În literatura de specialitate se arată că problemele de mediu şi dezastrele umanitare, apărute în urma conflictelor militare, generează vulnerabilităţi, care se răsfrâng indirect şi asupra actorilor care le declanşează. Migraţia unui număr foarte mare de oameni din zonele afectate de război în alte zone non-conflictuale are urmări multiple. Enumerăm doar câteva: destabilizează economia ţărilor de destinaţie; facilitează acţiunile criminalităţii organizate transfrontaliere şi a terorismului; generează ură şi violenţă xenofobă şi rasială1. Un exemplu ni-l oferă destrămarea fostei Iugoslavii, care a dat naştere mai multor fluxuri de refugiaţi către ţările vecine2. Printre aceştia se numără şi rromii, o minoritate etnică, aflată de secole sub semnul sărăciei şi al discriminării sociale. O parte din rromii proveniţi din Bosnia şi Kosovo s-au instalat în Germania (cca ¼ din cei 200.000 înregistraţi de autorităţi)3. Un alt flux de imigranţi care au primit statutul de refugiaţi a fost cel reprezentat de bosniaci şi albanezi. Aceştia, împreună cu „transfugii” din ţările Asiei şi Africii au devenit, destul de repede, o povară pentru bugetul comunitar şi un factor de instabilitate4. Şi asta pentru că în rândul celor care au beneficiat de statutul de refugiat s-au numărat şi membrii unor grupări ai crimei organizate5. În chip firesc, principala caracteristică a mediului de securitate rămâne multiplicarea ameninţărilor asimetrice6. Analiştii politici şi militari evidenţiază faptul că respectul cetăţenilor faţă de drepturile şi libertăţile omului, în cadrul societăţilor occidentale, a fost şi este speculat de cei care ameninţă sistemul de valori democratic7. Prozelitismul realizat în rândul refugiaţilor de către grupările anarhiste sau teroriste poate genera probleme serioase de securitate ţărilor-gazdă8. Libera circulaţie face ca riscul utilizării de către terorişti a armelor chimice, biologice sau nucleare să fie unul real9. Şi pentru că tot am amintit de terorism, nu putem să nu subliniem latura religioasă ori psihologică a acestuia. Multiplicarea mişcărilor islamice şi popularitatea de care se bucură acestea în Europa Occidentală au la bază resentimentele musulmanilor faţă de occidentali, pe care îi consideră responsabili pentru insuccesele personale10. La această stare de fapt contribuie şi oportunităţile relativ limitate de integrare socială şi economică oferite acestora de către ţările de destinaţie. Sentimentul de umilinţă pe care-l trăiesc îi determină pe mulţi musulmani să-şi pună speranţele şi nădejdea în „miracolul credinţei”. La aceasta se adaugă şi absenţa sentimentului de apartenenţă la societăţile europene creştin majoritare, care au încercat permanent să-i asimileze pe imigranţii islamici. Rezultatul a fost contrar aşteptărilor. Toate acţiunile şi gesturile asimilaţioniste nu au contribuit decât la „amplificarea procesului de radicalizare islamică”. Acest lucru este relevat şi de un sondaj de opinie efectuat în Marea Britanie în rândul musulmanilor în anul 2002, subiecţii având vârste sub 35 de ani. Un procent de 41% din cei chestionaţi au răspuns că „se simt numai musulmani şi nu britanici şi musulmani (o treime din cei peste 35 de ani au declarat că simt acelaşi lucru). Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi 1 Alexandra Sarcinschi, Migraţie şi securitate, Bucureşti, 2008, p. 5 - cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/ migratie_si_securitate.pdf 2 Ibidem. 3 http://www.euractiv.ro/ 4 http://md.altermedia.info/politica/geopolitica-islamului-i_658.html 5 Ibidem. 6 Gh. Văduva, M. Şt. Dinu, op. cit., p. 24. 7 I. Stoica, Migraţia internaţională şi securitatea – Noi provocări, în Infosfera, anul I, nr, 1, 2009, pp. 52-53 - www.mapn.ro/publicatii/infosfera.pdf. 8 Vezi şi Strategia UE de combatere a terorismului, adoptată de Consiliul European, care stabileşte cadrul pentru prevenirea radicalizării şi recrutării, protecţia cetăţenilor şi a infrastructurii, urmărirea şi investigarea teroriştilor şi îmbunătăţirea răspunsului pentru limitarea consecinţelor atacurilor teroriste. 9 http://www.sri.ro/upload/intelligence14dec.pdf 10 http://www.revista22.ro/politica-si-redistribuirea-puterii-globale-3699.html Sfera Politicii 136
17