Biz 288 by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 288 • 24 noiembrie – 10 decembrie 2015 • 7,5 lei

Nr. 288

Ce companii reu[esc s` atrag` cei mai buni speciali[ti \n IT din ]ar`? Afl` cum angajatorii creeaz` mixul perfect de salarii, beneficii [i posibilit`]i de dezvoltare a carierei pentru a aduna \n echip` cei mai buni oameni din domeniu.

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Excelen]` \n con]inut Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380 Tipografie: prin reprezentantul pentru România

ac` m-ar fi \ntrebat cineva ce premiu mi-ar pl`cea s` primesc, r`spunsul ar fi inclus multe idei, dar n-a[ fi spus niciodat` Premiul de Excelen]` \n Content Creation de la IAA. Motivul? Anii de antreprenoriat m-au determinat s` caut lucrurile importante [i s` visez targetat. Am \n]eles c` nu ne putem lupta cu [anse egale cu trusturile sau brandurile interna]ionale f`r` s` facem constant proiecte valoroase, f`r` s` venim cu idei "imposibile" [i s` ridic`m [tacheta cu fiecare edi]ie sau eveniment. A fost nevoie de mul]i ani de munc`, dar s-a \ntâmplat, iar rezultatele muncii noastre au determinat marii juc`tori din pia]` s` vin` spre noi. Dac` \n primii doi ani de când am preluat revista, 2010-2011, foarte pu]ini clien]i [i agen]ii apreciau efortul nostru, \n urm`torii ani din ce \n ce mai mul]i au dorit s` apar` \n revist`. A[a am \nceput s` construim o comunitate \n jurul Biz. De la una de antreprenori [i manageri, am ajuns s` avem o comunitate de creativi [i speciali[ti \n tehnologie. Am virat spre inventatori [i oameni de design [i ne-am axat apoi pe online [i spre oamenii de marketing. N-a fost u[or [i de multe ori oamenii m` \ntrebau cine sunt unii dintre cei c`rora le acord`m spa]ii importante \n revist`. Au fost [i sunt \n continuare cei care au rezultate, personalit`]i de multe ori necunoscute publicului larg. Nici cei din agen]ii nu cunoa[teau marii inventatori, designeri sau antreprenorii care ne fac cinste peste hotare. Nu acordau importan]` celor pe care-i prezentam [i ne era greu s` promov`m subiectele. Dar fiecare nou` realizare a "necunoscu]ilor" din Biz \i ducea \n lumina rampei, iar intervieva]ii no[tri deveneau deodat` valoro[i. Multe companii au \nceput s`-[i doreasc` s` se asocieze cu acest gen de personalit`]i [i cel mai greu a fost s`-i refuz`m. Greu \n]eleg companiile mari, vedetele [i sponsorii c` trebuie s` furnizeze con]inut. {i de fiecare dat` sunt contraria]i când le spun c`, f`r` con]inut bun, nu colabor`m. Se [tie deja: presa a murit pentru c` a scris la comand` [i pl`tit. Se vede cu ochiul liber c` indiferent câ]i sponsori, câte advertoriale [i pagini de reclam` ai, mori la fel de u[or dac` nu ai con]inut valoros.

A[a am reu[it s` stric multe rela]ii. S`-mi pun \n cap industrii \ntregi, dar am r`mas constant` \n "nebunia" mea [i, iat`, n-a fost imposibil. Lucrurile se \ntâmpl` acum de la sine. Mai to]i interlocutorii din ultima vreme vin [i spun c` vor s` c`ut`m ideea cea mai bun`, abordarea potrivit` [i da, acum \n]eleg valoarea co]tinutului. {tiu c` acest comportament mi-a adus [i multe "porecle" \n pia]`. Unii spun c` sunt rea, al]ii c` sunt idealist` [i c` am preferin]e. Da, am preferin]e! Am grij` s` alegem oameni care fac, nu doar spun. Aceasta este performan]a noastr`, cea care m` atrage ca un magnet \n redac]ie \n fiecare zi. {i reac]ia oamenilor din pia]`, premiul Red Dot, cel mai important premiu de design din lume, pe care l-am primit la Berlin al`turi de Brandient, reprezint` recunoa[terea muncii noastre. Iar Premiul de Excelen]` \n Content Creation, primit zilele acestea din partea IAA, vine s` sublinieze \nc` o dat` valoarea muncii noastre.

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

www.4colours.ro

Biz

SUMAR

Biz 288 START

Pagina 12

4 Campionii cre[terii economice 6 De la digital la social banking 8 Casa inteligent`, \n teste \n România 9 Cre[teri de poveste pe online 10 Cercetare la puterea inova]iei

COVER STORY

12 Top 20 companii din IT pentru care merit` s` lucrezi

TECH

28 Nop]i albe pentru Black Friday 32 Tehnologia schimb` ora[ele lumii 34 Ultimul cartu[, salvat de business 36 Talent local, performan]` global` 38 Un lider care cre[te lideri

SERVICII

40 Spectacolul ca business 42 Business pe calea ferat`

FINAN}E Pagina 78 Pagina 44

44 Capitalismul, \ntre politic` [i economie 48 Asigurarea daunelor de stat [i politice 50 Revolu]ia financiar`

STRATEGIE

52 Esen]a lucrurilor care conteaz` 54 Mai mult decât bani 56 Expansiune hotelier` cu ambi]ii mari 58 Un manifest pentru evenimente de valoare 64 Performan]` \n echip`

LIFE

Pagina 58 2

Biz

68 Arta de a d`rui 70 Pe firul istoriei 73 Benvenuti in Italia 74 Cadoul ideal, floare la ureche 77 Deschiz`tor de drumuri 78 Flagship de România 79 Lec]ia de ospitalitate 80 Felix P`tr`[canu: ”Nu sunt adeptul statului la serviciu peste program”

START

Campionii cre[terii economice

Foto: © Sergey Khakimullin – Dreamstime.com

ROMÂNIA A |NREGISTRAT |N TRIMESTRUL III CEA MAI PUTERNIC~ CRE{TERE ECONOMIC~ DIN UE COMPARATIV CU TRIMESTRUL PRECEDENT {I SE AFL~ PE LOCUL AL DOILEA |N PRIVIN}A AVANSULUI FA}~ DE ACEEA{I PERIOAD~ A ANULUI 2014. DE OANA VOINEA

rimele nou` luni din 2015 au fost excelente pentru economia româneasc`. Potrivit datelor publicate de serviciul european de statistic` Eurostat, România este pe primul loc \n Uniunea European`, cu un avans al PIB de 1,4% \n intervalul iulie-septembrie, comparativ cu trimestrul al doilea, urmat` de Polonia [i Slovacia cu 0,9% [i Spania cu 0,8%. Comparativ cu trimestrul III din 2014, Cehia a \nregistrat cel mai rapid ritm de cre[tere a PIB, de 4,3%, iar România se afl` pe locul al doilea, cu un avans de 3,6%, similar cu cel al Poloniei, \n timp ce PIB-ul Slovaciei a urcat cu 3,5%. Economia zonei euro a crescut \n trimestrul al treilea cu 0,3% fa]` de trimestrul precedent, \n timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost de 0,4%. “Ne a[tept`m la accelerarea economiei interne pe termen scurt [i mediu (ritmuri de

Biz

peste 5% an/an \n 2016-2017), prin intermediul cererii interne, proces sus]inut de majorarea venitului real disponibil al popula]iei, nivelul redus al costurilor de finan]are, relansarea economic` european`”, arat` economistul-[ef al B`ncii Transilvania, Andrei R`dulescu. |n trimestrul al doilea, zona euro [i UE au consemnat cre[teri economice de 0,4%. Comparativ cu trimestrul III din 2014, PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,6%, iar cel al UE cu 1,9%. Potrivit unui raport al B`ncii Transilvania (BT), evolu]ia României a fost determinat` \n principal de cererea intern`, sus]inut` de momentul favorabil din sfera consumului privat, dar [i de relansarea investi]iilor \n economie. Conform indicatorilor cu baz` lunar` comunica]i de Institutul Na]ional de Statistic`, volumul vânz`rilor din comer]ul cu am`nuntul (un ba-

rometru pentru consumul privat – principala component` a PIB) a accelerat \n trimestrul III \ntr-un ritm anual de 10,6% [i a crescut cu 6,9% pe primele nou` luni. De asemenea, produc]ia industrial` a accelerat la 4,4% \n trimestrul III fa]` de aceea[i perioad` din 2014 [i a consemnat un avans de 3% \n perioada ianuarie-septembrie. Nu \n ultimul rând, dinamica anual` a sectorului de construc]ii s-a ameliorat la 9,8% \n trimestrul III [i a avut o cre[tere de 9,9% la nou` luni. Pe de alt` parte, cererea extern` net` a avut o contribu]ie negativ` la dinamica PIB-ului \n trimestrul III [i perioada ianuarie-septembrie, dup` ce importurile au crescut cu un ritm mai puternic decât exporturile. Spre exemplu, la nou` luni, exporturile au urcat cu 4,7%, \n timp ce importurile s-au majorat cu 7,1% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Biz

START

Operatorul parcurilor de distrac]ii indoor [i outdoor Divertiland lanseaz` restaurantul cu specific grecesc LNKO (Elliniko). Noul restaurant, situat \n Mega Mall pe o suprafa]` de 200 mp, este deschis \n urma unei investi]ii de cåteva sute de mii de euro, direc]ionat` c`tre echipamente [i amenajare, precum [i cheltuieli cu personalul [i spa]iul. Restaurantul se al`tur` unui portofoliu de peste 10 branduri, operate \n regim propriu [i amplasate exclusiv \n parcurile de distrac]ii operate de Divertiland. |n afar` de LNKO, care este practic primul restaurant deschis [i operat \ntr-un spa]iu independent de parcurile de distrac]ii, cåteva dintre cele mai cunoscute branduri ale grupului sunt Ribstone – restaurant cu specific grill, WowBurger – restaurant specializat \n preg`tirea de prepara-

te fast-food, SurferChicken – restaurant specializat \n preparate din pui, Open Kitchen - restaurant cu specific interna]ional, [i Divertiland Diner, primul concept de american diner adus \n zona Pipera. Pån` \n prezent, investi]ia Divertiland \n segmentul alimentar dep`[e[te un milion de euro, direc]ionat` c`tre toate brandurile din portofoliu. Designul restaurantului LNKO combin` elemente industriale, minimaliste, cu accente tradi]ionale grece[ti – precum m`slinul adus special din Grecia. Buc`t`ria este deschis` pentru a permite clien]ilor s` urm`reasc` toate etapele realiz`rii meniului. (L.S.) 6

Biz

Foto: © Mast3r – Dreamstime.com

DISTRAC}IE CU ACCENTE GRECE{TI

De la digital la social banking CONECTIVITATEA, AUTOMATIZAREA, BIG DATA {I INOVA}IA SUNT PRINCIPALELE DIREC}II CARE VOR SCHIMBA RADICAL PEISAJUL BANCAR. DE OANA VOINEA

onectivitatea nu numai \ntre banc` [i clien]i, ci \ntre banc` [i to]i ceilal]i participan]i – furnizori, angaja]i sau \n interiorul b`ncii – este prima direc]ie nou` pe care digital bankingul o creeaz` \n activitatea bancar`, consider` Sergiu Oprescu, pre[edinte executiv al Alpha Bank Romania [i pre[edinte al Consiliului Director al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB). “Aceast` component` de social (media) banking are influen]` \n modul \n care b`ncile vor interac]iona cu clientul. Este o nou` form` de banking”, a ad`ugat Sergiu Oprescu la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, ARB [i Alpha Bank. A doua direc]ie prin care digitalizarea influen]eaz` activitatea bancar` este automatizarea. “Este ceea ce vedem \n momentul de fa]` c` se \ntâmpl` prin apari]ia unor noi mecanisme de digitalizare a anumitor activit`]i bancare. Scad astfel costurile cu anumite activit`]i bancare, iar automatizarea va continua nu numai prin inova]ia din sistemul bancar, ci la presiunea industriilor adiacente care concureaz` cu sistemul bancar pe diverse segmente”, a explicat Oprescu. O a treia tendin]` care va schimba viitorul bankingului este folosirea Big Data. Modul \n care sunt analizate datele

digitale ofer` oportunit`]i de cre[tere [i \n viitorul apropiat va face diferen]a pe o pia]` competitiv`. “Big Data [i maniera \n care vom face analiz` de risc asupra clientului vor influen]a modul \n care se va face banking \n viitorul imediat. Pe baza datelor pe care le avem despre clien]i putem s` administr`m mai bine riscul [i putem face o segmentare a clien]ilor”, a spus Oprescu. Inova]ia este o alt` tendin]` care schimb` bankingul. Inova]ia atât \n sistemul bancar, cât [i \n afara sistemului [i chiar [i \n afara reglement`rilor. “M` refer nu doar la modalitatea \n care sistemul bancar va inova, ci la inova]ia \n spa]iul financiar-bancar sub cupola sistemului reglementat sau \n afara acestuia. Peer to peer lending, crowdsourcing, crowdfunding, crowdinvesting – toate aceste mecanisme au loc \n afara reglement`rilor [i preiau o parte din pia]a de intermediere financiar` care tradi]ional era reglementat` la nivelul sistemului financiar bancar”, a explicat reprezentantul ARB. De[i acum pot fi considerate nesemnificative, aceste inova]ii \n domeniul intermedierii financiare continu` s` se dezvolte, iar Oprescu [i-a ar`tat speran]a c` reglementarea acestora nu se va face abia dup` o criz`. Biz

START

R~ZBOIUL CIBERNETIC SE INTENSIFIC~

Foto: © Georgejmclittle – Dreamstime.com

Pierderile cauzate de atacurile cibernetice s-au ridicat anul trecut la aproximativ 600 de miliarde de dolari, iar impactul acestora la nivel global se ridic` anual la sume ce dep`[esc cifra de afaceri a celor mai mai companii din lume. Zonele de risc sunt numeroase [i diverse. Speciali[tii companiei Fortinet, care livreaz` solu]ii de securizare cibernetic` pentru companii mari la nivel global, au identificat trei dintre zonele cu cel mai mare grad de risc. Una dintre cele mai mari amenin]`ri vine din partea utilizatorilor de platforme Android. Acestea se vor transforma \n ]inta hackerilor \n urm`toarea perioad`. Cota de pia]` a sistemelor Android de 81% \n rândul utilizatorilor de dispozitive mobile, al`turi de instalarea care nu bene-

ficiaz` de un sistem centralizat reprezint` riscuri majore la adresa securiz`rii datelor. Cea de-a doua amenin]are major` pentru urm`toarea perioad` vine din faptul c` parolele nu mai sunt m`suri de securizare suficiente pentru protejarea datelor de pe platformele de tip cloud. Pentru a preveni falsa autentificare, companiile vor implementa sisteme de autentificare paralele, iar acestea vor deveni esen]iale. Cea de-a treia amenin]are vine din zona criptografierii datelor. Din ce \n ce mai multe sisteme se vor baza pe certificate de criptografie utilizate nu numai pentru autentificare, dar [i pentru comunicare. (L.S.) 8

Biz

Casa inteligent`, \n teste \n România TIMP DE DOU~ LUNI, 50 DE ROMÂNI TESTEAZ~ SOLU}IA ORANGE SMART HOME {I VOR PUTEA SUPRAVEGHEA {I CONTROLA DE LA DISTAN}~ LOCUIN}A DE PE TELEFON, TABLET~ SAU PC. DE GABRIEL BÅRLIG~

ilemele de tipul "oare am scos fierul din priz`?", "am \ncuiat u[a?" [i nu numai vor fi mult mai u[or de rezolvat chiar cu ajutorul telefonului mobil. Este promisiunea f`cut` de Orange, primul operator mobil din România, care intr` \n domeniul caselor inteligente prin solu]ia Orange Smart Home. Solu]ia Orange Smart Home include 6 tipuri de senzori – de fum, de mi[care, de inunda]ie, pentru u[` / fereastr`, priz` inteligent` [i camer` Wi-Fi. To]i sunt conecta]i la un dispozitiv central, iar supravegherea [i controlarea de la distan]` a locuin]ei se vor putea face pe telefon sau tablet`, prin aplica]ia Orange Smart Home, sau pe PC, prin intermediul unei platforme online. |n func]ie de propriile nevoi, clien]ii vor putea programa echipamentele pentru diferite ac]iuni [i scenarii. De exemplu, utilizatorii vor putea alege ca la activarea senzorului de mi[care s` primeasc` alerte prin SMS sau e-mail, dar [i s` se declan[eze \nregistrarea video, cu ajutorul camerei Wi-Fi.

“Evolu]ia tot mai rapid` a tehnologiei ne apropie din ce \n ce mai mult de momentul \n care telefonul va deveni practic telecomanda vie]ii noastre. Pe lâng` toate echipamentele [i gadgeturile de care ne folosim acas`, inova]iile din ultimii ani ne ajut` s` avem un control mai bun al casei noastre, prin intermediul telefonului mobil”, a spus Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer al Orange România. Fiind vorba despre o propunere inovatoare pe pia]a de telefonie mobil`, Orange a pornit o sesiune de testare cu utilizatorii – atât clien]i, cât [i angaja]i din diferite departamente ale companiei – pentru a putea lua \n considerare feedbackul acestora \n condi]iile unei test`ri reale \nainte de lansarea comercial` [i a le oferi o experien]` potrivit` cerin]elor [i a[tept`rilor lor, de la momentul instal`rii [i pân` la folosirea de zi cu zi. Participan]ii vor fi invita]i s` ofere constant feedback-ul lor pe o platform` dedicat` serviciului, timp de dou` luni. Biz

START

Cre[teri de poveste pe online LISTAREA PE O PLATFORM~ DE COMENZI ONLINE POATE TRANSFORMA UN RESTAURANT OBI{NUIT |NTR-UN F~T-FRUMOS, CU CRE{TERI ALE VÂNZ~RILOR DE PÂN~ LA 7 ORI.

Foto: © Tijanap – Dreamstime.com

estaurantele listate pe platformele online de food ordering pot avea cu pân` la de 7 ori mai multe comenzi \n termen de 3-6 luni din momentul list`rii. Conform datelor foodpanda.ro, restaurantele partenere observ` o cre[tere a vânz`rilor chiar din primele zile dup` listare. Listarea pe platform` genereaz` cre[terea imediat` a num`rului de comenzi primite de restaurantele partenere. Acestea beneficiaz` de vizibilitate \n rândul clien]ilor fideli ai platformei, care comand` de cel pu]in 3 ori pe s`pt`mân`, chiar [i de 2 ori \n aceea[i zi. Mai mult, adaug` reprezentan]ii foodpanda, cre[terea este constant`, acelea[i restaurante primind de pân` la 7 ori mai multe comenzi zilnic, la un interval de 3-6 luni de la \nscrierea pe platform`. “Am putea spune c`, dac` \nainte de listarea pe platforma noastr`, restaurantele livrau 7 zile pe s`pt`mân`, colaborarea cu food-

panda le-a adus \nc` 3 zile de livr`ri. Este o situa]ie win-win, atât pentru restaurante, care beneficiaz` de promovarea f`cut` de exper]ii foodpanda.ro, cât [i pentru clien]i, care au garan]ia c` aleg mâncare de calitate”, a explicat Radu B`l`ceanu, Country Manager la Foodpanda România. Principalul beneficiu oferit restaurantelor partenere, sus]in reprezentan]ii platformei, este sc`derea costurilor

opera]ionale aferente gestion`rii unui business de livrare. Mai mult, restaurantele partenere elimin` costurile personalului necesar pentru servirea, debarasarea [i cur`]area meselor clien]ilor, precum [i pe cele cauzate de ocuparea unei mese pentru o perioad` mai lung` de c`tre clien]i. Un alt avantaj al prezen]ei pe platform` \l constituie promovarea de care beneficiaz` restaurantele dup` listare. Astfel, restaurantele partenere beneficiaz` atât de vizibilitate imediat`, prin \nscrierea pe platform`, cât [i de eforturile de promovare pe termen lung ale foodpanda.ro. Nu \n ultimul rând, cre[terea num`rului de comenzi \n rândul restaurantelor partenere se datoreaz` [i u[urin]ei cu care clien]ii pot comanda, ace[tia putând accesa platforma atât de pe desktop, cât [i prin intermediul aplica]iei mobile gratuite. (O.N.) Biz

Biz

START

Cercetare la puterea inova]iei ASIA A DEVANSAT EUROPA {I AMERICA |N PRIVIN}A CHELTUIELILOR PENTRU CERCETAREDEZVOLTARE-INOVA}IE {I PENTRU PRIMA DAT~ |N ULTIMII ANI CHELTUIELILE |N DOMENIU AU CRESCUT CU 5,1%, PÅN~ LA 680 DE MILIARDE DE DOLARI. DE LOREDANA S~NDULESCU

m`sur` ce tot mai multe activit`]i de profil sunt mutate \n aceast` regiune mai ales din Statele Unite. |n contextul proximit`]ii fa]` de pie]ele cu cre[tere rapid` [i al costurilor mai sc`zute de dezvoltare, cea mai popular` destina]ie pentru relocarea de programe de CDI a devenit China. Europa r`måne \n urm` \n privin]a cheltuielilor companiilor private de CDI, situa]ia din Fran]a [i Germania fiind principalul factor al acestei evolu]ii. Spre deosebire de cre[terile de 40% ale Americii de Nord [i de 60% ale Asiei, cele din activit`]ile domestice de CDI \n Europa au fost

1000, realizat de Strategy&, divizia de consultan]` strategic` a PwC, ce ofer` prima analiz` a prezen]ei globale a programelor de cercetare-dezvoltare-inova]ie derulate de cei mai mari 207 investitori priva]i din lume \n activit`]i de CDI. Cele mai mari cre[teri le-au \nregistrat China [i India, aceste dou` ]`ri \nregistrând major`ri cu 79%, respectiv cu 116% fa]` de 2007 \n cheltuielile de CDI, pe

de numai 2% \ntre 2007 [i 2015. Totodat`, ]`rile europene [i-au sporit exporturile de activit`]i de CDI c`tre alte zone cu costuri ridicate din ]`ri din America de Nord [i Asia, dar nu [i \n state mai apropiate din Europa de Vest. |n Fran]a au sc`zut activit`]ile domestice \n cercetare-dezvoltare cu 20%, a sc`zut [i importul de CDI cu 21% [i, totodat`, a crescut exportul de CDI cu 46% \ntre anii 2007 [i 2015. |n mod simi-

Foto: © Rawpixelimages-Dreamstime.com

tatele asiatice au devenit lider global \n privin]a cheltuielilor companiilor pentru activit`]i de cercetare-dezvoltare-inova]ie (CDI) \n 2015, reprezentând 35% din totalul activit`]ilor de CDI \ntreprinse \n aceast` regiune, fie ele programe autohtone sau importate. Drept urmare, companiile asiatice s-au situat \naintea celor din America de Nord [i Europa, aceasta din urm` c`zånd pe locul al treilea \n topul cheltuielilor private \n CDI, o r`sturnare de situa]ie fa]` de topul din 2007 \n care Europa era lider. Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu Global Innovation

Biz

lar, de[i activitatea domestic` \n CDI a Germaniei a crescut cu 48%, importul de CDI a sc`zut cu 7%, iar exportul de CDI a crescut cu 76% \ntre 2007 [i 2015. Statele Unite r`mân cel mai mare investitor \n activit`]ile companiilor private de CDI (domestice [i importate), cheltuielile pentru CDI fiind de 145 miliarde de dolari \n 2015, cu 34% mai mari fa]` de 2007. Cheltuielile din importul de CDI \n Statele Unite \n 2015, provenit \n principal din Europa, sunt de 53 de miliarde de dolari, cu 23% mai mari decât \n 2007. Cheltuielile provenite din exporturile de CDI \n 2015 sunt de 121 de miliarde, cu 51% mai mari decât \n 2007, \n prezent mergând \n mare parte \n Asia, spre deosebire de anul 2007, când mergeau preponderent c`tre Europa. |n ciuda acestor date, avantajul Statelor Unite fa]` de alte ]`ri se mic[oreaz`. Dac` \n 2007 cheltuielile companiilor private pentru CDI din China au fost, \n valori relative, de 23% din totalul celor din Statele Unite, \n 2015 au ajuns s` reprezinte 38%. |n plus, CDI a revenit la tendin]ele de cre[tere pe termen lung dup` criza financiar`. Anul acesta, cheltuielile \n domeniu ale companiilor din Global Innovation 1000 au crescut cu 5,1% la 680 de miliarde de dolari, cea mai mare cre[tere anual` din ultimii trei ani. Primele trei industrii din punct de vedere al cheltuielilor de CDI \n anul 2015 sunt industria de calculatoare [i electronice (C&E), industria serviciilor medicale [i farmaceutice [i cea auto. Industria de software & internet are cea mai mare rat` de cre[tere dintre toate industriile pentru perioada 2014-2015 (27%), dep`[ind sectoarele industriale pentru a deveni a patra industrie ca m`rime \n cheltuielile de CDI pe anul 2015. |n top 20 companii cu cele mai mari cheltuieli de CDI, primele trei pozi]ii au r`mas aproape constante \n ultimii ani: Volkswagen, Samsung [i Intel. |n premier`, Apple intr` \n top pe locul 18. Exper]ii globali \n inovare au plasat Apple, Google [i Tesla pe primele trei locuri \n topul celor mai inovatoare companii din lume. Biz

TOP 20 COMPANII DIN IT Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

PENTRU CARE MERIT~ S~ LUCREZI

COVER STORY

Când salariile nu mai fac diferen]a, ci sunt doar un punct de pornire, companiile caut` noi modalit`]i de a atrage [i re]ine cei mai buni angaja]i din pia]`. Afla]i \n paginile urm`toare ce juc`tori din IT au reu[it s` fac` cel mai bine acest lucru. de gabriel bârlig~

U Un r`zboi t`cut se desf`[oar` \n jurul nostru. Armele sale sunt, \ns`, pa[nice: salarii, beneficii, condi]ii de lucru, oportunit`]i de dezvoltare profesional` [i personal`. Este vorba despre r`zboiul pentru speciali[ti \n IT dat de marile concernuri globale prezente \n România [i companiile române[ti care se extind tot mai mult la nivel interna]ional. Ca s` v` face]i o idee despre efervescen]a din acest domeniu, afla]i c` sectorul IT&C a ajuns s` joace un rol mai important decât agricultura \n cre[terea economic`.

Biz

Potrivit unui studiu realizat de realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC) pentru Asocia]ia Patronal` a Industriei de Software [i Servicii IT (ANIS), anul trecut veniturile totale ale companiilor produc`toare de software [i servicii IT din România s-au ridicat la 2,42 miliarde de euro, pentru 2015 fiind estimat` o cre[tere de 14% estimat` pentru 2015. Avem \n România oameni parc` f`cu]i pentru domeniul IT, care mai [i vorbesc limbi str`ine [i sunt creativi, fapt ce a atras nume mari aici, pe care le ve]i reg`si [i \n top – Adobe, Microsoft, Intel sau Oracle sunt doar câteva dintre ele. Dar tocmai aceast` popularitate [i extinderile companiilor prin angaj`ri masive \n ultimii ani \ncep s` frâneze indirect dezvoltarea pie]ei, care \ncepe s` resimt` lipsa de speciali[ti \n domeniu. România are peste 120.000 de speciali[ti \n domeniul IT, dar pân` \n 2020 necesarul de profesioni[ti va cre[te la 300.000. |n zona de software, situa]ia este deja dificil`, \n condi]iile \n care anual, de pe b`ncile [colilor

din România ies 7.000 de absolven]i de informatic`, \ns` necesarul este dublu. |n plus, nu to]i absolven]ii sunt specializa]i pe limbajele de programare cerute de companiile produc`toare de software. |n \ncercarea de a ]ine pasul cu dezvoltarea acestei industrii, facult`]ile de profil \[i dubleaz` de la un an la altul num`rul de locuri, iar unele companii \[i creeaz` propriile [coli de formare sau colaboreaz` cu universit`]ile pentru a-[i asigura viitori angaja]i. Mai toate companiile pe care le ve]i reg`si \n topul nostru fac acest lucru. De altfel, distribu]ia geografic` a companiilor din top s-a f`cut \n jurul marilor centre universitare. Bucure[tiul este lider incontestabil, 16 dintre companiile din top 20 având activit`]i \n Capital`, pe locul al doilea venind puternic din urm` Cluj-Napoca, unde sunt prezente 7 companii, iar apoi urmeaz` Timi[oara cu 5 companii [i Ia[i cu 4 companii. “Efortul de recrutare din domeniul IT-software a crescut \n ultimii trei ani, \n condi]iile unui raport inegal \ntre ritmul de dezvoltare [i

COVER STORY

din ultimul an [i reprezint` o medie de 25% din num`rul de angaja]i, un procent destul de mare, care arat`, din nou, c` industria cre[te continuu. Nu suntem singurii care au aceast` problem`. Comisia European` estimeaz` c`, pân` \n 2020,

rial (salarii mari care atrag noii angaja]i). Cu alte cuvinte, salariul singur nu mai poate face diferen]a când un candidat alege o companie IT, acesta uitându-se la alte elemente legate de cultura organiza]ional`, dezvoltare de carier` [i per-

proces de selec]ie poate dep`[i chiar [i o lun` [i jum`tate”, declara recent Florentina Greger, HR Manager la Zitec. Companiile din IT deruleaz` periodic programe de internship la finalul c`rora fac angaj`ri \n propor]ii ce se apropie \n unele cazuri [i de 90%. Noile angaj`ri previzionate pentru urm`torul an de companiile din top sunt similare cu num`rul de angaj`ri

Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de pân` la 825.000 de profesioni[ti \n IT&C. Cum angaja]i noi sunt tot mai greu de g`sit, cap`t` tot mai mult` anvergur` programele de reten]ie [i motivare a angaja]iilor proprii, prin strategii de engagement care au dus la cre[terea punctajului la cultur` organiza]ional` [i sc`derea punctajului legat de pachetul sala-

sonal`, posibilitatea unui program de lucru flexibil [i a[a mai departe. Am \ntâlnit la tot mai multe companii programe care contribuie la dezvoltarea personal` [i a inteligen]ei emo]ionale, cum ar fi cursuri de fotografie [i teatru, competi]ii sportive, seminarii de design, g`tit, nutri]ie sau stil. |n paralel, pachetele salariale \ncep s` includ` tot mai multe elemente noi \n avantajul

Foto: © Rancz Andrei – Dreamstime.com

extindere a activit`]ii companiilor de profil [i num`rul speciali[tilor existen]i \n pia]`. Astfel, companiile investesc mai mult timp [i mai multe resurse pentru a-[i asigura gradul de cre[tere dorit. |n func]ie de specificul pozi]iei, durata unui

Biz

COVER STORY

angajatului, un exemplu tot mai des \ntâlnit fiind pensia privat`, pe lâng` asigur`ri de via]` [i de s`n`tate. Programele de training s-au diversificat [i nu mai vizeaz` doar partea de expertiz` tehnic`, care este, practic, obligatorie, ci se duc tot mai mult pe zona de soft skills, management [i leadership, pentru a oferi angaja]ilor perspective de promovare \n cadrul organiza]iei. Companiile \ncep chiar s`-[i creeze adev`rat [coli interne, cum este cazul Cegeka, care a demarat un proiect de academie proprie, care s` r`spund` nevoilor de dezvoltare personal` [i profesional` a angaja]ilor companiei. Deutsche Bank are {coala BEX, organizat` pe trei niveluri (Build, Grow [i Mentor), care propune programe de dezvoltare pe trei arii principale: cuno[tin]e de business [i financiare, competen]e sociale [i competen]e tehnice. EBS are chiar o bibliotec` care permite achizi]ionarea de c`r]i de specialitate prin intermediul bibliotecii interne a companiei. Companiile din IT se preocup`, de asemenea, \ndeaproape de echilibrul \ntre serviciu [i via]a personal` a angaja]ilor. Astfel, una dintre companiile din clasament a introdus \n acest an, pe lâng` planul standard de beneficii, un program de asisten]` a angaja]ilor [i a familiilor acestora, ce presupune consiliere confiden]ial` pe subiecte legate de via]a personal` [i profesional`, \n probleme legale [i financiare, dar [i pe teme de s`n`tate [i nutri]ie. Cum angaja]ii sunt tot mai aten]i la aspecte legate de responsabilitatea social`, companiile de IT dezvolt` programe interne de CSR sau faciliteaz` accesul oamenilor la activit`]i din zona de voluntariat, ba chiar exist` [i cazuri \n care o companie ofer` granturi pentru o cauz` \n care sunt implica]i angaja]ii s`i. Oarecum tot \n zona de responsabilitate social` se poate trece [i faptul c` exist` firme care \n ultimul an au schimbat politica salarial`, renun]ând la salariile pl`tite 16

Biz

prin forme alternative de plat`, iar acest fapt a determinat urcarea lor \n top. Schimbarea de paradigm` este vizibil` [i din r`spunsurile pe care le-am primit de la angaja]i, unde pachetul de beneficii nu se mai afl`

Ce apreCiaz~ iT-i{Tii la jobul lor* 1.

Echipa din care fac parte

Recunoa[terea muncii mele

Rela]ia cu [eful meu

Valorile firmei

Tehnologiile cu care se lucreaz`

* Date colectate de la angaja]ii companiilor din Top 20

Ce Companii reComand~ angaja}ii iT prieTenilor 1.

Adobe

Oracle

Endava

IBM

Cegeka

\n primii cinci factori aprecia]i de angaja]ii din IT la jobul lor. Pe primul loc se situeaz` echipa din care fac parte, semn c` un rol tot mai important \l joac` \n acest moment cultura companiei. Apoi vin recunoa[terea muncii [i rela]ia cu [eful, semn c` departamentele de HR au mult de lucru \n a convinge managerii s` fie extrem de deschi[i [i comunicativi cu oamenii, altfel risc` s`-i piard`. Pe locul 4 se afl` valorile firmei, [tiut fiind faptul c` tinerii profesioni[ti sunt tot mai \nclina]i c`tre zona de responsabilitate social` [i implicare \n comunitate. Pe pozi]ia a cincea se situeaz` tehnologiile cu care se lucreaz` \n companie, fapt ce arat` c` IT-i[tii români

sunt gata oricând pentru provoc`ri noi \n domeniu.

Cum am realizat topul Am luat \n calcul 76 de companii din industria local` de IT&C pentru realizarea clasamentului din urm`toarele pagini, marea majoritate având peste 100 de angaja]i. Biz a folosit dou` tipuri de chestionare: unul dedicat departamentelor de resurse umane ale angajatorilor [i altul dedicat salaria]ilor din cadrul companiilor luate \n calcul. Am trimis chestionare c`tre 325 de angaja]i, selecta]i aleatoriu pe baza informa]iilor publice de pe cele mai importante platforme de joburi din ]ar`. Astfel, ne-am asigurat de o percep]ie mai bun`/ampl` asupra pie]ei, cu feedback din ambele p`r]i ale baricadei. Topul a fost realizat pe baza unor punctaje ob]inute de fiecare companie \n parte, luând \n calcul patru criterii esen]iale: pachetul salarial, amploarea [i complexitatea proiectelor \n care companiile sunt implicate, poten]ialul de angajare [i cultura companiei. Pentru ca topul s` \[i p`streze echilibrul [i consisten]a, am mizat pe aceste patru criterii de baz` luate \n calcul [i \n precedentele edi]ii ale studiului. Am colectat informa]ii legate de salariu, pachetul de beneficii [i cre[terile salariale de care au beneficiat programatorii români \n ultimele 12 luni, solicitând \n acela[i timp informa]ii legate de gradul de satisfac]ie a angaja]ilor \n aceast` privin]`. De asemenea, companiile care s-au concentrat \n ultimul an mai degrab` pe proiecte de dezvoltare, care implic` tehnologii noi, decât pe cele de mentenan]` au primit punctaj superior. Angaja]ii companiilor au avut un cuvânt important de spus \n acest sens, notând gradul de satisfac]ie fa]` de proiecte [i tehnologiile utilizate. Criteriul salariilor [i cel al proiectelor derulate au reprezentat câte 25% din punctajul ob]inut de fiecare companie \n parte.

COVER STORY

Poten]ialul de angajare al companiilor luate \n calcul la realizarea topului a avut o pondere de 20% din ratingul final, fiind format din num`rul de angaja]i specializa]i \n IT, planurile de angajare pentru urm`torul an [i cre[terea raportat` \n ultimele 12 luni. |ntr-o industrie dominat` de remunera]ii peste salariul mediu pe

economie, ac]iunile [i programele pe care le \ntreprind companiile pentru satisfac]ia [i motivarea angaja]ilor fac de multe ori diferen]a. De aceea “cultura companiei”, de[i este un criteriu subiectiv [i dificil de cuantificat, a cumulat 30% din ponderea ratingului total. |ntr-o industrie atât de atipic`, \n care angaja]ii sunt \ntr-o perma-

nent` c`utare de noi provoc`ri sau a jobului ideal, normalitatea e dat` de schimbarea percep]iei despre angajatorul ideal. De aceea, plasarea companiilor din IT printre preferin]ele candida]ilor se aseam`n` mai degrab` cu un joc alert de tenis, \n care reflexele [i viteza de reac]ie sunt esen]iale, decât cu un maraton anost. Biz

Top 20 companii din IT pentru care merit` s` lucrezi LOC

COMPANIE

SPECIALIZARE

LOCALITATE

LOC 2014

Adobe

servicii software, web development

Bucure[ti

Endava

servicii IT

Bucure[ti, Pite[ti, Cluj-Napoca, Ia[i

Luxoft

servicii IT

Bucure[ti

Atos

servicii IT

Bucure[ti, Ia[i, Timi[oara, Bra[ov

Microsoft

software

Bucure[ti, Bra[ov, Timi[oara, Cluj-Napoca

servicii IT

Cluj-Napoca

–

gaming

Bucure[ti

–

Fortech Ubisoft Deutsche Bank

servicii IT (banking)

Bucure[ti

Ixia

computer & wireless networking

Bucure[ti

10.

servicii web

Bucure[ti

e-commerce

Bucure[ti, Craiova, Ia[i

12.

1&1 eMAG Avira

securitate IT

Bucure[ti

13.

Intel

servicii software

Bucure[ti, Cluj-Napoca, Gala]i

14.

servicii IT

Cluj-Napoca

servicii software

Bucure[ti

servicii software

Bucure[ti

servicii software

Timi[oara, Sibiu, Ia[i

–

18.

EBS Oracle Cegeka Continental Bosch

servicii software

Timi[oara, Cluj-Napoca

–

19.

SAP

servicii software

Bucure[ti, Timi[oara, Cluj-Napoca

–

20.

Zitec

aplica]ii online

Bucure[ti

–

11.

15. 16. 17.

Biz

COVER STORY

1 2 3 4 5 ADOBE

ENDAVA

LUXOFT

ATOS

MICROSOFT

SPECIALIZARE: servicii software, web development LOCALITATE: Bucure[ti

SPECIALIZARE: servicii IT

SPECIALIZARE: software

LOCALITATE: Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Napoca, Pite[ti POZI}IE 2014: 2

LOCALITATE: Bucure[ti

LOCALITATE: Bucure[ti, Ia[i, Timi[oara, Bra[ov POZI}IE 2014: 6

Bucure[ti, Cluj-Napoca, Bra[ov, Timi[oara

POZI}IE 2014: 1 Compania american` [i-a p`strat [i consolidat pozi]ia de lider \n topul realizat de Biz, oferind programatorilor o gam` larg` de proiecte \n domenii diverse – internet, digital marketing, dezvoltare de con]inut digital (reviste [i video online) pentru zona de mobile, infrastructur` cloud. Biroul din Bucure[ti este cel mai mare centru de cercetare [i dezvoltare pe care Adobe \l de]ine \n regiunea EMEA, având peste 350 de angaja]i. Ace[tia beneficiaz` de numeroase programe de wellness, dar [i de evenimente de socializare \n cadrul companiei. Angaja]ii sunt expu[i la o cultur` a performan]ei, care \i ajut` s` fie con[tien]i de valoarea pe care o pot aduce fiecare la succesul proiectului \n care e implicat. Adobe este lider [i \ntr-un clasament al companiilor pe care le recomand` angaja]ii prietenilor, realizat pe baza chestionarelor din timpul cercet`rii pentru realizarea topului.

Biz

Filosofia Endava este simpl`: s` creeze succes pentru oameni – angaja]i, parteneri [i utilizatori ai produselor dezvoltate de companie. |n 2014, Endava a \nregistrat \n România venituri de peste 37 de milioane de euro, \n cre[tere cu 40% fa]` de 2013, [i are peste 1.380 de angaja]i: 370 \n birourile din Bucure[ti [i Pite[ti, 670 la Cluj-Napoca [i 340 la Ia[i. Echipa din Cluj s-a mutat \n octombrie 2014 \ntr-un nou sediu, care permite cre[terea \n urm`torii ani pân` la 850 de angaja]i. Endava deruleaz` programe de internship [i specializare pentru candida]ii entry-level \n toate ora[ele din România unde are birouri. Compania investe[te continuu \n dezvoltarea [i reten]ia angaja]ilor, dar [i \n programe de dezvoltare de carier`, \n cadrul c`rora folose[te [i propria platform` de e-learning. Angaja]ii sunt, de asemenea, sprijini]i pentru a ob]ine certific`ri IT [i pentru a participa la evenimente de profil relevante.

POZI}IE 2014: 10 Fa]` de anul precedent, ritmul angaj`rilor \n Luxoft România a cunoscut o cre[tere semnificativ`, ca urmare a dezvolt`rii proiectelor din toate cele trei zone de expertiz` ale companiei (Telecom, Automotive [i Finance), astfel c` se apropie rapid de pragul de 2.000 de angaja]i, aproape dublu fa]` de anul trecut. {i \n 2015 Luxoft a derulat sute de traininguri pentru angaja]i [i webinarii sub umbrela Luxoft Technology Series, care au ca scop promovarea tehnologiilor de ultim` genera]ie [i a solu]iilor pe care compania le utilizeaz`, deschise atât angaja]ilor, cât [i celor din afara companiei care sunt interesa]i de industrie. Luxoft România este cel de-al treilea centru ca num`r de angaja]i \n cadrul grupului care are sediul central \n Elve]ia. Compania are birouri \n ]`ri din America Central` [i de Nord, estul Europei [i Asia – Pacific.

De[i a intrat pe pia]a din România abia \n 2011, Atos, unul dintre cei mai mari integratori de solu]ii IT din Europa, are \n prezent 1.350 de angaja]i pe pia]a local` [i inten]ioneaz` s` mai angajeze 200-250 pân` la sfâr[itul acestui an. Compania estimeaz` c` va ajunge la finalul anului 2016 la 2.000 de angaja]i. |n ultimul an, a inclus noi elemente \n portofoliu, precum CANOPY Enterprise Workplace. De asemenea, Atos România a preluat noi clien]i ai grupului din zona Benelux. Tot \n 2015, dup` preluarea Xerox ITO (divizie de outsourcing IT), Atos România s-a extins la Ia[i. Compania \ncurajeaz` dezvoltarea angaja]ilor prin numeroase module de e-learning, are programe de recunoa[tere [i recompensare [i folose[te o re]ea proprie de socializare, BlueKiwi, pentru a \ncuraja colaborarea mai eficient` [i reducerea utiliz`rii comunic`rii pe e-mail.

LOCALITATE:

POZI}IE 2014: 11 Gigantul mondial va aniversa anul viitor 20 de ani de prezen]` direct` pe pia]a din România, unde a pornit la drum \n 1996 cu 4 angaja]i. Ast`zi, compania are peste 700 de angaja]i \n România, acoperind toate tehnologiile pe care Microsoft le comercializeaz` [i având aici toate nivelurile de competen]` cerute \n cadrul unui centru de suport. Angaja]ii Microsoft România asigur` suport tehnic [i servicii pentru clien]i din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu [i Africa). Compania a anun]at c` \n urm`torii doi ani inten]ioneaz` s` angajeze \nc` 200-300 de speciali[ti români. Microsoft investe[te sume importante \n traininguri pentru angaja]i [i are parteneriate cu mai multe universit`]i din România. Impactul companiei asupra domeniului este foarte important, un studiu IDC ar`tând c` peste 50% dintre locurile de munc` din industria IT româneasc` sunt influen]ate de Microsoft.

COVER STORY

6 7 8 9 10

FORTECH

UBISOFT

DEUTSCHE BANK

IXIA

1&1

SPECIALIZARE: servicii IT

SPECIALIZARE: gaming LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2014: –

SPECIALIZARE: computer & wireless networking LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2014: 4

SPECIALIZARE: servicii web

LOCALITATE: Cluj-Napoca POZI}IE 2014: –

SPECIALIZARE: servicii IT (banking) LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2014: 5

Este un business antreprenorial românesc \nfiin]at \n 2003, care acoper`, de la Cluj-Napoca, pie]e din Europa de Vest, ]`rile nordice [i SUA. Fortech, business controlat de antreprenorul C`lin V`duva, a ajuns la peste 450 de angaja]i, dintre care 60% au mai mult de 3 ani de experien]`, [i a inaugurat la finele anului trecut un sediu propriu de birouri, cu o suprafa]` de aproximativ 5.000 mp [i o capacitate de 400 de persoane. Cl`direa are [i o sal` de training cu o capacitate de 30 de persoane, salon de reuniuni cu capacitatea de peste 100 de persoane, sisteme multimedia, sal` de studiu, precum [i facilit`]i destinate relax`rii [i socializ`rii (sal` de jocuri, activit`]i sportive, teras`). Clien]ii Fortech sunt companii din zona dezvolt`rii de produse software sau divizii de IT din cadrul unor companii mari ce activeaz` \n industrii precum automotive, e-commerce, healthcare [i altele.

Ubisoft Bucure[ti este un pilon important al industriei de gaming din România, fiind prezent` pe pia]` \nc` din 1992. Cu o istorie puternic` de titluri de succes ca Silent Hunter, Blazing Angels sau H.A.W.K.S., compania a migrat c`tre co-development [i a fost implicat` \n dezvoltarea de jocuri de top ca Just Dance, Assassin's Creed, Ghost Recon [i Watch Dogs. Pentru angaja]i, Ubisoft implementeaz` programe de wellbeing [i work & life balance, organizeaz` concursuri interne creative [i traininguri tehnice [i de leadership, facilitând [i accesul la conferin]e sau evenimente din domeniu. Compania a anun]at \n iunie c` are deschise 300 de noi pozi]ii. Printre facilit`]ile pe care le ofer` angaja]ilor se num`r` accesul la servicii medicale, sal` de fitness cu clase de aerobic [i kickbox, sal` de relaxare cu jocuri, masaj, biciclete sau sesiuni de dezvoltare personal`. Din aprilie, Ubisoft a introdus un nou tip de beneficiu pentru angaja]i – pensia privat`.

Centrul de tehnologie al Deutsche Bank \nfiin]at la \nceputul anului 2014 va crea 500 de locuri de munc` \n IT&C pân` \n 2016. Printre proiectele majore se num`r` proiectarea de sisteme care vor fi utilizate pentru a r`spunde mai bine cerin]elor de reglementare, pentru a calcula riscul de lichiditate \n timp real [i pentru a digitaliza activit`]ile cu clien]ii ale Deutsche Bank. Compania a \nfiin]at [i un nou grup pentru dezvoltarea de instrumente pentru analiza riscului. Deutsche Bank are pentru angaja]i un program de training solid, {coala BEX, care acoper` trei arii principale: Cuno[tin]e de Business [i Financiare, Competen]e Sociale [i Competen]e Tehnice. DB deruleaz` [i programe de dezvoltare personal` [i a inteligen]ei emo]ionale (rela]ii interpersonale, fotografie, teatru, sport, design etc.) [i este implicat` \n proiecte de responsabilitate social`.

De la intrarea pe pia]a local`, \n 2004, Ixia România s-a dezvoltat constant, devenind cel mai mare [i mai important centru de cercetare [i dezvoltare al Ixia din lume. Compania are de aproape 10 ani un parteneriat cu Universitatea Politehnic` Bucure[ti, care vizeaz` identificarea studen]ilor cu poten]ial [i dezvoltarea lor pentru a fi competitivi pe pia]a IT. Programele [i solu]iile create [i dezvoltate de speciali[tii români sunt patentate interna]ional [i implementate \n produse [i solu]ii pe care Ixia le comercializeaz` pe pie]ele globale. Cel mai recent exemplu este ThreatARMOR, produs dedicat \nt`ririi securit`]ii companiilor \mpotriva atacurilor cibernetice lansat \n octombrie 2015. Ixia deruleaz` proiecte de dezvoltare profesional` [i personal` pentru angaja]i, de la cele din zona tehnic` la cele de soft skills [i programe de onboarding pentru integrarea \n echip`.

Biz

LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2014: 13 |n ultimul an, 1&1 s-a concentrat, pe lâng` proiectele noi, pe construirea unei culturi a performan]ei, \n care fiecare membru al echipei este ajutat s` \[i dezvolte maximum de poten]ial. Sub umbrela direc]iei strategice “1&1 Talents”, compania a ini]iat mai multe programe de dezvoltare, \mbun`t`]ind sistemul de identificare [i promovare a angaja]ilor cu poten]ial ridicat [i lansând un program global de mobilitate, International Talent Development, pentru a oferi oportunit`]i de dezvoltare dincolo de grani]ele României. |n decembrie anul trecut, 1&1 s-a mutat \n Sky Tower, ocazie cu care angaja]ii au acces la noi facilit`]i de relaxare [i creativitate: zon` dedicat` relax`rii [i socializ`rii, teren de baschet, ateliere de creativitate [i pentru dezvoltare personal` (fotografie, aranjamente florale, parenting, nutri]ie, dans). Compania a implementat [i un sistem de lucru de tip flex-time.

COVER STORY

11 12 13 14 15 eMAG

AVIRA

INTEL

EBS

ORACLE

SPECIALIZARE: e-commerce LOCALITATE: Bucure[ti, Craiova, Ia[i POZI}IE 2014: 8

SPECIALIZARE: securitate IT LOCALITATE: Bucure[ti

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti, Gala]i, Cluj-Napoca POZI}IE 2014: 7

SPECIALIZARE: servicii IT LOCALITATE: Cluj-Napoca

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti

POZI}IE 2014: 17

POZI}IE 2014: 9

Cu 740 de angaja]i \n România, num`r care va cre[te la 800 pân` la sfâr[itul anului, EBS este din 2013 parte a concernului NTT DATA [i are 180 de clien]i pe pia]a local`, mai ales pentru propria solu]ie ERP, Clarvision. |ns` 80% din vânz`rile companiei sunt generate de colabor`rile pe plan extern cu companii ca SAP, Bearing Point, Continental, Itelligence, Wolters Kluwer Financial Services. Printre clien]ii finali se num`r` companii ca Porsche, Mercedes, BMW, Volkswagen, Daimler, Audi, VirginMedia, Deutsche Bank, Commerzbank, EDEKA sau GFK. Compania colaboreaz` cu universit`]ile tehnice [i de profil economic, pentru a avea acces la cei mai buni absolven]i, [i deruleaz` un program de talent management pentru dezvoltarea managerilor tineri [i a talentelor \n management pe zona de business [i soft skills.

Gigantul american se afl` \n plin` ofensiv` pe zona de cloud computing, lansând pe pia]a din Europa Central` [i de Est ini]iativa Fast Cloud, destinat` companiilor de orice tip [i orice dimensiuni care doresc s` fac` primii pa[i \n adoptarea acestor noi tehnologii. Oracle a dep`[it pragul de 3.000 de angaja]i \n România, dup` ce [i-a deschis un birou aici \n 1995, iar \n 2004 a inaugurat un centru de servicii care lucreaz` \n principal pentru clien]i interna]ionali, oferind servicii IT \n 27 de limbi str`ine. Extinderea companiei pe pia]a local` este reflectat` [i pe plan imobiliar. La \nceputul acestui an, Oracle România a \nchiriat nou` dintre cele 36 de etaje ale cl`dirii de birouri Sky Tower din Bucure[ti, dup` ce anul trecut \[i mutase to]i angaja]ii din Bucure[ti \ntr-o singur` cl`dire, Floreasca Park.

Extinderea interna]ional` a retailerului online [i dezvoltarea accelerat` de pe pia]a din România, unde s-a lansat anul acesta [i pe zona de fashion, au dus [i la cre[terea echipei. Astfel, \n noiembrie anul trecut, eMAG a deschis un centru de programare la Ia[i, unde dore[te s` ajung` la o echip` de 40 de programatori. Este al doilea centru de programare deschis \n ]ar`, dup` cel din Craiova, unde se lucreaz` pentru platformele de Marketplace, Asigur`ri, Resigilate, Carduri cadou [i alte servicii client. Programul eMAG Talent Internship, lansat \n Bucure[ti, Ia[i [i Craiova, a avut 2.652 de \nscrieri pentru 44 de pozi]ii, dintre care 1.200 pentru zona de programare. Compania investe[te permanent \n traininguri [i a pus bazele primului MBA de business online din România. Din iulie, directorul general al eMAG este Tudor Manea, care a pus bazele departamentului de tehnologie.

Biz

POZI}IE 2014: 20 Compania german` Avira este specializat` \n solu]ii de securitate IT la nivel global, dezvoltând \n România proiecte care intr` \n componen]a mai multor module ce se integreaz` \n produsul final, iar pe zona de online mai multe echipe lucreaz` \n domeniile big data, business intelligence [i front-end development. O echip` din România se ocup` de anul trecut de dezvoltarea solu]iei de securitate din zona de mobile. La sfâr[itul lunii iunie, compania a organizat la Bucure[ti primul concurs de programare pe teme de securitate a informa]iei, Securithon, eveniment destinat programatorilor cu experien]` care caut` s`-[i demonstreze capacit`]ile, dar [i studen]ilor din cadrul facult`]ilor cu specializare \n informatic`, care au fost ajuta]i s`-[i transforme ideile \n aplica]ii utile sub mentoratul speciali[tilor de la Avira.

Prezent` pe pia]a din România din 2004, Intel Corporation num`r` aproximativ 480 de angaja]i. Inginerii software de la Intel din Bucure[ti lucreaz` \n proiecte de cercetare-dezvoltare globale din domeniile open source (Linux, Android, Yocto, Chrome OS), analiza [i proiectarea performan]ei software pe platformele existente pe pia]`, dezvoltare [i optimizare software pentru servere [i tehnologii cloud pe platforme Intel. Centrul Intel Education din Cluj-Napoca dezvolt` software educa]ional, con]inut digital [i solu]ii analitice pentru educatori, institu]ii [colare [i editori din domeniul educa]iei. Wind River România, subsidiar` a Intel Corporation din 2009, de]ine o echip` de aproximativ 200 de angaja]i \n Gala]i, care dezvolt` solu]ii software integrate pentru accesul la informa]ii [i la materiale multimedia \n automobile.

COVER STORY

16 17 18 19 20 CEGEKA

CONTINENTAL

BOSCH

SAP

ZITEC

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Timi[oara, Sibiu, Ia[i POZI}IE 2014: –

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Timi[oara, Cluj-Napoca POZI}IE 2014: –

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti, ClujNapoca, Timi[oara POZI}IE 2014: –

SPECIALIZARE: aplica]ii online LOCALITATE: Bucure[ti

Grupul german are o prezen]` puternic` pe pia]a local`, atât \n zona de produc]ie, cât [i \n cea de software [i servicii. La Timi[oara, Sibiu [i Ia[i, angaja]ii din IT au de ales o palet` larg` de joburi. Compania dezvolt` algoritmi de mare precizie care implementeaz` modelele matematice [i fizice ale deform`rii autovehiculelor, precum [i dinamica accidentelor. |n zona de programare a sistemelor \ncorporate, care includ microcontrolere, la Continental se face programare [i dezvoltare \n C++. O alt` direc]ie este programarea orientat` pe obiecte, o paradigm` care folose[te obiecte pentru a crea aplica]ii [i programe. Compania deruleaz` Continental Entry Training Program, destinat absolven]ilor de facultate [i masteranzilor \n domeniul dezvolt`rii software pentru produse automotive, \n urma c`ruia se fac [i angaj`ri.

Pentru Bosch Service Solutions din Timi[oara, 2014 a fost un an de cre[tere atât datorit` dezvolt`rii proiectelor existente, cât [i colabor`rii cu noi clien]i [i implement`rii de proiecte noi [i complexe. Compania a devenit unul dintre furnizorii de top pentru servicii precum asisten]` tehnic` [i consultan]` IT, rela]ii cu clien]ii, solu]ii \n domeniul financiar-contabil, managementul achizi]iilor, managementul documentelor [i training pe platform` web \n 18 limbi str`ine, pentru clien]i din diverse sectoare de activitate. |n aprilie 2015, Bosch a deschis un nou centru de software \n Cluj-Napoca. Echipele de ingineri dezvolt` aici tehnologii de ultima or` \n domeniul conducerii autonome, energiei alternative [i industriei conectate. Grupul Bosch este prezent pe pia]a din România de peste 20 de ani [i num`r` peste 2.700 de angaja]i \n patru entit`]i.

SAP România [i-a \nceput activitatea \n 2002 [i \n prezent circa 80% dintre cele mai performante 500 de companii din România [i aproximativ 90% din top 100 companii române[ti utilizeaz` aplica]iile gigantului german. Speciali[tii din cele trei centre din România (Bucure[ti, Timi[oara [i Cluj-Napoca) sunt implica]i \n proiecte de consultan]` pentru implementarea de solu]ii SAP \n ]`ri precum Germania, Austria, Elve]ia sau Fran]a. Compania ofer` oportunit`]i de dezvoltare profesional` [i stabilitate a locului de munc` – aproximativ 75% dintre angaja]i au fost recruta]i imediat dup` absolvirea studiilor universitare, intrând \n programul de training-uri interne SAP Academy, restul pozi]iilor fiind ocupate de profesioni[ti cu experien]`. Pe lâng` traininguri tehnice, SAP are [i programe de dezvoltare personal` [i de wellbeing.

POZI}IE 2014: 16 Numai \n ultimul an echipa Cegeka România a crescut cu 108 noi angaja]i, mai ales \n zona de software development, compania dep`[ind astfel pragul de 300 de angaja]i. Noii colegi au fost integra]i prin programe de mentoring [i coaching derulate de angaja]ii seniori. Pân` la finele lui 2015, Cegeka va deschide al doilea birou \n România, la Ia[i, acesta urmând s` devin` un hub de sine st`t`tor, din care vor fi livrate atât servicii de software development, cât [i infrastructur` c`tre clien]i din toat` lumea. Compania a demarat \n acest an [i proiectul Cegeka Academy, unde angaja]ii au posibilitatea de a dobândi noi cuno[tin]e [i aptitudini din arii tehnice, dar [i de management, comunicare sau coordonare. Cegeka promoveaz` metodologia [i principiile Agile, atât \n pia]a de IT&C la nivel local, cât [i interna]ional.

Biz

POZI}IE 2014: – Unul dintre principalii produc`tori locali de aplica]ii online, Zitec [i-a m`rit echipa cu 20% \n primul semestru din 2015, ajungând \n prezent la aproximativ 130 de speciali[ti. Compania deruleaz` \n continuare stagii de internship, care se vor finaliza cu noi angaj`ri. Zitec a continuat s` creasc` pe zonele de dezvoltare software (PHP, Java), asigurarea calit`]ii software, management de proiect, online marketing, dar [i \n zonele de vânz`ri, financiar, resurse umane. Zitec este o companie specializat` \n dezvoltarea de produse [i aplica]ii online complexe, precum [i servicii de online marketing, \nregistrând \n 2014 venituri de 3,3 milioane de euro, circa 50% dintre acestea provenind din proiecte externe, dezvoltate pentru clien]i din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Italia sau Danemarca.

COVER STORY

Cre[tere pe toate planurile O companie IT \ncurajeaz` gre[elile \n procesul de \nv`]are pentru noii angaja]i [i \i implic` pe seniorii din echip` \n programe de mentoring sau coaching. Totul pentru a crea un mediu de lucru atractiv, prietenos [i dinamic. de gabriel bârlig~

entru Mihaela Joian, HR Manager la Cegeka România, cre[terea businessului companiei se traduce prin cre[terea echipei [i necesit` un proces de integrare ce trebuie administrat cu aten]ie. Biroul din Bucure[ti al companiei are peste 300 de angaja]i [i \[i propune ca, pân` la sfâr[itul anului 2017, s` ajung` la peste 500 angaja]i. |n paralel cu biroul din Bucure[ti, anul acesta va fi deschis [i un nou birou \n Ia[i, din care vor fi livrate servicii de software development, dar [i servicii de management [i monitorizare infrastructur` clien]i. Echipele din Ia[i vor colabora inclusiv cu echipe din afara ]`rii (Belgia, Olanda, Polonia etc.). Planul companiei este de a ajunge, la sfâr[itul anului 2016, la 100 de angaja]i \n Ia[i. Cegeka România, parte din grupul Cegeka, a preluat \n ultimul an multe proiecte noi din industria medical` [i farmaceutic`, \nchirieri ma[ini, criptare date sau dezvoltarea [i implementarea uneia dintre cele mai mari platforme la nivel mondial de sisteme inteligente de parc`ri. |n cadrul diviziei de Infrastructur`, ca urmare a prelu`rii de clien]i globali din Oil & Gas, Avia]ie sau Energie, dinamica a vizat dezvoltarea accentuat` a echipelor de Linux server, Windows server [i tehnologii Microsoft, cât [i cre[terea echipei cu speciali[ti \n Citrix, Backup (CommVault), Storage sau VMware. Diversitatea clien]ilor [i a proiectelor a dus la dezvoltarea de noi echipe, atât pe dezvoltare software, cât [i pe infrastructur`. Proiectele pe dezvoltare aplica]ii au vizat zona de desktop, web sau mobile. Nevoia de talente a fost una pe m`sur`. |n 2015, focusul Cegeka a fost \n principal pe juniori – persoane cu 1-3 ani experien]` profesional` similar` sau cele dornice s` \[i \nceap` cariera \n IT&C. Pentru integrarea noilor colegi \n echip`, sunt implementate programe de “training on the job”, care \mbin` teoria cu practica. “Accentul este pus pe \ntreb`ri,

gre[elile sunt \ncurajate, tocmai pentru a ajuta la o mai bun` \n]elegere a func]ion`rii aplica]iilor sau proceselor implicate. Astfel, informa]iile specifice despre clien]i sau proiecte, tool-urile utilizate cât [i metodologia de lucru sunt asimilate mai u[or de c`tre nouveni]i”, spune Mihaela Joian. |n acela[i timp, seniorii din echip` se implic` \n programe de mentoring sau coaching [i ofer` suport colegilor. Acesta este un factor motivator, al`turi de diversitatea proiectelor [i tehnologiilor din cadrul companiei. Implicarea \n crearea [i livrarea de traininguri pe dezvoltarea aptitudinilor tehnice sau interpersonale cât [i a trainingurilor Agile sus]ine cultura intern` a companiei, axat` pe \nv`]are [i dezvoltare. |n plus, pentru a crea un mediu de lucru confortabil \n care echipele pot lucra \n stilul lor specific, compania asigur` angaja]ilor beneficii care le permit un echilibru \ntre via]a personal` [i cea profesional` [i \i \ndeamn` spre un stil de via]` cât mai s`n`tos. Exist`

programe de training \n ]ar` sau \n afara ]`rii pentru dezvoltarea abilit`]ilor tehnice [i de soft skills, dar [i carduri gratuite de acces \n complexuri sportive din Bucure[ti, particip`ri la competi]ii sportive organizate la nivel local sau activit`]i de team building, ce \ncurajeaz` consolidarea echipelor pentru o mai bun` colaborare. “Talentele din aceast` industrie pot g`si \n cadrul companiei un mediu de lucru prietenos [i dinamic, care accentueaz` colaborarea [i dezvoltarea profesional` [i personal` cât [i multiple oportunit`]i de cre[tere pe termen mediu [i lung”, arat` Mihaela Joian. Procesul constant de cre[tere duce la apari]ia de noi roluri \n cadrul echipelor, \n zona tehnic`, dar [i pe partea de calitate [i optimizare sau management. Pentru fiecare rol din cadrul echipelor exist` un plan de carier` dezvoltat de management \mpreun` cu membrii echipelor, care abordeaz` la nivel individual planurile de cre[tere ale fiec`rui angajat din companie. Biz Biz

TECH

nop}i aLBe pentru BLack FriDay Sameday Courier devine prima companie de curierat din România ce va lucra \n regim nonstop [i dup` terminarea celui mai important eveniment de shopping al anului, Black Friday. De oviDiu neagoe

entru Lucian Baltaru, luna noiembrie este cea mai aglomerat` perioad` din an. Fie c` este dis de diminea]` sau tårziu \n noapte, foarte probabil \l ve]i g`si zilele acestea la birou. |n calitate de Managing Director al firmei de curierat Sameday Courier, Lucian Baltaru abia dac` va g`si o clip` de r`gaz s` \[i trag` sufletul. Motivul? Evenimentul Black Friday, care atrage de la an la an \n joc un num`r din ce \n ce mai mare de companii [i, implicit, de cump`r`tori amatori de reduceri. Un motiv de bucurie pentru iubitorii de cump`r`turi, o explozie \n vånz`rile companiilor, Black Friday are o alt` valen]` pentru firmele de curierat. Este perioada cea mai aglomerat` din an, cånd se lucreaz` la foc continuu [i este totodat` momentul \n care deciziile [i strategiile de business, implementate de-a lungul anului, sunt supuse celui mai dur test. Pentru o firm` de curierat, \ntr-o astfel de perioad` de boom, volumele cresc foarte mult pe o perioad` limitat` de timp [i este nevoie de cre[terea capacit`]ii opera]ionale, cu prec`dere cea direct productiv`, pentru a putea livra cåt mai mult \n timp util. “|n principiu, volumul se dubleaz` timp de cåteva zile”, spune pentru revista Biz Lucian Baltaru, Managing Director al Same-

Biz

day Courier. “Exist` [i anumite limit`ri autoimpuse, \ntrucåt prefer`m s` anticip`m situa]iile \mpreun` cu clien]ii [i s` limit`m eventualele cre[teri exagerate de volum, care nu ar putea fi gestionate \n condi]ii de calitate optime”, adaug` Lucian Baltaru. Tot Lucian poveste[te c` anul trecut de Black Friday, Sameday Courier a procesat un num`r de ordinul zecilor de mii de expedieri specifice. Vinerea reducerilor este un eveniment nou pe pia]a din ]ar` [i totodat` o mi[care preponderent online, ceea ce \nseamn` c` presiunea pic` pe umerii juc`torilor din pia]a de curierat. Pia]a de curierat din Romånia atinge \n acest an o valoare de 350 de milioane de euro, \n cre[tere cu peste 5% fa]` de 2014, principalul motor al acceler`rii fiind exact comer]ul online. Potrivit calculelor Managing Directorului de la Sameday Courier, \n anul 2020 pia]a se va situa \n jurul valorii de 500 de milioane de euro, cu un comer] online care va alimenta peste 50% din aceast` pia]`. Un alt indiciu al cre[terii popularit`]ii fenomenului \n online vine de la Netopia mobilPay, liderul pl`]ilor digitale din Romånia, care a ar`tat c` bugetul online alocat de romåni pentru edi]ia din acest an a Black Friday va atinge o

medie de 460 de lei, cu peste o treime mai mare fa]` de cel de anul trecut, care s-a ridicat la aproape 340 de lei. Suma medie cheltuit` de Black Friday se va dubla fa]` de media anual`, \n condi]iile \n care tranzac]ia medie zilnic` s-a ridicat la 230 de lei. Pe de alt` parte, o alt` cercetare, realizat` recent de aceast` dat` de MillwardBrown Romånia, arat` c` romånii vor achizi]iona mai multe produse la aceast` edi]ie a evenimentului, care pune \n lumina reflectoarelor reducerile. Astfel, potrivit cercet`rii, cele mai multe liste de cump`r`turi de Black Friday vor avea, \n medie, \ntre dou` [i trei produse, num`rul acestora fiind \n cre[tere comparativ cu 2014. Dac` v` \ntreba]i ce se reg`se[te pe aceast`

“Anun]`m \n premier` c` am devenit prima [i singura companie de curierat din România care lucreaz` \n regim nonstop, nu doar pentru Black Friday, eMAG fiind primul partener \n acest proiect.” Lucian BaLtaru, Managing Director SaMeDay courier

list` de cump`r`turi, tot studiul firmei de cercetare vine cu un r`spuns. 40% dintre responden]i vor achizi]iona televizoare, 39% aparate electrocasnice de mici dimensiuni, cum ar fi aspiratoare, mixere sau robo]i de buc`t`rie [i telefoane mobile (22% dintre participan]ii la chestionar). Ma[inile de sp`lat [i frigiderele sunt urm`toarele dou` categorii de produse prezente \n preferin]ele romånilor pentru Black Friday, fiind amintite de 18% [i respectiv de 17% dintre cei intervieva]i cu privire la inten]ia de achizi]ie.

Foto: VALI MIREA

roMânii prinD guStuL reDuceriLor Black Friday a debutat \n Romånia \n anul 2011 [i a crescut exponen]ial pån` cånd a ajuns la nivel de fenomen na]ional. Sigur, nu pu]ini sunt cei care au importat Black Friday dup` ureche, sau l-au adoptat, transformåndu-l \n “Black Week”, “Black Weekend” sau, de ce nu, “Black Summer”. La origini, evenimentul se desf`[oar` \n vinerea de dup` Ziua Recuno[tin]ei [i este zi liber` pentru un num`r mare de americani. Ca s` \i scoat` din case \ntr-o zi liber` dup` o s`rb`toare important` [i, mai mult, s` \i fac` s` scoat` [i bani din buzunare, companiile au jucat pe cartea reducerilor mari. |ncet-\ncet, mi[carea a devenit fenomen [i a fost importat` \n toate col]urile lumii. Se pare c` \n Romånia vinerea reducerilor a prins cu rapiditate [i, \n prezent, suntem pe al doilea loc dup` SUA ca volum al c`ut`rilor online, potrivit unei analize a agen]iei de marketing online Today’s. Ca s` v` face]i o idee despre cre[terea interesului pentru eveniment, \n noiembrie 2012 unul din patru romåni din mediul urban sus]inea c` este interesat de ofertele de Black Friday, iar aceasta era abia a doua edi]ie a evenimentului. Un an mai tårziu, utilizatorii au cump`rat, pentru prima oar`, mai mult din online decåt din offline \n Biz

TECH

perioada Black Friday. Anul trecut romånii au f`cut cump`r`turi de vinerea reducerilor \n valoare de 67 de milioane de euro. Ast`zi, 6,7 milioane de romåni sunt interesa]i de ofertele companiilor de Black Friday. Aceste cifre \ns` nu au de ce s` sperie Sameday Courier. De-a lungul acestui an, compania a continuat investi]iile \n tehnologie [i \n logistic` [i, mai mult, angaja]ii firmei de curierat vor lucra la foc continuu. “Anun]`m, cu aceast` ocazie, \n premier` c` am devenit prima [i singura companie de curierat din Romånia care lucreaz` \n regim nonstop, nu doar pentru Black Friday, eMAG fiind primul partener \n acest proiect”, adaug` Lucian Baltaru. “Important este c` ne propusesem de mult` vreme intrarea pe acest segment al livr`rilor nonstop, s` fim primii aici. Pia]a se pare c` a ajuns acum la acest nivel [i ne bucur`m c` avem ocazia de a demara \mpreun` cu acest client ancora pe zona de livr`ri nonstop”, adaug` Managing Directorul de la Sameday Courier.

toaMna Se nuM~r~ curierii Chiar dac` angaja]ii Sameday Courier vor lucra la foc continuu, provoc`rile nu vor \ntårzia s` apar`. Acestea \[i au r`d`cina \n volumul ridicat [i timpul scurt de livrare pe care \l au curierii la dispozi]ie [i sunt legate \n principal de resursa uman`, de capacit`]ile de transport [i de client service, toate extrem de solicitante. Ca [i \n anii preceden]i, la Sameday Courier se va lucra cu program prelungit, se vor suplimenta resursele de livrare [i se vor efectua livr`ri [i \n weekend. Lucian Baltaru a lucrat \mpreun` cu clien]ii mari din portofoliu din timp la planificarea pe zile a num`rului de trimiteri ce vor fi preluate, la orele de preluare [i la timpii de livrare. De asemenea, Sameday Courier a lucrat [i la o comunicare unitar` [i standardizat` c`tre destinatari pentru a nu crea a[tept`ri diferite clien]ilor privind ziua de livrare a pachetelor comandate. 30

Biz

ce cuMp~r~ roMânii De BLack FriDay? Este a cincea edi]ie a Black Friday \n România, eveniment de care s-au ar`tat interesa]i mai bine de 6,7 milioane de români. Iat` care sunt produsele pe care ace[tia \[i doresc s` le achizi]ioneze la cel mai mare eveniment destinat shoppingului. produs Televizoare Electrocasnice mici Telefoane mobile Ma[ini de sp`lat Frigidere Laptopuri Haine Aragazuri Tablete |nc`l]`minte

2014 30% 36% 20% 9% 11% 15% 17% 6% 12% 8%

Surs`: MillwardBrown România

2015 40% 39% 22% 18% 17% 15% 15% 11% 8% 6%

O alt` provocare semnificativ` ce poate ap`rea \n timpul unui fenomen de amploarea Black Friday este spa]iul, problem` pe care Sameday Courier a rezolvat-o la jum`tatea acestui an. “Ne-am mutat \ntr-un centru opera]ional mai adecvat [i mai eficient din punct de vedere logistic, mai mare [i ceva mai bine pozi]ionat pentru livr`rile \n aceea[i zi”, spune, pentru Biz, Lucian Baltaru. “Mutarea a presupus costuri semnificative de amenajare, \ns` vechiul sediu devenise insuficient, mai ales pe zona logistic`, eram nevoi]i s` \nchiriem suplimentar spa]ii [i \n alte locuri [i exista riscul s` ne sufoc`m din punct de vedere opera]ional pe vårfurile de volum – Black Friday sau perioadele de Pa[te [i Cr`ciun. De asemenea, echipa a crescut semnificativ, atåt la nivel administrativ, cåt [i la nivel opera]ional”, adaug` Managing Directorul de la Sameday Courier. Pentru perioada urm`toare, compania de curierat pl`nuie[te consolidarea pozi]iei de lider \n zona serviciilor cu livrare \n aceea[i zi, on-demand, livr`ri instant [i programate, \n special la nivel local, \ns` [i cu destina]ii na]ionale [i interna]ionale. Tot pe agenda companiei se mai afl` introducerea unor servicii noi, complementare [i integrate cu serviciile de livrare. De asemenea, firma de curierat va continua automatizarea de procese [i de opera]iuni, atåt interne, \n zona opera]ional`, cåt [i la client, pentru a salva timp de ambele p`r]i. Organiza]ia mai vizeaz` cre[terea din punctul de vedere al cifrei de afaceri, peste media pie]ei [i \n condi]iile de profitabilitate care s` permit` atåt recompensarea investitorilor cu un dividend peste nivelul dobånzii bancare, cåt [i asigurarea resurselor pentru dezvoltarea viitoare a companiei. Sameday Courier estimeaz` o cre[tere a cifrei de afaceri cu 25 – 30% la finele acestui an, un trend de cre[tere care \l continu` pe cel de anul trecut, cånd compania de curierat a \nregistrat o “explozie” de aproape 60% fa]` de anul 2013, performan]` premiat` de curånd la Romanian Courier Business Awards. Biz

TECH

tehnoLogia SchiMB~ ora{eLe LuMii Ce-ar fi dac` \ntr-o zi ora[ul \n care locuim ar deveni “inteligent”, evoluând la un nivel superior de simbioz` cu mediul \nconjur`tor, cu locuitorii s`i, cu noi to]i? Tu cum ai interac]iona cu ora[ul t`u?

iua aceea nu este foarte departe, alte ora[e sunt deja acolo, oferindu-le locuitorilor lor un ecosistem mult mai prietenos cu ei, cu mediul \nconjur`tor [i mult mai adaptat la necesit`]ile [i preferin]ele fiec`ruia. |nc` de la finalul anului 2013, un num`r de 130 de ora[e din toat` lumea erau implicate \n programe menite s` le transforme \n ora[e inteligente. Jum`tate din acestea sunt \n Europa: Amsterdam, Copenhaga, Stockholm, Praga [i multe altele. De exemplu, nu mul]i au privit pân` acum iluminatul ca pe o solu]ie care poate rezolva multe probleme ale unui ora[ precum cele de criminalitate sau de eficientizare a costurilor administrative. Nu a fost cazul autorit`]ilor din Dubrovnic, Croa]ia, care s-au orientat c`tre beneficii [i au decis s` instaleze, cu ajutorul Telekom Croatia [i Cisco, primele l`mpi cu senzor multifunc]ional: de mi[care, de poluare, de temperatur`, de sunet, de lumin`. Fa]a unui ora[ poate fi schimbat` [i prin alte solu]ii ingenioase precum cea “plantat`” la Timi[oara de Telekom \n parteneriat cu Smart Sun Solutions. E vorba de un copac digital – un \nc`rc`tor solar pentru dispozitive mobile conectat la internet Wi-Fi, amplasat \ntr-unul din parcurile urbei. O alt` solu]ie pentru spa]ii publice este cea de Managed Wi-Fi, disponibil` la rândul s`u printre serviciile Telekom Romania. Adic` internet Wi-Fi gratuit pentru cei veni]i s` se relaxeze \ntr-un parc public [i informa]ii analitice pentru cei care \l administreaz`. Datele urbane astfel colectate pot fi apoi prelucrate cu ajutorul instrumentelor de analiz` cunoscute drept Big Data Analytics. Informa]ia ob]inut` este foarte util` celor care creioneaz` strategia de dezvoltare a ora[ului \n vederea \mbun`t`]irii calit`]ii vie]ii cet`]enilor s`i. Un ora[ nu poate fi considerat unul din viitor dac` mai are probleme cu traficul [i parc`rile, un co[mar zilnic pentru cei mai mul]i dintre noi. Dincolo de infrastructura bine pus` la punct [i de educa]ia [oferilor,

Biz

diferen]a dintre un ora[ obi[nuit [i unul inteligent o pot face solu]iile de tip Internet of Things (IoT). Este exemplul ora[ului italian Pisa, unde Deutsche Telekom, T-Systems [i Kiunsys au implementat o solu]ie care a fluidizat traficul [i a f`cut mai pl`cut` experien]a turi[tilor, dar [i a reziden]ilor. {i \n România va deveni disponibil`, prin Telekom Romania, aplica]ia de tip Internet of Things numit` Parking PLUS care identific` \n timp real cele mai apropiate locuri de parcare ce pot fi rezervate [i pl`tite de pe telefonul mobil. Pentru cei care folosesc transportul \n comun, \n Budapesta func]ioneaz` deja un sistem care \i anun]` pe c`l`tori, \n timp real, \n câte minute ajunge un anumit autobuz. Cei care prefer` s` circule cu bicicleta au la dispozi]ie un sistem digitalizat de public bikesharing pus la dispozi]ie de T-Systems

Ungaria [i Csepel Zrt cu 98 de puncte de parcare [i 1.150 astfel de vehicule. Ce au \n comun toate aceste solu]ii pentru ora[ele inteligente? Se bazeaz` \n principal pe Internet of Things (IoT), care face ca obiectele [i platformele s` comunice “smart”, s` aib` identit`]i, atribute fizice, s` foloseasc` interfe]e inteligente. Iar interconectarea dispozitivelor, a senzorilor cu bazele de date [i centrele de comand` se face cu ajutorul solu]iilor de tip Machine-toMachine (M2M). Apoi, toate se num`r` printre aplica]iile dezvoltate de Deutsche Telekom la nivel european, \mpreun` cu partenerii s`i, [i asigur` managementul resurselor ora[elor, al utilit`]ilor, al transportului, atât public cât [i personal – asisten]` pentru [oferi – oferind un puternic suport economiilor locale. Pe plan local, o mare parte dintre acestea pot fi implementate prin intermediul Telekom Romania, parte a grupului Deutsche Telekom. De altfel, pentru a doua oară consecutiv, Deutsche Telekom a fost desemnat lider între al]i 11 furnizori pentru serviciile M2M de Gartner, compania interna]ional` de cercetare IT&C. La rândul său, Telekom Romånia are în portofoliu solu]ii M2M, printre care se num`r` servicii de monitorizare prin GPS a flotelor de autovehicule [i automate M2M pentru gestionarea online a stocurilor. A[adar, tehnologia ne poate ajuta s` facem pa[i uria[i în transfomarea unui ora[ [i a felului în care tr`im [i lucr`m, dar mai ales a celui în care ne conect`m unii cu ceilal]i, ca parte a acestui complex ecosistem.

TECH

uLtiMuL cartu{, SaLvat De BuSineSS

ånd o companie japonez` anun]` o investi]ie de 50 de milioane de euro pentru urm`torii doi ani pe un segment de pia]`, este clar c` acesta prezint` un poten]ial important. Epson este cea care pariaz` \n perioada urm`toare pe echipamentele cu jet de cerneal`, iar planurilor investi]ionale li se al`tur` [i deschiderea pe continent a patru noi birouri, la Berlin, München, Lisabona [i Madrid, [i 130 de noi locuri de munc`. Noile investi]ii vor viza marketing, infrastructur` [i IT, for]a regional` de munc` crescând cu 10%. De ce? Fiindc` echipamentele cu jet de cerneal` dedicate mediului business au mu[cat serios din cota de pia]` a modelelor cu laser, \n special cele din zona entry level. Studiile firmelor de cercetare de pia]` arat` c` tot mai multe companii mici [i mijlocii se orienteaz` c`tre cerneal`, abandonând profilul laser. Motive: cost pe pagin` tot mai atractiv, viteze ridicate, avatarurile printurilor color. “Dac` te gânde[ti la businessul de printing, e cel mai posibil s` ai \n vedere mai \ntâi echipamentele laser. {i totu[i, lucrurile se schimb` pe pia]`. O alt` tehnologie de printare ajunge \n pole position, la nivel global, pentru mediul business: echipamentele cu jet de cerneal`”, a declarat vicepre[edintele Epson Europa Rob Clark, la o recent` \ntâlnire cu presa, desf`[urat` la Londra. Pân` acum acestea erau evitate \n zona office din cauza pre]urilor [i

Biz

vitezelor de lucru, dar de acum modelele bazate pe aceast` tehnologie vor fi op]iunea de baz` pentru \ntrebuin]`rile din mediul business, comercial sau casnic. “Beneficiile print`rii cu cerneal` sunt aliniate la toate motoarele cre[terii din ziua de azi: reducerea costurilor, productivitate crescut`, un impact mai sc`zut asupra mediului, calitate [i mai multe resurse. Adop]ia modelelor pe aceast` tehnologie cre[te cu 13% de la an la an, \n timp ce la modelele cu laser vorbim de un plus anual de doar 2%”, a ar`tat oficialul companiei.

reaLitatea virtuaL~ |n }inut~ BuSineSS Biroul viitorului devine mai complex decât o simpl` echipare cu laptop, proiector, echipamente de printare. Anumite medii cer o interac]iune vizual` bazat` pe tehnologie tridimensional`. La un eveniment recent de la Londra, Epson a prezentat [i noul model de ochelari smart cu senzori pentru realitate virtual` 3D ([i augmentat`), camer` de 5 MP, Wi-Fi, Bluetooth [i, evident, SO Android. Ochelarii Moverio Pro BT-2000 permit o exploatare \n spa]iu, \n mediul virtual, a unor procese, aplica]ii [i prezint` [i avantajul muncii \n “re]ea”, putând mai u[or s` verifici, s` r`spunzi activit`]ilor din alte birouri sau locuri de munc`.

Foto: © 49877119ton – Dreamstime.com

Pe o pia]` a imprimantelor [i multifunc]ionalelor aflat` \n dificultate, r`zboiul laser jet de cerneal` e mai dur ca niciodat`. Surpriza vine din zona echipamentelor cu jet de cerneal`, unde mediul business a preluat frâiele. De aLexanDru r~DeScu

Potrivit firmei de cercetare de pia]` IDC, echipamentele cu jet de cerneal` reprezint` un business de 38 miliarde de euro \n Europa. Mai mult, un model din patru (2,2 milioane unit`]i) vândute anul trecut mediului office a fost bazat pe jet de cerneal`. |n orice caz, \n Europa de Vest echipamentele business cu jet de cerneal` au \nregistrat \n ultimul an o cre[tere de peste 46%, arat` IDC. De remarcat diferen]ele semnificative \ntre Europa Occidental` [i Europa Central` [i de Est. Dac` \ntr-o parte rapoartele de pia]` vorbesc de o cre[tere de aproape 3 procente, pentru \ntreaga pia]` de multifunc]ionale [i consumabile, la r`s`rit situa]ia a fost serios afectat` de vânz`rile din Rusia [i Ucraina. Pentru CEE, pia]a a sc`zut cu aproape 12%, un minus de

TECH

11% pentru echipamentele cu jet de cerneal`, respectiv 14% pentru cele laser. Pe ambele h`r]i europene \ns`, modelele business au avut cre[teri de dou` cifre. Alte eviden]ieri pozitive s-au \nregistrat la modele cu func]ionalit`]i care reflect` tendin]ele IT globale: mobilitate (printare de pe terminale mobile) [i cloud (scanare/printare \n [i din cloud). Peste 90% din modelele business cu jet de cerneal` vândute sunt WiFi [i vin cu capacitatea de a printa de pe terminale mobile. Tot IDC arat` c` pân` \n 2019 pia]a echipamentelor business va marca o felie de 34% cu modele cu jet de cerneal`. |n ceea ce prive[te ofertele actuale, din partea produc`torilor, se remarc` seriile OfficeJet Enterprise (HP), Workforce (Ep-

son) sau Maxify (Canon), concepute pentru mediul business, \n timp ce serii precum Ink Advantage (HP), L [i M (Epson) pot acoperi atât utilizatori casnici, cât [i nevoile unor birouri mici.

roMânia e LaSer 2 miliarde de euro – atât am cheltuit \n 2014 pentru bunuri de folosin]` \ndelungat`. Pia]a de imprimante, multifunc]ionale [i consumabile a fost de 60 de milioane euro \n România, vânz`rile de imprimante au sc`zut \n volum, dar au crescut \n valoare datorit` cre[terii pre]ului mediu. |n cadrul segmentului cu tehnologie laser, multifunc]ionalele au reprezentat principalul vector de cre[tere, cu o rat` de dou` cifre, \n timp ce imprimantele au stagnat. Produsele de printare cu cer-

neal` au continuat tendin]a negativ`, cu o sc`dere semnificativ`. De asemenea, trimestrul IV din 2014 a fost un trimestru slab pentru consumabile, cu sc`deri atât pentru cartu[ele cu cerneal` cât [i pentru cele cu laser, conform raportului GfK Temax. Dup` un prim trimestru bun din 2015 (15 milioane de euro [i +11% fa]` de anul anterior), vânz`rile de imprimante, multifunc]ionale [i consumabile au \nregistrat o sc`dere de aproape 4% comparativ cu trimestrul al doilea din 2014. Unul din motivele sc`derii a fost performan]a slab` a cartu[elor, atât cu cerneal` cât [i cu laser. Echipamentele cu cerneal` au sc`zut cu 10 procente, \n timp ce cele cu laser [i-au \ncetinit ritmul de cre[tere la 4%, potrivit GfK Temax România. Biz Biz

TECH

taLent LocaL, perForMan}~ gLoBaL~ Parte a unei structuri globale ce cuprinde peste 17.000 de profesioni[ti de 30 de na]ionalit`]i, Vodafone Shared Services România cre[te accelerat la nivel de echip` [i proiecte. De gaBrieL BârLig~

ondu[i de Boris Wouters, director general al Vodafone Shared Services România, profesioni[tii din Bucure[ti lucreaz` pentru pie]ele din Marea Britanie, Spania, Italia [i Germania pe zona de Customer Operations, \n timp ce segmentul de Technology sus]ine opera]iunile Vodafone Group [i ale mai multor pie]e din toat` lumea, precum Marea Britanie, Spania, Germania, Olanda sau Ungaria. cum a fost primul an de activitate al vodafone Shared Services? A fost foarte dinamic, cu o succesiune de proiecte noi [i termene strânse de implementare, de conturare a strategiei de cre[tere [i stabilizare a opera]iunilor centrului, precum [i de consolidare a echipelor de senior [i middle management. Pe parcursul \ntregului traseu, am avut parte de rezultate opera]ionale foarte bune, care au dep`[it indicatorii de performan]` ini]iali \nc` de la lansare. Pe segmentul de Customer Operations, am asigurat tranzi]ia mai multor proiecte, precum departamentele de customer support deservind clien]ii Vodafone persoane fizice din Marea Britanie, Italia, Spania [i Germania. |n zona de Technology, am preluat mentenan]a [i modernizarea infrastructurii IT la nivel de grup, diverse proiecte de la mentenan]` la dezvoltare de aplica]ii [i testare \n zona Machine-to-Machine (segment pe care Vodafone este lider de

Biz

pia]` la nivel global), partea de software development pentru diverse aplica]ii pentru clien]i persoane juridice din portofoliul Enterprise Mobility, arhitectura IPVPN, integrare pe proiecte de Unified Communications. Am avut o activitate foarte intens` pe partea de recrutare, pentru a sprijini obiectivele ambi]ioase de cre[tere [i pentru a ne putea \ncadra cu succes \n termenele de implementare pe o pia]` deja matur` [i foarte competitiv`. Ne-am bucurat s` g`sim \n România [i s` aducem \n echipa noastr` speciali[ti foarte talenta]i, cu un nivel \nalt de educa]ie, de competen]e tehnice [i de limbi str`ine. pentru ce pie]e [i ce proiecte se lucreaz` \n românia? Pe zona de Customer Operations (suport pentru clien]ii Vodafone), echipele noastre deservesc pie]ele din Marea Britanie, Spania, Italia [i Germania. Segmentul de Technology sus]ine opera]iunile Vodafone Group [i ale mai multor pie]e pe care activeaz` Vodafone \n \ntreaga lume, precum Marea Britanie, Spania, Germania, Olanda sau Ungaria, prin activit`]i de management al aplica]iilor IT, administrarea bazelor de date sau suport de tip help desk. ce dimensiune are echipa [i care sunt planurile de dezvoltare pentru perioada urm`toare? |n continuare, strategia este una de cre[tere accelerat` \n toate zonele de ser-

vicii pe care le acoperim – IT, servicii clien]i [i servicii de monitorizare a fraudelor [i implicit a echipelor de angaja]i. Vodafone Shared Services este o component` strategic` de dezvoltare a grupului Vodafone la nivel global, care, prin preg`tirea profesional` a speciali[tilor sì [i prin poten]ialul sù de cre[tere, are capacitatea de a oferi o calitate excep]ional` a serviciilor, la un nivel uniform pe toate pie]ele. |n prezent, avem câteva zeci de pozi]ii deschise \n toate zonele noastre de activitate, ce pot fi atractive pentru speciali[ti cu orice nivel de experien]` [i cu competen]e de limbi strìne diferite – englez`, italian`, spaniol`, german` sau olandez`. cât de dificil` este g`sirea de profesioni[ti pe o pia]` it foarte competitiv` cum este cea din românia? România continu` s` fie o ]ar` foarte atractiv` pentru dezvoltarea companiilor \n domeniul IT, atât prin prisma calific`rilor profesionale ale candida]ilor no[tri, cât [i a mixului de limbi strìne pe care ace[tia le cunosc la un nivel avansat. Pe parcursul ultimului an am observat o pia]` din ce \n ce mai competitiv` \n ceea ce prive[te atragerea [i re]inerea talentelor. Avantajul principal pe care Vodafone Shared Services \l are pe o pia]` atât de competitiv` este deschiderea interna]ional`, atât ca parte a grupului Vodafone, dar [i ca parte a celei mai mari structuri de shared services la nivel global, lider de pia]` \n ceea ce prive[te diversitatea portofoliului de servicii [i viteza implement`rii. Angaja]ii no[tri au oportunitatea colabor`rii directe cu exper]i interna]ionali, beneficiind de o acumulare accelerat` de noi competen]e profesionale, de expunere la proiecte inovatoare, precum [i posibilitatea de a experimenta un proces endto-end. |n plus, accentul pe care \l punem \n utilizarea de tehnologii avansate reprezint` cu siguran]` un punct forte \n atragerea candida]ilor cu un nivel de competen]` ridicat. ce oportunit`]i de dezvoltare a carierei ofer` compania? Abordarea noastr` este aceea de a promova talentele din interiorul organiza]iei,

TECH

Boris Wouters Ocup` pozi]ia de director general al Vodafone Shared Services România din ianuarie 2015. |ntre 2008 [i 2014, a condus centrele de servicii ale JTI [i Office Depot, dup` ce a gestionat \n trecut opera]iuni de vânz`ri, IT [i project management \n cadrul unor companii de top la nivel global precum Apple, Compaq (HP) [i Cisco Systems.

gramului Graduates Engineering Trainee, ce ofer` tinerilor posibilitatea s` se al`ture uneia dintre echipele noastre, s` exploreze cultura companiei \ntr-un mod interactiv, \n timp ce \[i dezvolt` aptitudinile [i cl`desc bazele carierei lor. Peste 70% dintre studen]ii care au intrat \n program au ob]inut un loc de munc` \n cadrul organiza]iei.

iar dup` doar un an de la \nfiin]are avem peste 30% din zona de middle management selectat` \n acest mod, procentul fiind \n cre[tere. Ne \ncuraj`m angaja]ii s` acumuleze informa]ii [i experien]` pe mai multe arii de competen]` tehnic`, iar \n cadrul Vodafone ace[tia reg`sesc o palet` larg` de oportunit`]i de \nva]are, aplicare [i aprofundare a cuno[tin]elor. Vrem s` contribuie cu idei noi la \mbun`t`]irea mediului de lucru, a proceselor interne, cât [i a anumitor programe de dezvoltare profesional` ce le influen]eaz` parcursul profesional. cum atrage]i talente la vodafone Shared Services? Ne dorim \ntotdeauna s` \n]elegem cât mai bine ceea ce \[i doresc candida]ii no[tri [i s` le oferim contextul [i supor-

tul de care au nevoie pentru a deveni cei mai buni. Am investit \n programe de dezvoltare ce aduc valoare ad`ugat` angaja]ilor no[tri, de la academii online de traininguri tehnice [i de soft skills pân` la programe complexe de leadership development. De asemenea, le propunem angaja]ilor no[tri un program de beneficii cât mai variat, ce ofer` flexibilitate \n func]ie de nevoile lor specifice. Oferim posibilitatea de lucru de acas`, ceea ce \ncurajeaz` echilibrul \ntre via]a profesional` [i cea personal`. Vodafone Shared Services s-a concentrat [i pe construirea unei rela]ii bune [i de durat` cu mediul academic din România cât [i cu asocia]iile studen]e[ti, promovând oportunit`]ile pe care le oferim studen]ilor \n cadrul unor programe de practic`. |n vara acestui an am lansat prima edi]ie a pro-

cât de important` este componenta interna]ional` a proiectelor vodafone Shared Services? Avantajul principal pe care Vodafone Shared Services \l are pe o pia]` atât de competitiv` este deschiderea interna]ional`, atât ca parte a grupului Vodafone, unul dintre liderii globali din domeniul de telecomunica]ii, dar [i ca parte a celei mai mari structuri de shared services la nivel global. |n centrul din România, toate serviciile sunt oferite c`tre clien]i [i parteneri str`ini. Vodafone Shared Services este o structur` global` cu prezen]` \n România, Ungaria, Egipt [i India, unde activeaz` peste 17.000 de profesioni[ti de 30 de na]ionalit`]i sprijinind 26 de pie]e Vodafone din \ntreaga lume cu o gam` larg` de servicii. Ca parte din aceast` echip` global`, angaja]ii no[tri pot accesa cu u[urin]` o gam` larg` de bune practici, pot solicita sau oferi sprijin pentru proiecte similare care au loc pe alte pie]e, se pot al`tura unor grupuri de lucru pentru proiecte interna]ionale sau pot c`l`tori \n alte ]`ri pentru schimburi de experien]`. Biz Biz

TECH

un LiDer care cre{te LiDeri Cu programe care preg`tesc angaja]ii pentru viitoare roluri de lideri [i oportunit`]i de dezvoltare \n companie la nivel na]ional, dar [i global, Vodafone România \[i consolideaz` pozi]ia de angajator nu doar preferat, ci [i admirat. De gaBrieL BârLig~

entru Arun Krishnamurthy, director HR la Vodafone România, este clar c` departamentul pe care \l conduce trebuie s` ofere solu]ii \n linie cu strategia general` de business adaptate pie]ei locale, viabile comercial [i care s` asigure o leg`tur` puternic` \ntre angaja]i [i misiunea companiei. care sunt pilonii politicii de hr a vodafone românia? Ne concentr`m s` \nt`rim pozi]ia companiei Vodafone România, aceea de “organiza]ie admirat`” de c`tre angaja]i, clien]i [i \ntreaga societate. Politica noastr` de resurse umane se bazeaz` pe cultivarea talentului [i abilit`]ilor angaja]ilor no[tri precum [i pe \ncurajarea unei culturi organiza]ionale puternice. Din punctul de vedere al valorific`rii talentului, ne propunem s` construim [i s` dezvolt`m aici ni[te lideri puternici. Din perspectiva abilit`]ilor, ne concentr`m pe excelen]a \n domeniul serviciului de rela]ii cu clien]ii [i customer experience, urm`rim calitatea serviciilor [i produselor noastre [i oferim mereu solu]ii inovatoare clien]ilor no[tri, persoane fizice sau companii.

care e rolul departamentului de hr \n lumea de business de azi? S-a schimbat de la rolul de a fi o func]ie-suport la cel de a fi o func]ie ce ofer` solu]ii, \n linie cu strategia general` de business. Este nevoie ca aceste solu]ii s` se potriveasc` [i cu mediul pie]ei \n care oper`m, s` fie viabile [i sustenabile [i din punct de vedere comercial [i s` asigure o leg`tur` puternic` \ntre angaja]i [i misiunea noastr` pe pia]a local`. 38

Biz

“Credem \n modelul de dezvoltare 70:20:10. Ne dorim s` oferim experien]e de leadership dintre cele mai diverse oamenilor no[tri talenta]i cu scopul de a-[i l`rgi orizonturile [i de a-[i dezvolta aptitudinile.” arun kriShnaMurthy, Director hr La voDaFone roMânia Cheia este exact realizarea acestei combina]ii [i, mai ales, ob]inerea unui dozaj corect. Rolul meu, \n calitate de director de resurse umane, este acela de a construi o echip` de profesioni[ti capabili [i competen]i, care s` fie exper]i \n zona lor, s` aib` o rela]ie de \ncredere, transparent`, cu cei cu care colaboreaz` [i s` ajute la \nt`rirea brandului nostru pe pia]`,

ca angajator preferat. Rolul meu este, totodat`, acela de a m`ri eficien]a echipelor, de a le \nt`ri autonomia [i de a \nlesni colaborarea func]ional` \ntre departamente. cum \ncuraja]i dezvoltarea de lideri \n cadrul echipei din românia? Credem \n modelul de dezvoltare 70:20:10. Ne dorim s` oferim experien]e de leadership dintre cele mai diverse oamenilor no[tri talenta]i cu scopul de a-[i l`rgi orizonturile [i de a-[i dezvolta aptitudinile. Ne \ncuraj`m angaja]ii s` participe la sesiuni de training \n leadership [i coaching [i, \n paralel, le oferim o gam` larg` de op]iuni de dezvoltare, prin intermediul academiilor noastre interne. Avem programe care \i ajut` pe angaja]ii no[tri s` se preg`teasc` pentru viitoare roluri de lideri – programul numit “Ucenicie \n management” es-

TECH

te destinat colegilor care au poten]ial s` devin` liderii unor echipe. Am lansat recent Leaders Hub, un program de leadership integrat, pentru liderii care au niveluri diferite de senioritate. |n plus, avem un program de dezvoltare la nivel global \n interiorul Vodafone. ce oportunit`]i de dezvoltare a carierei ofer` vodafone angaja]ilor din românia? Derul`m un business complex, cu mii de angaja]i \n toat` ]ara [i avem oportunit`]i la nivelul fiec`rei zone de business – de la serviciul de rela]ii cu clien]ii la vânz`ri, re]ea, func]iile tehnice, IT [i corporate. Avem deja un istoric al oportunit`]ilor pe care le oferim pentru oamenii talenta]i, motiva]i de a cre[te [i de a se dezvolta, din interior. Spre exemplu, avem mai mul]i oameni care sunt acum \n pozi]ii de leadership \n companie [i care ni s-au al`turat \n urm` cu mul]i ani, pe pozi]ii de vânz`tor \n magazine sau agen]i \n serviciul de rela]ii cu clien]ii. Vodafone România dispune totodat` de un centru de shared services care deserve[te alte pie]e europene \n care activeaz`, precum Marea Britanie, Spania, Germania, Italia, Olanda sau Ungaria, prin activit`]i de management al aplica]iilor IT, administrarea bazelor de date sau suport de tip help desk. Nu \n ultimul rând, oferim oportunit`]i de dezvoltare a carierei la nivel global – oper`m \n multe ]`ri [i exist` multe oportunit`]i pentru persoanele talentate din România de a se dezvolta [i \n afara ]`rii. cât de important` este cultura corporate \n cadrul vodafone românia? |ntotdeauna am fost de p`rere c`, pentru a construi o companie mare

prin oamenii s`i, avem nevoie s` g`sim persoanele cu aptitudinile potrivite [i s` le integr`m \n cultura organiza]ional` potrivit`. Talentul [i abilit`]ile sunt necesare, dar nu suficiente pentru ob]inerea unor rezultate excelente, \ntrucât a avea o cultur` or-

cum sunt implica]i angaja]ii \n activitatea Funda]iei vodafone? Proiectele sus]inute de funda]ia noastr` sunt foarte bine primite de angaja]ii no[tri [i o bun` parte din eforturile [i contribu]ia lor, prin ac]iuni de voluntariat, se \ntoarce, \n mod sustenabil, \napoi \n societate. Angaja]ii no[tri – peste 1.000 de voluntari, anual – se implic` \n multe feluri, de la ac]iuni de voluntariat pentru construc]ia de case \n beneficiul familiilor defavorizate, ac]iuni de strângere de fonduri sau participarea \n activit`]i sportive caritabile precum Vodafone Big Marathon, \n sprijinul a dou` programe na]ionale, pentru bolnavii de diabet [i persoanele care sufer` de probleme cardiovasculare din zonele rurale ale României. Sunt multe alte proiecte care se desf`[oar` \n paralel [i care cer implicare [i dedicare din partea angaja]ilor no[tri. e greu s` g`si]i [i s` p`stra]i angaja]ii din domeniul tehnic? România dispune de o generoas` for]` de munc` cu abilit`]i tehnice, \ns` este o provocare real` aceea de a-i atrage [i a-i re]ine pe cei foarte valoro[i. Vodafone reu[e[te s` atrag` talente pentru centrul nostru regional de opera]iuni de retea (NOC), unde oferim o combina]ie unic` de joburi, oportunit`]i de dezvoltare a carierei [i oportunit`]i de avansare, cu pachete salariale [i beneficii potrivite.

ganiza]ional` potrivit` poate fi un element decisiv. Cultura Vodafone este, \n principal, centrat` pe grija pentru consumatori [i pe calitatea experien]ei lor cu produsele [i serviciile noastre, pe inova]ie, pe ambi]ie [i spirit de competi]ie. Ne baz`m [i pe valorile noastre interne – vitez`, simplitate [i \ncredere, ca fiind valori inerente oric`rui proces de business, ce ne ajut` s` câ[tig`m admira]ia clien]ilor no[tri.

care sunt punctele tari ale angaja]ilor români? Dar cele slabe? Românii au aspira]ii mari cu privire la dezvoltarea carierei lor [i au disponibilitatea de a depune eforturi pentru a-[i vedea aceste aspira]ii \mplinite \ntr-un mediu multicultural. O men]iune special` o am pentru femeile din România, care sunt extrem de bine preg`tite [i ocup` pozi]ii de senior management [i leadership [i \n alte ]`ri din lume. Din seria lucrurilor ce pot fi \mbun`t`]ite, a[ men]iona o abilitate [i mai crescut` de a-[i asuma riscuri. Biz Biz

SERVICII

Spectacolul ca business |n spatele unui eveniment reu[it este mult` munc`, iar \n industria de profil standardele sunt ridicate. Este nevoie de oameni cu experien]`, rapiditate \n execu]ie [i calitate. Dar [i de creativitate. de oana voinea

eea ce transform` o idee \ntr-un spectacol des`vâr[it este implicarea, spune Cristian Mihai, Production Manager la Five’s. O industrie unde provoc`rile sunt la fiecare pas [i tocmai acesta este motivul pentru care te ambi]ionezi s` fii din ce \n ce mai bun [i \]i antreneaz` creativitatea. Cum arat` industria de organizare de evenimente din românia [i cum a evoluat Five’s \n ultimii ani? Industria de organizare de evenimente din România este \ntr-un continuu proces de evolu]ie, atât din punctul de vedere al echipamentului folosit, cât [i din punctul de vedere al tehnicii. O industrie \n care acum 20 ani ne puteam numi pionieri acum prinde contur [i asta se vede prin prisma num`rului mare de evenimente organizate \n ]ara noastr`. Five's este o companie ce ridic` standardele \n pia]a de profil, lucrând ne\ncetat la perfec]ionarea sistemului de lucru, la calificarea personalului angajat, cât [i la cele mai rapide [i sigure metode de implementare a celor \nv`]ate. Clien]ii no[tri \[i doresc rapiditate \n execu]ie [i calitate, iar noi suntem mândri c` le putem oferi asta.

Care sunt provoc`rile coordon`rii unui eveniment? Coordonarea unui eveniment \nseamn` implicare \n primul rând. Provoc`rile se reg`sesc la fiecare pas, mai ales când \]i dore[ti ca evenimentul organizat de tine s` dep`[easc` a[tept`rile clientului. Astfel, când e[ti dedicat lucrului bine f`cut, te vei lovi de nenum`rate provoc`ri. Este unul dintre motivele pentru care activez \n acest domeniu [i am peste 15 ani de experien]`: iubesc provoc`rile! Este greu s` eviden]iezi etapa cea 40

Biz

mai dificil` \n organizarea unui eveniment. Privite \n detaliu, toate sunt dificile [i toate au o anume \nsemn`tate, \ncepând cu dimensionarea corect` a instala]iei \n func]ie de cerin]ele clientului [i ale spa]iului destinat desf`[ur`rii evenimentului, organizarea \n detaliu a resurselor, montare structurat` pe timing-uri [i respectarea acestora, toate sunt etape importante \n realizarea unui spectacol. Nu po]i s`ri niciun pas dac` \]i dore[ti s` realizezi un eveniment perfect. activa]i \ntr-o industrie \n care creativitatea [i inova]ia sunt esen]iale. Cum v` “antrena]i” creativitatea? Fiecare eveniment \n parte este unic, iar noi suntem obi[nui]i s` concepem noi idei [i s` g`sim solu]ii la fiecare dintre nevoile clientului, fie ele con[tiente sau

3 reguli de aur

ale organiz`rii unui eveniment, \n viziunea lui Cristian Mihai 4 Fiecare eveniment este unic, trateaz`-l ca atare! 4 Indiferent de condi]ii, buget sau solicit`ri, nu face rabat de la siguran]` [i calitate! 4 Asigur`-te c` \]i place ceea ce faci! Dac` nu, reprofileaz`-te! Domeniul acesta e numai pentru amatorii de munc` [i senza]ii tari! incon[tiente, ob]inând astfel o l`rgire a spectrului de creativitate. |ntr-o industrie \n care mul]i se autointituleaz` drept “cei mai buni”, noi ne dorim ca numai prin feedback-ul clientului s` ne catalog`m activitatea din punctul de vedere al calit`]ii. {i astfel devenim creativi pentru voi!

Care a fost cel mai complex eveniment pe care l-a]i organizat \n cei 20 de ani de activitate a Five’s? Nu pot s` dau ca exemplu un anume eveniment. Au fost multe evenimente complexe, din care pot doar s` eviden]iez câteva. Liberty Parade, spre exemplu, a fost o adev`rat` aventur` pe nisip, cu o desf`[urare de for]e estimat` la zeci de utilaje [i camioane, peste 150 de tehnicieni [i tone de echipament. De asemenea, am organizat Turneele Zilele Prieteniei sau festivalul interna]ional de folclor din parcul Ci[migiu. Un alt eveniment complex a fost Green Sound Festival 2015, considerat cel mai bine realizat festival din România. Calitate oferit` de echipamentele de ultim` genera]ie, tehnicieni foarte bine preg`ti]i profesional, operatori de \nalt` clas`, dar [i de trupele ce au performat pe cele dou` scene. iMapp 2015 din Pia]a Constitu]iei este unul dintre cele mai mari spectacole de video mapping din lume [i ultima isprav` de propor]ii \n care am fost implica]i. Five’s a realizat scena pe care a cântat Parov Stelar [i sonorizarea atât a scenei, cât [i a proiec]iilor video. Am avut cea mai mare instala]ie de sonorizare folosit` \n cadrul unui eveniment vreodat` \n România (aproximativ 250 de boxe L-Acoustics totalizând peste 500.000 W). Cum \mbina]i dorin]ele clien]ilor cu resursele disponibile [i inova]iile tehnologice? Organizarea unui eveniment \ncepe, ca orice alt proiect, de la o idee. Clientul este cel care ne poveste[te ce anume \[i dore[te de la eveniment, iar noi, la rândul nostru, implic`m \n acest proces creativitatea, profesionalismul [i experien]a pentru a trasforma acea idee

SERVICII

“Când e[ti dedicat lucrului bine f`cut, te vei lovi de nenum`rate provoc`ri. Acesta este unul dintre motivele pentru care activez \n acest domeniu [i am peste 15 ani de experien]`: iubesc provoc`rile!” CriStian Mihai, Production Manager Five’s

\ntr-un eveniment de calitate, conform cerin]elor acestuia. Resursele disponibile sunt variate, iar echipa noastr` este aliniat` standardelor interna]ionale \n preg`tirea profesional`. Astfel inova]iile tehnologice sunt frecvent folosite \n cadrul evenimentelor noastre, dac` acestea sunt compatibile cu solicit`rile clientului. Se vorbe[te mai mult decât oricând despre siguran]a organiz`rii spectacolelor. Cum v` asigura]i c` \n cadrul proiectelor de care v` ocupa]i nu apar astfel de probleme? Five's are 20 ani de experien]` \n domeniul organiz`rii spectacolelor [i \n tot acest timp siguran]a a fost unul dintre cele mai importante aspecte ale fiec`rui eveniment \n parte. Atât siguran]a noastr`, cea a staff-ului tehnic, cât [i cea a publicului ce va lua parte la eveniment. To]i angaja]ii Five’s au parte de instructaj periodic pentru situa]ii de urgen]`, dar [i pentru securitatea \n munc`. Având \n vedere c` pân` acum nu au fost raportate incidente la niciunul dintre evenimentelele Five's, aceasta arat` faptul c` munca noastr` reflect` respectarea normelor de siguran]`. {i nu \n ultimul rând, \n cadrul investi]iilor periodice pe care Five’s le face, elementele de infrastructur` ce asigur` securitatea echipamentelor [i a oamenilor sunt cele mai importante. Din bugetul anual de investi]ii elementele de safety sunt primele pe list` chiar dac` acest lucru nu este o practic` comun` \n domeniu \n România, din p`cate. Biz Biz

SERVICII

Business pe calea ferat` Pentru multe companii, glasul ro]ilor de tren sun` tot mai atr`g`tor când vine vorba despre nevoile lor de transport. Tocmai de aceea Gebruder Weiss investe[te pentru a-[i putea ajuta clien]ii s` profite din plin de avantajele transportului feroviar. de gaBriel Bârlig~

ånd ne gåndim la transporturi [i logistic`, ne vin \n minte \n primul rând imagini cu multe camioane str`b`tând lumea \n lung [i-n lat pe [osele [i autostr`zi. Uit`m de multe ori c` exist` [i re]elele feroviare pe care circul` o parte important` din m`rfurile care str`bat planeta. Nu uit` \ns` acest lucru Gebruder Weiss, pentru care este foarte important` existen]a unui portofoliu complet de servicii, astfel \ncât toate nevoile clien]ilor \n materie de transport [i logistic` s` fie acoperite. “Fiecare serviciu Gebruder Weiss de]ine un rol important, inclusiv transportul feroviar”, spune Tina T`nase, Rail Manager la Gebruder Weiss România, juc`tor de top \n zona serviciilor logistice [i de transport. Importante \n alegerea unui tip de transport sunt nevoile [i cerin]ele clientului [i felul \n care acestea pot fi acoperite mai bine [i mai eficient de o solu]ie sau alta. Spre exemplu, transportul feroviar este avantajos \n situa]ia \n care

Biz

30%

este cre[terea estimat` pentru 2016 pe segmentul transporturilor feroviare \n cadrul Gebruder Weiss România

se transport` marf` \n cantit`]i mari, fiindc` timpul de tranzit [i costul sunt mai reduse decât \n cazul celorlaltor servicii. |n plus, este un mijloc de transport ecologic, cu emisii reduse de CO2 [i f`r` blocaje \n trafic. Tina T`nase arat` c`, \n principal, se preteaz` la acest tip de transport materiile prime [i semifabricatele: c`rbune, GPL, minereuri, \ngr`[`minte, metale (tabl` \n foi, tije, bare, ]evi), produse chimice vrac sau ambalaje primare (saci, butoaie, big bags). De asemenea, se preteaz` la transportul feroviar toate tipurile de m`rfuri (cu excep]ia celor ce necesit` transport cu temperatura controlat`) care pot fi containerizate. Este [i motivul pentru care divizia de feroviar a Gebruder Weiss, \n prezent mai pu]in conturat` la nivel de grup, cu pu]ine ]`ri care au \n portofoliu [i acest serviciu, se va dezvolta accelerat \n perioada urm`toare. “|n anii urm`tori, se va pune din \n ce mai

mult accent pe dezvoltarea acestui serviciu [i \n alte filiale Gebruder Weiss. Un prim pas \n acest sens a fost f`cut chiar la finalul anului 2013, prin preluarea de c`tre grup a Far Freight, companie specializat` \n transportul spre ]`rile CSI”, subliniaz` Rail Managerul de la Gebruder Weiss România. Astfel, dac` \n 2014 divizia de feroviar a companiei Gebruder Weiss a adus aproximativ 5% din cifra de afaceri anual` a companiei, pentru 2016 se preconizeaz` o cre[tere \n ceea ce prive[te volumele transportate de 30%, \n baza noilor contracte semnate recent. “La capitolul dezavantaje ar putea fi trecute necesitatea amenaj`rii unor rampe speciale de \nc`rcare / desc`rcare, costurile de \ntre]inere a liniilor de garare (nu este cazul Gebruder Weiss), costurile cu echipamentele specifice – locomotiv` de manevr`, material rulant propriu sau \nchiriat”, arat` Tina T`nase. Biz

FINAN}E

CAPITALISMUL, |NTRE POLITIC~ {I ECONOMIE Cre[terea economic` a României a fost \n medie de 1,32% pe an \n ultimul sfert de secol. Performan]a slab` este rezultatul capitalismului dâmbovi]ean n`scut \n anii ’90, când cei care aveau puterea politic` au preluat [i puterea economic`. DE OANA VOINEA

hiar \nainte s` se nasc` un capitalism adev`rat, \n România s-a n`scut sentimentul \mpotriva lui, spune Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politic` monetar` al guvernatorului BNR. Aceast` stare de fapt este rezultatul lipsei libert`]ii fa]` de corup]ie [i a lipsei libert`]ii propriet`]ii. Schimbarea guvernului afecteaz` politicile macroeconomice? Dac` rezult` o formul` guvernamental` care duce la schimbarea concep]iei privind politica fiscal`, influen]a poate fi \n dou` sensuri – [i \n bine, [i \n r`u. De exemplu, ar putea s` decid` c` reduce deficitul mai mult decât este posibil cu actualul set de m`suri, ceea ce va duce la o defla]ie mai mic`. Sau invers – poate s` decid` c` este corect s` creasc` salariile [i pentru categoriile de salaria]i care nu au fost \nc` vizate, ceea ce va l`rgi deficitul bugetar. Pe noi ne intereseaz` s` fie cât mai mult` stabilitate \n politici din punctul de vedere al politicii monetare, pentru ca mixul nostru s` r`mân` coerent. Deci nu v`d o problem` \n schimbarea guvernului dac` nu se schimb` \n mod dramatic filosofia fiscal`. Este un context dificil pentru adoptarea deciziilor de politic` monetar`?

Biz

Este un context unic, a[ spune. Pe de o parte sunt condi]iile externe. Nu [tim dac` SUA, care au reu[it \n urma relax`rii cantitative s` reporneasc` economia, vor modifica rata dobânzii \n decembrie. Pe de alt` parte, zona euro nu d` semne de revigorare, dimpotriv`, se vorbe[te de o re\nt`rire a pachetului de relaxare cantitativ`. Deci zona euro deocamdat` este un exportator de defla]ie, iar noi suntem importatori, având \n vedere c` principalele noastre rela]ii comerciale sunt cu zona euro. Care sunt provoc`rile \n domeniu pe plan intern? Contextul intern are mai multe componente. |n primul rând a venit o mi[care fiscal` care a dus la aceast` defla]ie [i a complicat capacitatea noastr` de a estima exact unde se duce infla]ia [i care este cu adev`rat cererea. Un alt element: România este a doua ]ar` din Europa Central` [i de Est din punctul de vedere al \nchiderii gap-ului. Tindem s` ajungem cu produc]ia la poten]ial, cu rate relativ \nalte de cre[tere. Dar cred c` din punctul de vedere al cre[terii salariilor suntem prima ]ar` din regiune. Combinate, aceste lucruri ne spun c` cererea se va accelera [i la fel [i cre[terea economic`. Deci, pe de o parte avem o defla]ie temporar` care cere ca rata dobânzii de politic` monetar` s` nu fie prea \nalt`, iar accelerarea cererii ne arat` c` dobânda nu trebuie s` fie nici

prea jos. Totodat`, \n condi]iile \n care ]`rile dezvoltate, inclusiv zona euro [i SUA, au rate de politic` monetar` aproape de zero, \n timp ce \n România este la 1,75%, teoretic, capitalurile ar trebui s` exploateze acest lucru. Ceea ce ne atrage din nou aten]ia c` rata dobânzii nu trebuie s` fie prea sus. Contextul este foarte complicat. {i peste toate aceste elemente a venit [i o criz` guvernamental` care a introdus o incertitudine suplimentar`. |nainte de criz`, mai degrab` existau premisele pentru reducerea ratei dobânzii de c`tre Consiliul de Administra]ie al BNR. Vorbi]i despre o accelerare a cre[terii economice. Dac` ne uit`m la cre[terea noastr` economic` din perioada 1990 – 2014, adic` pentru un sfert de secol, rata medie

“Faptul c` am fixat ]inte de aderare la euro de mai multe ori la rând, ratându-le, a redus credibilitatea noastr` [i capacitatea de a face eforturi \n aceast` direc]ie.” LUCIAN CROITORU, consilier pe probleme de politic` monetar` al guvernatorului BNR

FOTO: VALI MIREA

anual` de cre[tere a PIB este de aproximativ 1,3%. |n SUA, aceea[i rat` medie pe 100 de ani este de 3% \n medie. “Este numai de 3% pentru c` nu suntem mai de[tep]i de atât”, spunea Alan Greenspan, [i pentru c` avem \nn`scut` o tr`s`tur` care ne face s` ne gr`bim la mâncatul pr`jiturii. Noi nu am investit suficient \n anumite perioade de timp [i cre[terea economic` a r`mas la o medie cu pu]in peste 1%. Putem \mp`r]i aceast` perioad` \n trei. Prima etap` este 1990 - 1996, când economia româneasc` a fost represat` financiar. A urmat recesiunea puternic` din 1997 – 1999. Economia [i-a revenit \n 2000 – Is`rescu era prim-ministru atunci – [i a progresat gradual pân` \n 2008. A doua mare perioad` este 2000 - 2008, când am fost invada]i de capitaluri str`ine [i economia a crescut cu rate mari – cred c` a crescut cu o rat` medie de circa 6%. A venit apoi criza [i din 2011 pân` \n prezent avem o cre[tere economic` medie de 2 - 2,3%. Aceasta este cre[terea economic` a României dac` nu se \ntâmpl` s` fim invada]i de capitaluri str`ine sau nu se impun repres`ri financiare. De ce avem o cre[tere de doar 2%? Pentru c` \n România, din 10 libert`]i pe care le m`soar` Heritage Foundation (libertatea monetar`, fiscal`, de afaceri, investi]ional`, de comer], financiar`, a muncii, a propriet`]ii, libertatea fa]` de corup]ie [i cea dat` de cheltuielile guvernamentale), dou` sunt foarte slabe: libertatea fa]` de corup]ie [i libertatea propriet`]ii. |n anii ’90 s-a produs un mare târg – cei care au avut capital politic l-au transformat \n capital economic. Cei care aveau puterea politic` atunci au preluat [i puterea economic`. S-a l`sat libertatea politic`, dar nu [i cea economic`. Drepturile de proprietate nu au fost clarificate (nici acum nu avem cadastru complet, de exemplu), iar privatiz`rile au fost amânate [i foarte mul]i oameni au fost men]inu]i dependen]i de stat. Guvernul i-a pl`tit ca s` nu munceasc`, s` nu \[i fac` propriile afaceri [i s` nu devin` liberi economic. Biz

FINAN}E

|n 2005, publicul a \n]eles c` trebuie comb`tut` corup]ia, dar eforturile nu au fost suficiente. {i m` refer la acel an pentru c` atunci România a urmat drumul corect. |n aceea[i perioad`, Ucraina, care evoluase mai bine decât România \n privin]a indicilor libert`]ii, a luat-o pe un drum gre[it [i a \nceput s` \ngr`deasc` tot mai mult libertatea economic`. Acum ne uit`m unde a ajuns Ucraina \n 2014 [i unde am ajuns noi. Cum explica]i evolu]ia României? România datoreaz` \n mare m`sur` progresul ei presiunii UE, NATO [i FMI. Am intrat \n NATO [i \n UE [i a trebuit s` facem multe lucruri pe care capitalismul nostru de cumetrie nu le-ar fi f`cut, dar a fost for]at. |n ultimii trei ani se vede clar c` s-a declan[at o lupt` \mpotriva corup]iei [i DNA este vârful de lance. Este foarte bine, dar trebuie s` \n]elegem [i c` libertatea economic` trebuie crescut`. Trebuie clarificate drepturile de proprietate. Altfel, degeaba este eficient` justi]ia \n lupta anticorup]ie, pentru c` lipsa libert`]ii economice alimenteaz` corup]ia. O alt` problem` este managementul companiilor de stat. A[a-numitul management privat nu func]ioneaz` pentru c`, dac` AGA este un minister [i interfereaz` cu managementul privat, nu mai avem management privat, ci unul exercitat de proprietari, care \n cazul companiilor de stat sunt ministerele, adic` politicul. Economia nu poate fi liber` pân` nu se taie total leg`tura dintre acest tip de finan]e furnizate prin diverse forme de rente [i politic. Abia atunci ai capitalism. Vor românii capitalism? |n]elegem ce \nseamn`? Nu. Din p`cate, românii au \n]eles c` dup` 1989 a fost capitalism. E[ecul politicienilor români a fost tocmai c` nu au reu[it s` instituie capitalismul, ci un capitalism de cumetrie – sintagma lui Ion Iliescu este foarte bun`. Un capitalism de Dâmbovi]a, bazat pe corup]ie [i pe libertatea redus` a propriet`]ii. Românii au ajuns s` identifice cu capitalismul toate e[ecurile cotidiene cu care se confrunt` din cauza acestei construc]ii avorton, care nu este capitalism. Asta a 46

Biz

f`cut ca \n România, \nainte s` se nasc` un capitalism adev`rat, s` se nasc` sentimentul \mpotriva lui. De aceea cred c` noi nu am terminat ceea ce am \nceput \n 1989, iar ceea ce s-a \ntâmplat \n Pia]a Universit`]ii este o \ncercare de a duce lucrurile la cap`t. {i acesta este sensul \n care trebuie s` mearg` – s` creasc` libertatea economiei, s` se reduc` masiv corup]ia [i odat` f`cute aceste lucruri se va institui ierarhia corect` \n ceea ce prive[te competen]ele. Acum, aceast` ierarhie este rupt`, este \ntoars` cu fundul \n sus. La ce v` referi]i mai exact? Oamenii nu investesc \n educa]ie pentru c` nu v`d o corela]ie corect` \ntre investi]iile \n educa]ie de ast`zi [i viitoarele lor venituri. {i atunci dispre]uiesc acest efort, \l consider` inutil [i \ntr-o

“Economia nu poate fi liber` pân` nu se taie total leg`tura dintre acest tip de finan]e furnizate prin diverse forme de rente [i politic. Abia atunci ai capitalism.” LUCIAN CROITORU anumit` m`sur` pe bun` dreptate. Cre[terea economic` a mers a[a \ncet pentru c` libertatea propriet`]ii [i corup]ia au r`mas la niveluri nedorite – corup]ia foarte mare [i libertatea propriet`]ii foarte mic`. S-a maximizat extragerea de rente rezultate din aceast` situa]ie. Rentele s-au maximizat [i au ap`rut a[a-zi[ii moguli [i nu doar \n pres`, \n toate industriile, sco]ând la iveal` târgul din 1989, când capitalul politic s-a transformat \n capital economic. Acest târg este vizibil \n special prin corup]ie. |n loc de maximizarea cre[terii economice au fost maximizate rentele. Asta se vede ast`zi. Sunt atât de vizibile corup]ia [i lipsa de libertate a propriet`]ii \ncât oamenii nu au mai suportat [i procesul s-a continuat \n strad` din nou. Este continuarea fireasc` a acelui lucru \nceput \n 1989 [i neterminat.

Cum ne preg`tim pentru zona euro? |n primul rând este un act democratic – dorim sau nu s` intr`m \n zona euro? Se pare c` da. Guvernul trebuie s` spun` când [i cum, pentru c` vorbe[te \n numele unui popor care a ales un parlament. Trebuie s` convergi structural cu zona euro [i reformele trebuie coordonate \n a[a fel \ncât s` elimine principala insuficien]` structural` – faptul c` avem un nivel \nalt de corup]ie [i libertate limitat` a propriet`]ii. Când vom avea rezolvat` aceast` problem`, competitivitatea României va cre[te. Avem exemplul Greciei, care a fost introdus` \n zona euro pe criterii politice, insuficient de competitiv`, [i dup` 2008 a dat faliment. Nu folosim acest termen, dar de facto este un faliment. Unii spun c` \n zona euro pia]a nu a fost \n stare s` for]eze Grecia s` convearg`. Este o idee gre[it` [i de sorginte neocomunist`. Pia]a [i-a f`cut datoria [i a dat-o afar`. N-am vrea s` intr`m \n zona euro [i s` fim rejecta]i pentru c` nu avem cu adev`rat o economie de pia]`. {i atunci trebuie f`cut \n a[a fel \ncât s` creasc` competitivitatea. E o gre[eal` c` s-au stabilit termene de adoptare a euro – s-a pus c`ru]a \naintea cailor. Faptul c` am fixat ]inte de aderare de mai multe ori la rând, ratându-le, a redus credibilitatea noastr` [i capacitatea de a face eforturi \n aceast` direc]ie. Faptul c` nu a existat o foaie de parcurs a fost pentru to]i economi[tii [i anali[tii dovada c` sunt doar vorbe. Ce considera]i c` ar trebui f`cut? Dup` p`rerea mea, cea mai bun` solu]ie ar fi s` cerem unui mare consultant un raport despre ce trebuie s` facem ca s` intr`m \n zona euro \ntr-un anumit an [i acesta va produce un blueprint, care poate fi discutat cu câ]iva oameni care au tr`it practic adoptarea euro \n alte ]`ri. Dar acest raport trebuie comandat [i asumat de guvern. Pe de alt` parte, când intri trebuie s` fii sigur c` zona euro este coerent` [i s-a f`cut ordine \n aria fiscal`. S-au f`cut eforturi \n aceast` direc]ie, dar dac` ne uit`m la deficite vedem c` Germania, Fran]a nu respect` ]intele din pactul de stabilitate [i cre[tere. Zona euro este o construc]ie pentru vreme frumoas`. Când nu e furtun`, merge. Biz

FINAN}E

ASIGURAREA DAUNELOR DE STAT {I POLITICE Când RCA devine nerentabil` pentru asigur`tori [i e scumpit` pentru tot felul de motive, adev`ratul vinovat este, de fapt, cel care administreaz` [i planific` re]eaua rutier`: statul. DE IONU} B~LAN

Biz

FOTO: VALI MIREA

ergând pe drumurile [erpuite ale ]`rii, care se ambi]ioneaz` s` nu rateze absolut nicio localitate, se observ` c` se mai produc [i accidente. Pe care politi[tii le “trateaz`” cam \n aceea[i manier`: “Accidentul s-a produs din cauza neadapt`rii vitezei de mers la starea carosabilului”. De[i nu-i clar cine-i, de fapt, de vin`: viteza ori carosabilul! Iar când ninge abundent [i se blocheaz` drumurile, autorit`]ile \[i ridic` mâinile c`tre cer. {i tot Dumnezeu e responsabil când se tope[te prim`vara ghea]a [i se inund` locuin]ele. |n fine, f`r` s` explice limpede c` de vin` nu e, de fapt, bunul Dumnezeu, ci statul, care provoac` risc sistemic, asigur`torii scumpesc an de an poli]ele. Din cauza managerului-stat, infrastructura fie e proast`, fie e construit` \n condi]ii de nesiguran]`, iar asigur`rile pe care le \ncheie oamenii \i feresc mai mult de proasta administrare decât de fenomene nea[teptate, ceea implic` \ns` un cost suplimentar, generat de riscul “politic”. Iar [oselele noastre sunt supraaglomerate cu ma[ini pu]ine! Statisticile relev` c` România se afl` pe locul 5 \n Europa dup` aglomera]ia din trafic, chiar dac` avem cel mai sc`zut num`r de automobile raportat la popula]ie. A[adar, RCA, când devine nerentabil` pentru asigur`tori [i e scumpit` pentru tot felul de motive, s` [ti]i c` adev`ratul vinovat e cel care administreaz` [i planific` re]eaua rutier`: statul. {i, pentru c` nu a fost conceput un sistem de drumuri care s` treac` prin centrele mari [i apoi s` se ramifice c`tre cele mici, ci s-au construit [osele care s`

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro \nfr`]easc` satele patriei, rezultatul e c`, atunci când ninge, ambulan]a nu mai ajunge la cei suferinzi. Iar \n aceste condi]ii cine risc` s`-i asigure pe cei care mor cu zile? Statul, care genereaz` risc sistemic, fire[te c` nu-[i asum` nicio vin`. Chiar dac` astfel nu-s afectate doar asigur`rile auto, de locuin]` sau de s`n`tate, ci [i cele de via]`. Ele “sufer`” [i fiindc` sunt subven]ionate medicamentele de la buget. Cu alte cuvinte, pentru c` avem nu doar cele mai ticsite drumuri din Europa, ci [i medicamente scumpe, oamenii se \mboln`vesc din cauza corup]iei [i a clientelismului, ceea

ce afecteaz` inclusiv asigur`rile de via]`, deoarece ei mor mai repede. Readucând \n discu]ie faptul c` asigur`torul nu poate zugr`vi anual o locuin]` care se inund`, mai bine \l str`mut` pe proprietar, e bine de reiterat c` asigur`rile acoper` o necesitate marginal` dac` statul ar fi corect gestionat. Dac` riscurile devin sistemice din cauza proastei administr`ri, acest lucru are impact asupra pre]ului asigur`rilor, care au fost create pentru cazuri excep]ionale, nu pentru vicii de sistem. Dac` ave]i cumva dubii \n leg`tur` cu ceea ce sus]in, poate c` ar fi bine s` vedem [i punctul de vedere al profesorului Walter Block, [eful catedrei de economie de la Loyola University – New Orleans. “Dac` ar exista un cult de tip Manson care ar ucide 790 de oameni pentru a s`rb`tori Memorial Day, 770 pentru a \ntâmpina ziua de 4 iulie, 915 pentru a comemora Ziua Muncii [i 960 de Ziua Recuno[tin]ei, cu siguran]` c` ziarul New York Times ar descrie elocvent carnajul, declan[ând cea mai ampl` urm`rire pe care a v`zut-o vreodat` aceast` na]iune.” |n realitate \ns`, continu` Block, guvernul este responsabil pentru asemenea masacre, prin mortalitatea cauzat` de drumurile ]`rii, fiindc`, la nivel local, regional, statal sau na]ional, guvernul este acela care construie[te, conduce, administreaz`, repar` [i planific` re]eaua rutier`. “Dar guvernul pare s` fi sc`pat de oprobriul general pentru c` cei mai mul]i oameni consider` responsabile pentru accidentele rutiere o serie de elemente care exclud managementul incorect al statului: [ofatul \n stare de ebrietate, viteza excesiv`, lipsa de precau]ie, defec]iunile mecanice etc.”, conchide Block. Biz

FINAN}E

REVOLU}IA FINANCIAR~ O companie vizat` de Facebook pentru achizi]ie a primit vara trecut` o rund` de investi]ii de 20 de milioane de euro pentru extinderea global`. Acum, promite democratizarea serviciilor de transferuri de bani [i \n Rom책nia. DE OVIDIU NEAGOE

C창nd [i cum a luat na[tere ideea din spatele Azimo? Lucrez \n domeniul transferului de bani de aproximativ zece ani. Am p`truns \n industrie prin lansarea unei mici afaceri, Small World Financial Services, un business tradi]ional de transfer de bani, la fel ca Western Union sau MoneyGram. Am observat c` to]i clien]ii no[tri utilizeaz` smartphone-uri, Skype [i re]ele sociale [i interac]ioneaz` \ntre ei \ntr-un mod total diferit. {i am avut revela]ia c` aceste tendin]e \nc` nu au atins pia]a transferurilor de bani, de[i schimb`rile erau vizibile, de pild` \n travel. Agen]iile de turism aproape c` au disp`rut, toat` lumea \[i organizeaz` acum vacan]ele online, pe cont propriu. {i m-am g창ndit c` este o tendin]`, este ceva care va veni peste noi, a[adar \n 2012 am lansat Azimo, cu misiunea de a construi o companie de transfer de bani mai bun`. Cred c` este [i o problem` de percep]ie c` imigran]ii nu au telefoane inteligente sau nu utilizeaz` social media. Este complet neadev`rat. Dac` e[ti departe de cas` [i ai nevoie s` fii conectat cu familia [i cu prietenii, aceste servicii de social media, de VoIP, smartphone-ul, toate devin parte integrant` din via]a ta. A[a a luat na[tere Azimo. Este un busi50

Biz

FOTO: VALI MIREA

u o zi \nainte de lansarea oficial` pe pia]a local`, am stat de vorb` cu Michael Kent, fondator [i CEO al Azimo, despre planurile pentru Rom창nia, dar [i despre impactul pe care \l au social media [i dezvoltarea tehnologiei asupra pie]ei transferurilor de bani.

FINAN}E

ness care a \mplinit recent trei ani, chiar pe 29 octombrie am s`rb`torit. Cum func]ioneaz` [i care sunt principalele avantaje ale serviciului? Avem aplica]ii pentru Android [i pentru iOS, dar este posibil [i de pe site. Marea majoritate a utilizatorilor \ns` intr` de pe mobil. Ne spui unde vrei s` trimi]i banii, ne oferi datele cardului sau ale contului bancar [i apoi, \n câteva minute, acei bani au ajuns la destina]ie. Ca avantaje, procesul este extrem de convenabil, po]i trimite bani la orice or` din zi [i din noapte, avem mereu deschis, spre deosebire de o sucursal` Western Union, de exemplu. Este mult mai precis`, pentru c` introduci pe cont propriu datele, nu sunt ad`ugate de altcineva, ceea ce \nseamn` c` [ansele s` apar` vreo problem` sunt mult mai mici. Dar faptul c` este cu mult mai ieftin este cel mai puternic avantaj. Pentru c` noi suntem digitali \n \ntregime [i avem o rela]ie direct` cu clien]ii tindem s` fim cu 75%, chiar [i cu 80% \n unele cazuri, mai ieftini decât concuren]a din offline. Ceea ce este minunat pentru clien]ii care trimit bani acas`. Un imigrant român \n ]`rile Uniunii Europene trimite acas` \n medie 1.000 – 2.000 de euro. Dac` po]i salva 75% din ace[ti bani care s-ar duce pe taxe, \nseamn` aproape 100 de euro,

“Pe viitor, ne-ar pl`cea ca transferul de bani s` fie la fel de facil precum expedierea unui mesaj prin WhatsApp. De ce ar fi diferit?” MICHAEL KENT, fondator [i CEO al Azimo poate chiar mai mult. Sunt bani buni. De ce a]i ales România pe harta extinderilor? Noi trimitem bani \n toate col]urile lumii. Deja transfer`m bani \n 196 de ]`ri. Sunt mai multe lucruri interesante despre România. |n primul rând, sunt foarte mul]i români \n Europa. Cred c` sunt undeva \ntre trei [i patru milioane de români \n Europa, care trimit \napoi

acas` pân` la 4 miliarde de dolari pe an, deci este o pia]` uria[`. Românii cu care am discutat noi ne-au spus c` nu sunt deloc mul]umi]i, c` transferul de bani este scump. Nu to]i românii au un cont bancar, mai ales cei \n vârst`, a[a c` ridicau bani lichizi. Am observat c` putem oferi ceva avantajos. Da, este o pia]` mare [i scump`, acestea sunt principalele motive. Ne-am dorit s` facem o diferen]`. Care sunt planurile pe termen scurt [i mediu ale Azimo \n România? Pe termen scurt, ne dorim ca platforma pe care am lansat-o pe 4 noiembrie s` poat` transfera bani lichizi \n conturi \n câteva minute [i ne dorim s` \ncuraj`m cât mai mul]i români din Italia, Spania, Fran]a, Germania sau Marea Britanie s` \ncerce Azimo. Vrem s` le oferim o experien]` cât mai bun`, ca s` ne recomande mai departe prietenilor lor. Pe termen mai lung ne uit`m la alte modalit`]i de a transfera bani \n România. Ne dorim s` putem s` oferim clien]ilor exact ce \[i doresc: \n limba lor, la un pre] foarte bun, ceea ce \n final \nseamn` c` vom putea s` cre[tem [i s` lu`m cot` de pia]` de la al]i juc`tori tradi]ionali, care au de]inut un oarecare monopol pe pia]`. Pe termen lung, de[i este mai greu s` faci estim`ri cu un business nou, ne-ar pl`cea ca transferul de bani s` fie la fel de facil precum expedierea unui mesaj prin WhatsApp. De ce ar fi diferit? Ne-am dori s` facem din transferul de bani ceva extrem de u[or [i extrem de transparent pentru clien]i. Care sunt principalele tendin]e din pia]a transferului de bani? Cred c` cea mai mare tendin]` este digitalizarea. Faptul c` solu]iile sunt digitalizate [i acesta este viitorul. Unii oameni vor trimite \ntotdeauna bani lichizi, pentru c` a[a primesc salariul, dar marea majoritate va transfera digital. Cele mai importante tendin]e sunt cre[terea popularit`]ii social media [i a num`rului de utilizatori de smartphone. Cred c` una dintre cele mai interesante situa]ii cu care ne vom confrunta este c` o companie ca Facebook, Google sau un alt gigant din tehnologie va decide s` intre \n

pia]a transferului de bani. Cred c` mai este interesant s` urm`rim acum PayPal independent, care s-a listat la burs` \n urm` cu câteva luni, s` vedem ce va decide s` fac` cu tranzac]iile directe \ntre persoane. Cred c` toate aceste mi[c`ri sunt superinteresante. Ce impact asupra pie]ei transferurilor de bani ar avea p`trunderea Facebook, de pild`, \n joc? Este interesant c` ei deja se ocup` cu pl`]ile domestice, adic` po]i trimite bani prin Facebook Messenger \n interiorul SUA. Ca s` fiu sincer, un r`spuns clasic de antreprenor, cred c` dac` Facebook p`trunde pe aceast` pia]` va cre[te interesul pentru ea [i implicit pentru ce face Azimo. Foarte multe companii [i-au dorit s` fac` o parte dintre lucrurile pe care Facebook a reu[it s` le duc` la cap`t, a[adar cred c` vor ap`rea oportunit`]i interesante pentru to]i cei de pe pia]`. Cum va p`trunde Facebook pe aceast` pia]`, dac` va intra pe aceast` pia]`, nu [tiu. Ar putea s` construiasc` ceva propriu, ar putea fi printr-o achizi]ie sau printr-un parteneriat cu un juc`tor existent pe pia]`, ca noi sau ca Western Union. Nimeni nu [tie. {i un lucru este cert despre Facebook: a[teapt`-te la ceva la care nu te-ai gândit pân` acum. Ce impact vor avea social media [i tehnologia asupra acestei pie]e? Nu cred c` vor mai exista companii fizice pe pia]a transferurilor de bani. Sau dac` vor fi, num`rul acestora va fi similar cu cel al agen]iilor de turism. Nu unul mare. |n trecut era o sucursal` la fiecare col] de strad`, acum au r`mas foarte pu]ine. Acesta este principalul impact. Vedem ce a f`cut Uber pe pia]a de taximetrie din toat` lumea. M` a[tept s` se \ntâmple acela[i lucru [i \n aceast` industrie, care este radical transformat` de social media. Cred c` pe partea de social media este [i mai interesant pentru c` adesea cu persoana c`reia \i trimi]i bani deja e[ti conectat prin re]elele sociale, Facebook, WhatsApp. Deja exist` aceast` conexiune [i dac` o putem transforma \ntr-o conexiune de transfer de bani, este un tool extrem de puternic. Biz Biz

STRATEGIE

Esen]a lucrurilor care conteaz` Din septembrie anul acesta, Orange a venit cu o nou` promisiune de brand [i o nou` identitate vizual`, la pachet cu un nou portofoliu de abonamente [i servicii. Despre toate aceste nout`]i [i impactul a[teptat \n pia]` am discutat cu Jean-François Fallacher, Chief Executive Officer al Orange Romånia. DE LOREDANA S~NDULESCU

oua pozi]ionare a fost dezvoltat` \n jurul a nou` teme: Familie, Acas`, |n mi[care, Distrac]ie, Beneficii, Stare de bine, Tarif, Tehnologie, Afaceri, iar noua promisiune este exprimat` printr-o nou` semn`tur` a brandului – “It’s all about what matters to you”. Gama de abonamente de voce [i internet a fost simplificat`, iar vechile abonamente Cangur, Panter` [i Colibri au fost \nlocuite cu un nou portofoliu. Care este esen]a strategiei Essentials 2020 [i, \n acest context, de ce a fost nevoie de un nou portofoliu de servicii [i abonamente? Strategia Essentials 2020 este construit` \n jurul clientului [i dorin]ei de a-l conecta pe acesta cu ceea ce este cu adev`rat important pentru el [i de a-i oferi o experien]` de neegalat. Contextul favorabil schimb`rii a stat, pe de-o parte, \n succesul smartphone-urilor ce a dus la cre[terea folosirii internetului. Clien]ii sunt \ncânta]i s`-[i petreac` timpul cu jocuri online, videoclipuri, post`ri pe re]elele sociale [i cump`r`turi online. Pe de cealalt` parte, infrastructura de re]ea sus]inut` de investi]iile constante este potrivit` s` sus]in` aceast` explozie a traficului de date \n cre[tere. Prin acest nou portofoliu \ncerc`m s` \mbin`m \ntr-un mod cât mai armonios ceea ce \[i doresc clien]ii: conectivitate f`r` cusur, r`spunsuri personalizate [i plusvaloare pentru banii pe care-i pl`tesc. Acest lucru face misiunea noastr` – de a fi „mereu prezen]i pentru a conecta ce este esen]ial \n via]a clien]ilor” – atât de semnificativ`.

Biz

De ce a fost nevoie de un nou portofoliu? Era nevoie de o evolu]ie a serviciilor [i produselor, de oferte simplificate cu mai multe beneficii care s` r`spund` nevoilor clien]ilor no[tri. Prin ce difer` acestea de vechiul portofoliu? Am discutat cu clien]ii, am aflat ce este important pentru ei, iar r`spunsul nostru a luat forma noului portofoliu ce este construit pentru a satisface nevoia acestora de conectare. Este important de men]ionat faptul c` prin toate abonamentele incluse \n noul portofoliu oferim mai multe resurse. Un alt element de noutate este posibilitatea de a personaliza pachetul de servicii \n func]ie de ceea ce este esen]ial pentru clien]i. Putem vorbi despre pachete de voce, de date, de mix de date [i voce [i nu numai. Astfel, acum este mult mai u[or pentru clien]i s` \[i aleag` abonamentul potrivit, ofertele fiind \mp`r]ite pe categorii clare: Orange Me pentru voce, Orange Net pentru date mobile, Orange Share prin care sunt unite abonamentele Orange Me [i Orange Net, la care se adaug` [i alte beneficii suplimentare [i trafic de internet ce poate fi folosit \n comun pe telefon [i tablet`. Prin abonamentul Orange Family, adresat familiilor, clien]ii \[i pot configura propriile oferte pentru a comunica \n felul lor, cu [i mai multe beneficii pentru internet [i Orange TV. Orange Family este creat prin combinarea a dou` abonamente de voce [i a unui alt serviciu, spre exemplu date, bonusul fiind minute na]ionale nelimitate sau 1 GB, precum [i dublarea datelor mobile achizi]ionate. Companiile mici au un abonament dedicat, Orange Pro, \ns` pot s` achizi]ioneze [i Orange Family sau Orange Share. Ce a[tept`ri ave]i de la programul de loializare a clien]ilor care implic` [i ac]iunile acestora din mediul digital? Asemenea portofoliului, optimizarea programului de loializare s-a realizat dup` o analiz` a ceea ce \[i doresc

clien]ii. Astfel, am aflat c` oamenii vor mai multe puncte de loialitate [i c` minutele suplimentare oferite de ziua de na[tere nu \i ajut` pentru c` de regul` ei sunt cei suna]i pentru a primi ur`ri. Am introdus, a[adar, un nou program de loializare bazat pe trei piloni. |n primul rând, clien]ii primesc puncte Orange Thank You pentru fiecare ac]iune digital`, cum ar fi plata facturii online. |n al doilea rând, am introdus un element emo]ional, prin care clien]ii \[i pot alege beneficiile potrivite nevoilor lor, drept cadou de ziua de na[tere. Nu \n ultimul rând, am \nlocuit beneficiile care nu sunt relevante pentru clien]i. La cât se ridic` investi]iile Orange \n România \n ultimii doi ani direc]ionate c`tre dezvoltarea performan]elor serviciilor 4G [i extinderii acoperirii re]elei? Orange continu` investi]ia \n re]ea, \n direc]ia dezvolt`rii performan]ei [i calit`]ii serviciilor 4G, a extinderii acoperirii din exteriorul [i interiorul cl`dirilor, a unei mai bune experien]e pentru apeluri [i internet [i a unui consum redus de energie electric`. Complexitatea lucr`rilor realizate \n ultimii doi ani a fost echivalent` cu cea din cei cinci ani anteriori [i a inclus programe de modernizare a echipamentelor \n zonele urbane, precum [i de densificare [i optimizare a re]elei \n toate jude]ele ]`rii. Pân` \n prezent, clien]ii din 32 de jude]e ale ]`rii [i Bucure[ti se pot bucura de o acoperire [i o experien]` a serviciilor \mbun`t`]ite. |n capital`, Orange are acum o re]ea mai dens` cu 50% pentru o acoperire 2G, 3G [i 4G superioar` [i viteze de transfer mai mari. Acoperirea 4G \n interiorul cl`dirilor a crescut cu 20%. Re]eaua Orange 4G din România acoper` 71% din popula]ie la nivel na]ional. Ce estim`ri ave]i \n acest sens pentru urm`torii cinci ani? |n 2016 vom continua investi]iile \n extinderea [i \mbun`t`]irea acoperirii 4G [i nu numai. Avem planificate in-

vesiti]ii inclusiv \n re]eaua 3G. De asemenea, monitoriz`m atent dinamica telefoanelor 4G la nivelul re]elei [i pe baza acestor informa]ii decidem unde dezvolt`m acoperirea. Dinamica pie]ei de telecom reprezint` o provocare \n a da cifre exacte pe o perioad` de timp mare. Dac` ne uit`m la gradul de adop]ie a serviciului 4G, credem c` va cre[te consumul de date. |n România este \nc` loc pentru extinderea re]elei 4G, dar [i pentru cre[terea calit`]ii acesteia \n urm`torii ani. De altfel, serviciul 4G permite dezvoltarea unor altor tehnologii, precum Voice over WiFi, care vor satisface nevoia de conectare a oamenilor. Sunt \nc` oportunit`]i [i noi aplica]ii de explorat \n ceea ce prive[te serviciul 4G. Indiferent de modul \n care vor evolua lucrurile, experien]a clientului trebuie s` fie constant` [i pozitiv`. Ce rezultate ne pute]i \mp`rt`[i de la lansare pân` \n prezent \n privin]a serviciului de apel 4G? Odat` cu noul portofoliu introdus pe 14 septembrie, Orange a lansat \n premier` \n România serviciul apel 4G, disponibil \n prezent pe Samsung Galaxy S6 [i Samsung Galaxy S6 Edge. Se observ` o evolu]ie foarte bun` a adop]iei acestui serviciu, ceea ce este \n acord cu apeten]a românilor pentru inova]ie. Dup` prima s`pt`mân` de la lansare, apelurile 4G s-au dublat pe media zilnic` a num`rului de apeluri. Ave]i \n plan extinderea acestui tip de parteneriat [i cu al]i produc`tori de telefoane \n afar` de Samsung? Da, avem \n vedere lansarea acestui serviciu cu to]i produc`torii de smartphone-uri 4G. Când va fi disponibil pentru clien]ii din România serviciul de apel prin re]elele Wi-Fi? |n acest moment, suntem \n procesul de ob]inere a valid`rilor din partea autorit`]ilor pentru lansarea comercial`. Biz Biz

STRATEGIE

Mai mult decåt bani Pia]a romåneasc` de transferuri de bani este una dintre cele mai dinamice [i active din Europa, iar MoneyGram a deschis un sediu regional \n Bucure[ti [i are planuri mari pentru pia]a local` [i regional`. DE OANA VOINEA

omånia a \nregistrat \n ultimii ani o cre[tere semnificativ` a transferurilor de bani, ca urmare a cre[terii comunit`]ii din diaspora, cifrele oficiale furnizate de Banca Mondial` estimând c` num`rul românilor din str`in`tate a ajuns la 3,4 milioane de persoane. Anul trecut, ace[tia au trimis \n ]ar` aproape 3,5 miliarde de dolari, pia]a româneasc` clasându-se pe locul al cincilea \n Europa Central` [i de Est. Cu alte cuvinte, dincolo de poten]ialul local, România este interesant` \n context regional. Furnizorul global de servicii de transfer de bani MoneyGram este prezent \n România din 1997, iar businessul a evoluat \n ultimii ani, anul trecut \nregistrând cre[teri de dou` cifre. Dac` \n 2011 MoneyGram avea aproximativ 2.000 de puncte de lucru la nivel na]ional, \n prezent compania a dep`[it num`rul de 3.500 de loca]ii partenere [i [i-a \nt`rit pozi]ia \n România [i \n ]`rile din Europa de Sud-Est prin deschiderea sediului din Capital`. Cel care conduce biroul din Bucure[ti este Radu Pojoga, din România coordonându-se activitatea MoneyGram pentru ]`rile din Europa de Sud-Est – Bulgaria, Croa]ia, Slovenia, Serbia, Bosnia [i Her]egovina. “|n urm` cu [apte ani, când am \nceput s` lucrez pentru MoneyGram România [i Bulgaria, acest birou era pe lista aspira]iilor mele. {tiam c` nu vom putea ajunge aici a[a curând, dar, cu ajutorul extinderii re]elei noastre de parteneri, fiecare an care trecea reprezenta un pas mai aproape”, declara Radu Pojoga, Country Manager România [i Bulgaria la MoneyGram.

Biz

Pe m`sur` ce pia]a româneasc` continu` s` se extind` [i s` creasc`, noul birou MoneyGram \[i va adapta serviciile, atât la nivel local, cât [i regional. Compania se concentreaz` pe a face ca transferurile de bani s` devin` opera]iuni mai simple pentru client, prin introducerea unor metode inovatoare de a trimite [i primi bani, prin numerar la bancomate, prin transferul banilor \n cont [i prin transferul banilor pe portofele mobile. “Compania are \n plan diversificarea serviciilor oferite clien]ilor prin introducerea de noi canale de trimitere [i primire a banilor: cash to ATM (trimi]i cash [i \i ridici de la ATM) [i cash to account (trimi]i cash direct \n cont), cash to mobile (trimi]i cash [i \i prime[ti \n portofelul electronic de pe mobil)”, spune Radu Pojoga. Totodat`, România este singura ]ar` din Europa de Sud-Est care ofer` clien]ilor s`i o unealt` de localizare, MoneyGram Locator – prin care ace[tia pot afla \n orice moment ce loca]ii ale partenerilor sunt disponibile \n vecin`tatea lor, precum [i orarul de func]ionare.

“Compania are \n plan diversificarea serviciilor oferite clien]ilor prin introducerea de noi canale de trimitere [i primire a banilor: la ATM, \n cont sau \n portofelul electronic de pe mobil.” RADU POJOGA, directorul regional MoneyGram pentru Europa de Sud-Est

Mai mult decåt bani. Odat` cu deschiderea biroului din capital`, MoneyGram are [i un nou director de marketing – Nicoleta Vi[an, fost director de marketing [i comunicare al Air France KLM România. Nicoleta Vi[an, care a lucrat mai bine de 7 ani pentru grupul aerian francezoolandez, va gestiona strategia de marketing [i comunicarea MoneyGram pentru România [i ]`rile din sud estul Europei. |n ultimii ani, a coordonat activitatea de marketing [i comunicare online [i offline, PR [i social media.

STRATEGIE

Pasul c`tre industria financiar` a fost f`cut prin lansarea unui produs bancar – cardul de credit BT Flying Blue, card adresat c`l`torilor frecven]i, membri ai programului de fidelitate Flying Blue. Un nou domeniu [i provoc`ri noi, spune Nioleta Vi[an. “Dac` \n 2005 marea mea provocare era s` conving românii c` este mai simplu, mai ieftin [i mai rapid s` \]i rezervi [i s` pl`te[ti un bilet de avion online \ntrucât cardul nu era un instrument de plat` foarte folosit \n România, \n 2015 provocarea mea r`mâne aceea[i, doar c` se mut` \n alt sector – va trebui s` dezvolt`m campanii de educare financiar`, iar MoneyGram s` \i ajute pe români s` fac` transferuri de bani rapide, \n era tehnologiei, \n condi]iile \n care 40% dintre români nu au conturi bancare”, a declarat reprezentanta MoneyGram. Potrivit statisticilor B`ncii Mondiale, \n 2014 românii primeau transferuri de bani \n principal din Italia (1 miliard de dolari), Spania

(792 milioane de dolari) [i Germania (451 milioane de dolari). Principalele ]`ri care primesc bani din România sunt Spania (127 milioane de dolari), Moldova (109 milioane de dolari) [i Italia (71 milioane de dolari). Dar dincolo de de bani este grija celor care muncesc \n str`in`tate pentru familia r`mas` acas`,

NICOLETA VI{AN, Senior Marketing Manager Romånia [i Bulgaria, MoneyGram International

iar noua strategie de comunicare a MoneyGram \n România \[i propune s` pun` accent tocmai pe aceste sentimente. “Cu MoneyGram nu trimi]i doar bani, trimi]i \n acela[i timp dragoste, grij` [i afec]iune familiilor r`mase acas`. |mi doresc ca aceste sentimente s` sus]in` strategia de comunicare a MoneyGram \n perioada urm`toare”, spune Nicoleta Vi[an completând c` românii pleca]i \n lume folosesc mijloacele de comunicare online [i social media pentru a comunica cu cei de acas`, astfel c` MoneyGram vrea s` fie prezent pe canalele de comunicare din spa]iul digital. “|mi doresc ca MoneyGram, \mpreun` cu partenerii no[tri – BCR, UniCredit Bank, AlphaBank, Smith & Smith, Speed Transfer, Orange, Carrefour – s` fie prezen]i [i pe canalele de comunicare social media, s` devenim mai deschi[i c`tre clien]i [i problemele lor [i s` fim partenerul lor preferat pentru transferul de bani”, a completat Nicoleta Vi[an. Biz

Brooks Brothers a lansat de curånd noua colec]ie prêtà-porter pentru prim`vara anului 2016. Piesele poart` semn`tura designerului Zac Posen, care s-a inspirat din pasiunea sa pentru c`l`torii. |n calitate de director de crea]ie pentru colec]iile de femei, celebrul designer Zac Posen a realizat prima colec]ie pentru Brooks Brothers. Designerul a realizat noua colec]ie sub motto-ul “O destina]ie nu este niciodat` un loc, ci o nou` manier` de a vedea lucrurile”. Colec]ia Brooks Brothers pentru prim`vara anului viitor reprezint` o c`l`torie din New England pån` pe Coasta de Est, la Hamptons [i de acolo mai departe. Indiferent dac` sursa de inspira]ie a designerului au fost turi[tii din Nantucket \mbr`ca]i cu c`m`[i elegante [i p`l`rii cu bor \ngust sau reziden]ii din Manhattan, colec]ia creeaz` o garderob` modern`, sofisticat`, cu o infuzie de tinere]e [i elegan]`. Pe lång` acestea, doamnele vor putea completa ]inutele [i cu accesorii. Gen]ile din noua colec]ie sunt prezentate \ntr-o varietate de stiluri, de la plicuri [i gen]i de um`r la gen]i mari [i practice. Mai mult, e[arfele oferite sunt disponibile \ntr-o gam` larg` de imprimeuri, iar \nc`l]`mintea include sandale cu toc cu diverse forme [i \n`l]imi. “Pentru prima colec]ie realizat` \mpreun` cu Brooks Brothers am pornit de la ADN-ul brandului, pe care l-am introdus \n propria mea estetic`, jucåndu-m` cu propor]iile, cus`turile [i construc]iile feminine”, spune Zac Posen. Biz

ADVERTORIAL

C`l`torului \i st` bine cu elegan]a

STRATEGIE

Expansiune hotelier` cu ambi]ii mari Cel mai mare lan] hotelier din Polonia [i Europa Central`, Orbis Hotel Group, \[i extinde re]eaua \n Europa de Est, prin deschiderea a patru noi hoteluri \n Romånia. Dou` dintre acestea, un ibis Styles [i un hotel Mercure, vor fi inaugurate \n 2017 \n Arad, respectiv \n Bra[ov. DE LOREDANA S~NDULESCU

elor dou` hoteluri pe care grupul polonez a anun]at c` le va inaugura peste doi ani \n Romånia li se vor ad`uga alte dou` unit`]i, dup` cum ne-a declarat Gilles Clavie, pre[edinte [i CEO al Orbis Hotel Group. Grupul polonez Orbis, cel mai mare lan] de hoteluri din Polonia [i Europa Central`, cu peste 100 de hoteluri, a preluat la \nceputul acestui an 38 de hoteluri ale grupului Accor din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia [i Romånia, opera]ionale sub brandurile Sofitel, Pullman, M Gallery, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles [i ibis Budget, \ntr-o tranzac]ie \n valoare de 142 de milioane de euro la nivel interna]ional. Contractul vizeaz` \n total preluarea a 46 de hoteluri, dintre care 38 opera]ionale [i 8 proiecte \n curs de dezvoltare. Trei dintre noile proiecte vor fi gestionate de c`tre grup, iar cinci vor fi francizate. 76% dintre aceste hoteluri sunt situate \n capitale. Care sunt planurile grupului Orbis de extindere \n România? Urmeaz` s` deschidem patru noi hoteluri \n Romånia, dintre care unul la Arad [i unul la Bra[ov. |n Arad vom deschide \n 2017 un ibis Styles, primul din Romånia operat sub acest brand. Va fi un hotel de trei stele construit de la zero, cu 72 de camere, restaurant, un bar \n lobby, o sal` de [edin]e [i o sal`

Biz

multifunc]ional` pentru conferin]e [i evenimente. Hotelul va fi situat pe unul dintre cele mai importante bulevarde din Arad, Aurel Vlaicu, la 800 de metri de autostrada A1, la 8 minute de mers cu ma[ina de Aeroportul Interna]ional Arad [i la 40 de minute de Aeroportul Interna]ional Timi[oara. Pe viitor, vom deschide [i alte hoteluri ibis Styles, deoarece este un brand pe care dorim s`-l promov`m \n Romånia. ibis Styles Arad este de]inut de FAB industry, companie parte a grupului Mr. FAB. Care sunt motivele pentru care a]i ales ora[ul Arad? Romånia este una dintre pie]ele cheie \n care dorim s` ne dezvolt`m, datorit` poten]ialului pe care \l are, cu o popula]ie de 20 de milioane de locuitori [i mai multe ora[e dezvoltate, pe lâng` Bucure[ti: Cluj-Napoca, Timi[oara, Constan]a, Oradea, Arad, Ia[i, TårguMure[. Toate acestea fac parte din planul nostru de dezvoltare, primul \n care am semnat a fost Arad, dar vor urma [i altele \n viitor. Mercure Bra[ov Hotel & Spa este al doilea hotel Mercure din România [i primul din afara Bucure[tiului. Care sunt coordonatele sale tehnice? Deschiderea acestui hotel Mercure este programat` pentru trimestrul al patrulea din 2017, dup` finalizarea

construc]iei noi, ce va avea 120 de camere. Noul hotel va dispune de un restaurant cu teras`, dou` baruri, patru s`li de conferin]` [i un centru de afaceri. Pentru divertisment [i relaxare, noul Mercure va oferi oaspe]ilor s`i o zon` de wellness (saun`, hammam etc.), spa, centru de fitness [i piscin`. Viitoarea deschidere este rezultatul unui parteneriat de tip franciz`, \ncheiat cu Barbati Invest Real Estate.

“Ne dorim s` prelu`m o pozi]ie de lider, ceea ce \nseamn` c` va fi nevoie s` avem o re]ea puternic` \n toat` ]ara, cu mai multe branduri din toate categoriile, de la low-cost la mid scale [i poate [i un upper scale.” GILLES CLAVIE, PRE{EDINTE {I CEO AL ORBIS HOTEL GROUP

Câte hoteluri de]ine]i \n prezent \n România? |n Romånia avem acum 7 hoteluri: 4 hoteluri ibis cu contract de management, Novotel (propriul hotel), Mercure [i Pullman, ambele cu contract de management. Ne dorim s` prelu`m o pozi]ie de lider, ceea ce

STRATEGIE

\nseamn` c` va fi nevoie s` avem o re]ea puternic` \n toat` ]ara, cu mai multe branduri din toate categoriile, de la low-cost la mid scale [i poate [i un upper scale. Ne vom concentra \n primul rånd pe ibis Style [i Mercure, dar vrem s` promov`m [i ibis Budget – credem c` acest brand este unul de viitor. Ne vom axa preponderent pe contracte de management [i franciz`, dar analiz`m [i posibilitatea de a dezvolta propriile hoteluri, \n special \n Bucure[ti. La nivel de grup, suntem singurul licen]iator pentru toate brandurile Accor \n 16 ]`ri: Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria, Croa]ia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia [i Slovenia. |n nou` ]`ri avem deja hoteluri, mai avem 7 ]`ri unde am putea s` ne extindem re]eaua. Care este bilan]ul primului an al hotelului Mercure din Bucure[ti? Nu pot face publice rezultatele, deoarece avem un contract de management, dar pot s` spun c` pentru primul an a dep`[it atât a[tept`rile noastre, cåt [i pe cele ale proprietarului. De asemenea, lansarea hotelului a fost premiat` ca fiind una dintre cele mai bune, iar recenziile primite de la clien]i pe Trip Advisor sunt foarte bune. Ce planuri de viitor ave]i? Avem un plan de business ambi]ios, trebuie s` continu`m [i s` ne \mbun`t`]im calitatea serviciilor, vrem s` fim un reper pe pia]a ospitalit`]ii. Inten]ion`m s` dezvolt`m brandul Mercure [i \n restul ]`rii, cu cåt vom fi mai vizibili ca re]ea, cu atåt mai puternici vom fi. Nu vrem \ns` s` punem presiune pe cantitate, vrem calitate [i ne dorim s` devenim lideri pe pia]a din Romånia \n urm`torii doi-trei ani. Pia]a din Romånia este \nc` dominat` de lan]uri locale [i are mare poten]ial de dezvoltare pentru hoteluri sub branduri interna]ionale. Biz

STRATEGIE

Manifest pentru evenimente de valoare Edi]ia din acest an a Zilelor Biz a fost un manifest pentru prezent`ri de valoare care s` eviden]ieze profesioni[tii anului.

imp de cinci zile, conferin]a a reunit lideri [i nume mari din businessul românesc, dar [i speakeri interna]ionali, care au prezentat noul mod \n care se fac afacerile, cu focus pe valoare [i implementare. Invita]ii au vorbit \n egal` m`sur` despre e[ec [i succes, despre munca asidu` din spatele unui proiect reu[it [i despre rolul fundamental pe care \l au ideile \n business, dar [i despre procesul de decizie [i implementare. Mai mult, au oferit solu]ii provoc`rilor din contextul actual, marcat de evolu]iile tehnologice. O mare reu[it` a acestei edi]ii a fost audien]a conferin]ei, care a reunit profesioni[tii din pia]`, a impus \n fiecare zi un ritm puternic prezent`rilor [i a solicitat vorbitorii cu \ntreb`ri [i comentarii pline de substan]`. Marta U[urelu a salutat valoarea prezent`rilor [i a men]ionat c` “echipa Biz a adus pe scen` oameni [i companii care au \n]eles c` cel mai bun «company profile» este reprezentat de activitatea [i reu[itele echipei [i m-am bucurat s` v`d c` \n acest spirit s-au prezentat proiecte, afaceri [i idei care au atras multe aplauze [i aprecieri pozitive. Exist` speran]`!

Acesta este mesajul clar pe care evenimentul l-a transmis, iar invita]ii no[tri vor fi mult` vreme, de acum \nainte, \n aten]ia lumii de business. Convins` c` i-am ales pe cei mai buni dintre cei buni, vreau s` mul]umesc fiec`ruia \n parte pentru prezen]`, a[a cum vreau s` le mul]umesc [i celor din audien]` care au venit cu trenul, cu ma[ina sau avionul, din \ntreaga ]ar`, pentru a fi al`turi de noi, dar [i celor care [i-au luat concediu [i au fost prezen]i \n fiecare zi la Zilele Biz”. Cu siguran]` aceast` a 14-a edi]ie a conferin]ei nu se putea bucura de succesul \nregistrat f`r` sprijinul partenerilor. S` ai curajul s` spui lucrurilor pe nume, s` ie[i din zona de confort [i s` renun]i la limbajul corporatist, dar mai ales s` te impui ca un creator de con]inut este o mare calitate care s-a eviden]iat \n acest an din partea partenerilor. Mul]umim pentru o edi]ie f`r` egal UniCredit Bank, Vodafone, FAN Courier, Telekom, Alpha Bank, McCann Bucharest, HTC, Philip Morris Trading, Sameday Courier, Kyocera, Immofinanz, Genpact, Canon, BRD, Rompetrol, BCR, Orange, Avon, Staropramen, GMP Group [i Tassimo. Biz

Radu Georgescu, GECAD

Daniel Bobu, Vodafone Romånia 58

Biz

Fotografii: VALI MIREA

STRATEGIE

Marta U[urelu, Biz; Andrei Botescu, Atelierele Pegas

Felix P`tr`[canu, FAN Courier Biz

STRATEGIE

Viorel Sp\nu, Robofun

Felix T`t`ru, GMP Group

Adrian Bizgan, MB Telecom

Anca Nu]`, UniCredit Bank

Bogdan Com`nescu, Accelera

Iulian P`durariu, MARKS

Andrei Piti[, Vector Watch

Biz

STRATEGIE

Marta U[urelu, Biz; Drago[ Petrescu, City Grill

Diana Ceau[u, C`t`lin Dobre, Harjoth Singh, Anca Nu]`, Claudiu Påndaru

Nicolai Tand, La Cantine de Nicolai

Andrei Cepoi, Telekom Romånia

Mihai Ghyka, Dalprincipe Consulting

Radu T`nase, Calif

Diana Ceau[u, McCann Bucharest

M`d`lina Uceanu, Career Advisor

Victor Cotrutz, Greentek

Daniel Boaje, McDonald’s Romånia

Marius Per[inaru, Xerox Ungaria Biz

STRATEGIE

Iulian Anghelu]`, Free Miori]a

Radu Ionescu, Docentris

Gabriel Mure[anu, Awareness Power Consulting

Alina Kasprovski, Funda]ia Comunitar` Bucure[ti; Gabriel Solomon, Galantom; Flavia Popa, BRD Groupe Société Générale; Angela Gale]a, Funda]ia Vodafone

Radu Atanasiu, Maastricht School of Management Romånia 62

Biz

Daniela Marzavan, HTW Berlin [i ELISAVA Barcelona

Claudiu Butacu, Asocia]ia Solar Decatlon Bucure[ti

Claudiu Dobri]`, FCB Bucharest

Octavian B`descu, Sameday Courier

Mario DeMezzo, Habitat for Humanity

Adrian Chereji, Untold Festival

STRATEGIE

Mihai Bogdan, Aneta Bogdan, Cristian “Kit” Paul – Brandient

Mihai Gongu, GMP Advertising; Bogdan Ni]u, Web Styler; Ioana M`noiu, GMP PR

Sorin Oni[or, fotograf

Denisa Mihai, Avon Cosmetics

Stjepan Udovicic, Orange Romånia

Virginia O]el, Garanti Bank; Oana Bulexa, MSLGroup The Practice; Tudor Galo[, Microsoft; Mirela Nem]anu, L’Oréal; Alexandru P`iu[, Image PR; Monica Botez, Golin Biz

STRATEGIE

Performan]` \n echip` |n cei trei ani de cånd conduce opera]ional GMP Advertising, Andreea Nemens [i-a dorit s` construiasc` o echip` care s` nu fie “a lui Messi”, ci “echipa Barcelonei”. Rezultatele din ultima perioad` confirm` c` planul i-a reu[it. DE LOREDANA S~NDULESCU

nul acesta, GMP Advertising a reu[it performan]a de a fi singura agen]ie din istoria Golden Drum recompensat` de dou` ori cu titlul de Agen]ia Independent` a Anului. La cea de-a 22-a edi]ie a festivalului din aceast` toamn` a cå[tigat premiul “Tartini”, fiind recompensat` la categoria PR pentru campania “Cu to]ii gre[im. Noi [i pl`tim”, realizat` pentru Domo SRL / Westwood, [i la categoria Radio pentru spoturile “Licita]ia: Aten]ia lui George” [i “Licita]ia: Aten]ia Anei”, create pentru Volkswagen. Pe shortlist s-au aflat campaniile “Cu to]ii gre[im. Noi [i pl`tim”, la categoria Integrated, “Let's Launch It Together” pentru Telekom, la categoria Events, [i “Veteranii Depresiei”, derulat` \n parteneriat cu TVR la categoria Film cu spotul “The Depression Makeup Artist”. Pentru a doua oar` agen]ia independent` a anului la Golden Drum. Ce \nseamn` aceast` recunoa[tere pentru voi [i pentru industria româneasc`? Pentru noi \nseamn` atingerea celui mai important obiectiv al nostru. Ne-am propus s` fim cea mai premiat` agen]ie independent` din Noua Europ` [i am reu[it de dou` ori \n ultimii trei ani. Suntem [i singura agen]ie independent` din istoria Golden Drum care a primit acest premiu de dou` ori. Pentru mine, \nseamn` victoria echipei cu care am lucrat \ndeaproape \n ultimii trei ani. Mi-am dorit mult s` creez o echip` echilibrat`, care s` nu fie echipa lui Messi, ci a Barcelonei, \n care conteaz` fiecare om, strategia de joc, tehnica, mobilizarea, energia, \ncrederea [i ce aduce fiecare valoros \n teren. Sunt recunosc`toare fiec`rui om din aceast` 64

Biz

echip`. Pentru industrie are o semnifica]ie cu atåt mai mare cu cåt \n acea sear` creativitatea romåneasc` a fost de multe ori aplaudat` [i a adus acas` multe titluri importante pe lång` cel ob]inut de GMP. Este meritul McCann Romånia, care este Agen]ia Anului, [i al tuturor celorlalte agen]ii care au urcat pe scen`. Asta ar trebui s` ne dea \ncredere nou`, ca industrie, s` ne determine s` provoc`m norma \n fiecare campanie pe care o facem pentru fiecare client. Creativitatea are un impact major \n brand [i \n business. Cum a fost edi]ia de anul acesta a Golden Drum din punct de vedere competi]ional? Num`rul de \nscrieri a fost mai mare ca oricånd pentru toate ]`rile participante, mai pu]in Rusia. Nivelul juriz`rii a fost la \n`l]ime, pre[edin]ii celor dou` jurii venind cu experien]a de a juriza la Eurobest [i Cannes. Este vorba de Geoffrey Hantson [i Chavo D'Emilio, care pe lång` experien]a de jura]i au zeci de Lei la Cannes, pentru lucr`ri realizate sub coordonarea lor. Modul \n care au jurizat [i \n care au explicat ulterior procesul te \nva]` s` gånde[ti. Golden Drum este un festival care ofer` mult [i la nivel de \nv`]are. Anul acesta au fost prezen]i speakeri seniori care au inspirat, din care a[ men]iona doar un exemplu – prezen]a lui Ajaz Ahmed, fondator [i CEO al AKQA, cea mai premiat` agen]ie de digital din lume, cunoscut` pentru ce a f`cut pentru Nike. Câte lucr`ri a]i \nscris \n edi]ia de anul acesta? Am \nscris 15 lucr`ri pentru mai multe branduri Domo, Volkswagen, Telekom [i o campanie social` de lupt` \mpotriva

depresiei, pentru TVR, \ntr-un total de 396 de \nscrieri de la agen]ii independente. Acestea au \nscris aproximativ 30% din num`rul total de lucr`ri din festival. Ce mesaj ai vrea s` transmi]i celor care sus]in c` festivalul [i-a pierdut din str`lucirea de alt`dat`? Cred c` e un festival relevant datorit` juriului [i o ocazie s` ob]ii feedback pentru campanii. E important s` te po]i raporta la acela[i sistem de evaluare cu oameni cu experien]e interna]ionale [i s` afli care este nivelul produsului t`u creativ. Dac` festivalul nu mai are str`lucirea din trecut, \nseamn` c` \n Romånia publicitatea nu mai are str`lucirea din trecut. La un festival sim]i energia pe care o transmit oamenii. Dac` m` uit la Romånia, \n råndul oamenilor din agen]ii,

“M` gåndesc, \mpreun` cu echipa, cum s` ne transform`m astfel \ncåt s` nu ne surprind` viitorul [i \n acela[i timp s` r`spundem nevoilor actuale ale clien]ilor.” ANDREEA NEMENS, director executiv GMP Advertising

\n jurul evenimentelor industriei, la festivalurile de eficien]` sau crea]ie pot observa o oarecare blazare a oamenilor care lucreaz` \n aceast` industrie. Dac` \n trecut festivalul era perceput ca avånd mai mult` str`lucire este [i pentru c` oamenii se bucurau mai mult de via]`. Veneau la Golden Drum s` se bucure [i de locul minunat de la malul m`rii, s` se re\ntålneasc` cu al]i oameni din agen]ii, s` m`nånce ziua un pe[te bun la Pavel,

STRATEGIE

Veronica Gogescu - Traffic Director, Vali N`stase - Senior Designer, Go Studio, Catrinel Manolescu - Group Account Director, Alexandra Mihu[ - Senior Account Manager, Ioana Munteanu - Group Creative, Ioana Gheorghi]` - Head of Strategy, Olivia Ba[ag Creative Director Telekom, Bogdan R`ileanu Group Creative, Andreea Nemens - Director Executiv, Mihai Gongu - Creative Director, Cristiana Belodan - New Business & Client Service Director, Bogdan Stanciu - Head of Design, Go Studio

iar nop]ile s` bea \mpreun` la o poveste, pån` diminea]a. Erau cåteva zile a[teptate de publicitarii din Romånia, agen]iile se adunau s` fac` \mpreun` cea mai tare petrecere romåneasc`, pentru c` era [i o “competi]ie” a petrecerilor. |ns` Golden Drum nu se rezum` la percep]ia romånilor [i dovada o face prestan]a jura]ilor [i a speakerilor. Mi se pare \ns` important s` re\nvie bucuria de a te \ntålni cu colegi de breasl`, pur [i simplu pentru a discuta despre idei [i campanii, dincolo de orgolii [i meschin`rii. Doar a[a po]i cre[te ca om [i po]i contribui la dezvoltarea unei industrii. Iar festivalul `sta [i alte festivaluri de crea]ie sau strategie sunt cea mai bun` ocazie. Care este bilan]ul celor doi ani de la afilierea GMP Advertising la re]eaua Jung von Matt?

Afilierea la Jung von Matt ne ofer` acces la cultura lor. {i au o cultur` puternic` [i tr`it`, nu prezent` doar prin PPT-uri. GMP este \n continuare o agen]ie independent` cu capital 100% romånesc. |n ultimii doi ani businessul a fost \n cre[tere. Echipa s-a l`rgit, ast`zi GMP are mul]i oameni seniori pe care se poate baza [i asta m` bucur` cel mai mult. Este frustrant [i pentru client s` vad` \n pitch doi oameni, pe care apoi s` nu \i mai vad` \n dezvoltarea [i implementarea proiectului. Pe de alt` parte, este ineficient pentru orice agen]ie s` \[i bazeze reu[ita pe munca a doi-trei oameni. Este vital pentru o organiza]ie s`n`toas` s` aib` seniori responsabili care s` poat` face singuri performan]` pe fiecare brand [i campanie. Am \nceput acum trei ani cu o echip` de manageri: Mihai Gongu Creative Director, Cristiana Belodan -

New Business & Client Service Director, Ioana Gheorghi]` - Head of Strategy, Bogdan Stanciu - Head of Design GO Design Studio [i Veronica Gogescu - Traffic Director. Ast`zi, echipa a crescut. Avem un Creative Director Telekom - Olivia Ba[ag – [i doi Group Creative, Ioana Munteanu [i Bogdan R`ileanu, care lucreaz` cu Senior Art Directorii Alina Zaharescu [i R`zvan Raicu. Avem mult mai mult` autonomie \n felul \n care conducem businessul \n crea]ie [i \n Client Service, avem \n Client Service trei oameni care se ocup` de trei business unit-uri: Catrinel Manolescu - Group Account Director, Alexandra Mihu[ - Senior Account Manager [i Delia Soare - Account Director Telekom, iar \n Go Studio \l avem pe Vali N`stase, Senior Designer. Avem o serie de clien]i cu care suntem \n parteneriat pe termen Biz

STRATEGIE

lung (Timi[oreana, Ciuca[, Petrom, Telekom), dar avem [i clien]i noi (Domo, FRF, Omniasig, A&D Pharma, Banat Bun, Adesgo). Ati câ[tigat premii de creativitate, dar ocupa]i [i locul 2 \n indexul Effie România din 2015. Care dintre aceste dou` aspecte considera]i c` primeaz` \n ochii clien]ilor? Conform ultimului studiu de pia]` pe care \l avem, clien]ii aleg agen]iile pe care le invit` la pitch-uri \n func]ie de campanii, dar [i \n func]ie de premiile pe care le cå[tig`, atåt de crea]ie, cåt [i de eficien]`. S` faci campanii creative care s` genereze rezultate cred c` este visul oric`rei agen]ii [i nu cred c` exist` client care s` nu \[i doreasc` s` aib` campanii eficiente, care s` fie pl`cute, povestite [i admirate de consumatori. Cånd ne \ntreb`m care e mai important, premiul de crea]ie sau de eficien]`, e ca [i cum ne-am \ntreba care a fost primul, oul sau g`ina. Ca o parantez`, noi [i agen]ia independent` de pe locul 2 la Golden Drum (Demner, Merlicek & 66

Biz

“Mi se pare important s` re\nvie bucuria de a te \ntålni cu colegi de breasl`, pur [i simplu pentru a discuta despre idei [i campanii, dincolo de orgolii [i meschin`rii. Doar a[a po]i cre[te ca om [i po]i contribui la dezvoltarea unei industrii. Iar Golden Drum [i alte festivaluri de crea]ie sau strategie sunt cea mai bun` ocazie. ” ANDREEA NEMENS, director executiv GMP Advertising Bergmann) suntem pe acela[i loc, al 24-lea, \n Global Effie Effectiveness Index. Avem deci aceea[i gåndire, vrem s` fim cei mai buni la nivel de crea]ie, care s` aduc` rezultate. {i asta indiferent de ]ar`, pentru c` doar \mpreun` sunt generate rezultatele cele mai bune. E esen]ial s` pui crea]ia \n slujba obiectivului de eficien]`. Cum a fost anul acesta pentru voi? 2015 a fost un an bun, greu, cu mult` munc`, tot mai aglomerat pe final. Am cå[tigat opt clien]i, dintre care amintesc

FRF, Omniasig, A&D Pharma [i Domo. Nu am pierdut niciun client, \ns` unii au fost mai pu]in activi \n acest an. M` uit mai pu]in la 2016, cåt la urm`torii 3 - 5 ani. Mi se pare un moment bun s` facem un salt, s` ne gåndim la viitor. Se schimb` fundamental industria \n care suntem. Ne uit`m la ce se \ntåmpl` \n lume [i \n Europa, tehnologia a avut un impact major \n cum arat` acum media, \n cum se \ntrep`trund canalele. Avem acces \n timp real la date precise despre consumator, despre obiceiurile lui [i despre condi]iile \n care prime[te brandurile \n via]a sa [i cum este dispus s` lege o rela]ie cu ele. |n ultimii trei ani, cele mai reu[ite campanii ([i o s` v` dau exemplu aici trei campanii GMP: Gåndul - “Why Don’t You Come Over”, Domo - “Cu to]ii gre[im. Noi [i pl`tim” [i FRF - “Juc`m f`r` spectatori, dar f`r` suporteri niciodat`”) le-am f`cut \ntr-un cu totul alt proces decåt cel liniar. Toate cele trei campanii men]ionate mai sus au avut rezultate “de Effie” pentru client [i toate au avut digitalul \n sånge. Toate s-au \ntåmplat \n dou` s`pt`måni. Nu spun ca `sta e modelul de succes, \ns` e o realitate la care m` uit [i din care \ncerc s` trag concluzii. A[a c` m` gåndesc, \mpreun` cu echipa, cum s` ne transform`m astfel \ncåt s` nu ne surprind` viitorul [i \n acela[i timp s` r`spundem nevoilor actuale ale clien]ilor. {i, pe deasupra, \n ecua]ia asta deja destul de complicat` mai apare [i \ntrebarea unde e[ti tu, cu visul t`u \n toat` povestea asta. La sfår[itul zilei, mai mult decåt orice viziune sau obiectiv de companie, \mi doresc mult s` reu[im s` r`månem oameni, buni [i veseli, optimi[ti [i recunosc`tori. Pare un cli[eu, \ns` tr`im mult prea mult \n viitor [i prea pu]in prezen]i \n fiecare \ntålnire [i proiect pe care \l facem acum. |nchei cu ce spunea Geoffrey Hantson, pre[edintele juriului de la Multi Channel de la Golden Drum: singurele premii care sunt despre viitor sunt cele de la inova]ie [i social, restul sunt despre trecut. Deci, \napoi la campaniile la care lucr`m acum. Ele sunt cele mai importante. Ast`zi. Biz

LIFE

Arta de a d`rui |N FOARTE SCURT TIMP, DECEMBRIE |{I VA INTRA PE DEPLIN |N DREPTURI, CEEA CE |NSEAMN~ C~ VOM INTRA CU TO}II |N FEBRA VÅN~TORII DE CADOURI. DAC~ V~ DORI}I UN CADOU SPECIAL, GALLERY SHOP-UL NEOGALATECA V~ A{TEAPT~ CU IDEI PE TOATE GUSTURILE. DE OVIDIU NEAGOE

l`nui]i s` d`rui]i ceva special de s`rb`tori? La NeoGalateca, magazinul galeriei de art` contemporan` [i design Galateca, ve]i descoperi produse speciale care \mbin` \ntr-un mod creativ mai multe tipuri de art` [i design, de la gravuri, pictur` \n gua[` [i ulei, desene, sculpturi pân` la design de obiect. NeoGalateca este un spa]iu care completeaz` zona expozi]ional` [i care a devenit \n scurt timp o referin]` pentru publicul român [i str`in pasionat de cadouri de art` [i design, obiecte inspirate din expozi]iile Galateca sau din alte expozi]ii interna]ionale relevante. Este unul dintre pu]inele locuri din Bucure[ti \n care ve]i descoperi un veritabil magazin de suveniruri române[ti, cu colec]ii unicat sau \n serie limitat`, care \mbin` designul cu tradi]ia româneasc`. Tot aici ve]i descoperi un univers al brandurilor interna]ionale din zona home deco [i companii produc`toare de accesorii fashion sau obiecte de design precum Muuto, Pols Potten, Seletti sau Iittala, un renumit brand finlandez, care p`streaz` [i ast`zi tehnicile [i tradi]iile de manufacturare din trecut. De exemplu, o vaz` icon Alvar Aalto este prelucrat` \n continuare de [apte artizani, \n 12 etape, pre] de 30 de ore, iar arderea se realizeaz` la 1.100 de grade Celsius. Tot la shop-ul galeriei de art` contemporan` [i design Galateca ve]i putea reg`si [i o selec]ie de arti[ti [i designeri români foarte tineri sau consacra]i precum Mihai Zgondoiu, Ilina Schileru, Cosmin Paulescu, sau Simon Henwood. Biz

Biz

LIFE

Pe firul istoriei LA FINELE ACESTEI LUNI, TIMP DE PATRU ZILE, CINEFILII ROMÂNI VOR AVEA OCAZIA S~ VIZIONEZE O SERIE DE FILME DE REFERIN}~ DIN CINEMATOGRAFIA KAZAH~, PROIECTATE CU OCAZIA ANIVERS~RII A 550 DE ANI DE LA FONDAREA HANATULUI KAZAH. DE OVIDIU NEAGOE

ilmele sunt o surs` extrem de bun` prin care putem cunoa[te istoria [i cultura unui popor. Cum nu foarte mult` lume poate spune cu mâna pe inim` c` este familiarizat` cu istoria statului asiatic, Ambasada Republicii Kazahstan \n România ne propune s` descoperim cultura [i poporul kazah. |ntre 27 [i 30 noiembrie, la cinema Studio va avea loc Festivalul Filmului Kazah, eveniment realizat cu sprijinul KMG International. O pelicul` spectaculoas` care va rula \n cadrul festivalului este “T`râmul promis”, un film bazat pe evenimente reale care au avut loc \n anul 1930. Pe atunci, un num`r mare de oameni sufereau din cauza represiunii teribile a lui Stalin, r`spândit` pe tot teritoriul Uniunii Sovietice. Filmul prezint` aceast` suferin]` de neuitat – “Marele Dzut” sau “Marea Foamete” a[a cum este cunoscut` \n limba kazah`. Cu toate c` ]ara a fost greu \ncercat` de-a lungul timpului, ast`zi Kazahstanul a devenit una dintre vedetele economiei mondiale, tot mai mul]i anali[ti comparând-o cu Dubai sau alte state bogate \n ]i]ei. Kazahstan este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume – ca s` v` face]i o idee, mai bine de 25% din carburan]ii folosi]i \n România sunt de origine kazah`. |n mai pu]in de dou` decenii, Astana, capitala Kazahstanului, a cunoscut o dezvoltare exponen]ial` [i datorit` investi]iilor masive realizate de guvern. Astana a avut cele mai mari cre[teri economice [i demografice din Asia Central`, ceea ce i-a adus cu rapiditate [i renumele de “capital` a viitorului”, precum [i dreptul de a organiza expozi]ia interna]ional` Expo 2017, pentru care sunt disponibili 20 de miliarde de euro. Anul acesta se \mplinesc 550 de ani de la fondarea Hanatului Kazah, iar festivalul de film care se va derula la finele acestei luni reprezint` un omagiu adus istoriei [i culturii kazahe. Biz

Biz

LIFE

Benvenuti in Italia NU TREBUIE S~ IE{I}I DIN }AR~ CA S~ V~ BUCURA}I DE GUSTUL ADEV~RAT AL PREPARATELOR ITALIENE{TI, CI DOAR S~ TRECE}I PRAGUL CAFFÉ CITTÀ. Bucure[tiul este un loc unde num`rul restaurantelor de la care se pot comanda preparate italiene[ti este extrem de mare. |ns` cei care au avut ocazia s` se bucure de o experien]` a gustului \n Italia vor realiza \nc` de la prima gur` de espresso c` diferen]ele sunt uria[e. Nu acela[i lucru se \ntâmpl` [i la Caffé Città, un loc gândit ca un bistro din Italia, cu un aspect modern, care radiaz` de culoare. Chef-ul de aici de]ine secretul unei pizza perfecte, pentru c` reu[e[te la fiecare farfurie s` g`seasc` echilibrul \ntre blatul cu crust` sub]ire, crocant [i varietatea de ingrediente delicioase. Meniul restaurantului se mai mândre[te cu paste savuroase, risotto, antipasti [i alte preparate tradi]ionale. Caffé Città este un punct de referin]` printre restaurantele bucure[tene [i ofer` oaspe]ilor o experien]` autentic italian` cu accent pe calitate [i prospe]ime. Pentru un prânz cu colegii sau o cin` de afaceri, Caffé Città este o sugestie ideal` oferit` de hotelul Radisson Blu. Folosind cardul Corporate sau Business Mastercard ve]i beneficia de o reducere de 15% din nota de plat`. (O.N.) Calea Victoriei, nr. 63 – 81

http://tasteofblu.ro/#caffe-citta

LIFE

Cadoul ideal, floare la ureche

LUNA CADOURILOR |{I VA INTRA |N SCURT TIMP |N DREPTURI, IAR DARURILE CARE VOR ADUCE ZÂMBETUL PE CHIPURILE COLEGELOR DE BIROU V~ A{TEAPT~, LA DOAR UN CLIC DISTAN}~, |N FLOR~RIILE MAGNOLIA. DE OVIDIU NEAGOE

u o floare nu se face prim`var`, dar cu mai multe aranjamente florale cu siguran]` c` ve]i reu[i s` aduce]i un aer prim`v`ratic la birou \n aceste zilele cu vreme friguroas` [i mohorât`. Nu trebuie s` v` pricepe]i la flori [i nici la alegerea [i potrivirea culorilor, de astfel de detalii se ocup` speciali[tii flor`riei Magnolia. De pu]in timp, aranjamentele pot fi achizi]ionate [i de la re-

tailerul online eMAG, mutare strategic` a flor`riei prin care va acoperi [i mai bine cererile din toat` ]ara [i va putea s` se adreseze, mai u[or ca niciodat`, oricui vrea s` ofere flori. Pe site-ul Magnolia ve]i g`si chiar [i o sec]iune destinat` zonei de business, unde ve]i g`si cele mai potrivite aranjamente florale ce pot fi d`ruite partenerilor de afaceri sau colegelor de birou. Pre]ul acestora porne[te

de la 199 de lei [i cre[te \n func]ie de raritatea plantelor sau de alte produse precum [ampanie sau vin, care \nso]esc cadoul. Folosind cardul Business sau Corporate Mastercard ve]i beneficia de o reducere de opt procente pentru orice produs achizi]ionat, dar [i de o reducere de 5% pentru livr`rile interna]ionale [i respectiv pentru achizi]iile online de pe site-ul magnolia.ro. Biz

LIFE

Elegan]` la minut |n scurt timp, eforturile celor mai performan]i angaja]i vor fi recompensate. Un astfel de bonus de final de an poate consta \n ceasul de birou Carpe Diem de la Versace. Este un ceas din por]elan aurit [i o pies` la care viseaz` mul]i colec]ionari. Modelul este produs \n serie limitat`, fiind disponibile numai 999 de piese \n toat` lumea, iar designul \i apar]ine chiar celebrului Gianni Versace. Ceasul poate fi achizi]ionat din magazinul My House – The Art of Living, la un pre] de 2.208 euro, dar folosind cardul Corporate sau Business Mastercard ve]i beneficia de o reducere de 10% pentru orice produs achizi]ionat.

C`l`torii de vis, cu Avis Sfâr[itul de an aduce petreceri corporate sau team buildinguri la munte ori \n zonele rurale, mai pu]in aglomerate. Dac` pl`nui]i o astfel de excursie cu colegii este bine s` [ti]i c` Avis România v` poate pune la dispozi]ie o flot` de aproape 30 de modele de ma[ini, din care fac parte [i microbuze pentru mai multe persoane. Prin Avis pute]i \nchiria ma[ini din cele mai mari 12 ora[e ale ]`rii [i, folosind cardul Corporate sau Business Mastercard, ve]i beneficia de o reducere de 20% pentru \nchirierile auto \n România.

Team building la Tårgu-Mure[ Se apropie cu pa[i repezi momentul petrecerilor de s`rb`tori din companii, o perioad` plin` ochi cu programe de tip team building. Dac` ave]i pe agend` o astfel de activitate de consolidare a echipei [i nu v` surâde aglomera]ia de pe Valea Prahovei, hotelul PRIVO din Târgu-Mure[ este locul de retragere ideal. Situat \n apropiere de centrul ora[ului, Hotel PRIVO v` ofer` 46 camere [i apartamente care redefinesc criteriile de design [i confort. Hotelul este emblematic pentru ceea ce \nseamn` noile standarde de ospitalitate [i v` \ntâmpin` cu o abordare modern`, un design simplu, aerisit [i o atmosfer` ce reflect` caracterul unic al locului. Cu cardul Business sau Corporate Mastercard beneficia]i de 7% reducere.

Limba voastr`-i o comoar` A]i lucrat anul acesta cu manageri str`ini? Dac` a]i avut o colaborare frumoas` cu ace[tia ce zice]i s` le mai spune]i o dat` “mul]umesc”? Dar nu oricum, ci printr-o scrisoare \n limba lor nativ`. Vor aprecia gestul. Sigur, nu trebuie s` \nv`]a]i chinez` sau arab` pân` la finalul anului, dar pute]i apela la speciali[ti. Dac` v` surâde ideea, atunci Biroul de Traduceri Champollion v` a[teapt` cu promisiunea c` oricât de rar` este limba str`in`, nu vor fi lua]i prin surprindere. Cu cardul Business sau Corporate Mastercard ave]i [i o reducere de 10% la traduceri.

LIFE

Deschiz`tor de drumuri CONFORTABIL, SILEN}IOS {I CAPABIL DE PERFORMAN}E OFFROAD DE EXCEP}IE, NOUL NISSAN X-TRAIL REDEFINE{TE SEGMENTUL CROSSOVER CU STILUL S~U UNIC, |MBINAT CU UN SPIRIT DE AVENTUR~ DE NEEGALAT. DE GABRIEL BÂRLIG~

flat sub semnul unei evolu]ii evidente, noul Nissan X-Trail mo[tene[te caracterul predecesorului s`u, pe care \l completeaz` cu stilul, eficien]a, designul [i tehnologia inovatoare specifice unui crossover. Are ca surs` de inspira]ie referin]ele mondiale \n segmentul crossover – Qashqai, Juke [i Murano – [i este ma[ina de familie complet`: modern`, extrem de eficient`, adaptat` oric`rui tip de vreme, redefinind standardul \n perimetrul extrem de competitiv al SUV-urilor din segmentul C. La nivel de design, X-Trail combin` armonios liniile fluide [i elegante ale unui crossover modern cu aspectul robust al unui SUV tipic. Rezultatul este un contur puternic profilat, completat armonios de curbele [i unghiurile elegante ale caroseriei. Semn`tura distinctiv` Nissan este evident` la nivelul

blocurilor optice spate \n form` de bumerang [i al formei specifice a stâlpului D. La interior, detaliile cromate [i finisajele metalice sau l`cuite aduc modelul \n zona premium, \n timp ce op]iunile includ tapi]erii textile sofisticate sau complet din piele [i cus`turi \n culori contrastante. Interiorul ofer` loc suficient tuturor celor cinci ocupan]i ai ma[inii, plus dou` locuri suplimentare din spate, disponibile ca op]iune. Unghiul foarte generos de deschidere a portierelor din spate, de aproape 90 de grade, permite manevrarea scaunului de copil cu mai mult` u[urin]`. Bancheta este rabatabil` [i culisabil`, iar al treilea rând de scaune se poate plia, oferind spa]iu \n plus pentru bagaje. Complet conectat, X-Trail este echipat cu ultima genera]ie a sistemului NissanConnect

de naviga]ie, informa]ie [i divertisment, care poate fi conectat la smartphone. Aplica]iile diverse – de la muzic` [i re]ele de socializare pân` la zona de divertisment [i c`l`torii – sunt disponibile pe ecranul de 7 inci al sistemului. Noul X-Trail dispune de sistemul electronic Nissan de trac]iune integral`, ALL MODE 4x4i, controlat printr-un buton amplasat pe consola central`, care permite alegerea \ntre trei moduri: trac]iune fa]`, Auto [i Lock (trac]iune integral`). Motorizarea diesel dCi de 1,6 litri dezvolt` 130 CP, poate fi cuplat` la transmisie manual` sau la XTRONIC. Pre]urile pornesc de la 26.290 de euro cu TVA inclus pentru versiunea Acenta de 5 locuri [i ajung la 36.940 de euro cu TVA inclus pentru versiunea Tekna de 7 locuri cu trac]iune All Mode 4x4. Biz

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Flagship de România DAC~ VI SE SPARGE ECRANUL SMARTPHONE-ULUI, NU MAI TREBUIE S~ INTRA}I |N PANIC~, FIINDC~ GARAN}IA PENTRU EVOLIO X5 ACOPER~ ORICE ASTFEL DE ACCIDENT. DE GABRIEL BÂRLIG~

ompania româneasc` Evolio are o strategie interesant` pe pia]a de smartphone, propunând terminale cu dot`ri bune la pre]uri accesibile. Este [i motivul pentru care [i-a propus ca \n 2016 s` vând` peste 200.000 de smartphone-uri. Vârful de lance este, \n acest moment, noul Evolio X5, smartphone dual SIM cu pro cesor Octa Core pe 64 de bi]i [i conexiune 4G. Telefonul este dotat cu sistemul de operare Android 5.1 [i are memorie RAM de 2 GB. Ecranul IPS HD este de 5 inci [i, dac` se sparge, schimbarea acestuia e inclus` \n garan]ie. Evolio promite, de altfel, c` aceste serviciu va fi oferit de acum \ncolo pentru toate te-

Biz

COMUNICARE

PRODUCTIVITATE

Fleksy

ES File Explorer

Dac` vre]i s` tasta]i repede [i f`r` gre[eli pe smartphone, aceasta poate fi aplica]ia ideal`. E perfect` mai ales pentru telefoanele cu ecran mare [i pentru cei care folosesc degetele de la ambele mâini pentru a introduce text. Are [i o extensie care v` permite s` c`uta]i [i s` trimite]i GIF-uri animate.

Documente, fotografii, fi[iere desc`rcate din diverse aplica]ii se pot r`t`ci foarte u[or pe smartphone. Aplica]ia permite g`sirea u[oar` a fi[ierelor dorite prin gruparea acestora pe categorii clare (fotografii, muzic`, video, documente etc.). |n plus, [tergerea fi[ierelor nedorite e foarte simpl`.

COMUNICARE

C~L~TORII

iTranslate

Great Little Place

Pute]i introduce lefoanele high-end ce vor fi lansate de companie. Smartphone-ul are o grosime de doar 8 mm, iar la nivel foto-video, camera principal` este de 13 megapixeli, \n timp ce camera frontal` de 5 megapixeli promite selfie-uri reu[ite. Sistemul audio cu procesor Bes Smart 2.0 beneficiaz` de un algoritm nou de conversie digital analog \n timp real, pentru o calitate superioar` a sunetului. Evolio X5 este disponibil \n dou` versiuni de culoare: alb cu detalii aurii [i gri \nchis [i ajunge \n magazine \ncepând cu data de 3 decembrie, la pre]ul recomandat de 999,9 lei. Versiunea de culoare gri \nchis va fi disponibil` din ianuarie 2016. Biz

sau spune fraze pe care vre]i s` le traduce]i \n alte limbi, pentru a putea comunica mai u[or când v` afla]i pe meleaguri str`ine. Mai nou, asigur` traduceri \n timp real direct din orice aplica]ie, inclusiv \n mail, WhatsApp sau Messenger.

|n oceanul de aplica]ii de c`l`torii, aceasta se distinge prin faptul c` ofer` profiluri de baruri, restaurante [i cafenele mai pu]in cunoscute. Acestea sunt furnizate de localnici, astfel c` ve]i evita locurile unde se adun` mai to]i turi[tii [i ve]i putea descoperi mici bijuterii ascunse.

LIFE

Cele peste 20.000 de temple din Bali, care au adus locului renumele de “Insula Zeilor”, a[teapt` s` fie admirate \n acest col] de paradis indonezian.

de TEODORA MIGDALOVICI, ambasador Cannes Lions \n România [i fondator al The Alternative School for Creative Thinking

Lec]ia de ospitalitate DAC~ TOT AJUNGI |N SINGAPORE CU MIZ~ DE BUSINESS, CUM MI S-A |NTÂMPLAT MIE, E P~CAT S~ NU EXPLOREZI INDONEZIA. E UN MEDIU RECUPERATOR PENTRU CEI CARE SUNT LA LIMITA EPUIZ~RII.

ndonezia are ocean, orez`rii fabuloase, mun]i cu vulcani activi, elefan]i concilian]i [i insule de o frumuse]e devastatoare. Indiferent de perioad` e ceva de explorat. Iernile noastre au un echivalent solar \n aceea[i perioad`, \n partea aceea de lume (avantaj – temperatura, dezavantaj – mul]ime de turi[ti), dar [i-n august - septembrie dac` mergi, a[a cum am f`cut eu, vei g`si teritorii cu vreme bun` [i destina]ii de explorat. Ce s` vizitezi? Fiecare col] de Indonezie e o destina]ie \n sine. Dac` mergi \n Bali, \n sud, ai parte de experien]e unice pentru retin`. Nu sunt de ratat nici templele construite

pe stânci [i nici plajele cu nisip negru sau alb, de consisten]a f`inii cernute. Fiecare are frecven]a ei pro-seduc]ie. La doar câteva ore de sudul insulei, \n Ubud, e[ti \n inima orez`riilor plantate pe terase, aproape de jung`, de izvoare despre care localnicii zic c` au puteri magice [i de casele celor mai faimo[i vraci ai planetei. |n Gili Island faci snorkeling [i practici detox-ul de internet vrei - nu vrei, c`ci conexiunile sunt extrem de firave. Asta \ns` te oblig` s` ca[ti ochii la peisajul nealterat, la localnicul fericit, chiar dac` abia are dup` ce bea ap`, la apusurile incredibile sau la invazia de efemeride, de dinaintea cinelor cu barracuda pr`jit` pe plaj`.

Ce s` nu ratezi? Pentru siguran]` v` \ncurajez s` lua]i Imodium la voi. E o m`sur` necesar`. Nu \ntotdeauna sistemul nostru digestiv e compatibil cu al lor. Altminteri recomand gastronomia local` [i toate experien]ele culinare asiatice pe care le pute]i accesa \n zon`. De la mâncarea de pe strad`, cu orez cald, \n foaie de banan`, dublat de sosuri [i pe[ti mici, la supele la pung` sau la sofisticatele restaurante japoneze, merit` \ncercat tot. Pentru doamnele din business garantez c` Indonezia e locul ideal \n care po]i pierde u[or kilogramele \n plus, care vin la pachet cu sedentarismul de laptop. Sfat \nainte de c`l`torie? Indonezia e un mediu imprevizibil. Pe cât e de viu, pe atât e de provocator. Cu trei zile \nainte s` plec \n Asia, unul dintre vulcanii lor activi a avut o demonstra]ie de for]` [i toate aeroporturile zonei s-au \nchis. E ceva la care e bine s` te a[tep]i, a[a c` recomand accesarea de asigur`ri extinse. Personal, evit zonele aglomerate sau pe cele \n care turistul occidental ignor` obiceiurile locale. Atentate au avut loc de-a lungul anilor [i e bine s` te informezi care sunt zonele cu risc. Dac` iei toate cele de mai sus \n calcul, Indonezia e unul dintre cele mai primitoare, mai gra]ioase [i mai generoase teritorii cu c`l`torul obosit. Unde s` petreci seara? E ritualul asisten]ei la apus, acela al particip`rii la ceremonii, unde dansul [i mesajele c`tre zeii protectori merg mân` \n mân`, acela al safari-ului prin jungl`, noaptea. E loc sub soare pentru fiecare gust [i fiecare orizont de a[teptare. Biz

Biz

LIFE

“Nu sunt adeptul statului la serviciu peste program”

am construit-o \n firm`. Avem un col]i[or, nu putem s` \i spunem chiar sal`, dar e un col]i[or cu câteva aparate foarte bine puse la punct [i \mi mai “pierd timpul” [i pe acolo. Nu atât cât a[ vrea \ns`. Lucrul \n weekend: De cele mai multe ori weekendurile mi le petrec plecând din Bucure[ti. Ultima oar` când am lucrat a fost penultimul weekend. Toat` vara nu cred c` am stat mai deloc pe acas`; lu`m familia [i plec`m. La munte, avem o cas` de vacan]` \n Poiana Bra[ov. Mergem la munte, la mare, fac offroad, m` \ntâlnesc cu prietenii. Este hobby-ul meu important, sau a fost pân` anul `sta offroad-ul [i ies cu b`ie]ii cu ma[ina, dorim \n aer liber la cort.

Felix P`tr`[canu

“Câteodat` petrec prea mult timp \n [edin]e [i nu \mi place. {edin]ele mai mari de o jum`tate de or` o or` deja devin plictisitoare [i nu mai po]i s` fii focusat pe problemele respective. |ncerc, pe cât posibil, s` tai lucrurile care nu sunt la obiect [i din fericire [i ceilal]i asocia]i \[i doresc acela[i lucru. |ncerc`m s` canaliz`m discu]ia spre o rezolvare \n acea [edin]`. Nu cred niciodat` \n [edin]ele foarte lungi [i foarte dese, de[i, având o organiza]ie mare, necesit` [i \ntâlniri de acest gen. Dar cred foarte tare \n lucrurile punctuale. |n vorbe pu]ine [i lucruri f`cute.“

Biz

Foto: VALI MIREA

Managing Partner, FAN Courier

multe ori so]ia mea pleac` la serviciu \naintea mea.

|[i \ncepe ziua: la 6:30 – 7:00. M` trezesc \n fiecare diminea]`, f`r` ceas, chiar [i \n weekend [i, dup` ce pleac` copilul la [coal`, \ncep cu o discu]ie cu so]ia despre ce vom face fiecare \n acea zi. Iar pe la ora 9:00 – 9:15 plec c`tre birou. Din fericire fac foarte pu]in timp pentru c` lucrez \n partea de nord a capitalei [i toat` lumea se \ndreapt` \n direc]ia opus` [i am drumul destul de liber.

Ajunge la birou la: 10:00 [i dac` nu am vreo \ntâlnire urm`resc toate rapoartele. Apoi m`nânc \mpreun` cu cei doi asocia]i, iar apoi fiecare cu propriile \ntâlniri. Avem [edin]e, \ncerc`m s` croim un board mai suplu fa]` de cel mare, format din to]i cei 40 de manageri pe care \i avem.

“Ritualul” preferat de diminea]`: Beau cafea. |mi place s` \mi beau cafeaua cu so]ia [i s` mai discut`m lucruri despre copii, despre ce se mai \ntâmpl`. Chiar \mi face pl`cere. De

“Ritual” preferat la birou: Când ajung la birou de cele mai multe ori beau un ceai [i ulterior m`nânc un fruct. La un moment dat chiar \ncerc`m s` folosim seara [i sala de fitness, pe care

Cum s` fim mai eficien]i la birou: Un sfat rapid, la \ndemân`: ia hârtia de pe birou, cite[te-o, rezolv` problema [i arunc-o imediat. Pentru c` mâine vei reveni la serviciu [i vei relua aceea[i hârtie [i vei pierde timpul. Acesta este primul lucru pe care trebuie s` \i faci. |[i \ncheie ziua de munc`: Seara, dup` ora 19:00. Nu sunt adeptul statului la serviciu peste program foarte mult, dar mai sunt seri \n care r`mân peste program. Ne intereseaz` foarte tare procesele care se \ntâmpl` \n momentul de fa]` \n depozit [i la linia de sortare [i este bine [tiut faptul c` atunci vin curierii cu marfa \n depozit [i vrem s` vedem timpul de desc`rcare a ma[inilor, de transbordare a lor pe linia de sortare, de \nc`rcare a camioanelor care pleac` [i atunci este momentul. Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 10 – 13 decembrie 2015, Pârâul Rece www.revistabiz.ro/smsnow2015

Social Media Snow Camp