o Şcoală Medie (fostul liceu Kreţulescu). Este licenţiat al Academiei Comerciale din Bucureşti. Domiciliază în Bucureşti, str. Roma, nr.31. În anul 1937, a fost incorporat la Regimentul 3 Călăraşi – Ploieşti, făcând stagiul militar ca T.T.R-ist, eliberându-se în 1938. În anul 1938 a fost angajat la Institutul de Conjunctură, unde a lucrat până în toamna anului 1940, când Institutul a fost desfiinţat. În aprilie 1941, se angajează la Institutul Central de Statisitcă, unde lucrează până în luna iunie a aceluiaşi an, când este mobilizat şi trimis pe front. A doua zi, după isbucnirea războiului antisovietic, GOGU RĂDULESCU se predă Armatelor Sovietice. În anul 1946, s-a întors în ţară cu un lot de prizonieri şi în acelaşi an este numit Director General al Ministerului Comerţului şi Industriei, apoi Secretar general, apoi Ministru adjunct la M.C.E. Această funcţie a îndeplinit-o până în luna iunie 1953, când a fost destituit din funcţie şi exclus din Partid pentru activitatea sa. Din verificările Comisiei Controlului de Partid, care a luat în cercetare cazul lui GOGU RĂDULESCU, au reeşit următoarele: în anul 1933, GOGU RĂDULESCU, a fost primit în U.T.C., iar în anul 1935 a fost ales Preşedintele F.S.D. (Frontul Studenţilor Democraţi). Din declaraţiile sale făcute în faţa Comisiei Controlului de Partid, GOGU RĂDULESCU arată că în anul 1936 a fost arestat de comisarul TURCU, pentru activitatea sa în cadrul F.S.D., care i-a propus să lucreze pentru el, lucru pe care l-a refuzat. În timp ce era preşedintele F.S.D., GOGU RĂDULESCU era indisciplinat, anarhic, împotrivindu-se controlului Partidului şi C.C. al U.T.C. În acelaşi timp avea relaţii strânse cu ZILBER HERBERT, spion englez, arestat. Pentru atitudinea sa anarhică, în anul 1937 a fost exclus din U.T.C. şi scos din funcţia de Preşedinte al F.S.D. De la această dată GOGU RĂDULESCU nu a mai avut legături cu mişcarea revoluţionară. GOGU RĂDULESCU a continuat să aibe relaţii cu ZILBER HERBERT, cu care mergea la localuri, fiind prieteni intimi. Prin ZILBER HERBERT, GOGU RĂDULESCU a cunoscut pe VIŞOIANU, fugit în străinătate, şi pe spionul englez HUGH SEATON WATSON. Cu HUGH SEATON WATSON, GOGU RĂDULESCU, a avut relaţii, discutând cu acesta chestiuni politice internaţionale de care se interesa WATSON, problemele politice interne şi internaţionale , probleme privind activitatea organizaţiilor de tineret democratice şi fasciste. În timp ce se afla în prizonierat, i s-a propus de către organele sovietice o misiune în ţară, pe care GOGU RĂDULESCU a refuzat-o. GOGU RĂDULESCU a refuzat la început să declare despre această misiune în faţa Comisiei de Partid sub pretextul că a făcut un legământ să nu declare nimănui acest lucru. În realitate GOGU RĂDULESCU vorbise cu ZILBER încă în anul 1946 despre aceasă misiune. După venirea sa în ţară – 1946, GOGU RĂDULESCU a reluat legătura cu ZILBER, cu care în discuţiile ce le aveau, calomniau conducerea P.M.R., şi U.S-. Astfel de calomnii le făcea şi în discuţiile cu VIJOLI AUREL şi IACOB ALEXANDRU, arestaţi, cu care era bun prieten. GOGU RĂDULESCU a cunoscut faptul că IACOB ALEXANDRU şi VASILE LUCA sabotează succesul reformei băneşti. În înţelegere cu IACOB ALEXANDRU şi VIJOLI AUREL, trimis în străinătate pentru tratative economice, elementele duşmănoase ca GHEORGHIU GHEORGHE ( arestat ), SECASIU VASILE ( arestat ) şi alţii. GOGU RĂDULESCU a creat condiţii pentru spionaj agenţilor ţărilor imperialiste, înconjurându-se în Ministerul Comerţului Exterior de spioni şi saboteuri.
92
Sfera Politicii 150