Intersecþii situãm: o economie falimentarã, resurse prea puþine ºi prea prost exploatate, un sistem bancar încã predominant de stat ºi înecat de falimente ºi corupþie, o industrie mamut ºi dificil de privatizat ºi exemplele din nefericire nu se opresc aici. Desigur atât de hulitul astãzi, vechi partener, de la Rãsãrit a rãmas vecin cu noi ºi se zbate ºi el sã evite un colaps general. Potenþialul sãu militar, deºi a încetat pentru moment sã ameninþe, rãmâne la fel de valabil. Practic statutul de supra-putere al Rusiei rãmâne în vigoare, deºi azi poate doar parþial. Oricum Rusia nu e dispusã sã renunþe benevol la privilegiile sale. În plus ºi vastitatea resurselor sale energetice a legat deja destinele mai multor state de deciziile moscovite. ªi, poate, evoluþia viitoare în regiune îi va cere chiar contrariul: sã-ºi întãreascã poziþia. Exemplul Bielorusiei trebuie aici menþionat, iar venirea comuniºtilor la Chiºinãu nu trebuie nesocotitã atunci când se încearcã creionarea afinitãþilor strategice în regiune. Pe scurt, relaþiile României cu Rãsãritul trebuie sã includã ºi un capitol strategic. Dorinþa de aderare a României la N.A.T.O. pare foarte fermã, dar opiniile aratã cã este înþelept ca relaþiile cu Rãsãritul sã fie echilibrate ºi nu într-o atitudine duplicitarã. Deºi o covârºitoare proporþie din populaþie se aratã pentru integrarea în organismele suprastatale occidentale, paºii reali fãcuþi în aceastã direcþie sunt mult prea mãrunþi. Iar aceastã cale, evident, nu exclude o redresare generalã a României, ci se leagã chiar de ea. 7.
capabilã sã inducã o reechilibrare. Un program investiþional ar trebui sã readucã la linia de plutire cercetarea. Dar, ca orice demers care se leagã de soarta acestor elite, nu poate face abstracþie de fundamentala nevoie de redresare economicã. Pe acest fundal pot fi gândite proiecte de impulsionare a unor domenii precum cercetarea. Viitorul absolvenþilor universitari e de asemenea greu de preconizat ºi ar arãta oricum prea sumbru. Scãderea dramaticã a ofertei de muncã ºi proasta remuneraþie sunt doar douã dintre premisele care aduc o creºtere a numãrului celor care decid sã îºi desãvârºeascã carierele în alte þãri. Summa summarum, de aceste capitole s-au legat opiniile colegilor mei, studenþi, privind interferenþa politicului în evoluþia societãþii româneºti ºi, în particular, a formãrii lor. Sesizabilã este însã o atitudine generalã rezervatã sau ignorantã, atunci când sunt aduse în discuþie subiecte de aceastã categorie. Poate pentru cã sunt prea puþini cei care se încred astãzi în valabilitatea exerciþiului democratic. Sunt, probabil, prea multe indiciile care aratã cã obstrucþionarea libertãþilor fundamentale ale cetãþeanului este încã eficient uzitatã de cãtre deþinãtorii însemnelor puterii. O reechilibrare socialã pe termen scurt ar aduce poate o regândire a rolului fundamental pe care exerciþiul democratic, în speþã votul, îl are în asigurarea unui traseu general pozitiv. Neimplicarea este poate cea mai tragicã maladie a societãþii civile care se pune practic la dispoziþia abuzului puterii politice.
O redresare generala ar însemna, desigur, ºi o scãdere a exportului de inteligenþã care este astãzi în liberã creºtere, aducând României pierderi ce se leagã de diminuarea potenþialului uman, forþa motrice,
S.P. nr. 90/2001
46
DAN MERCEA Student în anul II la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.