Page 1


Muzica e un mod de a trăi, e APROPIEREA de DUMNEZEU!

Interviu cu mezzosoprana Ionela Florentina Soare

realizat de prof. Sergiu Ciocârlan

Sergiu Ciocârlan: Stimată Ionela Florentina Soare, pentru mine întâlnirea cu un artist este un fapt inedit şi surprinzător, totodată. Un artist are atâtea de povestit şi cred că lucrul acesta are o forţă de atracţie irezistibilă: povestea atât de bine spusă, atât de bine conturată a chemării la o altfel de exprimare decât cea obişnuită. Cum a început totul? Ionela Florentina Soare: Nu ştiu când a început această pasiune a mea pentru muzică. Mi s-a părut că dintotdeauna am primit în dar muzica, pentru că aşa se întâmplă în acest domeniu: există un început care este altul decât începutul fictiv presupus de noi. De aceea îi şi ascult cu oarecare reţinere pe cei care spun: „Pasiunea mea pentru artă a început la vârsta de ...” De parcă pasiunea poate începe la o vârstă sau alta! De parcă pasiunea poate începe! Dar dacă ar fi să apreciez cronologic, am început să conştientizez la 14 ani că această artă îmi este apropiată, că sensibilitatea mea o acceptă firesc. Nu vreau să înţelegeţi că impresiile ac es t ea er a u f o a r t e l i m p e d e sedimentate în sufletul meu, ci doar că primul gând al meu s-a îndreptat natural spre muzică, deşi nu ştiam efectiv ce înseamnă canto clasic. Am întrebat-o pe mama care m-a

dus pentru prima dată în faţa uşii unde am simţit emoţii poate ca niciodată: „Mamă, ce e canto clasic?” S.C.: Mama avea aplecarea aceasta spre artă? I.F.S.: Are o voce splendidă şi cred că, la vremea aceea, era conştientă de talentul acesta risipit, fiindcă aceasta a determinat-o să facă într-un fel cu mine, să direcţioneze acest talent, pentru a nu se întâmpla să sufere încă o dezamăgire. De aceea s-a şi zbătut enorm pentru ca eu să am posibilitatea de a studia, de a participa la concursuri, de a nu mă plafona. Un motor de energie, asta a fost şi este mama, mai ales dacă luăm în calcul şi faptul că familia n oas t ră av ea şi a re mo d e st e posibilităţi financiare. Dar mama s-a străduit ca eu să am un climat normal de creştere în acest domeniu şi efortul acesta al ei nu am cum să-l uit sau să-l minimalizez, fiindcă susţinerea din partea familiei e condiţia reuşitei în orice activitate. E iubirea aceea care se transpune în fapte, în sacrificiu. S.C.: Dar uşa aceea în faţa căreia ai poposit alături de

mama… Ce se afla în spatele ei? Viitorul unei artiste de prestigiu? I.F.S.: Chiar visul meu cel mai frumos, cel mai sincer, un univers în care am pătruns cu toată copilăria şi inocenţa unei adolescente de clasa a VIII-a, pentru că am început să frecventez cursurile de Canto clasic la Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, din Brăila, spre sfârşitul clasei a VIII-a. A fost o perioadă de pregătire care a contat foarte mult. Încă oscilam între muzică clasică şi muzică uşoară. Nu era deloc uşor să mă hotărăsc, aşa că, dacă se întâmpla să fie vreun spectacol de muzică clasică sau uşoară, trebuia să particip şi la unul şi la celălalt. Dacă pentru un neiniţiat a cânta este ceva nediferenţiat, pentru cel care studiază devine evident că acestea sunt două tehnici foarte diferite. La un moment dat, doamna profesor Mariana Iordache mi-a spus: „Hotărăşte-te ce vrei să facem!” Iar eu i-am zis: „Vreau să fac canto clasic.” Să ne înţelegem – nu mi-a impus niciodată. Dumneaei absolvise Conservatorul la ClujNapoca, secţia Canto clasic, şi era continuare în pag. 4


la un concurs. Am auzit cum şuşoteau: „Cum să o bagi în concurs urmare din pag. 3 la vârsta asta?” Dar doamna profesor mi-a zis: „Du-te! Dar să nu n o r m a l s ă - ş i mă faci de râs! Du-te şi cântă dorească elevi pe frumos!” c a r e s ă - i S.C.: Avea încredere în tine. Un îndrume în profesor simte potenţialul artistic al această direcţie. elevului şi ştie cum să-l motiveze, S . C . : N u e cum să-l facă să dobândească deloc simplu să fii profesor într-o respectul de sine. Probabil şi societate în care ies tot mai mult în programul de pregătire a contribuit evidenţă funcţionarii, oamenii care decisiv la formarea ta ca artist nu înţeleg cum este să te dedici capabil de a urca pe scenă şi de a îndrumării unei pasiuni artistice. De susţine recitaluri. aceea sunt rare întâlnirile dintre I.F.S.: Fără îndoială! Aveam un elevi talentaţi şi capabili de efort program foarte încărcat care susţinut şi profesori implicaţi până începea dimineaţa la 8.00-9.00 şi se în adâncul fiinţei lor. Mai peste tot vezi profesori blazaţi care îndrumă încheia la 13.00-14.00. Mă refer la elevi blazaţi. Ce poţi să spui despre anii din liceu, fiindcă în perioada profesorul care te-a îndrumat la 2002-2006 am urmat cursurile Liceului de Artă „Hariclea începutul carierei tale de H. Darclee” din Brăila şi aveam ore mezzosoprană? I . F. S . : D e l a b u n început am înţeles că doamna profesor Mariana Iordache are ceva nobil. Adolescenta care eram atunci o percepea ca pe o doamnă cu o distincţie rar întâlnită, având un mod delicat de a ne vorbi nouă, elevilor. Impunea respect fără să ridice vocea, fără să ţipe. Întru totul se comporta firesc, iubitor. Nu ştiu cum să mă exprim când vine vorba de doamna profesor Mariana Iordache, fiindcă e greu de surprins în cuvinte ceea ce eu am trăit alături de dumneaei. Păşisem şi aici cu doamna profesor Mariana î n a i n t e a d u m n e a e i c u t o a t e Iordache. Fugeam în sala de canto şi nelămuririle mele. Înainte de a găsi exersam până la seara la orele calea, făcusem pictură, karate, 20.00-21.00. Nu aveam bani să vin dansuri – şi îmi plăceau în mod acasă cu autobuzul, să mănânc, apoi special baletul şi dansurile de să mă întorc, aşa cum procedau societate. Aşa m-a primit. Fără nicio unele colege. Mama îmi punea reticenţă. Odată ajunsă aici, dincolo pachet şi stăteam până târziu, de uşa de care vorbeam mai îndrăgostită de muzică. Veneam devreme, doamna profesor Iordache seara cu doamna Iordache, veneam a reuşit să mă facă să adun toate pe drum împreună şi discutam. acele energii risipite, împrăştiate şi Doamna nu are copii, iar dragostea să le dau un sens creator. Nu ştiu ce ei m-a făcut să mă simt ca unul anume a făcut să se întâmple aşa: dintre copiii pe care şi-ar fi dorit să-i poate prestanţa, verticalitatea, aibă. Pot spune că eu sunt unul blândeţea pe care nu o întâlneşti la dintre acei elevi privilegiaţi care a orice profesor şi pedagog, poate avut parte de această dragoste. dragostea ei de mamă, căci aşa am şi Păstrăm şi acum o legătură foarte simţit-o, ca pe o adevărată mamă. strânsă. Chiar ieri (9. nov. 2015 – Colegele mai mari o cunoşteau mai n.n.) ne-am întâlnit. Doamna îşi bine şi s-au mirat când doamna uitase ochelarii. „Vai, Ionela, mi-am Iordache a hotărât participarea mea uitat ochelarii! Ce bine c-ai venit!

Nu cânţi nimic?” Am cântat Lieduri de Enescu. Suntem amândouă bucuroase că suntem împreună. O invit totdeauna la spectacolele în ca re u rc pe s ce nă . S i n gur u l spectacol care îi lipseşte din această galerie este chiar debutul meu cu opera Carmen, din martie, anul acesta. S.C.: Au urmat apoi anii de studenţie… O altă etapă din viaţa ta. Cât de importanţi au fost aceşti ani pentru cultivarea vocii, pentru cunoaşterea care se reflectă în actul scenic. Ce a adus nou Facultatea? Au existat provocări? S-a declanşat în tine dorinţa şi nevoia de a te autodepăşi continuu? Ai întâlnit un profesor care să-ţi dea măcar aceeaşi motivaţie pe care o aveai în timpul liceului? I.F.S.: Înainte a răspunde acestor întrebări, vă rog să-mi permiteţi să completez portretul p ro fes or ul ui c ar e m- a marcat pentru totdeauna, doamna Mariana Iordache. Îmi spunea adesea: „Nu renunţa niciodată la visul tău! Munceşte! Nu te pierde în bârfe! Ţie îţi place să fii pe scenă!” Acest imbold lăuntric de a-mi urma visul se datorează într-o covârşitoare măsură energiei nebănuite din această fiinţă, doamna Iordache, care este jumătate ardeleancă, jumătate munteancă şi care n-a avut şansa să urmeze o carieră. Îmi aduc aminte că sâmbătă (7 nov. 2015 – n.n.), după Traviata, mi-a spus exuberant: „Bună respiraţie, Ionela! Ţi-am văzut respiraţia!”. Şi aşa m-a încurajat pe toată perioada de patru ani în care am urmat în paralel şi Liceul „Haricleea H. Darclee” şi Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”. O perioadă extraordinară! Nu aveam să mai întâlnesc un astfel de profesor în Facultate. Oricât de mult am încercat să mă apropii de unii dintre ei, oricât m-au ajutat (chiar financiar), niciodată n-am simţit ceea ce am simţit alături de doamna Iordache. Era un perete rece între noi. De la început mi s-a spus că eu cânt ca într-un butoi. Dar aveam atâtea diplome! Dar aveam atâtea participări la concursuri importante! continuare în pag. 5


urmare din pag. 4

Chiar nimic nu era bine? Unul dintre profesori chiar m-a întâmpinat astfel: „Dar ce, dragă, tu eşti de concursuri?” Am stagnat. De la programul meu intens de pregătire, ajunsesem la o oră sau două pe săptămână. Efectiv mă duceam cu frică la oră. Îi dădeam telefon doamnei Iordache. „Du-te la oră, Ionela – mă încuraja dumneaei –, poate are şi profesoara ta o zi mai proastă. Încearcă să înveţi!” În anul III m-am mutat la un alt profesor sub îndrumarea căruia aveam să fac şi masteratul. Vestea bună era că începusem să particip la concursuri. În această perioadă, pentru doi ani la rând (2008 şi 2009), am fost bursieră la Fundaţia Principesa Margareta, în cadrul programului „Tinere talente”. În 2009 am fost semifinalistă la Concursul de la Marseille, ca apoi, în perioada masteratului, să am cea mai importantă ieşire cu un rol, e vorba de Ruggiero, din opera Alcina d e G. F r. H ändel , î n c ad ru l Festivalului studenţesc de Operă „Viva vox” de la Cluj-Napoca, ediţia a III-a, din 8 mai 2012. A urmat o perioadă de muncă intensă. Doar ce venisem din Italia, unde câştigasem Premiul Romeo în cadrul Concursului de la Como. Într-o lună trebuia să pregătesc rolul Ruggiero. N u şt i u da că înţ e l eg eţ i , da r participam în acelaşi timp la Masterclasses cu Marco Berti şi Daniela Barcellona. Apoi, în paralel, trebuia să pregătesc două roluri, unul baroc, altul romantic, deci două stiluri total distincte. Am avut un pianist excelent, Silvia Totan, care din nefericire a trecut la cele veşnice (cu care am repetat Romeo), şi pe Stefano Giannini, un corepetitor valoros care acompaniase la Scala (cu care am pregătit rolul Ruggiero). Ei doi m-au ajutat să-mi însuşesc cele două roluri la un nivel foarte înalt, şi, ca dovadă, am şi câştigat Premiul Special din partea Musiksommer am Zürichsee, Zürich – Elveţia, la Concorso per giovani cantanti lirici d'Europa As.Li.Co. 2012, cu rolul Romeo din opera „I Capuleti e i Montecchi” de V. Bellini. În acelaşi an am câştigat încă un premiu, în Austria, în cadrul Internationalen Sommerakademie der Universitat Mozarteum.

S.C.: Scuză-mă că fac o paranteză acum… Revin la ceea ce spuneam la început: fascinaţia pe care o produce naraţiunea, povestirea unui artist. Ce crezi că provoacă această încântare a ascultării unor întâmplări cu adevărat de poveste? I.F.S.: Întâlnirile. Asta cred că îl face pe ascultător să fie absorbit efectiv de povestea spusă de un artist. Şi cum să nu fii fascinant când te întâlneşti cu oameni fabuloşi, oameni de poveste precum Leontina Văduva, o doamnă extraordinară şi un îndrumător cu o imens ă experienţă. Nu de puţine ori am asemănat-o cu doamna Mariana Iordache. Am stat în casa dumneaei, la Paris, o săptămână întreagă şi am cunoscut-o îndeaproape pentru ca afirmaţiile mele să nu fie gratuite. Sau întâlnirea cu Elisabeth Cornelius Lund! Oameni minunaţi cu care păstrez legătura şi care îţi dau credibilitate. Sau Claudia Codreanu, Mirela Freni, Kurt Widmer. Sau atâţia şi atâţia care sunt fiecare în parte istorii pline de sacrificiu şi de dedicaţie faţă de artă. S.C.: Anul acesta ai obţinut un mare succes. De obicei un astfel de succes nu rămâne fără urmări. Probabil se nasc noi proiecte, noi întâlniri, noi provocări. Ce s-a întâmplat după ce ai câştigat Premiul al II-lea la Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée”? I.F.S.: Într-adevăr, un astfel de Premiu nu a rămas fără urmări. Pentru un artist este o împlinire atunci când vede că, după o participare la un concurs la care i s-a decernat un premiu valoros, se întâmplă ceva. Ei bine, acel ceva

pentru mine s-a concretizat în două proiecte f o a r t e importante. E vorba de un recital alături de d o a m n a M a r i a n a Nicolescu, cu Lieduri de Enescu. Recitalul va avea loc pe 28 noiembrie 2015 la Muzeul Naţion al Geo rg e Enescu din Bucureşti. Apoi la începutul lunii decembrie, alături de ceilalţi laureaţi ai Festivalului de la Brăila, voi pleca în China, timp de două săptămâni, unde avem de susţinut două concerte S.C.: Mă bucur pentru tine. În încheiere, aş vrea să-mi spui ce consideri tu că îi este absolut necesar unui artist. I.F.S.: Nervul, clocotul interior. Tr e b u i e s ă r ed a i p er s o n a j u l respectiv, iar pentru asta este nevoie de sinceritatea trăirilor. Cum ai putea păcăli un public întreg? Personajele nu sunt doar simple măşti. Opera presupune participarea totală. Din păcate, pe scenă apar funcţionari care nu au de-a face cu arta. Pur şi simplu nu o înţeleg, nu o respectă. Atunci când vorbeşti pe scenă comiţi o ireverenţă. Vreau să spun că opera este un gen restrâns şi restrictiv care nu e gustat de multă lume. Presupune un anumit nivel cultural, o anumită atitudine, o ca li t ate a ex p re s iei . M u zi ca înseamnă visare, dăruire, viaţă. Muzica este un mod de a trăi, e apropierea de Dumnezeu. Şi în faţa lui Dumnezeu nu poţi să stai oricum, ci cu o sfială, cu o trăire adâncă.


„a crede” și „credință” – cu ambele sensuri: afirmare și negare – sunt cuvinte frecvente în mărturiile, în paginile autobiografice, în corespondenţa, în însemnările „omului care nu aderă la nimic”. Și, chiar dacă poate părea paradoxal, de fiecare dată, „a crede” se circumscrie ideii de libertate: „...a fost o vreme când credeam într-o imensă omenire liberă şi dreaptă”; „Mi-am pierdut credinţa în întregime (...) Numai ea m-a hrănit şi m-a susţinut până acum.” În ciuda impresiei de nestatornicie, de lunecare dintr-o parte în alta (s-a spus adesea că Istrati a

P

PANAIT ISTRATI, despre om, omenire, umanitate

anait Istrati – „una din marile conştiinţe literare ale epocii lui, una din marile conştiinţe ale timpului său” (Mircea Iorgulescu) – a venerat libertatea. Un revoltat etern, o conştiinţă antisistem, fiul spălătoresei Joița Istrate din Baldovinești a trăit un adevărat cult al libertăţii. În viziunea sa, omul adevărat, lumea adevărată, se află – ar trebui să se afle! – dincolo de manifestările fenomenale, dincolo de aparenţe. Omul poate să fie om, trebuie să fie om, nu doar să pară că este. Omul trebuie să fie bun, să fie drept, cinstit, nu doar să pară că este bun, drept, cinstit: „Totdeauna am crezut că lumea nu este cum pare şi că poate fi altfel decât în realitate.” Prin filtrul cestei credințe, Panait Istrati și-a văzut aproapele ca pe sine însuși, ca pe o proiecţie a sa: „omul acesta (muncitorul, vagabondul, artistul etc.) este asemenea mie”. Dacă în prima parte a vieții sale idealul de umanitate și ideea de om s-au conturat ca reacţie imediată la confruntarea cu asprimile vieţii cotidiene, mai târziu opiniile s-au nuanțat în contact cu ideologiile și mișcările social-politice ale epocii. Panait Istrati n-a fost omul tatonărilor, al paşilor calculaţi, făcuţi cu maximă precauţie. El s-a entuziasmat, s-a aprins fără să șovăie, ori de câte ori a crezut că a întrezărit undeva idealul său de umanitate. A trăit vulcanic, dar nu lipsit de luciditate, iar când a aderat la o idee a crezut în ea cu toată fiinţa. De altfel,

Dr. Zamfir Bălan Director adjunct Muzeul Brăilei “Carol I”

trădat), autorul Spovedaniei pentru învinși nu a abandonat niciodată idealul său de umanitate. Întoarcerea „cu fața către toate punctele cardinale”, despre care vorbea în ultima parte a vieții, este expresia căutărilor continue pentru a accede la ideal. Nu e vorba numai de „stânga” și „dreapta”, sau numai de ideologie și de politică; cel mai adesea e vorba de oameni: „reprezentai în ochii mei modelul (...) Omului drept” – îi scria lui Romain Rolland, în 1933, după ce iluzia unei omeniri „umane”, venind dinspre Rusia sovietică, fusese spulberată. În aceeași măsură este vorba despre artă, despre puterea ei modelatoare în care Istrati crezuse; la un moment dat avea să constate că încă un „punct cardinal” se dovedise o „mare minciună”. Sistemele social politice pot fi vinovate de răul omului și al omenirii, de declinul umanității, dar, la fel de vinovat poate fi omul însuși: „vina nu este a sistemelor, ci a inimii noastre. Din vina acestei inimi se sluţeşte tot ce atingem: arte, ştiinţe, tehnică, religii, idealuri, morale, sporturi”. Din ansamblul căutărilor istratiene, pentru conturarea ideii de umanitate, nu pot lipsi valorile, iar dintre acestea, singura valoare care dă omului strălucire este „dragostea omului pentru oameni”. Omenirea are în componența ei tipare dintre cele mai diverse și mai controversate: „omul-burtă”, „omulsuflet”, „omul-lichea”, „omulpăstor”, omul-lup”, „omul-soare”,

„omul-piatră”: Între ei, deosebirile pot fi de netrecut: „Omul e mai nemernic decât piatra. Aceasta e incapabilă să refuze căldura. Omul o refuză. Ca să-i învingi îndărătnicia, trebuie să-i gâdili vanitatea. (...) Înainte de a te accepta, el vrea să fie onorat, vrea să știe că are de a face cu cineva.” Dintre numeroșii „necunoscuți cu inimă de om”, descinși din „fioroasa egalitate” cu care „ne învăluie pe toți marea indiferență a Creației”, cei mai mulți se prăbușesc „din cauza alegerii partizane”. La Panait Istrati, ideea de Om este asociată ideii de Frumos. Omul este, în esența sa, frumos, iar din această frumusețe derivă toate celelalte valori: dreptatea, bunătatea, cinstea, demnitatea. Măreția ființei umane se clădește pe ideea de Frumos, care nu poate fi înțeleasă și nu poate fi însușită în afara ideii de Libertate. Admirația pentru Romain Rolland și-a tras seva din această idee: „Calea dumitale era calea Frumosului. (…) Aceasta am iubit la dta și nimic altceva.”. Ca urmare, artistul, omul-artist, nu poate exista decât „dublat de un om de bunăcredință” – omul în stare să-și înțeleagă rostul de făuritor al acelei umanități al cărei viitor „nu e și nu poate fi ceva ce aduce dreptate numai unei părți a omenirii”. Înțeles astfel, omul e Christul etern, e suferinţă, e „cineva care rămâne veșnic răstignit, care nu se pretează la nici un fel de măsluire, care dărâmă biserici născute moarte, care demască credințe grase de osânză, dogme sociale, umflate de prostie, și rămâne singur, țintuit pe cruce, cu mască de Dumnezeu.”


B

răila – miros de flori de tei, porţi – balcoane – dantelărie din fier forjat, oameni cu spirit, Dunăre – cu pește-n piaţă, școala de artă “Vespasian Lungu” – pictură, grafică, patrimoniu. De câte ori vine vorba de Brăila, în ţară sau în străinătate, îmi trec prin minte prieteni dragi și o învălmășeală de locuri, ateliere de pictură și sclipiri de olane, lipite de sufletul meu, așa cum lipești un timbru de plic, de nedespărţit. De ani de zile, la Brăila, se desfășoară un concurs naţional al școlilor populare de artă, prima de acest fel din ţară. Credibilitatea unei manifestări se verifică prin interesul pe care-l trezește, dar mai ales prin continuitatea ei. Acest concurs a devenit apreciat într-o arie geografică din ce în ce mai mare, din ce în ce mai mulţi participanţi alăturându-se competiţiei. Concursul “Vespasian Lungu” adună, în fiecare an, zeci de participanţi cu sute de lucrări cu mare diversitate, munca și dăruirea profesorilor, dar în primul rând a elevilor școlilor populare de artă din întreaga ţară. Calitatea acestor lucrări este una dintre cele mai bune, astfel încât, ori de câte ori avem privilegiul de a le viziona, ni se umple sufletul de bucurie. Mai ales că ele pot „vorbi”

Concursul internaţional de pictură „Vespasian Lungu“, UN VERITABIL PLUS DE VALOARE

generaţiilor, au de cele mai Prof. Mihai Șerbănescu multe ori viaţa mai lungă decât Şcoala Populară de Arte „Octav Enigărescu“ a celor care le-au realizat. Este, Târgovişte evident, un plus de valoare gândiţi-vă că peste două-trei Concursul din Brăila este sute de ani lucrările vor avea, încă, dovada reală a promovării valorilor, acea capacitate de a „vorbi”. chiar și într-o lume modernă, Trebuie să vă spun că, numai din caracterizată de spirit practic. Târgoviște, din câștigătorii ediţiilor Bineînţeles că acest concurs nu se trecute, și-au desăvârșit studiile la putea realiza fără aportul oamenilor academii de artă din ţară și din care știu să pună în valoare și să dea străinătate în jur de 18 elevi. Se amploare evenimentului, este vorba desprinde astfel ideea că de echipa Şcolii Populare de Arte participarea elevilor la acest „Vespasian Lungu”, condusă de concurs și rezultatele obţinute au dl. Director Bunea Romeo George. fost foarte motivante pentru cariera Juriul imparţial, de multe ori lor ulterioară. condus de dl. Gheorghe Mosorescu – Emulaţia școlilor de artă face ca președintele filialei UAPR, având cei ce trec printr-o clasă de artă alături nume cu rezonanţă în plastică să rămână cu informaţia, dar domeniul artelor vizuale: dl. Vasile și cu plăcerea de a gusta din tainele Gaiţă, d-na Maria Stoica – critic de artelor vizuale. Școlile populare de artă, dl. Hugo Mărăcineanu, a pus în artă au o importanţă deosebită în evidenţă pe cei mai talentaţi elevi ai societate, mai ales în contextul în școlilor populare de artă, care, în școlile și liceele de profil răsplătindu-le astfel efortul, truda și real sau uman, orele dedicate artelor talentul. Dintr-un astfel de loc - desen, muzică, teatru - sunt adesea plecăm mai bogaţi măcar cu o înlocuite cu alte discipline școlare, picătură. iar copiii talentaţi pierd posibilitatea Sperăm să ne revedem la cea exprimării și dezvoltării talentului de-a douăzecișiuna ediţie. Anticipez lor. Cel care vă scrie aceste rânduri că, începând din 2016, acest este absolventul unei școli populare concurs, purtând numele celebrului de artă care a rămas fidel artei, acuarelist – Vespasian Lungu – se va urmând apoi cu interes cursurile transforma într-un concurs academiei de artă şi încercând să internaţional al școlilor populare de facă din artă o performanţă. artă.


O

mulţime de participanţi (peste 100, din 20 de judeţe) cu foarte multe lucrări (209), manageri şi profesori de la Centre de Cultură şi Şcoli Populare de Arte din ţară (Botoşani, Constanţa, Focşani, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş) au răspuns invitaţiei gazdelor (Consiliul Judeţean Brăila şi Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”) şi, împreună, au făcut din această a XX-a ediţie a concursului, impecabil organizată, o sărbătoare. Ve r n i s a j u l e x p o z i ţ i e i c u festivitatea de premiere a reprezentat punctul culminant al evenimentului. Acoperind o paletă atât de largă de concurenţi (de la copii, la adulţi), cu motivaţii dintre cele mai diferite (nevoia de relaxare, dorinţa de înţelegere, necesitatea de

Mai 2015 - Concursul Naţional de Pictură şi Grafică “VESPASIAN LUNGU” î n v ă ţa re /p er fe cţ i o n ar e a tehnicilor, a desenului şi culorii), dar armonizate tactic de profesorul îndrumător, a rezultat o panoramă concludentă a ceea ce reprezintă astăzi învăţământul vocaţional pentru domeniul artelor plasice în şcolile populare. O parte însemnată a expoziţiei, compusă din lucrări în care efortul d e e l a b o r a r e a i m ag i n i i , d e înţelegere a limbajelor specifice şi de învăţare a tehnicilor prin care acestea se exprimă apărea în mod evident, a fost dedicată treptei de iniţiere în artă. Pe acest fundal de tatonare a talentelor prin exerciţii tematice se detaşau lucrările concurenţilor mai avansaţi, care au descoperit noi căi de înţelegere a realităţii şi n o i po si b ili tăţi d e reprezentare a acesteia, pornind de la logica alcătuirii fo rmelor până la intuirea principiului care le ordonează şi le valorifică estetic. Cele mai izbutite exemplare din concurs au aparţinut elevilor

Dr. Maria Stoica Cercetător, Şef Secția „Artă“ Muzeul Brăilei “Carol I”

pasionaţi, dotaţi cu abilităţi creative, care au reuşit să asimileze la modul superior lecţia profesorului şi să interpreteze temele şcolare. Concursul de la Brăila, pe lângă şansa dată elevilor de a se integra într-un context naţional, întreţine de la o ediţie la alta interesul pentru atingerea performanţei în învăţarea regulilor unui limbaj care, din ce în ce mai mult, se află sub semnul improvizaţiei. Conştientizarea necesităţii unui efort continuu, atent îndrumat de profesionişti, perodic şi corect evaluat stă la temelia oricărei reuşite, iar timpul şi munca pe care le presupune vor fi astfel răsplătite. Am remarcat şi la această ediţie cât de dificil este să faci selecţia lucrărilor pentru premiere atunci când ele provin de la aceeaşi şcoală şi sunt realizate sub îndrumarea aceluiaşi profesor. În acest caz, propunerea mea este ca, începând de la ediţia următoare, premiile să fie acordate întregului grup de autori, atunci când diferenţierea nu este posibilă decât aplicând criterii subiective.


Corul mixt „TRISON” – 20 DE ANI DE ACTIVITATE PRODIGIOASĂ

M

Prof. Antoaneta Marghitoiu, Micşunica Nehoianu, Tiţa Tomescu

embrii Corului mixt „TRISON” au avut şi au un singur crez: dragostea pentru muzică, după cum consideră şi poetul Paul Verlaine „De la musique avant toute chose” („Muzica înainte de orice altceva”). Constituit din 35 corişti cu experienţă şi din tineri elevi şi condus de profesorii Marcica şi Ştefan Lupu, Corul mixt „TRISON” al Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” deţine un repertoriu deosebit, alcătuit din nestemate ale muzicii corale româneşti şi universale şi poate fi considerat un foarte bun ambasador al muzicii culte religioase, fiind reprezentativ pentru Brăila atât în ţară, cât şi în Europa. Cei doi dirijori, Marcica şi Ştefan Lupu, profesori de ansamblu coral şi membri fondatori ai Asociaţiei Române de Cânt Coral au reuşit, astfel, să aducă faimă oraşului în care-şi desfăşoară activitatea de peste 36 de

ani şi au o contribuţie deosebită la realizarea celor mai vibrante momente ale asociaţiei. În acest spirit şi cu această determinare, membrii Corului participă frecvent la viaţa culturală a urbei noastre cu concerte de muzică laică şi muzică sacră în cadrul manifestărilor care vizează sărbătorirea zilei marelu i po et M ih ai E mi ne s cu s au a zil el or Municipiului, dar şi la concertele de colinde de Crăciun sau la cele dedicate Sărbătorilor pascale. Mai mult decât atât, pe lângă prezenţa la festivalurile corale de la Braşov, Deva, Satu Mare, Focşani, Fundul Moldovei (Suceava), Cernavodă, Râmnicu-Vâlcea ş.a., dirijorii corului brăilean au reuşit să ducă „TRISON” şi cântul românesc peste graniţe. Astfel, Corul a cunoscut gloria la Sofia (locul III, în 2004), Sankt Petersburg (2006) şi Riva del Garda - Italia (2007). La toate aceste rezultate deosebite se pot adăuga premiile de excepţie obţinute la Balcik, Bulgaria în 2013, 2014 şi, cel mai recent, la Festivalul-Concurs Internaţional „Antonio Vivaldi” de la Karpenissi din Grecia din iulie 2015. La această manifestare de înaltă ţinută culturală au participat coruri din Grecia, Israel, B u l g ar i a ş i S erb i a , i ar da t o ri t ă profesionalismului celor doi dirijori şi dăruirii tuturor membrilor Corului, acesta a primit medalia de argint pentru fiecare secţiune la care a participat continuare în pag. 10


urmare din pag. 9

(muzică folclorică şi muzică sacră), reprezentând cu cinste România. Corul a aniversat 20 de ani de activitate pe 1 noiembrie 2015, „eveniment cultural cu reverberaţii multiple în istoria muzicii corale româneşti”, după cum consemna şi conf. univ. dr. Ioan Oarcea, preşedinte al Asociaţiei Române de Cânt Coral, în scrisoarea de felicitare. Totodată, domnia sa aprecia faptul că activitatea artistică a Corului mixt „Trison” s-a remarcat printr-o prezenţă permanentă la numeroase manifestări corale desfășurate pe plan naţional şi internaţional – turnee de concerte, concursuri

şi festivaluri – iar devotamentul şi pasiunea dirijorilor pentru activitatea corală au avut o influenţă deosebită asupra tinerei generaţii de corişti şi spectatori. După cum se cuvine, aniversarea fost marcată printr-un recital de excepţie la Catedrala „Naşterea Domnului” din Brăila, susţinut cu b i n ecu vân tar ea I. P. S. Sa le CAS IAN, Arhiepiscop al Dunării de Jos. Alături de părintele Costel Vatră, enoriaşi, corişti şi invitaţi, a mai participat şi Corul mixt „I.D. Chirescu”, dirijat de Părintele Anghel D i n c u , d i n c a d r u l C a s e i d e C u l t u ră „I.D. Chirescu” Cernavodă, cor care a fost invitat special şi care se bucură de o experienţă de peste 120 de ani. Pentru cei prezenţi la slujba de la Catedrală, repertoriul celor două ansambluri corale a reprezentat un adevărat moment de înălţare spirituală şi a cuprins piese corale de factură clasică şi religioasă din creaţia unor compozitori celebri din ţară şi străinătate.

Toate aceste succese au în spate o muncă permanentă pentru înnoirea repertoriului, implică participarea la repetiţii de trei ori pe săptămână, chiar şi de patru ori în ajunul spectacolelor, legarea teoriei (solfegierea tuturor pieselor muzicale) de practică în cadrul Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, instituţie care a asigurat toate condiţiile pentru bunul mers al evoluţiei Corului (o locaţie primitoare, profesori dedicaţi, un manager implicat în toate activităţile care presupuneau şi susţinerea materială a deplasărilor în ţară şi în străinătate). Membrii Corului mixt „TRISON” sunt recunoscători şi mulţumesc celor doi profesori dirijori, precum şi celor care susţin activitatea Corului: Consiliul Judeţean Brăila, prin Domnul Preşedinte prof. Viorel Mortu; Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, reprezentată de domnul Manager prof. George-Romeo Bunea; Părintele Costel Vatră de la Catedrala „Naşterea Domnului” Brăila.


T

ZONA BRĂILEI – TIPAR DISTINCTIV în ansamblul zonelor etnografice

eritoriul actualului judeţ Brăila se încadrează în două mari unităţi geografice: Câmpia Brăilei şi fosta Baltă Brăilei (în prezent Insula Mare). Ca suprafață se întinde între Dunărea Veche, Siret, Călmăţui şi o parte din Bărăgan (mai puţin populat în trecut). Cele două unităţi geografice sunt unite de elementul uman distinct, specific zonei care a pendulat deoparte şi alta a Dunării, în funcţie de condiţiile şi evenimentele sociale şi istorice. Zona etnografică are la bază o străveche unitate teritorială istoricoadministrativă medievală aparţinând Ţării Româneşti, judeţul de sine stătător al Brăilei, cu o întindere mult mai mare decât cea actuală. Partea dunăreană a fost înglobată teritoriului aflat sub admnistraţie turcească începând cu secolul al XVI-lea, cazaua Brăilei. Întreaga viaţă economică, socială şi culturală a gravitat constant de-a lungul timpului, în jurul oraşului. În raport cu alte zone, Brăila, s-a distins prin acest mod de viaţă unitar, având oraşul ca factor principal de polarizare, fapt ce a determinat apariţia unei conştiinţe a apartenentei la un grup cu trecut,

Gabriela Cloşcă

obiceiuri şi preocupări asemănătoare. În cadrul Muzeograf, Şef Secția „Etnografie“ Muzeul Brăilei “Carol I” zonei actuale a Brăilei pot fi delimitate alte subzone şi restrânse, datorită schimbărilor microzone (Georgeta Moraru – petrecute în lumea satului de-a Zonarea etnografică a județului lungul timpului. Prezintă totuşi o Brăila, Studii de etnografie și anumită continuitate: pescuitul, folclor din zona Brăilei, 1977). creşterea animalelor, agricultura, Astfel, se conturează distinct: albinăriltul, vânătoarea şi creşterea subzona dunăreană brăileană viermilor de mătase iar dintre având în componenţă două meşteşuguri: prelucrarea lemnului, microzone: microzona Balta Brăilei a fierului, meşteşugurile casnice şi microzona Viziru. textile ş.a. Bărăganul (Zona Bărăganului) Portul popular specific zonei este depăşeşte din punct de vedere portul de Gropeni, sat vechi etnografic graniţele judeţului dunarean ce a făcut parte din raia. Brăila, înscriindu-se în zona mai Obiceiurile, atât cele calendaristice largă a câmpiei muntene. În cadrul cât şi cele legate de ciclul vieţii sunt acestei mari zone există însă alte unităţi distincte care se circumscriu Zonei etnografice a Brăilei. Tipologia satelor este diferită în funcţie de apartenenţa la o zonă sau alta. Se întâlnesc sate de tip adunat, grupate în aşezări mici cu gospodării risipite şi rămăşiţe ale unor sisteme de apărare. Satele sunt fie vechi (atestate documentar şi alcătuite din localnici), fie noi alcătuite din împroprietăriţi după 1920. Alte tipuri de sate sunt cele de adunătură, formate în secolul al XIX-lea din târlele oierilor. Ştergare Ocupaţiile şi meşteşugurile continuare tradiţionale s-au păstrat în forme în pag. 12


urmare din pag. 11

bogate, bine reprezentate atât î n z o n a dunăreană cât şi în cea de câmpie. În ansamblu, Zona Brăilei este o zonă etnografică distinctă continuatoare a unui fond etnografic local arhaic influenţat deopotrivă de factorii geografici şi cei istorici, de fenomenele demografice şi sociale.

Maramă

Informaţiile etnografice referitoare la zona Brăilei se întâlnesc în Analele Brăilei, revistă de cultură regională (1929-1940), în monografiile săteşti (Gropeni, Piscu) şi în analizele demografice referitoare la aşezarile şi satele din Câmpia şi Balta Brăilei. Între anii 1926-1930 echipele monografice conduse de Dimitrie Gusti au studiat regimul de proprietate agrară în unele sate din judeţul Brăila, rezultatele cercetărilor fiind publicate în revista Sociologie românească (1936-1944). Mai târziu, între 1975-1977, Institutul de Etnografie şi Folclor a iniţiat o

Piuă pentru sare

campanie de cercetare in judeţul Brăila, campanie ce a avut drept scop principal culegerea şi publicarea folclorului autentic. S-a urmărit zonarea etnografică a Brăilei şi prezentarea unor elemente de cultură şi civilizaţie autentice. Muzeul Brăilei „Carol I” a fost iniţiatorul activităţii de cercetare în zona etnografică Brăila începând cu anul 1969. Obiectivul principal a fost constituirea unei colecţii reprezentative. Profesorul Liviu Mihăilescu, muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I” a făcut primele cercetări în satele şi comunele judeţului. Au fost descoperite atunci un număr mare de obiecte din domeniul ocupaţiilor tradiţionale, în special al pescuitului: monoxile folosite la transportul pe apă, instrumentar propriu-zis, alcătuit din ostii, harpoane, plase de diferite tipuri şi capcane. Odată cu dispariţia Bălţii Brăilei au dispărut şi aceste unelte şi ocupaţia pescuitului în sine a pierdut teren în favoarea agriculturii. Uneltele agricole şi meşteşugăreşti descoperite în acea perioadă, constituie rarităţi la nivelul patrimoniului naţional.

Continuitatea păstoritului, şi mai ales păstoritul transhumant a fost atestată prin vechimea unor piese date 1857 sau 1888. Un loc aparte îl ocupă meşteşugurile casnice, r ep r e ze n t a t e pr i n v a r i e t a t ea textilelor de interior: scoarţe, ştergare, obiecte de port etc. Numărul mare de piese

Tipar de caş

Monoxilă

Capăt de ştergar

a c h i z i ţ i o n a t e s a u d o n a t e au constituit primele colecţii etnografice ale Muzeului Brăilei. Rolul principal în valorificarea patrimoniului etnografic îl are muzeul ca instituţie de profil. Pe lângă funcţiile sale de cercetare şi valorificare, instituţia muzeală a dobândit şi o funcţie educativă. Cunoaşterea modului de viaţă şi a ce ea ce a u cr eat g en e raţ ii l e dinaintea n oas tră, con stituie garanţia unei proiecţii corecte a viitorului. Într-o lume a globalizării şi a dispariţiei graniţelor, inclusiv a celor etnice, întoarcerea la origini devine o necesitate în păstrarea identităţii, a specificului fiecărei zone, a fiecărui neam.


M

INIŢIEREA MUZICAL-INSTRUMENTALĂ între realităţi şi aspiraţii

unca profesorului de pian cu elevii începători este, poate, cea mai importantă din întreaga sa activitate didactică. Copiii intră în şcoală selecţionaţi pe baza unor teste de aptitudini muzicale şi intelectuale după care optează pentru studierea unui instrument (pian – vioară). Drumul pe care pornesc este lung, dificil şi nu certifică finalizarea unei cariere muzicale, de aceea rolul profesorului de pian este extrem de important pentru a introduce elevii în lumea muzicii cântate la pian. Prima condiţie este aceea de a practica jocul muzical, de a renunţa la ideea că şcoala este ceva sever, grav. Se impune cunoaşterea a cât mai multor jocuri muzicale, inventarea pe loc, lucrul cu metode moderne care să solicite copilul mic din toate punctele de vedere. Aici semnalăm lucrarea „Carte fără de sfârşit” a compozitorului Dan Voiculescu care, pe diferite trepte, ilustrează modalităţi de emisie sonoră, tehnici de atac, probleme de intonaţie a intervalelor, polifonic, armonic, forme muzicale. Astfel, atenţia este îndreptată către educaţia preinstrumentală (realizată foarte puţin benevol, pe grupe de copii sau individual – înainte de începerea şcolii). Datorită cerinţelor de lucru, practic cu care se începe studiul instrumentului, care sunt identice cu clasa I sau a II-a, rezultatele pot fi în majoritatea cazurilor nedorite, copiii îndepărtându-se de studiul muzicii din cauza durităţii şi severităţii stilului de lucru. De aceea, se impune o iniţiere a unor programe experimentale în colaborare cu profesorii de teorie, educaţie muzicală şi profesorii de instrument.

Prof. Adriana Burcă

Liceul de Artă „Hariclea Darclée“ Brăila

Altă problemă sensibilă este cea a abordării unei atitudini adecvate a profesorului, a relaţiei sale cu elevul, relaţie încărcată de afecţiune. Profesorul trebuie să-i transmită în mod real şi continuu afecţiune, înţelegere, solicitudine. Acestea diferă în funcţie de vârstă, dar cu precădere trebuie să fie foarte evidente la vârsta preşcolară. Comunicarea, de asemeni, este foarte importantă fiind, în acelaşi timp, transmitere de cunoştinţe şi afectivitate. Pe lângă arta de a cânta la pian, un bun profesor trebuie să stăpânească şi arta conversaţiei. O mare atenţie trebuie acordată şi intonaţiei, glasului, mişcărilor, gesturilor, mimicii, acestea fiind în concordanţă cu ceea ce vrea să exprime profesorul. Persuasiunea didactică este cu atât mai reuşită cu cât se realizează un echilibru între presiune şi sprijin. Un alt rol semnificativ în educaţia didactică îl are, de asemeni, colaborarea profesorului de pian cu familia – fără a se impune niciunul în mod evident. Astfel, cerinţele profesorului nu trebuie să fie excesive, să nu disturbe preocupările şcolare ale copilului şi nici familia să nu impună profesorului cerinţe exagerate privind rezultatele, să aibă încredere în actul didactic fără a pune presiune şi a crea stări de tensiune şi nemulţumire între actul educativ şi răspunsul celui educat. Având în vedere toate aceste observaţii, cităm pe marele profesor J.A. Ragolta care spune: „Viaţa nu este un joc, dar poate că numai învăţând să ne jucăm cu înţelegere vom învăţa să trăim cu înţelegere.”


Ansamblul „ROMÂNAŞII DE ROŞIORI“,

J

COPIII CU JOCUL ÎN SÂNGE ŞI FOC ÎN CĂLCÂIE

ocul popular brăilean arată nesecata bogăţie folclorică a poporului nostru, tezaurul de nepreţuit pe care-l constituie jocurile, cântecele, costumele şi strigăturile populare. Marea varietate a jocurilor populare româneşti, răspândite pe întreaga suprafaţă a ţării, au un colorit deosebit datorită pronunţatelor diferenţieri de stil de la o regiune folclorică la alta. Apropiindu-se cu dragoste şi răspundere de problemele dansului popular, Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, prin intermediul staff-ului şi a coregrafilor, coordonaţi de domnul manager Bunea George-Romeo, a studiat şi analizat cu atenţie vechea şi bogată tradiţie populară în legătură cu manifestările de joc. Rod al acestor preocupări, începând cu anul 2002, localitatea Roşiori se poate mândri, cu înfiinţarea Ansamblului „Românaşii de Roşiori”, în contextul descoperirii de talente brăilene în prima ediţie a Festivalului „Constantin Gănescu”. Fondatorul ansamblului, doamna Georgeta Lungu - învăţătoare în cadrul Şcolii Gimnaziale Roşiori, şi-a dedicat activitatea în scopul instruirii copiilor, dar şi pentru a le transmite dragostea pentru folclor. Putem afirma, fără teama de a greşi, că întreaga evoluţie a ansamblului, format din elevi ai Şcolii Gimnaziale Roşiori cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, demonstrează că aceşti copii au jocul în sânge şi foc în călcâie, iar modul în care sunt instruiţi denotă

Prof. Georgeta Lungu

Instructor de dansuri populare - secţia Roşiori

profesionalism şi imaginaţie creatoare, întrucât suitele propuse îmbină, în mod fericit, elemente tradiţionale, dar şi cu caracter de originalitate, realizând o imagine artistică ce rămâne pe retină şi în memoria iubitorului de folclor. Cu un repertoriu format din dansuri populare din zona Brăila (Bărăgan) şi cântece populare din aceeaşi zonă folclorică şi sub o atentă coordonare a specialiştilor, elevii s-au străduit să îmbogăţească conţinutul jocurilor cât şi forma lor de prezentare reliefând, astfel, o serie de montări coregrafice valoroase, de la simple prezentări scenice de jocuri populare până la ample creaţii coregrafice cu teme contemporane. Ansamblul a fost prezent la multe manifestări artistice în județ și în zonele limitrofe acestuia și nu numai, participând ca invitat special la Festivalul „Mugurii Bărăganului”, Ciocile, Brăila - 2013; a susținut program artistic la manifestările sub egida „Ziua Zăvoaiei”, Zăvoaia, Brăila - 2012, la manifestările „Zilele Brăilei 2012” și la” Festivalul florilor” Brăila - 2012; a participat la emisiunea „O seară cu cântec” la Etno Tv și la „Târgul Etno Tv” - 2012, la manifestările sub egida” Ziua Europei” Brăila - 2013 și a fost inițiator și participant la Proiectul cultural interjudețean „Copiii satului – moștenitorii tradițiilor românești” derulat în anul școlar 2012-2013; a participat la Festivalul Tineretului şi sportului, Bursa, Turcia - 2014 etc.


Prezenţa Ansamblului “Românașii de Roșiori” la astfel de manifestări a fost încununată de premii valoroase, precum: locul I la Festivalul „Constantin Gănescu”, Brăila - 2012; marele trofeu la Festivalul interudețean „La porțile dorului”, Gemenele, Brăila 2012; locul I la Festivalul interjudețean „Florii”, Mircea Vodă, Brăila - 2013; premiul special la Festivalul „Pe plaiul Tojanului”, Paltin, jud. Vrancea - 2013; premiul I la secţiunea Interpretare vocală, grupul vocal de fete la Festivalul interjudețean „Mugurii Bărăganului” Ciocile, Brăila - 2013; marele trofeu la secţiunea Interpretare vocală, solist la Concursul „Bucuria cântecului popular” Brăila; premiul I la secţiunea Interpretare vocală, grup vocal la Concursul „Bucuria cântecului popular”, Brăila - 2013; l o c ul I I l a Fe s t i va l u l „L i n a Chiralina” - 2014; locul I la Festivalul de folclor de la Focşani 2015; marele trofeu al Festivalului „Baladele Trotuşului”, Oneşti 2015. Este de consemnat, de asemenea, că la fiecare evoluţie a acestor copii, dincolo de originalitate, sunt de apreciat atât sincronizarea aproape perfectă, expresivitatea artistică, cât

şi ţinuta de român neaoş, portul mândru al costumului popular românesc şi, îndeosebi, brăilean, ochii fiind încântaţi de româncuţe şi românaşi roşii în obraji, datorită patosului jocului românesc, dar cu o atitudine ce mângâie patriotismul din inima fiecărui privitor. Ansamblul „Românaşii de Roşiori” se remarcă atât prin implicarea emoţională reală în promovarea jocului popular, prin rezultate deosebite, dar şi prin imaginea vie pe care o creează folclorului brăilean în cadrul activităţilor folclorice desfăşurate în acest moment pe plaiuri mioritice.


R

elaţia mea cu Brăila a fost mereu una complicată, plecând de la ura, ajungând ulterior la dragoste cu forţa şi într-un final la dragoste sinceră, sosită probabil şi odată cu maturizarea mea. Mereu am avut impresia că oraşul mă sufocă, că nu îmi oferă posibilităţi de afirmare, ca orice aş face nimeni nu-mi înţelege preocupările artistice şi visele măreţe. Cu toate acestea, abia după ce am plecat am realizat că în Brăila m-am format muzical, în Brăila am pus bazele primei mele trupe, şi tot în Brăila am strâns 300 de oameni la concertul lansării albumului nostru de debut. De aceea, oriunde mă voi duce, o bucată din mine va rămâne prinsă undeva printre străzile de care nu mai demult doream să scap cât mai repede cu putinţă. Nu mai ţin minte cum mi-am descoperit pasiunea de a bate la tobe, dar este clar că nu mi-aş fi dezvoltat-o deloc dacă nu aş fi avut alături de mine oameni care să mă îndrume. Nu am fost niciodată un adept al regulilor şi am încercat să mă înconjor tot timpul de oameni puţin nebuni, nonconformişti, oameni care gândesc "outside the box". Muzica este pentru mine un

BRĂILA M-A FORMAT MUZICAL, aici am pus bazele primei mele trupe Alexandru Muşat

mod de comunicare, de exprimare şi sunt de părere că un profesor Absolvent al clasei de percuţie, Şcoala trebuie să ţină cont de aceste lucruri, şi nu să predea materia după Populară de Arte „Vespasian Lungu“ Brăila principii rigide care nu vor ajuta Student la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti niciodată la creşterea personalităţii artistice a elevului. Astfel de m-au luat de mic, m-au crescut oameni am găsit, culmea, în Brăila. artistic şi m-au transformat în ceea Da, fix în oraşul în care mulţi zic că ce sunt astăzi. Nu pot decât să le nu se întâmplă nimic. Eu zic că se mulţumesc şi să le promit că dacă întâmplă deja prea multe. Brăila are voi ajunge şi eu vreodată profesor, festival de jazz, de folk, de muzică îmi voi trata elevii cu aceeaşi u şoară, d e muzică po pu lară, dăruire cu care au făcut-o ei. festival de teatru, de muzică clasică Pe holurile Şcolii Populare şi nu duce lipsă de oameni talentaţi mi-am petrecut ani de zile, timp în care lucrează pentru binele cultural care puteam să mă joc fotbal cu al comunităţii. Oamenii aceştia prietenii sau să ies la sucuri. Nu am fost niciodată atât de sociabil, eu eram mulţumit dacă mă încuiam într-o sală unde era şi un set de tobe. Asta am făcut toată copilăria şi nu regret niciun minut petrecut înconjurat de cinele, tobe mari şi tobe mici. Plecând de la "tuf-taf-urile" elementare, am ajuns să împart scena cu artişti pe care nu visam niciodată că îi voi întâlni. Am realizat, astfel, cât de important este colectivul în care creşti şi cât de importanţi sunt profesorii care te cresc. Mă bucur că am fost cândva elev al acestei şcoli şi de fiecare dată când mă întorc acasă nu pierd ocazia de a bate câteva ore bune la tobe. Sper că mulţi tineri muzicieni vor prinde aripi mari de tot acolo, şi ştiu clar că există oameni care să îi ajute.


TRUPA

Prof. Daniel Ganea Instructor de dans modern, absolvent al Şcolii

Şcoala Populară de Arte "Vespasian Lungu " din Brăila este cunoscută pentru talentele ce i-au păşit pragul de-a lungul timpului, unul dintre domeniile în care au fost obţinute rezultate remarcabile fiind şi cel al dansului modern. În cadrul acestei secţii s-au dezvoltat şi afişat nume mari ale dansului românesc precum: Aset Crew, G-Buzz, dar şi cel mai recent concept: D-strict! Cu experienţa acumulată în cei 20 de ani de dans, atât ca dansator, cât şi în calitate de coregraf, în luna octombrie a anului 2014 am decis să-mi încep cariera de profesor al Școlii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Braila, formând trupa D-Strict alături de Ştefi Pană, Gabriela-Andreea Fudulaiche, Robert-George Necula și Alex Ciutacu. Toți au fost colegi în trupa G-BUZZ , câștigătoarea sezonului 2 al show-ului tv „România dansează” difuzat pe postul ANTENA 1. În scurta sa existenţă, trupa D-strict a încântat sute de braileni și mii de români cu show-uri

D-STRICT

profesioniste, videoclipuri populare și chiar cu un workshop inedit susținut de coregraf. În încercarea de a-şi depăşi limitele, în luna martie a anului 2015, trupa a decis sa ţintească spre un proiect de importanța majoră ș i a n u m e Campionatul Național HHI! S-au întors acasă cu medalia de bronz și cu mult entuziasm, reuşind încă o dată să demonstreze că în Braila există artă și cultură de calitate. Datorită premiului obținut au câștigat dreptul de a re p rez e n t a R o mâ n i a l a Campionatul Mondial HHI 2015, desfăşurat în San Diego, California. Rezultatele erau impresionante, entuziasmul trupei D-strict creștea constant, iar dorința lor de muncă și de a se afirma era clară! Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu” a luat decizia ca acești copii talentaţi și muncitori să fie ajutați, dovedind încă o dată susținere și implicare pentru tinerii pe care îi cultivă și îi dezvoltă în orice domeniu artistic, unde răsare pasiunea și dorința de a transmite emoție prin frumosul drum al artei.

Astfel, în luna august trupa D-strict a decolat spre „visul american”, spre Campionatul Mondial HHI 2015! Acolo, alături de cei mai buni dansatori din lume, t r u p a D - s t r i c t a a t i n s et a pa calificărilor reprezentând cum au putut mai bine România şi oraşul Brăila. Invităm copiii și adolescenţii să se înscrie în acest Univers al artei și al talentului, unde nu există „nu pot”, unde îți poți atinge orice ideal, chiar și „Visul American”.


Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine îmi va ieşi cel ce stăpâneşte peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei“ (Miheia 5.1). Această profeţie arată cele două naşteri ale Mântuitorului cea din Tatăl fără mamă, din veşnicie, şi cea din mamă fără tată la „plinirea vremii“ din Fecioara Maria. În acest sens Biblic şi profetic putem aşeza şi înţelege şi sărbătorile de iarnă la Dunărea de Jos, unde sărbătoarea Sf. Andrei (31 nov), apostolul românilor, primul chemat de Mântuitorul, frate al Sf. Petru, face deschiderea sezonului de sărbători, cinstit în chip deosebit ca şi ocrotitor spiritual al oraşului Galaţi. Mai nou, ziua aceasta este, legal, zi liberă în toată ţara, în semn de recunoştinţă pentru Apostolul care a născut acest popor la credinţa creştină. Se continuă cu sărbătoarea Sfântului Nicolae (6 dec.), ocrotitorul spiritual al oraşului Brăila. Cu această sărbătoare începe sezonul darurilor, ducându-ne aproape de darurile magilor de aur, smirnă şi tămâie aduse la Naşterea Domnului şi culminând cu Iisus

SĂRBĂTOAREA NAŞTERII DOMNULUI la Dunărea de Jos Ionel Mircea

Hristos care este Darul cel Preot paroh mai mare făcut de Dumnezeu Biserica Sfinţii Voievozi, Tatăl omenirii. Există în Lanurile, judeţul Brăila această perioadă o dispoziţie spirituală deosebită în a dărui nu vor avea viaţă (Ioan 6,51). şi a fi dăruit şi însuşi Dumnezeu în Împlinirea acestei profeţii are loc la Treime dăruieşte şi se dăruieşte fiecare sărbătoare atunci când lumii. Credinţa oamenilor din acest creştinii se împărtăşesc cu Trupul şi colţ de lume se altoieşte, aşadar, prin Sângele Domnului, ca merinde întâiul chemat Sf. Andrei între cei pentru viaţa veşnică şi mai cu seamă doisprezece apostoli pe stâlpul şi la Crăciun, după ce se pregătesc cu temelia adevărului, începătorul un post de 40 de zile, tuturor, Hristos Domnul. împărtăşindu-se într-un număr Sfintele Evanghelii ce se citesc în foarte mare pentru această mare cadrul cultului aduc multe mărturii Taină a vieţii. Cu toţii înţelegem că din profeţiile proorocilor Vechiului p ai el e s u n t fi lo s o fi i le l u m i i Testament, arătând împlinirea lor în acesteia, care nu hrănesc sufletele persoana pruncului născut la o am en i lo r. Su cc e s i un e a Betleem, altele împlinindu-se an de ideologiilor determină permanenta an până la sfârşitul veacurilor, prin căutare în care se găseşte societatea, renaşterea spirituală a lui Hristos în Iisus este „calea adevărul şi viaţa“, sufletele noastre. Evenimentul nu e cum Însuşi mărturiseşte (Ioan doar comemorativ ci este o naştere 14,6). Din această cauză, rezultatele reală într-un prezent continuu, prin ştiinţei trebuie să slujească credinţa răspunsul sentimentelor înalte pe altfel ele au consecinţe devastatoare care le trăim şi prin freamătul asupra omului. Iisus Hristos nu a pregătirilor de sărbătoare care făcut experimente pe ceilalţi, a cuprinde pe toată lumea. Aflăm că vindecat bolnavii, a hrănit cu pâine, Iisus este aşezat într-o iesle pe paie, însă a suferit toate în trupul Său arătând lumii că este bobul de grâu răscumpărând din gheara morţii care va muri şi va învia aducând rod toată omenirea (Iasia 53,5; I Petru însutit, mulţimea creştinilor care au 2,24). crezut Într-Însul (Ioan 12,20-33) continuare sau pâinea care s-a coborât din cer, în pag. 19 din care dacă nu vor mânca oamenii


urmare din pag. 18

Expresie a răspunsului la această mare Taină a mântuirii din partea oamenilor avem multitudinea de colinde, interpretate de mici şi mari, cântări de cinstire, de vestire (latinescul calendae). A n s a m b l u ri l e c o r a l e , p r i n armoniile lor, aduc în actualitate Doxologia Îngerilor care au cântat la Naşterea Domnului, „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace între o a m e n i bunăvoire“ (Luca 2 , 1 4 ) . Te x t u l acestor colinde este, în general, u n u l t e ol og i c , bisericesc apropiat de dogma creştină - în Brăila corul mixt Trison, corul bărbătesc Armonia, în Gal aţ i C or ul m i x t Came rat a Juventus, corul bărbătesc al elevilor Seminarului Teologic Sf. Ap. Andrei, corurile Liceelor de arte din Galaţi şi Brăila. În Sala Paşilor pierduţi la Universitatea Dunărea de Jos cu binecuvântarea I.P. Casian a avut loc un concert de muzică bisericească Cantată alegorică la Sfântul Apostol Andrei, la care au participat mai multe coruri. A apărut un stil nou, pentru scenă, consacrat de muzicieni precum Ştefan Hruscă, preluat şi de artişti populari - în Brăila profesori şi elevi ai Şcolii Populare de Arte "Vespasian Lungu" şi elevi ai altor şcoli. Mergând pe firul Dunării în satele din judeţ găsim colindele vechi, mai puţin armonizate însă pline de conţinut, atât teologic cât şi empiric, într-o relaţie nemijlocită, directă a ţăranului cu Dumnezeu. În unele localităţi doar bătrânii le mai cunosc, în altele au o vivacitate din moşi strămoşi, din timpuri imemoriale, din veşnicie. Găsim colindele locului: Colindul casei, Colind de bătrân, Colind de băiat, Colind de fată, Colind de pescar (în satele de pe malul Dunării), Colind

de păstor, Colind de mireasă şi chiar Colind de preot. Doar flăcăii merg la colindat în cete mari de 12 băieţi. Colindul casei vorbeşte despre lucrarea lui Iisus Hristos care a fost statornicită în Duminici, iar prin răstignirea, îngroparea şi învierea Sa dă pământului puterea de a rodi grâu, vin şi undelemn, elemente

esenţiale în cult pentru împărtăşanie şi sfinţire (mirul), cât şi sursă pentru viaţa cotidiană. În colindul de bătrân aflăm cum omul trebuie să fie primitor de străini, darnic şi milostiv, iar din munca lui de o viaţă să se vadă Raiul încă de pe pământ, aşa încât tot omul să îl binecuvânteze aducând mulţumire lui, părinţilor „Dar mai mult lui Dumnezeu“. În toate colindele găsim tema transhumanţei, legătura celor de la şes cu cei de la munte. Şi azi pe câmpia Bărăganului încă se mai face diferenţa între munteni şi cojani, păstorit şi agricultură ca

principale preocupări ale oamenilor de aici. În toate Bisericile de oriunde pe Iconostasul mare este icoana „naşterii“, Maica Domnului cu pruncul în braţe şi icoana „judecăţii“ Iisus cu Evanghelia deschisă. Acestea sunt profetice, arătând chemarea permanentă pe care o face Dumnezeu, prin pruncul Iisus, cât şi judecata în baza legilor Sfintei Scripturi pe care o va face Fiul (Ioan 5,22) Începutul şi sfârşitul.


Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu“ Brăila IANUARIE:  Lansarea celui de-al doilea număr al publicaţiei anuale “CASA ARTELOR” realizată de Şcoala Populară de Arte « Vespasian Lungu” Brăila revistă cu caracter cultural-artistic şi educaţional în cadrul evenimentului “Dor de Eminescu” spectacol literar-muzical, omagiind poetul naţional Mihai Eminescu prilejuit de sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale  Lansarea cărţii “Nicolae Carandino – Labirinturi”, autor prof. Maria Cogălniceanu  Spectacol literar-muzical, evocator, cu ocazia aniversării a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române - “Unire-n cuget şi-n simţiri” FEBRUARIE:  Expoziţia de filatelie, vederi şi carte albaneză “Mândră Albanie”  „Întâlnire cu dragostea” – spectacol muzical – coregrafic, dedicat Zilei Îndrăgostiţilor “Valentine's day”, cu participarea unor personalităţi artistice  „Cântând de Dragobete” – spectacol tradiţional românesc de muzică şi dans dedicat “Zilei dragostei la români” cu participarea unor personalităţi artistice

MARTIE:  „Ghiocei de ziua ta !” – spectacol muzical dedicat Zilei Internaţionale a Femeii  Spectacol muzical „Cântec pentru ea”, realizat cu ocazia zilei de 8 martie  Spectacol folcloric „Sărut mâna, mamă dragă”  Spectacol de teatru – comedia „Bani din cer”, trupa Kortina  Participare la Romanian Hip-Hop Dance Championship, Oradea – trupa D-Strict  Participare la evenimentul “Brăila Stars Rise”  Participare la spectacolul de muzică şi poezie “Femeia în poezia franceză”  Expoziţie de Pictură „Picătura de …. culoare”

APRILIE:  Spectacol susţinut în cadrul evenimentului dedicat zilei internaţionale de conştientizare a autismului “Te invit la ziua mea”  Expoziţie de icoane pe sticlă “Suflet şi credinţă” cu ocazia Sfintelor Sărbatori de Paşte  Participare la concursul de muzică uşoară “Floare de april” Tecuci  Participare la expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală “De la psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră”  Participare la concursul de interpretare “De dor de primăvară” Caracal  Recital “Hristos din morţi a înviat” - corul mixt “Trison”  Participare la concursul interregional de folclor tradiţional şi obiceiuri “Pe-o gură de rai” Focşani  Participare la festivalul de dans “Feeria dansului” – trupa D-Strict  Participare la manifestările culturale, artistice, educaţionale şi sportive “Festivalul florilor” - Ansamblul folcloric “Românaşii de la Roşiori”  Participare la expoziţia de fotografie şi pictură „Flori de primăvară”  Participare la concursul judeţean de muzică populară “Bucuria cântecului popular”  Participare la activitatea cultural-artistică dedicată Zilei Pământului  Spectacol de muzică uşoară şi poezie “Şlagăre, şlagăre, şlagăre...”  Participare la Ziua internaţională a dansului (Carrefour) – trupa D-Strict

EVENIMENTE IANUARIE


DE REFERINŢĂ

IUNIE

2015 MAI:  Participare la manifestările dedicate zilei de 1 mai  Participare la festivalul-concurs interregional “Perla Dunării” Galaţi  Spectacol muzical-coregrafic “9 Mai - Ziua Europei”  Participare la Festivalul luminii, ediţia a V-a, Brăila  Organizarea Concursului naţional de muzică uşoară pentru copii “Armoniile Dunării”, ediţia a VI-a, cu participarea unor personalităţi artistice  Organizarea Concursului Naţional de Pictură şi Grafică “Vespasian Lungu” ediţia a XX-a, cu participarea unor personalităţi artistice  Participare la Festivalul naţional de muzică vocală “Un talent înnăscut” Rm. Vâlcea  Participare la Festivalul judeţean de folclor “Floare de salcâm” Însurăţei - Ansamblul folcloric “Românaşii de la Roşiori”

IUNIE:  Organizarea Concursului Naţional de Pian “Virtuozii”, ediţia a VII-a, cu participarea unor personalităţi artistice  Participare la Concursul naţional de muzică uşoară pentru copii “Inocenţă de copil” Focşani  Participare în cadrul Teatrului Muzical “Nae Leonard” Galaţi cu spectacolul de teatru “Bani din cer”  Participare la Festivalul naţional de cântece şi dansuri populare “Cânt şi joc de la moşii noştri”, Tg. Ocna  Recital susţinut de Florentina Soare şi Cristian Bălăşescu “Bijuterii ale muzicii universale”  Participare la Festivalul de interpretare pianistică “Suflet către suflet” Galaţi  Spectacol muzical “Lui Eminescu” – recital de pian şi vioară  Participare a corului “Trison” la cinstirea poetului naţional, Grădina mare  Spectacol-examen al elevilor de la clasa de Actorie “Poveste, teatru, schiţă”  Spectacol festiv al Şcolii Populare de Arte “Vespasian Lungu” cu ocazia încheierii anului şcolar “A sosit vacanţa mare!”  Prezentarea spectacolului “Făt frumos când era mic” – trupa de teatru “Spiriduşii”  Participare la Concursul de interpretare muzicală “Ion Blăjan”  Participare la Concursul “Hermannstadt Fest” Sibiu  Participare la Spectacolul “Ziua Dunării”


Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu“ Brăila IULIE-AUGUST: Participarea Corului mixt „Trison” la Festivalul internaţional coral „Antonio Vivaldi”, ediţia a XIII-a, Kapernissi, Grecia; s-au obţinut două medalii de argint (coruri mixte, muzică sacră)  Participare la Zilele Municipiului Brăila – formaţia Porto Franco Band  Participare la Festivalul internaţional de canto “Hariclea Darclee” – soprana Florentina Soare  Participarea trupei D-Strict, în calitate de reprezentantă a României, la Campionatul Mondial HHI 2015, desfaşurat în San Diego, California  Participare la Tabăra naţională de muzică vocal-instrumentală Târgu-Mureş 

SEPTEMBRIE: Spectacol muzical-coregrafic “Caravana muzicală la sate” Workshop “Street Dance” – trupa “D-Strict” Participare la Concursul de interpretare muzică uşoară “Axiopolis” Cernavodă  Participare la Concursul naţional de muzică pentru copii “Viva Alegria”  Participarea Corului mixt “Trison” la Cântările Sfintei Liturghii la Strana Mănăstirii Măxineni  Participare la Festivalul naţional de muzică populară pentru copii şi tineret “Doinele Trotuşului” Oneşti   

OCTOMBRIE: Participare la Festivalul naţional de muzică “Talent Braşov” Sărbătorirea muzicii corale – 20 de ani de la înfiinţarea Corului mixt “Trison”  Spectacol muzical-coregrafic “Caravana muzicală la sate”  Participare la “Festivalul Florilor” Grădina Mare  

NOIEMBRIE: Participarea corului mixt “Trison” la Festivalul internaţional de muzică corală “I.D. Chirescu”, Cernavodă, 21-22 nov. 2015; s-a obţinut o diplomă pentru Şcoala Populară de Arte “Vespasian Lungu” şi o diplomă pentru corul mixt “Trison”  Participare la spectacolul “SOS autismul”, Promenada Mall Brăila, prof. Florin Lazăr  Audiţie muzicală la Sala de Spectacole a Şcolii, clasa de Orgă electronică şi Acordeon, prof. Nicolae Mircea  Spectacole la Sala Atelier a Şcolii în cadrul evenimentului “Ziua teatrului”, trupele de teatru “Spiriduşii” şi “Kortina” ale clasei prof. Cătălina Nedelea  Participarea corului mixt „Trison“ la Festivalul internaţional de muzică corală “I.D. Chirescu” Cernavodă  Organizarea unei acţiuni în cadrul programului artistic “Caravana muzicală” în judeţul Brăila: muzică uşoară şi populară, dansuri populare  Participare la Festivalul-concurs naţional al tinerilor interpreţi de muzică populară “Vâlcea – plai de cânt şi dor” 

EVENIMENTE IULIE


2015

DE REFERINŢĂ

DECEMBRIE

DECEMBRIE:  Spectacol de colinde, corul mixt “Trison”, Biserica Sfinţii Brâncoveni, în parteneriat cu Asociaţia Anima Caste Brăila  Program de cântece de iarnă şi colinde “Vin sărbătorile” în cadrul parteneriatului educaţional “Descoperă frumuseţea interioară a copilului tău” cu CJRAE Brăila, activitatea “Rolul părinţilor în educaţia copiilor”, coordonator Prof. Florin Lazăr  Spectacol de colinde “Vine, vine Moş Crăciun” organizat în Sala mare a Prefecturii 

Audiţii muzicale: Clasa canto muzică uşoară, prof. Liliana Chiriţă Clasa canto muzică uşoară, prof. Raluca Bobe Clasa canto şi clasa pian, prof. Mariana Iordache şi prof. Marilena Niculescu Clasa pian, prof. Laura Vermeşan Clasa pian, prof. Raluca Ciucă Clasa orgă electronică şi acordeon, prof. Nicolae Mircea Clasa orgă electronică şi acordeon, prof. Cristian Şonea Clasa canto muzică populară, prof. Marieta Ion Clasa canto muzică uşoară, prof. Gabriela Vizuroiu Clasa externă dans popular Tufeşti, prof. Veta Gheorghe Clasa externă orgă electronică Gropeni şi Făurei, prof. Gigi Mîţă Clasa externă orgă electronică Gemenele şi Scorţaru, prof. Viorel Toader


PREMII ŞI

Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu“ Brăila LUNA IANUARIE

MARTIE

APRILIE

PREM IU Diplomă de onoare, secţiunea Teatru-Film

CÂŞTIGĂTOR(I) Trupa „Spiriduşii”

ÎNDRUMĂTOR(I) Prof. Cătălina Nedelea

Premiul I

Vişan Roberta-Maria

Prof. Marieta Ion

Locul I

Grupa mică - categoria de vârstă 4-7 ani şi Grupa mare – juniori categoria I 12-13 ani Trupa D-Strict

Prof. Georgeta Novac Prof. Daniel Ganea

Vlad Larisa-Andreea Turcu Cosmina

Prof. Viorel Toader Prof. Marieta Ion

Jalbă Răzvan-Andrei

Prof. Viorel Toader

Locul III (categoria Adulţi) Marele premiu Premiul I (Solişti vocali, clasele III-IV) Premiul I (Instrument muzical – orgă electronică) Premiul II (Instrument muzical – orgă electronică) Premiul de excelenţă

M AI

Prof. Mircea Petrescu

Premiul II (categoria 7-10 ani) Premiul III (categoria 11-14 ani) Diplomă de popularitate Premiul II

Pătulea Mihai-Sabin

Prof. Galina Cojocari

Ivan Crina

Prof. Liliana Chiriţă

Păvălescu Maria-Sara

Prof. Galina Cojocari

Topor Marinela

Prof. Marieta Ion

Premiul I (categoria 12-13 ani, canto)

Drăghici LaviniaMaria

Prof. Marieta Ion

Premiul III

Corul mixt „Trison”

Prof. Marcica şi Ştefan Lupu

Premiul II

Anghel CameliaVioleta

Prof. Cristian Radu

Pătulea Mihai-Sabin

Prof. Galina Cojocari

Premiul I (categoria 7-10 ani) Premiul I (categoria 11-14 ani) Premiul II (categoria 11-14 ani) Premiul II (categoria 15-18 ani) Premiul III şi Premiul special (categoria 15-18 ani) Premiul special (categoria 11-14 ani) Premiul special (categoria 11-14 ani)

Competiţia „Romanian Hip-Hop Dance Championship”, Oradea Concursul judeţean „Bucuria cântecului popular”, ediţia a III-a, Brăila

Rusu SebastianNicuşor Chelbosu Ştefan

Diplomă de excelenţă

EVENIM ENT Gala Premiilor Culturale Brăilene pentru anul 2014, ediţia a IV-a Festivalul interjudeţean de interpretare a muzicii populare „Baladele Siretului”, Tecuci Cupa „Brăila Dance”, ediţia a X-a

Prof. Cristian Radu

Spânu Cosmina-Elena Bănică BiancaFlorentina Ciutacu Doru

Prof. Liliana Chiriţă

Bobe Dragoş-George

Prof. Adriana Toma

Ivan Crina

Prof. Liliana Chiriţă

Onofrei Ana

Prof. Adriana Toma

Concursul internaţional de pian „Pianul – a doua şansă”, Rm. Vâlcea Festivalul de muzică uşoară „Floare de april”, ediţia a XXII-a, Tecuci Festivalul de folclor „De dor de primăvară”, Caracal Festivalul-concurs euroregional de muzică populară, vocală şi instrumentală pentru copii şi tineri interpreţi „Perla Dunării”, ediţia a VIII-a, Galaţi Festivalul-concurs naţional de muzică vocal-instrumentală „Un talent înnăscut”, ediţia a VI-a, Râmnicu-Vâlcea Concursul naţional de arte vizuale Nicolae Mantu, ediţia a IX-a, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi Concursul naţional de muzică uşoară pentru copii „Armoniile Dunării”, ediţia a VI-a, Brăila


2015

DISTINCŢII LUNA

MAI

PREMIU Premiul I (categoria 12-14 ani) Premiul II (categoria 10-12 ani) Premiul III (categoria Juniori) Premiul special Premiul I şi Premiul special Premiul I Premiul II

IUNIE

Premiul III

Premiul I Premiul II (fete) Premiul I şi Premiul special Premiul I

IULIE

SEPTEMBRIE

ÎNDRUMĂTOR(I) Prof. Veta Gheorghe

EVENIMENT Zilele oraşului Însurăţei

Preda Bianca-Diana

Prof. Nela Constantinescu Prof. Cristian Radu

Concursul naţional de pictură şi grafică „Vespasian Lungu”, Brăila

Anghel CameliaVioleta Leu Sara-Adriana Giurgea LorinaIuliana Rister Victor Bădaşcu Maria Marin Luca-Alexandru Popescu Maria Başno Robert-Ionuţ Ghinea Alin-Costinel Crăciun Denisa Paiovici Andreea Rusu Narcisa

Prof. Nela Constantinescu Prof. Adriana Burcă Prof. Mircea Petrescu

Prof. Raluca Ciucă Prof. Adriana Burcă

Bîtică Andreea Ansamblul „Ca pe baltă”

Prof. Laura Vermeşan Prof. Mircea Petrescu Prof. Raluca Ciucă Prof. Laura Vermeşan Prof. Adriana Burcă Prof. Veta Gheorghe

Marin Luca-Alexandru

Prof. Raluca Ciucă

Andreev Ileana

Prof. Laura Vermeşan Prof. Raluca Ciucă Prof. Raluca Ciucă Prof. Marcica şi Ştefan Lupu

Moldoveanu Elena Iancu Diana Andreev Ileana

Concursul naţional de pian „Virtuozii”, ediţia a VII-a, Brăila

Prof. Raluca Ciucă Prof. Mircea Petrescu

Premiul II Premiul III Medalii de argint (cat. A – coruri mixte, cat. E – muzică sacră) Trofeul Festivalului

Ghinea Alin-Costinel Negoiţă Denisa Corul mixt „Trison” Spânu Cosmina-Elena

Prof. Galina Cojocari

Premiul I (categoria 13-15 ani)

Spânu Cosmina-Elena

Prof. Galina Cojocari

Premiul I

Prof. Georgeta Lungu

Diplomă de onoare

Grupul vocal şi Formaţia de dansuri populare „Românaşii de Roşiori” Perianu Dorina Bordei Mirabela Corul mixt „Trison”

Premiul II

Drăghici Lavinia

Premiul II (soliste)

NOIEMBRIE

CÂŞTIGĂTOR(I) Ansamblul „Ca pe baltă”

Prof. Marcica şi Ştefan Lupu Prof. Marieta Ion

Festivalul naţional de folclor „Cânt şi joc ca la moşii noştri”, Târgu-Ocna Festivalul interjudeţean de interpretare pianistică „Pianul fermecat”, Galaţi

Festivalul internaţional coral „Antonio Vivaldi”, ediţia a XIII-a, Kapernissi, Grecia Concursul de interpretare muzică uşoară „Axiopolis”, ediţia a VII-a, Cernavodă Festivalul naţional de muzică pentru copii „Viva Allegria”, ediţia I, Piatra-Neamţ Festivalul naţional de muzică populară pentru copii şi tineret „Doinele Trotuşului”, Oneşti Festivalul internaţional de muzică corală “I.D. Chirescu” Cernavodă Festivalul-concurs naţional al tinerilor interpreţi de muzică populară „Vâlcea – plai de cânt şi dor”, ediţia a III-a, Râmnicu-Vâlcea


Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu“ Brăila

CALENDAR CULTURAL PERIOADA IANUAR IE

FEBRUARIE

ACTIVITATEA

“Dor de Eminescu” - spectacol literar-muzical, omagiind poetul naţional M ihai Eminescu. “Unire-n cuget şi-n simţiri” - spectacol literar-muzical, evocator, aniversării a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române. „Întâlnire cu dragostea” – spectacol muzical – coregrafic, dedicat Zilei Îndrăgostiţilor “Valentine’s day”, cu participarea unor personalităţi artistice. „Cântând de Dragobete” – spectacol tradiţional românesc de muzică şi dans dedicat “Zilei dragostei la români” cu participarea unor personalităţi artistice. Lansarea celui de-al treilea număr al publicaţiei anuale „CA SA ARTELOR” realizată de Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, publicaţie cu caracter cultural-artistic şi educaţional. Expoziţie de Artă Fotografică „Flori”

M ARTIE

APRILIE M AI

IUNIE IULIE - AUGUST AUG UST SEPTEM BRIE OCTOM BRIE NO IEM BRIE DECEM BRIE

PERM ANENT PERM ANENT PERM ANENT

Expoziţie de Pictură „Picătura de … . culoare”

„Ghiocei de ziua ta !” – spectacol muzical dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. Concursul Naţional de M uzică Uşoară pentru Copii „Armoniile Dunării”, ediţia a VII–a cu participarea unor personalităţi artistice.

Concursul Naţional de Pian „Virtuozii”, ediţia a VIII- a, cu participarea unor personalităţi artistice.

Expoziţie de Icoane pe sticlă „Suflet şi credinţă” cu ocazia Sfintelor Sărbatori de Paşte. Spectacol muzical- coregrafic „9 M ai - Ziua Europei” Concursul Naţional de Pictură şi Grafică „Vespasian Lungu”, ediţia a XXI-a, cu participarea unor personalităţi artistice. „A sosit vacanţa mare!” - Spectacol festiv al Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” cu ocazia încheierii anului şcolar. „Zilele porţilor deschise” - eveniment de promovare a ofertei educaţionale pentru anul şcolar 2016-2017. Tabără de creaţie „Brăila – oraş istoric”, ed. I, cu participarea elevilor şi profesorilor şcolilor populare de artă din ţară şi a unor personalităţi artistice. „Caravana muzicală la sate” - spectacol muzical-coregrafic.

Deschiderea festivă a noului an şcolar 2016-2017 - spectacol muzical-coregrafic. „Caravana muzicală la sate” - spectacol muzical-coregrafic.

Festivalul „Florilor de Toamnă” - spectacol muzical-coregrafic, expoziţie de fotografii şi picturi. Desfăşurarea cursurilor de învăţământ artistic în domeniile: muzică, coregrafie, arte plastice, teatru, arte vizuale, meşteşuguri tradiţionale. „Poveşti la gura sobei” - expoziţie de pictură şi artă decorativă a miciilor artişti plastici – cursanţi ai claselor de pictură. Spectacol de muzică tradiţional românească prilejuit de Ziua Naţională a României. „E vremea colindelor!” - spectacol muzical-coregrafic de tradiţii şi obiceiuri româneşti. Participarea la diverse proiecte şi schimburi culturale organizate în parteneriat cu instituţii publice şi alţi operatori culturali din judeţ (Zilele Brailei, Festivalul florilor de toamnă, festivaluri de folclor, festivalul etniilor, aniversări ale unor localităţi din judeţ, Karaoke Star – Vedetă pentru o zi etc. ) Participarea cursanţilor, formaţiilor, ansamblurilor instituţiei la diferite concursuri, festivaluri, expoziţii, spectacole etc. cu caracter judeţean, naţional, internaţional. Prezenţa la evenimentele şi aniversările şcolilor populare de artă din ţară prin participarea cursanţilor, profesorilor şi reprezentanţilor instituţiei la schimburi culturale, tabere de creaţie, workshop-uri etc.

2016 LO CAŢIA Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Scoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” M uzeul Brăilei / Casa Tineretului Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Scoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Scoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Casa Tineretului

Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Casa Tineretului Galeriile de Artă

Esplanda Dunării

Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”

Oraşele, comunele şi satele din judeţul Brăila Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Oraşele, comunele şi satele din judeţul Brăila Grădina publică

Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Casa Tineretului Local, judeţean, naţional, internaţional Local, judeţean, naţional, internaţional Naţional şi internaţional


Publicaţia Casa Artelor nr. 3/2015  
Publicaţia Casa Artelor nr. 3/2015  
Advertisement