combina New Holland TC 5070 cu heder Biso pentru rapi]` [i sorg la un pre] de 10.000 de euro. De asemenea, la achizi]ia extensiilor de rapi]` oferim o reducere de 5%. Oferta este valabil` pentru tot anul 2010. |n aceast` perioad`, ne deplas`m cu mai multe utilaje \n Oltenia [i Moldova, pentru a face demonsta]ii practice \n diferite ferme agricole. «Caravana Prim`verii», a[a cum am denumit-o, cuprinde urm`toarele tractoare [i utileje: tractor NH T 5050 (100 CP), tractor NH T6070 (141 CP) echipat cu o remorc` VX 635; tractor Case MXM (141 CP) echipat cu un combinator Farmet K 300 M; combin` NH TC 5070 cu heder Biso de 5,25 m; combin` NH CX 8080 echipat` cu un heder Biso de 7,5 m; tractor Case Puma [i o ma[in` de erbicidat autopropulsat` marca Miller. Caravana a avut un real succes, deoarece fermierii au putut vedea cum se comport` aceste utilaje \n lucru. Extensiile de rapi]` s-au vândut foarte bine \n jude]ele

„|n ultimii ani, ne-am axat pe producerea sistemelor de irigat, motiv pentru care le-am dezvoltat [i am \ncercat s` acoperim pia]a, având mari speran]e \n fondurile structurale. Din nefericire, blocajul bancar a f`cut ca s` existe mai pu]ine proiecte puse \n oper`. La RomAgroTec 2010, ca \n fiecare an, ne prezent`m cu toat` gama de sisteme de irigat, \ncepând de la picurare, pentru micii produc`tori, pân` la sisteme cu rampe [i pivo]i. Sistemele de irigare prin picurare sunt din ce \n ce mai c`utate, deoarece apa a devenit un element major, care, pe viitor, va trebui s` fie mai bine gestionat. Pe acest segment colabor`m cu o firm` din Spania, de la care lu`m atât sistemele de picurare, cât [i pe cele de filtrare. Am vândut cu succes atât micilor produc`tori, cât [i exploata]iilor pomicole [i viticole mari, având referin]e bune. Lucrurile au \nceput s` se dezvolte \n zona irig`rii prin picurare. |n ceea ce prive[te tamburii, am dezvoltat un model care s` fie adaptat pentru cultura \nalt`, dar [i pentru cea joas`, motiv pentru care pe acela[i c`rucior se g`sesc atât tunul, cât [i rampa. Instala]iile de irigat cu pivot [i cu ramp` sunt din ce \n ce mai c`utate de c`tre cei care au comasat terenul, avem proiecte pe fonduri structurale \n derulare, precum [i proiectul \ncheiat cu Monsanto. Consider`m c`, de[i este un an de criz` [i c` b`ncile au blocat foarte multe proiecte, ne decurc`m bine. Sunt mul]i fermieri care sper` c` autorit`]ile vor acorda subven]ii pentru irigarea culturilor, pentru c` sunt zone unde pe treapta a II-a sau a III-a de pompare 1.000 mc pot costa pân` la 1.600 de lei. |n aceste condi]ii, ce cultur` po]i s` \ nfiin]ezi pentru a fi rentabil? Problema este

www.euro-ferma.ro


c` s-ar putea s` nu reu[im s`-i \ncuraj`m pr fermieri s` fac` investi]ii \n sisteme de irigare, de[i le-au inclus \n proiecte, pentru a primi un punctaj mai bun.”

Kristina-Jana Drienovski, director marketing Zetor Tractor SRL „Ca nout`]i, avem un tractor din gama Forterra, de 135 CP, care va intra \n produc]ie din luna iulie a acestui an [i am venit la târg pentru a-l prezenta fermierilor. Este un tractor c`ruia i-am adus \mbun`t`]iri la design, care are un consum mediu de 135 g/kWh [i care \ndepline[te

normele de poluare Tier III. Pe lâng` compresor [i frâne pneumatice, ce intr` [i \n dotarea celorlalte tractoare, modelul Forterra are \n plus volan reglabil [i scaun gramer. Acest tractor poate fi achizi]ionat [i prin Programul Rabla, iar pre]ul s`u este de aproximativ 40.000 de euro. Oferim garan]ie pentru o perioad` de 2 ani, iar ca ore de func]ionare, aceasta \nseamn` circa de 1.800 de ore lucrate. |n stand, am mai adus un retroexcavator, ce poate fi adaptat atât lucr`rilor personale, cât [i celor comunale [i care are un \nc`rc`tor frontal. O alt` noutate pe care o prezent`m la Târgul RomAgroTec este sem`n`toarea marca Ino, produs` sub licen]` Becker. Pe pia]`, suntem printre pu]inele firme cu capital românesc, iar produsele pe care le oferim sunt de o calitate foarte bun`, fabricate \n Cehia.”

Mihai Rus, asistent marketing-vânz`ri SC Tehnofavorit SA „La acest târg, prezent`m ca noutate o moar` structural` cu care se ob]ine dublarea productivit`]ii la cereale. Avem un amestec`tor din inox pentru

prepararea premixurilor pentru fermele zootehnice sau chiar pentru ob]inerea f`inii pentru consum. Avem FNC, microFNC, cu productivit`]i cuprinse \ntre 500 [i 10.000 kg/or` produs finit. |n stand, mai avem ma[ini [i echipamente de erbicidat, \ncepând de la cele purtate pân` la cele tractate, cu capacit`]i de la 300 pân` la 2.500 l. O alt` noutate pentru anul 2010, dar pe care nu am adus-o la târg, este un elevator cu cupe, cu o productivitate de pân` la 45 tone/or`. Mai avem mori cu ciocane pentru uz gospod`resc, oferim piese de schimb \ncepând de la duze [i terminând cu pompe, precum [i silozuri pentru cereale [i usc`toare cu capacit`]i cuprinse \ntre 39 [i 1.700 de tone.”

Mai 2010 53


pân` la 6.000 de litri. Cele care au peste 3.000 l au baz` din inox, cadrul la sol este de 1,4-1,5 m, la cererea clientului, cu ramp` de la 24 pân` la 36 m. Ma[ina prezentat` la târg are bazin cu o capacitate de 3.000 de litri [i ramp` de 24 m. |n stand, mai avem o ma[in` de erbicidat tractat`, de 2.000 l, cu ramp` de 18 m, \ntr-o variant` economic`, robust`, potrivit` pentru fermierul român. Househam este cel mai important produc`tor de ma[ini de erbicidat autopropulsate [i conven]ionale din Marea Britanie, cu o experien]` \n domeniu de peste 40 de ani.”

Agnes Gottfert, [ef desfaceremarketing-transport Irum SRL

Septimiu Pop, reprezentant SC Geodis Ro SRL

„Este prima noastr` participare la aceast târg, deoarece abia din acest an prezent`m noua gam` de tractoare TAG. Ca activitate principal`, firma noastr` se ocup` din anii ’70 cu produc]ia de tractoare articulate forestiere - TAF, iar din acest an producem [i ansambl`m, sub licen]` Belarus, tractoare agricole. La RomAgroTec am venit cu trei modele de tractoare, cu puteri de 92, 95 [i 110 cai, dotate cu sistem electronic de control, cu emisii de gaze [i particule poluante ce respect` prevederile \n vigoare. Tractoarele se \ncadreaz` \n clasa 1.4 de trac]iune, cu transmisie integral` 4x4, direc]ie hidrostatic`, frân` de serviciu [i de parcare cu discuri multiple ac]ionat` mecanic. Pre]ul tractoarelor variaz` \ntre 25.900 [i 29.900 de euro, iar ca ofert` de finan]are pot s` v` spun c` noi desf`[ur`m un program Rabla intern.”

„Suntem prezen]i pentru \ntâia oar` la Târgul RomAgroTec, deoarece \ncepând din acest an am intrat pe segmentul de agricultur`. Avem sisteme de ghidare prin GPS [i le propunem fermierilor solu]ii pentru a lucra cu precizie suprafe]ele agricole. Echipamentele sunt produse de firma Topcon din Cehia.

Oliver Mee, director general Valrom Exim SRL „Avem ma[ini de erbicidat autopropulsate marca Househam, pornind de la 2.000 54 Mai 2010

|n momentul de fa]` putem oferi dou` sisteme, sistemul 110, format dintr-o consol` [i o anten`, ce presupune ghidare cu lightbar, [i sistemul 150, care este unul mai complex [i care presupune ghidarea automat` a utilajului. Un lucru important de [tiut este acela c` sistemul 150 se poate monta pe orice fel de ma[in` f`r` probleme.”

Eniko Schvarz, product manager Linamar SRL „La RomAgroTec particip`m pentru prima oar`, \ns` pe pia]a româneasc` suntem de 10 ani. Acum suntem interesa]i de noi parteneri c`rora s` le oferim produsele noastre, fabricate \n Ungaria, [i anume hedere pentru porumb [i floarea-soarelui care se adapteaz` oric`rui tip de combin`. |n stand prezent`m dou` tipuri de hedere pe 6 rânduri, unul fix, iar cel`lalt mobil. La expozi]ie am adus [i un toc`tor HSA pentru cultura porumbului, ce func]ioneaz` dup` un concept dezvoltat de firma noastr`. |n prezent, Linmar Corporation are 36 de fabrici \n Ungaria, Canada, Statele Unite, Germania, China, Coreea [i Mexic.”


Massey Ferguson garanteaz` valoarea investi]iei tale |n ce fel v-a ajutat „Programul Rabla” \n România?

|n perioada târgului RomAgroTec 2010, am avut pl`cerea de a ne revedea cu domnul Johann Gram, directorul general al firmei Austro Diesel (Austria). A fost o ocazie prielnic` de a purta o discu]ie despre „Programul Rabla” din România. Totodat`, am putut face o situa]ie comparativ` a ]`rii noastre cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. |n cele ce urmeaz` v` vom detalia câteva din aprecierile domnului Johann Gram.

56 Mai 2010

Sunt foarte sceptic la astfel de programe. Un astfel de program nu sus]ine \ntreprinz`torii [i agricultorii adev`ra]i. Timpul aferent depunerii dosarelor [i actele necesare \ntocmirii lor este foarte scurt sau incert. Când revine o astfel de ofert` din partea statului \ntrebarea este: „Cine face un profit din acest lucru?”. Dac` se dore[te sus]inerea fermierilor, ar trebui conceput un program fix, de lung` durat`, cu condi]ii clare de la bun \nceput. |n acest mod, fermierul \[i poate planifica pe termen lung activitatea, investi]iile [i veniturile. Doar \n acest mod fermierul poate s` fac` o anumit` prognoz` [i s` [tie foarte clar pe ce se poate baza, din punct de vedere financiar, \n activitatea pe care o \ntreprinde.

Cum au fost percepute prin prisma acestui program utilajele Massey Ferguson? Nu am abordat „Programul Rabla” \n activitatea din România. Toate contractele cu to]i clien]ii no[tri se bazeaz` pe o cooperare pe termen lung, respectiv pe calitate ridicat`, \n condi]ii clar stabilite. Sunt ferm convins c` un fermier nu-[i poate planifica cu astfel de programe o afacere stabil`, pe termen lung, \n cadrul c`reia s` [tie de la ce poate pleca [i pe ce se poate baza. Ar fi mult mai eficient ca statul român s` asigure o repartizare \n condi]ii clare [i \n timp util a fondurilor

structurale, pentru ca fermierii s` se poat` dezvolta. O alt` m`sur` pe care ar putea s` o ofere statul roman ar fi s` pun` la dispozi]ia fermierilor care produc energie alternativ` un contract cu un pre] ferm de achizi]ionare a curentului produs, astfel \ncât ace[tia s` [tie c` pentru urm`torii 15 ani, de exemplu, li se ofer` un pre] stabilit. |n felul acesta, fermierul va [ti pe ce venituri poate conta [i ce investi]ii va putea face pe viitor. Un agricultor gânde[te \n genera]ii [i tocmai din acest motiv ar fi necesar ca un astfel de program din partea statului român s` se \ntind` pe minimum 15 ani.

Prin ce m`suri sprijin` statele membre UE, respectiv Ministerele Agriculturii, fermierii pentru retehnologizare? Pentru discu]ia noastr`, Austria nu este exemplul cel mai bun, dar putem da exemplul Cehiei, care a implementat programul cu energia ecologic`, ob]inut` din resurse naturale, a garantat [i garanteaz` \n continuare pentru to]i produc`torii ce s-au angajat \n acest program, pentru urm`torii 15 ani, un tarif pe care ace[tia \l ob]in. La capitolul energie, despre care vorbeam, nu este vorba numai de rapi]` [i energie eolian`, mai degrab` este vorba despre porumb. Cantit`]ile care nu pot fi vândute pe pia]` sunt achizi]ionate de statul ceh la un anume pre] stabilit per tona, porumb ce


Cum ar trebui statul român s`-[i ajute fermierii, situa]ii comparative? Un exemplu de sus]inere a fermierilor, \ntâlnit \n Austria [i Cehia, este, din punct de vedere a garant`rii, un prag al dobânzii pentru creditele luate de ace[tia. Când fermierul se duce la banc` s` ia un credit, dac` \ntrune[te anumite condi]ii, statul ofer` o garan]ie suplimentar` pentru acel fermier, pentru ca s` poat` accesa creditul \n condi]iile cele mai avantajoase. Pe de alt` parte, tot statul respectiv garanteaz` [i un anume prag al dobânzii, care, indiferent de condi]ii, nu se va schimba. Foarte important este modul de abordare a \ntregii probleme: - un agricultor va furniza pentru \ntreaga pia]` materialele de baz`, materia prim` pentru alimentele noastre - un agricultor poate produce energie ecologic` [i cu aceasta ne asigur` nou` posibilitatea de a deveni independen]i [i de a nu mai depinde de state care ne furnizeaz` petrol, gaze naturale [i care pot institui anumite embargouri - un fermier contribuie la protejarea mediului \nconjur`tor datorit` activit`]ii sale, bine\n]eles ca acel fermier trebuie s` nu foloseasc` \ngr`[`minte [i tratamente chimice care s` d`uneze mediului, sau s` le foloseasc` \ntr-o m`sur` extrem de decent` [i prin activitatea sa, [i anume aceea de a cultiva p`mântul, nu numai c` ajut` la p`strarea unui mediu \nconjur`tor curat, dar [i din punct de vedere turistic ofer` un peisaj pl`cut ”ochiului vizitatorului”. Dac` le punem pe toate cap la cap, ajungem la concluzia c` tot ceea ce face fermierul este punctul de la care noi pornim \n via]a de zi cu zi, fiecare având de-a face cu mediul \nconjur`tor, indiferent de profesia pe care o avem, indiferent de pozi]ia pe care o ocup`m. Fermierul este cel care ne ofer` condi]iile de baz` pentru ca noi s` putem tr`i [i exista.

Dup` ce am stabilit c` fermierul ne ofer` nou`, indiferent de pozi]ia pe care o avem, condi]iile de a exista \ntr-un mediu decent [i pl`cut, ar trebui s` depunem toate eforturile s` g`sim oamenii cu capacitatea necesar` care s` ocupe anumite func]ii \n Ministerul Agriculturii, pentru a crea un cadru \n care ace[tia s` se desf`[oare [i prin activitatea lor s` ajung` s` conceap` programe care s` ajute fermierul respectiv. Nu amenzile ar fi solu]ia pentru firmele care au cump`rat p`mânt [i l-au l`sat pârloag`, ci crearea unor condi]ii care s` le determine pe acestea s` investeasc`.

Ce ne pute]i spune despre tractoare, utilaje, planuri de viitor? |ntotdeauna putem discuta la nesfâr[it, cu mare pl`cere, despre produsele noastre. Avem o palet` de produse complet` [i bine\n]eles \n activitatea pe care o \ntreprindem ne-am propus anumite ]inte, [i anume ca operatorii acestor ma[ini s` poat` lucra cât mai u[or. Pentru Austro Diesel, operatorul ma[inii reprezint` un punct foarte important. Ne dorim ca acesta s` nu depun` un efort suplimentar pentru a opera ma[ina respectiv`. Din punctul de vedere al transmisiilor Massey Ferguson, avem o palet` larg`, de la transmisii mecanice pân` la cele mai performante Dyna-4, Dyna-VT. Massey Ferguson este singurul produc`tor de pe pia]` care, indiferent de clasa de putere, de la 80 la 370 CP, ofer` aceea[i logic`, iar elementele de comand` din cabin` sunt organizate \n mod ergonomic, au aceea[i structur` pentru toate tractoarele. |n afar` de operarea facil`, utilajele Massey Ferguson fac mari economii de carburan]i. Pentru aceasta avem exemplul tractorului anului 2009 - Massey Ferguson 8690 -, care folose[te tehnologia SCR, de reducere catalitic` selectiv`. Tehnologia cu care este prev`zut MF 8690 \ndepline[te normele cu privire la emisiile de gaze poluante ce vor intra \n vigoare de anul viitor.

Ce utilaje a]i expus la RomAgroTec? Din Seria 8600 cu tehnologie de reducere catalitic` (SCR), modelul 8690 este cel mai mare tractor care \l are Massey Ferguson la ora aceasta. Aici se adaug` [i combina din seria Centora, singura ma[in` de pe pia]` cu 8 scutur`tori de paie, cu header power flow care garanteaz`, indiferent de condi]iile de lucru, o recolt` constant`,

care \n final duce la reducerea pierderilor de material recoltat. Comparativ cu orice alt` ma[in` de pe pia]`, mai ales la culturile dificile, cum este cea de rapi]`, datorit` sistemului de alimentare constant al elevatorului central [i respectiv aparatului de treierat, fermierul ob]ine \n final o recolt` mai mare cu 100-150 kg decât ar fi ob]inut cu alt` combin`. |ntr-un cuvânt, Massey Ferguson garanteaz` valoare investi]iei fermierului, iar Austro Diesel este suportul din spatele tuturor acestor vânz`ri. Serviciile postvânzare oferite [i piesele de schimb, disponibilitatea acestora la orice or` sunt elemente foarte importante \n privin]a achizi]ion`rii utilajelor agricole. Austro Diesel asigur` [i garanteaz` disponibilitatea pieselor de schimb la orice or` din depozitul din Austria, cu transportul [i livrarea acestora a doua zi pentru \ntreaga ]ar`.

Care sunt opiniile dvs. legate de acest târg? RomAgroTec trebuie s` devin` cel mai important târg de specialitate din România, o singur` dat` pe an, la standarde \nalte, unde vizitatorii [i expozan]ii s` se poat` sim]i excelent. România este o ]ar` cu o suprafa]` agricol` mare, cu un poten]ial imens. Din acest motiv, este cam dificil s` faci un târg la Bucure[ti [i s` te adresezi tuturor fermierilor din ]ar`. |mpreun` cu dna Monika Puiu, ne-am gândit la alternativa ca acest târg s` se desf`[oare \ntr-un an \n estul ]`rii, iar anul urm`tor \n vest. Astfel, am reu[i s` ne adres`m tuturor fermierilor \n România. Fermierul român merit` un târg \n care s`-[i petreac` \ntreaga zi \n condi]ii decente. Indiferent dac` plou` sau nu, important este ca pe viitor s` \i oferim fermierului posibilitatea de a se uita civilizat la ma[inile expuse, de a petrece \n târg o period` mai lung` de timp. Agricultura este de viitor, iar România are un poten]ial imens. Dac` facem o compara]ie cu China, care nu dispune de astfel de resurse ale solului, dar \ntre timp a cump`rat 30 de milioane de hectare \n Africa [i cultiv` terenul pentru a putea hr`ni popula]ia din China. Europenii nu dau doi bani pe agricultur`. Chinezii vin [i cump`r` \ncet, dar sigur, fac agricultur` \n locul nostru \n Africa. Sunt foarte calcula]i, dar, din pacate, noi rat`m o [ans` foarte mare. Mai 2010 57

Simona MUNTEANU

este stochat \n depozite [i, la un anumit interval de timp, o cantitate de porumb boabe este supus` ferment`rii [i se produce gaz. Acest gaz este transmis c`tre un motor [i \n felul acesta se produce curentul electric. Acesta este sistemul UE, nu doar cel dorit \n România. Un pre] ferm pe care \l ofer` statul fermierului pentru cantitatea de surplus este o regul` general`, care se aplic` \n \ntreaga UE.


|n partea de nord-est a Moldovei se g`sesc cele mai importante podgorii [i centre viticole ale ]`rii. Cotnari, Ia[i, Hu[i, Nicore[ti sau Panciu sunt doar câteva dintre prestigioasele regiuni viticole ale României. |n jude]ul Vaslui, mai exact \n centrul viticol Avere[ti, care apar]inea vechiului IAS Hu[i, a luat fiin]` societatea Vinicola 2000 SA, care de]ine o suprafa]` de 550 de hectare de vi]`-de-vie, cultivat` cu soiuri nobile albe, printre care [i soiul autohton local Zghihar` de Hu[i.

Ana MUST~}EA

Investi]ii \n utilaje [i tehnologie la SC Vinicola 2000 SA Avere[ti Constantin Dulu]`, ac]ionar la SC Vinicola 2000 SA Avere[ti, a declarat c` planurile de dezvoltare a societ`]ii cuprind reconversia planta]iilor vechi, dotarea cu utilaje necesare condi]ion`rii [i \mbutelierii vinului, precum [i achizi]ia de tractoare [i echipamente viticole. „|ncepând cu acest an, vom derula un program de reconversie a viei cu soiuri nobile [i beneficiem \n acest sens de sprijin de la Uniunea European`, de peste 13.000 euro/ha. De asemenea, avem un proiect FEADR pe M`sura 312, pentru achizi]ia a 10 tractoare, cu puteri de la 50 pân` la 80 CP, [i utilajele aferente”, a afirmat dl Dulu]`. Vinurile produse la SC Vinicola 2000 au fost valorificate, \n mare parte, pe pia]a Rusiei. „Am exportat \n Rusia, \ns` de ceva vreme cererea pe aceast` pia]` a sc`zut. Noi producem vinuri cu o aciditate foarte bun`, iar solicit`rile au fost pentru vinurile spumante”, a spus dl Constantin Dulu]`. Soiurile cultivate \n cadrul centrului viticol de la Avere[ti sunt Zghihar` de Hu[i, Aligote, Feteasc` Regal` [i Sauvignon. Potrivit ac]ionarului societ`]ii viticole, suprafa]a ocupat` cu soiul Sauvignon va fi m`rit`, deoarece exist` cerere pe pia]` [i pentru c` se preteaz` condi]iilor pedoclimatice din zon`. Eforturile financiare sunt \ndreptate spre realizarea unor dot`ri moderne cu tehnologie de condi]ionare [i \mbuteliere a vinului [i modernizarea cramei Avere[ti, construit` \n anul 1870. „Lucr`m la un program finan]at \n propor]ie de 50% de UE, pentru condi]ionarea [i \mbutelierea vinului. De asemenea, vrem s` moderniz`m [i crama pe care o de]inem, 58 Mai 2010

care are o capacitate de 3 milioane de litri [i care este plin` la acest moment. A[adar, \ncerc`m s` intr`m pe pia]` deoarece producem vinuri foarte bune”, a precizat dl Dulu]`. Vechea cram` [i conacul boieresc datate din secolul al XIX-lea vor deveni importante obiective turistice \n urma investi]iilor pe care societatea dore[te s` le fac`. „Inten]ion`m s` renov`m conacul [i vechea pivni]`, care este cea mai mare din zon`, [i s` le introducem \n circuitul turistic”, a afirmat dl Dulu]`.

Probleme \ntâmpinate |ntrebat de problemele din viticultur`, dl Constantin Dulu]` a spus c` sunt acelea[i cu care se confrunt` to]i agricultorii, indiferent dac` ace[tia practic` viticultura, pomicultura, legumicultura sau cultura mare. „Sunt probleme generale de care ne lovim, precum lipsa finan]`rii, subven]ii mici \n compara]ie cu alte state din UE, ceea ce limiteaz` ob]inerea de produse competitive pe pia]`. |n viticultura româneasc`, costurile de produc]ie sunt foarte mari [i pe pia]` ajung vinuri de marc` din Fran]a, Italia, Spania etc. - ]`ri cu tradi]ie viticol`”, a afirmat ac]ionarul societ`]ii Vinicola 2000 Avere[ti. Cheltuielile de produc]ie \nregistrate la noi se situeaz` \ntre 7.000 [i 10.000 lei/ha, \n func]ie de condi]iile climatice [i de costurile cu combaterea bolilor [i a d`un`torilor. „Cea mai mare pondere din costuri o reprezint` cheltuielile cu tratamentele fitosanitare. Sunt ani favorabili producerii de boli, cum sunt mana, f`inarea, [i atunci num`rul de tratamente este mai mare. |n planta]ia viticol` efectu`m de la cinci pân` la nou` tratamente. Anul trecut, am

beneficiat de acea subven]ie de 500 lei/ha pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare \n planta]iile viticole, \ns` din acest an nu vom mai primi nici o form` de sprijin”, a spus dl Dulu]`. Potrivit dl Dulu]`, temperaturile sc`zute din timpul iernii au afectat multe planta]ii viticole. „|n acest an, avem pierderi de la 30 pân` la 80% din cauza \nghe]ului. Avem asigurat` planta]ia de vi]`-de-vie, \ns` Legea 381 privind acordarea desp`gubirilor \n caz de calamit`]i nu este clarificat`. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, dl Adrian R`dulescu, ne-a asigurat c` va fi modificat`, iar \n urma unei hot`râri de Guvern s` declare jude]ul calamitat, pentru a beneficia de desp`gubire. A[tept`m s` plece via \n vegeta]ie pentru a face o evaluare mai bun` asupra cantit`]ii de produc]ie afectat`. 2009 a fost un an de excep]ie pentru sectorul viticol, atât sub aspect cantitativ, cât [i calitativ. Societatea Vinicola 2000 Avere[ti a \nregistrat o produc]ie de peste 8.000 kg/ha”, a declarat dl Dulu]`. Problemele \ntâmpinate \n sectorul vitivinicol sunt determinate [i de lipsa for]ei de munc`. „Nu avem oameni suficien]i pentru a lucra viile. Aducem for]` de munc` din jude]ul Ia[i, pentru c` \n Vaslui nu g`sim. |n prim`var`, lucr`m cu 150 de oameni, iar \n toamn`, la recoltat, avem nevoie de 300-350 de oameni”, a afirmat dl Dulu]`. O alt` nemul]umire a dlui Constantin Dulu]` este legat` de educa]ia consumatorului: „Sunt produse pe pia]` pe baz` de vin, ieftine [i care se vând \n detrimentul vinurilor bune, de marc`. Sper`m ca pe viitor consumatorul s` aprecieze ce \nseamn` un vin bun”.

www.euro-ferma.ro


www.euro-ferma.ro


Salonul Interna]ional de Vinuri Vinvest, la a VII-a edi]ie A VII-a edi]ie a Salonului Interna]ional de Vinuri Vinvest de la Timi[oara s-a încheiat duminic`, 18 aprilie, dup` trei zile de vin bun, mâncare de calitate [i concursuri pe m`sur`. Dup` deschiderea de vineri, la care a participat inclusiv ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, dl Mihail Dumitru, s-a dat startul celui mai mare salon de profil din regiunea de vest.

60 Mai 2010

23 de produc`tori de vin [i 10 distribuitori au oferit publicului larg o gam` extrem de variat` de vinuri din toate col]urile ]`rii [i ale Europei. Al`turi de ei, alte 26 de societ`]i au oferit accesorii pentru industria vinului [i servicii conexe. Aproape 8.000 de vizitatori au trecut pragul Vinvest pe parcursul celor trei zile, degustând vinurile, asistând la demonstra]ii gastronomice [i adev`rate cursuri de asociere a mânc`rii cu vinul, sus]inute de un somelier [i de un maestru în arta culinar`. „Sectorul viei [i vinului s-a dezvoltat foarte mult în România [i se apropie de excelen]` în domeniul agriculturii. Acest lucru se datoreaz` atât viticultorilor, cât [i facilit`]ilor oferite prin «Programul suport pentru sectorul vitivinicol», prin care sunt asigurate finan]`ri semnificative pe întreg lan]ul de produc]ie, de la restructurarea/ reconversia planta]iilor viticole pân` la vinifica]ie”, a precizat \n deschidere dl Mihail Dumitru. Subliniind aprecierea de care s-a bucurat acest program în rândul oficialilor europeni, Mihail Dumitru

a mai spus: „Unul dintre cei mai buni ambasadori ai României, vinul, s-a întâlnit aici, la Vinvest, cu ambasadorii din ]ara noastr` [i acest lucru m` face s` sper c` produsele noastre viticole se vor bucura de o apreciere din ce în ce mai crescut` pe plan interna]ional”. {i pentru c` un vin românesc merge excelent cu mâncarea tradi]ional` româneasc`, pe platoul de lâng` Centrul de Afaceri, produc`tori tradi]ionali de mezeluri, miere, brânzeturi [i produse de panifica]ie au deschis c`su]e pline cu bun`t`]i. La mare c`utare au fost pita de Pecica, zacusca de la Oravi]a, pastrama de oaie [i vir[li de la Brad. Vizitatorii au putut afla în cadrul salonului Vinvest care sunt cramele care [i-au deschis por]ile turi[tilor [i au putut deja comanda diferite trasee de turism vitivinicol. Mai mult, atât vizitatorii, cât [i firmele participante au luat parte la diferite concursuri interactive pe parcursul celor trei zile de Vinvest. „Iubitorul [i cunosc`torul” de vin a fost desemnat Marcel Popa, un tân`r care a


identificat corect vinul pus în pahar de organizatori, demonstrând c` este [i un cunosc`tor de vin, nu doar un iubitor. El a câ[tigat greutatea sa în... litri de vin, mai exact 90 de litri! Trei cofet`rii din Timi[oara - Codrina, De Luxe [i Prospero - s-au întrecut în a realiza Tortul Vinvest, combina]ia ideal` între aspect [i gust. Dup` o jurizare lung`, câ[tig`tor a fost desemnat tortul în form` de butoi al cofet`riei Prospero, cu nuc` [i cu crem` de unt. Barmanii, buc`tarii [i osp`tarii, cursan]i la [coala Eurotraining, s-au întrecut în a preg`ti cele mai frumoase platouri [i a le servi juriului al`turi de un pahar de vin sau un cocktail. Nu trebuie s` uit`m nici de tombole, care au premiat atât vizitatorii, cât [i micii produc`tori de vin. |n cadrul Salonului au fost înmânate premiile pentru Concursul Na]ional de Vinuri [i B`uturi Alcoolice Vinvest 2010, oferindu-se în premier` Marea Medalie de Aur pentru primele trei b`uturi cu cel mai mare punctaj din concurs. Aceast` medalie a fost una aniversar`, înmânat` cu ocazia împlinirii a 5 ani de existen]` a concursului. Cele mai apreciate vinuri au fost T`mâioas` Româneasc` (Comoara Pivni]ei - 2006), de la Vincon Vrancea, [i T`mâioas` Româneasc` (Pietroasa Veche - 1986), de la USAMV - SCDVV Pietroasa. La b`uturi alcoolice, cel mai apreciat a fost un vinars X.O (Jad), de 28 de ani, de la Vincon Vrancea (19 puncte). Salonul Interna]ional de Vinuri Vinvest 2010 este organizat de SC Vinvest SRL [i s-a aflat la a VII-a edi]ie. Salonul a avut loc la Centrul Regional de Afaceri din Timi[oara, în perioada 16-18 aprilie 2010. Cele trei zile au fost cu adev`rat pline, Salonul având cei mai mul]i participan]i de pân` acum [i cei mai mul]i vizitatori, un adev`rat succes, a[adar a[tept`m edi]ia viitoare!

www.euro-ferma.ro

Tombola vizitatorului S -a câ[tigat o excursie 10 zile \n Grecia - Paralia Katerini, oferit` de Agen]ia de Turism Cardinal l Cazan Nicoleta, din localitatea Uroi, jude]ul Hunedoara, a câ[tigat un weekend pentru dou` persoane la Viena, oferit de Agen]ia de Turism Mountain River l Alte premii în vin l

Tombola profesionistului, premii oferite de: - LANTEC INDUSTRIES - utilaj de vinifica]ie, câ[tigat de Barb`lat` {tefan - societatea VINALEX SRL Craiova - TM INOX - vas de expansiune cu capac, 130 litri, câ[tigat de Sab`u Felix - Restaurant INTERMEZZO SRL Timi[oara - CARPATAIR - dou` vouchere pentru o zon` viticol` din ITALIA, câ[tigate de Varga {tefan, viticultor, Cavalerii Vinului Carei

Concursul gastronomic: l l

 arman: locul I - Kapor Gavril B Osp`tar: locul I - Mari[ George

Mai 2010 61


Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

2.04.2010 - 30.04.2010

PIA}A GRâULUI Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a fost de 120/121 euro/tona, FOB Rouen, calitatea standard, cu livrare \n luna iunie. Pre]ul grâului din recolta anului 2010 a fost de 129 euro/tona, FOB Rouen, calitatea standard, cu livrare \n perioada recoltatului. Atât pre]ul grâului vechi, cât [i al celui nou au pierdut \n ultima s`pt`mân` a lunii aprilie circa 2 euro/ton`. Problemele de reaprovizionare [i de \nc`rcare a navelor au dus la men]inerea pre]ului grâului la nivelul actual. |n Europa, \ngrijorarea cu privire la seceta instalat`, care afecteaz` dezvoltarea culturii, influen]eaz` pia]a, chiar dac` discut`m de disponibilit`]i importante.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului din recolta anului 2009 a fost de 138,5 euro/tona, FOB Bordeaux, cu livrare \n luna iunie 2010, acesta pierzând circa 2 euro/ton` \n ultima s`pt`mân` a lunii aprilie. Aprecierea porumbului \n raport cu grâul se datoreaz` cererii produc`torilor de furaje pentru animale, care nu pot renun]a la porumbul din alc`tuirea re]etelor lor furajere. Cererea de porumb r`mâne \n cre[tere \n cazul Peninsulei Iberice, precum [i cea venit` din partea statelor din nordul comunitar, motiv pentru care pre]ul se men]ine la nivelul actual. Sem`natul se desf`[oar` \n bune condi]ii pe cele dou` par]i ale Atlanticului. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

2 apr. 2010

136.9

161.9

136.9

9 apr. 2010

136.9

161.6

137.7

16 apr. 2010

143.5

169.9

142.5

23 apr. 2010

138.5

166.9

144.5

30 apr. 2010

144.3

173.7

143.5

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

2 apr. 2010

166.9

191.9

97.3 97.3

9 apr. 2010

171.3

194.3

16 apr. 2010

180.5

203.3

99.3

23 apr. 2010

181.5

201.3

104.5

30 apr. 2010

180.5

201.3

103.7

PORUMB

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului din noua recolt` este de 103 euro/ton`, acesta câ[tigând \n ultima s`pt`mân` a lunii aprilie circa 1 euro/ton`. Pia]a r`mâne \n continuare sub presiunea disponibilit`]ilor mari existente \n Europa [i \n bazinul M`rii Negre. Pre]ul orzului furajer din recolta anului 2009, FOB Rouen, a fost de 97 euro/tona, cu livrare \n luna iunie 2010. Situa]ia balan]ei porumbului, care se anun]` tensionat` pentru anul urm`tor, poate duce la o ameliorare a pie]ei orzului [i poate favoriza cre[terea pre]ului \n lunile urm`toare. Data

62 Mai 2010

Burs`  Creil

Burs`  Dunkerque

Burs`  Moselle

Burs`  Rouen

Burs`  Creil**

Burs`  Moselle**

2 apr. 2010

89.5

92.7

92.7

91.3

95.7

107.3

9 apr. 2010

87.5

93.7

92.3

92.7

93.7

105.3

16 apr. 2010

89.5

93.7

94.3

93.7

93.7

106.9

23 apr. 2010

88.5

94.7

94.3

94.3

95.3

109.3

30 apr. 2010

91.3

98.5

96.9

98.5

100.3

115.3


PIA}A SOIEI Pre]ul soiei a sc`zut la \nceputul ultimei s`pt`mâni a lunii aprilie, \ns` a dat semne de redresare c`tre sfâr[itul ei, ca urmare a inten]iei de achizi]ie anun]at` de China. Pre]ul uleiului din soia continu` s` creasc`, urmând acela[i trend cu cel al petrolului.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

2 apr. 2010

343.9

369.9

897.5

9 apr. 2010

349.9

372.9

928.5

16 apr. 2010

362.9

383.5

919.7

23 apr. 2010

367.9

389.5

900.5

30 apr. 2010

363.9

385.9

905.7

PIA}A RAPI}EI Pia]a rapi]ei a avut pre]ul de 315 euro/ton`, \n cazul recoltei din anul 2009. La sfâr[itul lunii mai are loc ultima cota]ie a rapi]ei din recolta anului 2009. Pia]a este tensionat` ca urmare a incertitudinii cu privire la nivelul viitoarei recolte. Se anun]` probleme cu produc]ia de rapi]` atât \n Franta, cât [i \n Ucraina, mai ales din cauza condi]iilor climatice din timpul anotimpului rece. Prezen]a Chinei pe pia]`, cu o cerere de cump`rare destul de consistent`, induce sentimentul de reducere a ofertei la nivel mondial, bilan]ul fiind extrem de tensionat pentru noua campanie.  Data

Bursa din Paris

2 apr. 2010

304.9

9 apr. 2010

309.7

16 apr. 2010

309.3

23 apr. 2010

325.3

30 apr. 2010

301.3

Floarea soarelui semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI

Elementele fundamentale au r`mas \n favoarea cre[terii pre]ului florii-soarelui. Consumul \n crestere [i incertitudinile legate de nivelul noii recolte au dus la stimularea cre[terii pre]ului \n ultima s`pt`mân` a lunii aprilie.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

2 apr. 2010

935.5

2 apr. 2010

327.7

9 apr. 2010

940.7

9 apr. 2010

327.7

16 apr. 2010

925.7

16 apr. 2010

327.7

23 apr. 2010

920.3

23 apr. 2010

327.7

30 apr. 2010

913.5

30 apr. 2010

335.3

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Mai 2010 63


Legea nr. 62 privind aprobarea OUG nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din OUG nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinan]`rii publice nerambursabile pentru proiectele de investi]ii din cadrul Programului SAPARD - M.O. nr. 0222/8 aprilie 2010 Ordinul nr. 85 privind aprobarea Specifica]iilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor \n [coli - M.O. nr. 0226/9 aprilie 2010 Hot`rârea nr. 279 privind reglementarea unor m`suri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorb]ie a fondurilor alocate pentru agricultur` aferente schemelor de pl`]i directe - M.O. nr. 0230/12 aprilie 2010 Ordinul nr. 15 pentru modificarea [i completarea anexei XVII la Normele privind aditivii alimentari destina]i utiliz`rii \n produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii [i Familiei [i al ministrului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor nr. 438/295/2002 - M.O. nr. 0236/14 aprilie 2010 Ordinul nr. 78 pentru modificarea [i completarea anexei XVII la Normele privind aditivii alimentari destina]i utiliz`rii \n produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului s`n`t`]ii [i familiei [i al

ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor nr. 438/295/2002 - M.O. nr. 0236/14 aprilie 2010

Hot`rârea nr. 9 referitoare la raportul Comisiei parlamentare de anchet` privind situa]ia sistemelor de iriga]ii, precum [i a altor sectoare de \mbun`t`]iri funciare - M.O. nr. 0238/14 aprilie 2010 Ordinul nr. 214 privind actualizarea listei cu substan]ele active autorizate pentru utilizare \n produse de protec]ie a plantelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0247/19 aprilie 2010 Ordinul nr. 419 pentru modificarea [i completarea Ghidului de finan]are a Programului de stimulare a \nnoirii Parcului na]ional de tractoare [i ma[ini agricole autopropulsate, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr. 2/2010 - M.O. nr. 0258/21 aprilie 2010 Legea nr. 71 pentru modificarea alin. (3) al art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0258/21 aprilie 2010 Ordinul nr. 544 pentru

modificarea art. II din Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr. 294/2010 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 216/2008 privind aprobarea Criteriilor de acordare a licen]ei pentru gestionarii fondurilor cinegetice - M.O. nr. 0261/22 aprilie 2010

Hot`rârea nr. 381 pentru modificarea Hot`rârii Guvernului nr. 279/2010 privind reglementarea unor m`suri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorb]ie a fondurilor alocate pentru agricultur` aferente schemelor de pl`]i directe M.O. nr. 0260/21 aprilie 2010 Ordinul nr. 80 pentru aprobarea Normelor privind receptia, sistemul de eviden]`, controlul conformit`]ii, prezentarea [i etichetarea \n vederea comercializ`rii cu am`nuntul a produselor vitivinicole vrac, provenite din import sau comer]ul intracomunitar, \n vederea asigur`rii trasabilit`]ii acestora - M.O. nr. 0263/22 aprilie 2010 Ordinul nr. 98 privind stabilirea modului de implementare, a condi]iilor specifice [i a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de pl`]i na]ionale directe complementare \n sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, \n acord cu reglement`rile comunitare \n domeniu - M.O. nr. 0271/27 aprilie 2010 Ordinul nr. 84 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu`rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice [i private M.O. nr. 0274/27 aprilie 2010 Ordinul nr. 92 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 341/2009 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea

www.euro-ferma.ro


controlului, certific`rii, \nregistr`rii, supravegherii, monitoriz`rii [i acredit`rii pentru producerea, prelucrarea [i/sau comercializarea semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i pentru efectuarea testelor de calitate a semin]elor [i a materialului s`ditor- M.O. nr. 0273/27 aprilie 2010

Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 79/2008 - M.O. nr. 0283/30 aprilie 2010

Ordinul nr. 63 pentru modificarea Normelor privind aditivii alimentari destina]i utiliz`rii \n produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii [i Familiei [i al ministrului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor nr. 438/295/2002 - M.O. nr. 0275/28 aprilie 2010

Ordinul nr. 40 privind aprobarea Normei sanitare-veterinare pentru implementarea procesului de identificare [i \nregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor [i bovinelor M.O. nr. 0286/30 aprilie 2010

Ordinul nr. 19 pentru modificarea anexei nr. 1 la Norma sanitar`-veterinar` privind notificarea intern` [i declararea oficial` a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui

www.euro-ferma.ro

Hot`rârea nr. 408 privind aprobarea acord`rii unui ajutor de stat pentru motorina utilizat` \n agricultur` - M.O. nr. 0283/30 aprilie 2010

Ordinul nr. 39 pentru aprobarea cerin]elor tehnice care trebuie \ndeplinite de mijloacele oficiale de identificare a bovinelor, suinelor, ovinelor [i caprinelor, precum [i pentru stabilirea conditiilor de aprobare a acestora pe teritoriul României - M.O. nr. 0285/30 aprilie 2010

Ordinul nr. 97 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hot`rârii Guvernului nr. 279/2010 privind reglementarea unor m`suri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorb]ie a fondurilor alocate pentru agricultur` aferente schemelor de pl`]i directe M.O. nr. 0288/3 mai 2010 Ordinul nr. 104 privind completa­ rea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agen]iile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine [i ovine - M.O. nr. 0296/6 mai 2010 Ordinul nr. 403 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 348/2010 de stabilire a atributiilor Direc]iei generale pescuit Autoritatea de management pentru Programul Opera]ional pentru Pescuit - M.O. nr. 0296/6 mai 2010


Victor V~T~MANU

Pot fi uita]i Sfin]ii Constantin [i Elena? Biserica \i s`rb`tore[te pe sfin]ii \mp`ra]i [i \ntocmai cu Apostolii, Constantin [i mama sa, Elena; pe \mp`ratul care a dat libertate cre[tinismului, pe cel care a pus cap`t persecu]iilor de trei secole ale fo[tilor \mp`ra]i romani, care se aruncaser` cu toat` furia asupra Bisericii lui Dumnezeu. Trei sute de ani, Biserica a suferit prigoana sângeroas` a st`pânirii romane. Trei sute de ani, seriile de \mp`ra]i p`gâni s-au \ntrecut \n a-i persecuta pe cre[tini, crezând c` prin aceasta vor reu[i s` salveze \nchinarea la idoli [i s` frâneze avântul noii religii, care se \ntindea \n toat` lumea ca un [uvoi de ape rev`rsate. Zeci [i sute de mii de martiri [i-au v`rsat \n acest timp sângele prin pie]ele publice sau [i-au \mp`r]it trupul lor fiarelor s`lbatice prin circuri, \n ochii miilor de spectatori, care aplaudau [i strigau cuprin[i de o bucurie satanic` la privirea acestor spectacole. Ceea ce mintea [i \nchipuirea unui om s`n`tos nu poate s` inventeze \n materie de pedepse [i chinuri, au n`scocit, \ntrecând orice limite, imagina]ia bolnav` [i corupt` a lui Nero sau inteligen]a diavoleasc` [i sufletul pervers ale lui Diocle]ian. Dar Dumnezeu a avut grij` de lucrarea sa. Toate aceste persecu]ii n-au fost \n stare nici cel pu]in s` ]in` pe loc [i nicidecum s` dea \napoi \ntinderea Bisericii Cre[tine. Acolo, sub p`mânt, \n catacombe, ea s-a \nt`rit, a crescut, s-a dezvoltat, \n ciuda vr`jma[iei asupritorilor \mp`ra]i romani. Iar la vremea cuvenit`, Dumnezeu a f`cut ca ea s` se poat` manifesta liber, ca martiriul s` \nceteze, ca libertatea s` apar` [i, la lumina ei, martirii s` fie \nlocui]i cu sfin]ii, cuvio[ii [i pustnicii. Cei de care Dumnezeu s-a slujit \n \ndeplinirea planului S`u de a-i scoate la lumin` pe cre[tini din catacombe, cei c`rora Biserica le datoreaz` recuno[tin]a [i multumirea sa, au fost \mp`ratul Constantin cel Mare [i mama sa, Elena. Via]a Sfântului Constantin este cunoscut` tuturor. P`gân prin na[tere, ca to]i \mp`ra]ii de pân` la el, avea totu[i ceea ce n-avuseser` \nainta[ii s`i: un suflet nobil, dornic de a face bine [i o cre[tere aleas`, datorit` mamei sale, Elena, cre[tin` din tinere]e, care, de altfel, l-a [i inspirat pe fiul s`u \n toate ac]iunile mari [i bune \n leg`tur` cu Biserica. |nzestrat cu astfel de \nsu[iri suflete[ti, nu i-a fost greu 66 Mai 2010

lui Constantin, ca la cel dintâi semn al lui Dumnezeu s` fie gata s`-[i \nscrie numele \n istorie [i \n cer... C`ci via]a sa de mai târziu [i atitudinea sa fa]` de Biserica cre[tin` se datoreaz` unui semn, unei minuni a lui Dumnezeu, care a voit s` fac` din Constantin vasul s`u ales, \mplinitorul voii Sale. Era \n ajunul unei mari b`t`lii pe care Constantin avea s-o dea cu Maxen]iu, \mp`ratul p`gân [i tiran al Romei. O b`t`lie de care putea s` depind` \ns`[i soarta sa [i a imperiului s`u. Constantin vede deodat` pe Cer, deasupra soarelui care cobora spre asfin]it, un semn: o cruce mare, luminoas`, iar deasupra ei scris: „|n acest semn vei \nvinge!”. Uimit, atât el, cât [i generalii s`i nu puteau \n]elege sensul ar`t`rii dumnezeie[ti de pe cer. S` nu uit`m c` el era p`gân, c` tr`ia \ntr-o lume de p`gâni, care nu cuno[tea [i nu cinstea crucea. Minunea \ns` \[i dezleag` \n]elesul peste noapte, când lui Constantin \i apare \n vis \nsu[i Hristos cu crucea \n mân` [i-i spune s` coas` acest semn pe steagurile o[tirii sale. La viziunea de pe cer se adaug` deci [i \ns`[i apari]ia Mântuitorului \n timpul noptii... Era chemarea dumnezeiasc` ce i se facea lui Constantin, chemare c`ruia nici un suflet nu-i poate rezista. Era repetarea unei alte minunate ar`t`ri, care a f`cut dintr-un \nver[unat prigonitor al cre[tinilor de alt`dat` un apostol de frunte al Bisericii [i al neamului. Constantin, \n acele clipe, era un nou Apostol Pavel, iar nordul Italiei era un alt drum al Damascului. Precum odinioar`, din Saul, du[manul Bisericii, Hristos l-a f`cut, printr-o convertire brusc` pe drumul Damascului, pe Pavel dumnezeiescul Apostol, tot astfel pe Constantin, \mp`ratul p`gân, Hristos \l face s` renasc` \n alt om, cu noi concep]ii, pe cel ce mai târziu va deveni Sfântul Constantin, „\ntocmai cu Apostolii”. Dup` ce a doua zi \l bate pe Maxen]iu [i intr` victorios \n Roma, cu crucea \n mân`, Constantin \n]elege c` el este alesul lui Dumnezeu, c` rostul s`u este mare; c` este chemat s` pun` cap`t unei lumi vechi [i s` \nceap` o er` nou` pentru omenire.

Se [tie c`, \ndat`, a f`cut demersurile pentru elaborarea vestitului decret prin care Biserica cre[tin` era liber` s`-[i exercite cultul s`u, iar mai târziu a reu[it s` a[eze religia cre[tin` \n imperiu, la locul de cinste care i se cuvenea. Toat` via]a sa a lucrat apoi la \nt`rirea bisericii, pe care prin legiuiri [i ajutor`ri a adus-o la \nflorire. Iar când du[manii credin]ei cre[tine \ncerca s` \mpart` \n dou` Biserica, prin r`st`lm`cirea gre[it` a adevar`tei sale \nv`]`turi, tot Constantin convoac` la Niceea \ntâiul Sinod Ecumenic, ]inut de episcopi din toat` lumea cre[tin` de atunci, spre a \nfrunta [i a face s` ias` la iveal` minciuna ereticului Arie. Chiar el a prezidat acest mare Sinod, format din 318 episcopi, luând parte la toate discu]iile [i bucurându-se c` \nv`]`tura Bisericii a ie[it biruitoare. Ar \nsemna s` facem o lung` lec]ie de istorie bisericeasc`, dup` cum afirma Horia Taru, dac` am c`uta s` ar`t`m tot ceea ce Constantin a f`cut pentru Biseric` [i pentru cre[tinism \n tot restul vie]ii sale. Iar mama sa, Elena, cre[tin` de mult` vreme, tot la \ndemnul [i cu ajutorul fiului s`u, Constantin, s-a dus la Ierusalim, \nfruntând greut`]ile drumului [i sl`biciunile b`trâne]ilor sale, spre a c`uta [i a g`si crucea pe care a p`timit Mântuitorul. Truda i-a fost \ncununat` de succes. Dumnezeu a \nvrednicit-o, dup` o via]` \ntreag` de rug`ciune [i de tr`ire cre[tin`, s` g`seasc` lemnul prin care s-a adus mântuirea lumii. Cât va fi fost de fericit Constantin, vizionarul crucii, când va fi v`zut adev`rata cruce pe care a p`timit Domnul? Cât curaj [i \ndemn va fi primit el atunci, de a continua lucrul cel bun \n slujba Bisericii? S`-L rug`m pe Dumnezeu ca tuturor s` ne dea putere s` g`sim \n via]a atât de bogat` \n virtu]i [i fapte bune ale Sfin]ilor Constantin [i Elena izvor de inspira]ii [i exemplu de urmat pentru via]a noastr`, pentru ca, prin haina sufletului nostru, luminat` printr-o vie]uire cu adev`rat cre[tineasc`, s` fim dincolo, \n Ceruri, \n via]a cea f`r` de sfâr[it, binepl`cu]i lui Dumnezeu!...

www.euro-ferma.ro


Revista AGRIMEDIA - Mai 2010 / AGRIMEDIA Magazine - May 2010  

Romanian Agriculture Magazine

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you