Biz 305

ROMÂNIA, UN POTENȚIAL SILICON VALLEY AL EUROPEI Nr. 305 • 10 martie - 7 aprilie 2017 • 14 lei

MONEDE VIRTUALE, TRANZACȚII REALE EDUCAȚIA FINANCIARĂ ESTE DESPRE VIAȚĂ, NU DESPRE BANI

MIHAI MARCU, CEO ȘI PREȘEDINTE AL MEDLIFE

ANTREPRENORI LA BURSĂ Cum a reușit MedLife cea mai mare listare privată din istoria Bursei de Valori București? Mihai Marcu, președintele companiei, ne introduce în culisele celei mai mari listări private din România.

Nr. 305

editorial

www.revistabiz.ro

Redactor-șef Marta Ușurelu Redactor-șef adjunct Gabriel Bârligă Coordonator proiecte speciale Loredana Săndulescu Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Alexandru Ardelean – finanțe, companii Ovidiu Vitan – internațional Alexandru Rădescu – tehnologie Jurnaliști Oana Voinea – finanțe, companii Lelia Petrescu – companii Doriana Matei – antreprenoriat Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Layout Liliana Bogdan Prelucrare foto & prepress Aurel Șerban Producție și distribuție Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea Șerban Vodă 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, București – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro

Oamenii cu care alegem să ne întrecem Ne confruntăm de mici cu toate aspectele nega­­

tive ale concurenței. Un coleg citește deja cursiv sau știe mai bine tabla înmulțirii. Altul este mai înalt. Nici nu e relevant ce se compară, important este că te întrece. Creștem învățând să-i urâm sau să-i desconsiderăm pe cei cu care împărțim clasa și mai apoi domeniul de activitate. Știm, în teorie și din cărți, concurența este bună. Dar nu pare loială. Îți fură șansele sau îți închide businessul. Lupta parcă nu e niciodată egală. Pentru că, îți spui, ceilalți au mereu mai multe relații, mai multă influență, mai multe șanse.

Ajungem să trăim constant cu aceste idei, adâncind de multe ori ireparabil prăpastia dintre noi și concurenți. Așa am ajuns să vedem competitori care se atacă mereu și se raportează permanent unii la alții.

La polul opus, sunt manageri care trăiesc într-un turn în care concurența nu se menționează niciodată și nici n-au habar ce fac ceilalți, bine sau rău.

Mi s-a întâmplat și mie, recunosc, să cresc amenințată că mă întrec ceilalți. Că sunt mai buni și că n-o să-i mai ajung din urmă dacă nu recuperez cât de mult pot.

Când am intrat în presă, deja eram pe tabere: publicația la care lucrăm și ceilalți.

Niciodată împreună, mereu unii pe urmele altora.

Dar maturizarea aduce cu ea și părți bune. Antreprenoriatul și lupta continuă pentru supraviețuire m-au determinat să fiu atentă la piață, să am mereu un plan B, să nu mă las când nu iese ce mi-am propus și să încerc din nou. Iar criza, care a cuprins și printul, mi-a arătat că noi, concurenții, nu ne mai luptăm de mult între noi. Luptăm pentru supraviețuire, căutând să fim cât mai aproape de cititor și dorind să-i fim utili, să-i oferim exemple și soluții.

N-am ales să mă încui într-un turn. Nici să închid ochii, ci am decis să analizez piața și să caut să înțeleg ce facem și încotro ne îndreptăm. Știu acum că e loc pentru toți cei care construiesc. Că, da, întotdeauna oamenii vor avea preferințe și antipatii, dar că noi, jucătorii din printul de business, avem fiecare un model diferit de afaceri.

Dar ceea ce am învățat cel mai mult este că nu pierd nimic dacă spun că apreciez munca lui Cristian Hostiuc și analizele Ziarului Financiar. Că Raluca Michailov de la Forbes, cu care am fost colegă la „Ziarul Financiar“, mi-a fost alături la greu, sau că Ionuț Bonoiu este un om cu care am descoperit, când ne-am cunoscut personal, că avem mai multe lucruri în comun decât aș fi crezut vreodată.

Concurența sunt oamenii cu care alegem să ne întrecem într-un drum pe care fiecare dintre noi ne lăsăm amprenta. N-am să pierd niciodată nimic dacă spun că îmi citesc colegii concurenți și îi apreciez pentru reușitele lor sau pentru ce fel de oameni sunt. Și cred că, dacă într-o breaslă ca a noastră, în care lupta se dă de ani buni pentru supraviețuire, pot să afirm că am învățat unii de la alții, atunci, clar, concurența este bună.

www.revistabiz.ro

Tipografie

Marta Ușurelu, Redactor-șef Biz

1

sumar

10

O listare sănătoasă

Ce a însemnat pentru MedLife cea mai mare ofertă publică inițială derulată de o companie antreprenorială românească în ultimii zece ani.

DIN SUMAR 01 Editorial 04 Start 10 Cover story 22 Opinie 24 Finanțe 30 Tech 4 2 Antreprenoriat 46 Strategie 64 Life 80 Opinie

COVER STORY

22

OPINIE

Educația financiară e despre viață, nu despre bani Punct de vedere

30

INTERVIU

România, un potențial Silicon Valley al Europei

Liudmila Climoc, CEO-ul Orange România, ne-a vorbit despre motivele creșterii din 2016 și cum s-au tradus ele în strategia de business.

52 COPERTĂ

Antreprenori la bursă

Foto copertă: Vali Mirea

2

INOVAȚIE

Inovația care-și propune să schimbe fumatul

În Japonia, lansarea IQOS a fost un fenomen asemănător cu Apple, iar numărul și modelele accesoriilor pe care le-au creat în jurul acestui produs rivalizează lejer cu cele pentru telefoane mobile.

start

Foto: © Egal / Dreamstime.com

START

„O Europă unită, cu 27 de state, trebuie

UE ÎN DOUĂ VITEZE ȘI CINCI SCENARII Cum va arăta proiectul european post-Brexit?

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a descris cinci opțiuni posibile privind reforma UE post-Brexit. de Oana Voinea

4

să-și ia destinul în propriile mâini și să elaboreze o viziune pentru propriul ei viitor“, a declarat Juncker într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European. Președintele CE a enumerat cinci posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare.

Prima dintre opțiunile enunțate (care corespunde gradului celui mai redus de integrare) sugerează limitarea proiectului european la piața unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state nu pot găsi o poziție comună într‑un număr tot mai mare de chestiuni. La cealaltă extremă avem opțiunea de a „face mai mult împreună“, idee care corespunde avansării în direcția unei Europe federaliste, ce presupune o

diminuare a suveranității și competențelor statelor naționale în favoarea instituțiilor comunitare și a deciziilor luate la nivelul UE. Între aceste două opțiuni Juncker a enunțat trei posibile căi intermediare, una fiind cea a Europei cu mai multe viteze, în care „cei care doresc să facă mai mult“ împreună în anumite domenii precise vor putea merge în această direcție fără să fie opriți de statele care nu doresc o astfel de cooperare. O altă opțiune intermediară este să continuăm ca și până acum.

Ultimul dintre scenariile intermediare de integrare europeană enunțate de executivul comunitar a fost sintetizat de Juncker în formula „să facem mai puțin, dar într-un mod mai eficient“, astfel încât blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată.

Foto: © Imtmphoto / Dreamstime.com

start

VIITORUL PLĂȚILOR DIGITALE de Loredana Săndulescu Inteligența artificială, realitatea virtuală, tehnologia Smart

home și dispozitivele portabile sunt cele mai discutate subiecte în social media în legătură cu plățile digitale, după cum rezultă din cel de al cincilea studiu anual MasterCard referitor la plățile digitale, condus în parteneriat cu PRIME Research, care a folosit date de la Synthesio. Creșterea acceptării portofelelor digitale în magazine, în mediul online, în cadrul aplicațiilor și folosirea plăților în mașină au generat mai mult de 2 milioane de mențiuni printre cei 5 miliarde de consumatori la care au ajuns aceste informații. Marea majoritate a acestor discuții au avut loc pe Twitter (84%) și s-au axat pe creșterea valabilității noilor integrări cu portofelele digitale incluzând stocarea cardurilor de fidelitate, cât și pe susținerea transportului public, ceea ce indică atât un interes ridicat, cât și o utilizare crescută în rândul consumatorilor.

Tehnologiile de plăți în curs de dezvoltare, dispozitivele portabile, „asistenţii inteligenţi“, realitatea virtuală și inteligența artificială au reprezentat de asemenea subiecte de discuție în 2016.

La capitolul preocupări, securitatea plăților ocupă primul loc, cu o rată de răspuns de 53% privitoare la discuţiile despre hackeri și scheme de phishing. În privinţa discuţiilor centrate pe soluțiile tehnologice emergente pentru a face plățile mai sigure, 43% dintre consumatori și-au exprimat interesul în biometrie și alte forme de autentificare pentru reducerea fraudei și pentru a depăși etapa parolelor tradiţionale.

Noile tehnologii de recunoaștere facială, cât și cele de amprentare și autentificare prin atingere au reprezentat peste jumătate dintre conversațiile pe tema biometriei/certificării (51%). Discuțiile refe­ ritoare la recunoașterea facială s-au concentrat asupra aplicaţiei Verificarea Mobilă a Identității MasterCard, serviciul de plăți fără cash al corporaţiei NEC, aplicaţia Mâini Libere de la Google și brevetul Snapchat pentru a încorpora o platformă de plăți cu servicii în timp real.

Studiul a urmărit 3,5 milioane de postări din social media din 188 de piețe globale, de-a lungul ultimului an.

România pe smartphone de Alexandru Rădescu

© Sbotas / Dreamstime.com

Mai mult de jumătate dintre români

6

folosesc în prezent un smartphone, o creștere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopție a smartphone-urilor în România era de 12%.

Potrivit unui raport comandat de Goo­ gle, 91% dintre tinerii cu vârste de sub 25 de ani utilizează smartphone-ul, față de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea computerului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. De asemenea, smartphone-ul este sursa de informații pentru tineri, 73% utilizează motoare de căutare pe dispozitivul mobil, iar 79% vizitează platforme de social media.

La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, 38% dintre utilizatorii de smartphone spun că accesează mai des internetul de pe telefon decât de pe computer. Doar 17% dintre utilizatorii de smartphone din România folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet. În același timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebați în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer – 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două și doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulți dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%). Studiul Google și Kantar TNS a fost realizat în 40 de țări, printre care și România.

start

DIGITAL REPORT 2017 Revista Biz a lansat, în cadrul Social Media Summit București, un nou proiect editorial – Digital Report 2017. de Loredana Săndulescu Realizat cu sprijinul Zelist Monitor și Screen Native, ghidul

reunește informații despre agenții de digital din România, tendințe și evoluții ale pieței de digital, liste cu cele mai relevante nume din blogosfera românească, clasificate în funcție de domeniile pe care le acoperă, top 50 cei mai urmăriți vloggeri români, top conturi de Instagram, precum și top bloggeri cu care au colaborat cel mai bine agențiile de comunicare și top agenții cu care au colaborat bloggerii în 2016.

Pornind de la creșterea importanței businessurilor din dome­ niul digital, proiectul cuprinde profiluri ale principalelor agenții și divizii de digital și mobile marketing, cu date despre serviciile pe care acestea le oferă, portofoliul de clienți, campanii, acționariat, datele financiare și echipele de management. Și pentru că digitalul nu înseamnă doar agenții, ci și canale de comunicare online, social media și mai ales blogosferă, au fost colectate liste cu cei mai activi bloggeri, structurate în funcție de domeniile despre care ei scriu. În plus, deoarece la momentul de față profesioniștilor din domeniul comunicării nu le mai este suficient să fie familiarizați cu blogosfera, ci trebuie să cunoască și vlogosfera, fenomenul online al anului 2016, care continuă să ia amploare pe zi ce trece, Digital Report publică top 50 cei mai importanți vloggeri, dar și cele mai urmărite conturi de Instagram.

Proiectul prezintă și opinii ale specialiștilor din industria de comunicare, care radiografiază cele mai interesante tendințe ale momentului în domeniul digital.

8

DIN SUMAR: O scurtă istorie a relației dintre bloguri și branduri Agenții digitale Tendințe despre piața de digital: Bogdana Butnar, Cristian Manafu, Alexandru Negrea Top 50 vloggeri români Bloguri generaliste (listă alfabetică) Bloggeri – vedete și jurnaliști (listă alfabetică) Bloguri de tehnologie Bloguri culinare Bloguri de beauty & fashion Bloguri de turism / călătorii Bloguri de parenting Bloguri despre relații și cuplu Top agenții care au lucrat cu bloggerii în 2016 Top bloggeri cu care au lucrat agențiile în 2016

Digital Report 2017 poate fi comandat de pe site-ul revistei Biz, atât în versiunea tipărită, cât și ca e-book.

start

ABORDAREA PERFORMANȚEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ Contextul în care România are șanse mari de a deveni o piață

emergentă, lucru ce ar conduce automat la o creștere semnificativă a interesului diferitelor fonduri de investiții, implică pentru companiile românești o îmbunătățire a procesului de raportare a performanței acestora.

O companie are o performanță complexă, compusă din mai multe elemente. Politica de gestionare a resurselor umane, sistemul de guvernanță corporativă și de gestionare a riscurilor, politica de marketing etic și responsabil, sistemul de gestionare a clienților, împreună cu politicile de CSR și de mediu reprezintă o parte din acele informații relevante care împreună cu cele financiare dau o imagine completă a ceea ce este o companie și a nivelului acesteia de performanță economică, socială și de mediu.

Astfel, îmbunătățirea transparenței și a comunicării din partea compaCreăm lideri de niilor listate la Bursa de Valori, presustenabilitate! cum și preocuparea acestora de a-și optimiza performanța de dezvoltare durabilă pot să contribuie, în mod direct, la creșterea nivelului de atractivitate a pieței de capital din România în rândul investitorilor, în general, și în special în rândul acelor fonduri de investiții responsabile.

Unul dintre serviciile furnizate de INNOVA se adresează acelor companii care vor să își creeze sisteme interne pentru gestionarea performanței economice, sociale și de mediu pe baza unor indicatori cheie de dezvoltare durabilă.

Un astfel de sistem permite, pe de o parte, identificarea precoce a unor riscuri potențiale, iar pe de cealaltă parte, dă companiei

posibilitatea de a-și monitoriza progresul înregistrat și de a colecta informațiile relevante în vederea întocmirii rapoartelor privind performanță.

Transpunerea Directivei 34/2013/UE privind situațiile financiare a forțat o mare parte din companiile din România să înceapă publicarea unora dintre aceste informații, în special cele legate de personal și de mediu, mai ales dacă acestea erau necesare pentru înțelegerea nivelului de dezvoltare și de performanță. De altfel, această Directivă a fost modificată și completată, prin Directiva 95/2014/UE privind raportarea informațiilor nefinanciare, transpusă în România prin Ordinul MFP 1.938/2016. Astfel, companiile din România listate la Bursa de Valori care în exercițiul financiar 2017 vor avea un număr mediu de angajați mai mare de 500 vor fi obligate să publice acele informații economice, sociale și de mediu care sunt necesare pentru a înțelege nivelul de dezvoltare și performanță generală a acestora, prin întocmirea de declarații nefinanciare sau rapoarte de dezvoltare durabilă.

Pregătirea unei astfel de raportări re­ prezintă un proces complex a cărui durată de implementare diferă de la caz la caz, în funcție de mărimea și complexitatea companiei. Metodologia INNOVA permite identificarea și prioritizarea acelor aspecte cheie de dezvoltare durabilă cruciale pentru o companie, dar și pentru procesul de luare a deciziilor celor mai relevanți stakeholderi ai acesteia.

ADVERTORIAL

INNOVA Project Consulting este o firmă de consultanță în dezvoltare durabilă, membru al Gold Community de la Global Reporting Initiative – GRI.

9

O LISTARE SĂNĂTOASĂ Ce a însemnat pentru MedLife cea mai mare ofertă publică inițială derulată de o companie antreprenorială românească în ultimii zece ani. de Ovidiu Neagoe fotografii: Vali Mirea

P

entru Mihai Marcu, Cră­ciunul a venit anul trecut un pic mai devreme, mai

exact pe 21 decembrie. Atunci, acțiunile MedLife au început să fie tran­ zacționate la Bursa de Valori București (BVB), în urma fina­lizării celei mai mari oferte pu­blice inițiale (IPO) derulate de o companie privată pe piața de capital românească. Ca să vă faceți o idee despre amploare, valoarea totală a acesteia a fost de 50,5 mi­lioane de euro, pentru 8,8 milioane de acțiuni, adică un pachet de 44% din acțiunile companiei.

Vânzătorii au fost fondul V4C Eastern Europe Holding, care și-a vândut întreaga participație în companie, și International Finance Corporation (IFC), care a vândut un pachet de acțiuni de 7,75%.

antreprenoriat

50,5

milioane de euro a reușit să strângă din piață, MedLife ca urmare a Ofertei Publice Inițiale

MedLife a intrat pe BVB cu o capitalizare de 522 de milioane de lei, iar în prima zi de la debutul pe bursă, MedLife a fost cea mai tranzacționată companie pe BVB, înregistrând o valoare a tranzacțiilor de peste 12 mili­ oane de lei. „Ne simțim foarte bine“, spune Mihai Marcu, CEO și Președinte al MedLife, despre listarea companiei pe care o conduce la BVB. „Ni se pare interesant că suntem una dintre puținele companii românești care oferă doar creștere și nu dividende și suntem o pată de culoare. Este interesant acest exercițiu trimestrial, care este nou pentru noi, este interesant că trebuie să explicăm analiștilor financiari, cărora vrem să le stăm aproape, să le fie ușor să facă prognozele pentru viitor“, a adăugat Mihai Marcu într-un interviu acordat recent revistei

Biz. Acesta a recunoscut că există un proces de învățare referitor la cifrele care trebuie făcute publice, în condițiile în care compania dorește să protejeze anumite date. „Este o forfotă foarte frumoasă, care ne place, ne simțim bine cu ea“, arată Marcu.

Ca primă ofertă publică inițială a unei companii private după aproape un deceniu, mutarea lui Mihai Marcu este un pas important atât pentru piața de capital, cât și pentru antreprenorii români 12

care iau în calcul o majorare de capital provenită de pe piața de capital. Bursa, care nu a fost suficient de prezentă, în ultimii ani, în viața antreprenorilor încât aceștia să înțeleagă pe deplin valoarea pe care o poate aduce unei companii transpa­rente, poate intra pe radarul mai multor antreprenori mari în următoarea perioadă de timp. La scurt timp după listarea MedLife, mai mulți antreprenori de anvergură din România s-au interesat la Mihai Marcu cum a procedat și cum este cu compania la BVB. „Acesta este un semn clar pentru mine că antreprenorii vor veni, că vor înțelege.

Cred că trebuie înțeles faptul că o companie listată are șanse foarte mari să rămână românească pentru că la finele zilei sunt foarte mulți români care investesc, sunt foarte multe fonduri care investesc pe bursa din România“, povestește Mihai Marcu.

P r e ș e d i nt e le MedLife recu­ noaș­te că pentru listare sunt mai puține cri­ terii decât poate părea la prima vedere și că, deși pare un proces sofisticat, antreprenorii trebuie să își auditeze cifrele înainte cu doi-trei ani și să introducă o serie de criterii de guvernanță.

A nt reprenor ii care cochetează cu ideea listării propriilor companii la bursă mai trebuie să știe că au nevoie nu doar de încrederea fondurilor locale, ci și de bani din afară, adică este important să convingă investitorii străini că România este credibilă, este mai predictibilă și ca piață. Pe scurt, antreprenorii români trebuie să demonstreze că pot avea o disciplină financiară, care merită atenția investitorilor. „Cred că antreprenorii care vor să se listeze trebuie să se uite cu

atenție dacă au capacitatea unei discipline financiare și să explice această disciplină financiară: să fie auditați, să înceapă să ia consultanță din timp pentru taxe, pentru activitățile lor, pentru că acestea sunt lucruri importante pe care investitorii, atât cei ro­ mâni, cât și cei străini, de la bursă le valorizează. Dacă nu atragi instituțiile financiare, fondurile de pensii, sigur șansele de a te lista sunt mai mici“, spune Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife. În cazul furnizorului de servicii medicale private a ajutat mult și faptul că firma a fost foarte mulți ani o companie instituționalizată, mai corporativă decât multe alte companii. Antreprenorului nu i-au plăcut niciodată surprizele în business, ceea ce s-a văzut în strategia MedLife, care nu este cunoscută pentru lucrurile bruște și necalculate minuțios. „Ne uităm cu atenție în jur la orice oportunitate“, spune Mihai Marcu despre viitoare posibile achiziții. „Acum, achizițiile mari și foarte mari s-au cam închis. Sigur, mai există multe companii, dar eu nu cunosc pe cineva în top zece, mai ales după achiziția Anima, să mai fie de vânzare. Mai sunt două-trei grupuri locale, care este posibil să fie acum sub achiziții. Probabil că piața se va mai consolida, dar nu văd niște mișcări importante în decurs de luni, poate într-un an sau în doi mai văd mișcări importante“, adaugă Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife.

La începutul lunii trecute, MedLife a anunțat achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima. Grupul are în componență șase policlinici și un laborator, peste 200 de angajați, specialiști medicali și personal de suport, fiind prima rețea de medicină privată cu rețea proprie de medicină de familie din România.

Anima are în prezent 75.000 de abonați corporate, concentrați în special pe abonamente care acoperă servicii de medicina muncii. Anul trecut, Anima a înregistrat o cifră de afaceri de 5,2 milioane de euro.

Foto: © Shinji3802 / Dreamstime.com

antreprenoriat

ANTREPRENORI LA BURSĂ Succesul listării MedLife la bursă are puterea să atragă pe piața de capital tot mai mulți antreprenori dornici să obțină finanțare. Va fi 2017 anul bursei de la București? de Ovidiu Neagoe

14

C

ând ne gândim la listări la

bursă în România, prima imagine care ne vine în minte este cea a unor companii de stat sau a unor giganți din domeniul energiei. În curând însă, această percepție s-ar putea schimba radical, pe măsură ce piața de capital ar putea atrage tot mai multe companii antreprenoriale. Startul a fost dat la finele anului trecut de listarea MedLife, prin care s-a transmis un semnal extrem de puternic atât pentru investitori, cât și pentru antreprenorii români: s-a spart gheața și aceștia ar putea beneficia de acces la finanțare prin intermediul bursei.

Modelul listării MedLife, care a reprezentat tranzacția anului pe bursă, ar putea să fie urmat de tot mai mulți antreprenori, care vor vedea în sfârșit în piața de capital o nouă sursă pentru dezvoltarea afacerii.

Prin listarea furnizorului de servicii medicale private a fost spulberat și mitul potrivit căruia nu există bani la bursă, având

în vedere faptul că fondurile de investiții care au vândut pachetele de acțiuni au adunat mai bine de 230 de milioane de lei în numai câteva zile. „Cred că aveam mare nevoie de acest exemplu fiindcă de multe ori cam așa funcționează, ai nevoie de o scânteie, de un e­xemplu de succes“, spune pentru Biz Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București (BVB). „Lucrurile se dezvoltă în timp, dar sunt convins că MedLife va fi pri­ vit ca un spărgător de gheață, ca un exemplu și sunt convins că din ce în ce mai mulți antreprenori se vor gândi serios și vor încerca să obțină capital. Nu trebuie să avem așteptări că în 12 luni va apărea o avalanșă. Piața de capital se construiește în timp, gra­ dual și odată ce ai perseverență, consecvență, se poate. Avem fundamente, cred că infrastructura este solidă în momentul de față. Acum depinde foarte mult de dorința antreprenorului“, continuă Lucian Anghel.

Antreprenorii care nu au nimic

de ascuns, cu companii transpa­ rente, un bun management și o guvernanță corporativă ar putea avea oportunitatea ca acestea să fie finanțate prin intermediul pieței de capital. Pe lângă finanțare, obținerea unei valori obiective a companiei sau alte beneficii la capitolul imagine, un alt element important pentru antreprenori, într-o eră în care fluctuația de personal atinge cote alarmante, o reprezintă posibilitatea fidelizării angajaților. O companie listată la bursă are șansa să ofere pachete de acțiuni pentru angajați, care, ca acționari, vor deveni astfel și mai motivați să își facă treaba bine.

Sigur, prin prisma succesului MedLife, întregul proces pare ușor, însă nu este deloc așa. În urmă cu aproape patru ani, după o lungă pauză, a avut loc o încercare de listare la bursă a unei companii antreprenoriale care însă a eșuat.

Producătorul de adezivi AdePlast nu prea a avut lipici la investitori, iar oferta publică inițială nu a reușit. AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acțiuni, adică 33%

antreprenoriat

din capitalul social, propunându‑și să atragă aproximativ 15 milioa­ ne de euro, sumă ce urma să fie investită în construcția unei fabrici de vată bazaltică. După cele două săptămâni ale ofertei nu au fost vândute peste 70% din numărul total de acțiuni, așa că listarea nu a reușit. „AdePlast are o performanță financiară foarte bună. Alegerea momentului cred că este esențială.

Uneori poți să ai și ghinion, să iei în calcul toate variantele posibile, să derulezi procesul și cu o zi înainte să apară un eveniment extraordinar. A fost un element perturbator pentru o companie privată bună“, explică Lucian Anghel. „Un reprezentant al unui broker, în prima zi de ofertă AdePlast, vine și aruncă cu acuzații care în final se dovedesc că nu sunt fondate. Practic a creat incertitudine, pentru că era, tot așa, o premieră. Stau și mă gândesc, era un exemplu de antreprenor care crea locuri de muncă într-o zonă defavorizată, crea un produs în România, pe care în momentul de față îl importăm în 90% din cazuri, adică crea capacitate de producție în România. Era chiar o poveste de succes pentru România“, adaugă președintele Consiliului de Administrație al BVB.

LISTAREA, LISTAREA, CÂT E LISTAREA? Dacă vă surâde ideea pieței de capital, trebuie să știți că pentru Piața Reglementată, procesarea dosa­ rului de listare este de 1.200 de lei, cost la care se adaugă un tarif de admitere la tranzacționare ce poate varia între 3.600 și 21.000 de lei, în funcție de valoarea capita­ lurilor proprii. Pornind de la acest indicator, listarea unei companii pe acest segment al bursei poate costa, în această etapă, între 4.800 și 22.200 de lei. Pentru AeRO, segmentul dedicat companiilor mici și mij­locii aflate în căutare de finanțare pe piața de capital, costurile sunt chiar mai mici. Tariful de pro­cesare este de 250 de lei, iar cel de admitere este de 700 de lei. Prin urmare, costurile efective percepute de BVB pentru listarea unei companii pe segmentul

AeRO sunt de 950 de lei. În ceea ce privește tariful de menținere la tranzacționare pe piața AeRO, acesta este de 2.000 de lei pe an și se plătește din primul an de activitate.

Piața AeRO a fost creată cu doi ani în urmă ca o alternativă de finanțare a antreprenorilor și a companiilor aflate la început de drum, pentru proiectele de creștere și pentru creșterea vizibilității acestora. AeRO este o piață cu mai puține cerințe de raportare pentru companii, dar oferă suficientă transparență pentru a motiva investitorii să tranzacționeze acțiunile companiilor. Poate fi alegerea perfectă pentru antreprenori aflați în diverse faze ale evoluției lor de business, iar listarea poate fi o soluție bună pentru cei care au o idee exelentă care, odată pusă în practică, ar putea fi revoluționară, dar și pentru organizațiile la care lipsa capitalului este cel mai mare obstacol în calea creșterii exponențiale. „AeRO a fost lansată inițial pen­ tru startupuri, pentru companii la început de drum, pentru companii care au cinci-zece ani. Este practic un fel de anticameră pentru piața principală. Este o perioadă în care piața te testează, tu dovedești dacă ești capabil, astfel încât vei putea să faci pasul ușor de pe AeRO pe BVB după un anumit timp“, spune Lucian Anghel pentru Biz. De asemenea, adaugă acesta, AeRO este o piață care ar putea să ajute în viitor nu doar vizibilitatea, ci și modalitatea de finanțare, dezvoltarea companiei, fiindcă vor fi puse o serie de elemente care țin inclusiv de guvernanța corporativă și într‑un interval de timp să se transfere pe piața principală a BVB, unde va avea acces la un număr mult mai mare de investitori.

Reprezentanții bursei au înțeles repede că se bucură de un val de popularitate în rândul antreprenorilor și nu au stat cu mâinile în sân, ci au devenit tot mai activi. La începutul lunii trecute BVB a lansat „Made in Romania“, un proiect unic, organizat pentru prima dată în istoria pieței de capital românești. Numit și liga celor 15 companii pentru

creșterea economiei românești, proiectul își propune să identifice și să susțină viitoarele motoare ale economiei locale sau din regiune. „Made in Romania: Liga BVB“ reprezintă un program special de îndrumare, ce se va încheia în luna noiembrie a acestui an, prin care BVB va ghida 15 companii oferindu-le programe de trai­ ning, workshopuri, oportunități de dezvoltare a afacerilor pentru impulsiona­ rea creșterii orga­nice a acestora.

Antreprenorii din spatele acestor companii vor putea participa la programe de trai­ning din zone de interes precum branding, marketing, tehnici de vânzări, dezvoltarea de produse, consultanță în management, alternative de finanțare, raportare financiară, relația cu investitorii, sau despre procesul de listare la bursă. În nici două săptămâni s-au încris mai bine de 100 de companii în „Made in Romania“ și, datorită interesului ridicat față de proiect și a numărului de nominalizări venite din toate colțurile țării, reprezentanții bursei au decis să extindă perioada de înscrieri. „Prin proiectul «Made in Romania» încercăm să găsim acele diamante care sunt încă neșlefuite, de une­ le nici nu am auzit, deși sunt sub ochii noștri, dar au un potențial de creștere fantastic“, spune Lucian Anghel. „Piața de capital va putea fi una dintre sursele de finanțare.

Piața de capital nu înseamnă numai acțiuni, ci și obligațiuni.

Sperăm să identificăm potențiale companii care să devină lideri regionali“, conchide președintele Consiliului de Administrație al BVB.

„Aveam mare nevoie de exemple. Așa funcționează lucrurile: ne trebuie o scânteie.

MedLife va fi privit ca un spărgător de gheață și sunt convins că din ce în ce mai mulți antreprenori se vor gândi serios și vor încerca să obțină capital.“ LUCIAN ANGHEL, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București (BVB)

15

antreprenoriat

PIONIERATUL LISTĂRILOR

L Sameday Courier a fost nu doar primul operator român de curierat rapid listat la Bursa de Valori București, ci și prima companie listată pe platforma AeRO a BVB. de Ovidiu Neagoe

16

ucian Baltaru își amintește

cu lux de amănunte ce făcea în urmă cu exact doi ani. Ca General Performance Ma­ nager și acționar al Sameday Courier, tocmai ce se lovise de o situație total neobișnuită pentru el: compania avea o serie de acționari pe care nu îi cunoaștea. La prima vedere pare coșmarul oricărui antreprenor, dar pentru acționarul Sameday Courier a fost o situație asumată.

Acesta a fost rezultatul listării la bursă a unui pachet de 10% din acțiunile companiei. Delivery Solutions, compania din spatele brandului Sameday Courier, a fost primul operator românesc de curierat rapid care s-a listat pe piața AeRO, a Bursei de Valori București, care se adresează mai ales zonei de IMM-uri, dar chiar și companiilor de tip startup. Cei doi antreprenori nu luau în calcul o listare, atunci când au fost abordați de către reprezentanții bursei, fiindcă nu exista piața AeRO și era prematur pentru companie să se ducă spre piața principală. Pe cei doi antreprenori însă, i-a atras noul proiect al BVB, mai ales după ce au observat că echipa de la bursă este proactivă, vrea să creeze buzz și să stimuleze o schimbare de mentalitate în rândul companiilor antreprenoriale din România. Un alt aspect care i-a atras pe reprezentanții Sameday Courier spre bursă a fost și faptul că AeRO era, pe atunci, tot un fel de startup. „Listarea este un moment important în viața oricărei companii“, spune pentru revista Biz, Lucian Baltaru, General Performance Manager al Sameday Courier. „Prin listare se pot atinge mai multe obiective: se reliefează o valoare a companiei recunoscută pe piață. Se poate obține capital

de dezvoltare. Crește credibilitatea companiei cu toate efectele subsecvente. Crește expunerea. Poți folosi propriile acțiuni pentru a achiziționa alte companii în viitor.

Poți transforma în cash o parte din portofoliul investițional al acționarilor. Când noi, acționarii am luat decizia listării, am avut în vedere toate aceste aspecte“, adaugă Lucian Baltaru.

Desigur, listarea a mai adus companiei și alte beneficii, care țin de marketing și vizibilitate, de creșterea credibilității, dar și de poziționarea pe piață. În plus, o altă schimbare semnificativă a fost creșterea nivelului res­ antreprenorilor, ponsabilității pentru că odată cu listarea au apărut și alți acționari în fața cărora conducerea trebuie să răspundă pentru rezultatele apărute.

Ba mai mult, o parte dintre acționari sunt chiar angajați ai companiei, care au cumpărat acțiuni și nu pot fi dezamăgiți.

La numai un an de la listare, în 2016, Sameday Courier a raportat o cifră de afaceri pe primul semestru de peste 6.000.000 de lei. Suma este cu 36% mai mare față de volumul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015.

Mai mult, profitul companiei de curierat a crescut cu 88% față de primul semestru al anului 2015.

Rata de profit corespunzătoare perioadei ianuarie – iunie 2016

a fost de peste 15%, iar valoarea acestuia de 911.677 lei. „Antreprenorii români au început să se familiarizeze cu beneficiile listării la bursă: în primul rând acest pas duce la diversificarea surselor de finanțare a companiei, respectiv o structură a capitalului mai puțin riscantă – vorbim aici despre majorări de capital (în cazul companiilor listate) versus datorii financiare (în cazul companiilor nelistate)“, spune Lucian Baltaru. În al doilea rând, adaugă acesta, o companie listată atrage mai multă atenție în presă și reclama este importantă. Nu în ultimul rând, o companie listată este mai transparentă, iar transparența crește încrederea partenerilor de afaceri. Ce sfaturi are Lucian Baltaru pentru alți antreprenori care se gândesc la o listare? În primul rând să decidă listarea companiei în momentul în care ajunge la un nivel ridicat de cunoaștere a pieței pe care activează, respectiv un prag rezonabil de predictibilitate, să listeze compania în momentul în care aceasta se poate lăuda cu o serie de realizări și poate atrage atenția unor potențiali investitori. De asemenea, antreprenorii care cochetează cu ideea trebuie să știe foarte clar ce își propun să obțină de la listare – o valoare a companiei recunoscută de piață, creștere de capital, creșterea credibilității companiei, vizibilitatea sau un exit ulterior.

„Antreprenorii români au început să se familiarizeze cu beneficiile listării la bursă: o companie listată este mai transparentă, iar transparența crește încrederea partenerilor de afaceri.”

LUCIAN BALTARU, General Performance Manager al Sameday Courier

OCTAVIAN BĂDESCU, fondator și acționar majoritar al Sameday Courier

LUCIAN BALTARU, General Performance Manager și acționar al Sameday Courier

antreprenoriat

LECȚIILE TRANSPARENȚEI

C

La aproape doi ani de la listarea pe piața AeRO a Bursei de Valori București, capitalizarea Bittnet a crescut de aproape trei ori, de la 7,7 până la 21,4 milioane de lei. de Ovidiu Neagoe

CRISTIAN ȘI MIHAI LOGOFĂTU, fondatorii Bittnet

18

ristian și Mihai Logofătu

au învățat despre antreprenoriat din cărțile americane de business. N-a fost o surpriză că, atunci când au pus bazele Bittnet în 2007, cei doi frați și-au dorit de la bun început o companie transparentă, care să crească natural și să se listeze la bursă la un moment dat.

La finele lui 2014, când cei doi antreprenori simțeau nevoia unei noi runde de investiții, Bursa de Valori București tura puternic motoarele cu lansarea pieței AeRO. După ce au analizat bine

oportunitățile, Mihai și Cristian au ales să facă pasul pe care îl visau dintotdeauna și au devenit o companie publică. Listarea le-a adus 150.000 de euro și renumele de primul jucător din domeniul IT&C listat pe piața AeRO a BVB. Într-un an de activitate pe bursă, compania a reușit să își atingă obiectivele operaționale propuse: extinderea echipei de vânzări, a celei tehnice, obținerea unor noi competențe și lansarea a două noi linii de business.

Aceste reușite au dus la creșterea accelerată a businessului, creștere

care a plasat compania Bittnet în topul Deloitte Fast 500 din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, un clasament al companiilor IT cu cele mai rapide creșteri. Nici anul 2016 nu a fost unul de ne­ glijat pentru compania fondată de cei doi frați, mai ales că Bittnet a avut o creștere a cifrei de afaceri cu 36% față de 2015. Mai mult, capitalizarea companiei a crescut de aproape trei ori, de la 7,7 până la 21,4 milioane de lei.

Veniturile din training IT au depășit 1,2 milioane de euro, cu aproximativ 2.500 de cursanți mai mult în 2016. Bittnet a implementat, de asemenea, peste 270 de proiecte de integrare în 2016, față de 174 cu un an în urmă, inclusiv mai multe proiecte de migrare în cloud a infrastructurii unor companii din mediul online. „Listarea a adus un prag de maturitate“, spune Cristian Logofătu, CFO și cofondator al Bittnet. „Este un proiect diferit din multe puncte de vedere, care ne-a permis chiar să atragem oameni în organizație. De asemenea, cred că ne-a ajutat foarte mult și în relația cu foarte mulți clienți“, continuă Logofătu, care adaugă că tot listarea le-a permis să construiască un cadru mai serios, mai structurat, în care se regăsesc mult mai multe procese și sisteme decât în orice altă organizație de dimensiunea Bittnet. Un alt beneficiu identificat de cei doi antreprenori este evaluarea continuă a valorii efective a organizației, bursa fiind un barometru clar și continuu al valorii companiei, prin ochii celor care tranzacționează, investitori obiectivi și neutri.

La acest capitol, compania s-a bucurat de multă lichiditate, ca număr de tranzacții fiind, anul trecut, cea de-a treia cea mai tranzacționată companie românească de pe piața AeRO.

antreprenoriat

EDUCAȚIE FĂRĂ GRANIȚE

D

Ascendia, companie listată anul trecut pe piața AeRO, urmărește să intre de anul viitor pe piața principală a bursei de la București, unde va avea acces la investitorii mari, care să sprijine financiar expansiunea regională a companiei. de Ovidiu Neagoe

COSMIN MĂLUREANU, fondatorul Ascendia

20

e îndată ce am trecut

pragul companiei Ascen­ dia, de la cel de-al patrulea etaj al unei clădiri de birouri din zona pieței Victoria, am putut observa la recep­ție un bonsai într-un ghiveci pe care era trecută data de 7 iulie 2016. Anticipând parcă întrebarea mea, Cosmin Mălureanu, fondatorul Ascendia, mi-a explicat că atunci a fost listată compania pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), iar copăcelul este un cadou din partea reprezentanților Bursei, care

simbolizează compania aflată în creștere. Ascendia, care creează produse educaționale digitale și dezvoltă software educațional personalizat, pentru sistemul educațional, dar și pentru companii, a demonstrat la listare că are rădăcini puternice, care să îi permită o dezvoltare armonioasă.

Antreprenorul a adus în acționa­ riatul companiei un fond român de investiții care a preluat 10% din acțiunile acesteia, pentru 275.000 de euro. Încă din prima zi de tranzacționare, acțiunile companiei au crescut cu 10% față de

prețul de deschidere de 9,1 lei pe acțiune, iar pe parcursul zilei au fost efectuate peste 70 de tranzacții, cu o valoare totală de aproape 300.000 de lei. „Ne dorim să ieșim cu produsele noastre și în afara țării“, spune Cosmin Mălureanu, CEO al Ascendia. „Vrem să existe un produs românesc cunoscut afară pe zona de eLear­ning. Afară ești doar o altă companie din multele organizații de peste tot din lume. Și varianta cea mai bună pentru noi a fost bursa. Îți dă transparență, cre­dibilitate și câștigăm la capitolul ima­gine“, adaugă fondatorul Ascendia despre motivele din spatele listării.

Cosmin Mălureanu a investit anul trecut banii din vânzarea acțiunilor în dezvoltarea unor noi produse proprii. În 2017 va paria tot pe cartea investițiilor, iar 2018 va fi anul în care compania va culege roadele investițiilor din ultimii doi ani. Ascendia țintește dublarea cifrei de afaceri tot până în anul 2018, aceasta urmând să depășească valoarea de 2 milioane de euro. Mai mult, Mălureanu estimează și o creștere a profitului de peste 2,5 ori, acesta urmând să se apropie de pragul de un milion de euro anul viitor. „În primul rând sperăm să ne atin­gem targetul de 2018, este foarte important“, spune pentru Biz Cosmin Mălureanu. „După aceea, ne gândim serios să ne mișcăm către main tier, către segmentul principal al bursei. Această mutare ne-ar da acces practic la o altă zonă de investitori, la investitorii mari. Nu excludem varianta unei investiții mari care să împingă Ascendia mult mai puternic. Ideea este că până în 2018 vrem să așezăm, să dezvoltăm produsele noastre. După aceea vom avea nevoie de o forță foarte mare de vânzare, nu doar pe ce înseamnă România“, adaugă fondatorul Ascendia.

finanțe

Punct de vedere

EDUCAȚIA FINANCIARĂ E DESPRE VIAȚĂ, NU DESPRE BANI de Adrian Asoltanie

– ­­O­­salată și o apă plată sau o limonadă. Și soția la fel, că lucrăm și mâncăm împreună.

Vreo 50 – 60 RON cu totul.

Asta mi-a răspuns un prieten corpora­ tist când l-am întrebat ce mănâncă zilnic la prânz. Aflase de seminariile mele de educație financiară și era curios despre ce e vorba.

– Cam cât înseamnă pe an?

– Cum adică pe an? Cât poate să fie, nu foarte mult, sunt doar 50-60 RON. – 14-15.000 de lei, i-am zis rar. Doar masa de prânz.

S-a uitat la mine surprins, cu ochii măriți.

I-a scăpat un „WTF“ oftat. Mi se părea că-i trec prin fața ochilor toate vacanțele, mașinile, cadourile și experiențele pe care le mâncase până atunci. Bolul de rucola cu roșii cherry avea brusc un gust nou, foarte ciudat.

– Cât ziceai că mai e salariul la tine?

– Pe la 1.000 euro... Care-i faza?

– Dragoș, faza e că IANUARIE, FEBRUARIE, MARTIE și APRILIE, în fiecare zi, de la 9 la 6 plus 2 ore pe drum până în Pipera și înapoi, ai muncit pentru salată. 4 luni din fiecare an din viața ta. Dragul meu, educația financiară nu e despre bani, e despre viață.

Asta am înțeles și eu după șapte ani de 22

încercări și studiu. La mijlocul lui 2010, după un an și jumătate de criză economică, adunasem datorii de peste 200.0000 euro la bănci, prieteni, rude, cămătari, furnizori... Mă împrumutasem ca să susțin firma, cu con­ vingerea sinceră că va trece repede criza, firma își va reveni și totul va fi OK. Soția știa doar de o parte din acest dezastru și momentul sincerității a fost dur. Îi sunt veșnic recunoscător că mi-a rămas alături și, următorii cinci ani, am muncit împreună să facem curățenie în viața și finanțele noastre.

Am hotărât atunci că primisem o lecție prea valoroasă ca să nu o dau mai departe. Zecile de cărți citite, cursurile și seminariile la care am fost și mai ales anii de experiență m-au învățat câteva lucruri importante:

ÎNȚELEGE CINE EȘTI! Când vine vorba de cheltuit banii, ești fie „saver“, fie „spender“, cu diverse grade de intensitate, desigur. Un tip care înțelege cu adevărat că are probleme cu băutura stă departe de baruri. Un „spender“ ar trebui să stea departe de mall-uri. Iar un „saver“ înfocat are nevoie de un sistem simplu care să-l „împingă“ să se și bucure de banii pe care îi câștigă. Ca de exemplu un fond de 5-10% pentru distracție. În perechile soț - soție, frați - surori vom regăsi aproape întotdeauna o pereche complementară „saver“ - „spen­der“. Odată ce înțelegi cine ești, celălalt îți va deveni par­ tener de echilibru și nu sursă constantă de certuri și frustrări. Le spun mereu cursanților mei că pentru o limonadă delicioasă e nevoie de zeamă de lămâie și de miere de albine.

ATENȚIE LA CHELTUIELI! Cea mai „ucigașă“ creatură din lume nu e leul sau rechinul alb, ci țânțarul.

Micile cheltuieli de fiecare zi pe care le ignori te storc de resurse. Ca acel bol cu salată la fiecare prânz. Sau o țigară / oră. Sau latte-ul de fiecare dimineață. Învață să gândești pe un an, pe 10 ani. Adună cu curaj și vei avea o altă perspectivă asupra lucrurilor.

FĂ-ȚI UN BUGET! Scrie pe hârtie, oricât de simplist, veniturile și cheltuielile lunare. Înmulțește cu 12 luni. Înmulțește cu 120 de luni. O să descoperi că muncești 4 luni pentru șnițelul cu cartofi de la prânz și încă 2 luni pentru fum. Mai pune 3-4 luni pentru rata la mașina în care stai blocat în trafic în Drumul Taberei și munca ta de un an s-a dus. Nu e despre bani, e despre viață.

SCAPĂ DE DATORII! Nimic nu e mai frustrant decât să fii trezit în fiecare dimineață și trimis la muncă de rata la bancă, de firma de leasing, de cardul de credit... Să eviți cu jenă un nou telefon de la bancă. Un nou plic în cutia poștală. „Cel care se împrumută devine sclavul celui de la care a împrumutat.“ Am simțit asta din plin și vă garantez că nimic nu e mai dulce ca sentimentul de libertate de după. Fă o listă cu datoriile de la cea mai mică la cea mai mare și atacă-le cu „ură“ în ordine crescătoare! Fiecare victorie o să fie o sărbătoare, îți promit.

PLĂTEȘTE-TE PE TINE PRIMUL! Singurii bani care sunt cu adevărat ai tăi sunt cei pe care i-ai economisit în prima clipă când ai luat salariul. Eu cred că meriți măcar un 10%. Restul nu sunt ai tăi, de fapt – sunt ai firmei de gaze, de curent, de cablu, ai benzinăriei, ai băncii, ai supermarketului, ai statului... Nu vei putea economisi niciodată din „ce rămâne“. Pentru că, de obicei, nu mai rămâne nimic, ba dimpotrivă. Transferă automat 10-15% din salariu într-un cont

finanțe

de economii. Tu ești principalul tău furnizor.

Plătește-te pe tine primul.

FĂ-ȚI UN FOND DE URGENȚE! Știu oameni cărora dacă li se strică toaste­ rul trebuie să-și facă rată la bancă. Lucrurile se strică. Oamenii se îmbolnăvesc. Companiile se restructurează. Viața se întâmplă.

Un fond de urgență de 1.000 – 2.000 lei îți acoperă 95% din urgențele vieții. Pentru restul de 5%, marile drame, ai nevoie de o rezervă echivalentă cu veniturile pe 3-6 luni.

Notă: o canapea nouă nu e o urgență. Nici city-break-ul last minute la Roma. Nici nunta verișoarei de la Buzău. Acestea se planifică din timp, cu maturitate și răbdare.

EDUCĂ-TE ȘI INVESTEȘTE! Majoritatea oamenilor promit să eco­ nomisească și să investească atunci când o să câștige mai mult. Asta e ca și când aș învăța să conduc numai după ce o să-mi iau Ferrari. Să economisești și să investești înseamnă să vezi dincolo de ziua de azi. Așa cum să fii generos înseamnă să privești dincolo de tine însuți. Înseamnă să înțelegi că viața nu se termină mâine, că nu vei putea să fii corporatist până la 70 de ani. Că nu trebuie să vezi toate capitalele Europei și Asiei până la 24 de ani. Viața e lungă și frumoasă și merită trăită. Toată!

ADRIAN ASOLTANIE Are o experiență de business de peste 22 de ani, din care 15 ca antreprenor. După ce a învățat în cel mai dur mod lecțiile crizei din 2009-2010 la nivel personal și de business, și-a dezvoltat pasiunea și misiunea de a-i ajuta și pe ceilalți să evite greșelile pe care le-a făcut.

Tată și soț, Adrian este preocupat în special de educația financiară în cuplu și pentru copii, un domeniu ignorat de școală și societate dar cu efecte majore în viața fiecăruia. În 2016 s-a alăturat echipei de traineri de la Selftrust Academy. Principiile simple promovate prin materialele și evenimentele realizate oferă baza unei vieți echilibrate și prospere. (adrian.asoltanie.com)

ADRIAN ASOLTANIE, trainer educație financiară, Selftrust Academy

23

finanțe

MONEDE VIRTUALE, TRANZACTII REALE A fost numită „aurul digital“, iar la apariția sa, în 2009, s-a vorbit despre democratizarea emiterii de monedă.

Bitcoin este prima monedă virtuală nereglementată de nicio bancă centrală și nesupusă regulilor monetare din niciun stat. Prima, dar nu singura. de Oana Voinea

24

Tot mai multe monede virtuale apar pe piață

în ultimii ani, iar numărul tranzacțiilor cu acestea este în creștere exponențială. Pot fi folosite în transferul internațional de bani, complet scutit de comisioane, sau pentru diverse cumpărături și tot mai mulți comercianți acceptă plata cu monede virtuale. Inclusiv în România. „Implementarea și acceptarea ca metodă de plată cu bitcoin, chiar dacă a părut exotică la început, a luat avânt atât în comerțul online, cât și la comercianții tradiționali. Asta nu înseamnă nici pe departe că este însă percepută altfel decât o alternativă folosită de un segment foarte limitat de utilizatori. Constatăm însă că există un trend crescător de utilizatori care plătesc, ceea ce dovedește o masă de bitcoin în creștere la aceștia“, spune Antonio Eram, CEO & Founder al Netopia.

Toți comercianții Netopia Payments acceptă bitcoin, cu precizarea că activarea se face după semnarea unei anexe la contract. Antonio Eram spune însă că mulți comercianți, chiar dacă le-a fost propusă această metodă, nu o înțeleg pe deplin, preferând să procrastineze activarea. „Este totuși o chestiune de timp până când vor înțelege și acționa. Probabil atunci când vor descoperi și caracterul tranzacțional al acesteia“, spune CEO-ul Netopia.

Foto: © Carloscastilla / Dreamstime.com

finanțe

TOP 5 MONEDE VIRTUALE Loc

Monedă

Capitalizare (dolari)

1

Bitcoin (BTC)

2

Ethereum (ETH)

3

Ripple (XRP)

210.147.433

4

Litecoin (LTC)

188.914.282

5

Monero (XMR)

173.062.332

17.214.307.490 1.133.466.724

Sursa: coincap.io, 20.2.2017

PLĂȚI SIMILARE CU TRIMITEREA UNUI E-MAIL Principalul avantaj pentru toți utilizatorii este descentralizarea. Faptul că aceștia au libertatea de a trimite sau a primi orice sumă instant, oriunde în lume. Deoarece sunt tranzacții financiare neintermediate de bancă, realizarea plăților cu bitcoin este tot atât de simplă cât este și trimiterea unui e-mail. În plus, sunt tranzacții 100% sigure, validate în blockchain (o bază de date criptată a tuturor tranzacțiilor de tipul celor realizate cu bitcoin), ireversibile, fără risc de fraudă prin chargeback, explică Antonio Eram.

Fondatorul Netopia spune că bitcoin are deja succes în România. „Simplul fapt că numărul și valoarea tranzacțiilor cresc de la lună la lună, că există comercianți de top ce încasează mii de euro per tranzacție în bitcoin și profesioniști care sunt plătiți în monedă digitală demonstrează destul de limpede succesul. Iar acesta este doar începutul“, spune Eram. Acesta consideră blockchain cea mai revoluționară tehnologie din lume la oră actuală și are planuri mari pe zona de bitcoin. „Vrem să fim pe primul loc în regiune în cadrul mișcării bitcoin și suntem pe drumul cel bun. În continuare lucrăm la perfecționarea propriei platforme de exchange“, adaugă CEO-ul Netopia.

FRENEMIES

„Vorbim despre cea mai revoluționară tehnologie din lume, la ora actuală. Bitcoin este doar o foarte mică parte din tot ce înseamnă blockchain și cum poate impacta acest ecosistem toate aspectele societății și nu numai.”

Dacă inițial tehnologia block­ chain, care stă la baza bitcoin, ANTONIO ERAM, era privită cu suspiciune de CEO & Founder Netopia bancheri, cu timpul, instituțiile bancare au devenit din ce în ce mai interesate de această tehnologie și analizează diverse modalități pentru utilizarea criptomonedelor și, în special, a tehnologiei blockchain. În vara anului trecut, Deutsche Bank, BNY Mellon, Banco Santander și brokerul britanic ICAP s-au alăturat inițiativei UBS de a dezvolta, în parteneriat cu firma Clearmatics, propria monedă virtuală. Denumită USC (Utility Settlement Coin), criptomoneda creată de UBS are la bază tehnologia blockchain, aflată în spatele bitcoinului. Spre deosebire de bitcoin, USC este un instrument digital garantat cu numerar, cu versiuni pentru fiecare dintre valutele majore (dolar, euro, liră sterlină etc.) și care poate fi convertit la paritate cu un depozit bancar în valuta corespunzătoare. „În condițiile în care procesul actual de decontare și compensare implică foarte multe instituții, este esențial să colaborăm cu rivalii noștri pentru a dezvolta alternative viabile la modelele existente, prin crearea de noi capabilități digitale pentru industria serviciilor financiare“, spunea Paul Maley, directorul general al diviziei de clienți instituționali ai Deutsche Bank.

Banca spaniolă Santander arăta încă din 2015 că folosirea de monede virtuale ar reduce substanțial costurile cu operațiunile de decontare și compensare și estima că tehnologia blockchain ar putea reduce costurile băncilor cu 20 miliarde de dolari pe an până în 2020. În primăvara anului trecut, Barclays devenea prima bancă britanică care încheia un parteneriat cu o companie care transferă bani folosind bitcoin, numită Circle, iar în octombrie băncile Commonwealth Bank of Australia și Wells Fargo & Co. au anunțat utilizarea, în premieră, a blockchain-ului pentru reglarea unei operațiuni de comerț internațional privind livrarea de bumbac din SUA către China.

25

finanțe

Sergiu Oprescu, președinte al Consiliul Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și președinte executiv al Alpha Bank România, spune că interesul pentru monedele virtuale este în creștere, dar atrage atenția că valoarea acestora depinde de modul cum vor fi reglementate. „Bitcoin este o monedă care va capta din ce în ce mai mult interes. Asta presupune să vedem o creștere de cerere de bitcoin, dar ține foarte mult de reglementare. Reglementarea poate să fie extrem de disruptivă pentru monedă în sine“, spu„Reglementatorul va ne Sergiu Oprescu. Volatilitatea trebui să spună cum se unei monede virtuale este mai uită la aceste monede mare pentru că este influențată și asta va avea un de mult mai mulți factori de impact asupra valorii.” risc – pe de o parte cine utilizează moneda, cum se transmite în SERGIU OPRESCU, președinte executiv al Alpha Bank România și președinte societate utilizarea și pe de altă al Consiliului Director al ARB parte ce va face reglementarea în legătură cu această transmitere în societate. Ansamblul acesta de factori duce, de fapt, la volatilitatea suplimentară a monedei. „Va trebui să se ajungă la o concluzie în cursul anilor 2017-2018.

Reglementatorul va trebui să spună cum se uită la aceste monede și asta va avea un impact asupra valorii“, adaugă Oprescu.

VOLATILITATE RIDICATĂ Banca Națională a României (BNR) avertizează asupra riscurilor utilizării monedelor virtuale și subliniază că acceptarea acestora la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. „Utilizarea monedelor virtuale prezintă riscuri mai mari decât mijloacele de plată tradiționale, în sensul că transferabilitatea monedei virtuale se bazează exclusiv pe internet și este limitată de capacitatea rețelei de calculatoare și a infrastructurii informatice aferente a respectivei monede virtuale“, a precizat banca centrală, la solicitarea Biz. Reprezentanții BNR arată că această dependență de internet a făcut ca, în urma unor atacuri informatice, să fie pierdute sume

EVOLUȚIA BITCOIN ÎN 3 LUNI 1h

12h

1d

1w

1m

3m

1y

All

Nov 23, 2016 to

Feb 23, 2017

$1100 $1000 $900 $800 Dec '16

Jan '17 2012

Sursa: coindesk.com/price/

26

Feb '17 2014

2016

Export

considerabile de monede virtuale din conturile deținătorilor. „Volatilitatea ridicată a acestor monede trebuie să fie avută în vedere de potențialii utilizatori“, avertizează BNR, precizând că se va alinia politicilor în domeniu, în funcție de abordările la nivel european, de politica eurosistemului, precum și de evoluțiile la nivel național.

BNR arătase, într-un comunicat de presă emis în martie 2015, că moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută și avertiza asupra faptului că utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate.

Banca centrală își menține opinia comunicată anterior și atenționează utilizatorii de monedă virtuală că se supun unor riscuri prin utilizarea acestora. „Utilizatorii trebuie să fie conștienți de volatilitatea crescută asociată monedelor virtuale, care este de obicei mai mare decât cea a monedelor emise de băncile centrale sau a celor a căror emitere este autorizată în alt mod de băncile centrale. Valoarea monedei virtuale nu pare să fie legată de factori economici sau financiari. Deținătorii de monedă virtuală nu au o garanție că o vor putea schimba în viitor pentru bunuri și servicii ori în monedă legală“, avertizează BNR. Totodată, BNR arată că analizează permanent evoluția acestor monede și va continua să participe activ la întâlniri cu reprezentații pieței, pentru a monitoriza evoluția schemelor de monedă virtuală, în principal din perspectiva unor potențiale riscuri asupra sistemului financiar.

La nivel european și național nu există o statistică oficială cu privire la emiterea și utilizarea monedelor virtuale și se intenționează reglementarea monedelor virtuale din pers­ pectiva spălării banilor sau finanțării terorismului prin amendarea Directivei Parlamentului European și a Consiliului (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. În avizul Băncii Central Europene (BCE), aceasta propune introducerea monedelor virtuale în aria de aplicabilitate a directivei, acestea fiind definite ca „o reprezentare digitală de valoare care nu este emisă de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este legată de o monedă fiduciară, nu are statut legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de plată și poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic“.

Foto: © Icefields / Dreamstime.com

finanțe

După ce au îmbrățișat cu nesaț creditele,

CÂȚI BANI AU ROMÂNII ÎN BĂNCI Criza i-a făcut pe români să înțeleagă că sunt singurii responsabili pentru bunăstarea lor. Sunt mai atenți la cheltuieli și mai orientați spre economii, stabilind noi recorduri la economisire. de Oana Voinea

28

de la cele cu buletinul la cele ipotecare, și unii au plătit prețul naivității în domeniul financiar, românii par să fi descoperit virtuțile economisirii, semn că lecțiile crizei au fost cât de cât înțelese. Iar statisticile o confirmă: la sfârșitul lui 2016, depozitele firmelor și populației ajunseseră la 274,2 miliarde lei, în creștere cu 8,2% față de 31 decembrie 2015, potrivit datelor BNR. Dacă ne uităm la depozitele în lei, vedem că acestea au ajuns la 188,4 miliarde lei, cu 10% mai mult decât în anul anterior. Depozitele populației au ajuns la 103,6 miliarde lei, cu 13% peste nivelul de la sfârșitul lui 2015. Totodată, companiile au adunat în depozite 84,7 miliarde lei, cu 6,4% mai mult peste anul anterior. Depozitele în valută au ajuns anul trecut la 85,8 miliarde lei, în creștere cu 4,5% față de 2015.

Andrei Rădulescu, Senior Economist la Banca Transilvania (BT), spune că rata de economisire la nivelul populației din România a înregistrat în ultimele trimestre cele mai ridicate valori din ultimele decenii. „Această evoluție a fost determinată

de majorarea veniturilor gospodăriilor populației cu un ritm mai puternic decât cheltuielile“, explică Andrei Rădulescu.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie-septembrie 2016 veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 11,1% an/an, pe fondul ameliorării climatului din piața forței de muncă în sectorul privat și al majorărilor de salarii în sectorul public, arată Rădulescu. Pe de altă parte, cheltuielile gospodăriilor populației au consemnat un avans de 8,8% an/an la nouă luni din 2016.

Economistul BT estimează pentru 2017 consolidarea ratei de economisire în jurul nivelului de 15%. „Per ansamblu, se poate spune că populația are încă în memorie lecțiile crizei economico-financare. Comportamentul de consum este mai echilibrat față de perioada precriză (pe măsura creșterii veniturilor a crescut și înclinația spre economisire), ceea ce constituie un element pozitiv pentru evoluția economiei interne pe termen mediu“, spune Rădulescu. Economistul subliniază că

finanțe

în 2016 depozitele populației au crescut, chiar dacă ratele de dobândă au consemnat valori minime istorice anul trecut. „În scenariul macroeconomic central al BT ne așteptăm ca banca centrală să demareze un nou ciclu monetar în acest an, prin urmare previzionăm o creștere graduală și a ratelor de dobândă la depozite“, mai spune Andrei Rădulescu.

Statisticile Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) arată că depozitele eligibile ale persoanelor fizice și juridice la instituțiile de credit participante la fond au crescut cu 9,1% anul trecut, la 238,9 miliarde lei, sporul de 20 miliarde lei datorându-se în special creșterii valorii depozitelor în lei ale persoanelor rezidente peste plafonul de acoperire de 100.000 de euro.

PLAFON SUPLIMENTAR DE GARANTARE Pe lângă plafonul standard de garantare a depozitelor, BNR a instituit un plafon suplimentar pentru depozitele ce rezultă din tranzacții imobiliare, moșteniri, despăgubiri, plata unor indemnizații de asigurare. În ianuarie, acest plafon a fost stabilit la 100.000 de euro. Plafonul de garantare suplimentar este aplicat pe o perioadă de maximum 12 luni de la data la care suma a fost creditată în cont la instituția în cauză sau de la data la care depozitele pot fi transferate legal la o altă instituție de credit.

La finele anului 2016, depozitele acoperite de FGDB au totalizat 158,6 miliarde lei, depășind cu aproape 10 miliarde lei nivelul de la 31 decembrie 2015. Depozitele persoanelor fizice, în valoare de 147,8 miliarde lei la 31 decembrie 2016, au avansat cu 9,4% față de 2015, în principal pe seama depozitelor în moneda națională cu valori mai mici decât plafonul de acoperire. Valoarea totală a depozitelor acoperite ale persoanelor fizice a fost de peste 132 miliarde lei la finele anului 2016 (+7,4% față de nivelul de la 31 decembrie 2015). Depozitele acoperite reprezintă 89,3% din valoarea totală a depozitelor persoanelor fizice. Și pe segmentul depozitelor eligibile ale persoanelor juridice a fost înregistrată o creștere de 8,6% în anul 2016, până la 91,1 miliarde lei. Această majorare s-a produs pe seama depozitelor în moneda națională (+11,6%), cele denominate în euro și dolari americani consemnând ușoare reduceri (-0,7%, respectiv -2%).

Spre deosebire de persoanele fizice, AVERI ÎN CREȘTERE ale căror depozite sunt preponderent de valori sub 100.000 euro (81% din valoaRaportul asupra stabilității financiare, rea totală), în cazul companiilor, cea mai publicat de BNR în decembrie 2016, arată mare pondere în valoarea totală a depozică averea românilor este în creștere, însă telor o au cele care depășesc plafonul de economisirea bancară arată inegalități acoperire. Din acest motiv, în cazul perimportante. Avuția netă a populației a soanelor juridice garantate, depocrescut în anul 2015 într-un ritm zitele acoperite reprezintă sub susținut (7,1% față de anul an30% din valoarea totală a terior), continuând tendința depozitelor eligibile. La 31 ascendentă începută în decembrie 2016, depozianul 2011, existând pretele acoperite ale persoamisele menținerii acestei de români au depozite mai mari de 50.000 lei nelor juridice totalizau tendințe și în perioada și cumulează 73,3% 26,5 miliarde lei (variație următoare, arată rapordin valoarea totală anuală de +2,8%). tul BNR. a depozitelor bancare Deși rata de econoCreșterea se datoreadin România. misire este în creștere, ză atât majorării venitului Sursa: BNR un sondaj făcut realizat de disponibil, cât și evoluției Ipsos pentru grupul bancar ING pozitive a prețurilor activelor. arată că românii nu se remarcă atunci Creșterea reală a venitului a fost de când vine vorba de pus bani deoparte.

7,5% la nivelul întregului an 2015 și de Dimpotrivă. Aproape jumătate dintre 17,2% în primul trimestru din anul 2016. români nu au niciun ban pus deoparte Totodată, activele financiare și cele nefipentru „zile negre“, iar cei care au fănanciare au înregistrat ritmuri pozitive cut, totuși, economii nu dispun de mai importante – creștere de 4,5% comparamult de echivalentul a trei salarii lunativ cu 5,7% în anul 2015, evoluția acestora re. Românii stau cel mai rău la capitolul din urmă fiind datorată doar într-o mică economii, 45% dintre respondenți declamăsură creșterii deținerilor de locuințe. rând că nu au niciun ban pus deoparte, Procesul de economisire a continuat peste media europeană de 29%. Sondatendința observată în ultimii ani, dejul este întocmit pe baza răspunsurilor a pozitele fiind activele cu cea mai mare peste 14.600 de participanți din Austria, creștere – cu 7,8 miliarde lei (5,2%) în Belgia, România, Cehia, Franța, Germaperioada ianuarie - iunie 2016, compania, Luxemburg, Italia, Polonia, Olanda, rativ cu 13% în intervalul iunie - decemSpania, Turcia, Marea Britanie, SUA și brie 2015. Volumul depozitelor la niveAustralia. lul sistemului bancar românesc era de Românii sunt urmați în clasamentul 241,9 miliarde lei la iunie 2016, din care celor mai puțin economi locuitori de ger154,2 miliarde lei aparțin persoanelor fimani, 34% dintre aceștia neavând niciun zice. Majoritatea depozitelor deținute de fel de economii. Top 5 este completat de populație sunt denominate în lei (63%).

Turcia, unde 33% dintre locuitori nu fac Economisirea bancară este caracterieconomii, Polonia (29%) și Cehia și Italia zată însă de inegalități importante. Ana(27%). La polul opus, doar 13% dintre luliza în detaliu a deținerilor principalelor xemburghezi au răspuns că nu dispun de categorii de deponenți (cu sume de peste rezerve bănești, urmați îndeaproape de 100 de lei) indică o asimetrie importantă americani (16%). a distribuției sumelor depuse în conturi Dintre respondenții care au făcut ecola instituțiile de credit. Raportul BNR nomii, cei mai mulți au economisit echiarată că aproximativ 2 milioane de pervalentul a trei salarii lunare sau mai soane au depozite de până în 1.000 de lei puțin, potrivit sondajului. În această (depozitul mediu fiind de circa 400 de situație se regăsesc 52% dintre turci, 46% lei), în timp ce alte 1,2 milioane persoane dintre români, 41% dintre polonezi și au depozite cu valori între 10.000 de lei americani, 38% dintre cehi și 37% dintre și 50.000 de lei (valoarea depozitului mefrancezi. În cazul românilor economi, cei diu fiind de 23.000 lei). În același timp, mai mulți își țin banii în conturi de ecoaproximativ 0,6 milioane deponenți nomii, metale prețioase și depozite ban(5,6% din numărul total) au depozite mai care la termen. La nivel european, media mari de 50.000 lei și cumulează 73,3% celor cu economii mai mici sau egale cu din valoarea totală a depozitelor bancare trei salarii lunare este de 36%. din România.

600.000

29

tech

ROMÂNIA, UN POTENȚIAL SILICON VALLEY AL EUROPEI Pentru anul 2016, Orange România a anunțat o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de euro, în creștere cu 4,2% față de 2015.

Liudmila Climoc, CEO-ul Orange România, ne-a explicat care au fost motivele creșterii și cum s-au tradus ele în strategia de business. de Alexandru Ardelean foto: Vali Mirea Sunteți de aproape un an CEO-ul Orange România. Ce schimbări s-au petrecut în această perioadă?

Pentru Orange a fost unul dintre cei mai dinamici ani. 2016 a însemnat anul în care compania a devenit operator convergent, intrând pe piața serviciilor fixe, oferind clienților pachete complete de servicii de comunicații.

Din punct de vedere operațional, o astfel de schimbare a fost o provocare, dacă ne uităm la timpul de implementare avut la dispoziție, dar în același timp și un succes datorat unei echipe dedicate, ce a gestionat rapid această transformare.

Pe lângă această transformare a modelului de business, anul 2016 a fost caracterizat de un efort concentrat de investiții în rețea. Pe parcursul anului trecut am acoperit 2.200 de noi localități care beneficiază acum de viteze 4G, ajungând astfel la peste 6.700 de localități la nivel național. Orange deține în prezent cea mai extinsă rețea 4G din România, care acoperă 97% din populația urbană și 81% din populația totală a țării. La final de an, eforturile echipei și calitatea rețelei au fost recunoscute de către auditorul internațional 30

LCC care a certificat Orange România drept rețeaua numărul 1 în ceea ce privește performanța serviciilor de internet mobil și voce. În 2016 Orange a mai marcat un moment important – acela al debutului pe zona de servicii financiare – prin lansarea Orange Money. La finalul lunii decembrie aveam deja 16.000 de utilizatori.

Pe lângă eforturile la nivel de business, anul 2016 a fost marcat și de proiectele pe care Orange le-a susținut în zona socială. Practic, prin fiecare produs nou ce simplifică viața consumatorilor, prin fiecare inovație adusă ce poate crea oportunități pentru clienți și organizații, fiecare afacere aduce o contribuție în societate. Pentru a avea o abordare completă, am investit în proiecte care susțin transformarea digitală: Digitaliada, #parinti­ lascoala, SuperCoders. Prin intermediul Fundației Orange ne implicăm în proiecte care oferă acces la informație și oportunități de dezvoltare prin intermediul tehnologiei persoanelor cu deficiențe de vedere sau auz. Toate aceste eforturi sunt realizate în direcția transformării tehnologiei în motor pentru progres social.

Spuneați că aveți un roadmap foarte clar. Care este acesta sau care sunt direcțiile lui?

Prioritar este să consolidăm zona de relație cu clienții, de a asculta feedbackul lor și de a veni cu un răspuns pe măsura așteptărilor. De aceea am investit în inițiative precum Orange 4G Fun Kit, prin intermediul căruia am prioritizat extinderea rețelei ținând cont de dorințele clienților noștri. Și în perioada următoare ne vom baza pe astfel de strategii care consolidează relația cu clienții, iar din acest motiv, rețeaua joacă un rol esențial. Vom continua să investim în extinderea acoperirii 4G și în parametrizarea rețelei, contribuind la reducerea ecartului digital și conectând utilizatorii cu oportunitățile aduse de digitalizare.

Un alt pilon pe care ne concentrăm este creșterea zonei de servicii fixe.

Pentru acest segment, avem planuri ambițioase. Creșterea gradului de adopție pentru serviciile ce aduc o nouă experiență digitală clienților, precum Orange Money, este o altă misiune importantă. Astfel de servicii poziționează Orange drept integrator de soluții și vrem să construim în această direcție, pentru că viitorul pe zona relațiilor cu clienții constă în echilibrul între servicii de cea mai bună calitate și simplitatea în utilizare.

Pe zona socială, un obiectiv important este să contribuim la reducerea ecartului digital între zonele rurale și cele urbane. În vederea atingerii acestui obiectiv, primul pas este să oferim conectivitate neîntreruptă „Rolul fiecărui și cea mai bună calitate a serviciilor în cea mai extinsă rețea 4G din business este de a fi România. Un alt pas important este motor pentru creștere acela de a „democratiza“ accesul la și inovație, totul sub tehnologie. În sensul acesta, oferim amprenta unui mod dispozitive 4G la prețuri accesibile, precum și pachete de servicii care să responsabil de a face corespundă tuturor bugetelor.

afaceri.“

Vorbim de multe proiecte în zona verde (mașini electrice, clădiri verzi sau reducerea amprentei de carbon).

Cum sunt introduse în politica de business aceste schimbări?

Rolul fiecărui business este de a fi motor pentru creștere și inovație, totul sub amprenta unui mod responsabil de a face afaceri. În ceea ce privește zona de green, vorbim de o strategie de sustenabilitate, reflectată la nivelul mai multor arii de business: infrastructura de rețea, de clădiri, flotă, programe interne de încurajare și susținere a unui comportament „ecofriendly“.

Orange a început implementarea unui program de eficientizare

tech

LIUDMILA CLIMOC, CEO-ul Orange România

31

energetică încă din 2009 care cuprindea un set de măsuri investiționale și operaționale: echipamentele vechi cu eficiență scăzută s-au înlocuit cu echipamente de nouă generație, s-au instalat sisteme de climatizare cu tehnologie de „free cooling“, s-au implementat sisteme de alimentare solare în combinație cu turbine eoliene în anumite locații, și altele.

Un alt exemplu – clădirile eficiente ener­ getic, cum ar fi noua noastră clădire de birouri Green Court sau cele 18 smartshop-uri.

Mai mult, în toate sediile Orange sunt implementate programe de colectare și reciclare a hârtiei, a plasticului, a cartușelor de imprimantă și a altor echipamente de rețea. În plus, ne propunem să controlăm impactul activităților noastre asupra mediului înconjurător și prin programe interne de promovare a unei atitudini responsabile în rândul colegilor noștri pentru un mediu mai curat și mai sănătos (programe de bike-sharing, utilizarea unei miniflote de mașini electrice).

O altă prioritate este programul de Buy Back, ce a fost lansat de Orange România acum aproximativ șapte ani, fiind primul program de reciclare și recuperare a telefoanelor mobile al unui operator de telecomunicații din România. În prezent, „conducem clasamentul“ la nivelul grupului Orange în termen de număr de dispozitive colectate.

32

Piața telecom este foarte concurențială. Ofertele au început să fie destul de asemănătoare. Cei care fac diferența sunt angajații. Ce direcții aveți în acest sens, având în vedere numărul mare de angajați și faptul că sunteți un angajator de top?

Într-adevăr, este extrem de pertinent comentariul dumneavoastră că oamenii fac diferența. Pentru a putea oferi o experiență foarte bună clienților, trebuie să poți oferi mai întâi o experiență foarte bună angajaților. Tocmai de aceea, avem o abordare consecventă și în intern – ascultăm constant feedback-ul angajaților pentru a putea răspunde cu programe și beneficii adaptate.

Obiectivul nostru este ca Orange să fie un angajator digital & căruia îi pasă. Intern, ambiția noastră este să transformăm angajații în ambasadori ai inovației, să dezvoltăm soluții digitale de eficientizare a proceselor de lucru pentru a anticipa nevoile colegilor noștri. Colegii noștri sunt implicați în dezvoltarea și testarea produselor și serviciilor pe care le pregătim pentru a fi lansate.

Pentru a încuraja inovația, susținem anga­jații care urmăresc dezvoltarea profesională. Prin intermediul Orange Learning, o platformă de training, angajații își pot alege modulele de curs în funcție de nevoi. În plus, pentru a ne asigura că putem strânge „la cald“ feedback-ul angajaților în vederea îmbunătățirii atmosferei de lucru, a procedurilor și, implicit, a experienței de angajator, am dezvoltat eVoice – un canal de comunicare cu ajutorul căruia ne putem consulta colegii și putem obține puncte de vedere extrem de pertinente cu privire la programele propuse. Toate aceste eforturi ne ajută să avem o abordare transparentă, ce permite inovația și încurajează contribuția fiecărui angajat.

Rezultatele acestor inițiative se văd în primul rând în nivelul ridicat de engagement, apoi în calitatea relației cu clienții și, ulterior, în performanța businessului. Această abordare a contribuit decisiv la obținerea certificării Top Employer pentru al cincilea an consecutiv.

tech

cursuri, dezvoltarea lucrului în echipă și comunicarea rapidă părinteprofesor-elev. Un alt exemplu de program inovator, cu potențial de schimbare la nivel comunitar, este Digitaliada – proiectul pilot susținut de Fundația Orange.

CIFRELE ORANGE ÎN 2016:

986,8 milioane euro cifră de afaceri – cu 4,2% mai mare decât în 2015

5 milioane

abonați (persoane fizice și juridice)

10.388.000 număr clienți

333.000

număr clienți Orange TV

Un operator telecom nu mai poate să funcționeze astăzi fără promovarea inovației. Cum se manifestă acest deziderat în cazul Orange?

Inovația este în ADN-ul Orange. Pentru mine acesta a fost argumentul datorită căruia m-am alăturat echipei Orange în urmă cu mai bine de 19 ani. Noi, la Orange, suntem primii care încurajăm inițiativele care merg în această direcție.

Un astfel de exemplu este parteneriatul dintre Orange și Tech Lounge în Innovation Labs. 2017 este al patrulea an în care suntem sponsorul principal al Innovation Labs. Orange încurajează inovația și startup-urile care vin cu idei îndrăznețe. Innovation Labs este unul din programele prin care împărtășim know-how, echipament și soluții Orange, prin care oferim o platformă pe care antreprenorii la început de drum își pot testa aplicațiile în situații reale, prin intermediul partenerilor de business.

Pe lângă susținerea inovației prin programe și produse, încurajăm aceste procese și prin inițiativele de implicare sociale.

Aici aș vrea să menționez Clasa Digitală.

Acesta este un proiect care își propune să ajute școlile prin reducerea absenteismului, creșterea eficienței actului educațional prin implicarea părinților și elevilor, asimilarea mai ușoară a informațiilor prezentate la

Aveți în acest moment proiectul Smart City. Spuneți-mi mai multe.

Orange România, împreună cu Primăria Alba Iulia, dezvoltă proiectul pilot Alba Iulia Smart City 2018, prin care sunt propuse soluții de digitalizare a orașului. Conceptul de Smart City al Orange România vine ca răspuns la inițiativa Ministerului Comunicațiilor și a avut în vedere Agenda Digitală pentru România 2020.

Platforma creată beneficiază de infrastructura deschisă a Orange – rețele 4G, de bandă largă bazată pe fibră optică, IoT, LoRa, WAN, Wi-Fi, Bluetooth – precum și de aplicațiile și expertiza Orange și ale partenerilor săi, startup-uri românești tech. Informațiile colectate de senzorii instalați în oraș (monitorizare calitate aer, management iluminat inteligent, contorizare inteligentă distribuție apă etc.) din cadrul seturilor de date publice disponibile la nivelul autorităților locale, cât și al guvernului, vor fi agregate în platformă și vor permite adăugarea de noi informații de la orice tip de senzor sau instituție. Cu ajutorul unei interfețe deschise și interogabile pentru programarea de aplicații (API), orice organizație poate dezvolta noi aplicații destinate proiectului Smart City.

Demonstrăm și testăm în Alba Iulia un concept ce include 14 soluții, cu ajutorul cărora ne propunem să aducem un impact pozitiv la nivelul comunității, demonstrând cum digitalizarea contribuie la construcția comunitară. Sperăm că Alba Iulia va deveni un exemplu în această direcție și că vom vedea astfel de proiecte în cât mai multe orașe din România în viitorul apropiat.

Este un alt exemplu de proiect ce poate transforma comunitatea, facilitând o administrare eficientă a resurselor orașelor, precum și un exemplu clar de implicare comună între sectorul public și cel privat ce poate genera schimbare.

Cum vedeți industria telecom în România?

Românii sunt entuziaști în ceea ce privește tehnologia și, de când am preluat acest mandat, am avut ocazia în multe rânduri să constat că inovațiile sunt mereu primite cu mare interes. Așteptările clienților în ceea ce privește serviciile de telecomunicații au fost motorul dezvoltării acestei industrii, care, în ultimul deceniu, a devenit extrem de competitiv.

Calitatea oferită de rețea a propulsat România pe primele locuri în Europa în termeni de viteze de internet. Evoluția sectorului este accelerată și de implicarea și pasiunea specialiștilor, a căror pregătire este la cele mai înal­ te standarde. România este cunoscută drept o referință în domeniul IT în Europa, având potențialul de a se transforma într-un veritabil Silicon Vallley al acestei regiuni. În plus, și caracteristicile pieței locale transformă România într-o piață extrem de interesantă și cu foarte multe provocări. În ceea ce privește serviciile mobile, la nivel național gradul de penetrare a SIM-urilor a ajuns la 116%. Datele mobile sunt o zonă în care creștem exponențial de la an la an.

Traficul de internet mobil s-a dublat în 2016 versus 2015, iar traficul 4G a crescut de patru ori, fapt ce ilustrează potențialul acestei zone. Această creștere se datorează nevoii de conectivitate și conexiunile mobile au devenit la fel de importante precum cele fixe. Alături de internetul mobil, cel fix este în continuare un pilon de creștere și de aceea în 2016 ne-am concentrat eforturile să devenim operator convergent.

Având în vedere toate datele pieței locale, consider că România are toate premisele pentru a încuraja inovația și transformarea digitală, iar acest lucru este posibil prin creșterea conectivității, ținând cont de nevoile clienților noștri și îmbunătățind permanent produsele și serviciile din portofoliu.

33

Foto: GSMA

tech

Mobile World Congress, cel mai mare eveniment al industriei

VEDERE SPRE LUMEA 5G Imperiul mobilității se reinventează la Mobile World Congress (MWC), pe fondul pregătirilor pentru trecerea la super rețele 5G. Smartphone-urile nu au pierdut prim-planul evenimentului, dar ecosistemul Internet of Things, desfășurat pe hărțile orașelor inteligente, cumulează „energiile“ tuturor marilor jucători de pe piață. de Alexandru Rădescu

34

comunicațiilor, a bifat 30 de ani de existență, dar și ediția cu numărul XV pe pământ catalan (27 februarie – 2 martie). Amploarea expoziției a depășit de multă vreme lumea telecom, integrând astăzi și tehnologiile eco, Internet Of Things și Smart City, gadgeturi și realitate virtuală, mașini fără șofer, robotică etc. În fond, vorbim de o lume interconectată, cu echipamente care comunică între ele prin diverse tehnologii, cu o rețea a internetului și (smart) telecom în continuă expansiune pe glob. MWC 2017 a adunat la cele două spații expoziționale oficiale puse la dispoziție de gazde (Fira Gran Via și Fira Montjuïc) peste 2.000 de companii de pe glob.

Desigur, lansările de terminale fură întreaga atenție, așa că orice discuție de la Barcelona pornește de la smartphone-uri, noutățile fiind însoțite de inovații în infrastructură și rețea, parteneriate și servicii noi. După un 2016 dezamăgitor pe partea de smartphone, Sony aduce în atenție noi mo­ dele Xperia, XZ Premium fiind în mod clar una din vetele expoziției de la Barcelona. Un smartphone cu cameră foto principală de 19 MP, în timp ce camera „de selfie-uri“ oferă 13 MP. Un terminal 4G (LTE cu viteze de până la 1 Gbps), memorie RAM de 4 GB, filmare 4K și SO Android 7.1 Nougat. Așteptările au fost confirmate de LG, coreenii lansând smartpho­ ne-ul G6. Noul model are un display FullVision de 5,7 inci, rezoluție 4K și, pentru prima oară la un smartphone, cu un ecran de 18:9. Construit din aluminiu și sticlă, LG G6 vine cu o ramă superioară minimalizată prin rearanjarea camerei, a senzorului și a boxei pe un singur rând, în partea de sus, frontală. Samsung a adus la Barcelona Galaxy Tab S3 și Galaxy Book, un nou dispozitiv Gear VR, dar și un portofoliu complet de produse și soluții comerciale 5G (o stație de bază radio, dispozitive pentru acces la conexiune wireless fixă etc.). Și chinezii de la Huawei au desfășurat la MWC un portofoliu nou de produse: modelele vârf de gamă P10 și P10 Plus

tech

(cu noile camera Leica), dar și noul smartwatch Watch 2 și Porsche Design Huawei Smartwatch. Noile smartphone-uri Huawei beneficiază de Leica Dual-Camera 2.0, respectiv Dual-Camera 2.0 Pro Edition, cu senzor RGB de 12 MP și un senzor monocrom de 20 MP.

RECORDURILE MWC

PUTEREA UNUI BRAND După vânzarea diviziilor Terminale & Servicii către Microsoft (septembrie 2013), Nokia nu s-a dedicat total pe partea de echipamente (preluând între timp și Alcatel Lucent). În noiembrie 2014, finlandezii au lansat primul gadget de după tranzacția cu americanii, tableta N1. Cu Android.

Un pas prea mic pentru cei care ani mulți au dominat piața de telefoane, dar termenii impuși de Microsoft erau stricți în ceea ce privește partea de smartphone-uri. Iată că acum revin pe piață smartphone-uri Nokia, dar sub eticheta HMD Global, o companie finlandeză fondată de foști angajați ai Nokia, în producția Foxconn. Finlandezii au ținut o conferință la Barcelona chiar în preziua deschiderii oficiale a Mobile World Congress (26 fe­ bruarie), prezentând noile modele Nokia 6, alături de Nokia 5 și Nokia 3.

Modelul de vârf Nokia 6 vine pe noua platformă Android Nougat (prezentă și pe celelalte modele), cu display 5,5 inci, densitate a pixelilor de 403 ppi și Gorilla Glass 3, procesor octacore cu 4 GB RAM, stocare internă 64 GB și card microSD 256 GB, camera foto 16 MP. Producătorul încearcă să (se) impună pe piață și prin conceptul de design, prin calitatea materialelor folosite, dar în special prin puterea brandului. Lucru care s-a văzut și prin testarea nostalgicilor cu celebrul model 3310, adaptat zilelor noastre. Un model lansat în toamna lui 2000, care a cunoscut un succes uriaș pe piață, cumulând vânzări de 126 milioane unități. Noua variantă oferă inclusiv jocul Snake, pe un ecran de 2,4 inci, cameră de 2 MP și se va vinde la prețul mediu global de 49 euro.

HUAWEI P10

LG G6

ORAȘUL INOVAȚIILOR Ca și anul trecut, un întreg spațiu expozițional a fost ridicat pentru tehnologii din ecosistemul Internet of Things, Smart City și, desigur, 5G, uriașul stand expozițional Innovation City atrăgând peste 30.000 de vizitatori. Chiar dacă nu avem încă o standardizare 5G și doar un posibil 2020 pentru lansarea comercială generală a licitațiilor pentru licențe (lucru care s-ar putea desfășura complet diferit față de licențele 3G sau 4G, adică pe „felii“ de servicii), întregul ecosistem IoT precum și administrația orașelor inteligente au nevoie de mai multă lățime de bandă și de o viteză mai mare a internetului decât în era 4G LTE. Tehnologiile expuse, dar mai ales puse în funcțiune la fața locului, de la companii precum AT&T, Cisco, Jasper, Huawei, KT Corporation, Sierra Wireless au vizat soluții IoT pentru sănătate, agricultură, construcții, retail, clădiri, transport, securitate. De altfel, una din conferințele dedicate tematicii 5G a scos la iveală și faptul că Asociația GSM se gândește să propună pentru 2019 un standard intermediar. Cel puțin pe „hârtie“, vitezele download 5G țintesc 10 Gbps – 50 Gbps (comparativ cu 100 Mbps – 1 Gbps la 4G LTE).

Samsung Galaxy Tab S3

MAȘINI FĂRĂ ȘOFER Dacă în urmă cu câțiva ani primele mașini electrice își făceau apariția și la Mobile World Congress, acum a venit rândul mașinilor fără șofer să atragă public pe la standuri. BMW a expus mașina autonomă, cu tehnologii dezvoltate împreună cu Intel și Mobileye (o firmă israeliană), planurile fiind ca până la sfârșitul acestui an să aibă pe piață o flotă de 40 vehicule.

Anul trecut, Mercedes a adus la Barcelona o mașină autonomă, în timp ce Ericsson, Samsung, Qualcomm au prezentat diverse tehnologii wireless pentru industria auto, iar Ford și-a derulat calendarul mașinii complet autonome, lucru care s-ar petrece în 2023.

Nokia 6

Ediția 2016 a Mobile World Congress a marcat un record în ceea ce înseamnă numărul de vizitatori pentru cel mai mare eveniment al lumii comunicațiilor. Pentru prima oară în istoria sa, expoziția găzduită de capitala Cataluniei a primit anul trecut peste 100.000 de vizitatori. Întinsă pe o suprafață de 110.000 metri pătrați, MWC a strâns 2.200 de companii, printre participant numărându-se și 3.600 de reprezentanți media și analiști din industria comunicațiilor. Un alt record al ediției de anul trecut este acel legat de programul ministerial integrat evenimentului, cu delegații din 137 de țări și 31 de organizații internaționale participante.

O EXPOZIȚIE ÎN MIȘCARE Mobile World Congress este găzduită de Barcelona din 2006, după un „periplu“ început în 1987. Londra a fost prima gazdă a evenimentului inițial denumit GSM World Congress, ulterior acest mutându-se la Madrid și apoi la Cannes. De asemenea, înainte de denumirea actuală, evenimentul industriei telecom s-a mai numit 3GSM World Congress. În 2015, GSM Association (GSMA), instituția organizatoare, a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu administrația catalană pentru a continua aici evenimentul cel puțin până în 2023. În tot acest timp Barcelona rămâne Mobile World Capital. Un lucru bun pentru economie întrucât MWC 2015, de exemplu, a adus la economie locală 436 milioane de euro.

35

36

SUB SEMNUL

iPHONE IPHONE Un dreptunghi subțire din plastic, metal și sticlă a transformat lumea începând din 2007. Aproape totul s-a schimbat în ultimul deceniu, după ce Steve Jobs a spus: „Din când în când, apare un produs revoluționar, care schimbă totul“. de Gabriel Bârligă

Foto: © Ziprashantzi / Dreamstime.com

37

A tech

Aștept metroul la Dristor 1. Ascult

muzică la un iPod Nano din generația a doua, în timp ce mă joc Snake pe un telefon Nokia pe care l-am încărcat ultima oară acum cinci zile. Încerc să mă relaxez un pic așteptând metroul care mă duce la birou.

Nu e multă lume pe peron. În stânga mea, un licean are niște căști uriașe pe urechi și privește în gol – ascultă și el muzică. În dreapta, un bărbat la vreo 40 de ani citește un ziar. Un pic mai încolo, o femeie vorbește la mobil. Este marți, 9 ianuarie 2007, și în câteva ore, pe o scenă din San Francisco, Steve Jobs urmează să prezinte un nou produs Apple, care este, în același timp, „un iPod, un telefon și un dispozitiv pentru accesat internetul“.

Azi, când aștepți metroul la Dristor 1, în stația Piccadilly Circus sau Times Square, vezi cum aproape toată lumea se uită concentrată sau zâmbind într-un drept­ unghi ținut în mână. Este cel mai simplu, dar poate și cel mai ușor de observat efect pe care l-a avut asupra vieții tuturor apariția iPhone-ului. După zece ani și peste 1,2 miliarde de iPhone-uri vândute, Apple este cea mai profitabilă companie din lume, smartpho­ne-urile au pătruns și în locuri unde alimentarea cu energie electrică nu este asigurată tot timpul, numeroase industrii au fost întoarse pe dos, iar altele au fost create de la zero pornind de la un umil telefon cu ecran tactil conectat la internet.

Prima și cea mai vizibilă schimbare este la nivel personal – suntem conectați tot timpul. Înainte, pentru a intra online, trebuia să pornești computerul sau laptopul, să te conectezi la internet prin modem, Wi-Fi sau cablu și să deschizi un browser ca să poți naviga pe web. Astăzi, internetul e mereu cu tine, în buzunar, într-un smartphone cu ecran

tactil care a devenit un obiect esențial în viața tot mai multor oameni. iPhone a apărut la momentul oportun, exact când operatorii telecom puteau oferi suficientă viteză de conectare prin intermediul rețelelor mobile.

Apoi, dacă înainte browserele erau cele care realizau conexiunea cu lumea online, acum aplicațiile sunt cele care domină. Internetul a dispărut în spatele aplicațiilor. Și când te gândești că primul iPhone nici măcar nu avea App Store sau alte aplicații în afara celor realizate de Apple... Azi, App Store are peste 2 milioane de aplicații și a creat, împreună cu Google Play pentru dispozitivele Android, industrii întregi care n-ar fi putut exista fără smartphone. Ați chemat un Uber de pe telefon? Un astfel de serviciu n-ar fi putut exista înainte de iPhone. Să nu uităm și de pleiada de accesorii care însoțesc orice smartphone, de la căști și boxe la carcase de protecție sau la modă și multe altele. Cât de multe? Indus­ tria accesoriilor pentru smartphone-uri va depăși 110 miliarde de dolari la nivel global în 2021.

Mai țineți minte când vă povesteam că jucam Snake pe telefonul meu Nokia? Pentru asta, foloseam tastele. iPhone are un singur buton – cel puțin până la apariția mo­ delului din acest an, care s-ar putea să nu-l mai aibă nici pe acesta. Tastatura a fost și ea virtualizată (ne pare rău, BlackBerry, ai pierdut războiul încă din 2007, chiar dacă nu ți-ai dat seama) și totul s-a schimbat. A fost una dintre inovațiile bine implementate care au putut face din telefon un minicomputer cu adevărat utilizabil oriunde, oricând. Aici simt nevoia unei paranteze. iPhone nu a fost primul telefon cu ecran tactil, nici primul mobil conectat la internet sau primul smartphone. Dar a fost primul telefon la care toate aceste funcții au fost

implementate exact așa cum trebuie și por­ nind de la nevoile utilizatorului. De altfel, geniul lui Steve Jobs nu a constat neapărat în inovații propriu-zise, ci în obsesia lui pentru perfecțiune și simplitate, lucru ce a rezultat în produse a căror utilizare era extrem de intuitivă și pe care oamenii au ajuns să dorească neapărat să le aibă. De asta stau oamenii la coadă la lansarea fiecărui nou model de iPhone.

Ce a însemnat acest lucru pentru business? O revoluție de proporții. În primul rând, marketingul s-a schimbat radical, fiindcă este mult mai simplu să ajungi la clienții actuali sau potențiali, să afli ce le place, să le oferi reduceri exact când sunt în magazin. Explozia publicității pe mobil a fost pe măsură. Să luăm ca exemplu trimestrul III al anului 2016, când Facebook a spus că circa 84% din veniturile sale de 6,82 de miliarde de dolari din publicitate au venit din reclame pe mobil.

Revenim la businessuri de miliarde create din... nimic. Am amintit deja Uber, dar să nu uităm Airbnb, o companie care concurează la nivel global cu marile lanțuri hoteliere fără să dețină măcar o proprietate, totul se bazează pe o aplicație. Limitările de memorie și putere de calcul ale unui smartphone, oricât de performant ar fi, au accelerat dezvoltarea serviciilor de cloud. Să nu uităm că un gigant hardware cum este IBM a trecut printr-o transformare radicală, reorientându-se spre zona de software ca urmare a acestor schimbări de paradigmă.

Procesele interne ale companiilor a trebuit să fie rescrise și regândite în era rețelelor sociale și a conexiunii permanente la internet.

Timpul de răspuns la e-mailuri s-a redus serios, iar companiile trebuie să fie mereu a­tente la ceea ce se întâmplă în social media,

ISTORIA SMARTPHONE-URILOR 1996

2002

Nokia lansează Nokia 9000 Communicator, considerat de mulți primul smartphone disponibil comercial. Apare pe piață Palm Pilot 1000, asistent personal digital dotat cu sistemul de operare Palm OS.

1994

IBM și BellSouth anunță lansarea IBM Simon, un telefon mobil de 899 de dolari care avea aplicații și ecran tactil (accesat cu un stilus).

38

Compania canadiană RIM lansează primul smartphone BlackBerry.

2000

Este lansat primul telefon mobil prezentat drept „smartphone“, Ericsson R380, dotat cu sistemul de operare Symbian.

2005

Nokia anunță lansarea sistemului de operare Maemo pe prima tabletă conectată la internet, N770.

tech

1,2 miliarde

atât pentru a putea con­ tracara rapid eventuale de iPhone-uri a vândut crize, cât și pentru a Apple de la lansarea profita de oportunități primei generații apărute aduse de un a smartphone-ului, în 2007 eveniment neprevăzut (da, real-time marke­ ting a intrat în viața devenit un fel de „memorie externă“ pentru companiilor, fie că le place, fie că nu). În oameni. Practic, trăim în simbioză cu displus, mobilitatea angajaților a atins cote pozitivele conectate pe internet și ne bazăm fără precedent – un smartphone devine o mai puțin pe memorarea informațiilor în unealtă de business extraordinară oriunde sine, mult mai important fiind să știm cum s-ar afla posesorul acestuia, cu condiția să și unde putem găsi informația dorită. aibă acces la internet. Ne pare rău, dragi Schimbarea produsă de smartphone-uri manageri, dar scuza cu „nu sunt acum la și rețelele sociale care s-au dezvoltat datocomputer“ nu prea mai ține. rită popularității acestora a fost extrem de Acum ne aflăm în fața următoarei revoluții vizibilă la începutul anului 2011, în timpul mobile, cea a serviciilor bancare. După ce așa-numitei „primăveri arabe“. Întrucât utilizatorii s-au obișnuit cu bankingul onmajoritatea protestatarilor aveau smartline, faptul că este mai probabil să pleci de phone-uri, s-au putut organiza și au putut acasă fără portofel decât fără smartphone va împărtăși rapid informații, dar și transmite face din telefonul mobil principalul mijloc de imagini și date de la fața locului către înplată în viitorul nu foarte îndepărtat. treaga lume. A fost un moment definitoriu Nici nu este de mirare, având în vedere pentru confirmarea conceptului de „jurna­ că numărul utilizatorilor de smartphone a lism cetățenesc“ – fiecare om poate relata trecut binișor de 2 miliarde la nivel global și evenimente în derulare dacă are un smartprobabil va depăși 3 miliarde undeva după phone conectat la internet. Astfel, Twitter, 2020. Deja, peste 60% din traficul de interFacebook și YouTube devin unelte politice, net este realizat pe dispozitive mobile, iar sociale și de schimbare extrem de imporaceastă conectare permanentă schimbă intante, dincolo de avalanșa de selfie-uri, staclusiv felul în care creierul nostru proceseatusuri plictisitoare sau clipuri din vacanțe. ză informațiile, în condițiile în care nu mai Smartphone-urile nu au adus vești prea este nevoie să reținem numere de telefon sau bune pentru producătorii de camere foto. adrese și orice informație e disponibilă oriParadoxal, deși toată lumea se crede acum când printr-o simplă căutare pe telefon. Un mare fotograf, oamenii au renunțat la camstudiu publicat de revista „Science“ în 2011, erele foto în favoarea smartphone-ului. Orideci la doar patru ani de la lansarea iPhone, cum, principalul scop al fotografiilor este arăta că accesul permanent la informații împărtășirea lor cu cât mai mulți „prieteni“, cu ajutorul Google schimbă felul în care lucru extrem de simplu de realizat direct de cre­ierul uman clasifică orice cunoștințe. pe mobil. Și cine mai are chef să care și o Autorii studiului spun că smartphone-ul a

2007

cameră foto în vacanțe, când un iPhone sau un telefon Android de top face fotografii și filmează clipuri de o calitate excelentă? Și pentru cei care publicau hărți și ghiduri turistice situația s-a schimbat radical, fiindcă oricine are acum GPS și Google Maps (sau Apple Maps) pe telefonul mobil, așa că nu mai are nevoie de o hartă din hârtie sau de un ghid de conversație în cine știe ce limbă, ca să afle unde este hotelul la care e cazat sau o cafenea celebră, despre care a aflat, de altfel, tot prin intermediul unei aplicații mobile. În același timp, iPhone a adus în viața noastră ecranul tactil, care devine omniprezent. Ecranele interactive au început să ne invadeze viața, de la frigidere până la consolele de infotainment din mașini. Următorul pas va veni din zona realității virtuale și a celei augmentate, în care orice obiect din jurul nostru va prinde viață într-o formă sau alta, cel mai probabil totul urmând să fie coordonat de smartphone.

Sunt iarăși în stație la Dristor 1. Am muzică în căști de la smartphone, mă joc ceva pe același telefon, ca să mai omor timpul, când primesc o notificare de pe Gmail.

Marta, redactorul-șef de la Biz, mă roagă să-i trimit o prezentare de la un eveniment organizat săptămâna trecută. După câteva apăsări pe ecran, prezentarea e trimisă, fiindcă o aveam salvată în Dropbox. Intru rapid pe Twitter, ca să aflu ce se mai întâmplă în lume. Lângă mine, două liceene își fac un selfie zâmbind larg și îl pun imediat pe Facebook. Am timp să mă uit în fugă la mobilul lor și să observ un detaliu de pe spatele acestuia: un măr stilizat.

2017

Steve Jobs prezintă primul iPhone, introdus ca telefon mobil și dispozitiv pentru accesat internetul.

Apple urmează să lanseze un noul model de iPhone, despre care se zvonește că nu va mai avea butonul de start și ecranul va acoperi complet fața telefonului și va fi curbat la margini.

2008

Apare HTC Dream, primul smartphone disponibil comercial dotat cu Android, sistem de operare dezvoltat de Open Handset Alliance, un consorțiu condus de Google.

?

2010

Microsoft anunță lansarea Windows Phone 7, sistem de operare pentru smartphone-uri care înlocuiește Windows Mobile.

39

tech

Rețeaua care se apără singură Amploarea amenințărilor informatice a crescut dincolo de punctul în care să mai poată fi gestionate (doar) de oameni, astfel că se apelează la inteligență artificială și la sisteme bazate pe învățare automatizată. Următorul pas în securitatea IT, rețeaua care se apără singură. de Alexandru Rădescu

De ani buni, inteligența artificială este

cea mai eficientă armă în lupta cu criminalii informatici. Conform statisticilor institutului german AV-Test, specialiștii în securitate cibernetică trebuie să studieze amănunțit peste 400.000 de programe periculoase pe zi. Companiile din securitate se confruntă frecvent și cu servicii specializate care oferă mecanisme complicate menite să păcălească sau să se ascundă de soluțiile antivirus tradiționale. Lupta pe frontul cibernetic devine tot mai complicată, astfel că proiectarea unei rețele capabile să se apere singură devine o provocare pentru industria IT. „Deși tema implementării inteligenței artificiale este intens mediatizată în ultima vreme, mai ales în contextul automatizării diferitelor industrii, industria de securitate cibernetică s-a dezvoltat în timp tocmai pe fondul folosirii acesteia ca instrument principal în lupta cu numărul crescând de amenințări cibernetice. Bitdefender a început să integreze tehnologii de machine learning în sistemele de detecție a amenințărilor cibernetice în urmă cu opt ani. Încă din 2009 am dezvoltat și antrenat constant algoritmi capabili să identifice amenințări noi și necunoscute. Inteligența artificială și machine learning sunt esențiale în războiul asiduu cu peisajul amenințărilor, nu doar din ce în ce mai complex și prolific, dar și din ce în ce mai sofisticat. Spre deosebire de alți jucători, care au implementat recent tehnologiile legate de automatizare, Bitdefender a avut aproape un deceniu în care să dezvolte algoritmi complecși capabili să 40

obțină în ultimii ani cea mai mare rată de detecție din industrie, conform institutelor independente de evaluare a acestor indicatori“, explică Bogdan Botezatu, specialist în amenințări cibernetice la Bitdefender.

AURA AI Cu siguranță, pachetele tradiționale de soluții antivirus nu mai sunt suficiente pentru companii: noul model de business în securitatea cibernetică este reprezentat de platforme complexe cu informații de securitate, actualizate aproape în timp real, și de consultanță din partea experților în ceea ce privește trainingul angajaților – atât al personalului IT, cât și al celorlalte categorii. Cu alte cuvinte, nu mai vorbim doar de produse de securitate: în mediul actual este nevoie de servicii de cybersecurity pentru a face față amenințărilor. „Cred că ar trebui să facem distincția între inteligența artificială și machine learning sau sisteme bazate pe învățare automatizată. Primul este concep-

tul mai larg, care se referă la capacitatea compu­terelor de a realiza diverse sarcini într-un mod pe care oamenii îl consideră «inteligent». Machine learning este una dintre ramurile inteligenței artificiale, bazată pe ideea că putem pune la dispoziția computerelor volume mari de date și ele vor fi capabile să învețe singure. Dacă inteligența artificială ar trebui să fie complet automată, machine learning înseamnă automatizare sub controlul specialiștilor“, explică Ștefan Tănase, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. „În timp ce sistemele de tip machine learning nu sunt un concept nou și se aplică de mai mulți ani, într-o formă mai mult sau mai puțin avansată, în jurul inteligenței artificiale s-a creat un fel de aură, «artificială» și ea.

Există diverse startup-uri din domeniul securității cibernetice care promit produse de ultimă generație, capabile să apere utilizatorii împotriva tuturor amenințărilor posibile. «Ultima generație» se bazează, de fapt, pe tehnologie veche de mai mulți ani

tech

„Putem pune la dispoziția computerelor volume mari de date și ele vor fi ca‑ pabile să învețe singure.

Dacă inteligența artificială ar trebui să fie complet automată, machine learning înseamnă automatizare sub controlul specialiștilor.“

Foto: © Carloscastilla / Dreamstime.com

ȘTEFAN TĂNASE, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab.

(…) Noi considerăm că sistemele de învățare automatizată (machine learning) reprezintă soluția corectă în securitatea cibernetică: algoritmi care să detecteze amenințările automat, în funcție de comportament, reglați de un expert în securitate, pe baza cunoștințelor lui despre amenințările existente și despre activitatea infractorilor cibernetici. Cât despre înlocuirea completă a factorului uman, tot ce este posibil: peste câțiva ani, chiar și în profesiile creative s-ar putea ca acest lucru să devină o realitate“, arată expertul de la Kaspersky.

MOTORUL INTELIGENT Inteligența artificială învață singură care sunt parametrii normali de activitate ai unei organizații, poate identifica atacurile malițioase și învăța cum să reacționeze la comportamentul malițios. „E esențială automatizarea detectării și stopării amenințărilor, în condițiile în care criminalii cibernetici au introdus de ceva vreme

automatizarea pentru a putea opera atacuri la o scală mult mai largă. Cisco utilizează în prezent inteligența artificială pentru a răspunde la același nivel criminalilor cibernetici“, spune Dorin Pena, directorul general al Cisco România. „Inteligența artificială e integrată în tehnologia Cognitive Threat Analytics (CTA). Unul din beneficiile cheie ale CTA este acela că motorul de inteligență artificială învață constant din volumele masive de date pe care le analizează. Practic, învață singur care este comportamentul normal în organizație, ceea ce îi permite să deosebească traficul malițios și să îl combată (...) Tehnologia Tetration Analytics colectează, cu ajutorul senzorilor software instalați pe serverele din centrul de date sau cu ajutorul senzorilor hardware integrați în echipamentele de rețea, informații despre tot traficul din centrul de date în timp real. Ulterior aceste date sunt procesate folosind o serie de algoritmi predictivi și algoritmi de inteligență artificială (unsupervised machine learning). În urma

analizelor, platforma oferă utilizatorilor posibilitatea de a înțelege tot ce se întâmplă în centrul lor de date: ce aplicații comunică între ele și cum, ce resurse din centrul de date sunt accesate din exterior, ce fluxuri de date respectă politicile de acces definite la nivelul organizației și, poate mai important, ce fluxuri de date încalcă regulile de­ finite și așa mai departe“, explică oficialul de la Cisco România.

OM SAU MAȘINĂ?

Orice tehnică de învățare automată folosită pentru detecția de viruși trebuie să fie adaptată să genereze nu doar o rată de detecție cât mai bună (cât mai aproape de 100%), ci și cât mai puține alarme false (ideal, cât mai aproape de zero). „Inteligența artificială este o armă cibernetică extraordinară, care nu poate totuși gestiona pe cont propriu sarcina de a lupta cu amenințări de pe internet. Sistemele de machine learning pot genera alarme false, astfel că este nevoie de decizie umană pentru a reantrena algoritmii folosind datele corespunzătoare.

Mașinile și experții în securitate trebuie să lucreze împreună, deoarece procesul de învățare e unul continuu, în mod special într-un domeniu care suferă schimbări de la o oră la alta. Rezultatele algoritmilor sunt mereu monitorizate, ca să observăm care este mai bun și în ce circumstanțe trebuie modificat un algoritm pentru a da rezultate mai eficiente. De cealaltă parte, algoritmii sunt mai preciși decât oamenii când vine vorba de găsirea potențialelor amenințări din volume mari de date sau de reperarea rapidă a breșelor“, arată Bogdan Botezatu, specialist în amenințări cibernetice la Bitdefender.

41

antreprenoriat

PASIUNE PENTRU FIECARE BIT La 24 de ani, Andrei Avădanei are un CV impresionant în domeniul securității informatice.

Inițiator al celei mai importante conferințe despre hacking din Europa Centrală și de Est, Andrei a fondat și o firmă care livrează servicii de securitate în mai multe țări din Europa și Orientul Mijlociu. de Alexandru Rădescu Ești fondator al Centrului de Cercetare în Securitate Informatică din România, CEO al Bit Sentinel, inițiator al DefCamp, membru executiv al GovITHub. Și toate acestea până la vârsta de 24 de ani. De unde atâta energie, pasiune, implicare?

ANDREI AVĂDANEI, fondator al Centrului de Cercetare în Securitate Informatică din România, CEO al Bit Sentinel, inițiator al DefCamp, membru executiv al GovITHub

Energia vine din provocare constantă. Nu cred că m-am oprit până acum în vreun moment ca să trag linie. Consider că toate proiectele în care mă implic și provocările prin care trec sunt etape în dezvoltarea mea personală și profesională.

Pe lângă asta, în permanență îmi propun lucruri care inițial par greu de realizat. Nu în ultimul rând, am învățat că trebuie să am răbdare și să perseverez pentru a-mi susține ideile și planurile în care cred. În câțiva ani, DefCamp a devenit cea mai importantă conferință de hacking și

42

antreprenoriat

securitate informatică din Europa Centrală și de Est. Cum privești evoluția DefCamp și la ce ar trebui să ne așteptăm În 2017?

DefCamp a crescut treptat, atât cantitativ, cât și calitativ. Prima ediție a evenimentului a fost la Bran, la finalul anului 2011, când a adunat aproximativ 60 de participanți. În același an, a fost organizată o ediție și la Iași, unde au fost peste 100 de persoane. Din 2012, evenimentul a devenit o tradiție a lunii noiembrie, la București. Astfel am ajuns ca în 2016 să avem 1.100 de participanți din peste 35 de țări. Cea mai importantă noutate a ediției de anul trecut, și poate singura acțiune de acest gen și de această anvergură din Europa, a fost Hacking Village. Este un concept ce presupune o zonă special amenajată unde sunt propuse scenarii întâlnite în viața reală, precum atacurile împotriva sistemelor critice care asigură integritatea și siguranța sistemelor feroviare, a sistemelor de electricitate, dispozitivelor IoT, băncilor, aici lista poate conti­nua. Participanții pot astfel să descopere amenințările pe care aceste infrastructuri le suportă zilnic și înțeleg cum pot fi prevenite incidentele. Dorim ca în 2017 să continuăm dezvoltarea zonei Hacking Village, zonă dedicată exclusiv simulărilor de atacuri cibernetice.

Cum poate deveni un crac­ker… white hat hacker?

Linia dintre un cracker și un white hat hacker este extrem de subțire. Singura diferență semnificativă o vedem în atitudinea și predispoziția pentru activități infracționale. E ca în bucătărie. Cu toții avem cuțite și deși majoritatea dintre noi le folosim pentru a ne prepara mâncarea, sunt și cazuri când acestea devin arme.

Are România nevoie de un „scut“ de securitate informatică, ținând cont și de terorismul cibernetic sau de atacurile informatice globale? Și dacă da, poate fi creat și de către cine?

România e într-o etapă crucială a dezvoltării capabilităților tehnologice ale statului. Tot mai mult din interacțiunea cu statul se mută în mediul online, iar toate aceste sisteme vor deveni critice. Indife­ rent că vorbim de plăți online, sisteme centralizate ale datelor me­ dicale, alegeri online, toate pot deveni o țintă atractivă pentru atacurile cibernetice. De aceea, e foarte important ca, încă de pe acum, subiectul să fie tratat cu maximă seriozitate.

Putem învăța din deciziile „România e într‑o greșite ale altor țări cu pri­ vire la modul în care ar trebui etapă crucială tehnologizate structurile a dezvoltării centrale de stat și cum poate capabilităților tehno‑ fi optimizată și securizată logice ale statului. interacțiunea cu cetățeanul în general.

Putem învăța din

deciziile greșite ale altor țări cu privire la modul în care ar trebui tehnologizate structurile cen‑ trale de stat și cum poate fi optimizată și securizată interacțiunea cu cetățeanul în general.“

2016 a fost anul în care atacurile ransomware au dat mult de furcă atât companiilor (ca potențiale ținte), cât și producătorilor din domeniul securității informatice.

Cum arată un top 3 cele mai periculoase pro­bleme de securitate informatică în 2017?

Mă aștept ca 2017 să fie marcat de evenimente ce țin de rețelele Botnet, ransom-

ware și alte tipuri de aplicații malițioase, alături de atacurile asupra platformelor și site-urilor web și a celor de tip denial of service. La o privire mai de aproape, ne putem da seama că atacurile cu aplicații malițioase vizează veriga slabă a lumii virtuale: utilizatorul obișnuit, în timp ce atacurile web vizează interfața companiilor, adică legătura dintre mediul online și cel offline. Atacurile de tip denial of service sunt o variantă nu foarte scumpă, dar suficient de eficientă încât să blocheze sau deranjeze activitatea unei companii dependente de mediul online.

După atâtea inițiative „vo­ luntare“ a venit și momentul antreprenorial: Bit Sentinel.

În anul 2015 am simțit o nevoie tot mai accentuată de a livra servicii de securitate cibernetică de calitate, astfel am pus bazele Bit Sentinel, o companie prin care desfășurăm nume­roase activități ce țin de identifica­ rea și prevenirea amenințărilor cibernetice. Deja livrăm servicii și soluții de prevenire a incidentelor cibernetice unor companii din România, dar și din alte state precum Ungaria, Polonia, Elveția, Belgia, Germania, Ucraina. Suntem prezenți și în țări din Orientul Mijlociu și am furnizat serviciile noastre pentru diverse industrii, dintre care fintech, e-commerce, telecomunicații, retail sau sănătate. Cele mai populare servicii de securitate din portofoliul nostru sunt testele de inginerie socială, prin intermediul cărora scade impactul campaniilor de phi­shing cu ransomware asupra companiilor, prin educarea angajaților. Foarte accesate sunt și serviciile de tip penetration testing, care ajută companiile să obțină o evaluare obiectivă cu privire la rezistența pe care o au la amenințările cibernetice.

43

MARIA DERMENGIU, fondatoarea Marie Nouvelle

Unii cred că sufletul de artist nu este compatibil cu cel de

Arta aplicată în business A lansat colecția de couture Marie Nouvelle, pe care intenționează să o ducă și peste hotare. Va avea două expoziții mari și a încheiat un contract de colaborare în Londra pentru tot ceea ce înseamnă producția de eșarfe. de Loredana Săndulescu foto: Vali Mirea

44

antreprenor. Nu și Maria Dermengiu, un artist vizual care reușește să armonizeze ambele dimensiuni ale existenței sale: arta și un brand comercial pe care l-a creat în urmă cu câțiva ani.

Pe Maria am cunoscut-o în urmă cu aproape un an în contextul unui proiect editorial, la scurt timp după ce expusese o colecție de eșarfe la un reputat târg de design la Londra. I-am scris să-i propun un material în revistă, așteptându-mă, așa cum deseori se întâmplă cu artiștii, la tergiversări, atitudine de om inabordabil, lipsă de interes pentru tot ce iese din sfera artistică și așa mai departe. Am fost plăcut surprinsă să întâlnesc o persoană deschisă, promptă și extrem de serioasă, cu un superb atelier de pictură, nu departe de Cișmigiu, cu un aer aparte „french“, poate și datorită melodiilor care completau atmosfera din surdină.

Născută într-o familie de avocați, ea însăși absolventă de Drept, Maria Dermengiu și-a reconfigurat viața și traseul profesional în urmă câțiva ani, pe când avea 29 de ani, când a renunțat la avocatură și s-a apucat de pictat. La numai un an de la acel moment, a avut prima expoziție, după care au urmat multe alte expoziții private și colective, găzduite de Muzeul Țăranului Român și de galerii de artă din țară și străinătate. Având mereu în minte ideea de a scoate arta din sfera elitistă și a o face cât mai accesibilă, la doi ani după ce s-a apucat de pictat a creat brandul

antreprenoriat

fost realizată în România; imprimarea fiecărei piese inspirate din pictură a fost realizată în fabrică, apoi în atelierul de croitorie al celor două antreprenoare. „Ne-am dorit să dezvoltăm nu numai o colecție vestimentară de înaltă calitate a țesăturilor, dar în special una care să poarte un mesaj, s-o investesc cu energia creațiilor mele pe pânză“, povestește Maria Dermengiu. Procesul creativ a fost unul complex, nu doar atunci când a pictat, când a așternut culorile pe pânză, dar și prin sortarea țesăturilor, apoi prin munca de atelier pentru ca ideea să prindă viață prin croiuri și tăieturi fine, cu broderie atent țesută fir cu fir, floare cu floare, cerc cu cerc până când piesele finite au devenit un simbol, de sine stătător.

Investiția pentru lansarea acestei colecții compuse din 17 piese s-a ridicat la aproximativ 20.000 euro, incluzând stocurile și distribuția. Piesele vestimentare sunt comercializate online doar pe site-ul Marie Nouvelle și pot fi văzute în atelier.

PROVOCĂRILE ANTREPRENORIATULUI ÎN DOMENIUL ARTEI?

CELE 13 FLORI ALE CONȘTIINȚEI Colecția compusă din 17 piese vestimentare se adresează femeilor societății moderne care iubesc arta, frumosul, designul „fără vârstă“, cu un accent personalizat și unic.

Marie Nouvelle – „Noua Marie“, devenind astfel și antreprenoare.

Marie Nouvelle Design este un proiect de artă aplicată, lansat în 2013, sub numele căruia se regăsesc mai multe categorii de produse: tablouri, rochii, eșarfe, huse de te­ lefoane, abajururi, tapet și alte accesorii sau obiecte de decor, disponibile spre vânzare online sau în atelierul Marie Nouvelle.

Cea mai recentă colecție sub semnătura Mariei Dermengiu poartă numele de „Cele 13 flori ale conștiinței“ și este o colecție de piese vestimentare, realizate din mătăsuri naturale, achiziționate exclusiv din Italia. Colecția a fost creionată și dezvoltată în parteneriat cu Carmen Micu, iar producția a

Există o tensiune între artă și economie la nivel de percepție și abordare, crede fondatoarea brandului Marie Nouvelle: „Arta în sine nu mai este de ajuns, ea trebuie să treacă bariera inaccesibilității către consumatorul final, beneficiarul, împingând artistul «clasic» către a-și asuma roluri suplimentare de producător, distribuitor, creator de imagine, personal branding. O mare parte a creației se mută către zona antreprenorială pentru a putea fi susținută și dusă mai departe“. În ceea ce privește strict piața din România, constată din proprie experiență că domeniul artelor aplicate depinde de fa­ brici, de producție, dar și de alte locuri specifice de expunere care sunt aproape inexistente la noi, locuri care să scoată în evidență, să dea valoare pieselor și obiectelor derivate din arta clasică.

Pentru ca arta sa să ajungă la publicul larg într-o manieră accesibilă acestuia atât ca percepție, informație, educație, cât și ca produs finit, Maria Dermengiu a realizat că nu este nevoie doar de rafinarea calităților artistice, ci și de dobândirea unor abilități de business. Astfel, pe lângă studiile de drept și Școala de Artă din București, din CV-ul ei fac parte și un pre-MBA la Asebuss și statutul de membru al Professional Women Network.

De ce? Pentru că și-a dorit să creeze un cerc complet: în primplan arta vizuală, completată de întoarcerea la aceasta prin pieseconcept accesibile iubitorilor de artă și design.

„Sufletul de artist și mintea de antreprenor se împacă perfect, doar că se manifestă în proporții diferite. Când creez, am nevoie de liniște și detașare de lumea antreprenoriatului. Nu îmi permit foarte des acest lux, de a fi eu cu mine însămi pe o perioadă rezonabilă astfel încât pictura să ia naștere. Mintea de antreprenor o am dezvoltată în mod nativ, prin felul în care pun întrebări, întrevăd soluții și maniera în care aplic ideile proprii.“ 45

strategie

Punct de vedere

ROBOȚII CONTRIBUABILI SAU CUM SF-UL DEVINE REALITATE de Ionuț Bălan Într-un articol publicat pe 9 martie 2016 în Revista Biz, numit

„I, Taxpayer Robot“, îl citam pe Stephen Hawking, care a precizat că miniaturizarea va mări puterea de calcul a roboților peste nivelul creierului uman, pentru a adăuga că dacă previziunile englezului se vor îndeplini, nu e suficient să gândească mai rapid, ci să fie plătiți măcar cu salariul minim pe economie, pe care statul să-l tot majoreze apoi, ca să poată încasa impozite de la ei. Și în afara impozitului pe salariu, e musai ca roboții să achite CAS - 10,5%, CASS - 5,5% și șomaj - 0,5%.

Asta fiindcă actualul sistem de pensii de stat funcționează pe baza principiului pay as you go. Adică generațiile active în prezent pe piața muncii plătesc, prin contribuțiile de asigurări sociale care le sunt virate la stat, pensiile celor retrași din activitate.

Iar când un robot înlocuiește un om, e firesc să achite și CASS. Nu contează că el nu e consultat cu stetoscopul, ci cu șurubelnița.

Militând pentru transparență în continuare, se poate observa că roboții, cum sunt cei folosiți de bănci sau de companiile de telefonie, se recomandă ca fiind persoane. În măsura în care se adresează unui client român și contribuie la dezvoltarea afacerilor din România, ei ar trebui să aibă și rezidență, deoarece îndeplinesc cam aceleași funcții cu cele ale unui rezident fiscal.

Ca să se înțeleagă mai bine, într-o economie, cum e cea românească, care și-a corelat cadrul legislativ cu cel comunitar, aplicarea salariului minim pentru munca prestată de roboți, însoțită de plata impozitului pe venit și a contribuțiilor aferente, precum și de taxe pe proprietate și de mediu, este compatibilă cu stadiul de dezvoltare al unei Uniuni Europene ce merge pe mâna economiei sociale de piață. Și nici n-am terminat bine de zis lucrurile acestea legate de UE și de abordarea sa socialistă, că, în iunie 2016, într-un proiect de moțiune, Parlamentul European a precizat că dorește ca roboții să fie considerați „persoane electronice“, iar companiile care îi angajează să achite contribuții sociale pentru aceștia, având în vedere distorsiunile pe piața muncii pe care folosirea lor le-ar putea provoca.

46

Utilizarea tot mai frecventă a roboților de către companii și înlocuirea persoanelor cu aceștia a adus în discuție și diferite efecte negative ca încurajarea șomajului, inegalitatea la locul de muncă și sabotarea sistemului de asigurări sociale. Astfel, inițiatorii moțiunii consideră că roboții, în lipsa unei legislații adecvate, ar putea reprezenta o amenințare pentru viabilitatea sistemului de asigurări sociale. „(…) ar trebui luată în calcul nevoia introducerii unor cerințe de raportare pentru companii legate de nivelul și proporția contribuției roboților asupra rezultatelor economice, cu scopul impozitării și plătirii contribuțiilor sociale“, apreciază reprezentanții Parlamentului European.

Dar și candidatul socialist la alegerile prezidențiale din Franța notează în programul său că vrea taxarea roboților, sau însuși Bill Gates, cel mai bogat om din lume, ceea vădește o legătură „trainică“ între corporatism și socialism. În fine, eu, când am scris acele rânduri mă antrenam pentru o specie literară nouă: primul roman SF economic. Se vede însă că, până la urmă, a reușit cineva să transforme science fiction-ul în realitate. Și iarăși trebuie amintit că avea dreptate Carl Sagan când zicea că societatea se află într-un proces de involuție, determinat – după părerea mea – de faptul că toată lumea e perfect de acord că reprezintă rezultatul unui lung șir de erori.

Dacă ar fi să apelăm la statisticieni pentru a stabili care sunt șansele ca un astfel de lanț de greșeli să aibă finalitate pozitivă, probabil că, fără să identificăm erorile, rezultatul ar fi irelevant.

Iar în situația în care erorile nu sunt asumate, vom intra într-o secvență negativă. Iată de ce a vorbit Sagan de involuție.

Mai clar spus, când se pierde încrederea, curba lui Gauss se aplatizează și orice prostie devine posibilă.

IONUȚ BĂLAN este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei „Finanțiștii“, publicist la „Jurnalul Național“, „Săptămâna financiară“, „Piața financiară“, „Curentul“, „Bursa“, „Evenimentul zilei“. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro

strategie

Care sunt cele mai recente deschideri de magazine?

Deschiderile cele mai recente au fost la București în Veranda Mall, București Perla, Piatra Neamț și Tulcea.

Succesul rețetei germane Deși la început au avut o prezență discretă pe piață, cu doar câteva magazine, în ultimii ani expansiunea a fost accelerată și astfel magazinele dm drogerie markt au împânzit marile orașe. De 10 ani de când au întrat în România, au un model de business solid care își dovedește rezultatele pozitive an de an. Ivana Martinakova, noul director al companiei, de la începutul acestui an, ne-a acordat un interviu despre succesul dm drogerie markt în România. de Alexandru Ardelean

Care sunt obiectivele pentru anul fiscal 2016-2017 (n.r. – anul fiscal după care raportează dm începe în octombrie și se încheie în septembrie)?

Pentru anul fiscal 20162017 avem în vedere extinderea rețelei de magazine, dar și modernizarea celor IVANA MARTINAKOVA, deja existente. În spațiile noul director nou deschise se regăsesc al companiei dm România deja elemente noi de ima­ gine care marchează ca­ te­goriile esențiale și care oferă o mai bună orientare clientului în magazinele noastre. Astfel, se regăsește categoria de frumusețe într-o imagine nouă cu spațiu iluminat și cu cosmetica naturală ca o categorie de sine stătătoare.

De asemenea, în categoria de alimentație sănătoasă suplimentele alimentare au fost marcate în funcție de utilitate pentru a ușura orien­t area, iar alimentele de bază sunt încadrate de un decor special care pune categoria în valoare.

Același principiu se regăsește și la produsele de îngrijire pentru bebeluși/copii. În magazinele care sunt mai generoase din punctul de vedere al spațiului disponibil, avem și câteva ele­ mente de activitate pentru copii pentru a le oferi ocupație în timp ce părinții aleg produsele pentru ei.

Ce vă diferențiază de competitori?

Cum au fost ultimii doi ani pentru companie?

Anul 2015 a fost unul foarte activ, cu multe rezultate pozitive. Eforturile depuse și proiectele începute de-a lungul ultimilor ani au dat roade. Primele 9 luni ale anului 2016 se înscriu în aceeași tendință, având totuși atât obiective noi cât și unele corelate cu ceea ce ne-am propus mai demult și la care vom lucra în continuare.

Ați ajuns la o rețea de 91 de magazine. Care sunt planurile în această direcție?

Planurile noastre privind rețeaua de magazine sunt legate de dezvoltarea calitativă, nu doar cantitativă. Concomitent lucrăm și la infrastructura care să susțină planurile noastre de dezvoltare, având un proiect pentru un depozit propriu, care să ne ofere eficiența și flexibilitatea necesare desfășurării activității magazinelor.

48

Noi suntem specialiști în ceea ce privește frumusețea, îngrijirea și alimentația sănătoasă, iar activitatea noastră se orientează în această direcție. În sortimentația noastră se regăsesc dincolo de produsele cunoscute și diferite produse de competență, încercăm să oferim ceva suplimentar/complementar. Dincolo de sortimentație ne dorim să oferim consiliere adecvată clienților noștri.

Care este profilul clientului dm?

Clientul dm are așteptări mari din partea personalului dm, caută diversitate, calitate, un raport preț/calitate fair. Îi place să încerce produse noi, dar vrea să regăsească și produsele cu care s-a obișnuit și pe care le cumpără în mod regulat.

Care este ponderea mărcilor proprii dm în totalul produselor?

Cum evoluează mărcile proprii în preferințele consumatorilor?

Mărcile proprii ocupă un loc important în totalul produselor, lucru care se vede și din prezența lor în toate categoriile esențiale.

Un lucru atipic poate este faptul ca mărcile proprii nu sunt percepute ca private-label per se, ci ca mărci de sine stătătoare.

Evoluția lor este conformă dezvoltării noastre, acestea fiind în permanentă dezvoltare atât ca formulă, cât și ca design.

strategie

2017

ANUL ÎN CARE AR TREBUI SĂ ÎNVĂȚĂM DESPRE COMPLEXITATE Lumea marketingului digital trece prin cicluri care au devenit din ce în ce mai scurte și mai intense. În urmă cu mai puțin de șase ani, deplângeam monopolul Google pe bugetele de digital.

Fast forward în ziua de azi și duopolul Google/Facebook ocupă majoritatea media planurilor pe care le-am văzut în ultima vreme, iar consumul de conținut „in situ“ e ce ne interesează cel mai tare. de Bogdana Butnar

50

BOGDANA BUTNAR, Head of Strategy la Poke Londra

strategie

Pare-se că în 2017 internetul pentru bran­duri s-a împărțit în trei:

Google (cu YouTube), Facebook (la pachet cu faimoasele achiziții Instagram și WhatsApp) și restul. Restul pe care mulți au început să îl numească, complet impropriu, dark web. Pe lângă aceste trei „continente“, internetul mai are și trenduri: Vine, Snapchat, wearables, „n“ alte aplicații cool pentru că așa zic Mashable sau Gizmodo. Și evident IoT. „Trendismul“, obicei ușor inexplicabil de a insista că trebuie să ne punem toate speranțele în ceva nou, nu neapărat măsurabil și în niciun caz monitorizat de altcineva „Dacă e să ne gândim decât propriile sisteme, aduce așezat la ce înseamnă aminte de bulele digitale de prin anii 2000. Platformele care 2017 pentru marke­ urmează să ne salveze strategia tingul digital vedem de marketing, cele care ne vor că e un exercițiu de da acces la noua generație de alegere. Alegerea consumatori, cele care ne vor face brandul mai cool au cale între simplitate și până să-și demonstreze complexitate. Pentru lungă viabilitatea. Între timp, Vine a că avem opțiunea să murit, Snapchat nu poate încă măsura ROI și Pinterest sau vorbim exclusiv de­ LinkedIn caută un model de spre duopolul business sustenabil. În același Facebook/ Google și timp, utilizatorii de internet îndespre filosofia lui cep cure de detoxifiere digitală și caută experiențe care să îi Byron Sharp care a ajute și să îi împlinească. Cu înghițit practic orice câteva excepții, puține branaltă paradigmă de duri au continuat investiții marketing.“ serioase în tehnologii care să îmbunătățească relația dintre ele și consumatori. Majoritatea au ales să-și cheltuiască banii prin ad-tech.

Dacă e să ne gândim așezat la ce înseamnă 2017 pentru marke­t ingul digital, vedem că e un exercițiu de alegere. Alegerea între simplitate și complexitate. Pentru că avem opțiunea să vorbim exclusiv despre duopolul Facebook/Google și despre filosofia lui Byron Sharp, care a înghițit practic orice altă paradigmă de marketing. În prima variantă, lumea marketingului digital arată cam așa: tehnologia și procesele din spatele a ceea ce numim programatic sunt aplicate pe scară tot mai largă, într-un ecosistem care include fie Facebook și suita sa de categorii de targetare, la care se adaugă orice alte proprietăți pe care Facebook le poate accesa prin bursele de media, fie Google și „domeniul“ sau care, în teorie, poate conține exact aceleași proprietăți. Bursele de media nu fac diferența între cumpărători. Ambii giganți folosesc aceeași filosofie, „disponibilitatea mentală“ descrisă de Sharp, adică «reach» peste relevanța și rămânerea pe platforma unde ți se servește publicitatea. Domol dar vizibil, formatele devin „immersive“, însemnând că nu mai trebuie să dai clic niciunde. Dacă Facebook o să învețe ceva de la WeChat, în curând orice reclamă tranzacțională s-ar putea finaliza într-o fereastră de chat printr-o conversație cu un bot. Ad-urile de pe Instagram au deja un „see more“ care trage întreaga experiență de web a brandului într-o fereastră de Instagram. Punct. Cinci aplicații, doi „furnizori“ și niciun motiv să mai încerci altundeva. În cealaltă variantă, există un internet și dincolo de asta. Un studiu

de la Radium Social arată că în continuare majoritatea tranzacțiilor sunt conduse de clicuri venite din „dark web“. Asta înseamnă tot mai frecvent „internetul din afara Facebook și Google“. Dincolo de marile platforme există comunități și siteuri pe unde tranzitează o majoritate mai puțin sexy decât cea pe care o discutăm pe marile platforme. Opțiunea doi e complexă. Înseamnă o înțelegere profundă a ecosistemelor prin care se mișcă utilizatorii de internet. Înseamnă optimizări constante, protejarea propriilor active digitale (website, pagini de comunitate, forumuri, aplicații etc.), relații bune cu comunități de influenceri și micro-influenceri, sisteme proprii de monitorizare și măsurare a activității utilizatorilor, relevanță pe bune și dezvoltarea unor relații reale cu utilizatorii. E mai complicat, dar mult mai satisfăcător pentru că nu exclude marile platforme, ci le include într-o viziune asupra internetului care nu este platformocentric, ci este brandocentric.

O altă parte bună a aplecării proactive asupra experienței cu brandul și nu cu platforma este că brandurile pot reînvia ceea ce acum câțiva ani buni numeam digital/social uti­ lity. Odată trecută de perioada primului entuziasm, digital utility poate lega brandurile mai strâns de utilizatori, făcând schimbul de informație și produse mai echitabil.

Adevărat însă, azi nu există un model holistic de eficiență al acestei opțiuni. Vorbim de diferența între a-ți deschide toate sucursalele în mall-uri sau a avea curajul să explorezi și centrul vechi și străzile pe unde, chiar dacă statistica îți spune că majoritatea e la mall, se plimbă totuși o mulțime de alți oameni.

Aș vrea în 2017 să alegem cu toții să ne placă lucrurile mai complicate. Nu de alta, dar opțiunile simple nu par să dea decât rezultate dubioase dacă e să ne luăm după ce se întâmplă în politica globală.

BOGDANA BUTNAR Este Head of Strategy la Poke Lon­ dra, agenție de digital parte din rețeaua globală Nurun și grupul Pu­blicis UK. Înainte de a se alătura echipei Poke a fost Industry Ma­ nager la Google Marea Britanie și la Google România. Din 2006 pånă în 2010 a fost Head of Strategy și apoi Managing Director la MRM World­ wide România; anterior, a lucrat la Headvertising și Rompetrol.

51

strategie

INOVAȚIA CARE-ȘI PROPUNE SĂ SCHIMBE FUMATUL Japonezii sunt poporul care adoptă tehnologia cel mai rapid, dar și cei care știu să ofere o perspectivă proprie fiecărui produs! Pentru ei, lansarea IQOS a devenit un fenomen asemănător cu Apple, iar numărul și modelele accesoriilor pe care le-au creat în jurul acestui produs rivalizează lejer cu cele pentru telefoane mobile.

Entuziasmul și amploarea pe care IQOS

le-a stârnit în Japonia au depășit toate așteptările producătorilor de la PMI. L-am întâlnit, în decembrie anul trecut, pe Paul Riley, președintele Philip Morris Japan, și am vorbit despre rezultatele IQOS la un an de la lansare. „Lansarea IQOS în Japonia este experiența vieții mele. În doi ani, de când am preluat această funcție, am înregistrat cele mai mari rezultate ale PMI din istorie!“, a declarat președintele Philip Morris Japan.

Japonia are o populație de 127 milioane de oameni. Este o țară care n-a avut inflație în ultimii 10 ani și unde în fiecare secundă se cumpără un dispozitiv IQOS. Un milion de japonezi s-au convertit în doi ani la IQOS, iar din 20 de milioane de fumători, 5% au ales să utilizeze IQOS. „Avem 7 magazine și peste 9.000 de locații în care suntem acceptați cu bucurie, dar ceea ce ne-a transmis clar că IQOS este un fenomen social este faptul că mai mulți producători locali au făcut nenumărate accesorii pentru dispozitivele noastre!“, a mai spus Paul Riley.

52

ECHIPA PMI DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE

430

de experți în cercetare și dezvoltare

40

de naționalități

30

de discipline științifice și inginerești

30

de locații în întreaga lume

DESPRE IQOS Lansarea pilot a avut loc în 2014 în Japonia și la Milano. În 2015 s-a lansat în Elveția, București, Lisabona și Moscova, iar în 2016 era prezent în peste 20 de piețe.

Pentru acest an PMI și-a propus să fie prezent cu IQOS în 35 de țări.

Artistul care a co-creat cu IQOS designul de dispozitiv este Cătălin Grigore.

Până în prezent, IQOS n-a înregistrat nicio plângere medicală.

strategie

DE CE IQOS Deși în ultimii ani fumatul a devenit tot mai dificil, studiile estimează că peste 1 miliard de oameni vor fuma în 2025. În ciuda tuturor pericolelor și a restricțiilor, numărul fumă­ torilor a crescut și continuă să crească. Cu IQOS, PMI și-a propus să încurajeze fumătorii să adopte un mod mai puțin dăunător de a fuma și impune un nou stil de viață.

Peste 7.000 de chimicale intră în corpul unui om când fumează. Majoritatea din cauza procesului de combustie care are loc la mai puțin de 800 de grade Celsius, temperatură care este riscantă pentru organism.

IQOS a redus temperatura la mai puțin de 400 de grade Celsius și reduce numărul de chi­ micale, micșorând astfel și riscul de îmbolnăvire. „IQOS reduce riscul de îmbolnăvire a fumătorilor și are toxicitate mai mică decât țigările normale. În același timp, oferă satisfacție de gust, dar și ritualul de a fuma pe cât posibil la fel de apropiat de cel tradițional“, a declarat Paul Riley, precizând că în efortul de a dezvolta produse care să aibă un risc mai mic asupra sănătății, compania dorește să vină cu produse care să fie acceptate de consumatori.

Altfel, tot efortul este în zadar. Spre exemplu, Heatbar, un alt produs pe care compania l-a lansat mai demult nu a avut succes. S-au vândut doar câteva unități din acest produs. „IQOS este un succes 54

pentru că încălzește tutunul, nu-l arde. Este un aerosol mai puțin dăunător“, a mai spus CEO-ul PMI Japonia.

PMI a investit 3 miliarde de dolari în acest nou mod de a fuma.

A angajat 3.000 de medici și oameni de știință care să cerce­ teze și să analizeze domeniul și această nouă țigară și comunică transparent întregul proces de dezvoltare a IQOS. „Toate studiile clinice dezvoltate pentru noile produse sunt în linie cu cerințele US Food and Drug Administration care are capacitatea de a reglementa și are jurisdicție asupra produselor din tutun. Am pornit la drum transparent și ne-am axat în dezvoltarea acestui nou produs bazându-ne doar pe cercetare și știință. Și, deși există scepticism, IQOS a fost deja acceptat de o mare parte a comunității medicale din Japonia. Motivul? Toate studiile clinice despre impactul utilizării IQOS au fost publice, indiferent de cum au ieșit rezultatele, și sunt autentificate de comunitatea medicală și a oamenilor de știință.“

INVESTIȚII PMI 3 miliarde de dolari au fost investite de PMI din 2008 până în 2016 în cercetare fundamentală, dezvoltare de produs, fundamentare științifică și în acceptarea produsului de către fumătorii adulți.

120 de milioane de dolari au fost investite în construcția centrului de cercetare și dezvoltare al PMI, The Cube, în Neuchâtel (Elveția).

500 de milioane de euro au fost investite într-o fabrică pentru produse din tutun încălzit, localizată în apropierea orașului Bologna, în Italia. Peste 600 de noi locuri de muncă au fost create numai în Italia. Vor urma investiții și în alte fabrici.

Capacitatea de producție a noii fabrici și a unității pilot deja exis­ tente este de până la 50 de miliarde de stick-uri pe an, începând cu 2017 și reprezintă peste 6% din vânzările de țigări din Europa.

PAUL RILEY, PREȘEDINTELE PHILIP MORRIS JAPAN S-a alăturat PMI Australia în 1988. A avut diferite poziții în vânzări și management în Hong Kong și în Thailanda. Din 2006 s-a relocat în Japonia ca director de vânzări și în 2010 a fost numit Managing Director pentru Serbia, Muntenegru și Europa Centrală și de Sud. În 2013 a devenit președinte al PM Fortune Tobacco Corporation în Philipine, iar din 2015 a devenit președinte PM Japan.

strategie

COMPANII CU DREPT DE VOT Nouă motive pentru care companiile ar trebui să se amestece (mai mult) în viața cetății. de Radu Atanasiu foto: Vali Mirea În discursul public generat de eveni­

mentele recente au fost des pomenite companiile multinaționale. Unele au fost învinuite că și-au obligat salariații să meargă la protest, ceea ce „ar trebui verificat de SRI“ pentru că este „o chestiune ce ține de securitatea națională“. Operatorii de telefonie mobilă au fost acuzați că vor să destabilizeze statul pentru că au adus dispozitive care să îmbunătățească semnalul din Piața Victoriei. În afara acestor prostii propagandistice, am auzit de multe ori faptul că firmele, și mai ales cele multinaționale, ar trebui să își vadă de profitul lor și să nu se amestece în viața cetății.

Ei bine, teza mea este că o companie înregistrată în România, cu acționariat românesc sau nu, are tot dreptul să își dea cu părerea despre cum merge țara asta, la fel ca oricare cetățean. Și, pentru oficializarea acestui drept, propun ca toți actorii economici să primească drept de vot. Iată de ce: În democrație, spre deosebire de acționariatul unui business, un om Companiile are un singur vot. Și îl plătesc are (dacă e adult și nu i impozit. s-au restrâns drepturile civile) indiferent dacă este contribuitor mai mare sau mai mic. Sau poate chiar beneficiar net. Și totuși, con-

1

56

strategie

tribuitorii care aduc cei mai mulți bani la buget – companiile – nu au nici măcar acel unic vot. Și niciun alt cuvânt de spus despre cum se gestionează banul public la care au contribuit major. Ca să reparăm această disfuncție, ar trebui ca fiecare companie să primească drept de vot. În mod egalitar, ca și ceilalți cetățeni: un cod fiscal – un vot. Și poate astfel lumea s-ar obișnui mai repede cu faptul că actorii economici au și dreptul la opinie.

2

Foarte multe din deciziile statului au impact major asupra mediului de afaceri privat. Încetinirea luptei anticorupție este un bun exemplu. E Companiile sunt adevărat, există consilii consultative, dialog direct afectate cu patronatele sau cu camerele de comerț bila­ de acțiunile terale, dar cred că o oficializare a dreptului de statului. opinie al întreprinderilor private ar face ca vocea business-ului să fie mai atent ascultată în cercurile administrative.

E un truism (din păcate) faptul că statul e un administrator prost. Și, oricum, firmele private își permit mult mai mult decât statul să Companiile se angajeze specialiști buni. De aceea, dacă aș pricep mai bine fi ministru sau primar și aș primi o părere ca statul. punctuală de la un specialist din mediul privat, aș asculta-o cu atenție.

3

Departe de mine ideea că acțiunile de implicare în societate vin din sufletul bun al acționarilor sau al CEO-ului. Nici gând! Implicarea companiei în mersul bun al societății are un Companiile sens economic. Pe de o parte, o comunitate fac CSR. dezvoltată devine o piață mai bună, pe de altă parte, anumite acțiuni de CSR îi pot convinge sau fideliza pe clienți. OK, deci responsabilitatea socială nu e dezinteresată. Dar ea există! Cum poți nega unei companii dreptul de a spune ceva despre administrarea comunității după ce ți-a reclădit casele luate de ape, a ajutat la integrarea orfanilor sau a construit o aripă nouă de spital?

4

5

Interesul e comun (I)

Companiile își doresc o comunitate prosperă.

Așa cum scriam și mai sus, e normal ca o companie să își dorească în jurul ei o comunitate dezvoltată. Și nu doar pentru a avea piață de desfacere. Bunăstarea din comunitate aduce companiei forță de muncă educată, un mediu stabil, infrastructură de calitate și așa mai departe.

Și comunitatea ar trebui să își dorească companii prospere. Firme puternice pe plan local înseamnă mai multe locuri de muncă, salarii mai mari, mai mulți bani la buget, servicii Interesul e comun și produse de calitate. Pentru exemplificare, (II) comparați nivelul de trai dintr-un oraș unde există cel puțin o mare companie internațională cu nivelul de trai dintr-o localitate fără o astfel de investiție. Încerc să nu dau nume.

6

7

Sunt firme ce militează pentru o cauză locală Companiile, chiar și nimănui nu i se pare deplasat. Să luăm multinaționale, exemplu puncpot avea interese un naționale tual: managementul legitime.

Dacia a protestat cot la cot cu angajații pentru că mult promisa autostradă Pitești-Sibiu rămâne pe hârtie.

Dar de autostrada respectivă nu ar bene­ ficia doar acționarul francez, ci și statul, celelalte companii din zonă, muncitorii din construcții, precum și piteștenii care au treabă la Sibiu. De ce, atunci, nu ar avea dreptul orice companie să protesteze și în numele unui interes național, cum ar fi continuarea luptei anticorupție, de care beneficiem toți?

Da, să ne bucurăm, toate multinaționalele sunt de fapt românești! Orice Companiile sunt companie înregistrată persoane juridice în România este, în române. fața legii, o persoană română. Asta nu în­ seamnă doar obligații, cum ar fi plata la timp a dărilor și respectarea legilor țării, ci ar trebui să confere și drepturi.

8

În Australia, pe modelul „No taxation without representation“, companiile deja votează în Nu e o utopie. alegerile locale. Mai mult, fiecare business are alocate două voturi. În Statele Unite și în Marea Britanie există discuții pentru adoptarea unui model similar. România se mândrea în perioada interbelică cu cea mai modernă constituție din Europa. Cred că nu ar strica să mai facem o încercare.

9

„Ar fi normal și benefic ca firmele private să aibă un cuvânt oficial de spus în viața cetății. Și mi se pare că ascultarea cu atenție a acestui cuvânt ar trebui să fie o primă cărămidă pe care politicienii să-și clădească propriul program de PSR. Political Social Responsibility.“ 57

strategie

60

strategie

Foto: © Aj-brugge / Dreamstime.com

UN ANTREPRENOR LA CASA ALBĂ

61

strategie

CU TOATE CĂ A DEMONSTRAT ATÂT ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ, CÂT ȘI ÎN PUȚINUL TIMP DE CÂND CONDUCE DESTINELE SUA CĂ DIPLOMAȚIA ȘI POLITICA NU SUNT PUNCTELE SALE FORTE, TOTUȘI NIMENI NU POATE NEGA AMPRENTA LĂSATĂ DE DONALD TRUMP ÎN MEDIUL DE AFACERI. de Ovidiu Neagoe

Vestea că magnatul american Donald Trump va

1

LASĂ OAMENII SĂ TE SUBESTIMEZE

2

SURPRINDE PE TOATĂ LUMEA

3

CUNOAȘTE-ȚI BRANDUL

62

intra în cursa pentru președinția SUA a fost privită, pe atunci, cu un viu interes de către mediul de afa­ ceri. Anunțul a făcut valuri și în România, unde e­x istau multe voci, care ar fi preferat un antreprenor la Casa Albă, chiar și unul republican. Apoi, Donald Trump și-a făcut cunoscute principalele idei politice despre imigrație, protecția mediului, legea armelor și munițiilor, combaterea terorismului sau fiscalitate.

Rezultatul? Republicanul a reușit să deza­ măgească o foarte mare parte a susținătorilor unui președinte cu experiență în business. Cu toate acestea însă, Trump a câștigat cursa electorală și

la începutul acestui an s-a stabilit la Casa Albă. „Dacă nu voi câștiga, voi considera toată această experiență o pierdere totală de timp“, spunea Trump despre campania electorală și despre cursa pentru președinție. Fie că îl îndrăgiți sau îl urâți de-a dreptul, actualul președinte american a spus ceva extrem de interesant, care ne dezvăluie un mindset ce nu ar trebui să lipsească niciunui antreprenor: Nu intra niciodată în joc cu gândul la un loc secund.

Ce altceva mai putem învăța de la Trump? Sigur, lăsând politica și diplomația la o parte, iată zece lecții de business pe care orice antreprenor ar trebui să le învețe de la controversatul miliardar, devenit cel de-al 45-lea președinte american.

Nu sunt mulți cei care subestimează puterea imperiului Trump în mediul de business, dar în politică aproape toată lumea l-a subestimat pe Donald Trump Și aproape nimeni nu îi dădea o șansă reală în cursa prezidențială. A fost subestimat în repetate rânduri, a fost numit omul-spectacol, dar Trump și-a croit drum până în elita republicană

prin voință și perseverență. Sigur, l-a ajutat și averea. Dar Donald Trump s-a folosit de acest avantaj pentru a se instala într-o poziție de putere.

Atunci când ești subestimat și nu lucrezi în lumina reflectoarelor, ai oportunitatea să construiești o bază solidă în orice domeniu, fie că este politică, fie că este afacerea ta.

De-a lungul timpului Donald Trump a demonstrat că îi place să surprindă pe toată lumea. Lucru extrem de vizibil în aproape toate declarațiile sale.

De fiecare dată când face declarații controversate, acestea inundă pur și simplu fluxurile de știri. Și a funcționat de fiecare dată. Sigur, nu trebuie să apelați la amenințări sau la injurii, cum a procedat Trump în campania electorală, ci este suficient să

aveți un punct de vedere puternic și să surprindeți cu un produs sau un serviciu inovator. Unul dintre liderii businessului modern, care se pricepea de minune să surprindă pe toată lumea, fără să fie controversat ca Donald Trump a fost Steve Jobs.

Orice anunț făcut de fondatorul Apple se bucura de atenția presei pentru că ne lua prin surprindere cu ideile noi și inovatoare.

Fie că îl iubiți sau îl urâți, Donald Trump nu s-a schimbat deloc. Donald Trump cel din campania electorală a rămas la fel odată stabilit la Casa Albă și nu s-a schimbat comparativ cu perioada când era un dezvoltator imobiliar de succes în New York, mogul sau chiar vedetă TV, pe vremea celebrului reality-show The Apprentice. Trump nu s-a

schimbat absolut deloc în tot acest timp. Singura diferență este că acum vorbește despre politică, nu despre afaceri. Întotdeauna a fost curajos, arogant și vocal. Trump nu are foarte mulți fani, dar chiar și cei care nu sunt de acord cu votul de la finele anului trecut din SUA îi admiră consistența mesajului brandului său. Ce-i în gușă, și-n căpușă.

strategie

4

CUNOAȘTE-ȚI CLIENȚII

5

CONSTRUIEȘTE ENTUZIASM

6

IMPLICĂ-ȚI CLIENȚII

7

ALEGE-ȚI CU ATENȚIE PARTENERII

8

STABILEȘTE-ȚI OBIECTIVE. UNELE URIAȘE

9

MUNCEȘTE FOARTE MULT

10

SOCIAL MEDIA NU ESTE UN MOFT

Pe Donald Trump nu îl interesează prea tare dacă americanii îl iubesc sau îl urăsc. În timpul campaniei electorale, s-a adresat unui public foarte bine țintit, unor votanți care cred în mesajul său și care îl sprijină. Atitudinea dură și sfidătoare a lui Trump este pe placul alegătorilor Partidului Republican, care

au dorit să recâștige Casa Albă. Trump a dat voce acestor sentimente de frustrare, foarte răspândite în Partidul Republican. Dacă revenim la mediul de afaceri, brandul vostru nu trebuie să fie pe gustul tuturor din piață. Cunoaște-ți clienții și adresează-te nevoilor lor prin modalități relevante lor.

Oamenii de marketing buni știu că recomandările funcționează de minune. A fost dovedit că, în era social media, o bună organizare și bugetele pentru reclamele televizate nu mai sunt suficiente.

Determinarea și perseverența lui Trump, care a ținut Și câte cinci discursuri pe zi, dar și mulțimile

care îl sprijineau au impresionat oamenii de rând care priveau la televizor mai mult decât reclamele în care apărea Hillary Clinton. Dacă în cazul lui Donald Trump entuziasmul a însemnat și voturi, pentru antreprenori entuziasmul din jurul brandului poate însemna vânzări.

Cele mai bune campanii de marketing își pun întotdeauna clienții la lucru. Să ne gândim pentru o secundă la sloganurile Nike – „Just do it!“ – sau la cel al Apple – „Think Different“. Brandurile de succes le permit clienților să ia parte la o experiență. Sloganul campaniei lui Donald Trump, „Let's Make America Great Again“ – Să facem America măreață din nou – are un mesaj inclusiv, puternic, pe care fiecare votant

îl poate interpreta din propriul punct de vedere. Este un slogan care îmbină misiunea cu pasiunea. Sloganul pe care a fost clădit mesajul democratei Hillary Clinton – „Stronger together“ – Împreună suntem mai puternici – este de asemenea inclusiv, dar implică un proces, iar rezultatul final este mai puțin clar. Oamenii de marketing buni știu că dacă nu îți poziționezi clar brandul, competitorii o vor face pentru tine.

Cu toate că mesajul lui Donald Trump a mers la sufletul unor alegători, magnatul american a reușit să ofenseze pe foarte multă lume, inclusiv sponsori și alți parteneri de afaceri. NBCUniversal, Macy's, Setra au fost câteva entități care au sistat relațiile cu republicanul din cauza discursurilor acestuia. Univision a renunțat să mai difuzeze concursul de frumusețe Miss Universe, pentru că aparținea lui Trump. Alte organizații precum NASCAR

sau ESPN au anulat o serie de evenimente care aveau legătură cu acesta. PGA a renunțat să mai organizeze turneul World Golf Championship pe terenul din Miami al miliardarului și l-a mutat în Mexic. Astfel de parteneri, precum Donald Trump, care se comportă inadecvat sau care fac declarații publice hazardate reprezintă un risc uriaș pentru un business. Așa că asigură-te că îți alegi cu atenție partenerii de afaceri.

Oamenii de afaceri de succes își impun întotdeauna obiective personale și profesionale. Cu cât așteptările lor sunt mai mari de la propriul business, de la ei, cu atât vor fi tentați să depună mai multe eforturi. Importanța stabilirii unui obiectiv măreț este că indiferent dacă antreprenorul va atinge acea țintă sau nu, tot va fi mai aproape de rezultatul

dorit decât alte companii care nu au un țel anume.

Discursurile lui Trump denotă o doză foarte mare de încredere în propriile forțe, dar mesajul este că republicanul are obiective mărețe. Despre cursa pentru președinția Statelor Unite ale Americii, Trump a spus că „dacă nu voi câștiga, voi considera toată această experiență o pierdere totală de timp“.

În timpul campaniei electorale de anul trecut, au fost zile în care Donald Trump a susținut și cinci discursuri în fața mulțimilor. Faptul că actualul președinte al SUA muncește mult nu este tocmai o noutate. În volumul său „Think Big: Make It Happen in Business and Life“, apărut în anul 2008, Donald Trump spunea că marea majoritate

a oamenilor pe care îi cunoaște și au succes, inclusiv el, lucrează șapte zile pe săptămână. Cu toate că ne ia oboseala doar când ne gândim la un astfel de efort, fără pauze sau concedii, Trump este un susținător al muncii asidue, chiar dacă aceasta se traduce și prin 80 de ore de muncă pe săptămână.

Cei care au urmărit campania electorală de la finele anului trecut au putut observa că Trump nu a investit prea mult în publicitatea tradițională, ci a devenit un fenomen social media încă din prima zi a cursei pentru Casa Albă. Orice antreprenor care crede că social media este un moft face o uriașă greșeală.

Mai mult, antreprenorul ar trebui să se implice activ

în elaborarea strategiei de social media. Chiar și cei care au votat împotriva lui Trump ar trebui să recunoască autenticitatea acestuia în social media.

Nu puțini au fost cei care l-au apreciat pe Trump – cu toate că a publicat și informații eronate de multe ori – pentru că s-a comportat în social media ca un om obișnuit, nu ca un politician care le vrea doar votul.

63

life

© Bennymarty / Dreamstime.com

LIFE

Lista de argumente pentru a călători în

CU UN CITY BREAK SE FACE PRIMĂVARĂ Un city break poate fi „pastila de energie” perfectă pentru a combate astenia de primăvară, iar Europa oferă o mulțime de destinații care înfloresc în acest anotimp. de Doriana Matei

64

Europa primăvara este lungă ca o zi de vară. Temperaturile îți permit să lași acasă hainele groase. Natura eflorescentă poate transforma orice călător într-un artist fotograf. Zilele mai lungi îți asigură suficient timp pentru vizitat și faptul că majoritatea oamenilor își iau concediu vara te scutește de cozile ce se formează în plin sezon, la intrarea în obiectivele turistice simbol.

Experții în călătorii de la Momondo divulgă pentru cei cu dor de ducă un top al celor mai inspirate destinații de city break pentru primăvara aceasta. Acesta include locuri mai puțin promovate, dar pline de farmec, care promit o experiență pe cinste.

Orașul italian Bologna constituie una dintre variante. Acesta reunește cam toate punctele de atracție ale destinațiilor mai

cunoscute ale Italiei. Turnuri înclinate precum în Pisa. Canale ca în Veneția.

Galeriile cu arcade specifice Florenței.

Gazde vorbărețe și nenumărate trattoria și osteria abia așteaptă să răsfețe turiștii cu delicioasele aperitive italienești.

O altă opțiune este orașul Glasgow din Scoția. Atât laic cât și spiritual, în acest oraș incredibil de prietenos, trecutul clasei de mijloc se împletește cu hedonismul modern, vesel, printre clădirile serioase victoriene și depozitele restaurate din secolul XVIII. Córdoba reprezintă încă o propunere.

Orașul spaniol, antic, relaxat și senin, păstrează o bogată moștenire maură.

Ecoul muzicii spaniole, cântate la chitară, se aude din curțile tainice, creând o atmosferă melancolică.

RENATO ZANELLA Își începe cariera de balerin la vârsta de 17 ani.

După 11 ani de dans, în care este răsfățat de coregrafii cu care lucrează, fiind distribuit în cele mai importe roluri, devine el însuși coregraf.

Creativitatea sa, coregrafiile înregistrate în memoria musculaturii sale și grația dansatorilor cu care lucrează îl fac să fie nu doar un coregraf de excepție, ci și un povestitor extraordinar, pentru că asta face Renato Zanella prin spectacolele sale: spune publicului povești pline de emoție.

De-a lungul carierei sale, a codus Baletul Operei de Stat din Stuttgart, pe cel al Operei de Stat din Viena, Baletul Operei Naționale a Greciei, iar acum a sosit rândul publicului bucureștean de a se bucura de talentul său. Stilul său artistic își lasă de ani buni amprenta și asupra coregrafiei Concertului de Anul Nou de la Viena.

66

life

CÂND MIȘCĂRILE SPUN POVEȘTI Baletul poate părea, la prima vedere, o formă de artă abstractă, greu de pătruns pentru necunoscători.

Coregraful Renato Zanella, coordonatorul artistic al baletului din cadrul Operei Naționale București, și-a făcut însă din mișcările de dans un limbaj propriu, cu care spune povești pe înțelesul tuturor. de Doriana Matei foto: Yiannis Velissaridis De jumătate de an, artistul

italian a preluat conducerea Baletului Operei Naționale București. |n această lună a avut premiera primului spectacol ce-i poartă semnătura, atât în ceea ce privește coregrafia, cât și regia, de când deține această funcție. Este vorba despre baletul „Romeo și Julieta“, un spectacol manifest, prin care Renato Zanella își prezintă propria viziune artistică publicului bucureștean.

Cum v-ați balet?

îndrăgostit

de

Aveam 17 ani. Locuiam în Italia. Jucam baschet și mă pregăteam pentru facultate. Ca să îi fac pe plac surorii mele, care era balerină, am acceptat un rol în baletul „Giselle“. Tot mediul acela a fost fascinant pentru ochii mei de adolescent.

Mă uitam fermecat la artiștii invitați. M-am îndrăgostit efectiv de balet. Mi-a plăcut foarte mult și muzica, pentru care oricum aveam o slăbiciune.

Dragostea mea pentru balet a fost neîntreruptă din acel moment. Am urmat tot felul de cursuri, peste tot în împrejurimile Veronei, orașul meu natal. Am întrerupt definitiv baschetul și m-am dedicat întru totul acestei noi iubiri.

Dar decizia de a deveni coregraf cum ați luat-o?

Am pendulat mult între cele două drumuri profesionale: de dansator și de coregraf.

Mă gândeam însă încotro mă îndreptam în profesia mea.

Viața de dansator este foarte scurtă.

Coregrafia părea soluția de a rămâne în acest univers, al dansului, pentru un timp mai îndelungat. La început, am combinat dansul cu coregrafia, dar a fost extrem de dificil. A existat, însă, un declic. Un spectacol care a mers prost. Eram foarte ocupat. Tot timpul pe fugă. Dansam într-un spectacol foarte dificil. Am terminat repetițiile cu 15 minute înainte de începerea sa. A ieșit prost. În primul rând pentru că nu l-am simțit. N-am simțit emoțiile pe care le simțeam de obicei când mă aflam pe scenă. Simțeam pur și simplu că alerg de colo colo și îmi ridic par­tenerele în brațe. Atunci am decis încotro. Și, din acel moment, m-am dedicat cu totul coregrafiei.

V-a fost dor de comunicarea directă cu publicul?

Da, dar am înțeles în cele din urmă că dansatorii pentru care realizez coregrafii

dansează pentru mine. Acum sunt sigur că a fost alegerea potrivită. Îmi place foarte mult să creez. Îmi place să ofer emoție publicului. Majo­ ritatea oamenilor nu sesizează legătura dintre coregrafie și toate celelalte activități care se desfășoară în operă: muzică, teatru, mișcare. La prima vedere, coregrafia este numai despre dans. Mie întotdeauna mi-a plăcut faptul că prin intermediul dansului, al mișcării, poți spune povești și poți oferi emoție celor care te privesc. Piesele de balet pe care le-am creat nu au avut niciodată ceva abstract sau rece. Nu îmi este niciodată indiferent dacă publicului îi place sau nu munca mea. De fapt, este vorba mai mult despre sentiment. Îmi doresc ca publicul să simtă ceva când vede un spectacol pentru care am realizat coregrafia. Dacă îi place sau nu, e o chestiune de gusturi, dar rostul meu este să îi ofer un sentiment.

Cum este „Romeo și Julieta“, spectacolul care tocmai a avut premiera?

Este Zanella! Este stilul meu.

Eu, ca noi toți de altfel, sunt format din foarte multe ele­ mente. Nu trebuie să ne temem să folosim toate aceste elemente în munca noastră din fiecare zi. Împreună cu întreaga echipă, am analizat mai multe variante pentru debutul meu. Beatrice Rancea a hotărât că „Romeo și Julieta“ este cea mai bună modalitate de a începe. Acest spectacol nu exista în repertoriu. Po­ vestea este cunoscută, muzica e superbă, treaba mea este să-i prezint publicului viziunea mea. Acest spectacol mi-a dat șansa de a cunoaște întreaga companie și de a gândi ceva pentru fiecare membru al său.

Sunt atât de entuziasmat de echipa de dansatori ai operei din București! Aceștia reușesc să îmi ducă ideile și viziunea foarte departe, mai departe

decât mi-am putem ajunge.

imaginat

că

Cum a primit echipa de artiști acest spectacol?

Balerinii au tendința de a se baza pe lucrurile pe care deja le știu. Când au auzit de „Romeo și Julieta“, primul impuls au fost să spună: ah, am mai dansat sectacolul acesta. Când am început repetițiile, odată ce au auzit muzica au început să danseze și să se miște după versiunea pe care o cunoșteau.

Acest automatism din mintea lor a fost un soi de obstacol pentru mine. Mi-ar fi fost mult mai ușor dacă pur și simplu ar fi venit fără să aibă nicio idee despre spectacol, pentru a începe, pur și simplu, de la zero.

Eu cred că nu ar trebui să ne temem de schimbare, nici să încercăm lucruri noi.

Pe lângă aceasta, sunt de părere că orice lider are res­ ponsabilitatea de a face tot ceea ce ține de el, pentru a le oferi membrilor echipei un mediu de lucru armonios. Prin urmare, când am devenit coordonatorul artistic al baletului, unul dintre obiectivele mele principale a fost acela de a le oferi artiștilor acestei companii posibilitatea de a-și exercita meseria în deplină armonie.

Cum este publicul pe care l-ați descoperit în România?

Am găsit aici un public foarte educat. De fapt, chiar o nație extrem de educată. Asta mă bucură nespus. Este un public pe care te simți impulsionat să îl cucerești. Românii sunt extrem de deschiși către artă. Cel mai frumos mi se pare atunci când, la finalul unui spectacol, publicul se ridică în picioare și aplaudă așa. Acest lucru ne arată că emoția a ajuns până la ei, iar ei apreciază frumusețea spectacolului. Publicul vine la Operă cu anumite așteptări.

Plătește un bilet. Cu el este important să comunici, să îi oferi informații și să îi spui povești.

67

life

Europa într-o capitală... culturală Timișoara a reușit, printr-un program ambițios, să câștige titlul de capitală culturală europeană în 2021. După modelul Sibiu, care a ieșit din conul de umbră și a devenit un reper, este rândul urbei de pe Bega să devină un reper, ca în vremurile în care era denumită „Mica Vienă“.

Simona Neumann, directorul executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, ne explică ce va aduce acest titlu orașului și regiunii. de Alexandru Ardelean Timișoara a fost aleasă capitală culturală europeană în 2021. Ce reprezintă această oportunitate pentru oraș?

Timișoara are o șansă unică în acest secol să renască nu doar în plan cultural, ci și din punct de vedere economic și social. Câștigarea titlului reprezintă oportunitatea dezvoltării orașului și a regiunii pe termen lung, recâștigarea încrederii de sine a cetățenilor ei și posibilitatea redefinirii identității urbei într-o Europă agitată și tot mai nesigură. Și toate acestea, prin forța culturii. Populația a primit vestea obținerii titlului cu foarte mult entuziasm, considerându-l cel mai important lucru ce i s-a întâmplat orașului după Revoluția din 1989. De ce? Pentru că în ultimele decenii comunitatea părea să-și piardă speranța că urbea de pe Bega să mai fie capabilă să joace vreun rol în istoria țării și a Europei, așa cum i s-a întâmplat de mai multe ori de-a lungul timpului, fiind în repetate rânduri uitată de pe lista marilor investiții în infrastructură. Intrase într-o pasivitate și din punctul de vedere al participării civice.

Titlul aduce Timișoarei și o nouă deschidere din punctul de vedere al internaționalizării ei, 68

SIMONA NEUMANN Din 2013 este director executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană. Are o experiență de 19 ani în relații internaționale și afaceri europene în poziții de management, coordonare și execuție în diferite organizații românești și internaționale.

A lucrat la Comisia Europeană între 2009 și 20012, iar între 2004 și 2009 a lucrat la Organizația Națiunilor Unite în București, în domeniul reformei administrației publice din România. Și-a început cariera la Institutul Intercultural din Timișoara, unde a lucrat timp de aproape un an (1996).

A studiat la Universitatea Harvard, Kennedy School of Government, Executive Education, de unde a obținut certificat în studii de management strategic al organizațiilor. Deține titlul de doctor în diplomație publică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în anul 2011.

al apropierii de alte culturi europene. Totodată, orașul va avea oportunitatea de a-și pune în valoare modelul bunei conviețuiri interculturale și multiconfesionale și al antreprenoriatului, practicate de-a lungul timpului, și să ofere un model cultural într-o Europă măcinată de naționalisme, de teamă și prejudecăți față de imigranți și lipsă de încredere în clasa politică într-o regiune sensibilă, aflată la granița cu Serbia și Ungaria.

Care este misiunea Asociației?

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană are misiunea

de a pune în practică, a dezvolta și a derula programul cultural al

life

„Scopul nostru nu este acela de a crea evenimente punctuale, unice, în fiecare an, ci de a dezvolta comunitatea și a atrage colaborări internaționale durabile.“

anului 2021 și de a asigura o moș­ tenire culturală sustenabilă după încheierea acestuia. Dincolo de a fi un proiect eminamente cultural, organizația își propune să reînvie spiritul civic și implicarea cetățenilor în pro­blemele societății contemporane, să stimuleze dezbateri reale, cu argumente și căutări de soluții constructive, nu doar manifestări emoționale, de negare a unei realități, ori simpla exprimare a unei nemulțumiri.

Din această nevoie a cetății s-a născut și programul nostru, care va fi îmbogățit de acum încolo cu ajutorul artiștilor și al creatorilor și va fi centrat pe implicarea cetățenilor atât în calitate de spectatori, cât și în aceea de co-participanți în actul artistic. Asociația devine, astfel, o platformă civică și culturală care are menirea de a facilita legătura cu partenerii europeni și internaționali, și de a da glas sectorului independent, responsabilizând relația acestuia cu instituțiile de cultură consacrate. Artistul și omul de cultură sunt plasați în centrul preocupărilor noastre, conferindu-le cadrul adecvat creației în scopul provocării schimbării și al transformării sociale. Arta practicată doar de dragul artei este o formulă vetustă de-acum. Cultura, în corelare cu educația și chiar cu știința, sunt în măsură să ofere spațiul necesar dezbaterilor, căutării unor soluții la problemele sociale, comportamentale, politice, pe scurt la crizele pe care le traversăm în zilele noastre. În Timișoara, în România, în Europa, în lume.

Care este planul imediat de acțiuni pe care îl aveți în vedere?

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană a lansat la sfârșitul anului 2016 strategia de implementare a programului TM2021, care urmează să fie împărțită în două etape: etapa de început, denumită Start-Up (2017-2018), și etapa de producție (20192021). Ulterior, echipa se va concentra pe ceea ce programul TM2021 va lăsa ca moștenire după anul deținerii titlului.

Scopul etapei de Start-Up este acela de a crea bazele pentru pregătirea și punerea în aplicare a Programului Cultural TM2021 și a moștenirii sale. Pe parcursul acestei etape, va fi reformată Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană pentru a deveni o organizație profesională internațională, vor fi create și testate câteva evenimente și va fi continuată implicarea cetățenilor. De asemenea, vor fi create oportunități de colaborare internațională sub forma unor evenimente artistice și expoziții cu invitați speciali. Rețelele și inițiativele europene vor intra în contact cu partenerii locali și regionali și viceversa. Toate acestea se vor întâmpla pe parcursul unei perioade de sensibilizare a comunității europene. Știu că mulți se așteaptă să vadă deja focuri de artificii, să ne vadă pe străzi în tricouri personalizate, să împărțim pliante, să avem baloane și reclame mari peste tot, dar oricine a pregătit o capitală culturală știe că lucrurile acestea se vor întâmpla abia în anul deținerii titlului, și că până atunci terenul trebuie pregătit, pornind de jos în sus pentru ca, tot ce se va întâmpla în 2021, să aibă la bază participarea cetățenilor și să rămână după acest an. E ca și în cazul pregătirii Jocurilor Olim­pice, dacă îmi permiteți o metaforă... Odată ce un oraș a câștigat dreptul de a le organiza, pregătirile se derulează pe parcursul mai multor ani, fără elemente spectaculoase, în afara anului în care vin toți sportivii în oraș și se desfășoară evenimentul cu artificii, cu fast.

Cu alte cuvinte, scopul nostru nu este acela de a crea evenimente

punctuale, unice, în fiecare an, ci de a dezvolta comunitatea și a atrage colaborări internaționale durabile. Cu această abordare am câștigat titlul și o vom respecta, în ciuda presiunilor la care suntem supuși în fiecare zi.

Care au fost principalele elemente care au condus la alegerea Timișoarei ca și capitală culturală europeană?

Timișoara a mizat pe recuperarea unui set de valori care au plasat-o cândva într-un loc de cinste în Europa. Este vorba de interculturalitate, multiconfesionalitate, spirit civic și antreprenoriat, reinterpretate de această dată dintr-o perspectivă contemporană europeană. Orașul a aprins cândva scânteile ce au declanșat transformări pe întregul continent, dar se confruntă în ziua de azi cu aceleași dificultăți crescânde ale oricărei alte urbe din Europa Est-Centrală, de mărime medie, stabilă economic, și anume: stare pasivă de confort, respingerea noului, consumism fără implicare socială, abandonarea spațiului pu­ blic, neintegrarea grupurilor marginalizate. În același timp, orașului îi lipsesc instrumentele adecvate pentru a crea legăturile atât de necesare între local și internațional. Toate aceste neajunsuri au fost reliefate cu onestitate în dosarul de candidatură, însoțite de un set de intervenții culturale menite să sensibilizeze publicul și decidenții politico-administrativi în vederea propunerii unor soluții. Juriul a apreciat abordarea participativă utilizată în crearea strategiei culturale pe termen lung, dosarul de candidatură evidențiind legătura dintre proiectele din programul propus pentru anul 2021 și documentul de politică publică amintit.

Care va fi bugetul total?

Programul propus are un buget previzionat de 48,5 milioane euro, din care Municipiul Timișoara contribuie cu 20 milioane euro, guvernul cu 12 milioane euro (estimativ), Consi­liul Județean Timiș cu 5 milioane euro, fonduri atrase prin programele UE (competiții de proiecte în cea mai mare parte) 3 milioane euro și 4 milioane euro de la alte instituții din sectorul public. Se estimează ca din sectorul privat să fie atrase 4,5 milioane euro. Acest buget urmează să fie alocat în perioada 20172022, deci pe o perioadă de 6 ani. Venitul este previzionat a fi alocat în proporție de 70% programului cultural, 15% marketingului și 11% pentru administrare. Un procent de 4% este rezervat cheltuielilor neprevăzute și ideilor inovatoare care vor apărea pe par­cursul pregătirii anului 2021.

Interviul integral acordat de Simona Neumann revistei Biz poate fi citit pe revistabiz.ro.

69

life

Despre actorie,

70

A

life

cu dragoste NU SE CONSIDERĂ CELEBRĂ, CU TOATE CĂ JOACĂ ÎN FILME ȘI PIESE DE TEATRU DE LA VÂRSTA DE 9 ANI. A FOST PARTE A UNOR PRODUCȚII AMERICANE DE SUCCES CARE AU AJUNS PE MARILE ECRANE DIN ROMÂNIA ȘI, ÎN PREZENT, POATE FI VĂZUTĂ ÎN SERIALUL EMERALD CITY, REALIZAT DE NBC. de Doriana Matei foto: Alex Gâlmeanu

Ana Ularu este dovada vie că un actor de succes, recunoscut pe plan

internațional, poate rămâne un om cât se poate de modest și de cald. Încă din primele minute ale întâlnirii noastre, am avut sentimentul că mă aflu la un ceai cu o prietenă. Și, pe lângă aceasta, am simțit că stau de vorbă cu o persoană foarte norocoasă, care practică exact meseria pe care o iubește.

Ai început să joci în filme la o vârstă foarte fragedă.

Primul rol l-am jucat la 9 ani. Mama mea e scenograf și lucra, pe vremea aceea, în coproducții româno-franceze. Am început să îi citesc scenariile în timp ce și desenam pe ele. Căutam un rol de fetiță. Când l-am găsit, am rugat-o să mă ducă la probă. Era un rol de copil francez.

Am dat două probe și am luat. Așa am învățat și franceza. Atunci când ești mic, ai mult mai puține inhibiții, ceea ce este un mare avantaj. Faci pur și simplu ceea ce ți se spune, fără să mai treci prin 1.000 de filtre.

Ce trăsături trebuie să aibă un actor? Cât de importante sunt trupul sau frumusețea?

Expresivitatea este esențială. Eu nu cred că actorii trebuie să fie foarte frumoși. Trebuie să fie interesanți și este foarte important să aibă șarm. Trebuie să fie inteligenți. Cred foarte mult că un actor trebuie să fie cult. Este foarte important să citești cărți, să vezi filme, să vezi teatru, să știi ce se întâmplă în jurul tău. Să știi ce se întâmplă inclusiv în politică, dar nu numai astăzi, ci și ce s-a întâmplat în urmă cu 600 de ani în politică. Cred că trebuie să știi al naibii de multe ca să fii un actor bun. Nu o să joci tot timpul fătuci și băieței contemporani.

De asemenea, îți trebuie foarte multă pasiune reală ca să poți fi actor. Pentru că nu e minunat tot timpul. Nu sună telefonul tot timpul.

Poate stai luni întregi degeaba, chiar și ani. În timpul ăla trebuie să poți să te menții viu.

Ai trecut prin asta?

Normal! Și m-am deprimat teribil. M-am menținut vie văzând spectacolele colegilor mei. Am o generație minunată. M-am menținut în lumea asta. Am avut, la un moment dat, vreo jumătate de oră în care m-am gândit că poate ar fi cazul să dau la psihologie pentru că, uite, nu se întâmplă nimic. Aveam totuși noroc să fiu implicată în niște spectacole începute mai demult. Dar nu suna telefonul pentru ceva nou.

Poți, ca actor, să faci ceva ca să sune telefonul?

Dacă e ceva de făcut... eu nu am știut niciodată.

71

life

Cum a început cariera ta internațională?

Totul a început cu o probă. Pictam un car pentru decorul spectacolului meu de master anul I, când îmi sună telefonul. Mi s-a spus: Vino la proba asta. Era un rol de femeie de 33 de ani. Am replicat că eu am doar 23, dar mi s-a răspuns: Vino. Acea probă mi-a adus rolul din filmul „Periferic“. Pur și simplu m-am bucurat să fac acest film. Nu m-am gândit nicio clipă ce o să îmi aducă. Și mi-a adus. Enorm de mult. Toată aventura internațională i se datorează lui Bogdan George Apetri, regi­zo­rul filmului „Periferic“, căruia eu îi mulțumesc de câte ori îl prind. Trei ani mai târziu, am fost propunerea României pentru festivalul de film Shooting Stars de la Berlin.

Am luat premiul. Acolo mi-am întâlnit prima agentă. A venit țintit la mine. Era două noaptea. A doua zi aveam avion către București. Ea m-a întrebat: „Vrei să vii mâine la Londra?“.

Am avut norocul să zic „Da“.

Cum e atunci când nu iei o probă?

să fie niște oameni foarte generoși și foarte simpatici, în frunte cu Tom Hanks. Sunt foarte respectuoși față de ceilalți actori. Cred că o condiție a măreției e tocmai generozitatea. Mai cred și că să fii o ființă simpatică și decentă îți asigură longevitatea în meserie.

Nu e greu să nu îți pierzi capul atunci când ai succes?

Eu nu simt că fac niciun efort.

Cum te simți atunci când oamenii te recunosc pe stradă? Care e gustul celebrității?

Pe mine nu mă recunoaște lumea pe stradă. Doamne, dar ce liniștită merg cu metroul! În general, dacă mă recunoaște cineva, este pentru că merge la teatru. Filmele mele nu au ajuns decât foarte puțin pe aici.

Când te recunosc genul acesta de oameni, nu te agresează și te felicită într-un mod foarte frumos. Vai și ce te bucuri atunci!

Am citit că una dintre pasiunile tale este reprezentată de călătorii.

Care este destinația ta preferată?

Călătoria cu lucru este pasiunea mea! Atunci când lucrezi într-un loc, locuiești în mod real acolo, pentru o perioadă destul de lungă de timp. Ajungi să cunoști magazinul din colț, să te învârți altfel prin oraș decât o face un turist care are de bifat obiectivele din broșurică. Întotdeauna îmi fac timp să vizitez măcar puțin locul în care filmez.

Cu timpul, ți se mai osifică armura. Nu te mai lovește chiar orice glonte de cauciuc.

Uneori te doare foarte tare. În cazul meu, cel mai dureros este când dau probe în România. Dai o mie de probe și ești aproape, aproape să iei rolul pe care ți-l dorești, dar nu-l iei. Te doare. Refuzurile din țară mă dor mult mai mult decât cele din străinătate.

De ce te încăpățânezi să dai în continuare probe în țară, chiar dacă ai foarte mult de lucru în străinătate?

Este o alegere absolut conștientă să rămân aici. Nu am mers niciodată să bat la uși în străinătate și apoi să mă întorc cu coada între picioare. Am rămas aici. Vreau să fiu o actriță româncă, care lucrează și în străinătate, dar care lucrează și în țara ei. Îmi place ce se întâmplă în țara noastră în artă. Faptul că am devenit cunoscută internațional m-a încurcat groaznic aici. Asta din cauza preconcepției pe care o are lumea, cum că aș fi mai scumpă.

Cum a fost să lucrezi cu actori străini de talia lui Tom Hanks, Jennifer Lawrence sau Bradley Cooper?

„Eu nu cred că actorii trebuie să fie foarte frumoși. Trebuie să fie interesanți și este foarte important să aibă șarm. Trebuie să fie inteligenți. Cred foarte mult că un actor trebuie să fie cult.”

72

Foto: Mihaela Marin

Am avut șansa ca toți oamenii celebri pe care i-am cunoscut și lângă care am lucrat

life

CARIERA UNUI ACTOR SE POATE MĂSURA ÎN PROIECTE ȘI PREMII

Cum îți petreci timpul liber? Ce muzică asculți în mașină?

În general îmi place să fiu cu treabă mai mult decât să am timp liber. Nu am mașină, pentru că nu știu să conduc. În căști, ascult „rockangeală“ maximă. Și muzică electronică.

Cum îți dorești să arate viitorul tău profesional?

Îmi doresc să am de lucru tot timpul. Vreau să dau cât mai multe probe și să îmi dau seama dacă rolurile acelea sunt pentru mine. Vreau să am cât mai multe proiecte în România. În decembrie, când am pornit repetițiile pentru piesa „O intervenție“, care se joacă la teatrul Act, am început să lucrez și la un film. O lună am trăit dintr-o valiză, dar am fost extrem de fericită.

Care este onorariul tău pentru un film? Cum îl stabilești?

Foto: Doron Ritter

Foto: Adi Bulboacă

Foto: Viviana Berti

Foto: Alex Gâlmeanu

De partea financiară se ocupă agenții. Dar e un mit că dacă un actor are agent e foarte scump. Sumele sunt stabilite de agent și de cei care fac oferta, dar contează și cât de mult îmi doresc eu să fac filmul. Am făcut filme pe foarte puțini bani, pentru că îmi plăceau foarte mult scenariile. Am făcut filme studențești gratis, pentru că mi se pare normal să lucrez cu studenții. Am făcut videoclipuri gratis pentru prie­ tenii mei, deci nu am o limită minimă. Pe de altă parte, dacă aud că e o producție cu foarte mulți bani, mă enervez cum ne-am enerva toți când mi se oferă prea puțin.

„Am avut șansa ca toți oamenii celebri pe care i-am cunoscut și lângă care am lucrat să fie niște oameni generoși și foarte simpatici, în frunte cu Tom Hanks.”

Actoria reprezintă pentru Ana Ularu mult mai mult decât o meserie. Este modul ei de viață.

Are mereu cuvintele la ea, dar o pui încurcătură când o întrebi ce îi place să facă în timpul liber. Aceasta pentru că ei nu îi place să aibă timp liber. Îi place să joace.

Nu crede în roluri mici și roluri mari. Spune că este o onoare să joace un rol principal la NBC, dar e la fel de important să joace o piesă la Godot, pentru că oamenii din sală s-ar putea să o vadă o singură dată în viață, chiar atunci. Și cu părerea pe care le-o face va rămâne definitiv.

A realizat până acum 38 de filme și seriale, cele mai multe în străinătate. În serialul „Eme­ rald City“, realizat de către NBC, are un rol puternic și fascinant. Este vrăjitoarea West.

Un personaj dur a interpretat și în filmul „Inferno“, unde l-a avut ca partener de platou pe Tom Hanks. În acest film, Ana Ularu o joacă pe Vayentha, o polițistă care chiar încearcă să omoare personajul interpretat de Tom Hanks. Nici în perioa­ dele cu filmări în afara țării nu renunță la proiec­tele de teatru din România. Mărturisește că atâta timp cât lucrează, nu o deranjează să fie mai mereu pe drumuri și să se descurce cu lucrurile ce încap într-o valiză. În afară de numărul mare de proiecte în care a fost și este implicată, cariera Anei Ularu poate fi măsurată și în premiile pe care aceasta le-a primit.

Numai filmul „Periferic“, care a reprezentat și trambulina sa de lansare în cinematografia internațională, i-a adus șase premii. Dintre acestea, cele mai importante au fost: premiul pentru cea mai bună actriță, obținut în anul 2012 la Premiile Gopo, și distincția Shooting Stars, obținută în același an la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.

73

life

JOIE DE VIVRE, LA O ADRESĂ NOUĂ Restaurantul haute-cuisine Le Bistrot Français s-a mutat în vecinătatea Ateneului, în fosta reședință a cunoscutului arhitect francez Albert Galleron. de Doriana Matei Noua locație amintește de glorioasa perioadă interbelică.

Clădirea a fost renovată cu mult bun gust, dar rafinamentul nu izvorăște doar din liniile arhitecturale. Restaurantul găzduiește o colecție de artă a marilor maeștri ai picturii române, între care se remarcă o serie de piese reprezentative: „Tătăroaice“, realizat de Nicolae Tonitza, „După bal“, de Eustațiu Stoenescu, sau „Rochia verde“, a lui Ion Theodorescu-Sion.

Le Bistro Français oferă o „bistronomie“ franțuzească, bazată pe produse de sezon, întotdeauna proaspete.

Meniul este dezvoltat de către Sebastian Gravé, chef francez cu experiență în restaurante premiate de către Ghidul Michelin. Printre preparate se numără: platoul de charcuterie Éric Ospital (artizan cu tradiție de charcuterie franțuzească bască), brânzeturile Grand Affineur sau stridiile Perle Blanche No. 3.

Ca orice restaurant cu specific franțuzesc care se respectă, Le Bistrot Français oferă peste 600 de etichete de vinuri, trei dintre acestea fiind Château Margaux, Masseto, Château D’Yquem.

Cu trei saloane private, o sală de oaspeți și o cramă, Le Bistro Français poate fi o opțiune atât pentru mesele de afaceri, cât și pentru cele intime, servite în compania oamenilor dragi.

74

life

Foto: © Andrei Creangă

75

life

SPORT LA NIVEL GRAND După ce a surprins lumea cu modelul Insignia, Opel aduce un update interesant al gamei, prin lansarea unui model bazat pe o arhitectură complet nouă, bine dotat cu inovații tehnice și de design. de Gabriel Bârligă Trecuseră patru ani de la Insignia și, în septembrie 2013,

la Salonul Auto de la Frankfurt, Opel aducea conceptul Monza, pentru a arăta direcția în care urma să pornească vârful de lance al mărcii germane. După aproape patru ani, de data aceasta la Geneva, Opel va lansa Insignia Grand Sport. Pornind de la conceptul Monza, designerii au avut ca obiectiv să-i confere noului Insignia un aspect premium la fel de elegant și atletic.

Opel Insignia Grand Sport se bazează pe o arhitectură complet nouă, are un ampatament mărit cu 92 mm, pentru un spațiu mult mai mare în interior, în special pentru pasagerii din spate. Noul model are proporții atletice și un aspect mai lung și mai jos (linia plafonului a fost coborâtă cu 29 mm), mașina având o siluetă suplă ca a unui coupé și o postură îndrăzneață a autovehiculelor din clasele superioare. Grila radiatorului este proeminentă, iar farurile subțiri sunt inspirate în mod direct de conceptul Monza.

Deși lungimea sa (4.897 mm) nu a crescut foarte mult în comparație cu modelul anterior, greutatea caroseriei goale a fost redusă cu 60 kg, iar în total noua generație e mai suplă cu până la 175 kg față de modelul anterior. Deși ampatamentul a fost mărit, consolele față și spate au fost reduse semnificativ, iar ecartamentul mărit cu 11 mm. Rezultatul este o mașină cu proporțiile autovehiculelor cu tracțiune pe puntea spate din clasele superioare.

Printre inovațiile noului model se numără a doua generație a sistemului de iluminare adaptivă cu matrice IntelliLux LED dezvoltat de Opel, cu iluminare activă în viraje, în funcție de unghiul de bracaj. De asemenea, Insignia Grand Sport vine cu un asistent pentru menținerea benzii de circulație cu corectare automată a manevrelor, un nou afișaj pe parbriz și camera video de 360 de grade, dar și cu o capotă activă din aluminiu care, în cazul unui impact cu un pieton, se ridică în câteva milisecunde pentru a crește distanța față de componentele dure ale motorului, sporind considerabil nivelul de protecție.

76

life

ATENT LA DRUM Șoferul se va putea concentra exclusiv pe situațiile din trafic datorită afișajului de pe parbriz, care redă informații referitoare la viteză, indicatoarele rutiere, viteza setată pentru limitatorul de viteză sau instrucțiunile de navigație. Panoul de bord este și el orien­tat către șofer, iar ecranul tactil al sistemului IntelliLink permite accesul direct și rapid la funcțiile cele mai importante, fără a mai fi nevoie de intrarea în submeniuri.

77

life

Biz Apps DESCARCĂ, FOLOSEȘTE, FII MAI PRODUCTIV

SECURITATE

Password Managercare

DORINȚĂ. 650

O nouă versiune a soluției freemium Kaspersky Password Managercare oferă acces de la distanță la parole, prin intermediul paginii personale de pe portalul My Kaspersky.

Găsirea parolei de care au nevoie utilizatorii este acum și mai simplă, cu opțiunea de control vocal pentru Google Chrome.

Toate caracteristicile noi sunt acum disponibile pentru PC-uri și Mac-uri.

ENTERTAINMENT

Link Twin

Carbon, primul incubator românesc ce sprijină startup-urile din industria de gaming, a lansat versiunea premium a jocului Link Twin. Jocul este disponibil în Apple App Store și Google Play Store, la prețul de 1,99$. Direcția artistică a fost și ea îmbogățită, iar nivelurile au fost revizuite, fiecare aducând o nouă provocare în universul fantastic al celor două personaje – Lily și Tom.

HTC CONTINUĂ POVESTEA DESIRE, LANSÂND MODELUL 650, UN SMARTPHONE CU UN DESIGN 50% NETED ȘI 50% CU STRIAȚII. de Alexandru Rădescu Designul bazat pe sobrietate a fost încă de la bun început ceva specific

terminalelor HTC. Pentru Desire 650, inginerii taiwanezi propun un design neted, dar și cu striații. Pentru că personalizarea este un aspect important pe piață, textura cu striații oferă mai multă siguranță când îl ții în mână și vei ști imediat cum este orientat telefonul.

Noul model vine cu un ecran IPS de 5 inci (densitate a pixelilor 294 ppi), cu protecție Corning Gorilla. Terminalul funcționează în rețeaua 4G și este echipat cu o cameră foto principală de 13 MP cu senzor de re­ troiluminare (BSI), cea secundară fiind de 5 MP, detaliu important pentru iubitorii de selfie-uri.

Structura hardware se bazează pe procesorul Qualcomm Snapdragon 400 quad-core, la 1,6 GHz, cu 2 GB RAM și memorie internă de 16 GB, la care se adaugă card microSD, bateria fiind Li-Ion 2.200 mAh. Desire 650 vine cu SO Android 6.0, cu deschidere la ecosistemul software oferit de Google. Nu lipsesc, dintre aplicații preinstalate, Google Photos (spațiu de stocare în cloud gratuit), Play Music (colecția muzicală).

Noul Desire este disponibil în variantele de culoare Arctic Night și Lime Light, la un preț estimativ de 252 de euro.

78

TEHNOLOGIE

Smart Metering

2017 este anul în care România începe instalarea la scară mare a contoarelor inteligente, înlocuind citirea manuală. Soluția de Smart Metering înlocuiește citirea manuală a contoarelor de energie termică, facilitând adopția contoarelor inteligente la scară largă. Beneficiari: companiile furnizoare de energie electrică și gaze.

BUSINESS

TruckIN

Singura aplicație de planificare a rutelor și găsire a anunțurilor de curse pentru șoferii de camioane din Europa, TruckIN poate fi descărcată gratuit pe telefon de către utilizatorii de Android. Se pot planifica rute în funcție de punctele de blocaj al traficului și de accidente, poți găsi locuri de odihnă, parcări pentru camioane, benzinării.

Asociația Forumul Tinerilor are ca scop dezvoltarea comunităților locale prin implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor.

Prin parteneriatul cu Întreprinderea Socia­

lă ASC SRL, Asociația Forumul Tine­rilor își propune realizarea de proiecte de dezvoltare integratã și orientatã pe nevoile comunitãților marginalizate. Proiectele vor cuprinde mãsuri în domeniul furnizãrii de servicii sociale, educație, asistențã juridicã și mãsuri în domeniul ocupãrii. În continuare, vă prezentãm un exemplu de succes.

SC ASC SRL, cunoscutã ca ASC Ambalaje, este o întreprindere socialã conceputã pentru a maximiza beneficiile și a asista persoanele marginalizate. Strategiile de afaceri nu sunt create pentru a maximiza profitul acționarilor externi. În 2010, în cadrul unui parteneriat transnațional care includea o firmã olandezã specializatã în dezvoltarea de sisteme de evaluare a „restantului funcțional“ pentru muncã, ASSOC a început concretizarea unui model de sprijin pentru integrarea profesionalã a persoanelor cu dizabilitãți prin crearea Centrului de Evaluare și Dezvoltare a Abilitãților pentru Muncã, cunoscut pe piața furnizorilor de servicii ca și întreprinderea

Ceea ce ne doream încã de atunci era o întreprindere în care persoanele cu dizabilitãți sã beneficieze de sprijin pentru a se dezvolta profesional și a folosi acest context pentru a accesa noi oportunitãți de piața liberã a muncii.

Numãrul persoanelor cu dizabilitãți angajate în acești șase ani a variat de la 4 la 11 persoane, în permanențã persoanele cu dizabilitãți având „prioritate“ la angajare. În prezent, din cei 12 angajați, 6 persoane sunt persoane cu dizabilitãți. Utilizãm sistemul de evaluare CASPER, pentru a testa abilitãțile individului și pentru a consilia vocațional persoanele cu dizabilitãți pornind de la premisa cã dizabilitãțile sunt, de fapt, abilitãți diferite.

La ASC Ambalaje producem o gamã largã de produse de ambalare din carton. Putem sã realizãm de la cutii clasice la cutii cu design personalizat. Folosim în primul rând carton microondulat, carton tip CO3 și CO5, nuanțe alb sau natur.

Portofoliul este format din clienți din Maramureș, Cluj, Sãlaj, Satu Mare, Târgu-Mureș, Iași și București.

Fiecare client nou poate reprezenta un loc de muncã!

Nu întâmplãtor, Atestatul de întreprindere socialã pentru aceastã întreprindere dezvoltatã de cãtre ASSOC are numãrul 1, fiind primul în Maramureș. Pare un nou prim pas. De fapt, este unul din cei mulți fãcuți deja pe drumul cãtre obiectivul de a contribui la crearea cât mai multor locuri de muncã pentru persoanele cu dizabilitãți. Persoanele cu dizabilitãți au nevoie de sprijin și servicii specializate pentru angajare asistatã pe piața liberã a muncii!

Managerul întreprinderii sociale este Lucian Magdău.

Date de contact: Telefon: 0752 231 408 e-mail: asc@assoc.ro, http://www.assoc.ro/intreprindere-sociala

ADVERTORIAL

SPRIJIN PENTRU TINERII DEFAVORIZAȚI

de ambalaje de carton ASSOC Packing, din bdul Independenței 57K, Baia Mare. Mai târziu, aceastã structurã a devenit SC Întreprinderea Socialã ASC SRL.

79

strategie

Punct de vedere

CURAJUL DE A FI DIFERIT! Vă mai amintiți cât de mari erau paginile ziarelor?

V-ați întrebat vreodată de ce erau așa? Ați încercat măcar să citiți ziarul afară când bătea vântul și erați mai mult preocupați să nu zboare și ziarul odată cu bătaia vântului? de Toine Kets foto: Vali Mirea Sau ați încercat vreodată să citiți acele ziare uriașe în tren, având

vecini atât în stânga, cât și în dreapta? De ce erau acele pagini atât de mari? Poate pentru că era mai ieftin să imprimi pe aceste pa­ gini ridicol de mari? De fapt, nu. Este exact invers. Este mult mai scump să printezi pe pagini mari. Dar de ce au făcut acest lucru aproape până în 2005? De ce renumitele publicații „The Times“, „The Guardian“, „The New York Times“, „The Washington Post“ ne-au lăsat să ne luptăm atâta vreme cu ziarele lor uriașe?

Să vedem, de fapt, ce s-a întâmplat. În 1712, ziarele britanice au fost confruntate cu introducerea unor impozite noi. Ziarele ar fi fost taxate în funcție de numărul de pagini pe care le publicau.

Așa că editorii au hotărât să imprime știrile pe pagini enorme și câțiva dintre ei au creat formatul de pagină mare imprimată. Ca să plătească mai puține impozite. Taxa stabilită inițial a dispărut în 1855, dar, în ciuda faptului că era considerabil mai scump, formatul a persistat. La sfârșitul anului 1999, un ziar gratuit numit „Metro“ s-a lansat pe piața britanică. Și a fost imprimat în format tabloid. Mult mai ușor de mânuit și, în zilele noastre, devenit formatul standard. După câțiva ani, cei de la „The Independent“ au fost primii în UK care au abandonat formatul larg de pagină și au trecut la tabloid. Vânzările lor au crescut. Curând, cei de la „The Times“ i-au urmat și apoi „The Guardian“, toți având de câștigat din asta! Dar de ce a durat atât de mult? Chiar nu s-au gândit deloc înainte că ar putea să imprime pe formatul tabloid?

Bineînțeles că au făcut-o. De multe ori, de-a lungul anilor, cineva a venit cu ideea: „Ar trebui oare să imprimăm pe pagini mai mici?“. Dar cei din echipa de management întotdeauna au desconsiderat propunerea, argumentând: „Nimeni nu face acest lucru“ sau spunând de cele mai multe ori: „Clientul nu dorește asta“. Dar, de fapt, ne-am fi dorit!!

A te conforma și a copia comportamentul celorlalți, adesea, conduce la un comportament ciudat și irațional. Și observăm acest lucru destul de des în mediul de afaceri. Să copiezi și să faci în mod automat ceea ce competitorul, de asemenea, face.

Fiecărui jucător existent în lumea afacerilor îi este frică să își 80

asume riscul și să analizeze în profunzime. Majoritatea afacerilor reprezintă exemple despre un asemenea stil de management, dar nimeni nu își mai amintește de ce se procedează în acest fel.

Dar aproape nimeni nu îndrăznește să răspundă provocării. Și aici este punctul în care apare oportunitatea afacerii. Dacă ești primul care procedează în mod diferit, acest lucru s-ar putea să îți aducă o grămadă de bani.

Dar, ca să fii capabil să faci lucrurile în mod diferit, trebuie mai întâi să ai o viziune. Și de la această viziune poți crea o strategie. Diferența semnificativă dintre viziune și strategie este că o bună viziune răspunde la întrebările: de ce?, unde?, pentru ce? și în ce?; o strategie are de-a face cu întrebările ce? și cum?.

O viziune bună ne spune într-o manieră concisă, clară și sistematică: de ce există organizația? (scopul principal). Pentru ce militează organizația? (valorile esențiale). În ce excelează organizația? (calitățile principale). Încotro se îndreaptă organizația? (obiectivul vizat).

Gândiți-vă pentru o clipă dacă îmi puteți da un răspuns la cele patru întrebări menționate mai sus când vă referiți la organizația voastră.

Dacă nu puteți, nu intrați în panică, multe companii nu au o viziune clară sau chiar dacă o companie are o viziune, atunci nu o urmărește și nu acționează conform acesteia. Dar un lucru este clar și este dovedit din ce în ce mai mult: companiile care au o viziune bazată pe de ce?, unde?, pentru ce? și în ce? sunt mult mai performante decât competitorii lor.

TOINE KETS a lucrat timp de 12 ani în cadrul companiei Royal Philips Electronics. A urmat cursuri în domeniul terapiei comportamentale rațional-emotive (REBT, la Institutul Albert Ellis din New York), studiile de masterat în cadrul Universității de Afaceri Nyenrode din Olanda și a devenit trainer certificat Myers Briggs Type Indicator. În 2007, a fondat în România compania Actinote International, specializată în leadership și dezvoltarea echipei, coaching, programe de vânzări.