Raport Analiză - măsuri prevenție abandon școlar 2018-2021 (POCU 74/6/18/103840)

RAPORT DISEMINARE

POCU 74/6/18/103840

REZUMAT EXECUTIV

PREZENTAREA PROIECTULUI

“Împreună pentru școală, împreună pentru viitor”

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 Axa prioritară 6 ”Educație și competențe”

Prioritatea de investiții 10 (i) ”Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare”

Proiectul “Împreună pentru școală, împreună pentru viitor” își propune reducerea riscului de abandonșcolartimpuriușicreștereaaccesibilitățiieducațieiformaleșinonformalepentrucopii proveninddingrupurilevulnerabile.Înacestsens,activitățileproiectuluisedesfășoarăavândla bază o abordare integrată ce aduce împreună cele trei dimensiuni distincte responsabile în determinareasuccesuluișcolar:

• Abordarea factorilor specifici mediului școlar. Pentrua crește capacitatea școlilorde integrareșigestionare apreșcolarilorșiaeleviloraflațilariscdeabandonșcolar,aufost organizateactivitățideformareprofesionalădedicateprofesorilor,șitotodatăs-aurmărit dezvoltarea unor instrumente și modele de practică în mediul școlar, care să poată fi preluate ca o practică uzuală în cadrul școlilor cu rată crescută de abandon școlar, precum: educațianonformală,modeledetipșcoalădupășcoală;

• Abordarea factorilor socio-economici și culturali din mediul familial, prin activități directedesprijinalpărinților,darșiprinactivitățideconsiliereșiformareapărinților;

• Abordarea factorilor individuali educaționali, psihologici și comportamentali, prin activități directe desfășurate cu preșcolari și elevi, ce au vizat reducerea decalajul educațional și achiziția competențelor de bază în adaptarea la mediul școlar (limbaj, comunicare, competențe matematice, inteligența socială și emoțională). Factorii individuali care se reflectă de cele mai multe ori printr-un decalaj educațional și de dezvoltare contribuie direct la creșterea riscului abandonului timpuriu al școlii, constituindfactoriideriscimediațiaiabandonuluișcolartimpuriu.Asupraacestorfactori precum: nivelul de dezvoltare cognitivă și emoțională, performanta școlară, frecvența

școlară se acționează direct la nivelul proiectului prin activități de consiliere, educație nonformalășieducațieremedială.

Analizacauzelorcaregenereazărisculdeabandonșcolarstăînspatele intervențieieducaționale integrate, prin activități dezvoltate în dinamica generată de interacțiunea următoarelor dimensiunicheie:mediulșcolar → copil(dezvoltareacognitivășiemoțională) → mediul socio-economicșicultural(dimensiuneafamilială),iaraceastăabordareestebinerelevatăprin activitățileproiectului.

mediul şcolar

-intervenţii la nivelul mediului şcolar Seminarii şi cursuri de instruire cu profesorii

Modele de bune practici

PARTENERII DE PROIECT:

AsociațiaInceptusRomânia

InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

copil-dezvoltarea cognitivă şi emoţională

-intervenţii la nivelul grupului ţintă: antepreşcolari, preşcolari, elevi Şcoală după şcoală

Diversificarea serviciilor educationale cu facilitarea accesului la servicii de consiliere psihologica pentru copii Pachetul educaţional CES

GRUPUL ŢINTĂ AL PROIECTULUI

mediul socio-economic şi cultural -intervenţii la nivelul părinţilor Scoala parintilor-educatie parentala si seminarii de parenting adresate parintilor

Proiectul “Împreună pentru școală, împreună pentru viitor” a fost implementat în cinci unități școlare,vizândreducereaabandonuluișcolartimpuriușicreștereaaccesuluilaeducație.Înacest sens, proiectul cuprinde în grupul țintă copii de vârstă ante preșcolară, preșcolară și școlară (ciclul primar și gimnazial) aflați la risc de abandon școlar, precum și părinții și educatorii acestora.

Grădinițele și școlile vizate de proiect:

Antepreșcolarișipreșcolari

1. Grădinița Poiana (parte a Școlii Gimnaziale Poiana, Turda)

2. Grădinița cu program prelungit Sfânta Maria

3. Grădinița Viișoara (din cadrul Școlii Gimnaziale Viișoara)

Eleviciclulprimarșigimnazial

1 Școala Gimnazială Poiana

2. Școala Gimnazială Viișoara

ElevicuCerințeeducaționalespeciale-ciclulgimnazial

1 Școala Profesională Specială SAMUS Cluj

2. Liceul Tehnologic Special Dej

Selecția Grupului țintă

Proiectulvizeazăreducerearisculuideabandonșcolarșicreștereaaccesuluilaeducațiepentru copiiproveninddingrupurivulnerabile.Înacestsens,grupulțintăesteselectatînurmaevaluării riscului de abandon școlar. Şelecția școlilor a avut la bază studiului realizat de Ministerul Educațieiprivindratadeabandonșcolar,realizatîn2016,toateșcolileincluseînproiectavând oratădeabandonșcolarridicată.Lanivelulpreșcolarilorșielevilorinclușiînproiectselecțiaa avut la bază evaluarea riscului de abandon școlar. Riscul de abandon școlar este evaluat urmărindfactorisocio-economicișiculturali,precumșifactoriindividualiprivindparticiparea școlară,evaluareacognitivă,atitudinalășicomportamentală.

PRINCIPALELE REZULTATE PREŞCOLARI ŞI ELEVI

Rezultateleobținutelafinalulproiectuluisuntevaluateprincomparațiaimaginiigrupuluițintă din școlile incluse în proiect în două momente distincte, anul 2018-2019, la demararea proiectului, respectiv anul 2020-2021, anul de final al proiectului. Este evaluat nivelul de dezvoltare cognitivă și emoțională (limbaj, competente matematice și abilități emoționale), evaluatprininstrumentestandardizatepegrupedevârstă.Evaluareamembrilorgrupuluițintă a fost o activitate importantă a proiectului, stând la baza realizării Planurilor individuale educaționale,pentrufiecarepreșcolarsauelevdincadrulproiectului,intervențiafiindconcepută pentru a răspunde cât mai bine nevoilor particulare, descrise de nivelul de dezvoltare a competențelorcheieșidefactoriipsihocomportamentali.

Limitaanalizeidefațăconstăînfaptulcă,avândînvederefluctuațiagrupuluițintă,cuprecădere

încontextulpandemieideCOVID-19,urmărireatraiectorieidedezvoltarenuafostposibilădecât pentru un număr restrâns de copii, care au participat în ambele momente la evaluare. Astfel, tabloul ce descrie nivelul educațional al preșcolarilor și elevilor din școlile incluse din proiect este completat, acolo unde a fost posibil, de analize statistice asupra traiectoriei nivelului de dezvoltarealcopiilorinclușiînambelemomentealeevaluării.

Cu toate aceste limite ale metodologiei de evaluare, considerăm că cifrele reflectă rezultate importante la nivelul comunităților și școlilor incluse în proiect ce își vor arăta în timp sustenabilitatea.

Imaginea grupului țintă în anul de final al proiectului, 2021, comparativ cu imaginea grupului

țintăînanuldeînceput,2018,relevăatâtprogresuleducaționalsemnificatival copiilorincluși înproiect,câtșialșcolilorparticipantelaactivitățileproiectului.Și,deșidatelecolectateîncele două momente nu pot fi extrapolate la nivelul populației totale de preșcolari sau elevi din unitățile de învățământ incluse în proiect, reflectând o situație descriptivă doar la nivelul grupurilor de copii incluse în proiect, în cele două momente, dacă luăm în considerare consecvențaînaplicareacriteriilordeselectareamembrilorgrupuluițintă, putem concluziona faptul că în școlile incluse în proiect se înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește atât participarea și frecvența școlară, cât și nivelul de dezvoltare cognitiv și emoțional al elevilor, tocmai la nivelul acelor factori ce acționează direct asupra scăderii sau creșterii riscului de abandon școlar.

Prinanalizalanivelulgrupuluițintăînanuldefinalalproiectului,2021,observămîmbunătățirea participăriișifrecvențeișcolare, precumșioponderesemnificativmairidicatăapreșcolarilor șielevilorcuunniveldedezvoltareallimbajului,alcompetențelormatematiceșialabilităților socio-emoționale mediu, ridicat sau chiar optim, comparativ cu imaginea descrisă de grupul țintă cuprins în proiect la nivelul anului 2018, anul de început al proiectului în toate școlile selectate.

De asemenea, analiza datelor la nivelul preșcolarilor și elevilor care au participat la ambele momente de evaluare, relevă o îmbunătățire a competențelor esențiale în adaptarea la

mediul școlar și în creșterea performanței școlare, observând faptul că, la evaluarea de final, un număr semnificativ de preșcolari sau elevi, incluși în ambele momente ale evaluării, și-au îmbunătățit moderat sau chiar foarte mult competențele.

Recomandăm ca la finalul proiectului prin activitățile de diseminare a rezultatelor la nivelul școlilor incluse în proiect să se sublinieze importanta continuității activităților de tip școală după școală, precum și a activităților de consiliere adresate atât copiilor, cât și părinților prin replicarea modelelor și a tehnicilor dezvoltate pe parcursul anilor de proiect. De asemenea, având în vedere decalajul educațional și de dezvoltare foarte ridicat, cu precădere în grădinițele și în școlile în care se regăsesc copiii cei mai vulnerabili, recomandăm implementarea modelelor de educație non formală și consiliere ca și practică curentă și dezvoltarea unor instrumente adiționale de evaluare, care să capteze și mai bine progresele realizate de preșcolari și elevi, plecând de la premisa că, în contextul unui decalaj de dezvoltare foarte ridicat instrumentele standardizate s-ar putea să nu capteze suficient de bine toate schimbările produse la nivelul grupului țintă. Chiar dacă de multe ori acest decalaj educațional este dificil de redus, este deosebit de important ca orice schimbare privind dezvoltarea abilităților motrice, cognitive sau emoționale ale copiilor, precum și orice progres în ceea ce privește capacitatea copilului de adaptare la mediul școlar să fie bine documentate și captate în fișele de evaluare pentru a construi lecții învățate și modele sustenabile de bune practici.

PRINCIPALELE REZULTATE PĂRINŢI

Răspunsulpărințilorlaactivitățiledetip Școala părinților, educație parentală și seminarii de pare ting relevă faptul că majoritatea covârșitoare a părinților consideră că seminariile organizate prinintermediulproiectuluisuntutile șidorescsăcontinueparticiparealaacesttipdeactivități.

Răspunsurile acestora, acordate prin completarea chestionarului de feedback în urma activităților desfășurate, relevă nevoia de consiliere din partea specialiștilor privind modul în care se pot apropia de proprii copii în ghidarea lor spre o mai bună educație și integrare în societate. Literatura de specialitate relevă faptul că, de cele mai multe ori abandonul școlar survinelapresiuneaunorfactoriimediațiputerniccorelațicuperformantașcolarăaelevului,cu participarea acestuia la școală și cu modul în care părintele înțelege importanta școlii și capacitatea propriului copil de a se adapta la mediului școlar. Altfel spus, în cele mai multe situațiideciziafinalăderenunțarelașcoalăesteluatădepărintepefondulcapacitățiiscăzutea elevuluideafacefațămediuluișcolar,fiinddeosebitderelevantmodulîncarepărinteleînțelege

șipoatesăsusținăcopilulîndepășireadecalajuluieducaționalși adaptarealamediulșcolarîn vederea continuării activității școlare. Aceste seminarii adresate părinților cresc gradul de conștientizare asupra procesului educațional și nivelul de înțelegere al părinților asupra problemelorspecificecucareseconfruntăcopiiișiîiechipeazăcuinstrumentedecomunicareși colaborare cu proprii copii. Aceste achiziții sunt considerate utile de către părinți și se vor reflecta pe termen lung în capacitatea acestora de a înțelege și susține traiectoria școlară a propriilor copii.

Considerăm deosebit de important ca, după finalizarea proiectului, acest tip de activități să fie preluate de mediul școlar, sub forma unor seminarii periodice axate, nu atât pe sublinierea problemelor educaționale, ce pot copleși părinții, cât mai degrabă pe soluții și instrumente pe care părinții să le poată utiliza acasă, cu atât mai mult cu cât, inclusiv părinții declară că ar dori continuarea acestor seminarii pe tematici ce țin de: educația psihologică a copiilor, preadolescență, educația pentru un comportament prosocial.

PRINCIPALELE REZULTATE MEDIUL ŞCOLAR

Profesoriiparticipanțilacursurileorganizateprinintermediulproiectuluiconsiderăcăacestea suntfoarteutile,contribuindsemnificativlaîmbunătățireaactivitățiipecareodesfășoarăînsala declasă.

De asemenea, analizând cele două grupuri de copii evaluate în anul 2018, respectiv în anul 2021, putem observa faptul că, la nivelul școlilor incluse în proiect, nivelul de dezvoltare al preșcolarilor și al elevilor este în dinamică ascendentă, fapt deosebit de relevant cu atât mai mult cu cât, având în vedere contextul epidemiologic generat de pandemia cu COVID-19, sistemul educațional a fost puternic afectat. Cu toate neajunsurile aduse de trecerea la sistemul școală online în perioada pandemiei de COVID-19, observăm îmbunătățiri semnificative ale nivelului de dezvoltare cognitivă și emoțională a preșcolarilor și elevilor (evaluat pe trei dimensiuni: achiziții de limbaj, competențe matematice și dezvoltare emoțională) în școlile incluse în proiect. Totodată, un rezultat deosebit, analizând grupul țintă la finalul proiectului, îl reprezintă și interesul de participare la activitățile organizate prin intermediul proiectului în anul de final, la reluarea întâlnirilor față în față, atât din partea preșcolarilor și elevilor, cât și partea părinților și ai reprezentanților școlilor. Acest fapt relevă nevoia de continuitate a acestui tip de proiect și de dezvoltare a unor practici

curente în școlile cu risc de abandon școlar semnificativ, privind: activitățile de educație remedială, activități de consiliere adresate copiilor și familiilor și activități de formare profesională continuă adresate profesorilor.

Evaluarea asupra imaginii descrise de grupul țintă înscris în anul de început al proiectului 2018-2019, comparativ cu grupul înscris în proiect în anul de final al acestuia, 20202021, relevă o dinamică ascendentă a nivelului de dezvoltare a abilităților cognitive și emoționale, precum și a participării școlare.

Recomandăm continuarea proiectului prin replicarea modelelor și tehnicilor dezvoltate la nivelul școlilor incluse în proiect: Şcoală după școală, consiliere educațională și vocațională, activități de tip școala părinților și formarea profesională continuă a profesorilor.

METODOLOGIA DE EVALUARE

• Evaluarea rezultatelor obținute prin activitățile desfășurate la nivelul preșcolarilor și al elevilor, incluși în cadrul proiectului, se bazează pe datele culese prin intermediul activitățilordeconsiliereeducațională,ceauavutlabazăevaluareaniveluluidedezvoltare cognitivșiemoționalalcopiilorpentrudezvoltareadeintervențiiparticularizate.Trecereala desfășurarea activităților educaționale în format online, în contextul pandemiei de COVID19,afăcutdificilărealizareareevaluărilorpentrutoțicopiiinclușiînproiectdinprimulande activitate. Astfel, analiza asupra rezultatelor obținute de copii prin evaluarea nivelului de dezvoltare,înprimulanalproiectului,comparativcuanuldefinal,nureflectătraiectoriade dezvoltare a acestora, cât mai degrabă două imagini distincte desenate de rezultatele evaluăriiparticipanțilorlaproiectînceledouămomente.

• Astfel, evaluarea se bazează în primul rând pe analiza statistică transversală asupra nivelului de dezvoltare cognitivă, socială și emoțională a copiilor participanți în cadrul proiectului,comparânddescriereagrupuluițintăladatademarăriiactivitățilordetipȘcoală dupăȘcoalășiaactivitățilordeconsiliereeducaționalășivocațională,cudescriereagrupului țintă la momentul de final al proiectului Acolo unde a fost posibil, pentru fiecare școală inclusăînproiect,afostanalizatăseparat șitraiectoriacopiilorinclușiînambelemomente aleevaluării, anul2018-2019, respectivanul2020-2021, completând imagineadescriptivă cuoimagineasupradinamiciirezultatelorobținutelanivelulgrupuluițintă

• Astfel, analiza statistică descriptivă la nivelul celor două momente, este completată cu urmărirea traiectoriei preșcolarilor și elevilor incluși în proiect pentru care au fost culese date în ambele momente, evaluare inițială și evaluare finală, prin Planul Educațional Individual.Astfel,chiardacăpentruunnumărmaiscăzutdecopii, sepoturmăriîndinamică rezultatele intervențiilor de consiliere educațională și vocațională și a celor de educație remedială,particularizatenevoiloreducaționaleevaluatelaintrareaînproiect.

• Analizaestecompletatășicuevaluareaniveluluideapreciereasupraactivitățilorrealizateîn cadrulproiectuluices-auadresatprofesorilor,respectivcupărinților,completândimaginea rezultatelorobținuteprinintervențiamultidimensională.

• Datele care au stat la baza analizei realizate prin prezentul raport au fost culese de către echipa de proiect, ca parte a procesului de monitorizare a activităților desfășurate și de evaluareaPlanuriloreducaționaleindividualizaterealizateprinactivitateadeconsiliere.

PREŞCOLARI REZULTATE OBŢINUTE

Principalele rezultate: dezvoltarea cognitivă și socio-emoţională copiilor și reducerea riscului de abandon școlar timpuriu

Evaluarea riscului de abandon școlar la intrarea în proiect

• Învedereaevaluăriirisculuideabandonșcolaraufostluațiînconsiderare10factoricarețin de mediul socioeconomic și familial, dar și de factori individuali privind dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a copilului. Literatura de specialitate subliniază faptul că factoriiindividualireprezintăfactoriiimediațiaiabandonuluișcolartimpuriu,dificultateade adaptare la cerințele școlare generată de dezvoltarea deficitară a abilităților cognitive, emoționale și sociale de bază, reprezentând un decalaj educațional greu de surmontat, contribuindsemnificativlaluareadeciziei finaledeaabandonașcoala.

• În evaluarea riscului de abandon școlar, fiecărui factor îi sunt atribuite valori de la 1 la 3 puncte,careulteriorsuntînsumatepentruanalizagraduluiderisc,avândînvederevaloarea ponderatăafiecăruifactor.

• Şeconsiderăriscdeabandonșcolarridicatdacă,indiferentdevaloareatotalăapunctajului, cel puțin unul dintre factorii de risc este cotat cu 3 puncte sau dacă valoarea totală a punctajuluiestemaimarede12puncte.

• Risculdeabandonșcolarestemediudacavaloareatotalăestedepeste8punctefărăniciun criteriunotatcu3puncte,respectiv8-12puncte;

• Risculdeabandonșcolarestescăzut(1-7) dacavaloarecumululuidepuncteestesub7fără aaveaniciuncriteriunotatcu3puncte.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ-VIIȘOARA-GRĂDINIȚA VIIȘOARA

Descrierea grupului țintă din punct de vedere al riscului de abandon școlar

Încadrulproiectuluiaufostinclușipreșcolarilariscdeabandonșcolar.Dinpunctdevederea factorilorderiscdeabandonșcolar,analizarelevăfaptulcămembriigrupuluițintăseconfruntă preponderentcuurmătoarelevulnerabilități:proveniențadinfamiliicuproblemefinanciaresau careseconfruntăcusărăcie,proveniențadinfamiliiîncareniveluleducaționalalpărințiloreste scăzut,familiecumulțicopiisaumonoparentală,alțifactorideriscînfamilieprecum:copiiaflați îngrijarudelorsaucupărințiiplecațidintara,apartenențalaungrupvulnerabil(etnieromă).

Deasemenea, observăm și prezenta unorfactorideriscindividuali,precum: frecvența școlară scăzutășitulburăridecomportamentșideînvățare

Analiza participării școlare

Numărul Copiilor înscriși la Grădinița Viișoara

Analiza datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Cluj relevă o creștere a numărului de copii înscrișilagrădinițăînintervalul2018-2020încomunitateaViișoara. Creștereaesteconstantă începând cu anul 2018, anul în care se înregistrează creșterea cea mai accelerată fiind 20192020.

Numărul preșcolarilor înscriși la Grădinița Viișoara 2018-2020

Şursadatelor:InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

Numărul preșcolari înscriși la Grădinița Viișoara 2016-2020

Şursadatelor:InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

Dezvoltarea cognitivă și emoțională

Dezvoltareacognitivășiemoționalăafostevaluatăcuinstrumentespecificedetiptestsaudetip proiectiv.Aceastaetapăafostrealizatăinițiallaînceputulanuluișcolar2018,pentrua evalua abilități și competențe cognitive și sociale. Evaluarea inițială a fost realizată utilizând instrumentecareseadreseazăcopiilorpecategoriadevârstăantepreșcolară,fișadeobservație psihopedagogică și a măsurat nivelul de dezvoltare specific vârstei, mai specific: nivelul de dezvoltarepsihic-motrica, volumulachizițiilorverbaleșiniveluldeautonomie.Evaluareaafost realizată pe baza observațiilor directe ale copilului în cadrul activităților de la creșă sau grădiniță. Evaluareafinalăesterealizatădupăparticipareaîncadrulactivitățilorproiectului,la o vârstă diferită, copii fiind deja încadrați în categoria preșcolarilor, fiind utilizat testul “Gata pentrușcoală”,itemiitestuluioferindoimagineasupraniveluluide dezvoltaresiaachizițiilor din sfera limbajului, a abilitaților motrice și sociale, pe baza cărora va fi posibilă estimarea niveluluidematuritatenecesaraintegrării școlare.

Probele testului “Gata pentru Şcoală” adună informații specifice și despre preferințele comportamentalesiderelaționarealecopilului înmediulșcolar,câtșiînmediulfamilial.Astfel, rezultatele testului reflecta nu doar capacitatea copilului de a performa în raport cu sarcinile testuluicișifelulîncareelesteperceputdefamilieșidecadruldidactic,obținândastfeluntablou complexlegatdetendințelededezvoltaredelaunanumitmoment,peurmătoareledimensiuni:

• Motricitate grosieră

• Motricitatedefinețe

• Desen

• Calcul aritmetic

• Limbajșicomunicare

Evaluarea rezultatelor privind dezvoltareacognitivă, emoțională și socială a preșcolariloreste urmărităprindescriereagrupuluițintăinclusînproiectlaceledouămomenteevaluareainițială șievaluareagrupuluițintă lafinalulproiectului.

Nivelul de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială a preșcolarilor cu vârsta de 3-4 ani incluși în proiect 2018-2021

Nivel Evaluareainițială 2018 Evaluare 2021

deobservațiepsihopedagogică) (testulGatapentrușcoală)

Nivelul de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială a preșcolarilor cu vârsta de 4-6 ani incluși în proiect 2018-2021

Concluzii privind intervenția

• Având în vedere evaluarea inițială bazată pe fișa de observație psihopedagogică sau prin testul Gata pentru școală, în funcție de vârsta copilului, pentru fiecare preșcolar inclus în proiect,consilieriiauconceputunplanindividualizatdeintervenție,cuobiectivespecificede dezvoltare a ariilor în care sunt semnalate deficiențe precum: dezvoltarea abilităților de comunicare, autonomie, socializare și limbaj (jocuri ce stimulează motricitatea grosieră și fină,jocuriderolceîifacpeceimicisăsepunăîndiferitesituații,povești,cânteceleșijocuri pentruîncurajareaexprimăriișidezvoltăriilimbajului),activitățideachizițiidelimbajcare săpermită:săfoloseascănumeleîntreg; săseidentificedinpunctdevederealgenului, să identificemembriifamiliei,săsejoaceîmpreunăcualțicopiirealizândolucrareseparată.

• Înurmaintervențieidesfășurateprinintermediulproiectului, lamomentulevaluăriifinale se constată o creștere a semnificativă a ponderii preșcolarilor, cu vârste de 4-6 ani, care prezintăunnivelridicataldezvoltăriiabilitățilorabsolutnecesareintegrăriișcolarela11%, comparativcu3%pondereapreșcolarilor,dinaceeașigrupădevârstă,ceprezintăunnivel ridicatdedezvoltareconformevaluăriirealizatelamomentuldemarăriiproiectuluiîn2018.

Deasemenea, analizând datelestatisticeprivind participarea școlarăseobservăocreștere constantăanumăruluidecopiiînscrișilagrădinițăpetoatădurataderulăriiproiectului.

• În concluzie, comparând cele două imagini ale grupului vizat de proiect, la momentul demarăriiproiectuluișilamomentuldefinaldeproiect,observămocreșteresemnificativă, atât a gradului de participare școlară, cât mai ales a nivelului de dezvoltare a abilităților cognitive, emoționale și sociale relevante pentru integrarea școlară. De asemenea, analiza traiectoriei grupului țintă cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani, inclus în proiect în ambele momente,relevăocreștereaniveluluidedezvoltarecognitivășisocio-educaționalădelaun niveldedezvoltarescăzutsaufoartescăzutlaunniveldedezvoltareoptimsaumediupentru aproape10%dintrecopiievaluațiînambelemomente.

• Putem astfel concluziona că observăm remedierea a doi dintre factorii imediați ai abandonuluișcolartimpuriu:frecvențașcolară șidezvoltareaabilitățilordebază,necesare pentru a face față cerințelor școlare. Acest lucru a fost posibil în contextul personalizării intervenției educaționale, coroborând activitățile de educație remedială, cu activități de consiliere ce au avut la bază un plan individualizat și dezvoltarea de competențe specifice nevoilorpreșcolarilorparticipanțilaproiect.

La finalul proiectului, 11% dintre preșcolarii grădiniței Viișoara, cu vârste între 4 și 6 ani, înscriși în proiect la data evaluării, au un nivel ridicat de dezvoltare a abilităților cognitive, emoționale și sociale, comparativ cu 3%, procentul preșcolarilor de aceeași vârstă care prezintă un nivel ridicat de dezvoltare la demararea proiectului, în anul 2018.

GRĂDINIȚA POIANA

Descrierea grupului țintă din punct de vedere a riscului de abandon școlar

Încadrulproiectuluiaufostinclușipreșcolarilariscdeabandonșcolar.Dinpunctdevederea factorilor de risc de abandon școlar, analiza relevă faptul că membrii grupului țintă se confruntă cu multiple vulnerabilități: apartenența la un grup vulnerabil (etnie romă), proveniențadinfamiliicuproblemefinanciaresaucareseconfruntă cusărăcie,proveniența din familii în care nivelul educațional al părinților este scăzut, familie cu mulți copii sau monoparentală,alțifactorideriscînfamilieprecum:copiiaflațiîngrijarudelorsaucupărinții plecați din tara, apartenența la un grup vulnerabil (etnie romă). De asemenea, observăm și prezenta unor factori de risc individuali, precum: frecvența școlară scăzută, tulburări de comportament și de învățare, nevoi speciale de educație la o pondere semnificativă de preșcolari.

Analiza asupra factorilor de risc de abandon școlar la intrarea în proiect-Grădinița Poiana

Analiza participării școlare

Numărul Copiilor înscriși la Grădinița Poiana

Analiza datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Cluj relevă o creștere a numărului de copii înscrișilagrădinițăînintervalul2018-2020dela59la64 Creștereaesteconstantăîncepând cuanul2018pânăînanalul2020.

Numărul preșcolari înscriși la Grădinița Poiana 2018-2020

Sursadatelor:InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

Dezvoltarea cognitivă și emoțională

Dezvoltareacognitivășiemoționalăafostevaluatăcuinstrumentespecificedetiptestsaude tip proiectiv. Aceasta etapă a fost realizată inițial la începutul anului școlar 2018, pentru a evaluaabilitățișicompetențecognitiveșisociale,fiindutilizattestul“Gatapentrușcoală”.Itemi analizați o imagine asupra nivelului de dezvoltare si a achizițiilor din sfera limbajului, a abilitațilormotriceși sociale,pebazacăroravafiposibilăestimareaniveluluidematuritate necesaraintegrării școlare.

Probele testului “Gata pentru Şcoală” aduna informații specifice și despre preferințele comportamentalesiderelaționarealecopilului inmediulșcolar,catsiinmediulfamilial.Astfel rezultateletestuluireflectanudoarcapacitateacopiluluideaperformainraportcusarcinile testului ci si felul in care el este perceputde familie si de cadrul didactic, obținând astfel un tablou complex legat de tendințele de dezvoltare de la un anumit moment, pe următoarele

dimensiuni:

• Motricitate grosieră

• Motricitatedefinețe

•

•

•

Grădinița Poiana

inscrisi in 2018 inscrisi in 2019 inscrisi in 2020

Dezvoltarea cognitivă și emoțională

Nivelul de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială a preșcolarilor cu vârsta de 4-6 ani incluși în proiect 2018-2021

Nivel Evaluarea inițială 2018 Evaluare 2021

(TestulGatapentrușcoală) (testul Gata pentru școală )

Concluzii privind intervenția

• Evaluarearezultatelorprivinddezvoltareacognitivă, emoționalășisocialăapreșcolarilor este urmărită prin descrierea grupului țintă inclus în proiect la cele două momente evaluareainițialășireevaluarealafinalulproiectului.Înactualulcontextpandemicnuafost posibilă reevaluarea tuturor participanților la proiect. Imaginea descrisă la finalul proiectuluidegrupul țintă relevăfaptulcă10%dintreelevii evaluațiîn anul2021au un nivelmediudedezvoltare,comparativcuanul2018cândtoțieleviiinclușiînproiectaufost evaluațicuunnivelscăzutdedezvoltare.

• Coroborândacestedateșicuurmărireatraiectorieipreșcolariinclușiîndouămomentede evaluare, observăm consistența datelor, evaluarea intermediară relevând o creștere semnificativăaniveluluidedezvoltarepentru11%dintrepreșcolariiinclușideînceputîn proiectșiocreșteremoderatăaniveluluidedezvoltarepentru19%dintrepreșcolari.

Poiana, cu vârste între 4 și 6 ani, înscriși în proiect la data evaluării, au un nivel mediu de dezvoltare a abilităților cognitive, emoționale și sociale, comparativ cu 0%, procentul preșcolarilor de aceeași vârstă care prezintă un nivel ridicat de dezvoltare la demararea proiectului, în anul 2018.

La finalul proiectului, 10% dintre preșcolarii grădiniței

GRĂDINIȚA SFÂNTA MARIA

Descrierea grupului țintă din punct de vedere a riscului de abandon școlar

ÎncadrulproiectuluiaufostinclușipreșcolarilariscdeabandonșcolarinclusivdelaGrădinița Sfânta Maria-Ştructură. Din punct de vedere a factorilor de risc de abandon școlar, analiza relevăfaptulcămembriigrupuluițintăseconfruntăcumultiplevulnerabilități:apartenențala un grup vulnerabil (etnie romă), proveniența din familii cu probleme financiare sau care se confruntă cu sărăcie, proveniența din familii în care nivelul educațional al părinților este scăzut, familie cu mulți copii sau monoparentală, alți factori de risc în familie precum: copii aflațiîngrijarudelorsaucupărințiiplecațidintara,apartenențalaungrupvulnerabil(etnie romă).Deasemenea,observămșiprezentaunorfactorideriscindividuali,precum:frecvența școlară scăzută, tulburări de comportament și de învățare, nevoi speciale de educație la o ponderesemnificativădepreșcolari.

Analiza asupra factorilor de risc de abandon școlar la intrarea în proiect-Grădinița Sfânta Maria

Analiza participării școlare

Numărul Copiilor înscriși la Grădinița Sfânta Maria

Analiza datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Cluj relevă o scădere a numărului de copii înscrișilagrădinițăînintervalul2018-2020,dela216la199preșcolari. LaGrădinițaŞfânta

Mariaseînregistreazăoscădereconstantăanumăruluidecopiiînscriși.

Numărul preșcolari înscriși la Grădinița Sfânta Maria 2018-2020

Şursadatelor:InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

Dezvoltarea cognitivă și emoțională

Fluctuația majoră a grupului țintă de începutul proiectului și până la final, datorată și abandonuluișcolarconducelaimposibilitateadeaurmăritraiectoriapreșcolarilordinpunct devedereadezvoltăriiniveluluieducaționalpeparcursulparticipăriilaactivități,pânăînanul definalalproiectului. Constatămînsăfaptulcă,inclusivîncondițiileuneifluctuațiiridicateși a participării școlare mai reduse, remarcăm interesul pentru înscrierea la activitățile proiectului din partea unui grup țintă nou și recomandăm menținerea activităților adresate preșcolarilorînaceastăcomunitate.

Imaginea grupului țintă la nivelul anului de final al proiectului, la nivelul Grădiniței Sfânta Maria, arată unprogresdin punctdevederealniveluluidepregătire al preșcolarilorpentru școală,însăestenecesarămenținereaactivitățiloradresaterecuperăriidecalajuluieducațional înprimiianideeducațieformală. Nivel Evaluarea inițială 2018 Evaluare 2021

Sfânta Maria

in 2018 inscrisi in 2019 inscrisi in 2020

Concluzii privind intervenția

• Avândînvederefaptulcă,încontextulpandemieideCOVID-19,înrândulpreșcolarilordin GrădinițaŞfântaMariaamînregistratofluctuațieridicatăprivindparticiparealaactivitățile educaționale, evaluarealafinaldeproiect aincluspreponderent membrii noiai grupului țintăcarenuauparticipatîncadrulproiectuluilamomentulevaluăriiinițiale.

• Dateledescriptiveasupraevaluărilorrealizateînceledouămomenterelevăînsăoimagine asupraniveluluidedezvoltareapreșcolarilordincadrulGrădinițeiŞfântaMariaînanulI deproiectșiasuprapreșcolarilorînscrișilagrădinițășiinclușiînproiect,înanuldefinalal proiectului,relevândmodulîncareintervențiaintegratăeducator-copil-părintesereflectă asupra nivelului de dezvoltare cognitiv și socio-emoțional al preșcolarilor și asupra factorilor imediați ai abandonului școlar, chiar dacă prin intermediul acestor date, nu putemurmăritraiectoriamembrilorgrupuluițintălanivelulacesteiunitățideînvățământ. Procentulpreșcolarilorevaluațiînanul2020șicareauunniveldedezvoltarealabilităților ce reflectă pregătirea acestora pentru școală, fie că vorbim despre un nivel mediu al dezvoltării limbajului, al competențelor matematice sau al abilităților emoționale (45%), fiecăvorbimdespreunnivelridicatalacestorcompetențe(40%).

La finalul proiectului, 40% dintre preșcolarii grădiniței Sfânta Maria, cu vârste între 4 și 6 ani, incluși în evaluarea de final, au un nivel ridicat de dezvoltare a abilităților cognitive, emoționale și sociale, comparativ cu 0%, procentul preșcolarilor de aceeași vârstă, care prezintă un nivel ridicat de dezvoltare la evaluarea realizată asupra grupului țintă la demararea proiectului, în anul 2018.

ELEVI- REZULTATE OBŢINUTE

Principalele rezultate: dezvoltarea cognitivă și socio-emoţională copiilor

și reducerea riscului de abandon școlar timpuriu

Evaluarea riscului de abandon școlar la intrarea în proiect

• Proiectuls-aadresatelevilordinciclulprimarșigimnazialînvedereareduceriirisculuide abandonșcolartimpuriu,urmărinddezvoltareaunuisetdeactivitățideeducațieformalăși nonformală, adresateelevilor,detipȘcoalădupăȘcoalășiconsili precumșiactivitățiadresateprofesorilorșipărinților.

• Învedereaevaluăriirisculuideabandon

țin de mediul socioeconomic și familial, dar ș de factori individuali privind de cognitivă, emoțională și socială a copilului. Literatura de specialitate subliniază faptul că factoriiindividualireprezintăfactoriiimediațiaiabandonuluișcolartimpuriu,dificultatea deadaptarelacerințeleșcolaregeneratădedezvoltarea deficitarăaabilitățilorcognitive, emoționale și sociale de bază, fiind cauza ultimă care contribuie semnificativ la luarea deciziei finaledeaabandonașcoala.

• Fiecăruifactorîisuntatribuitevaloridela1la3puncte,careulteriorsuntînsumatepentru analizagraduluiderisc,avândînvederevaloareaponderatăafiecăruifactor.

• Şeconsiderăriscdeabandonșcolarridicatdacă,indiferentdevaloareatotalăapunctajului, cel puțin unul dintre factorii de risc este cotat cu 3 puncte sau dacă valoarea totală a punctajuluiestemaimarede12puncte.Risculdeabandonșcolarestemediudacavaloarea totalăestedepeste8punctefărăniciuncriteriunotatcu3puncte,respectiv8-12puncte; Risculdeabandonșcolarestescăzut(1-7) daca valoarecumululuidepuncteestesub7 fărăaaveaniciuncriteriunotatcu3puncte.

EVALUAREA REZULTATELOR OBȚINUTE-ELEVI CICLUL PRIMAR ŞI

GIMNAZIAL ÎNSCRIŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

Descrierea grupului țintă din punct de vedere a riscului de abandon școlar

Încadrulproiectuluiaufostinclușieleviaflațilariscdeabandonșcolar.Dinpunctdevederea factorilorderisc,analizarelevăfaptulcămembriigrupuluițintăseconfruntăpreponderentcu următoarele vulnerabilități: proveniența din familii cu probleme financiare sau care se confruntă cu sărăcie, proveniența din familii în care nivelul educațional al părinților este scăzut,apartenențalaungrupvulnerabil, familiecumulțicopiisaumonoparentală,alțifactori deriscînfamilieprecum:copiiaflațiîngrijarudelorsaucupărințiiplecațidintara,apartenența la un grup vulnerabil (etnie romă). De asemenea, observăm și prezenta unor factori de risc individuali,precum:frecvențașcolarăscăzutășitulburăridecomportamentșideînvățare Analiza asupra factorilor de risc de abandon școlar la intrarea în proiect-Școala Gimnazială

Analiza asupra factorilor de risc de abandon școlar la intrarea în proiect-Școala Profesională

participării școlare Numărul elevilor înscriși în cadrul școlilor-ciclul primar

Numărul elevilor înscriși în cadrul școlilor-ciclul gimnazial

AnalizadatelorfurnizatedeInspectoratulȘcolarJudețeanClujrelevăoscădereaefectivelorde elevi înscriși în învățământul primar în anii 2018, 2019, 2020, față de anii 2016, 2017, fapt

datoratscăderiinatalitățiiînceitreiani

Frecvența școlară

Raport număr de absențe/elev 2016-2017~2020-2021 ciclul primar

Şursadatelor:InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

Raport număr de absențe/elev 2016-2017~2020-2021 ciclul gimnazial

Şursadatelor:InspectoratulȘcolarJudețeanCluj

Reducereasemnificativăanumăruluideabsențe/elevpoatefiatribuitășiparticipăriiîncadrul

proiectului, în special prin intermediul programului Școală după Școală, care a oferit posibilitatea de participare la activități de învățare remedială și astfel reducerea decalajului educaționalșiomaibunăcapacitatedeadaptarelacerințeleșcolare.

Încadrulproiectului:

▪ s-au desfășurat activități de formare și dezvoltare a competențelor specifice

învățământului primar și gimnazial, de dezvoltare personală și interpersonală a elevilor;

▪ s-a avut în vedere încurajarea participării elevilor care provin din comunități dezavantajate socio-economic prin intermediul subvențiilor pentru îmbrăcăminte

/încălțămintesubformatichetelorsociale,masacaldă;

▪ consilieriișcolariaurealizatsesiunideconsilieresocio-educaționalăînscopulcreșterii abilitățilorsocio-amoţionaleșidezvoltăriicomportamentelorprosociale;

▪ învățarea online a demonstrat interes față de învățare, față de echipamentele electroniceprimite;

Dezvoltarea cognitivă și emoțională

Dezvoltarea cognitivă (dezvoltarea limbajului, competențe matematice) și emoțională a fost evaluatăcuinstrumentespecifice,standardizate.

Aceastaetapăafostrealizatăinițiallaînceputulanuluișcolar2018,pentrua evaluaabilitățiși competențecognitiveșisociale,pebazaevaluăriifiinddezvoltatPlanuleducaționalindividual, cuprinzând recomandările consilierilor privind integrarea copilului în activități particularizate.Evaluarealafinalulproiectului,esterealizatălanivelulgrupuluițintăinclusîn proiect la acea dată, reprezentând totodată și o evaluarea finală pentru elevii care au fost cuprinșipetotparcursulproiectuluișiauparticipatlatoateactivitățilepropuse.

În analiza nivelului de dezvoltare cognitiv, prin instrumente standardizate care au evaluat următoareledimensiuni:

• Limbaj(capacitateaelevuluideatranscrie cuvinte,dealecopia,deatranscrieuntext, de a scrie după dictare, exprimarea liberă în scris, alcătuirea de propoziții, identificarea cuvintelorpotrivite)

• Competentematematice(abilităținumericedebază,raționamentlogic)

• Abilitățisocio-emoţionale(graduldesiguranțăexprimatdeelev, relaționareacucopii șiadulți,figuradeatașament,raportarealamediulșcolar,imagineșistimădesine,creativitate)

Evaluarea rezultatelor privind dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a elevilor este urmărită prin descrierea grupurilor țintă incluse în proiect la cele două momente , 2018, la demarareaproiectului,respectiv2021,înanuldefinalalproiectului Totodată,pebazadatelor culese în cele două momente a fost urmărită evoluția elevilor cuprinși în proiect în ambele momente.

Nivelul de dezvoltare al limbajului-elevi Școala Profesională Poiana, Turda

Niveluldedezvoltareabilitățimatematice- elevi Școala Profesională Poiana, Turda

Niveluldedezvoltareallimbajului-elevi Școala Gimnazială Viișoara

Niveluldedezvoltareabilitățimatematice-elevi Școala Gimnazială Viișoara

Concluzii privind intervenția

• Radiografia realizată la nivelul grupului țintă în cele două momente, la demararea proiectuluișilafinalulacestuiaestemodelatășidedinamicagrupuluițintă,reprezentând o limită în evaluarea rezultatelor proiectului. Cu toate aceste, diferențele relevante între cele două momente evidențiază progresul realizat în cadrul școlilor în menținerea unui niveleducaționalmediu,progresceserealizeazăîncontextulactivitățilorprinintermediul proiectului atât prin cele adresate elevilor, cât și prin cele adresate profesorilor și părinților.

• Totodată, în urma intervenției desfășurate prin intermediul proiectului, la momentul evaluăriirealizatelafinalulproiectuluiseconstatăocreștereaponderiielevilorevaluațila ambele momente la care se poate observa o dezvoltare a competențelor de limbaj. Spre exemplu, din totalul membrilor grupului țintă evaluați în ambele momente în Școala GimnazialăViișoaraseconstatăocreșteresemnificativăpentru16dintreeleviicuprinșiîn proiect(reprezentând61%dintreeleviievaluațiînambelemomente).Înceeaceprivește niveluldedezvoltareaabilitățilormatematiceobservămodezvoltaresemnificativăpentru maibinede50%dintreeleviievaluațiînambelemomenteînȘcoalaGimnazialăViișoara. Acelașiprogresdinpunctdevederealtreceriidelaunniveldedezvoltarescăzutlaunnivel dedezvoltaremediuîlobservămșipentru12dintreeleviievaluațiînambelemomenteîn ȘcoalaProfesionalăTurda.

Putem astfel concluziona că observăm remedierea a doi dintre factorii imediați ai abandonului școlar timpuriu: frecvența școlară și dezvoltarea abilităților de bază, necesare pentru a face față cerințelor școlare. Acest lucru a fost posibil în contextul personalizării intervenției educaționale, coroborând activitățile de educație remedială, cu activități de consiliere ce au avut la bază un plan individualizat și dezvoltarea de competențe specifice nevoilor preșcolarilor participanți la proiect.

EVALUAREA REZULTATELOR OBȚINUTE-ELEVI CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE

Descrierea grupului țintă din punct de vedere a riscului de abandon școlar

2018-2020-Încadrulproiectuluiaufostinclușișieleviaflațilariscdeabandonșcolar,dindouă unitățideînvățământceseadreseazăelevilorcucerințeeducaționalespeciale.Dinpunctde vedereafactorilorderiscdeabandonșcolar,analizarelevăfaptulcămembriigrupuluițintăse confruntă cu multiple vulnerabilități: apartenența la un grup vulnerabil (etnie romă), proveniențadinfamiliicuproblemefinanciaresaucareseconfruntă cusărăcie,proveniența din familii în care nivelul educațional al părinților este scăzut, familie cu mulți copii sau monoparentală,alțifactorideriscînfamilieprecum:copiiaflațiîngrijarudelorsaucupărinții plecați din tara, apartenența la un grup vulnerabil (etnie romă). De asemenea, observăm și

prezenta unor factori de risc individuali, precum: frecvența școlară scăzută, tulburări de comportamentșideînvățare,nevoispecialedeeducație.

Analiza asupra factorilor de risc de abandon școlar la intrarea în proiect-Școala Profesională

Analiza asupra factorilor de risc de abandon școlar la intrarea în proiect-Liceul Tehnologic

Dezvoltarea cognitivă și emoțională

Proiectulapropusunsetdeactivitățidistincteces-auadresatelevilorcucerințeeducaționale speciale,cuprinșiînproiectdinceledouăscoli,ȘcoalaProfesionalăspecialăSAMUSClujNapoca

șiLiceulTehnologicSpecial Dej.

Pe parcursul proiectului au fost realizate activități de consiliere socio-educaţională și vocațională, precum și de educație remedială, fiind dezvoltate o serie de materiale și instrumentesuportpentrutrecerealadesfășurareaactivitățilorînformatonline,încontextul generatdepandemiaCOVID-19.

Dezvoltarea cognitivă (dezvoltarea limbajului, competențe matematice) și emoțională a fost evaluatăcuinstrumentespecifice,standardizate.

Aceastaetapăafostrealizatăinițiallaînceputulanuluișcolar2018,pentrua evaluaabilitățiși competențecognitiveșisociale,pebazaevaluăriifiinddezvoltatPlanuleducaționalindividual, cuprinzând recomandările consilierilor privind integrarea copilului în activități particularizate.

Evaluarealafinalulproiectului,esterealizatălanivelulgrupuluițintăinclusînproiectlaacea dată, reprezentând totodată și o evaluarea finală pentru elevii care au fost cuprinși pe tot parcursulproiectuluișiauparticipatlatoateactivitățilepropuse.

În analiza nivelului de dezvoltare cognitiv, prin instrumente standardizate care au evaluat următoareledimensiuni:

• Limbaj(capacitateaelevuluideatranscrie cuvinte,dealecopia,deatranscrieuntext, de a scrie după dictare, exprimarea liberă în scris, alcătuirea de propoziții, identificarea cuvintelorpotrivite)

• Competentematematice(abilităținumericedebază,raționamentlogic)

• Abilitățisocio-emoţionale(graduldesiguranțăexprimatdeelev, relaționareacucopii șiadulți,figuradeatașament,raportarealamediulșcolar,imagineșistimădesine,creativitate)

Evaluarea rezultatelor privind dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a elevilor este urmărită prin descrierea grupurilor țintă incluse în proiect la cele două momente , 2018, la demarareaproiectului,respectiv2021,înanuldefinalalproiectului.Totodată,pebazadatelor culese în cele două momente a fost urmărită evoluția elevilor cuprinși în proiect în ambele momente.

Un alt instrument specific utilizat în consilierea vocațională a fost testul PLIV_TH, test ce urmărește analiza competențelor de scriere, competențelor matematice și a celor tehnice în vederea pregătirii pentru dezvoltarea abilităților necesare pentru integrarea socioeducaţionalășiprofesională.

Nivelul

Concluzii privind intervenția

• Radiografia realizată la nivelul grupului țintă în cele două momente, la demararea proiectuluișilafinalulacestuiaestemodelatășidedinamicagrupuluițintă.Cutoateaceste, diferențelerelevanteîntreceledouămomenterelevăprogresulrealizatîncadrul școlilor în menținerea unui nivel educațional mediu, progres ce se realizează în contextul activităților realizate prin intermediul proiectului, inclusiv prin sprijinul în realizarea instrumentelor necesare trecerii la școala online și prin activitățile adresate cadrelor didactice.

• Înurmaintervențieidesfășurateprinintermediulproiectului, lamomentulevaluăriifinale seconstată ocreștereasemnificativăaponderii elevilor, evaluați laambelemomente, la caresepoateobservaodezvoltareacompetențelordelimbaj.Dintotalmembrilorgrupului țintăevaluațiînambelemomenteseconstatăocreșteresemnificativăpentrumaibinede 40%dintreeleviidincadrulȘcoliiProfesionaleSAMUSCluj.

• În cazul elevilor din Școala Profesională ŞAMUŞ Cluj, incluși în ambele momente ale proiectului se constată o evoluție a nivelului de dezvoltare cognitivă pentru mai bine de 14%dintreeleviicuprinșiînambeleevaluări.

• La nivelului grupului țintă din Liceul Tehnologic Special Dej, unde, deși avem mai putini elevi evaluați și la finalul proiectului constatăm o creștere semnificativă, prin depășirea praguluiniveldezvoltarescăzutșitrecerealaunniveldedezvoltaremediupentru100% dintrecopiievaluațiînanulde finalalproiectului.

• Pentru elevii din cadrul Liceului Tehnologic Special Dej, pentru copiii implicați pe tot parcursul proiectului se contată la evaluarea finală o îmbunătățire semnificativă a abilităților matematice, iar pentru 90% dintre aceștia se constată o îmbunătățire a abilitățilordelimbaj.

CADRE DIDACTICE REZULTATE OBŢINUTE

Proiectul “Împreună pentru școală. Împreună pentru viitor” a presupus o serie de activități adresate cadrelor didactice, ce au fost organizate cu scopul de a creste capacitatea mediului

școlar de gestionare a situației copiilor la risc de abandon școlar, inclusiv prin intermediul dobândirii de instrumente și de modele de bune practici privind educația non-formală sau educațiaremedială,darșiprincursuriceauavutcași scopcreșterea capacitățiideutilizarea Tehnologiilorinformaticeîn activitateadepredare, tehniciinovativedepredaresautehnici și metodedepsihoterapiepozitivă, cursurideosebitdeutileînmoddeosebitîn contextulîncare situațiaepidemiologicăaimpusderulareaactivitățiloreducaționaleînformatonlineoperioadă prelungitădetimp,necesitândocapacitatecrescutăașcolilordeadaptare.

Opinia profesorilor privind cursurile organizate în cadrul proiectului

digitaledeutilizareainformațieicainstrumentde învățareșicunoaștere(cursdeIT)[câtdemultv-a

ainformațieicainstrumentde

ainformațieicainstrumentde învățare

(cursdeIT)[conținutulcursuluiafost relevantpentrumuncamea.]

Competențedigitaledeutilizareainformațieicainstrumentde învățare

cunoaștere(cursdeIT)[materialeleprimiteaufostutile

ipractice.]

Competențedigitaledeutilizareainformațieicainstrumentde învățareșicunoaștere(cursdeIT)[amacumulatcunoștințeși abilităținoiîncadrulcursului.]

Competențedigitaledeutilizareainformațieicainstrumentde învățareșicunoaștere(cursdeIT)[credcăacestcursafostobună investițiepentrușcoală/pentrumine.]

Competențedigitaledeutilizareainformațieicainstrumentde

șicunoaștere(cursdeIT)[amutilizatmetode/instrumente prezentatelagrupa/clasamea]

Competențedigitaledeutilizareainformațieicainstrumentde învățareșicunoaștere(cursdeIT)[câtdemultv-aajutatcursulsă văîmbunătățițimetodeledepredarelaclasa]

Competențedigitaledeutilizareainformațieicainstrumentde învățareșicunoaștere(cursdeIT)[ațirecomandacursul

pozitivă[credcăacestcursafostobună investițiepentrușcoală/pentrumine.]

pozitivă[amutilizatmetode/instrumente

înpsihoterapiepozitivă[câtdemultv-aajutatcursulsăvă îmbunătățițimetodeledepredarelaclasa]

Tehnicieducativecumetodeșiinstrumenteactiv-participative (educatoare)[câtdemultv-aplăcutcursul?]

Tehnicieducativecumetodeșiinstrumenteactiv-participative (educatoare)[așteptărilemelecuprivirelacursaufostîndeplinite.]

Tehnicieducativecumetodeșiinstrumenteactiv-participative (educatoare)[conținutulcursuluiafostrelevantpentrumunca mea.]

pachetuldeformareoferitîncadrul

• Cei mai mulți dintre profesorii participanți la cursurile organizate în cadrul proiectului apreciazăconținutulinformaționalcafiindutilînactivitatealor,declarândprinintermediul chestionarului că au aplicat instrumentele și tehnicile studiate la sala de clasă, în domenii deosebit de importante precum tehnici de utilizare a informației, tehnici inovative în educație,tehniciinovativecuinstrumenteactivparticipative.Pregătireaamaibinede100 de cadre didactice din cadrul școlilor participante în proiect se reflectă în rezultatele observate la nivelul grupului țintă evaluat la finalul proiectului, putând concluziona producereaunorschimbăricuimpactpetermenmediușilung.

PĂRINȚI - REZULTATE OBŢINUTE

AțirecomandaseminariiledelaȘcoala părinți

• Seminariileorganizateîncadrulproiectuluisuntbineapreciatedecătreceimaimulțidintre părinți,aceștia apreciind utilitateaacestorafoarte multsaumult și chiardeclarândcăarfi utilsăcontinuedupăfinalizarea proiectului. Oatențiedeosebită esteridicatădetemelepe carepărințiilegăsescdeinterespentrucontinuareaacestorseminariișicaresuntputernic legate de nevoia de a construi abilități pentru a educația copilului și pentru a sprijini construireacompetențelorsocialeșidegestionareacomportamentului.

CONCLUZII ŞI DIRECŢII VIITOARE

Rezultateleobținutelafinalulproiectuluisuntevaluateprincomparațiaimaginiigrupuluițintă din școlile incluse în proiect în două momente distincte, anul 2018-2019, la demararea proiectului, respectiv anul 2020-2021, anul de final al proiectului. Este evaluat nivelul de dezvoltare cognitivă și emoțională (limbaj, competente matematice și abilități emoționale), evaluatprininstrumentestandardizatepegrupedevârstă.Evaluareamembrilorgrupuluițintă a fost o activitate importantă a proiectului, stând la baza realizării Planurilor individuale educaționale,pentrufiecarepreșcolarsauelevdincadrulproiectului,intervențiafiindconcepută pentru a răspunde cât mai bine nevoilor particulare, descrise de nivelul de dezvoltare a competențelorcheieșidefactoriipsihocomportamentali.

Limitaanalizeidefațăconstăînfaptulcă,avândînvederefluctuațiagrupuluițintă,cuprecădere încontextulpandemieideCOVID-19,urmărireatraiectorieidedezvoltarenuafostposibilădecât pentru un număr restrâns de copii, care au participat în ambele momente la evaluare. Astfel, tabloul ce descrie nivelul educațional al preșcolarilor și elevilor din școlile incluse din proiect este completat, acolo unde a fost posibil, de analize statistice asupra traiectoriei nivelului de dezvoltarealcopiilorinclușiînambelemomentealeevaluării.

Cu toate aceste limite ale metodologiei de evaluare, considerăm că cifrele reflectă rezultate importante la nivelul comunităților și școlilor incluse în proiect ce își vor arăta în timp sustenabilitatea.

Imagineagrupuluițintăînanuldefinalalproiectului,2021,comparativcuanuldeînceput,2018, relevă progresul educațional semnificativ al copiilor incluși în proiect și implicit al școlilor participante la activitățile proiectului. Și, deși datele colectate în celedouă momente nu pot fi extrapolatelanivelulpopulațieitotaledepreșcolarisauelevidinunitățiledeînvățământincluse înproiect,reflectândosituațiedescriptivădoarlanivelulgrupurilordecopiiincluseînproiect, înceledouămomente,dacăluămînconsiderareconsecvențaînaplicareacriteriilordeselectare a membrilor grupului țintă, putem concluziona faptul că în școlile incluse în proiect se înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește atât participarea și frecvența școlară, cât și nivelul de dezvoltare cognitiv și emoțional al elevilor, tocmai la nivelul acelor factori ce acționează direct asupra scăderii sau creșterii riscului de abandon școlar.

Prinanalizalanivelulgrupuluițintăînanuldefinalalproiectului,2021,observămîmbunătățirea participăriișifrecvențeișcolare, precumșioponderesemnificativmairidicatăapreșcolarilor șielevilorcuunniveldedezvoltareallimbajului,alcompetențelormatematiceșialabilităților socio-emoționale mediu, ridicat sau chiar optim, comparativ cu imaginea descrisă de grupul țintă cuprins în proiect la nivelul anului 2018, anul de început al proiectului în toate școlile selectate.

De asemenea, analiza datelor la nivelul preșcolarilor și elevilor care au participat la ambele momente de evaluare, relevă o îmbunătățire a competențelor esențiale în adaptarea la mediul școlar și în creșterea performanței școlare, observând faptul că, la evaluarea de final, un număr semnificativ de preșcolari sau elevi, incluși în ambele momente ale evaluării, și-au îmbunătățit moderat sau chiar foarte mult competențele.

Recomandăm ca la finalul proiectului prin activitățile de diseminare a rezultatelor la nivelul școlilor incluse în proiect să se sublinieze importanta continuității activităților de tip școală după școală, precum și a activităților de consiliere adresate atât copiilor, cât și părinților prin replicarea modelelor și a tehnicilor dezvoltate pe parcursul anilor de proiect. De asemenea, având în vedere decalajul educațional și de dezvoltare foarte ridicat, cu precădere în grădinițele și în școlile în care se regăsesc copiii cei mai vulnerabili, recomandăm implementarea modelelor de educație non formală și consiliere ca și practică curentă și dezvoltarea unor instrumente adiționale de evaluare, care să capteze și mai bine progresele realizate de preșcolari și elevi, plecând de la premisa că, în contextul unui decalaj de dezvoltare foarte ridicat instrumentele standardizate s-ar putea să nu capteze suficient de bine toate schimbările produse la nivelul grupului țintă. Chiar dacă de multe ori acest decalaj educațional este dificil de redus, este deosebit de important ca orice schimbare privind dezvoltarea abilităților motrice, cognitive sau emoționale ale copiilor, precum și orice progres în ceea ce privește capacitatea copilului de adaptare la mediul școlar să fie bine documentate și captate în fișele de evaluare pentru a construi lecții învățate și modele sustenabile de bune practici.

Răspunsulpărințilorlaactivitățiledetip Școala părinților, educație parentală și seminarii de pare ting relevă faptul că majoritatea covârșitoare a părinților consideră că seminariile organizate prinintermediulproiectuluisuntutile șidorescsăcontinueparticiparealaacesttipdeactivități.

Răspunsurile acestora, acordate prin completarea chestionarului de feedback în urma activităților desfășurate, relevă nevoia de consiliere din partea specialiștilor privind modul în care se pot apropia de proprii copii în ghidarea lor spre o mai bună educație și integrare în societate. Literatura de specialitate relevă faptul că, de cele mai multe ori abandonul școlar survinelapresiuneaunorfactoriimediațiputerniccorelațicuperformantașcolarăaelevului,cu participarea acestuia la școală și cu modul în care părintele înțelege importanta școlii și capacitatea propriului copil de a se adapta la mediului școlar. Altfel spus, în cele mai multe situațiideciziafinalăderenunțarelașcoalăesteluatădepărintepefondulcapacitățiiscăzutea elevuluideafacefatămediuluișcolar,fiinddeosebitderelevantmodulîncarepărinteleînțelege șipoatesăsusținăcopilulîndepășireadecalajuluieducaționalșiadaptarealamediul școlarîn vederea continuării activității școlare. Aceste seminarii adresate părinților cresc gradul de conștientizare asupra procesului educațional și nivelul de înțelegere al părinților asupra problemelorspecificecucareseconfruntăcopiișiîiechipeazăcuinstrumentedecomunicareși colaborare cu proprii copii. Aceste achiziții sunt considerate utile de către părinți și se vor reflecta pe termen lung în capacitatea acestora de a înțelege și susține traiectoria școlară a propriilor copii.

Considerăm deosebit de important ca, după finalizarea proiectului, acest tip de activități să fie preluate de mediul școlar, sub forma unor seminarii periodice axate, nu atât pe sublinierea problemelor educaționale, ce pot copleși părinții, cât mai degrabă pe soluții și instrumente pe care părinții să le poată utiliza acasă, cu atât mai mult cu cât, inclusiv părinții declară că ar dori continuarea acestor cursuri pe tematici ce țin de: educația psihologică a copiilor, preadolescență, educația pentru un comportament prosocial.

Profesoriiparticipanțilacursurileorganizateprinintermediulproiectuluiconsiderăcăacestea suntfoarteutile,contribuindsemnificativlaîmbunătățireaactivitățiipecareodesfășoarăînsala declasă.

De asemenea, analizând cele două grupuri de copii evaluate în anul 2018, respectiv în anul 2021, putem observa faptul că, la nivelul școlilor incluse în proiect, nivelul de dezvoltare al preșcolarilor și al elevilor este în dinamică ascendentă, fapt deosebit de relevant cu atât mai mult cu cât, având în vedere contextul epidemiologic generat de pandemia cu COVID-19, sistemul educațional a fost puternic afectat. Cu toate neajunsurile aduse de trecerea la

sistemul școală online în perioada pandemiei de COVID-19, observăm îmbunătățiri semnificative ale nivelului de dezvoltare cognitivă și emoțională a preșcolarilor și elevilor (evaluat pe trei dimensiuni: achiziții de limbaj, competențe matematice și dezvoltare emoțională) în școlile incluse în proiect. Totodată, un rezultat deosebit, analizând grupul țintă la finalul proiectului, îl reprezintă și interesul de participare la activitățile organizate prin intermediul proiectului în anul de final, la reluarea întâlnirilor față în față, atât din partea preșcolarilor și elevilor, cât și partea părinților și ai reprezentanților școlilor. Acest fapt relevă nevoia de continuitate a acestui tip de proiect și de dezvoltare a unor practici curente în școlile cu risc de abandon școlar semnificativ, privind: activitățile de educație remedială, activități de consiliere adresate copiilor și familiilor și activități de formare profesională continuă adresate profesorilor.

Considerăm că activitățile desfășurate pe perioada de proiect vor continua să producă efecte pe termen mediu și lung, generând schimbări de profunzime în cultura organizațională a mediului școlar și în capacitatea copiilor de adaptare la cerințele educaționale, prin dezvoltarea semnificativă adusă de participarea la activitățile proiectului, atât la nivel cognitiv, cât și la nivelul abilităților sociale și emoționale.

Întocmit, CREATIVE LEARNING & DEVELOPMENT Sociolog

Mihaela Lucia Ispas-Pascaru-Pag