Biz 279

Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 279 • 5 – 20 mai 2015 • 7,5 lei

ANTREPRENORIAT COMPANII REN~SCUTE DIN PROPRIA CENU{~ STRATEGIE CÂND CON}INUTUL FACE MARKETING

CINEMATECH |N S~LILE DE CINEMA SE SIMTE VÂNTUL SCHIMB~RII. ADUS~ |N PREMIER~ |N ROMÂNIA DE CINEMA CITY, TEHNOLOGIA 4DX VA ZGUDUI DIN TEMELII EXPERIEN}A DIN FA}A MARELUI ECRAN.

Nr. 279



EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Seniori redactori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate Giuseppina Burlui Publicitate Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România

Noul divertisment

C

ând am ales subiectul noului divertisment, am pornit discu]ii cu mai multe agen]ii de research pentru a afla cum \[i petrec oamenii timpul liber. Am observat multe tendin]e \n comportamentul din ultimii ani al românilor [i ne a[teptam s` identific`m noi idei \n r`spunsurile de la agen]ii. Cu toate acestea, \n topul distrac]iei r`mâne [i \n 2015 ie[itul la gr`tar. Românii \[i petrec timpul liber fie acas`, la ei sau la prieteni, fie \n jurul gr`tarului, al`turi de clasicii mici sau, \n func]ie de gust [i venit, fructe de mare. Concentrându-ne pe nivelul cititorilor no[tri, care locuiesc preponderent \n mediul urban [i au venituri medii [i peste medie, am descoperit o puternic` tendin]` de petrecere a timpului liber \n ora[. {i am mai aflat c` tehnologia este cea care le influen]eaz` din ce \n ce mai mult modul \n care \[i petrec timpul. De la verificarea calit`]ii somnului, a caloriilor pierdute, a dis-

tan]elor alergate [i pân` la modul \n care se relaxeaz`, tehnologia ne transform` modul \n care ne desf`[ur`m activitatea \n via]a de zi cu zi. Cum intuiam, vizionarea filmelor r`mâne \n continuare marea pasiune a românilor. Total diferit curentului care a cuprins ]`rile din jur, românii iubesc filmele cu eroi [i vizion`rile \n 3D! |n acest context, noua tehnologie 4DX se anun]` a fi o atrac]ie \n sine. R`mâne de v`zut dac` va scutura [i la figurat divertismentul românesc \n 2015, a[a cum o face la propriu \n sala de cinema!

Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: Master Print Super Offset

Biz

1


SUMAR

Biz 279 START Pagina 12

4 Listare londonez` 6 Geneva, din nou p`mânt românesc 8 Provocarea schimb`rii 10 Cum va ar`ta lumea mâine? 11 Und` verde pentru energie verde

TECH

30 Un ceas de ultim` or` 34 Efectul Apple

ANTREPRENORIAT

38 Un bancher \n Centrul Vechi 41 Companii ren`scute din propria cenu[`

STRATEGIE

58 Re]eta unui rebranding 100% romånesc 60 Dincolo de apropo [i talent 64 10 pa[i pentru o m`rire de salariu 66 Noul consumator

TENDIN}E Pagina 34

Pagina 60

12 Cinematech 22 Când con]inutul face marketing 48 Explozia suplimentelor alimentare 54 Unde vin investi]iile str`ine \n Romånia

LIFE

70 Lumea prin obiectiv 72 Ora exact` \n elegan]` 74 Un loc mic, cu un suflet mare 76 Cine pune V \n SUV? 78 P la puterea a opta 79 O experien]` profund` 80 Octavian Panti[: “Pot genera schimb`ri vizibile”

Pagina 41 2

Biz



START

Listare londonez` AC}IUNILE LA FONDUL PROPRIETATEA S-AR PUTEA S~ CREASC~ MULT |N URM~TOAREA PERIOAD~, FIINDC~ POT ATRAGE ACUM INVESTITORI STR~INI LA BURSA DIN LONDRA. PRE}UL A CRESCUT DIN PRIMELE ORE DE TRANZAC}IONARE. DE OANA VOINEA

D

ebutul la bursa din Londra a fost bun pentru Fondul Proprietatea, \n primele trei ore fiind tranzac]ionate titluri \n valoare de peste 11 milioane de dolari. Fondul Proprietatea (FP) a fost admis la tranzac]ionare pe segmentul Specialist Fund Market al London Stock Exchange (LSE), prin intermediul certificatelor de depozit globale (GDR), fiecare certificat reprezentând un “pachet” de 50 de ac]iuni FP. “Fondul are poten]ialul s` devin` unul dintre cele mai vizibile [i atractive fonduri \nchise listate la Londra, datorit` m`rimii sale, a portofoliului [i a discountului fa]` de VUAN (valoarea unitar` a activului net)”, a declarat Mark Mobius, pre[edintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, administratorul FP. Acesta a ad`ugat c` listarea secundar` a Fondului pe LSE va cre[te vizibilitatea pie]ei de capital din

4

Biz

România pe scena interna]ional`, va facilita accesul unei baze mai variate de investitori str`ini \n ]ar` [i va putea fi un catalizator pentru descoperirea numeroaselor oportunit`]i de investi]ii din România. La rândul s`u, Greg Konieczny, CEO [i manager de fond al Fondului Proprietatea, spune c` evalu`rile companiilor din România sunt sc`zute comparativ cu cele din state vecine, astfel c` este un moment oportun pentru investitori s` acceseze România. “Corela]iile sc`zute dintre pie]ele dezvoltate [i România, o pia]` de frontier`, indic` beneficii de diversificare atât pentru investitorii pe termen scurt, cât [i pentru cei pe termen lung. Obiectivul nostru ca manager de fond continu` s` fie maximizarea randamentelor pentru ac]ionarii Fondului, cre[terea VUAN-ului pe ac]iune [i sc`derea discoun-

tului la care se tranzac]ioneaz` \n prezent ac]iunile Fondului”, a spus Konieczny. Echipa de administrare a FP a reu[it s` creasc` pre]ul ac]iunilor concomitent cu sc`derea discountului fa]` de VUAN, astfel c` fondul se tranzac]ioneaz` \n prezent la un discount de 23,6% fa]` de acest indicator, fa]` de peste 55% acum patru ani. Fondul Proprietatea a executat periodic programe de r`scump`r`ri, distribuind dividende [i f`când distribu]ii de numerar c`tre ac]ionari cu o valoare total` de aproape 1,27 miliarde de euro de când Franklin Templeton a preluat mandatul de administrator, \n septembrie 2010. Fondul Proprietatea a fost creat \n 2005 pentru desp`gubirea cet`]enilor români ale c`ror propriet`]i au fost confiscate \n timpul regimului comunist. Biz



START

Geneva, din nou p`mânt românesc COMPETI}IA INOVA}IILOR DIN ELVE}IA A ADUS |N PRIM PLAN MAI MUL}I ROMÂNI, ALE C~ROR IDEI {I PROIECTE POT SCHIMBA LUMEA, DAC~ SE CONCRETIZEAZ~ |N PRODUSE COMERCIALE. DE LELIA PETRESCU

D

intre cele peste 1.000 de inven]ii prezentate la Geneva, 25 de patente au apar]inut unor români, care nu s-au mul]umit doar cu participarea. Lista premiilor de la Geneva pentru români men]ioneaz` [apte inventatori ce au participat individual sau \n echip`. M`rioara Avram, al`turi de colega ei, dr. Ina Petrescu, specializat` \n chirurgie plastic` – reconstruc]ie mamar`, au primit medalie de aur dar [i Premiul OSIM România pentru un procedeu de preparare a unui reactiv pe baz` de nanoparticule de aur care pot fi injectate \n ]esuturile suspectate a fi tumorale pen-

6

Biz

tru a ajuta dac` este vorba despre tumori maligne. Metoda folosit` implic` atât medicina, cât [i nanotehnologia, având \n vedere c` nanoparticulele de aur sunt de 1.000 de ori mai mici decât diametrul unui fir de p`r. Metoda dezvoltat` de cele dou` românce poate ar`ta clar conturul tumorii, dar [i profunzimea acesteia, informa]ie inestimabil` pentru doctori \n stabilirea c`ilor de tratament sau chiar \n opera]ii. Niculae-Ion Marinescu a fost premiat pentru un echipament de prelucrare simultan` a microorificiilor prin electroeroziune asistat` de ultrasunete. Luige Vl`d`reanu a inventat robotul haptic de

navigare \n medii de criz` sau de catastrof` natural`. Corneliu Birtok-B`neasa, un obi[nuit al Salonului de Inven]ii de la Geneva, a \ncercat s` u[ureze munca [oferilor printr-un dispozitiv cu ajutorul c`ruia se poate alimenta selectiv cu lichid de parbriz orice tip de autovehicul. Inven]ia poate fi folosit` \n toate sta]iile de carburan]i, service-uri auto, parc`ri sau refugii de pe autostrad`. Marcel Ionic` a descoperit un procedeu integrat de determinare rapid` a concentra]iei de ioni metalici \n apele reziduale. Unii inventatori au fost probabil inspira]i de starea drumurilor din România, a[a c` Aurel Titu a creat o metod` de reparare a asfaltului. Pentru un sistem mecanic care \mpiedic` scurgerile de gaz \n timpul cutremurelor a fost premiat Remi R`dulescu. De asemenea, la Salonul de la Geneva s-a prezentat o echip` mixt` turco-român`, condus` de profesorul Durmus Kaya, care a lucrat la un proiect bilateral “Biomateriale colagenice cu zeolit [i ulei esen]ial pentru tratamentul infec]iilor pielii”. Biz



START

Provocarea schimb`rii BIZ MARKETING XCHANGE ESTE UN EXPERIMENT INOVATOR |N COMUNITATEA DE BUSINESS DIN ROMÅNIA REALIZAT DE ECHIPA REVISTEI BIZ |N PARTENERIAT CU TELEKOM ROMANIA, DUP~ O IDEE A GMP ADVERTISING. DE LOREDANA SANDULESCU Executive Devices Category Lead, Microsoft Romånia, [i Raluca Ki[escu, Senior Manager Commercial Marketing Avon Cosmetics România [i Moldova; Andreea Toloac`, Marketing Director, Orkla Foods Romånia, [i Ionu] Gheorghe, Director de Marketing, Dacia [i Renault. “Suntem bucuro[i s` dezvolt`m acest proiect \mpreun` cu Biz, oferind profesioni[tilor oportunitatea de a tr`i experien]e unice \mpreun`, de a-[i \mp`rt`[i competen]ele [i pove[tile de succes, de a crea o comunitate solid` a oamenilor de marketing, care s`-[i sprijine reciproc companiile prin inova]ie [i competen]`”, a declarat Ovidiu Ghiman, Chief Commercial Officer Business Segment la Telekom Romania. “|mi plac proiectele curajoase [i suntem \ncånta]i de fiecare dat` cånd reu[im s` transpunem \n realitate \nc` o idee frumoas`. Cu siguran]` acesta va fi subiectul principal de discu]ii \ntre oamenii de marketing [i comunicare \n urm`toarea perioad`”, a declarat Marta U[urelu, redactor-[ef [i ac]ionar majoritar la Biz. Fiecare \ntålnire [i etap` a proiectului, precum [i experien]ele celor zece directori de marketing participan]i \n experiment vor fi prezentate pe larg prin relat`ri [i imagini, atåt \n edi]ia tip`rit` a revistei, cåt [i \n sec]iunea special lansat` pentru acest proiect pe site-ul revistei Biz. Biz Marketing Xchange se va desf`[ura, \ncepånd din acest an, \n fiecare prim`var`. Biz

Echipele au fost extrase de Ruxandra R`u, Manager Comunicare Segment Business la Telekom Romania [i Marta U[urelu, Redactor-[ef, Biz

Z

ece dintre cei mai importan]i directori de marketing din Romånia au fost provoca]i de Biz s`-[i schimbe compania pentru o zi. Ini]iativa faciliteaz`, pe parcursul lunii mai, schimburi de experien]` [i discu]ii pe teme de marketing. Intitulat “Biz Marketing Xchange”, schimbul de manageri este un proiect unic adresat directorilor de marketing din Romånia, prin care fiecare participant va deveni practic “director de marketing pentru o zi” \ntr-o alt` companie. Echipa de directori de marketing care a acceptat provocarea BMX 2015 este format` din zece profesioni[ti de renume \n industria romåneasc` de marketing [i comunicare. Oameni puternici, cu agende aglomerate [i bugete impresionante pe mån`, la

8

Biz

invita]ia echipei Biz au acceptat s`-[i modifice programul [i s` includ` \n activitatea lor de zi cu zi o schimbare de companie. Pentru o zi, schimburile de companii ale directorilor de marketing sunt urm`toarele: Georgia Baltag, Marketing Manager, MasterCard Romånia, [i Adrian Nicolaescu, Marketing Director, Mega Image; Mihai Bårsan, Vicepre[edinte Marketing, Ursus Breweries, [i C`lin Clej, Marketing Director, PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, PepsiCo; Monica Eftimie, Chief Marketing Officer, KFC, Pizza Hut Delivery, Paul, [i Anca Nu]`, Head of Identity & Communication, UniCredit }iriac Bank; Tudor Galo[, Consumer Marketing



START

IDEI PENTRU BANKING FRESH Comision 0 de retragere de la ATM, 1 singur document pentru creditul de nevoi personale, de 2 ori dobânda \n ultima lun` pentru depozitele peste [ase luni [i tranzac]ii online cu doar 3 click-uri. Acestea sunt coordonatele ofertei 0123 a polonezilor de la Idea Bank, care [i-au propus s` \mprosp`teze bankingul din România. Cu alte cuvinte, “banking simplu, ca [i cum ai num`ra pân` la 3”, a declarat Ana Cernat, Executive Vice President la Idea Bank (foto), la conferin]a de lansare a noii b`nci. “Este foarte complicat s` faci lucrurile simple, pentru c` e foarte mult` munc` \n spate, dar merit`”, a subliniat Cernat. Piotr Kaczmarek, CEO Getin Holding Group, a spus c` România este o ]ar` cu poten]ial de cre[tere mare, cu un sistem financiar stabil, devenind astfel \n mod natural o destina]ie pentru extinderea Getin Holding. “Idea Bank [i Idea Leasing sunt doar primii piloni ai strategiei noastre de a construi un grup financiar puternic pe pia]a local`”, adaug` Piotr Kaczmarek. Reprezentan]ii Getin Holding au anun]at c` vor s` aduc` Idea Bank \n Top 10 \n urm`torii 2-3 ani, \n special prin cre[tere organic`, dar [i prin achizi]ii de b`nci sau alte companii. Kaczmarek a ar`tat c` o banc` str`in` nu trebuie s` fie pe o pia]` pe pozi]ia 30 sau 40, pentru c` nu are rost. Idea Bank vizeaz` \n special clien]ii persoane fizice [i IMM-urile, mai ales firmele mici. Institu]ia de credit are 35 de sucursale, dintre care cinci au fost complet schimbate, cu un nou concept. (O.V.) 10

Biz

Cum va ar`ta lumea mâine? NU AVEM NEVOIE DE UN GLOB DE CRISTAL PENTRU A VEDEA |N VIITOR, CI DOAR DE UN PIC DE ATEN}IE LA TENDIN}ELE DE AST~ZI {I NE PUTEM FACE O IDEE CLAR~ DESPRE LUMEA DE MÅINE. DE OVIDIU NEAGOE

P

entru c` viitorul \[i are r`d`cinile \n prezent, EY a identificat [ase megatendin]e care vor redefini lumea \n care tr`im \n perioada urm`toare: convergen]a digital`, \nt`rirea spiritului antreprenorial, crearea unei pie]e cu adev`rat globale, cre[terea cererii de resurse globale, redefinirea domeniului s`n`t`]ii [i urbanizarea. O schimbare major` o constituie deplasarea puterii economice la nivel global c`tre economiile cu cre[tere rapid`. Pân` \n 2030, pie]ele cu cre[tere rapid` vor reprezenta 63% din PIB-ul global, de la 38% \n acest moment. Fiecare tendin]` are singur` capacitatea de a schimba [i de a remodela lumea \n moduri surprinz`toare, dar \ntre ele exist` multe conexiuni. Revolu]ia digital`, de pild`, este stråns legat` de transform`rile a[teptate la nivelul celorlalte cinci megatendin]e. Tehnologiile digitale vor conduce concretizarea ora[elor inteligente de måine, iar capacitatea de

a genera modele de business bazate pe tehnologii digitale a facilitat dezvoltarea unor companii noi [i inovatoare de c`tre antreprenorii din \ntreaga lume. Prin urmare, 47% dintre ocupa]iile existente \n economiile avansate se afl` \n riscul de a fi automatizate \n urm`torii 20 de ani. Pe m`sur` ce lumea \nainteaz` cu vitez` c`tre 2030, evolu]iile acestor [ase megatendin]e, precum [i interac]iunile dintre ele va trebui cu siguran]` ajustate. “|n cadrul EY descriem megatendin]ele ca marile for]e globale de natur` transforma]ional`. Acestea definesc viitorul prin impactul profund asupra economiilor, sectoarelor de activitate, societ`]ilor [i indivizilor. Tr`im \ntr-o lume aflat` \n permanent` mi[care. Bunurile, capitalul [i for]a de munc` se deplaseaz` la nivel global cu o vitez` mai mare ca oricånd [i conform unor tipare noi”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner al EY Romånia [i Moldova. Biz


START

Und` verde pentru energie verde CONSUMUL DE ENERGIE VERDE POATE DUCE LA CRE{TEREA NUM~RULUI DE COPACI. CUM? PRIN PROIECTUL “MEGA COPACUL”, DERULAT DE ENEL {I MAIMULTVERDE. DE OVIDIU NEAGOE

L

a jum`tatea lunii aprilie, peste 9.000 de puie]i de stejar au fost planta]i de c`tre 350 de voluntari ai Enel Romånia, Enel Green Power [i ai Asocia]iei MaiMultVerde, \n cadrul celei de-a patra etape a proiectului "Mega Copacul". Plantarea s-a f`cut \n Parcul Natural Comana, o arie protejat`, de interes na]ional, foarte frecventat` de turi[ti. Proiectul a fost demarat de Enel \n toamna anului 2012, cånd compania s-a angajat, \n parteneriat cu Asocia]ia MaiMultVerde, s` planteze cåte un copac pentru fiecare 10 MWh de energie

verde consumat` de c`tre clien]ii s`i. Pachetul Energie Verde, disponibil doar pentru clien]ii de pe pia]a concuren]ial`, ofer` companiilor din Romånia oportunitatea s` achizi]ioneze electricitate provenit` din surse regenerabile [i s` sprijine reducerea emisiilor de carbon. “Clien]ii no[tri au achizi]ionat cu 15% mai mult` energie verde \n 2014 comparativ cu anul precedent, dovedind astfel interesul lor \n reducerea impactului afacerilor asupra mediului. Suntem ferici]i c` au r`spuns cu entuziasm la ini]iativa noastr`, iar noi vom continua

s` dezvolt`m produse care nu doar reduc amprenta de carbon, dar ofer`, de asemenea, solu]ii pentru eficientizarea consumului de energie, contribuind \n acest fel la un viitor durabil”, spune Michele Grassi, Director General al Enel Energie [i Enel Energie Muntenia. Parcul Natural Comana este o arie protejat` de interes na]ional situat` \n jude]ul Giurgiu, aproape de Bucure[ti. Cu o suprafa]` de 24.963 ha, parcul reprezint` o zon` special` de conservare cu regim de protec]ie pentru specii variate de plante [i p`s`ri. Biz

Biz

11


CINEMATECH Noile tehnologii au un impact tot mai mare asupra felului \n care se distreaz` romånii. Ultima venit` pe scen` este tehnologia 4DX, care face spectatorii s` nu mai simt` diferen]a dintre sal` [i ceea ce se \ntåmpl` pe ecran. TEXT GABRIEL BÂRLIG~ • FOTOGRAFII VALI MIREA

12

Biz


Biz

13


Eroul de pe ecran se apleac` peste pragul de stânc` din fa]a lui [i e udat de stropii cascadei care curge \n vale. Spectatorii din sal` simt \n acela[i timp cum scaunele se apleac` \nainte [i stropi fini de ap` le ud` fa]a, ca [i cum ar fi ei \n[i[i \n buza cascadei. Aceast` experien]` cinematografic` interactiv`, care ofer` inclusiv efecte de vânt, fum, cea]`, ba chiar [i mirosuri, este posibil` datorit` noii tehnologii 4DX, care promite s` revolu]ioneze mersul la cinematograf. Iar din 15 mai este disponibil` [i \n România, adus` de Cinema City \n noul Mega Mall din Bucure[ti. “Oferta Cinema City este unic`: avem IMAX, avem 3D, digital, vom avea pe 15 mai [i 4DX. Este evident c` acestea sunt investi]ii serioase, dar pentru noi tehnologia \nseamn` s` ]ii pasul cu evolu]ia, publicul vine la cinema pentru c` \[i dore[te s` fie surprins [i va continua s` vin` dac` aduci mereu ceva nou”, spune Ioana Ionescu, Marketing Manager la Cinema City România. 14

Biz


COVER STORY Anca Nu]`, R`zvan C`p`nescu Compania de]ine \n România 154 de ecrane, printre cele mai mari din Europa, \n 17 loca]ii din toat` ]ara [i promoveaz` permanent noile tehnologii \n domeniu. Tocmai de aceea a adus \n 2009 primul sistem IMAX din România, \n AFI Palace Cotroceni, iar acum introduce 4DX pe pia]a local`. “Cinema City a crescut constant \n fiecare an [i acest succes se datoreaz` unui cumul de factori: am deschis cinematografe noi, am fost aten]i la selec]ia de filme [i ne-a ajutat [i publicul, care a devenit mai educat, mai deschis”, arat` Ioana Ionescu. Investi]iile Cinema City au contribuit la relansarea pie]ei de cinema din România, care a trecut prin momente dificile. La finalul lui 2013, România avea un cinematograf la 260.000 de locuitori, un ecran la 75.000 de locuitori [i un loc \n cinema la 350 de locuitori, situându-se pe ultimul loc \ntre statele Uniunii Europene. Industria de profil a avut de suferit din cauza \nchiderii majorit`]ii cinematografelor din re]eaua de stat \n ora[ele

Ioana Ionescu. Cele circa 185 de filme lansate \n 2014 au adus \ncas`ri de 41,9 milioane de euro, fa]` de 36,5 milioane \n 2013. A sc`zut puternic [i num`rul românilor care declar` c` nu merg niciodat` la cinema, acesta ajungând anul trecut la 62,2%, potrivit Barometrului de Consum Cultural, ceea ce reprezint` un minim al ultimilor zece ani. Cinema City [i al]i juc`tori \n domeniu v`d partea plin` a paharului [i pariaz` pe poten]ialul de cre[tere al pie]ei, iar noile tehnologii reprezint` una dintre armele importante. Momentul este propice, având \n vedere c` românii \ncep s` ias` tot mai mult din cas` \n timpul liber [i caut` mereu activit`]i noi [i interesante pentru relaxare [i socializare. “M` atrag toate activit`]ile care implic` dinamic` \n mi[care, contact cu p`mântul, aer curat [i muzic`. Iarna schiez, de[i cu sportul `sta am cam avut un fel de «love – hate relationship», dup` un mic incident \n urm` cu câ]iva ani”,

Spectatorul român este mai deschis la produc]iile americane decât la cele europene, poate pentru c` primele ofer` o perspectiv` mai cinematografic`, mai flamboaiant`, mai colorat` asupra oric`rei pove[ti IOANA IONESCU, MARKETING MANAGER LA CINEMA CITY ROMÂNIA

din provincie. Dar \n ultima vreme ve[tile sunt tot mai bune. Expansiunea mallurilor, reluat` \n ultimii ani, \ncepe s` duc` [i la cre[terea num`rului de ecrane de cinema [i al spectatorilor. Anul trecut a marcat un reviriment puternic pentru cinema, fiind pentru prima oar` dup` anul 2000 când s-a dep`[it cifra de 10 milioane de bilete vândute, \n cre[tere cu 12,5% fa]` de 2013, potrivit Cinemagia. De remarcat faptul c` Cinema City de]ine peste jum`tate din aceast` pia]`. “Suntem [i ne-am propus s` r`mânem cel mai mare lan] cinematografic din România. Vom continua s` ne extindem [i cel mai important este c`, ori de câte ori o facem, p`str`m acelea[i standarde \nalte – fie c` mergi la Bucure[ti sau la Târgu Jiu, reg`se[ti acelea[i s`li, decor, tehnologie de ultim` genera]ie”, arat`

spune Corina Coman, PR Director la FCB Bucharest. Weekendul este pentru oamenii activi perioada principal` \n care exist` timp liber pentru ie[iri de orice fel. Potrivit unei cercet`ri realizate de GfK România la nivel na]ional, 10% dintre responden]i au declarat c` \n weekend prefer` s` mearg` la cinema, teatru sau la concerte, dar o inciden]` mult mai mare (38%) se remarc` \n rândul Digital Natives, persoane tinere, care se simt \n mediul digital ca pe[tele \n ap`. “|ncerc s` ies cât mai mult. Mi-am f`cut obiceiul ca atunci când exist` chiar [i o jum`tate de zi de respiro (momente care sunt din ce \n ce mai rare) s` ies, s` m` v`d cu oameni, s` descop`r locuri noi, s` m` bucur din plin de orele alea \n care practic pot s` fac orice”, spune C`t`lin Biz

15


Anchidin, specialist de comunicare \n industrii creative. Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Market Research, are [i explica]ia: criza i-a scos pe oameni din zona lor de confort, fiindc` au \n]eles c` fericirea personal` depinde \n mare m`sur` de alegerile pe care le fac ei, \n linie cu ceea ce le place cu adev`rat. De aici rezult` o mare diversitate de activit`]i de timp liber, comparativ cu anii preceden]i, iar oamenii consum` divertisment cât mai variat. Au l`sat \n urm` gr`tarul [i lâncezeala, [i prefer` s` desf`[oare \n timpul liber activit`]i care le aduc valoare [i \i fac s` fie oameni mai buni nu doar \n ochii lor, ci [i ai celorlal]i. “Tr`iesc \n vitez`, timpul liber e scurt [i foarte valoros. |l

consum doar pentru lucrurile despre care simt c`-mi aduc un beneficiu personal”, spune Corina Coman. Ast`zi românii socializeaz`, fac plimb`ri (cu bicicleta, la munte, prin parcuri), \ntreprind activit`]i noi [i care \i ajut` s` se relaxeze (gr`din`rit, cursuri de dezvoltare personal`, limbi str`ine, c`l`torii \n locuri noi, hobby-uri). “Cea mai mare parte a timpului liber o petrec cu familia [i prietenii. La film, la plimbare sau la un pahar de vorb`. |mi place s` petrec cât mai mult timp \n natur`, de aceea evadez din Bucure[ti cât de des pot”, explic` Ruxandra R`u, Manager Comunicare Segment Business la Telekom Romania. Este [i [ansa produselor inovatoare din zona de petrecere a timpului liber,

fiindc` acestea pot g`si un public relevant pentru orice tip de produs artistic sau de divertisment. “Consecin]a este aceea c` mainstream entertainment se transform` [i a[tept`rile de la aceast` pia]` se schimb`. E un fel de mainstream+. Adic` nu mai e suficient s` faci un produs popular. Dac` produsul popular nu are [i o valoare, risc` s` fie un foc de paie [i s` fie uitat pe termen lung”, arat` Adina Vlad. Pentru unii, \ns`, zona de mainstream aduce beneficii tocmai din perspectiva petrecerii cu folos a timpului liber, fiindc` deconectarea de la job nu este niciodat` total`. “Uneori sunt atras` de nou, dar nu m` feresc de mainstream \n timpul liber, ba din contr`, m` \nc`p`]ânez de

|NTRE BUSINESS {I TIMP LIBER Am invitat la film [apte profesioni[ti cool, pentru a afla cum se relaxeaz` [i se deconecteaz` ca s` fac` fa]` cu zâmbetul pe buze provoc`rilor din joburile lor. Am descoperit astfel ce loc important ocup` timpul liber \n via]a unui om de business.

16

Biz

Anca Nu]`

C`t`lin Anchidin

Corina Coman

Identity & Communication Director, UniCredit }iriac Bank

Specialist de comunicare \n industrii creative

PR Director, FCB Bucharest

Timpul liber [i-l \mparte \ntre familie, citit, c`l`torii [i, mai nou, scrisul pe blog (artdarling.eu), legat de pasiunea ei pentru art` contemporan`. “Aproape \ntotdeauna aleg un film pe baza review-urilor de pe IMDB, dar admit c` am [i prieteni \n p`rerea c`rora m` \ncred [i [tiu c` nu dau gre[. Popcorn-ul e nelipsit. |ncurajez mersul la cinematograf mai ales pentru filmul românesc, care are nevoie de sus]inere [i de spectatori.”

|n ultimii ani, a ajuns s` tr`iasc` mai mult de jum`tate din timp \n s`lile de cinema, prin prisma activit`]ii pe care o desf`[oar` - cel mai recent a fost PR Manager pentru filmul “Aferim!”. De altfel, de cele mai multe ori activit`]ile sale din timpul liber au leg`tur` cu industriile creative. “Uneori prefer s` merg la film la prânz, atunci când [tiu c` nu e aglomerat, alteori merg \n weekendul de premier`, ca s` v`d reac]iile publicului.”

Este pasionat` de câ]iva ani de alergare, face schi [i o atrag activit`]ile care implic` dinamic` \n mi[care, contact cu p`mântul, aer curat [i muzic`. Când merge la film, are \ntotdeauna grij` s` ajung` la timp. “De regul` aleg filmul pe recomand`ri, ale prietenilor, colegilor sau mai cad victim` câte unui review. De rezerv`ri [i logistic` nu m` ocup eu”, ne-a m`rturisit Corina. Ultimul film care i-a pl`cut mult a fost “The Theory of Everything”.


COVER STORY

multe ori s` fiu acolo ca s` pot \n]elege cum func]ioneaz` mentalul colectiv”, spune Corina Coman. Modalit`]ile alese pentru petrecerea timpului liber reflect` personalitatea [i valorile fiec`ruia, de aceea se caut` tot mai mult activit`]i interesante [i care s` poat` fi \mp`rt`[ite [i povestite, devenind subiect pl`cut de conversa]ie. “Dac` \n activitatea mea zilnic` simt nevoia ca eu [i echipa mea de la Freeman Entertainment s` r`mânem trend setteri pentru pia]a distribu]iei de film din România, aceea[i dorin]` \[i pune amprenta [i asupra timpului liber”, spune Raluca Moroianu, Head of Marketing and Communication la Freeman Entertainment, companie care distribuie filme.

Ceva ce merit` povestit va ajunge, inevitabil, pe re]elele de socializare, foarte populare \n rândul tinerilor pân` \n 35 de ani. Facebook a dep`[it 8 milioane de conturi \n România [i tot mai mul]i utilizatori posteaz` detalii despre felul \n care \[i petrec timpul liber. Internetul, mai ales social media, dar [i recomand`rile prietenilor sunt principalii factori care influen]eaz` alegerea activit`]ilor de timp liber. “Cump`r bilete la film pe mobil \ntotdeauna, ur`sc s` stau la coad`, iar \n ziua de azi, gra]ie tehnologiei, chiar nu mai trebuie s` pierdem timp. Aproape \ntotdeauna aleg un film pe baza review-urilor de pe IMDB, dar admit c` am [i prieteni \n p`rerea c`rora m` \ncred [i [tiu c`

nu dau gre[“, spune Anca Nu]`, Identity & Communication Director la UniCredit }iriac Bank. Recent a intrat \n scen` [i un alt actor – aplica]iile de mobil. Tinerii \ntre 18 [i 25 de ani, dar nu numai ei, folosesc aplica]iile care fac recomand`ri de proximitate pe baza locului \n care se afl` utilizatorul la un moment dat. Motivul? Sunt o genera]ie spontan`, care caut` mereu distrac]ia al`turi de prieteni, oriunde s-ar afla, deci sunt deschi[i permanent la sugestii [i, mai ales, dornici s` \ncerce lucruri noi. “Mi-am f`cut obiceiul ca, atunci când exist` chiar [i o jum`tate de zi de respiro (momente care sunt din ce \n ce mai rare), s` ies, s` m` v`d cu oameni, s` descop`r locuri noi, s` m`

Ioana Ionescu

R`zvan C`p`nescu

Raluca Moroianu

Ruxandra R`u

Marketing Manager, Cinema City România

Chief Creative Officer, Leo Burnett

Head of Marketing & Communication, Freeman Entertainment

Manager Comunicare Segment Business, Telekom Romania

Ador` dimine]ile când se treze[te lâng` feti]a [i so]ul ei, iar \n weekend merge \n gr`dina de la Coftale, unde se simte ca acas`. |n timpul s`pt`mânii, iube[te serile propuse de Pop Up Dinner. “Trebuie s` recunosc c` \mi plac maratoanele de film – al`turi de prietenii mei, alegem o zi de weekend, un cinematograf Cinema City negre[it [i, \ncepând de la prima or`, pân` la ultima, devor`m undeva la 5-6 filme, unul dupa altul.”

C`l`tore[te mult, mai ales la Londra, c`tre so]ie, cu care iese la film, la un musical sau \ntr-un local nou. G`tesc \mpreun` [i se ocup` de planificarea urm`toarei vacan]e. “De cele mai multe ori, ]inem s` vedem mai multe filme \n aceea[i zi (ne place genul `sta de maraton foarte mult). B`utura r`coritoare trebuie s` fie light [i telefonul pe silent. Intr`m \ntotdeauna mai devreme, pentru a prinde toate trailerele. |mi plac trailerele.”

Pentru ea, timpul liber este un mix al celor dou` lumi care au cucerit-o: familia [i filmul. Chiar [i atunci când e departe de lans`rile cinematografice pe care le coordoneaz`, o parte din ea r`mâne mereu conectat` la lumea filmului. “Fiecare experien]` cinematografic` \n sine \ncepe cu nelipsita por]ie de nachos [i o ap` plat`, urmate de o «lupt`» cu scaunul din sal`, pentru g`sirea pozi]iei perfecte de vizionare”, spune Raluca.

Evadeaz` din Bucure[ti cât de des poate, fiindc` \i place s` petreac` \n natur` cât mai mult timp. Cea mai mare parte a timpului liber o petrece cu familia [i prietenii, la film, la plimbare sau la un pahar de vorb`. “O sear` reu[it` de cinema presupune obligatoriu bilete rezervate online, locuri alese fix \n mijlocul s`lii, popcorn, cola. {i, nu \n ultimul rând, oamenii bucuro[i c` ne petrecem timpul \mpreun`”, ne-a spus Ruxandra.

Biz

17


4DX – BUN VENIT |N FILM! Ploaie, cea]`, vânt [i fulgere la cinema? Tehnologia 4DX va zgudui pia]a de film la propriu [i la figurat, oferind o experien]` imersiv` unic` \n fa]a marelui ecran. Primul film 4DX care va rula \n România la Cinema City este “Mad Max”. Iat` la ce v` pute]i a[tepta:

Scaunele

Pentru a crea o atmosfer` \n care spectatorii chiar s` simt` c` particip` la ac]iunea filmului, scaunele 4DX se pot mi[ca \n toate direc]iile pentru a urma cât mai fidel ceea ce se \ntâmpl` pe ecran la momentul potrivit.

Ap`

Spectatorii sunt stropi]i cu jeturi fine de ap`, dar pot ap`sa un buton pentru a bloca aceast` func]ie, dac` nu o doresc.

Ploaie

Sistemul poate simula orice tip de avers`, de la burni]` la ploi serioase. Poate nu v-ar strica o pelerin` de ploaie. 18

Biz

Fulgere

Exploziile de lumin` se produc la câ]iva centimetri de spectatori [i sunt \nso]ite de tunete.

Fum

Fumul exploziilor de pe ecran apare direct printre spectatori, la fel [i cea]a.

Vânt

Totul e posibil, de la adieri u[oare la furtuni violente. }ine]i-v` bine de scaune!

Baloane de s`pun

Pot crea o atmosfer` magic` \n sal`, mai ales pentru copii.

Mirosuri

Se poate recrea o gam` larg` de mirosuri, care se \mpr`[tie \n sal` la momentul oportun.

bucur din plin de orele alea \n care practic pot s` fac orice”, arat` C`t`lin Anchidin. Este o deschidere care se manifest` tot mai mult indiferent de categoria de vârst`. “|n general sunt mânat de dou` lucruri \n alegerea unui fel de a evada \n timpul liber: dac` am mai f`cut sau nu chestia aia (evident, noutatea m` atrage \n mod irefutabil) [i dac` are o list` de vinuri decent`”, spune R`zvan C`p`nescu, Chief Creative Officer al grupului Leo Burnett. Apetitul pentru nou \n zona de divertisment [i timp liber este o caracteristic` mai nou` pentru români, alimentat` din mai multe surse. “Românii sunt foarte dispu[i s` \ncerce modalit`]i noi de petrecere a timpului liber. Exist` o foame de divertisment nou. Cred c` pur [i simplu se duc spre nou pentru c` au mult mai multe oferte \n ziua de azi. {i

Ioana Ionescu, Raluca Moroianu

pentru c` sunt foarte expu[i la informa]ie [i verific` [i cât de popular` e ideea”, arat` Adina Vlad. Este [i motivul pentru care Cinema City aduce 4DX \n România, dup` ce a avut succes cu un alt format inovator, IMAX. “Ambele tehnologii sunt spectaculoase, dar foarte diferite [i experien]a vizion`rii fiec`reia este unic`, genul de \ntâmplare pe care ]i-o aminte[ti [i pe care sim]i nevoia s` o poveste[ti”, spune Ioana Ionescu, de la Cinema City. Pariul cu IMAX a fost clar câ[tig`tor: dac` ne uit`m pe lista de box office din România \n 2014, primele trei filme (“Hobbitul: B`t`lia celor cinci o[tiri”, “Interstellar” [i “300: Ascensiunea unui imperiu”) au fost disponibile \n format IMAX. Calitatea imaginii \n acest format (40% mai mult contrast [i cu 60% mai mult` lu-


COVER STORY Moshe (Mooky) Greidinger

Tehnologia amplific` totul Marele ecran devine mai mare [i mai captivant prin noi tehnologii care men]in cinematograful \n topul preferin]elor pentru petrecerea timpului liber. Nu mai alegem doar ce film vedem, ci [i cum \l vedem. DE GABRIEL BÂRLIG~ Lucreaz` de aproape 40 de ani \n cinematografie [i a f`cut din Cinema City un lider incontestabil \n Israel [i Europa de Est. Moshe (Mooky) Greidinger, ast`zi CEO al Cineworld, a vorbit \n exclusivitate pentru Biz despre cum arat` noua experien]` cinematografic`. S-a schimbat ceva \n experien]a de cinema \n ultimii 5-10 ani? Mersul la cinema ca mod de petrecere a timpului liber nu s-a schimbat prea mult \n ultimii ani. Oamenilor le-a pl`cut dintotdeauna s` mearg` la film cu familia sau prietenii. S-a schimbat \ns` radical tehnologia. Dup` mult timp \n care a folosit filmul, \ntreaga industrie a trecut la formatul digital, ceea ce permite lansarea filmului \n mai multe s`li, a[a c` a crescut varietatea, formatul 3D a fost extins puternic [i am v`zut cum au ap`rut inova]ii ca IMAX sau 4DX. Ca s` sumarizez, ce s-a schimbat este faptul c` azi nu mai alegi doar filmul pe care vrei s`-l vezi, ci [i cum vrei s`-l vezi. |n România, pia]a s-a schimbat dramatic \n ultimii 10 ani. S-au construit tot mai multe multiplexuri \n Bucure[ti [i \n provincie, toate cu echipamente de ultim` or`, care ofer` cea mai bun` experien]` cinematografic` disponibil` la nivel mondial, dar [i posibilitatea ca filmele s` ruleze o perioad` mai lung` de timp. De aceea cre[te anual num`rul de spectatori.

Care a fost impactul internetului [i streamingului? Construirea de s`li de cinema tot mai bune a m`rit puternic diferen]a dintre experien]a unui film acas` [i \n cinematograf, deci nu exist` compara]ie. Tocmai de aceea, \n ciuda ascensiunii internetului, vedem tot mai mul]i oameni care vor s` urm`reasc` filme pe marile ecrane. Cum se diferen]iaz` Cinema City de concuren]`? Cinema City a avut dintotdeauna strategia de a oferi cele mai \nalte standarde disponibile \n materie de echipamente, servicii [i nu numai. Acest lucru e valabil atât pentru multiplexurile uria[e din Bucure[ti, cât [i pentru cele mai mici din alte ora[e. Cine a vizitat o sal` Cinema City oriunde de [tie c` g`se[te cea mai bun` experien]` posibil`. |n plus, Cinema City a fost mereu un lider \n inova]ii tehnologice. Noi am introdus formatul IMAX, care ast`zi ofer`, f`r` discu]ie, cea mai bun` experien]` posibil` de vizionare a unui film, apoi 4DX, sistemul VIP [i vom c`uta mereu pasul urm`tor \n tehnologie. Sunt diferen]e \ntre ]`rile din regiune unde Cinema City e prezent`? Nu pot spune c` exist` diferen]e majore. Peste tot vedem c` oamenilor le place s` mearg` la cinema [i apreciaz`

calitatea Cinema City. Blockbusterele au succes \n toate ]`rile. Poate sunt diferen]e \ntre anumite genuri de film: ungurilor le plac mai mult comediile, românii prefer` filmele de ac]iune. Am observat c`, \n România, dup` introducerea versiunilor dublate, a crescut num`rul spectatorilor la filmele de familie. A]i fuzionat cu Cineworld. S-a schimbat ceva \n businessul Cinema City? Ambele companii au oferit dintotdeauna cea mai bun` experien]` cinematografic` posibil`. Fuziunea dintre cele dou` companii ne permite s` lu`m cele mai bune elemente de la fiecare [i s` le unim \ntr-o companie [i mai bun`. |n ce zone direc]iona]i investi]iile? Grosul investi]iilor se \ndreapt` c`tre construirea de noi cinematografe [i renovarea continu` a celor mai vechi, pentru a le men]ine la cele mai \nalte standarde. Cum ajut` noile tehnologii? Am spus c`, ast`zi, spectatorul alege nu doar ce film s` vad`, ci [i cum s`-l vad`. Având tot mai multe op]iuni, cinematograful devine o op]iune pentru orice tip de eveniment: o ie[ire \n ora[ cu prietenii, o sear` romantic` al`turi de partener, distrac]ie al`turi de copiii de orice vârst`, dar [i o op]iune pentru evenimente de afaceri. Biz

Biz

19


EXPERIEN}E CA-N FILME Este greu s` combini elegan]a clasic` [i atmosfera glamour de la Hollywood cu tehnologia de ultim` or` la acelea[i standarde indiferent de loca]ie. Cum reu[e[te Cinema City s` o fac`?

Tehnologie

Este singurul lan] cinematografic din România care ofer` 3D, IMAX [i, din 15 mai, 4DX. Acestea transform` vizionarea unui film \ntr-o experien]` special`.

Acoperire na]ional`

Cinema City aduce experien]a cinematografic` de top \n toat` ]ara - 154 de s`li de cinema \n 17 cinematografe din 13 ora[e din ]ar`, la care se vor ad`uga alte 9 ora[e \n perioada urm`toare.

Experien]a VIP

O vizionare privat`, pe ecrane ultralargi, \n s`li de 27-31 de locuri. Fotoliile speciale sunt echipate cu sp`tar electronic 20

Biz

[i suport pentru picioare, iar \n lobby e serviciul all-you-can-eat.

Evenimente

Sala de cinema poate fi o loca]ie perfect` [i surprinz`toare pentru orice tip de eveniment conferin]`, training, lansare de produs, team building. Ecranele gigant [i scaunele confortabile aduc un mare plus oric`rui eveniment. Iar lobby-urile sunt locul perfect pentru recep]ii [i catering.

Cadoul perfect

Ziua de na[tere la cinema? Da. Cinema City VIP ofer` nu doar loca]ia, ci [i o echip` dedicat` care v` asist` pe parcursul organiz`rii evenimentului.

minozitate), ecranul mare, sunetul reconfigurat special [i, mai ales, senza]ia de imersiune total` \n film aduc acel factor X care atrage spectatorii. Spre deosebire de publicul de cinema din alte ]`ri, cel din România iube[te filmele 3D, dovada c` oamenii caut` mereu . “|mi plac mult filmele 3D, mai ales la IMAX. Pentru experien]a nou` pe care mi-o ofer`, [i nu neap`rat pentru calitate, distribu]ie, regizor sau orice alt motiv care m-ar putea convinge s` le v`d”, spune Ruxandra R`u. Mersul la film la cinematograf trebuie s` ofere o diferen]` semnificativ` fa]` de vizionarea acas`, unde internetul [i televizoarele tot mai plate [i mai mari fac concuren]` serioas` s`lilor de cinema. “Bucuria descoperirii este enorm` la orice vârst`, iar frumuse]ea filmului este complet` doar la cinema. De aceea, ne dorim s` aducem \n s`lile noastre cât mai mul]i oameni [i s` convingem iubitorii de film s` plece din fa]a televizorului ca s` tr`iasc` adev`rata experien]` cinematografic`”, arat` Ioana Ionescu. Iar 4DX va aduce tocmai acest element de interactivitate [i de imersiune \n film, transformând o simpl` ie[ire la cinema \ntr-o experien]` unic`. Sala 4DX v` va stimula toate sim]urile, nu doar auzul [i v`zul – scaunul se mi[c`, bate vântul sau chiar plou` dac` e cazul, luminile se sincronizeaz` cu ac]iunea de pe ecran, ve]i sim]i [i mirosuri specifice unei anumite scene. Este ceva greu de reprodus acas` sau chiar [i \ntr-o sal` de cinema “normal`”. |ns` totul s-a schimbat când grupul sud-coreean CJ 4DPlex a f`cut un pas \ndr`zne] spre viitorul cinematografiei, lansând \n 2010 experien]a 4DX, care a ajuns \n peste 100 de s`li din toat` lumea. |n 2014, num`rul spectatorilor care au tr`it experien]a 4DX a crescut exponen]ial fa]` de anul precedent, iar \n prezent peste 200 de titluri sunt disponibile \n acest format. Mi[c`rile scaunelor [i celelalte efecte sunt perfect sincronizate cu ac]iunea de pe ecran, fiecare film 4DX fiind \nso]it de o coregrafie atent` cu mi[care, vânt, ploaie, miros [i nu numai. Nu ve]i mai spune c` a]i fost la film, ci c` a]i fost \n film. Biz


COVER STORY Ruxandra R`u Corina Coman, C`t`lin Anchidin

FILMUL LA MAXIM Experien]a cinematografic` a fost regândit` total pentru IMAX. De la filmul \n sine, la tehnologia [i proiectarea cinematografului, totul d` spectatorului senza]ia c` face parte din ac]iune.

Sala Publicul este mai aproape de ecran, care se \ntinde de la podea la tavan [i de la un perete la altul, având [i o form` diferit` (e mai lat, mai \nalt [i mai curbat).

Filmul |ntr-un cinematograf IMAX urm`ri]i un alt film, transformat complet. Camerele IMAX cu rezolu]ii foarte mari [i serviciile de remasterizare digital` \mbun`t`]esc sute de detalii din fiecare cadru.

Imaginea Cum \ntr-un cinematograf IMAX stai mult mai aproape de ecran, imaginile trebuie s` fie

foarte clare - au 40% mai mult contrast [i cu 60% mai mult` luminozitate decât la alte sisteme.

Sunetul Echipa de sunet a IMAX lucreaz` cu produc`torii filmelor pentru a recrea o coloan` sonor` optimizat`. Sistemul de difuzoare patentat ofer` un sunet de 10 ori mai dinamic decât sistemele standard.

Altfel de 3D Se folosesc dou` proiectoare, care trimit imagini separate pentru ochiul stâng [i cel drept, spre un ecran acoperit cu vopsea argintie cu reflectivitate crescut`.

Biz

21


MARKETING

Când con]inutul face marketing ToaT~ lumea face con}inuT. nu oricine |ns~ reu{e{Te s~ fac~ {i markeTing de con}inuT. despre diferen}a dinTre cele dou~, despre ce |nseamn~ markeTing de con}inuT |n indusTria româneasc~ de comunicare {i ce rol joac~ pr-ul |n acesT conTexT afl~m din cerceTarea ini}iaT~ |n premier~ de mccann pr {i nielsen. DE LorEDana S~nDuLESCu

22

Biz

on]inutul este rege. Con]inutul este viitorul. Con]inutul conteaz` acum mai mult ca niciodat`. De cåte ori nu a]i auzit aceste afirma]ii? Cel pu]in la nivel declarativ, con]inutul sau \n varianta englezit`, intens uzitat` \n industria de comunicare, “contentul” este de cå]iva ani buni conceptul vedet`. Dar ce \nseamn` de fapt con]inut de brand? Ce \n]eleg agen]iile de comunicare prin con]inut de valoare? {i ce \nseamn` con]inut de valoare pentru clien]ii agen]iilor? Cum este distribuit con]inutul [i cine sunt actorii principali \n crearea de con]inut? Cine este cel mai bine echipat s` preia rolul de lider \n generarea de con]inut? Este industria local` dispus` s` creeze con]inut constant, pe termen lung? Ce rol joac` PR-ul \n tot acest context? Sunt clien]ii dispu[i s` acorde mai mult` \ncredere PR-ului? Cum percep restul diviziilor colaborarea cu PR? La toate aceste \ntreb`ri r`spunde studiul ini]iat de McCann PR [i realizat \mpreun` cu compania de cercetare Nielsen, la momentul acesta primul studiu calitativ [i cantitativ depre marketingul de con]inut \n Romånia. Realizatorii studiului au privit subiectul din mai multe unghiuri [i au convins mai mul]i profesioni[ti din industria de marketing, comunicare [i PR s` vorbeasc` despre cum abordeaz` fiecare dintre ei con]inutul. Cercetarea a fost una integrat`, cu o component` calitativ` (interviuri \n profunzime), cåt [i una cantitativ` (chestionare online). Responden]ii studiului au fost reprezentan]i ai agen]iilor [i ai clien]ilor, persoane care coordoneaz` sau sunt direct implicate \n ac]iuni de BTL, PR, marketing online, campanii de social media, digital.


MARKETING

“Crearea unui comunicat de pres` nu mai poate aduce valoare sustenabil`. Dar crearea unei campanii de comunicare interne ce se \ntinde pe trei ani [i este gândit` 100% de PR - de la strategie la crea]ie [i de la implementare la momentum - da, ne aduce valoare.” imola ZolTan, co-founder & managing direcTor, mccann pr

Pentru Nielsen, perspectiva unui astfel de studiu a fost cu siguran]` o provocare – a intrat pe o zon` de cercetare \nc` neexplorat`. Care a fost \ns` motiva]ia agen]iei McCann PR s` ini]ieze un astfel de proiect? {i, mai mult decåt atåt, de anul trecut s` \nceap` s` fac` o schimbare \n modelul de business [i s`-[i concentreze resursele \n sfera marketingului de con]inut? R`spunsul este cåt se poate de simplu: competi]ia. {i \l explic` chiar Imola Zoltan, Co-founder & Managing Director, McCann PR: “Azi suntem \n competi]ie cu oricine. Vom avea \ntotdeauna un avantaj la planificare [i consultan]` \n comunicarea pe timp de criz`, la consultan]` \n rela]ii media sau \n traininguri de media. Sunt aptitudini la care digitalul [i ATL-ul nu prea pot concura cu noi. |ns` bugetele mari vin din gåndirea [i coordonarea campaniilor integrate, iar cei mai mul]i bani merg c`tre crearea con]inutului, strategie [i distribu]ie”.

P

ErCEP}ii. Viitorul comunic`rii depinde invariabil de con]inut. Nimeni nu-i neag` importan]a. Atåt agen]iile, cåt [i clien]ii consider` c` rolul con]inutului este extrem de important, \ns` percep]iile despre ce \nseamn` marketingul de con]inut difer` de o parte [i de alta a industriei. “Scopul marketingului prin con]inut este de a atrage [i de a fideliza clien]ii, prin crearea \n mod constant de con]inut relevant [i valoros, cu inten]ia de a schimba comportamentul consumatorului. Este un proces continuu, care func]ioneaz` cel mai bine cånd este integrat \n strategia de marketing global`”, este defini]ia oferit` de Content Biz

23


MARKETING

“Una dintre principalele concluzii ale studiului este c` relevan]a pentru utilizator este cea mai important` caracteristic` a unui con]inut de calitate, atât \n viziunea agen]iilor cât [i \n cea a clien]ilor. Acest lucru prefigureaz` dezvolt`ri interesante \n industrie, pe care abia a[tept`m s` le observ`m.” ana-maria maier, consumer insighTs leader, nielsen românia, Bulgaria {i adriaTice

Marketing Institute, institu]ia care de mai bine de [apte ani se ocup` de studierea acestui domeniu. |ns` \ntreba]i punctual ce este marketingul de con]inut, participan]ii la studiul ini]iat de McCann PR [i Nielsen au propria \n]elegere [i abordare a conceptului, unele total diferite de altele, dup` cum a observat Andreea Leonte, Creative & Strategy Director, McCannPR, [i coordonatoare a studiului. Iat` trei defini]ii ale aceluia[i concept: 1) “comunicarea cu consumatorii, cu con]inut relevant [i util, f`r` inten]ia clar` de a vinde”; 2) “con]inut creat pe mesajele cheie ale campaniei” [i 3) ”crearea de teme de interes aliniate la viziunea [i valorile m`rcii”. Toate cele trei defini]ii vorbesc despre con]inut, dar abordarea e total diferit`. Unii fac con]inut cu scopul de a promova brandul, al]ii cu scopul de a ajuta consumatorul \n drumul c`tre profit, al]ii doar cu obiectivul de promovare a brandului [i \nregistrare a profitului. Marketingul de con]inut este definit de reprezentan]ii agen]iilor [i drept “crearea de mesaje despre brand prin intermediul unor influenceri care prezint` avantajele din alte unghiuri decåt cele directe comerciale”. “Con]inutul prive[te orice material de comunicare, de la eticheta de pre] de pe raft pån` la reclama TV, inclusiv comportamentul agen]ilor de vånz`ri sau conversa]ia digital account managerului din agen]ie cu fanii m`rcilor din social media”, spun clien]ii, care din perspectiva lor au \n vedere crearea unei pove[ti care s` fie [i memorabil`, [i relevant`, [i ata[at` de brand.

r

ELEVAN}~. Atåt agen]iile (97%), cåt [i clien]ii (100%) consider` c` relevan]a \n ochii consumatorilor este cea care d` m`sura calit`]ii.

24

Biz

Totodat`, agen]iile cred c` pentru a fi de calitate, con]inutul trebuie s` porneasc` de la o idee bun` (71%) [i s` fie util (59%). |n viziunea clien]ilor, al doilea atribut ca importan]` al unui con]inut de calitate este capacitatea de a transmite atributele brandului (82%) [i abia apoi s` porneasc` de la o idee bun` (59%). “Relevan]a ideii pentru consumator este esen]ial` pentru un con]inut valoros” este o concluzie interesant` a studiului, \ns` interpretabil`. “To]i tindem s` c`utam [i s` consum`m acel con]inut care ne valideaz` deja opiniile sau prejudec`]ile, e natura uman`. Este \ns` etic [i sustenabil un con]inut care valideaz` opinii deja formate ale consumatorilor? Sau dimpotriv`, contribuie la situa]ia \n care consumatorii ajung s` se \ndoctrineze cu propriile idei?”, se \ntreab` Andreea Leonte. R`spunsul l-a g`sit \n diferen]a care exist` \ntre a face con]inut [i a face marketing de con]inut: “|n marketingul de con]inut businessul este f`cut cu sim]ul r`spunderii, iar con]inutul, creat de creatori profesioni[ti”.

V

IRALIZARE. Cel mai important element pentru viralizare este considerat a fi, atåt de c`tre agen]ii, cåt [i de clien]i, relevan]a ideii pentru consumatori. Doar 18% dintre responden]ii din agen]ii cred c` distribuirea con]inutului este esen]ial` pentru eficien]a unei campanii, pe cånd clien]ii nici nu o men]ioneaz`; \n schimb, ace[tia din urm` pun pre] pe umor (12%), ca factor al amplific`rii unui mesaj. Aceast` stare de fapt scoate \n eviden]` un paradox. Ce rost mai are crearea unui con]inut relevant dac` nu este [i u[or de g`sit, accesat [i consumat de c`tre audien]a c`reia i se adreseaz`? “Oricåt de bun [i relevant este con]inutul, dac` n-are o distribu]ie strategic`, cel mai probabil nu va avea vizibilitate”, subliniaz` Andreea Leonte. PR-ul nu este mereu sprijinit de bugete de media, prin urmare se \ntåmpl` deseori s` investeasc` \n implementarea unei idei creative [i \n produc]ie, s` fac`, de pild`, “un film dr`gu]” [i “s`-l arunce” pe YouTube. A[tept`rile sunt \n mod evident de viralizare, \ns`


MARKETING

dezam`girea este mare cånd nu se \ntåmpl` acest lucru. “Nu spun c` distribu]ia face totul, ci c` spore[te foarte tare poten]ialul de succes al con]inutului”, explic` Andreea Leonte.

P

Viitor f~r~ Con}inut DE branD? Am invitat patru creatori de con]inut la un exerci]iu de imagina]ie. Cum ar ar`ta viitorul comunic`rii f`r` con]inut creat la ini]iativa brandurilor?

ROVOC~RI. Cea mai mare dificultate cu care se confrunt` agen]iile atunci cånd propun o idee pentru o campanie de con]inut este ne\ncrederea clientului \n eficien]a con]inutului. Un alt impediment este considerat a fi lipsa de experien]` a clientului. Iar elementele ajut`toare care asigur` “vånzarea unei idei de con]inut” sunt \n ordine: exemplificarea cu materiale vizuale, povestirea \n detaliu a ideii sau garantarea viraliz`rii con]inutului. Agen]iile mai spun [i c` ideea trebuie s` ]in` cont de ac]iunile \ntreprinse de brandurile competitoare. Cånd ajung \n etapa de implementare a unei campanii de con]inut, provoc`rile agen]iilor ]in de importan]a prea mare acordat` prezen]ei brandului (44%), dorin]a clientului de a controla procesul creativ (32%) [i rezervele clientului \n a crea con]inut cu poten]ial de controvers`. La råndul lor, cea mai mare temere a clien]ilor (88%) este imposibilitatea demonstr`rii unui rezultat comercial imediat. Scoaterea la iveal` a acestei temeri manifestate de clien]i nu este surprinz`toare pentru un om de agen]ie. “Media unei campanii la noi este de [ase luni, campaniile pe termen lung au ajuns s` fie foarte rare. Numai cånd gånde[ti pe termen lung, rezultatele imediate nu mai sunt un obiectiv [i \]i po]i dedica aten]ia pe conturarea pove[tii brandului, pe interac]iunea [i dialogul cu consumatorii”, explic` Andreea Leonte.

t

IPURI {I EVALU~RI. Clien]ii spun c` formele de con]inut pe care le implementeaz` cel mai frecvent sunt: comunicatele de pres`, site-urile, posterele, aplica]iile \n Facebook, advertorialele, bro[urile [i interviurile, evenimentele [i conferin]ele de pres`. Agen]iile plaseaz` pe primele pozi]ii aplica]iile \n Facebook, interviurile, intermedierea rela]iei cu bloggerii, site-urile, infograficele [i abia apoi comunicatele de pres`. Interac]iunea social` (likes, shares) ocup` primul loc instrumentele pentru evaluarea ac]iunilor de evaluare a marketingului de con]inut, atåt pentru agen]ii (78%), cåt [i pentru clien]i (69%). Urmeaz`, \n opinia

r`zvan Exarhu, exarhu.ro

Lumea noastr` f`r` con]inut de brand ar fi ca “pe[tele f`r` biciclet`”. Adic`, ar trebui s` redescopere mersul pe jos, autenticitatea [i eroismul mic, cotidian, care de obicei cad la montaj când trebuie comunicate Valorile, sanchi. Uneori \ncepi s` b`nuie[ti c` parc` lumea nu e condus` doar de skateri cu pantaloni \n vine. Dar [ocul revela]iei e prea mare ca s` nu deschizi un PET [i s` savurezi fericirea. A[a e[ti cu un burp mai aproape de paradis.

traian aron, art Director, McCann

M`rcile url` la noi, oamenii. Problema este c` noi, oamenii, nu vrem nimic cu for]a. {i mirosim instant (chiar dac` nu to]i) când o marc` \ncearc` s` \[i pun` [apc` [i blugi rup]i ca s` par` din cartier. Ar fi mai bine dac` m`rcile nu ar \ncerca s` fie relevante – se simte \ncercarea – ci pur [i simplu ar fi de ajutor. Eu cred \ntr-o lume unde m`rcile exist` f`r` s` \[i arate siglele.

Costin bogdan, Copywriter, McCann

Exist` con]inut de brand prost [i con]inut de brand bun. Sigur, a[ putea s`-mi imaginez o lume f`r` con]inut de brand prost, \n care nu-mi dau ochii peste cap atunci când v`d un filmule] care se vrea viral f`r` s` m` surprind` \n vreun fel. Dar exist` [i con]inut de brand care m` face s` râd sau s` vad lucrurile altfel, care m` face s` zic: “Cum de nu m-am gândit eu la asta?” [i pe care \l dau mai departe.

Sergiu floroaia, Stand-up Comedian

Con]inutul de brand e precum sucul. Indiferent cât de bun e, tot `la natural e mai bun. {i indiferent cât de natural e, tot i se vede eticheta. Asta nu \nseamn` c` oamenii nu-l gust`.

agen]iilor, informa]iile colectate din re]elele sociale, monitorizarea social media [i studiile de cercetare calitativ`, pe care clien]ii le consider` a fi al doilea cel mai important instrument (63%), la egalitate cu monitorizarea vånz`rilor din perioada de campanie.

C

REATORII. Potrivit agen]iilor, con]inutul este creat inhouse \n propor]ie de 56% [i doar 38% cu ajutorul colaboratorilor, iar \n cazul clien]ilor lucrurile stau exact invers,

cea mai mare parte este realizat` cu ajutor extern (76%) [i doar 18% - intern. La modul ideal, atåt agen]iile, cåt [i clien]ii consider` c` managementul de proiect ar trebui s` fie de]inut de PR (35%), digital [i abia apoi de crea]ie, \ns` acesta din urm` este considerat cel mai important departament pentru crearea efectiv` de con]inut (44%), urmat \n egal` m`sur` de digital [i PR (19%). Pentru agen]ii, cele mai folosite platforme distribuirea con]inutului sunt: Facebook, site corporate, YouTube, Twitter, blog, Biz

25


MARKETING


MARKETING

Biz

27


MARKETING

Instagram. Pentru clien]i, conteaz` \n ordine: Facebook, YouTube, site-ul de brand, site-ul corporate, Twitter, Instagram [i blogurile. |n ceea ce prive[te administrarea conturilor pe platformele de socializare, reprezentan]ii agen]iilor sunt de p`rere c` agen]ia de digital este cea mai \n m`sur` se se ocupe de acest aspecte (59%) [i \ntr-o m`sur` mai mic` agen]ia de crea]ie (44%), agen]ia de PR (38%) [i clientul (26%). Clien]ii, \n schimb, sunt de p`rere c` ei ar trebui s` se ocupe \n principal de administrarea conturilor de social media ale brandurilor lor (71%).

b

ANII. Cånd vine vorba de bugete, agen]iile consider` c` banii cei mai mul]i se investesc \n social ads, con]inut specific brandului [i men]inerea paginii pe Facebook. Pentru construirea unor rela]ii personale cu bloggerii, a unui blog al companiei, con]inut sponsorizat, explorarea conversa]iilor din social media [i transformarea lor \n insight-uri [i SEO, agen]iile declar` c` se aloc` bugete similare. Clien]ii \ns` consider` c` cheltuiesc cei mai mul]i bani pentru crearea de con]inut specific brandului (53%), SEO (24%) [i social ads (18%). |n comunicarea de brand, clien]ii spun c` cei mai mul]i bani se aloc` pentru media 33%, digital - 24%, urmat la foarte mic` distan]` de crea]ie - 23% [i PR - 18%. |n privin]a comunic`rii corporate, cei mai mul]i bani merg c`tre PR - 44%, urmat de media - 24%, digital - 19% [i crea]ie - 13%.

r

OLUL PR-ULUI. De[i 65% dintre clien]i colaboreaz` cu PR-ul pentru campanii de brand, PR-ul continu` s` fie asociat \n special cu managementul de criz`, rela]ia cu bloggerii, comunicatul de pres` [i organizarea general`. Percep]ia general` este c` PR-ului \i lipsesc gåndirea strategic` [i resursele pentru a organiza o campanie de con]inut continu`, pe termen lung. Reprezentan]ii agen]iilor consider` c` ac]iunile de PR sunt printre cele mai importante din aria marketingului de con]inut, \n imediata apropiere a campaniilor de social media [i a celor de digital, f`r` o diferen]` semnificativ` \ntre scorurile acestora. Reprezentan]ii agen]iilor consider` \n propor]ie de 50%, respectiv 41% c` rolul PR-ului este foarte important [i important, iar clien]ii consider` \n propor]ii similare – 47% [i 53% c` este foarte important [i important. Biz

28

Biz

trEi SurPrizE {i o nEDrEPtatE de AndreeA Leonte, Creative & Strategy director, McCannPr

m-a surprins aten]ia oferit` consumatorului, cel pu]in la nivel declarativ. “Relevan]a ideii pentru consumator” se afl` pe primul loc printre atributele unui con]inut valoros. |n urm` cu aproape doi ani, sistemul cognitiv IBM Watson a extras cea mai relevant` idee pentru pia]a de business global`, dup` 10 ani, 17 studii [i 23.000 de interviuri fa]` \n fa]` cu CEO din intreaga lume, IBM Watson a concluzionat c` noii consultan]i de business pentru managementul executiv sunt consumatorii. 90% dintre liderii din toat` lumea se a[teapt` la o colaborare intens` cu consumatorii \n urm`torii 5 ani (idee de acum 2 ani), consumatorul având influen]` \n luarea deciziilor mai mic` doar decât consiliul de conducere. Mi se pare interesant c` insight-ul acesta se dovede[te real [i \n pia]a noastr`. probabil cea mai interesant` idee, la care nu ne a[teptam, este poten]ialul pe care PR-ul \l are \n ochii industriei, de a conduce [i coordona campaniile \ntr-un marketing de con]inut. Mai \ntâi trebuie s` dobândim \ncrederea clien]ilor [i a agen]iilor, s` ar`t`m c` avem [i resursele [i abilit`]ile de a face strategie [i continut ca parte dintr-o misiune pe termen lung. o alt` surpriz` este c` atât agen]iile, cât [i clien]ii s-au pus de acord c` un con]inut de brand, dac` e relevant pentru consumator [i spune o poveste, atunci are atributele unui con]inut eficient. Cu toate astea, clien]ii ]in \nc` prea tare la reprezentarea atributelor brandului \n con]inut. partea de cercetare calitativ` a scos la iveal` o idee interesant`, pe care o intuiam oarecum: “PR-ul nu prea vine cu idei”. De multe ori percep]ia aceasta este o nedreptate adus` industriei de PR. |n realitate, ne lipse[te autoritatea s` ne putem impune ideile creative: \n lipsa puterii, ideile nici m`car nu sunt auzite la masa comunic`rii integrate. Iar creativitatea este ca sportul, cu cât \l exersezi mai mult, cu atât devii mai bun. Ca s` devenim mai buni trebuie s` ni se dea ocazia s` fim mai buni. Am ie[it pe un loc bun la capitolul “creatorii ideali de con]inut”. Suntem dup` ATL, normal. Dar pe acela[i loc cu digitalul. Acum ar fi timpul s` ar`t`m c` da, avem resurse, dar trebuie s` ni se ofere \ncrederea [i ocazia s` le folosim.



TECH

Un cEas DE Ultim~ or~ A v창ndut \ntr-o zi mai mult dec창t al]ii \ntr-un an. Dar marea schimbare abia de-acum \ncepe. Iubit sau detestat, Apple Watch d` semnalul unei revolu]ii care va redefini ceasul a[a cum \l [tim. Era [i timpul. DE GabriEl b창rliG~


O

singur` zi a fost suficient` pentru Apple Watch s` vând` aproape un milion de unit`]i (957.000 mai exact), mult peste ce au reu[it \n tot anul 2014 produc`torii de ceasuri inteligente care folosesc platforma Android Wear de la Google, care au vândut 720.000 de buc`]i, potrivit Slice Intelligence. Desigur, Samsung, care are linia de wearables Gear, a vândut anul trecut mai mult, circa 1,2 milioane de unit`]i potrivit estim`rilor companiei independente de cercetare Smartwatch Group. Rezultatele estimate dup` primele dou` s`pt`mâni de la lansarea ceasului inteligent al Apple vorbesc \ns` despre vânz`ri de 3 milioane de unit`]i, care ar fi adus venituri de peste 2 miliarde de dolari. Cifrele indic` \nc` un succes r`sun`tor al companiei din Cupertino, dar miza este, ca de obicei, mult mai mare. Apple a reu[it deja s` zguduie din temelii mai multe industrii, cea a computerelor, cea muzical` [i cea a terminalelor mobile, iar acum este pe punctul de a schimba definitiv alta – cea a ceasurilor. Iar produc`torii tradi]ionali au sim]it asta. Nici nu fusese prezentat bine Apple Watch, \n toamna anului trecut, f`r` a fi \ns` pus \n vânzare, c` elve]ienii de la TAG Heuer au anun]at o colaborare cu Google [i Intel pentru lansarea unui ceas inteligent. Produsul lansat de Apple nu va afecta \ntregul business al produ c` torilor de

ceasuri de lux, mai ales \n zona bijuteriilor – piese cu pietre pre]ioase [i din metale la fel de pre]ioase, care vor atrage mereu o anumit` clientel`. |ns` chiar [i azi produsele de top de orologerie se adreseaz` doar unei p`turi restrânse, unde stilul [i tradi]ia conteaz` mai mult decât utilitatea. Ceea ce schimb` \ns` radical ceasurile inteligente [i Apple Watch \n particular este chiar conceptul de ceas [i

timpUl schimb~rii Pia]a global` de ceasuri inteligente va exploda \n principal datorit` lui Apple Watch.

957.000 Unit~}i de Apple Watch s-au vândut \n prima zi de la lansarea oficial` pe pia]`

6,8 milioanE de ceasuri inteligente s-au vândut \n tot anul 2014 pe plan global, dintre care 1,2 milioane au fost de la Samsung Sursa: Smartwatch Group

func]ia acestuia. Pute]i s`-i spune]i computer de mân` sau ceas inteligent, Apple Watch este, de fapt, o platform` pentru aplica]ii [i astfel poate fi lucruri diferite pentru oameni diferi]i. Nu va fi doar un ceas pentru scufund`ri sau unul pentru aviatori, ci poate fi unul toate acestea \n acela[i timp. Sigur, [i Google are un sistem de operare, dar lucreaz` pentru hardware cu diver[i produc`tori. Apple are, ca de obicei, totul: [i hardware, [i software, [i servicii, lucru care va fi extrem de dificil de duplicat de produc`torii de ceasuri. Desigur, \n timp, vor putea face acest lucru, dar [tim cât de important este \n lumea de ast`zi avantajul primului venit [i cât de greu este s` ajungi din urm` pe cineva care vinde 22-24 de milioane de unit`]i pe an, cât estimeaz` anali[tii pentru Apple Watch. Asta \n condi]iile \n care Smartwatch Group a estimat toat` pia]a de ceasuri inteligente la 6,8 milioane de unit`]i \n 2014. O abordare similar` are, culmea, un startup din România, Vector Watch, care \l are ca investitor pe Radu

Georgescu [i e condus de Joe Santana (fost CEO Timex, Londra) [i Andrei Piti[ (fost VP Engineering la Ixia). Compania, care a lansat \n martie ceasurile proprii, a pornit de la zero atât la nivel de hardware (plac` de baz`, procesor), cât [i la nivel de software, creând un nou sistem de operare. Apple a [tiut de la \nceput cât de dificil` va fi b`t`lia \n domeniul ceasurilor inteligente. Acesta a fost, probabil, [i motivul pentru care a trecut jum`tate de an \ntre prezentarea \n premier` a lui Apple Watch [i punerea lui \n vânzare. Aceste [ase luni au fost folosite de companie pentru cea mai grea misiune: schimbarea percep]iei consumatorilor. Fiindc` a \n]eles un lucru esen]ial: un ceas este un accesoriu care \l define[te \ntr-o anumit` m`sur` pe cel care-l poart`. Ce a f`cut Apple? A \mpins produsul mai degrab` \n zona de mod` publica]iile [i site-urile de tech scriau oricum la foc automat despre acesta. A[a a ajuns Apple Watch pe coperta celebrei reviste de fashion "Vogue" [i tot din acest motiv s-a vorbit mai mult despre cum se lucreaz` metalul [i cum se fac curelele de piele pentru ceas, nu despre detalii tipice dispozitivelor smart. Iar designerul Jon Ive a dat probabil mai multe interviuri [i a avut mai multe apari]ii \n pres` decât \n tot restul vie]ii lui. Mesajul Apple a fost c` noul Watch nu este doar pentru cei obseda]i de tehnologie, ci poate face parte din via]a tuturor. Prin urmare, compania a vorbit mai mult despre valoarea pe care produsul o poate aduce consumatorului, nu despre ce func]ii are, tocmai pentru a schimba percep]ia fa]` de ceasurile inteligente. O valoare perceput` mai mare \nseamn` o disponibilitate mai mare din partea consumatorilor de a pl`ti un pre] mai mare. A func]ionat? Cifrele din vânz`ri pe care vi le-am prezentat vorbesc deja de la sine, dar un sondaj realizat recent de Ipsos pentru Reuters arat` c` eforturile Apple au dat roade: \n jur de 6% din popula]ia adult` a SUA afirm` c` inten]ioneaz` s` cumpere un Apple Watch. Mai exact, 15 milioane de Biz

31


TECH

americani sunt deci[i s` cumpere ceasul inteligent lansat de Apple. Cum era de a[teptat, produsul atrage mai mult b`rba]ii (9%) [i mai pu]in femeile (4%). Cei mai dispu[i s` cumpere Apple Watch sunt adul]ii \ntre 30 [i 39 de ani (13%), urma]i \n propor]ie de 10% de cei \ntre 18 [i 29 de ani. Aten]ie, vorbim despre inten]ie de cump`rare! Un procent de 18% dintre responden]i s-au declarat foarte sau oarecum interesa]i de Apple Watch. {i \nc` ceva: doar o treime dintre participan]ii la sondaj au deja un iPhone. Fiind vorba despre un ceas, Apple a lansat mai multe modele: Apple Watch, Sport [i Edition. Apple Watch are carcasa din o]el inoxidabil, ecran tactil din safir (mai rezistent decât Gorilla Glass) [i cost` \ntre 549 [i 1.099 de dolari, \n func]ie de carcasa (de 38 sau 42 mm) [i de cureaua aleas`. Apple Watch Sport are carcasa din aluminiu, ecran din sticl` Ion-X, fiind ideal pentru oamenii activi dar [i cel mai ieftin – versiunea de 38 mm cost` 349 de dolari, iar cel de 42 mm cost` 399 de dolari. Apple Watch Edition, modelul de lux cu o carcas` din aur (culoare galben sau roz), care cost` \ntre 10.000 [i 17.000 de dolari. Edition va fi disponibil \n num`r limitat [i va fi vândut \n magazine exclusiviste, al`turi de ceasuri Rolex sau Zenith. Aici, Apple va avea mai mult de furc` \n a convinge clien]ii s` dea atâ]ia bani pe ceva care cu greu se poate compara cu un Patek Phillipe Calatrava, de exemplu. Mai ales c`, \n afar` de culoarea specific`, Edition arat` exact la fel ca orice alt Apple Watch, deci adio exclusivism! Apoi, mul]i cump`r` un ceas scump \n ideea c` acesta va fi revândut la un moment dat aproape cu aceea[i sum`, pentru a putea trece la un alt model. Cu ceasul Apple, acest lucru va fi practic imposibil. De fapt, este o problem` pentru toate ceasurile inteligente, deoarece companiile din domeniul tehnologiei intr` pe o pia]` unde timpul poate cre[te valoarea produsului, nu o scade – exact pe dos fa]` de electronice. Un Rolex de acum 20 de ani are \nc` valoare mare. Un laptop de acum 20 de ani e doar o bucat` de plastic care adun` praf. 32

Biz

concUrEn}~ la minUt Pia]a ceasurilor inteligente a atras to]i marii juc`tori din zona de tehnologie. Iat` doar câ]iva dintre competitorii importan]i pentru Apple Watch.

samsUnG GEar s Este primul smartwatch ce poate func]iona independent de telefon, utilizatorii putând ini]ia, redirec]iona sau r`spunde la conversa]ii telefonice chiar dac` sunt departe de telefon, datorit` conexiunilor Bluetooth, Wi-Fi [i 3G. Este echipat cu sezori [i func]ii S Health \mbun`t`]ite, dar [i cu aplica]ia Nike+ Running. Br`]ara poate fi schimbat`.

lG Watch UrbanE Este primul ceas Android Wear de lux al companiei sud-coreene, fiind construit integral din metal. Este pozi]ionat deasupra lui LG Watch R, lansat \n octombrie 2014, fiind construit \n jurul aceluia[i ecran Plastic OLED (P-OLED) complet rotund de 1,3 inci. Cureaua din piele poate fi \nlocuit` cu orice curea cu l`]imea de 22 mm. Este compatibil cu smartphone-uri care ruleaz` Android 4.3 sau mai recent.

moto 360 Bazat tot pe platforma Android Wear, de la Google, a fermecat speciali[tii prin designul s`u. Cânt`re[te 48 de grame [i are o memorie de 4 GB. Marele atu este pre]ul, de numai 165 de dolari \n SUA, f`r` a face \ns` rabat de la performan]` [i având un aspect care \l face u[or de remarcat. Este un pic cam mare, având un diametru de 46 mm, fa]` de cei 38 mm ai Apple Watch.

hUaWEi Watch Un alt model circular, cu ecran tactil AMOLED de 1,4 inci, acoperit cu cristale de safir, cu o rezolu]ie de 400 x 400 pixeli [i cadru din o]el inoxidabil. A fost conceput de o echip` de designeri de ceasuri tradi]ionale. Folose[te platforma Android Wear [i este compatibil cu smartphone-uri care ruleaz` Android 4.3 sau o versiune mai recent`. Are la baz` un procesor Qualcomm puternic, de 1,2 GHz.

pEbblE timE Este un proiect care a c`utat finan]are pe Kickstarter [i bine a f`cut, fiindc` a adunat 20 de milioane de dolari. Func]ioneaz` cu smartphoneurile cu Android, dar [i cu iOS, existând aplica]ii care-i permit conectarea la BlackBerry [i Windows Phone. Bateria ]ine o s`pt`mân`, fa]` de 18 ore \n cazul Apple Watch, pentru c` ecranul color ePaper nu e tactil. Mai interesant e c`, \n loc de curea, poate avea br`]`ri inteligente conectate la ceas.


TECH

Dar segmentul de lux este extrem de redus [i, deci, mai pu]in interesant pentru Apple, care se afl` \ntr-o alt` lig` când vine vorba despre volume de vânz`ri. Pariul cel mare se afl` \n cel`lalt cap`t al pie]ei, acolo unde cineva care-[i dore[te azi un ceas decent nu se va mai gândi doar la ceasurile tradi]ionale, ci va lua \n calcul [i ceasurile inteligente, care-i pot aduce ceva \n plus pe lâng` ora exact`. |ns` chiar [i aici mai este de lucru. |n acest moment, Apple Watch ar trebui pus la \nc`rcat la finalul fiec`rei zile de utilizare. Pentru un smartphone poate nu este o problem` atât de mare, de[i toat` lumea a[teapt` deja de câ]iva ani mobilul care s` ]in` dou` zile. |ns` pentru un ceas este un mare minus. Ecranul nu va putea fi m`rit prea mult f`r` a afecta nu doar estetica, dar [i utilitatea produsului. Iar la actualele dimensiuni, un ecran tactil nu poate fi foarte practic pentru sarcini mai complicate, cel pu]in nu cu ce am v`zut pân` acum la capitolul interfa]`. Sigur

Unul din 16 adul]i americani inten]ioneaz` s` cumpere un Apple Watch

va fi nevoie de regândirea acesteia, dar Apple a f`cut deja primul pas prin intermediul Digital Crown. La ceasurile mecanice, butonul lateral e folosit pentru a fixa ora, a schimba data sau pentru a \ntoarce mecanismul. La Apple Watch, un buton similar face zoom pe ecran, fiindc` realizarea acestei opera]iuni direct cu degetele pe ecranul tactil nu ar fi practic`. Rotirea Digital Crown permite navigarea rapid` [i precis` prin meniuri, m`rirea fotografiilor [i chiar introducerea de date, f`r` a obstruc]iona

ecranul, \n timp ce ap`sarea ei permite revenirea la ecranul principal. Este genul de detaliu [i inova]ie care face produsele Apple atât de populare [i le diferen]iaz` de cele ale competitorilor. Apple se simte cel mai bine când schimb` regulile [i oblig` competitorii s` \ncerce s` o ajung` din urm`. Exact asta \ncearc` acum s` fac` \n domeniul ceasurilor, unde mul]i au \ncercat s` scuture ierarhiile f`r` succes. E drept, nu aveau for]a financiar`, capacitatea de inovare [i, mai ales, armata de fani pe care o are Apple. Peste 5 ani, când v` ve]i uita la ceas, s-ar putea s` v` \ntreba]i cum a fost posibil s` tr`i]i atâta timp f`r` un smart watch. {i o mare parte din merit s-ar putea s` se cuvin` celor de la Apple, chiar dac` acum mul]i glumesc spunând c` cea mai folositoare func]ie a Apple Watch este c` po]i s` vezi cât e ceasul f`r` s` mai sco]i iPhone-ul din buzunar. S` nu uit`m cum râdea Steve Ballmer la lansarea iPhone. Povestea se poate repeta [i cu produc`torii de ceasuri. Biz

Biz

33


TECH

EfEctUl applE Se simte un aer proasp`t \n magazinele operatorilor telecom din România. Accentul se pune pe design, totul este centrat \n jurul clientului [i tehnologia completeaz` discret ansamblul. Cum s-a ajuns aici? DE alExanDrU r~DEscU

C

ine a vizitat un magazin Apple [tie despre ce vorbim: mobilier minimalist, consultan]i gata oricând s` te ajute [i smartphone-uri sau tablete la \ndemân`, a[teptând parc` s` fie testate. Ne place sau nu, retailul \n domeniul tehnologiei a fost schimbat radical de compania din Cupertino. Ce vedem ast`zi \n noile magazine ale operatorilor telecom din România? Totul este simplu [i intuitiv \n diversitate, prietenos \n ambian]a comercial`, \ntr-un mediu tehnologic. O etichet` cu nuan]` de slogan, o descriere succint` a procesului de rebranding care a cuprins de ceva vreme magazinele operatorilor telecom. Simplitatea e dictat` de ordonarea produselor [i serviciilor, tot mai multe, tot mai variate [i sofisticate hardware [i software. Totul este intuitiv \n ghidarea prin loca]ia respectiv`, fie c` iei bon de ordine sau nu. Atmosfera e amical`, pentru ca un client, indiferent de gradul de specializare, s` nu se simt` agresat de ecosistemul tech-digital, dar [i cu un design de interior inspirat dintr-un mediu familiar, fie c` e vorba de (a)cas`, de birou sau de zona divertisment [i fitness. “Wearable” este unul din cuvintele la mod`, iar la nivel mi-

34

Biz

cro \nsu[i procesul de rebranding poate fi unul purtabil. Pentru c` primii promotori ai acestor valori [i filosofii de rebranding sunt, de fapt, propriii angaja]i. Trebuie s` fie o filosofie. Startul \n acest proces de rebranding \n retail l-a dat Vodafone, care a implementat pân` acum noul concept de design \n peste 150 de loca]ii. |ntre timp, operatorul a plusat [i prin re]eaua de magazine \n franciz`, 52 de astfel de unit`]i fiind deja aliniate la noua identitate [i noul design global al Grupului Vodafone. Cel mai proasp`t exemplu de rebranding vine de la Orange, care a lansat recent la Cluj noul Smart Shop, primul magazin de acest gen \n cadrul \ntregului grup telecom. Ce \nseam` acest proces la Vodafone ne explic` Mihai Gali[, Director, Stores, Consumer Business Unit: “Noul design simplific` experien]a de vânzare, \ntreg parcursul clientului – din momentul \n care intr` \n magazin [i pân` când acesta finalizeaz` procesul de cump`rare – a fost optimizat”. Magazinele sunt prev`zute cu o interfa]` electronic` de gestiune a fluxului de utilizatori (queing). Telefoanele [i tabletele sunt \ntotdeauna pornite [i dispun de o apli-

ca]ie special` preinstalat`, Live Devices, care ofer` clien]ilor informa]ii relevante privind specifica]iile tehnice ale terminalelor, accesoriile disponibile sau serviciile recomandate. Un alt exemplu este [i aplica]ia Product Selector, prin intermediul c`reia agen]ii din magazine pot preselecta, \mpreun` cu clien]ii, serviciile [i produsele preferate. Iar elementele-cheie care definesc noul concept de retail sunt: Top 10 table, o sec]iune care prezint` cele mai populare 10 smartphone-uri, sau zona Tech, unde exper]ii operatorului ofer` asisten]` clien]ilor care au nevoie de informa]ii privind conectivitatea, sistemele de operare disponibile sau carac-


TECH

teristicile smartphone-urilor sau tabletelor, arat` oficialul de la Vodafone România. |n noul Orange Shop, digitalul a luat locul hârtiei. Clien]ii primesc bon de ordine direct prin SMS (dar mai exist` [i echipamentul “clasic”, cu ecran tactil), pot urm`ri ofertele pe 18 ecrane interioare [i pe un videowall, iar contractele se semneaz` \n format electronic, fiind trimise pe mail. O alt` noutate este masa digital`, la care, cu ajutorul unui reprezentant de vânz`ri, clien]ii persoane fizice \[i pot configura propriul abonament, alegând serviciile [i resursele pe care le consider` potrivite. Dup` Cluj-Napoca, operatorul are

Designul noilor magazine a fost gândit astfel \ncât s` combine culorile specifice brandului Vodafone cu elementele moderne care sunt folosite \n amenaj`rile interioare (cum este lemnul), cu scopul de a crea un mediu cald, familiar.

prev`zut` o perioad` \n care s` analizeze evolu]ia [i feedback-ul primit de la clien]i. |n orice caz, trebuie s` ne a[tept`m la astfel de smart shop-uri [i mai mari decât cel de la Cluj (care are 325 de metri p`tra]i), un fel de “MegaStore”, iar acestea ar fi comparabile cu fostul spa]iu de la magazinul Muzica din Bucure[ti, dup` cum declara la evenimentul de deschidere oficial` Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer la Orange România.

Lemn [i plastic. Este interesant de observat \n acest nou concept de design [i modul \n care operatorii au ales piesele de mobilier. Nu atât pentru partea lor utilitar`, mai mult decât necesar`, cât [i pe cea de compozi]ie a materialelor. Se remarc` op]iunea pentru lemn, \n corpuri compacte, dar [i \n alternan]a lemnplastic. Dac` plasticul, acolo unde e prezent, este total ignorat de privitor, \n favoarea echipamentelor c`utate sau doar testate, lemnul \n schimb pare c` devine el \nsu[i obiect de interes. Care este explica]ia? Iat` ce spune Adela Pârvu, blogger specializat \n Biz

35


TECH

design de interior: “Românii au o reticen]` fa]` de plastic din cauza perioadei comuniste, când eram invada]i de materiale plastice, de proast` calitate [i \n general de uz casnic. Nici materialele transparente nu ne conving pentru c` ni se par fragile. Ne place s` avem sentimentul c` nu stric`m ceva, dar convine [i s` ne ascundem, s` nu fim total la vedere”. Lemnul sugereaz` tr`inicie, fiind asociat cu familia - ne aduce aminte de copil`rie, de casa bunicilor de la ]ar`. “Manifest`m o mare apeten]` pentru acest material. Arhitec]ii [i designerii [tiu c` este un truc \n a-l folosi \n amenaj`ri de spa]ii publice care se doresc a fi percepute serioase, dar [i primitoare.” Clientul, ]inta final`. Propriul angajat, un element-cheie. Ce a mai fost mai \ntâi, un brainstorming la headquarter sau cererile dinspre o pia]` \n schimbare, cu o nou` genera]ie de clien]i, nu doar mai preten]io[i [i repede informa]i, gra]ie inter36

Biz

Mobilierul din lemn [i vopsit \n alb este unul de tip modular si mobil. Poate fi aranjat \n func]ie de spa]iul disponibil, f`r` a fi prins de pere]i, [i integreaz` mai multe solu]ii tehnice, ecrane tactile [i solu]ii practice.

netului, dar [i \ntr-o lume postcriz`? “Nevoile utilizatorilor din România sau schimbat, [i aici putem lua \n calcul, spre exemplu, nevoia unei interac]iuni crescute cu terminalele din magazin sau o mai mare flexibilitate \n procesul de alegere a serviciului sau a produsului preferat. Practic, dorin]a de a r`spunde acestor nevoi a fost punctul de plecare \n conturarea acestui nou concept”, spune Mihai Gali[, Director Vodafone, Stores, Consumer Business Unit. Acesta adaug`, \ns`, c` \ntregul concept de design interior al magazinelor Vodafone din România este bazat pe cel existent la nivelul Grupului Vodafone, cu anumite adapt`ri, \n func]ie de specificul [i nevoile din România, dar p`strând elementele-cheie care definesc conceptul. |n tab`ra Orange, conceptul de la care a pornit transformarea magazinelor

\n smart shopuri se nume[te “Bloom” [i este creat special pentru grupul francez. Simbolizeaz` deschidere [i confort [i conecteaz` cele dou` zone, uman` [i tehnologic`, \n special prin \mbinarea materialelor naturale, precum lemnul [i c`r`mida, cu display-urile din magazine. Noile culori sunt inspira]ionale si formeaz` un spa]iu creativ, iar lumina folosit` are rolul de a accentua zonelevedet` ale magazinului, dup` cum ne-au “tradus” oficialii companiei semiotica locului. Designerul Adela Pârvu vine [i cu o alt` interpretare: “Dup` anii de criz`, companiile \ncearc` o apropiere fa]` de clien]i. De unde [i amenajarea spa]iilor magazinelor \n care s` te sim]i ca \n casa unui prieten, care vrea s` te ajute cu servicii specializate. Amenaj`rile interioare sunt nu doar un mod de comunicare dinspre companie c`tre clien]i, ci [i o modalitate de a promova valorile [i principiile companiei intern, \n rândul angaja]ilor. Practic, primii promotori ai acestor valori, filosofii, sunt propriii angaja]i”. Biz



ANTREPRENORIAT

Un bancher \n Centrul Vechi Dup` aproape 15 ani \n domeniul bancar, Sergiu Diaconu [i-a deschis un pub. De[i nu avea experien]` \n managementul de club, bancherul a vrut s` \ncerce marea cu degetul [i s-a aruncat \n valuri. DE LELIA PETRESCU

Cum ai decis s` te retragi din mediul bancar [i s` o iei de la zero ca antreprenor? Dup` 13 ani de pie]e financiare, am sim]it c` e vremea pentru o schimbare, mai ales c` anul 2009 a venit cu un blocaj, dac` nu chiar cu panic` pe toate pie]ele. De ce un pub? Aveai experien]`? Aveam experien]` restrâns` de antreprenor, dar pubul a venit dup` exemplul unor colegi din Londra. Ace[tia, la retragerea din finan]e, au deschis un pub la parterul cl`dirii unde era amplasat sediul b`ncii \n care lucraser`. |n plus, aveam deja rela]ii strânse [i prietenii de durat`; mi-am dat seama c` peste jum`tate dintre clien]i vor veni din domeniul corporatist. |n câte luni ar trebui s` acopere un pub capitalul ini]ial? Acum, cred c` minimum este nevoie 38

Biz

s` acoperi o bun` func]ionare a pubului de aproximativ 6-8 luni. |ns` aceast` cifr` depinde mult de loca]ie, condi]iile de pia]` din momentul respectiv [i rezisten]a investitorilor, atât financiar`, cât [i mental`. Eu, de exemplu, mi-am ales to]i indicatorii adapta]i la planul meu de afaceri, ca de exemplu loca]ia. |ns` depinde foarte mult de la business la business.

Cât a]i investit pân` acum? Mai mult decât ne-am propus [i mai pu]in decât ar fi nevoie. Am \nceput cu o investi]ie ini]ial` de 100.000 euro, dar acest business este o investi]ie continu` de timp, munc` [i capital.

Care au fost cele mai mari provoc`ri de pân` acum? Sunt multe [i apar \n fiecare zi altele. Trebuie luat \n considerare totul, inclusiv faptul c` pia]a este dinamic` [i volatil`. Pozi]ionarea, angaja]ii, cash-flow-ul, toate acestea sunt provoc`ri zilnice. Ajungi s` depinzi [i de elemente pe care nu le po]i controla, cum ar fi criza [i sc`derea generalizat` a consumului. Este important s` fii bine definit [i consecvent din punct de vedere al pozi]ion`rii [i mesajului transmis, dar la fel de necesare sunt flexibilitatea [i adaptarea la publicul ]int` sau la zon`.

Exist` celebra “tax` de protec]ie”? V-a]i lovit de aceast` problem`? Nu! Astea sunt basme. |n cazul The Bankers, pot spune cu mâna pe inim` c` este unul din cele mai sigure locuri din Centrul Istoric. Avem o firm` de paz` cu care colabor`m \nc` de la \nceput [i sper c` lucrurile nu se vor schimba din acest punct de vedere.

Prin ce se diferen]iaz` The Bankers fa]` de alte pub-uri din Bucure[ti? Muzica live. Am crescut \mpreun` cu mul]i tineri de la Vocea României [i continu`m s` promov`m tinerii muzicieni [i muzica de calitate.

La cât timp a]i avut [i profit? Profitul a \nceput s`-[i fac` sim]it` prezen]a \ncepând cu al doilea an de activitate.

De ce este nevoie pentru a putea s`-]i deschizi un pub? Suma minim` difer` \n func]ie de proiectul fiec`ruia. Pentru un pub ca al meu, cu o loca]ie central`, 200 de metri p`tra]i, cu o capacitate de aproximativ 50 de locuri la parter, 30 de locuri pe teras` [i aproximativ 30 de locuri la etaj, a fost nevoie de 100.000 de euro investi]ia ini]ial`. M` refer aici la The Bankers Pub, dar aceast` sum` este completat` de la lun` la lun`, \n func]ie de noile concepte pe care vrem s` le mai implement`m. Loca]ia este foarte im-

Foto: VALI MIREA

A

nul 2009 a \nchis multe afaceri [i a doborât sistemul bancar, astfel c` foarte mul]i au \nceput s` caute solu]ii de criz`. Sergiu a reac]ionat la schimbarea sistemului bancar cu o schimbare la nivel profesional. Dup` doi ani \n care a studiat pia]a [i a conceput un plan de afaceri, pubul The Bankers a devenit realitate \n 2011. Acum, afacerea se extinde cu restaurantul Casa Nova.


te c`ror clien]i te adresezi. De aceea, unii aleg s` se adreseze expa]ilor, fanilor unui anumit sport, stil de via]`, iar unii nu au identitate. The Bankers, de exemplu, s-a adresat ini]ial celor care lucreaz` \n corpora]ii, dar apreciaz` muzica live [i muzica bun`. Angaja]ii sunt prima carte de vizit` pe care o poate oferi un astfel de loc. Datorit` lor clien]ii pot s` revin` sau nu. De aceea am adus la cuno[tin]a publicului promisiunea c` voi schimba orice lucru, persoan` sau serviciu care nu va fi la \n`l]imea a[tept`rilor lor. Tot ce am observat c` [i-ar mai dori clien]ii am transpus \n servicii suplimentare. Care sunt cele mai frecvente gre[eli financiare \n cazul afacerilor de acest gen? Conform principiului simplu “buy low, sell high”, [i \n acest caz trebuie s` \ncas`m mai mult decât pl`tim, ceea ce de multe ori este extrem de greu. Dac` exist` o fluctua]ie sau sezonalitate acceptabil` a \ncas`rilor, \n cazul cheltuielilor sc`derea [i ]inerea lor sub control trebuie s` fie o activitate permanent`.

“Am investit mai mult decât ne-am propus [i mai pu]in decât ar fi nevoie.” SERGIU DIACONU, FONDATOR AL THE BANKERS

portant`. Pubul trebuie s` fie vizibil chiar [i pentru clien]ii noi. De aceea am ales doar zone centrale, precum Centrul Istoric [i Calea Doroban]i. Legat de pozi]ionarea pubului, eu cred c` trebuie s` te gânde[ti \nain-

V` tenteaz` s` v` orienta]i [i c`tre o alt` zon` de business? Am deschis deja restaurantul Casa Nova \n zona Doroban]i, unde la prânz deja \i avem clien]i pe fo[tii colegi din banking, iar seara r`mân ata[a]i de muzica live de calitate ascult`m studen]ii de la Conservator, cântând la pianin`. Consider c` trebuie s` \ncerc`m s` fim inovatori [i s` venim mereu cu altceva decât ce este pe pia]`, a[a c` mai avem o alt` linie de business, Party Delivery. Este un concept relativ nou \n România, prin care livr`m la domiciliu sau la birou \ntreaga petrecere sau doar mâncarea, b`utura, partea de entertainment. Fiecare client \[i poate alege \n func]ie de nevoie, iar noi ne putem ocupa de tot. Biz Biz

39


Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 2 – 5 iulie 2015, Pârâul Rece www.revistabiz.ro/smsummercamp2015

Social Media Summer Camp


Companii ren`scute din propria cenu[` Tradi]ia unei companii, istoria brandului [i performan]ele din trecut nu mai cânt`resc foarte mult \n economia modern`. Au demonstrat-o mul]i gigan]i, care, \n pofida istoriei bogate, au e[uat la scurt timp dup` privatizare. Lipsa unei strategii coerente [i un management care a l`sat garda jos i-au trimis ini]ial \n corzile ringului [i apoi violent la podea. Dar exist` [i câ[tig`tori – juc`torii care au avut o viziune pe termen lung [i au [tiut s` se reinventeze la timp. DE OVIDIU NEAGOE


MIRCEA TURDEAN, DIRECTOR GENERAL, FARMEC


ANTREPRENORIAT

Farmecul unei strategii pe termen lung

D

ac` \l ve]i \ntreba vreodat` pe Mircea Turdean, director general al Farmec, care crede c` este re]eta succesului produc`torului clujean de cosmetice, v` va r`spunde direct, sincer [i din inim`: echipa. “Farmec a fost dintotdeauna ca o mare familie, este o companie de]inut` de angaja]ii s`i [i are un spirit propriu, care s-a consolidat \n mai multe genera]ii de contribu]ie la dezvoltarea ei”, spune Mircea Turdean pentru Biz. Farmec este singurul produc`tor local de cosmetice care \[i continu` succesul pe o pia]` cu fluctua]ii masive de ritm [i este una dintre pu]inele privatiz`ri \n sistem MEBO reu[ite din România. De altfel, privatizarea companiei a permis p`strarea Farmec \n ]ar` [i a \nsemnat preluarea organiza]iei de c`tre cei aproape 400 de angaja]i. Succesul nu a \ntârziat s` apar`. Farmec este compania româneasc` cu cele mai \ndelungate prezen]e pe pie]ele externe din istoria modern` a economiei, exportul fiind dintotdeauna un element important din ADN-ul companiei. Astfel se poate explica [i faptul c` produc`torul clujean a deschis, vara trecut`, un magazin \n Salonic, iar pe agenda directorului general al Farmec se afl` inaugurarea altor magazine de brand atât \n ]ar`, cât [i pe pie]ele interna]ionale. Tot la capitolul extindere, un moment important din istoria companiei clujene a fost dezvoltarea propriei re]ele de distribu]ie, care cuprinde hiper [i supermarketuri, farmacii, magazine, cabinete cosmetice, \n toate jude]ele [i localit`]ile

importante din ]ar`. A fost un salt care a ajutat la men]inerea Farmec \n topul celor mai performante companii cosmetice care activeaz` \n ]ar`. “Pentru c` activ`m pe o pia]` extrem de competitiv`, care necesit` o strategie de dezvoltare puternic`, dar [i flexibilitatea de adaptare continu` a priorit`]ilor la realit`]ile acesteia, ne-am concentrat pe investi]ii \n dou` direc]ii strategice pentru noi: modernizare [i inova]ie pe de-o parte [i marketing pe de alta”, spune Mircea Turdean. Unul dintre rezultatele investi]iilor \n marketing este titlul de Superbrand pentru categoria de produse destinate \ngrijirii personale primit de marca Gerovital, \n timp ce Farmec [i Doina se afl` an de an printre brandurile preferate ale românilor. Desigur, pân` la aceste rezultate, compania a trecut printr-o serie de provoc`ri importante. De pild`, \n perioada dinaintea Revolu]iei, când managementul de atunci depunea eforturi constante s` g`seasc` solu]ii pe o pia]` a furnizorilor \nchis`, care oferea op]iuni limitate atât din punct de vedere tehnic, cât [i calitativ. Economia capitalist` a schimbat ecua]ia [i a determinat compania s` caute din nou solu]ii, de aceast` dat` de echilibrare a procesului de produc]ie [i distribu]ie la o pia]` liber`, care a permis concuren]`, devenit` acerb`, dar [i mult mai multe op]iuni de alegere a furnizorilor. “Activarea pe o pia]` liber`, adaptarea la cerin]ele [i competitivitatea acesteia, g`sirea de parteneri noi, atât pe pia]` intern` cât [i pe cea extern`, au fost cu certitudine alte provoc`ri”, adaug` Mircea Turdean. Biz

Farmec caut` acum s`-[i extind` prezen]a pe pie]ele interna]ionale atât prin distribuitori, cât [i cu magazine proprii.

ALIN COM{A Fondator [i Trainer la Self Trust Academy

LA VREMURI NOI, STRATEGII NOII F`r` a avea preten]ia unui r`spuns exhaustiv, este clar c` vorbim despre firme care nu au pierdut niciodat` contactul real cu publicul ]int`. Sunt foarte multe firme care au avut aproape toate ingredientele pentru a reu[i s` r`mân` pe pia]`, \ns` le-a lipsit tocmai ce era mai important contactul nemijlocit cu pia]a. Am observat de-a lungul timpului c`, de fiecare dat` când un produc`tor sau de]in`tor al unei afaceri se las` luat de valul succesului [i a[teapt` s` fie c`utat de clien]i, mai devreme sau mai târziu sfâr[e[te prin nu mai avea cui s` se adreseze. A face ce trebuie, ce e necesar, ce e bun e numai un prim pas \n ceea ce \nseamn` succes \n afaceri. {tiu, se spune c` un cal bun se vinde din grajd, \ns` s` nu uit`m c` este nevoie ca lumea, deci [i cump`r`torii, s` afle, s` [tie de existen]a acestui cal. Un alt motiv pentru care cred c` unele firme române[ti de tradi]ie au reu[it este legat de capacitatea lor de adaptabilitate. Pentru acest lucru se cere nu doar puterea de a face schimb`rile necesare, dar se mai cer \nc` dou` lucruri. Primul - un bun sim] al observa]iei: este nevoie s` \n]elegi ce se cere \n pia]`, ce vrea publicul t`u. Al doilea – s` ai puterea s` accep]i [i s` integrezi lucruri noi, s` se accepte la nivel de management al companiei c` unele idei care pân` ieri erau extraordinare, acum sunt dep`[ite [i este necesar` excluderea lor.

Biz

43


MARIUS ION, ADMINISTRATOR, BROADHURST INDUSTRIAL MANAGEMENT


ANTREPRENORIAT

Tinere]e pentru o companie cu vechime

C

e crede]i c` au \n comun fostul pre[edinte american Harry Truman, Sophia Loren [i Regele Mihai I al României? To]i au purtat pantofi produ[i la fabrica Guban din Timi[oara. De[i pantofii care ie[eau pe poarta fabricii s-au bucurat de mare popularitate, devenind o marc` a rafinamentului [i a calit`]ii, \ncet-\ncet, brandul a ie[it din lumina reflectoarelor. “Dup` revolu]ie, Guban a trecut prin tot felul de schimb`ri pân` a fost preluat de New Century Holdings (NCH). A avut o perioad` \n care nu a produs nimic”, spune Marius Ion, administrator al Broadhurst Industrial Management, societate care gestioneaz` portofoliul de companii din România al NCH, din care face parte [i Guban. “Noi când l-am luat am \ncercat s` \l repozi]ion`m \ntr-o pia]` unde deja \[i f`cuser` apari]ia al]i produc`tori, dar am \ncercat pe cât de mult posibil s` folosim cât mai mult puterea brandului, chiar dac` era destul de «pr`fuit»”, adaug` Marius Ion. Guban a revenit la valorile tradi]ionale pentru care pantofii produ[i de companie au fost aprecia]i o jum`tate de veac: bun gust, rafinament, calitate [i comoditate. Prin intermediul noilor colec]ii, Guban [i-a propus s` scrie un nou capitol al excelen]ei produselor fabricate \n România: pantofi unici, care \mbin` tehnologia [i materiile prime din Italia cu designul [i tradi]ia artizanatului românesc. Administratorul Guban se pare c` a reu[it s` repozi]ioneze brandul [i s` \l readuc` \n aten]ia clien]ilor. Re]eta? Guban a colaborat cu

designeri noi, a deschis un magazin \n centrul comercial B`neasa Shopping City, a schimbat tehnologiile de fabrica]ie [i a expus din nou brandul pe plan interna]ional. Mai mult, planul a inclus expunerea brandului [i la clientele mai tinere, care sunt mai pu]in familiarizate cu fo[tii pantofi prefera]i ai mamelor lor. A[a a luat na[tere o campanie de marketing adresat` mamelor [i fiicelor, prin care compania [i-a propus s` arate c` brandul se adreseaz` [i genera]iei mai tinere. De aici pân` la crearea unei linii de pantofi care se adreseaz` exclusiv feti]elor nu a fost decât un pas, pentru c` atunci când vor cre[te \[i vor aminti c` au purtat \n copil`rie pantofi Guban [i vor lua \n calcul viitoarele colec]ii. Tot \n aceast` direc]ie compania a lansat de curând un site de unde pot fi achizi]ionate online produsele care ies de pe poarta fabricii din Timi[oara, iar \n viitorul apropiat pantofii Guban vor putea fi achizi]iona]i [i dintr-un mall virtual, aflat momentan \n faz` de testare. “Una peste alta experien]a a fost una pozitiv`, \ncerc`m \n continuare s` vedem \n ce mall s` intr`m [i s` repet`m povestea. |ntre timp, am deschis francize la Bra[ov, suntem \n discu]ii pentru Sibiu [i \n aceea[i direc]ie ne dorim s` deschidem magazine partenere \n mall-uri. Sper`m ca lucrurile s` se \ndrepte \n direc]ia pe care ne-o dorim, adic` s` reu[im \ntr-adev`r s` repozi]ion`m brandul acolo unde a fost odat`”, poveste[te Marius Ion despre planurile viitoare pe care le are cu Guban. Biz

Dup` ce a fost aproape de \nchidere, ba chiar a oprit [i produc]ia o perioad`, Guban tr`ie[te o nou` tinere]e.

DRAGO{ ION Managing Partner la iD Learning

NEVOIA DE ADAPTARE CONTINU~ Atunci când vorbim despre reu[it` versus e[ec, am putea vorbi despre companii care \nva]` versus companii care nu \nva]`. |n limbajul contemporan “a \nv`]a” a pierdut \n]elesul s`u principal: a schimba, a transforma mintea. “|nv`]area” genereaz` mai mult imaginea cuiva care st` \ntr-o banc` sau pe un scaun, pasiv, ascultând [i urmând instruc]iuni, pentru a face pe plac profesorului. O companie care \nva]` \[i dezvolt` capacitatea de a-[i scrie viitorul. Când vorbim despre organiza]ii care \nva]` nu vorbim despre destina]ii finale, deoarece \n cazul lor exist` o c`l`torie continu`. Dac` la \nceput \nv`]area este adaptativ`, ea se cere completat` de \nv`]area care cre[te capacitatea creativ`. De-a lungul istoriei, imperii s-au pr`bu[it \n perioade foarte scurte. Asemenea organiza]iilor care e[ueaz`, aceste imperii au sim]it c` ceva nu este \n ordine, dar instinctul lor a fost de a ap`ra [i mai \nver[unat modurile tradi]ionale de a face lucrurile, \n loc s` se \ndoiasc` de ele. Extrapolând legea biologic` a supravie]uirii exemplarului celui mai adaptabil, poate c` dispari]ia unor companii este benefic`. Aceast` perspectiv`, de[i dureroas`, genereaz` ideea redistribuirii resurselor c`tre noi organiza]ii [i culturi ale c`ror valori s` fie \n concordan]` cu realitatea. Acum trebuie s` c`ut`m singuri r`spunsul la \ntrebarea “De care parte vrem s` fim?”.

Biz

45


YARON MUND, PRE{EDINTE, ADESGO


ANTREPRENORIAT

{lefuirea unui diamant na]ional

D

ac` v` ve]i uita prin propriul [ifonier, cu siguran]` ve]i g`si produse de la Nike, Spanks, Hema, Monoprix, Intersport sau Cacharel. Ce nu [ti]i este c` sunt [anse foarte mari ca acestea s` fi fost produse chiar \n Bucure[ti, la fabrica Adesgo. Produsele fabricate \n Romånia ajung pe principalele pie]e din Europa, \n Israel, sau SUA, iar din acest an vor fi disponibile [i \n Australia. Adesgo export` aproape 80% din produc]ie, iar \n anul 2014 compania a demarat colaborarea cu opt branduri interna]ionale noi [i a m`rit investi]iile \n capacitatea de produc]ie, pentru a cå[tiga noi contracte cu branduri [i retaileri celebri. Re]eta succesului? O combina]ie reu[it` \ntre activit`]ile B2C de pe pia]a local` [i produc]ia destinat` pie]elor str`ine. “Aceasta ne ajut` s` contrabalans`m riscurile [i resursele [i, de asemenea, s` men]inem o puternic` dezvoltare”, spune pentru Biz Yaron Mund, pre[edintele Adesgo. “Lucr`m pentru branduri interna]ionale puternice [i putem aduce acest know-how [i aceste produse pe pia]a din ]ar`. Unul dintre ingredientele cheie ale succesului nostru este c` ascult`m nevoile clien]ilor [i ac]ion`m cu rapiditate. Cum fabrica noastr` [i \ntreg lan]ul de distribu]ie sunt amplasate \n Europa, ne permite s` fim foarte rapizi \n a r`spunde trendurilor din pia]` [i nevoilor clien]ilor”, adaug` Yaron Mund. |n urm` cu cå]iva ani, strategia companiei ]intea pie]ele interna]ionale, dar Adesgo nu a uitat niciodat` pia]a local`.

Compania a decis anul trecut s` utilizeze experien]a dobåndit` \n to]i ace[ti ani \n care a colaborat cu m`rci private ca s` se focuseze pe pia]a local` [i s` investeasc` \n dezvoltarea brandului Diamond by Adesgo, cu scopul de a lansa noi produse pentru clientele din Romånia. Pentru brandul Diamond, planurile companiei vizeaz` dezvoltarea gamelor de lenjerie, ciorapi [i a liniei sport, prin investi]ia \n tehnologii inovatoare menite s` \mbun`t`]easc` calitatea [i eficien]a procesului de produc]ie, pentru a aduce pe pia]a din ]ar` urm`toarea genera]ie de haine inteligente. Ce \nseamn` asta? Adesgo pl`nuie[te s` produc` haine pentru femeile cu diabet [i alte produse care au un impact pozitiv asupra pielii (haine cu minerale, Aloe Vera, cu agen]i de hidratare sau capsule anticelulit` \ncorporate). |n paralel, compania bucure[tean` are pe agend` extinderea re]elei de magazine [i a prezen]ei \n retail. Mai mult, Adesgo urm`re[te s` investeasc` \n dezvoltarea brandului Diamond by Adesgo [i pl`nuie[te s` deschid` [i un magazin online. “Un exemplu foarte bun pentru felul \n care o firm` a reu[it s` se adapteze este Adesgo. |nfiin]at` \n anii ’20, reu[e[te s` ofere clien]ilor din Bucure[ti produse perfect adaptate vremurilor [i modei de atunci, produse aliniate trendurilor pariziene”, spune Andrei Dunu]`, fondator [i trainer la Self Trust Academy. Acesta adaug` c` Adesgo ofer` peste timp \n continuare produse care sunt adaptate cu cerin]ele contemporane. Biz

Focusul Adesgo a fost mutat pe pia]a local`, iar \n viitorul apropiat compania vrea s` produc` [i haine inteligente.

C~LIN CAVALERU Managing Partner la HTDI Consult

TRANZI}IE, C~LARE PE BUTOIUL CU PULBERE S` preiei o companie de stat [i s` o transformi \ntr-una privat` de succes este o sarcin` complicat`. Echipa care conduce transformarea este obligat` s`-[i p`streze calmul, concentrarea [i hot`rârea \ntr-un mediu \n care zvonurile, bârfa [i diferen]ele culturale sunt chibrituri aprinse lâng` butoiul cu pulbere. Ca s` ai succes \ntr-un proiect atât de complex ai de f`cut mai multe lucruri. |n primul rând, stabile[ti clar scopul fiec`rei ini]iative importante [i s`-l comunici cât po]i de des. Apoi, planifici pa[ii schimb`rii, preg`tit s` gestionezi situa]iile neprev`zute [i te asiguri c` liderii de opinie din interiorul organiza]iei \n]eleg [i sus]in schimbarea. Trebuie s` r`spunzi \ngrijor`rilor angaja]ilor astfel \ncât s` nu-i doboare stresul, \ndoiala, ne\ncrederea [i s` comunici imediat ve[tile rele (reduceri de personal, ]inte noi, modific`ri \n reguli sau proceduri) \nainte s` \nceap` s` circule basme despre un viitor sumbru. Oamenii sunt speria]i de nou, de risc, de ambiguitate, de c`r`ri neumblate. Pân` când nu-i convingi s` fie al`turi tine trup [i suflet, productivitatea lor va l`sa de dorit. Dac` vrei s` r`zbe[ti, ajut`-i s` \n]eleag` ce se \ntâmpl`.

Biz

47


Foto: © Conejota – Dreamstime.com

FARMA

48

Biz


FARMA

Explozia suplimEntElor alimEntarE Preocupa]i din ce \n ce mai mult de un stil de via]` s`n`tos, românii au contribuit la cre[terea exponen]ial` a pie]ei suplimentelor alimentare, care, dac` \[i men]ine ritmul actual, se va dubla \n 5 ani. De OviDiu NeagOe

ste aproape imposibil s` nu auzim zilnic: “Acesta este un supliment alimentar. Citi]i cu aten]ie informa]iile de pe ambalaj”, fie la radio, când suntem bloca]i \n trafic, ori \n pauzele publicitare de la televizor, atunci cånd urm`rim emisiunile preferate, fie de pe panourile publicitare aflate pe drumul spre birou. V-a]i \ntrebat vreodat` de ce ne ciocnim a[a de des cu acestea? Pia]a farma a devenit anul trecut cel mai mare investitor \n publicitate [i a devansat sectoarele vedet` precum telecom [i FMCG. Iar suplimentele alimentare nu au fost omise. |n materie de suplimente nutritive, Romånia este considerat` un fel de F`tFrumos, pentru c` \n ultimii ani pia]a suplimentelor alimentare a avut o cre[tere de poveste, reu[ind s` se dezvolte exponen]ial, \ntr-un an cåt alte pie]e \n [apte. Potrivit informa]iilor Patronatului Romån

al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), valoarea pie]ei suplimentelor alimentare a fost, la finele anului trecut, de peste 903 milioane de lei lei (valoarea vånz`rilor la nivel de farmacii, f`r` retail, MLM, magazine naturiste, online sau alte canale de vånzare), fiind \n cre[tere cu 9,2% fa]` de anul 2013. Preocuparea tot mai frecvent` a romånilor pentru un stil de via]` s`n`tos a ajutat din plin la cre[terea exponen]ial` a pie]ei suplimentelor alimentare. {i acesta nu este singurul motiv. “Consumatorul devine mai informat [i mai sofisticat [i trece de la utilizarea produselor panaceu, de genul spirulin`, c`tre produse destinate unor nevoi specifice”, spune pentru revista Biz C`t`lin Vicol, pre[edintele PRISA. Este o cre[tere natural` ca urmare a faptului c` \n trecut consumul de suplimente alimentare \n Romånia era sc`zut. |n ]`ri mai avansate \n domeniul s`n`t`]ii consumul de OTC / suplimente alimenta-

re reprezint` [i pån` la 40% din totalul pie]ei farmaceutice. |n Romånia acest procent era de sub 20% cu cå]iva ani \n urm`, iar \n acest moment pia]a de OTC / suplimente alimentare reprezint` 30% din pia]a farmaceutic`. C`t`lin Vicol arat` c`, \n acest moment, pia]a suplimentelor reprezint` 6% din pia]a farma. |n continuare, noi [i noi juc`tori sunt atra[i de pia]a din România. Ca s` v` face]i o idee, pe pia]a local` a suplimentelor alimentare activeaz` \n prezent mai bine de 400 de juc`tori, dintre care 133 sunt produc`tori, num`rul acestora fiind \n cre[tere anul trecut cu 11%, fa]` de 2013. |n Romånia sunt \nregistrate mai bine de 18.000 de suplimente alimentare, anual fiind \nscrise peste 1.000 de astfel de produse. De[i la prima vedere poate p`rea o cantitate uria[`, \n termeni de consum pe cap de locuitor Romånia \nc` este \n urm` comparativ cu alte state din Europa. Dac` \n statele vestice locuitorii aloc` suplimentelor alimentare Biz

49


FARMA

100 de euro pe an, romånii investesc pu]in peste 12 euro. “Am putea spune c` diferen]a este uria[`, dar trebuie s` ]inem cont de vårsta pie]elor”, spune Cristian One]iu, cofondator al Life Care. “Cu toate acestea, pia]a local` este \n cre[tere, \n ciuda crizei economice care a secerat serios veniturile romånilor [i i-a f`cut s`-[i cånt`reasc` mult mai bine alegerile”, adaug` One]iu. Portofoliul Life Care include ast`zi peste 500 de produse dintre care aproape 100 sunt suplimente alimentare, menite s` ajute \n probleme precum lipsa de energie [i vitalitate, alergii, un sistem imunitar sl`bit, afec]iuni cardiovasculare, stres, probleme de concentrare, afec]iuni ale articula]iilor, tulbur`ri metabolice, probleme de memorie. |n ultimii ani, \n topul celor mai populare suplimente alimentare din portofoliul Life Care sunt cele care ajut` la sl`bire [i \ntre]inere, precum [i cele destinate revitaliz`rii fizice [i mentale. Suplimentele suplimenteaz` veniturile. Pentru compania cofondat` de Cristian One]iu, acest an este unul special, moment pe care \l preg`te[te de ceva vreme: extinderea \n afara ]`rii printr-un sistem de francize, precum [i alte tipuri de colabor`ri cu parteneri din ]`ri europene [i nu numai. Romånii sunt din ce \n ce mai interesa]i de propriile op]iuni atunci cånd este adus` \n discu]ie via]a s`n`toas`. Suplimentele alimentare reprezint` surse concentrate de nutrien]i sau alte substan]e cu efect nutritiv. Prin aportul de suplimente se pot corecta dezechilibre \nainte s` se manifesteze ca boli [i astfel se previne [i se men]ine starea de s`n`tate a organimului. “|n ultimii trei ani s-au \nregistrat cre[teri \nsemnate pe acest segment de pia]`, asta [i pentru c` mul]i juc`tori din pia]a farma, respectiv produc`tori de medicamente, au v`zut poten]ialul «suplimentului alimentar» [i, cu ajutorul platformelor lor, au creat [i introdus [i game de produse \nregistrate ca suplimente alimentare”, spune pentru Biz Carmen Ivan, director general al Prisum International Trading, companie care distribuie \n Romånia produsele Himalaya. |n ultimii trei ani a fost o cre[tere de 30%, potrivit datelor de la Cegedim citate de Carmen Ivan. Cre[terea expoziv` a pie]ei suplimentelor alimentare din ]ar` se datoreaz` \n primul rånd capacit`]ii produc`torilor de a furniza suplimente alimentare care aduc beneficii ce 50

Biz

pot fi promovate cu mult` u[urin]`, având \n vedere c` medicamentele nu pot fi promovate \n media, iar un al doilea factor este nevoia consumatorilor de automedica]ie cu diverse vitamine, minerale, produse din plante. Compania condus` de Carmen Ivan are \nregistrate 24 de suplimente alimentare [i aproape 60 de produse cosmetice de \ngrijire personal` sub brandul Himalaya Wellness. De[i businessul majoritar este realizat de suplimentele alimentare, \n ultimii doi ani compania a \nregistrat cre[teri de peste

“Consumatorul devine mai informat [i mai sofisticat [i trece de la utilizarea produselor panaceu, de genul spirulin`, c`tre produse destinate unor nevoi specifice.” C~T~LIN VICOL, PRE{EDINTE PRISA 20% cu gama de produse de \ngrijire personal`. Vedeta incontestabil` a portofoliului Prisum este Liv.52, urmat de alte produse recunoscute \n pia]a suplimentelor alimentare, precum Septilin, Koflet, Cystone sau Rumalaya. “Lipsa reac]iilor adverse [i a efectelor secundare cånt`re[te mult \n balan]a alegerii unui produs”, spune Carmen Ivan. “Totodat`, folosirea plantelor ca remedii terapeutice reprezint` un avantaj de necontestat, iar romånii \n mod tradi]ional foloseau plantele pentru \mbun`t`]irea s`n`t`]ii. Cu singuran]` [i factorul economic, pre]ul accesibil, \[i aduce aportul \n aceast` cre[tere. Totodat`, pia]a a avut cre[teri spectaculoase [i pentru c` produc`torii consacra]i de medi-

camente [i-au schimbat strategia [i au investit mult \n acest segment de pia]`”, adaug` directorul general al Prisum. Un alt motiv care se afl` la originea exploziei pie]ei suplimentelor alimentare este [i cre[terea deschiderii medicilor, care mai nou recomand` [i suplimente alimentare, complementar tratamentului medicamentos. |n ciuda dezvolt`rii pie]ei [i a cre[terii popularit`]ii suplimentelor naturale din ]ar`, juc`torii nu au fost feri]i de o serie de provoc`ri. Printre acestea mentalitatea consumatorilor, fiindc` pentru a le cå[tiga \ncrederea este nevoie de un proces pe termen lung. Pentru c` adop]ia produselor bio necesit` timp, iar romånii au nevoie s` \n]eleag` de ce bio \nseamn` mai bine pentru organism, pentru ten sau pentru mediul \nconjur`tor. O alt` provocare \ntålnit` de companiile care activeaz` pe pia]a suplimentelor alimentare este de ordin tehnic [i vizeaz` procesul de produc]ie [i comercializare. Este un joc al optimiz`rii costurilor [i al concuren]ei, f`r` a face rabat de la calitate sau vreunul de natur` etic`. Andrei Costea, Managing Partner la Secom, zåmbe[te atunci cånd este \ntrebat de provoc`rile cu care se confrunt` compania pe care o conduce [i r`spunde f`r` s` stea pe gånduri c` sunt multe. “Romånia este \nc` la un nivel foarte jos fa]` de alte ]`ri [i mai avem nevoie de \mbun`t`]irea acestui aspect. |n al doilea rånd ar fi faptul c` unii competitori nu ajut` deloc la informarea consumatorilor, ba din contr` \ncearc` s` creasc` pe ni[te produse de o calitate \ndoielnic` [i nu fac niciun demers \n a sus]ine dorin]a noastr` de a educa consumatorul, care \n final ar putea s`-i ajute pe to]i cei implica]i \n acest proces”, spune pentru Biz Andrei Costea, Managing Partner al Secom. Acesta spune c` problemele din pia]` sunt legate de flexibilitatea prea mare a legisla]iei, care permite avizarea prea u[oar` pentru un supliment alimentar. Secom are un portofoliu de peste 250 de produse, iar categoriile principale pe care le de]ine sunt suplimentele alimentare [i fitodermatocosmeticele. Topul celor mai performante suplimente ale companiei este condus de produsele pentru copii, acestea fiind urmate de cele pentru probleme digestive, osteoarticulare [i cele pentru sus]inerea sistemului nervos. Produsele destinate celor mici se bucur` de un succes aparte, pentru c` una


FARMA

dintre linii este creat` de un medic pediatru renumit [i [i-a g`sit cu rapiditate o ni[` foarte clar`. De curånd compania [i-a extins gama de produse cu o nou` categorie, cea dedicat` fito-dermatocosmeticelor, iar ca planuri de viitor Secom are inten]ia s` introduc` noi categorii. “Cred c` cel mai important aspect este c` pe pia]a din Romånia, cu toate c` avea o istorie \n folosirea suplimentelor alimentare, acestea erau folosite mai mult cu tent` de, cum s` zic s` nu sune uråt, b`beasc`, de leac. {i aici erau foarte cunoscute tincturile, m`cin`turile, ceaiurile, or Secom a adus ni[te formule f`cute \n fabrici care respect` ni[te standarde, vorbim de concentra]ii, vorbim de tehnologie”, spune Andrei Costea. |n ceea ce prive[te evolu]ia principalelor grupe terapeutice s-au eviden]iat cre[teri \n volum \n cazul suplimentelor alimentare naturale pentru sistemul digestiv [i pentru metabolism, aparatul cardiovascular, imunostimulare, precum [i produse \mpotriva stresului, extrem de poluare mai ales c` statisticile arat` c` trei sferturi dintre romåni se de-

TOP 5 suPlimeNTe alimeNTare Loc

Produs

1.

Eurobiotic

Vânz~ri 2014*

2.

Proenzi Artrostop

18.710.417

3.

Vitamax

18.054.020

4.

Urinal

17.543.216

5.

Linex

16.993.847

26.781.708

* cifrele sunt exprimate \n lei Surs`: PRISA

clar` stresa]i, suprasolicita]i la locul de munca. Pia]a suplimentelor alimentare local` este una aglomerat`, cu un marketing care se focuseaz` c`tre consumator [i beneficiile pe care acesta le poate ob]ine. |n unele cazuri \ns` este necesar ca acesta s` \[i consulte medicul \nainte de a folosi un supliment alimentar, mai ales c` nu toate produsele din pia]` au studii clinice [i dac` nu se respect` dozele recomandate, pot ap`rea reac]ii adverse sau produsele pot s` nu aib` efectul dorit. “Ca [i companie, principala noastr` provocare este s` educ`m continuu

pia]a, astfel \ncåt oamenii s` realizeze beneficiile produselor naturale \n vindecarea unor afec]iuni mai degrab` asociate cu tratamente din medicina modern`”, spune pentru Biz Diana Rogoz, Brand Manager suplimente alimentare naturale la Fares. “Interesul consumatorilor pentru un stil de via]` s`n`tos, pentru un regim alimentar echilibrat sau pentru mi[care este \n cre[tere [i a devenit o necesitate. |n acest context favorabil, pia]a suplimentelor alimentare a crescut cu 10% pån` la 25%, \n ultimii ani, iar aceast` evolu]ie a fost generat` atåt de produsele noi lansate pe pia]` cåt [i de faptul c` romånii cump`r` produse pentru nevoi specifice, cu valori mai mari. Un alt aspect de care trebuie s` ]inem cont este dublarea num`rului de farmacii. Fiecare farmacie local` deserve[te aproximativ 2.500 de persoane, iar cu acest nivel Romånia se afl` pe locul cinci \n Europa, \n fa]a unor state precum Germania, Fran]a, sau Italia”, mai spune Diana Rogoz, care citeaz` un studiu f`cut de Asocia]ia Distribuitorilor [i Retailerilor Farmaceutici din Romånia. Biz

Biz

51


Un aliat pentru ficat Liv.52, rezultat al inova]iei [i cercet`rii, al sinergiei dintre Ayurveda [i [tiin]a modern`

D

e peste 21 de ani, consumatorii din România se bucur` de existen]a produsului Liv.52 în farmacii [i plafare, produs distribuit de importatorul [i distribuitorul Prisum International. Pionier în promovarea [i vânzarea suplimentelor alimentare din plante, compania Prisum [i-a început activitatea în 1994 cu cel mai renumit produs al companiei Himalaya. La momentul acela, Liv.52 era cunoscut din ]`rile str`ine [i, cu ajutorul marinarilor [i al stewardeselor, cunosc`torii reu[eau s` beneficieze de produsul pentru s`n`tatea ficatului. Înc` de la primul import, Liv.52 a dat semne c` este un produs valoros, în timp devenind locomotiva vânz`rilor importatorului român [i de la un an la altul aflându-se într-un trend ascendent de dezvoltare. Povestea din spatele Liv.52 exemplific` cel mai bine nivelul de descoperire [i inova]ie la care compania Himalaya se afl` înc` de la începuturi. Istoria brandului Himalaya începe în urm` cu 85 de ani, când vizionarul [i fondatorul companiei, M. Manal, a r`mas fascinat de efectul r`d`cinilor plantei Rauwolfia serpentina asupra elefan]ilor agita]i. Plin de curiozitate, a stu-

diat [i cercetat aceast` plant` [i astfel a rezultat primul produs antihipertensiv din lume, Serpina, lansat în anul 1934. Astfel drumul fiind deschis, compania a privit înainte [i în anul 1955 introduce pe pia]` un nou produs cu o formul` complex` din plante pentru func]ionarea optim` a ficatului. Liv.52 a devenit foarte curând unul dintre cele mai vândute pro-

duse din plante din lume, iar acest succes a setat compania pe o traiectorie de cre[tere, ce continu` [i în prezent. Construindu-[i treptat un nume important în segmentul de produse naturale cercetate [tiin]ific, Himalaya [i-a extins portofoliul de la produse fitofarmaceutice, la îngrijire personal` [i s`n`tatea animalelor, evoluând c`tre o companie care


Sediul de birouri [i produc]ie al companiei Himalaya – Bangalore, India Proba timpului r`mâne cel mai important indicator al calit`]ii acestui produs, cu distribu]ie în peste 90 de ]`ri din întreaga lume. Bazându-se pe 300 de studii, produsul a primit aprecieri pe scar` larg`, atât de la consumatori, cât [i de la speciali[ti. Pe lâng` aprecieri, Liv.52 adun` [i câteva recunoa[teri interna]ionale. În anul 2013 este înregistrat în Cartea Recordurilor Limca ca fiind cel mai vândut medicament din plante din India, atât în termeni de unit`]i, cât [i valoric. O alt` realizare a acestui produs este introducerea lui în ”ABC Clinical Guide to Herbs”, publica]ie de renume din SUA în domeniul fitoterapiei bazate pe studii [i care cuprinde doar 13 asemenea formule. În anul 2008, revista ”Nutrition” din Sta-

tele Unite, lider în segmentul revistelor independente de s`n`tate, a r`spl`tit Liv.52 cu titlul de ”Cel mai bun Supliment”. Istoria companiei [i a produselor Himalaya este una a inova]iei prin cercetare. Dorin]a de a g`si solu]ii pentru s`n`tate naturale, sigure [i eficiente a fost determinat` de o credin]` puternic` în medicina tradi]ional` Ayurveda, o atent` observare a naturii [i aplicarea sistematic` a metodelor de cercetare primare de validare [i testare. Compania crede cu t`rie c` sistemul ideal de s`n`tate const` în sinergia dintre Ayurveda [i [tiin]a modern`, prin crearea unor produse inovatoare care îndeplinesc cerin]ele de îngrijire [i s`n`tate ale vie]ii contemporane.

ADVERTORIAL

ofer` produse din plante pentru s`n`tate ”din cap pân` în picioare”. Cercetarea de pionierat în domeniul plantelor f`cut` de Himalaya a devenit în timp mo[tenirea ce st` la baza companiei, iar ast`zi brandul Himalaya este sinonim cu produse naturale din plante sigure [i eficiente. Timp de mai mul]i ani, echipa de cercetare [i dezvoltare de la Himalaya a lucrat la Liv.52, remediul natural pentru îmbun`t`]irea func]ion`rii ficatului. În anul 1950 formulele hepatice codate au plecat c`tre studiu [i doar una dintre ele, codat` 52, a fost identificat` ca fiind responsabil` de recuperarea remarcabil` a ficatului în cazurile de hepatit`. Acest lucru a dus la test`ri [i investiga]ii mai ample, iar testele efectuate în India cu formula 52 au ar`tat îmbun`t`]iri semnificative ale func]iilor hepatice. Ulterior, produsul a fost numit Liv.52 pentru a-i ajuta pe medici s` re]in` mai u[or denumirea [i a devenit în timp foarte scurt marca reprezentativ` a brandului Himalaya, unul din top 10 al celor mai bine vândute produse din India [i unul dintre cele mai statornice produse din plante. Liv.52 conţine extracte standardizate de plante cultivate în zone lipsite de poluare, iar \n prezent este folosit ca etalon în studii pentru a dovedi eficien]a altor hepatoprotectoare. Cei 60 de ani de experien]` în managementul afec]iunilor hepatice se datoreaz` formulei unice din plante atent selec]ionate, nefiind modificat` sau îmbun`t`]it` de-a lungul anilor. Mecanismul complex de acţiune [i cele 3 forme de prezentare (tablete, sirop [i tablete cu concentra]ie dubl`) fac din acest produs un prieten de n`dejde pentru adul]i [i copii, în preven]ia [i tratamentul afec]iunilor hepatice.


TENDIN}E

UNDE VIN INVESTI}IILE STR~INE |N ROMÅNIA Investitorii str`ini au adus 15 miliarde de euro \n Romånia, \n ultimii cinci ani. Peste 60% din banii lor au ajuns \n Bucure[ti [i \n Ilfov. Ce spune distribu]ia investi]iilor str`ine despre economia romåneasc`? DE OANA VOINEA

54

Biz


TENDIN}E

Primele dou` luni ale anului au adus investi]ii str`ine directe (ISD) de 409 milioane de euro, \n cre[tere cu 45% fa]` de perioada similar` a anului trecut, potrivit datelor B`ncii Na]ionale a României (BNR). “Dac` \ntre 2005 [i 2008 au intrat \n ]ar` sub form` de ISD peste 29 miliarde euro, \n perioada 2009-2014 intr`rile de fluxuri de ISD au fost de doar 15 miliarde euro”, spune Andrei R`dulescu, Senior Economist la Banca Transilvania (BT). Acesta arat` c` \nainte de criz` investi]iile au vizat, \n principal, ramuri ciclice ale economiei cu poten]ial de dezvoltare: industria prelucr`toare, comer], financiar-bancar, construc]ii [i imobiliare. Ulterior, intr`rile de ISD au vizat mai ales consolidarea prezen]ei \n România a unor companii afectate de criz` (major`ri de capital dup` pierderile consemnate \n anii de criz` economico-financiar`). “Concentrarea investi]iilor str`ine directe pe zona capitalei (circa 60% din stocul total) este determinat` de faptul c` aceast` regiune are cea mai mare contribu]ie la formarea Produsului Intern Brut al României, fiind totodat` [i regiunea cu cel mai ridicat nivel al PIB/capita”, spune R`dulescu, care men]ioneaz` faptul c` aceast` distribu]ie neuniform` a contribuit la adâncirea decalajelor \ntre regiuni. Astfel, ponderea regiunii Bucure[ti-Ilfov \n PIB-ul României a crescut de la 22,5% \n 2000 la aproximativ 30% \n prezent. Pe de alta parte, ponderile \n PIB-ul na]ional ale regiunilor Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia [i Sud-Oltenia au sc`zut pe parcursul ultimului deceniu.

Distribu]ia neuniform` a ISD-urilor, atât ca spa]iu geografic, cât [i sectorial, a fost determinat` \ndeosebi de oportunit`]ile economice diferite de la regiune la alta, de la un sector la altul, consider` R`dulescu. Economistul este de p`rere c`, dat fiind gradul de polarizare regional` din ultimii ani, este posibil ca tendin]a de distribu]ie neuniform` a fluxurilor de ISD s` se men]in`. Am putea \ns` asista la o redistribu]ie a investi]iilor str`ine din perspectiva sectorial`, pe fondul intr`rii economiei \ntr-un nou ciclu economic, dar [i a diferen]elor de poten]ial \ntre ramuri, \ntr-un context caracterizat prin cre[terea prezen]ei capitalului autohton, subliniaz` R`dulescu. Dac` din punct de vedere al volumului sumele de bani investite de str`ini \n România au fluctuat \n func]ie de faza \n care s-a aflat economia (avânt sau recesiune), distribu]ia la nivel de regiuni a urmat gradul de dezvoltare a infrastructurii. “Cred c` investi]iile str`ine s-au orientat geografic \n primul rând c`tre acele zone care aveau fie o infrastructur` decent`, fie erau suficient de aproape de grani]ele vestice pentru ca infrastructura s` nu mai conteze”, consider` Radu Cr`ciun, economist-[ef al BCR. Aceasta explic` de ce Moldova a beneficiat \ntr-o

D

ezvoltare polarizat`. Mugur Is`rescu, guvernatorul BNR, declara recent c` România va putea intra \n zona euro abia dup` ce o autostrad` va trece Mun]ii Carapa]i, pentru a permite [i dezvoltarea altor zone din ]ar`, Bucure[tiul fiind deja preg`tit s` treac` la euro. “N-ai cum s` dezvol]i alte zone dac` treci pe serpentine prin Carpa]i, asta a[a, ca s` vorbim pu]in metaforic. (...) România se dezvolt` polarizat, \n câteva enclave, mai ales \n zone \n care sunt investi]ii str`ine directe – Bucure[ti, Constan]a, Craiova, Pite[ti, câteva zone din Transilvania”, ar`ta Is`rescu. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune c` discu]iile despre dezvoltarea multilateral` se poart` de dinainte de 1989, dar am r`mas la stadiul de discu]ii. “O dezvoltare multilateral` la nivelul \ntregii ]`ri nu avem. Investitorul str`in nu este interesat s` fac` drumuri, s` fac` re]ele de servicii, s` participe la dezvoltarea ]`rii. El are nevoie de o zon` \n care s` investeasc` [i profitul s` \i vin` imediat. Investitorul str`in alege el unde s` investeasc`, nu i se poate spune unde s` investeasc`, cel mult i se poate da o recomandare”, explic` Adrian Vasilescu. Reprezentantul BNR a precizat c` este un mit faptul c` foarte multe investi]ii au fost f`cute \n consum, o analiz` atent` ar`tând c` industria a acaparat zone importante TOPUL ATRACTIVIT~}II REGIUNILOR [i a[a se [i explic` acum Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD* participarea investi]iilor str`ine la exportul atât de mare al României, care \n Valoare Pondere \n total ISD (mil. euro) (%) aceast` perioad` dep`Bucure[ti-Ilfov 36.808 61,4 [e[te de cinci ori exportul Centru 5.179 8,6 din 1989. Interesant` este [i Sud-Muntenia 4.599 7,7 ponderea investi]iilor Vest 4.581 7,6 str`ine \n exporturi, Nord-Vest 2.665 4,5 pentru c` a[a putem veSud-Est 2.529 4,2 dea contribu]ia firmelor Sud-Vest Oltenia 1.912 3,2 ISD la cre[terea econoNord-Est 1.685 2,8 mic`. |n 2013, contri* la 31 decembrie 2013; Sursa: BNR bu]ia \ntreprinderilor ISD la exporturile de m`sur` mult mai mic` de investi]ii str`ine bunuri a fost de 70,9%, \n timp ce la imdirecte, iar ramurile economice favorizate au porturi a fost de 64,5%. Cu alte cuvinte, fost acelea \n care existau materii prime locaacestea contribuie preponderent la exporle, o for]` de munc` deja calificat` [i relativ turi, dar nu greveaz` a[a de mult importuieftin` sau zonele \n care România [i ]`rile rile. Explica]ia este c` o mare parte dintre din regiune erau pie]e de proximitate care produsele, m`rfurile [i bunurile exportate justificau o produc]ie local` \n România. din România au \ncorporate importuri Biz

55


TENDIN}E

(piese de schimb, subansambluri, p`r]i componente, materie prim`) care intr` \n România pentru a fi procesate activ [i a se transforma \n produse finite pentru exporturi sau \n alte subansambluri care iau drumul exporturilor.

C

e avem de f`cut? Indicele percep]iei mediului de afaceri (Business Sentiment Index), m`surat de Consiliul Investitorilor Str`ini, arat` c` problemele legate de fiscalitate, capacitate administrativ` de reglementare, lips` de transparen]` [i stabilitate r`mân \n continuare unele dintre provoc`rile cheie, care nu par a se diminua. Radu Cr`ciun spune c` investitorii sunt \n prezent cu mult mai selectivi decât \n trecut [i din acest motiv orice avantaj competitiv conteaz`. “Ca ]ar` emergent`, România continu` s` ofere oportunit`]i teoretice \n multe domenii r`mase subdezvoltate. Pentru ca ele s` devin` [i practice, infrastructura [i educa]ia trebuie aduse la un alt nivel, care s` r`spund` nevoilor mediului de afaceri”, spune economistul-[ef al BCR. Acesta consider` c` nu relax`rile fiscale sunt principalul factor de atrac]ie a investi]iilor str`ine, cu atât mai mult cu cât instabilitatea legisla]iei fiscale \n România este deja de notorietate. “Investitorii au toate motivele s` priveasc` cu scepticism m`surile fiscale spectaculoase [i s` nu \[i bazeze planul de afaceri pe ele. Mult mai atractive ar fi stabilitatea legislativ` \n paralel cu dezvoltarea infrastructurii [i a unui sistem de educa]ie capabil s` r`spund` calitativ [i cantitativ cererii mediului de afaceri”, subliniaz` Cr`ciun. Ce ar putea totu[i s` schimbe harta investi]iilor str`ine \n România? Andrei R`dulescu spune c` ajustarea macroeconomic` [i financiar` din ultimii ani confer` României premise de intrare \ntr-un nou ciclu economic, context \n care este de a[teptat o inflexiune a fluxurilor de ISD, dup` evolu]iile nefavorabile din anii de criz`. “Climatul tensionat din RusiaUcraina [i Grecia poate fi privit nu doar ca o amenin]are de c`tre investitorii str`ini, ci [i sub forma unei oportunit`]i, \n sensul \n care România ar putea deveni un hub regional din toate privin]ele. Din aceast` perspectiv` am putea asista la noi intr`ri de ISD”, explic` economistul-[ef al BT.

56

Biz

ADRIAN VASILESCU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR

“Investitorul str`in nu este interesat s` fac` drumuri, s` fac` re]ele de servicii, s` participe la dezvoltarea ]`rii. El are nevoie de o zon` \n care s` investeasc` [i profitul s` \i vin` imediat. Investitorul str`in alege el unde s` investeasc`, nu i se poate spune unde s` investeasc`, cel mult i se poate da o recomandare.”

CE |{I DORESC INVESTITORII Dincolo de oportunit`]ile teoretice pe care le are o ]ar` emergent`, speciali[tii scot \n eviden]` cåteva condi]ii de intrare a Romåniei pe radarul investitorilor: 4 Dezvoltarea infrastructurii – este nevoie de o autostrad` care s` treac` Mun]ii Carpa]i 4 Sistem de educa]ie care s` r`spund` nevoilor mediului de afaceri

4 Stabilitatea fiscal` este mai important` decåt sc`derea taxelor 4 Cre[tere – intrarea Romåniei \ntr-un nou ciclu economic 4 Echilibru \ntre capitalul str`in [i capitalul autohton

Acesta men]ioneaz` c`, pe m`sura cre[terii pe scara valorii ad`ugate, investi]iile str`ine ar putea viza mai mult ramurile ter]iare decât industria \n urm`torii ani. Totodat`, regiunile slab dezvoltate ale României ar putea intra \n aten]ia investitorilor str`ini, prin prisma costului mult mai redus al for]ei de munc`, \ns` pentru ca acest lucru s` se \ntâmple trebuie creat` infrastructura minim` de conexiune cu principalele centre economice din ]ar`. “Criza nu s-a stins, a[a cum cred mul]i, dar se stinge. Practic, suntem acum \ntr-o perioad` de tranzi]ie \ntre dou` cicluri economice – unul care nu s-a \ncheiat [i un ciclu care \nc` nu a \nceput. Ciclul care \nc` nu s-a \ncheiat este faza sfâr[itului de criz` [i ciclul care \nc` nu a \nceput este faza de avânt pe care o a[tept`m. Cu siguran]` c` \n faza de avânt vor cre[te [i investi]iile, [i veniturile, [i sporul ]`rii”, spune Adrian Vasilescu. Consilierul guvernatorului BNR mai arat` c`, dincolo de calculele pe care le facem, [i norocul mai joac` un rol. “Am v`zut c` multe realit`]i sunt legate de aspecte fortuite. De pild`, \ntâmplarea care a produs criza politic` \n Turcia. Ne a[teptam atunci s` vedem o cre[tere a investi]iilor la noi, dar nu s-a \ntâmplat. {i iat` c` atunci când nu ne a[teptam, criza politic` din Ucraina a adus investi]ii str`ine mai multe la noi. E drept, nu investi]ii str`ine directe, ci investi]ii de portofoliu, care au contribuit la un avânt semnificativ al pie]ei valutare”, a precizat reprezentantul BNR. Chiar dac` au accelerat polarizarea \ntre regiuni, investi]iile str`ine au contribuit la dezvoltarea României, o economie puternic afectat` de regimul socialist (pân` \n 1989) [i de tranzi]ia la economie de pia]` (\ntre 1990 [i 2000), spune Adrian R`dulescu, ad`ugând c` ar fi de dorit, pentru o dezvoltare durabil`, o coabitare echilibrat` \ntre capitalul str`in [i capitalul autohton, atât din perspectiv` regional`, cât [i sectorial`. “Trebuie s` \n]elegem foarte bine c` \n România avem nevoie ca de aer de investi]ii str`ine, iar investi]ia str`in` are nevoie ca de aer de investi]ia intern`. Investitorii str`ini vin acolo unde [i investitorii locali arunc` bani, efort [i inteligen]`”, mai spune Vasilescu, precizând c` investi]ia str`in` se plictise[te acolo unde nu \ntâlne[te [i investi]ie intern`. Biz



STRATEGIE

Re]eta unui rebranding 100% romånesc Portocaliul a fost culoarea cu care Help Net s-a f`cut remarcat \n griul urban. Anul trecut, pentru a marca 15 ani de la \nfiin]are, [i-a dorit o schimbare. Acum procesul este pe deplin finalizat, portocaliul a r`mas \ns` pe pozi]ii. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

ac` unii dintre juc`tori s-au antrenat \n b`t`lia pentru cel mai mic pre], lan]ul de farmacii 100% romånesc Help Net a apelat la compania de consultan]` Brandient pentru a-[i consolida pozi]ionarea pe zona de competen]` [i experien]e \n punctele de vånzare. La finalul procesului de rebranding a rezultat o nou` platform` de brand, mai rafinat`, cu o identitate grafic` mult mai generoas` [i un nou logo, minimalist. Acum, la aproximativ 15 luni de la demararea rebrandingului, noua imagine este implementat` \n toate cele 185 de farmacii ale re]elei. |n paralel, compania a lansat o extensie de brand, Help Net Convenabil, toate acestea cu investi]ii de peste 1,5 milioane de euro pån` la finele lui 2015. Despre rebranding [i strategia din spatele noului brand am discutat cu George Man, Marketing Manager al Help Net. De ce a fost nevoie de acest rebranding? De 16 ani ne concentr`m pe cre[terea accesibilit`]ii, extinderea lan]ului de farmacii

58

Biz

[i actualizarea portofoliului prin oferirea unor produse [i servicii de s`n`tate cåt mai complete. Prin acest proces, \nceput \n 2013, am identificat noi oportunit`]i de dezvoltare, am extins re]eaua pe plan na]ional [i am consolidat brandul \n farmaciile deschise. Rebrandingul a constat atåt \n schimbarea logo-ului, cåt [i \n optimizarea principiilor de business, regåndirea punctelor tari, a oportunit`]ilor [i restructurarea Help Net ca personalitate. Procesul de rebranding dezv`luie un brand urban [i modern, ajuns la o maturitate care necesit` o nou` abordare stilistic` [i execu]ional` a identit`]ii sale vizuale. |n plus, rebrandingul \nt`re[te caracterul etic [i de \ncredere al brandului, arat` deschiderea [i “helpfulness-ul” de care d` dovad`. Fiind un brand bine gåndit strategic, are capacitatea s` alinieze toate manifest`rile businessului - de la design la comunicare, comportament organiza]ional [i tactici de marketing - [i s` ofere ajutor afacerii. La nivel de imagine, noua identi-

tate [i platform` vizual` ofer` consisten]` comunic`rii, sprijinind \ntregul retail. Brandul [i-a cl`dit notorietatea de-a lungul timpului [i datorit` culorilor distincte pe care le utilizeaz`. |nc` de la \nceput Help Net a folosit o culoare cald`, diferit` de cele utilizate \n pia]a farma. A fost men]inut portocaliul, care ofer` elegan]` [i care este o culoare cald` [i pl`cut`, ce asigur` o vizibilitate bun` \n peisajul urban. De cât timp a fost nevoie pentru implementarea \ntregului proces de rebranding?

HELP NET |N CIFRE 185 de unit`]i Peste 730.000 de persoane – trafic lunar Peste 1.500.000 de clien]i fideli 1.400 de speciali[ti formeaz` echipa Help Net Unul din doi bucure[teni are un card de fidelitate Help Net Peste 35.000 de articole \n portofoliu Profilul clientului Help Net – 80% femei ce provin din mediul urban*

Cifra de afaceri: 83 milioane de euro * cu vårsta de peste 30 de ani \n propor]ie de 70%


Convenabil? Ce \nseamn` de fapt acest nou brand? Help Net a luat decizia strategic` de a crea un subbrand economic dup` ce a identificat noi oportunit`]i de dezvoltare care creeaz` condi]iile potrivite pentru extinderea re]elei [i consolidarea businessului \n farmaciile deschise. Prin Help Net Convenabil ne adres`m unui target cu venituri sub medie [i mai pu]in activ, c`ruia \i oferim acelea[i servicii [i produse de calitate, adaptånd platforma brandului la promisiunile de convenien]` [i avantaje pentru clien]i. Help Net Convenabil are manifest`ri vizuale specifice [i un mix de marketing de sine st`t`tor. Prin crearea unui subbrand am dorit s` protej`m brand equity-ul dobåndit \n cei 16 ani de existen]`.

Procesul a fost demarat la sfår[itul anului 2013 cu etapele de audit, strategie [i conceptualizare, iar \n septembrie 2014 a pornit partea de implementare la nivelul re]elei de farmacii, al \ntregii literaturi de brand [i al manifest`rilor acestuia. Ne bucur`m c` am reu[it s` rebranduim \ntreaga re]ea de 185 de farmacii pån` la \nceputul lunii aprilie 2015.

Care a fost rolul Brandient \n tot acest proces? Brandient a fost agen]ia de branding aleas` pentru competen]ele deosebite [i pentru echipa sa de excep]ie s` se ocupe de conceptualizarea identit`]ii brandului Help Net. De la bun \nceput ne-am dorit s` identific`m o pozi]ionare clar` [i o arhitectur` de brand care s` stea la baza strategiei de brand. O pozi]ionare distinct` este

necesar` \ntr-un mediu competitiv, cåteodat` chiar ostil, caracterizat printr-o extindere agresiv`, concuren]` pe pre], marj` de profitabilitate mic`, pentru a sus]ine motiva]ia consumatorului de a face o alegere sau alta, [i influen]eaz` toate manifest`rile din mixul de marketing. Care sunt rolul [i pozi]ionarea extensiei Help Net

GEORGE MAN, Director de Marketing, Help Net

Câte unit`]i Help Net Convenabil a]i lansat pân` \n prezent [i câte v-a]i propus s` mai lansa]i anul acesta? Pån` \n acest moment exist` 25 de farmacii Help Net Convenabil, urmånd ca pån` la finalul acestui an s` se ajung` la 45 de farmacii la nivel na]ional. La cât se ridic` investi]ia pentru lansarea Help Net Convenabil? Dar cea pentru tot rebrandingul? Valoarea investi]iei \n rebranding cåt [i pentru lansarea celor 45 de farmacii Help Net Convenabil se ridic` la peste 1,5 milioane de euro pån` la finalul anului 2015. Biz Biz

59


STRATEGIE

Dincolo de apropo [i talent Lucreaz` de 20 de ani \n media [i \nc` se consider` la \nceput. A[a \[i men]ine tonusul. |n plus, are un defect: nu poate s` interpreteze roluri. Ori este Andi Moisescu, ori nu este deloc. DE LOREDANA S~NDULESCU

A

intrat \n televiziune \n iarna lui 1996, la “Ora 7 bun` diminea]a”, unde a lucrat un an [i nou` luni. Au urmat emisiunile “Te ui]i [i cå[tigi”, “Marc` \nregistrat`”, “Teo [i Andi”, iar din februarie 2005 “Apropo TV” [i din februarie 2011 “Romånii au talent”. |n paralel, este unul dintre cei mai bine cota]i MC pe pia]a evenimentelor de pe la noi, particip` la traininguri [i prezent`ri, are propria cas` de produc]ie [i, cu rigoare matematic`, \[i face timp [i pentru una dintre cele mai mari pasiuni ale sale: jazzul, pe care de vreo dou`zeci de ani \l studiaz` asiduu. Zece ani [i 20 de sezoane de “Apropo TV”. S-a \ntâmplat totul a[a cum ai planificat? Acum, ca s` fiu sincer, numi mai amintesc exact ce mi-am propus acum mai bine de 10 ani, cånd am scris primul Apropo TV. Ce [tiu sigur e c` to]i anii `[tia n-au trecut degeaba [i c` mi-au adus cele mai mari satisfac]ii profesionale. Ast`zi \mi place s` m` 60

Biz

ocup de “Apropo TV” chiar mai mult decåt \mi pl`cea \n prima zi. Câte ore de munc` ar \nsuma pân` \n prezent “Apropo TV”? Undeva pe la 30.000 de ore, cred. F`r` s` mai iau \n calcul [i preg`tirea fiec`rui sezon \n parte. E din partea casei. Câ]i sunte]i acum \n echipa “Apropo TV”? 8 haiduci. Cu tot cu mine. Când ai montat ultima dat` integral o emisiune? Mul]umesc lui Dumnezeu, integral n-am mai montat de mult o emisiune. S`pt`månal \ns`, petrec \n continuare \ntre 20 [i 25 de ore la montaj, din dou` motive. |n primul rånd pentru c`-mi place [i \n al doilea, pentru c` de]in ni[te secrete profesionale care fac ca aceast` emisiune s` fie unic` \n peisaj. Red Spike Film produce [i alte emisiuni? Deocamdat` “Apropo TV” este singura emisiune TV produs` de Red Spike Film.

S-a \ntâmplat vreodat` s` intri pe teritoriul atribu]iilor fratelui t`u, Tudor, \n Red Spike [i viceversa? N-am f`cut-o niciodat`, nici n-ar fi fost cazul. Noi ne-am asociat pentru a ne completa reciproc, nu pentru a ne \ncurca unul pe cel`lalt. “Andi Moisescu” este deja de câ]iva ani marc` \nregistrat` la OSIM. Când ai con[tientizat prima dat` c` este un brand? Nu-mi mai amintesc exact. |n orice caz, la timp, a[ zice. Care este “the unique selling proposition” pentru brandul Andi Moisescu? Depinde de ceea ce-mi propun s` vånd. Propozi]ia e unic` doar \ntr-un context dat.

“Tot timpul voi fi la \nceput. |n fiecare zi descop`r c` mai am cåte ceva de \nv`]at. De fapt, asta-mi [i place cel mai mult.” ANDI MOISESCU


ANDI MOISESCU {i-a \nceput cariera \n media prin a vinde ziare \n Pia]a Unirii, \n prim`vara anului 1990. A cump`rat cu banii jos 1.500 de ziare de la poarta tipografiei, \ns` a prima zi a reu[it s` v책nd` doar 15 ziare. A doua zi, s-a mutat la Pia]a Roman`, la gura de metrou, [i a f`cut ceva ce nu f`cea nimeni. A \nceput s` strige \n gura mare titluri din ziar, pe care tot el le inventa, \ntruc책t cele din ziar nu-l ajutau. A reu[it s` v책nd` totul \n urm`toarele dou` zile. |n scurt timp, distribu]ia s-a dovedit mai pu]in provocatoare dec책t crea]ia propriuzis`. A[a c` s-a prezentat la un concurs organizat de Unifan. |n vara lui 1991, \n prima zi de concediu ca realizator de programe radio, a primit o ofert` imposibil de refuzat. Astfel, a doua zi de concediu s-a transformat \n prima zi de munc` \n ceea ce avea s` devin` mai apoi echipa Pro.

Biz

61


STRATEGIE

Cât de \nc`rcat` este \n momentul de fa]` agenda ta? Evident c` exist` o ordine clar` a priorit`]ilor [i \ntotdeauna pe primul loc va fi familia. Abia dup` ea urmeaz` priorit`]ile profesionale, care \mi \ncarc` complet agenda. E cunoscut faptul c` \ncerc s` m` \mpart cåt mai bine \ntre dou` emisiuni TV, evenimente, traininguri, prezent`ri, social media [i Salva]i Copiii. Când ]i se propune un proiect nou, cât de mult cânt`re[ti \nainte de a spune “da”? E ca-n c`snicie, trebuie s` ne potrivim. ~sta-i cel mai important aspect la care m` uit atunci cånd primesc o propunere. Eu nu pot s` interpretez niciun rol, nu pot fi butonat. Ori sunt eu, ori nu sunt deloc. Analizezi reclame, \ns` nu ai fost niciodat` protagonistul unui spot TV. |n ce condi]ii ai accepta o astfel de provocare? Cum spuneam [i mai sus, trebuie s` ne potrivim. Eu, produsul [i scenariul. Asocierea trebuie s` fie fireasc`. Dup` care, financiar vorbind, trebuie s` fie [i corect`. “Apropo TV” este un pamflet contra exceselor de tot felul. Care este cel mai mare exces pe care-l face advertisingul românesc? Eu nu consider c` advertisingul romånesc face excese. Cel mult, mai are din cånd \n cånd sc`p`ri, ceea ce mi se pare chiar s`n`tos. Ar fi trist s` nu 62

Biz

mai avem niciun motiv s` rådem \n “Apropo TV”. Ai 1,2 milioane de fani pe Facebook [i peste 330.000 de followers pe Twitter. Cât timp aloci vie]ii virtuale? M` str`duiesc s` intru m`car o dat` pe zi pe fiecare platform` pe care sunt prezent, dar nu-mi iese de fiecare dat`. |n alt` ordine de idei, dac` n-am nimic important de spus, prefer s` tac. Nu vreau s` le r`pesc oamenilor timpul cu lucruri inutile. “Lucrez \n media de 20 de ani. {i \nc` sunt la \nceput” – scrie \n descrierea pe blogul personal. Când nu vei mai fi la \nceput?

Tot timpul voi fi la \nceput. |n fiecare zi descop`r c` mai am cåte ceva de \nv`]at. De fapt, asta-mi [i place cel mai mult. Parafrazând “Românii au talent”, care este talentul lui Andi Moisescu? Asta mai lipse[te acum, s` \ncep s` m` [i laud. Nu e cazul. Ce te-a convins s` accep]i s` faci parte din juriul emisiunii “Românii au talent” [i s` r`mâi \n continuare \n acest proiect? Mi s-a p`rut de la \nceput c` ne potrivim [i experien]a de pån` acum \mi arat` c` nu m-am \n[elat deloc. A fost, practic, o propunere de nerefuzat, cum spunea Brando \n “Na[ul”.

“Eu nu pot s` interpretez niciun rol, nu pot fi butonat. Ori sunt eu, ori nu sunt deloc.”

Dup` patru sezoane \ncheiate [i acum \n al cincilea sezon, ce te-a surprins cel mai tare? A[a cum s-a v`zut, a existat un astfel de moment, pe care l-am [i trimis direct \n semifinal`. M` rog, au fost chiar mai multe, dar n-am avut dreptul s` folosesc butonul auriu decât o singur` dat`. Cât` munc` se afl` \n spatele fiec`rei edi]ii, fie c` este vorba de \nregistr`ri, fie de galele live? Astea sunt lucruri care trebuie s` r`mån` \n buc`t`ria emisiunii, cum se spune. Noi sper`m s` cucerim publicul cu ceea ce-i punem \n farfurie, nu plångåndu-ne c` muncim pe brånci pentru asta. Biz



STRATEGIE

10 pa[i pentru o m`rire de salariu Cere [i ]i se va da, bate [i ]i se va deschide. Dar nu uita c` trebuie s` [tii [i cum s` ceri \n a[a fel \ncåt s` nu ]i se \nchid` u[a \n nas. Iar cånd vine vorba despre negocierea unui salariu mai mare, trebuie s` fii foarte bine preg`tit. DE OANA VOINEA

64

Biz

Foto: © Fabrizio Argonauta – Dreamstime.com

P

ierderea locului de munc` este una dintre cele mai mari spaime ale românilor, iar acest lucru se reflect` \n sondaje, chiar dac` economia cre[te. Este [i motivul principal pentru care angaja]ii muncesc ani de zile pe aceia[i bani, negocierea salarial` fiind un demers dificil [i inconfortabil, evitat de mul]i oameni. Cre[terea salarial` ]ine de contextul economic [i de situa]ia companiei, pentru c`, \ntr-o firm`, cheltuielile cu salariile sunt printre cele mai importante costuri. George Butunoiu, founder la GB Executive Search, spune c` un lucru important, aproape niciodat` luat \n calcul de angaja]i, sunt banii disponibili pentru salarii \n compania respectiv`. Orice român, fie el angajat, pensionar sau orice altceva, ia ca de la sine \n]eles c` orice angajator (patron, \n primul rând) are venituri mai mari decât angajatul lui. “Eu am v`zut mul]i patroni care câ[tig` mai pu]ini bani decât angaja]ii lor [i care fac sacrificii serioase, de toate felurile, ca s` asigure angaja]ilor venituri m`car constante, dac` nu [i consistente. Aici transparen]a [i \ncrederea construit` \n jurul acesteia joac` rolul important”, subliniaz` Butunoiu. Specialistul \n resurse umane spune c` managerii buni trebuie s` evite situa]ia \n care angajatul este cel care solicit` o m`rire salarial`. Dac` acesta ajunge s` cear` o m`rire de salariu, foarte probabil c` sunt ceva probleme, pentru c`, \n


STRATEGIE

mod normal, oferta de m`rire de salariu vine de la angajator f`r` cerere [i speciali[tii \n resurse umane [tiu asta foarte bine. “|n momentul \n care angajatul e cel care vine cu cererea, e posibil ca rela]iile cu angajatorul, frustr`rile [i tensiunile s` fi ajuns la un punct de la care nu se mai poate face mare lucru [i separarea s` fie o solu]ie de luat \n calcul”, atrage aten]ia Butunoiu. Ce po]i face \ns` dac` patronul nu ofer` din proprie ini]iativ` o cre[tere salarial`? Cum po]i s` \]i m`re[ti salariul \n cadrul aceleia[i companii, dup` o perioad` de 2-3 ani \n care acesta a stagnat? Fii proactiv! O discu]ie fa]` \n fa]` cu managerul poate s` \]i aduc` bani \n plus \n buzunar. Speciali[tii \n recrutare au f`cut [i un plan de abordare a patronului sau a managerului care decide salariul t`u [i recomand` parcurgerea unor etape pentru a-]i maximiza [ansele de reu[it`. Georgiana Dragomir, Managing Director InnerLook Solutions, spune c` negocierea unei cre[teri salariale, ca orice alt` negociere, are trei etape: preg`tirea, derularea ei [i analiza rezultatelor ob]inute. Un prim pas ar fi s` clarifici ce dore[ti – formuleaz` clar \n minte ce vrei: maximul posibil de ob]inut, spre exemplu o cre[tere salarial` cu 10%, [i stabile[te [i un minim obligatoriu (5%). Stabile[te acela[i interval [i pentru managerul t`u: ce \[i dore[te ca maxim [i minim [i fii cu adev`rat deschis la alternative, pentru a ajunge f`r` dificultate la un acord. “Nu recomand solicitarea unei cre[teri salariale care porne[te doar din raportarea la al]ii (colegi mai vechi sau mai noi, alte departamente, alte companii). Salariile ar trebui s` fie confiden]iale [i compara]iile dintre angaja]i, departamente, companii nu sunt relevante ca baz` de discu]ie”, spune Georgiana Dragomir. De asemenea, pentru a avea [anse de succes \n negociere, trebuie s` analizezi obiectiv mai multe informa]ii legate de politica de remu-

DECALOGUL NEGOCIERII Georgiana Dragomir, InnerLook, recomand` 10 “legi” pentru a avea succes \n negociere, dincolo de stilul propriu, experien]` [i context. 100% din negociatori sunt oameni. Nu uita c` majoritatea oamenilor (deci [i managerii) nu sunt negociatori de profesie [i nici doritori de a negocia. Nu te a[tepta neap`rat la un “r`zboi al nervilor” sau la o experien]` negativ`.

1

2

Preg`te[te-te temeinic ca s` po]i improviza cu succes. Important este s` fii informat.

3

Nu intra \n negociere f`r` s` \]i cuno[ti Cea Mai Bun` Alternativ` de Negociere. Dac` nu [tii unde mergi, cum o s` [tii când ajungi acolo?

4

|ntâi vinzi, pe urm` negociezi. Nu uita c`, \nainte de a cere m`rirea salarial`, treci \n revist` punctele tale forte, beneficiile pe care le aduci pentru echip` [i pentru companie. Negociaz` pe interese, nu pe pozi]ii. Te afli \n aceast` negociere pentru a-]i atinge un interes, nu pentru a dovedi ceva.

5

Fii puternic! R`mâi calm, st`pâne[te-]i emo]iile [i nu ceda tehnicilor de persuasiune sau manipulare.

6

Gânde[te “câ[tig” – cre[te “pl`cinta”. Este important s` gânde[ti care sunt beneficiile pentru to]i cei implica]i (tu, manager, companie). Po]i propune sarcini [i reponsabilit`]i noi odat` cu solicitarea salarial`.

7

Variabile [i intervale. Stabile[te-]i cât po]i de clar valori (de cre[tere a salariului, cifre nete, brute, procente) [i intervale (\ntre 7 [i 10%). Cuantificarea solicit`rilor faciliteaz` discu]ia de ambele p`r]i.

8

|ntreab` “de ce?” Aparent banal`, este \ns` una dintre cele mai importante \ntreb`ri \n negociere, pentru c` \l oblig` pe partenerul de discu]ie s` justifice pozi]ia pe care o are.

9

Gânde[te “schimb”. Nu uita c` dore[ti s` \]i atingi obiectivul, a[a \ncât, pentru a primi, fii dispus s` [i dai. Gânde[te-te care sunt concesiile pe care e[ti dispus s` le accep]i.

10

nera]ie a angajatorului (frecven]a cu care se face, contextul \n care se face), dar [i de experien]a de negociere a managerului. Important este s` stabile[ti [i motivul pentru care solici]i cre[terea salarial`. De[i po]i fi tentat s` porne[ti discu]ia de la necesitatea ta [i s` motivezi c` “ai nevoie de bani” pentru credit, pentru gr`dini]` etc., iar motivul poate fi real, aceast` optic` este de pu]ine ori câ[tig`toare. Ai mai multe [anse dac` centrezi discu]ia pe performan]a ta, pe valoarea muncii tale pentru companie [i pe principiul echit`]ii. “Cre[terea salarial` este un aspect care ]ine strict de rela]ia ta de munc`, a[adar nu ceda presiunilor externe, dar nici nu imputa companiei deciziile tale de consum casnic”, subliniaz` Georgiana Dragomir. Negocierea trebuie s` se \ncheie cu o decizie clar` la sfâr[itul discu]iei cu managerul. |n contextul organiza]ional actual extrem de divers, este posibil ca negocierea salarial` s` nu se poate concretiza pe loc – managerul s` nu aib` autoritatea sau posibilitatea de a decide pe loc. |n acest caz, solicit` un termen clar la care ve]i relua discu]ia, recapituleaz` termenii deja agrea]i [i elementele r`mase “spre aprobare”. În cazul în care managerul face o contrapropunere [i ai nevoie de timp de gândire, po]i solicita un r`gaz. Este posibil ca, dup` formularea propunerii, managerul s` pun` (voluntar sau involuntar) presiunea timpului, indicând nevoia de a primi un răspuns pe loc. Dac` nu e[ti convins, nu ceda presiunii. Solicit` un termen scurt (de la câteva ore la o zi) [i ia-]i timpul să analizezi deta[at [i să decizi. Chiar dacă ai putea să ob]ii mai mult, Georgiana Dragomir nu recomand` supranegocierea. Dac` ai ob]inut ce ]i-ai propus, închide elegant discu]ia mul]umind [i… pleac`! Adesea, negociatorii care au făcut un compromis se răzgândesc imediat ce s-au ridicat de la masă. Biz Biz

65


STRATEGIE

66

Biz


STRATEGIE

Noul consumator Comportamentul de consum trece printr-o metamorfoz` radical`. Criza i-a f`cut pe romåni mai chibzui]i, dar [i mai deschi[i spre experien]e noi, peste care s-a suprapus cre[terea retailului modern [i ascensiunea internetului. DE OANA VOINEA

Foto: © Nkrivko – Dreamstime.com

E

ste suficient s` te ui]i la c`rucioarele din hipermarketuri [i printre rafturi pentru a vedea o cu totul alt` imagine decât \n urm` cu cinci ani. A trecut vremea c`rucioarelor care d`deau pe dinafar` de produse [i a lu`rii de pe raft a produsului dup` o privire pasager`. Consumatorul român de ast`zi alege, nu culege, este mult mai informat, face un adev`rat pitch \n c`utarea celui mai bun raport pre]-calitate [i este mai interesat de alimentele s`n`toase. Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Market Research, crede c` perioada de criz` a fost benefic`, schimbând consumatorul român \n bine, \n sensul c` l-a scos mult din zona de confort [i l-a determinat s` \[i revizuiasc` obiectivele [i modul \n care ac]ioneaz` pentru a atinge aceste obiective. “Dac` \n trecut conta foarte mult s` acumuleze lucruri, s` prospere din punct de vedere financiar, ast`zi conteaz` \n mult mai mare m`sur` s` se dezvolte pe el ca om, s` acumuleze experien]e [i cuno[tin]e”, spune Adina Vlad. Schimb`rile se v`d pe toate segmentele pie]ei, astfel c` perioada de criz` a redesenat atât portretul consumatorului mediu, cât [i pe cel al consumatorului premium. “Consumatorul mediu este mai atent la raportul

calitate-pre]. Se orienteaz` \n principal dup` calitate [i caut` pre]ul cel mai mic pentru calitate \nalt`. El studiaz` mult mai mult pân` ia o decizie de cump`rare comparativ cu modul \n care cump`ra \n trecut”, arat` fondatoarea Unlock Market Research. Consumatorul premium vrea experien]e noi [i sofisticate, este orientat spre a cump`ra cantit`]i mici [i de foarte bun` calitate. Investe[te mult \n entertainment, chiar [i \n afara ]`rii, vrea varietate [i cooking sofisticat. Schimbarea a fost declan[at` \n mare parte de criz`, care a adus cu sine nelini[tea dat` de pierderea confortului, dar [i de dezvoltarea tehnologic` [i accesul crescut la informa]ie prin internet [i re]ele de socializare. “Perioada de criz` a accentuat nevoia de schimbare [i online-ul a alimentat-o cu idei”, a subliniat Adina Vlad. Un indicator interesant care reflect` aceste schimb`ri \l reprezint` zona alimentar`. La suprafa]`, cifrele Institutului Na]ional de Statistic` nu arat` modific`ri majore \n structura cheltuielilor cu alimentele – produsele agroalimentare aveau \n 2007 o pondere de 40% \n cheltuielile românilor, iar \n 2014 se situeaz` la 39%. Ca valoare \ns`, cheltuielile lunare au crescut de la 619 lei de persoan` \n Biz

67


STRATEGIE

2007 la 884 lei \n 2014, deci sumele l`sate \n magazine sunt mai mari. Dup` [ocul crizei, când au renun]at la sortimentele mai pu]in importante \n favoarea strictului necesar [i au cump`rat mâncare mai ieftin`, acum românii sunt mai preocupa]i de s`n`tatea lor [i se orienteaz` spre alimente s`n`toase. “Oamenii sunt mult mai aten]i la ce m`nânc`, fac sport, au grija de siluet`, de s`n`tate, particip` la evenimente variate, exploreaz` noi modalit`]i de petrecere a timpului

importante pentru Genera]ia X (3549 de ani) [i cei din genera]ia Baby Boom (50-64 de ani). Procentajele care cred c` acestea sunt foarte importante sunt cele mai sc`zute \n rândul Genera]iei Silent (peste 65 de ani). Printre atributele care câ[tig` cele mai multe voturi se num`r` produsele f`r` organisme modificate genetic (OMG), f`r` coloran]i [i arome artificiale [i care sunt naturale. Cele mai dorite atribute sunt prospe]imea, naturale]ea [i o procesare minim` a pro-

EVOLU}IA COMER}ULUI MODERN 15%

15% 8%

18%

19%

21%

23%

14%

13%

13%

14%

11%

11%

9%

11%

26%

28%

27%

15%

13%

14%

8%

9%

9%

1%

3%

4%

62% 59%

comer] modern 54%

hipermarket 57%

55%

supermarket 53%

50%

47%

46%

magazine de tip discount [i cash & carry magazine de proximitate comer] tradi]ional

2007

2008

2009

2010

2011

liber, \[i dezvolt` hobby-uri, se redescoper` sau echilibreaz` \n plan spiritual”, explic` reprezentanta Unlock Market Research. Tendin]a spre un stil de via]` s`n`tos vine de la nivel global. Studiul Nielsen's Global Health & Wellness Survey arat` preocuparea \n cre[tere a consumatorilor de a se ocupa de s`n`tatea lor, 88% dintre responden]ii la nivel global fiind dispu[i chiar s` pl`teasc` mai mult pentru produse alimentare cu propriet`]i s`n`toase. Rezultatele studiului indic` \ns` c` disponibilitatea de a pl`ti un pre] premium pentru atributele s`n`toase scade cu vârsta. Genera]ia Z (sub 20 de ani) e mai dispus` s` pl`teasc` un pre] mai mare pentru aceste atribute, chiar [i pentru acelea care sunt mai 68

Biz

2012

2013

2014

duselor alimentare. Produsele alimentare cu toate ingredientele naturale [i cele f`r` OMG sunt considerate ca fiind foarte importante de c`tre 43% dintre responden]ii la nivel global – cele mai ridicate procentaje \n rândul celor 27 de atribute incluse \n studiu. |n plus, aproximativ 4 din 10 responden]i spun c` absen]a coloran]ilor artificiali [i a aromelor [i produsele alimentare pe baza de legume/ fructe sunt foarte importante. Totodat`, consumatorii caut` produse alimentare func]ionale care s` le ofere beneficii sau pot reduce riscul unor boli. Procentul românilor care declar` c` lipsa organismelor modificate genetic din alimente este important` pentru ei este semnificativ mai mare decât media european` (60% fa]` de

47%), situa]ie replicat` [i \n cazul culorilor artificiale [i al unui aspect general natural al produselor. Pe lâng` atributele ce ]in de naturale]ea produsului, românii declar` ca fiind foarte importante pentru ei [i con]inutul sc`zut de zah`r (sau lipsa total` a acestuia), precum [i con]inutul ridicat de fibre, ambele atribute plasându-se peste media european`. Jum`tate din românii chestiona]i declar` c` sunt dispu[i s` pl`teasc` un pre] mai mare pentru produsele ce au caracteristici 100% naturale [i nu con]in organisme modificate genetic, semnificativ mai mult fa]` de media european`, \n ambele cazuri. Impactul valului de alimente s`n`toase este sim]it mai ales la nivelul produselor pentru copii. Dac` ne uit`m la branduri, studiul Top Food Brands realizat de compania de cercetare Open-I Research \n rândul p`rin]ilor interesa]i de alimenta]ia copiilor arat` c` \n topul alegerilor s`n`toase ale acestora se afl` categoria produselor lactate, primele trei m`rci apreciate fiind Danone, Nestlé [i Napolact. Acela[i studiu arat` c`, din punctul de vedere al exper]ilor (medici, nutri]ioni[ti, educatori, speciali[ti \n parenting etc.), liderul este Sanovita, considerat de ace[tia cel mai s`n`tos [i de \ncredere brand de pe pia]`. Locurile 2 [i 3 sunt ocupate de Napolact [i Covalact, percepute drept s`n`toase, din ingrediente naturale, f`r` aditivi, m`rci de \ncredere. Criza a fost benefic` [i pentru m`rcile române[ti, care \n ultimii doi ani s-au remarcat printr-o dinamic` extraordinar`. Astfel, perioada de criz` a crescut aprecierea [i apetitul consumatorului pentru ceea ce este românesc [i valoros. Adina Vlad vede orientarea consumatorului c`tre produsele române[ti din dou` perspective. Pe de o parte cre[te valoarea intern` a lui “Made in Romania”– dac` suntem mai s`n`to[i \n interior, ne cre[te imunitatea [i rezist`m mai bine la intemperii – pe de alt` parte \n cazul produselor alimentare – s` fie mai aproape de surs`, mai de \ncredere, de calitate.


STRATEGIE

Mai pu]in, dar mai des. De altfel, dincolo de criz`, cel mai mare impact \n schimbarea obiceiurilor de consum l-a avut extinderea comer]ului modern. Dac` \n 2007 retailul modern acoperea doar 38% din pia]a total` de FMCG din România, \n acest moment hipermarketurile, supermarketurile [i magazinele de tip discount genereaz` peste jum`tate (54%) din comer]ul cu bunuri de larg consum din ]ar`. Studiile GfK de monitorizare a consumului casnic ar`tau \n 2007 o

cre[terea frecven]ei de cump`rare. Supermarketul este formatul cu cea mai mare cre[tere [i cu cel mai mare trafic \n magazin, \n timp ce hipermarketul [i-a diminuat ritmul de cre[tere, r`mânând cel mai important canal din comer]ul modern, acoperind mai mult de un sfert din pia]`. {i consumatorul mediu [i cel premium au tendin]a de a cump`ra \n cantit`]i mai mici per produs, dar mai diversificat. “A ap`rut comportamentul de mers zilnic la magazine [i

PORTRETUL CONSUMATORULUI POSTCRIZ~ Consumatorul mediu 4

mai pragmatic studiaz` mai mult \nainte sa ia o decizie 4 atent la raportul calitate-pre] 4 caut` promo]ii inteligente 4 favorizeaz` produsele romane[ti 4 mai orientat spre produse proaspete 4 cump`r` \n cantit`]i mai mici, dar diversificat 4

Consumatorul premium 4

vrea experien]e noi [i sofisticate caut` branduri noi 4 orientat spre produse cu design atractiv 4 investe[te mult \n entertainment, chiar [i \n afara ]`rii 4 orientat spre varietate [i cooking sofisticat 4 cumpar` cantit`]i mici [i de foarte bun` calitate 4

Sursa: Unlock Market Research; foto: © Artenot – Dreamstime.com

dublare a cotei de pia]` a hipermarketurilor, care ajungeau la 15%, situându-se la acela[i nivel cu supermarketurile. Magazinele discounter \nregistrau cea mai spectaculoas` expansiune teritorial` (o cre[tere de 25%), \n special \n ora[ele mici [i medii, ajungând la o cot` de pia]` de aproximativ 5%. 2013 a fost primul an \n care comer]ul modern a fost majoritar \n retail, cu o cot` de 53%, iar anul trecut a crescut u[or pân` la 54%. Formatele mai mici, de tipul supermarket sau discounter, au avut un ritm de cre[tere mai alert \n 2014, beneficiind de

cump`rat produse cât mai fresh, \n cantitate suficient` pentru o zi - dou`, nu mai mult”, explic` Adina Vlad. |n ceea ce prive[te co[ul de consum, studiile GfK care monitorizeaz` consumul casnic arat` o cre[tere \n valoare cu 2% a co[ului de cump`r`turi pentru produsele FMCG \n 2014 fa]` de 2013. De[i \n majoritatea ]`rilor din Europa frecven]a de cump`rare se afl` pe o curb` descendent`, România nu se aliniaz` acestei tendin]e, fiind una dintre pu]inele ]`ri \n care frecven]a de cump`rare este \n cre[tere. Acest lucru vine atât din faptul c` sce-

na de retail modern se dezvolt` cu noi magazine [i formate de proximitate, dar [i datorit` faptului c`, \n c`utarea celor mai bune oferte, cump`r`torii viziteaz` mai multe magazine. Românii merg la shopping pentru aprovizionare aproximativ o dat` la o zi [i jum`tate, 70% din valoarea co[ului anual de cump`r`turi fiind mâncarea – atât alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panifica]ie), cât [i cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, f`in`, m`lai). Pe parcursul unui an, o familie cheltuie[te 6.450 lei pentru bunurile de larg consum destinate consumului casnic (aproximativ 537 lei pe lun`). O vizit` medie la magazin are valoarea de 25 lei. “Observ`m o predilec]ie mai mare din partea bucure[tenilor [i a locuitorilor din ora[ele mari pentru achizi]ionarea alimentelor proaspete, \n special lactate [i carne. De cealalt` parte \ns`, familiile tinere au un consum casnic mai mic pe aceast` categorie, cele mai probabile cauze fiind lipsa de timp, dietele specializate, dar [i ie[irile la restaurant”, spune Diana Sc`una[u, Consumer Panel Manager, GfK România. Aceasta adaug` c` tinerii au cel mai mare interes pentru segmentul de \ngrijire personal` mai ales \n Bucure[ti [i \n ora[ele mari. |n compara]ie cu 2013, tendin]a a fost de cre[tere pentru produsele alimentare (exceptând alimentele proaspete) [i pentru cele de \ngrijire a casei. A[tept`rile sunt mari [i pentru 2015. Potrivit studiului GfK, pia]a de FMCG din România arat` poten]ial de cre[tere [i \n 2015, fiind una dintre pu]inele ]`ri din Europa cu cre[tere volum. Spre deosebire de restul ]`rilor din zon`, unde s-a observat o evolu]ie constant` sau cel mult o absorb]ie a cre[terii pre]ului, \n 2014 românii au avut o cre[tere \n volum de 4,6%. “Acesta este un semn pozitiv care ne arat` c` pia]a local` nu este \nc` saturat`, iar apetitul românilor pentru noi categorii [i pentru inova]ie este unul cu mare poten]ial”, completeaz` Diana Sc`una[u. Biz Biz

69


LIFE

Lumea prin obiectiv CEA MAI PUTERNIC~ EXPOZI}IE MONDIAL~ DE FOTOJURNALISM, WORLD PRESS PHOTO, AJUNGE IAR |N BUCURE{TI LA |NCEPUTUL LUI MAI {I POATE FI VIZITAT~ PÅN~ LA FINELE LUNII. DE OVIDIU NEAGOE

D

ac` o fotografie face cât 1.000 de cuvinte, cele peste 100 de fotografii care vor fi expuse la World Press Photo (WPP) au pove[ti cu semnifica]ii ce dep`[esc astfel de cifre. Acestea au puterea s` ne poarte \ntr-o c`l`torie \nc`rcat` de emo]ie \n jurul lumii. Renumita expozi]ie de fotojurnalism ajunge \n Bucure[ti, \n Pia]a Universit`]ii, pe 7 mai [i poate fi vizitat` pân` la finele lunii. Marea câ[tig`toare a competi]iei “Fotografia Anului 2014”, imaginea semnat` de fotograful danez Mads Nissen, va fi expus` la edi]ia din acest an a expozi]iei, care aduce [i o nou` categorie: Long Term Projects, ce s-a dovedit foarte popular` \nc` din faza \nscrierilor, adunând peste 14.500 de imagini. Expozi]ia c`l`tore[te \n \ntreaga lume, \n mai mult 100 de locuri din peste 45 de ]`ri, fiind vizitat` de mai mult de 3,5 milioane de oameni la fiecare edi]ie. WPP s-a bucurat de un succes r`sun`tor [i \n România. Anul trecut a fost vizitat` de aproape 50.000 de oameni, iar la edi]ia din acest an sunt a[tepta]i peste 100.000 de vizitatori. Biz

70

Biz

Peste 100.000 de romåni sunt a[tepta]i s` treac` pragul celei mai puternice expozi]ii fotografice din lume, unde v` a[teapt`, pe lång` “Fotografia anului 2014” (mijloc), alte 100 de imagini, care v` vor purta \ntr-o emo]ionant` [i fascinant` “c`l`torie” \n jurul lumii



LIFE

Ora exact` \n elegan]` CE ZICE}I DE UN ALTFEL DE CEAS INTELIGENT? IAT~ O COLEC}IE DE CEASURI CARE POT FI PERSONALIZATE {I POT FI TRANSFORMATE |NTR-O CLIPIT~ |N BIJUTERII ELEGANTE.

L

imita este propria imagina]ie – astfel poate fi descris conceptul din spatele gamei Collect, lansate de designerul danez Christine Hembo, antreprenoarea din spatele companiei Christina Jewelry & Watches. Produc`torii v` ofer` practic libertatea s` personaliza]i un ceas [i s` \l face]i unic. Pute]i opta pentru un accesoriu placat cu aur sau din o]el, cu un diamant pe cadran sau o br`]ar` din piele \n culoarea preferat`, dup` care, \n func]ie de preferin]e [i, sigur, de

72

Biz

buget, pute]i alege alte diamante sau pietre pre]ioase. Pentru aceast` colec]ie, designerul danez a brevetat dou` sisteme: T-Bar (un sistem de \nchidere \n forma literei “T”) [i discul (cadranul deta[abil al ceasului). Printr-un simplu click pe T-Bar, ceasul se transform` \ntr-o br`]ar` elegant` din piele cu accesorii [i pietre colorate. Pute]i opta pentru diamante, rubine, safire sau alte pietre pre]ioase [i br`]`ri din piele, accesoriul putând fi purtat cu sau f`r` ceas. |n ciuda ele-

gan]ei ceasului, nu a fost omis` nici performan]a produsului, acesta fiind produs \n Elve]ia. Cum nu toat` lumea are posibilitatea s` \[i achizi]ioneze un ceas elve]ian cu diamante de pe o zi pe alta, designerul danez ofer` [i posibilitatea unui upgrade celor care doresc ca pe viitor s` \[i mai \nnobileze accesoriul cu o nou` piatr` pre]ioas`. Sau, de ce nu, mai multe. Pre]ul de pornire pentru un astfel de ceas este de 749 de lei [i cre[te \n func]ie de dot`rile solicitate. (Ovidiu Neagoe)


LIFE

Tehnologia d` o m책n` de ajutor Jawbone, o companie specializat` \n accesorii, a lansat de cur창nd Up3, o band` smart pentru fitness, care \nglobeaz` o serie de func]ii clasice ale unui dispozitiv de urm`rire a activit`]ilor zilnice. Br`]ara inteligent` poate oferi informa]ii folositoare utilizatorilor at창t despre antrenamentele din timpul zilei, c창t [i despre somnul din timpul nop]ii. Gadgetul poate fi achizi]ionat la un pre] de aproximativ 180 de dolari.

Noi stele \n galaxia Samsung De la jum`tatea lunii trecute pasiona]ii de gadgeturi \[i pot achizi]iona noile modele Samsung Galaxy S6 [i S6 Edge, dou` smartphone-uri lansate la \nceputul lunii martie la Mobile World Congress 2015. Telefoanele sunt disponibile \n patru culori [i ruleaz` pe versiunea 5.0.2 Lollipop de la Android. Cea de-a [asea genera]ie Galaxy aduce \n aten]ia publicului un nou design [i un ecran SuperAMOLED. Samsung Galaxy S6 este disponibil pe site-ul cel.ro [i are un pre] de pornire de 3.299 de lei.

Navigare Zen Asus ZenFone 2 este disponibil \n magazinul electronic al QuickMobile. Gadgetul produs de Asus este un telefon dual-SIM cu ecran cu diagonal` de 5,5 inci [i este prev`zut cu o camer` foto de 13 MP. Mai mult, telefonul inteligent beneficiaz` de un procesor quad-core Intel [i are o memorie RAM de 4 GB. Asus ZenFone 2 este disponibil la un pre] de 1.099 de lei.

Und` verde la convorbiri Falcon Electronics a lansat recent [i pe pia]a local` Parrot Minikit Neo 2, un nou sistem portabil handsfree Bluetooth controlat vocal, care dispune de tehnologie vocal` HD. Car kit-ul nu necesit` instalare [i permite efectuarea [i primirea de apeluri telefonice \n ma[in`, f`r` atingerea telefonului mobil. O astfel de "juc`rie" poate fi achizi]ionat` la un pre] recomandat de 359 de lei.

Biz

73


74

Biz


LIFE

Un loc mic, cu un suflet mare PE LISTA PASIONA}ILOR DE CAFEA S-A STRECURAT UN NOU NUME: STEAM COFFEE SHOP Ce se \ntâmpl` atunci când pasiunea se transform` \n business? A[a iau na[tere pove[ti de succes. Un astfel de exemplu este Steam Coffee Shop, deschis` de Vlad Buda [i Dan Ursan, doi barista profesioni[ti cu experien]` interna]ional`. Coffee shop-ul are un concept pe cât de simplu, pe atât de frumos: Steam \[i propune s` creeze \n cele mai mici spa]ii din Bucure[ti locuri \n care s` prepare [i s` serveasc` cea mai bun` cafea. Produsul vedet` al cafenelei este “To Go-ul”, iar cei 12 metri p`tra]i dedica]i cafenelei g`zduiesc barista profesioni[ti, care pot controla foarte bine calitatea boabelor. Boabele sunt pr`jite de Origo, locul care prin educa]ie [i profesionalism a oferit o perspectiv` nou` asupra cafelei. Meniul de la Steam este unul gândit special pentru a pune \n eviden]` claritatea gustului [i aromele complexe ale cafelei. Pasiona]ii, dar [i cei care \[i doresc s` experimenteze un alt gust pot alege cafeaua preparat` dup` o metod` alternativ` la Aeropress, cu arome clare, vibrante, f`r` lapte sau zah`r. Steam Coffee Shop, str. Visarion, nr. 2 facebook.com/SteamCoffeeShop

Biz

75


Cine pune V \n SUV? UN VOLVO REINVENTAT, ATÂT LA EXTERIOR, CÂT {I LA INTERIOR, CARE ATAC~ DECIS SEGMENTUL SUV PREMIUM. VA REU{I? CU SIGURAN}~.

M

odelul XC90 este prima pagin` dintr-un nou capitol al istoriei m`rcii suedeze, care \ncorporeaz` noul design Volvo, dar [i gama de tehnologii care utilizeaz` noua SPA (Scalable Product Architecture). Fanii “Avengers” vor fi \ncânta]i de noile faruri \n form` de T ale ma[inii, poreclite "Ciocanele lui Thor". Obi[nui]i-v` cu ele, fiindc` semnaleaz` direc]ia \n care se \ndreapt` compania pe viitor. Când spui Volvo, te gânde[ti imediat la siguran]`. XC90 nu dezam`ge[te, \nglobând dou` premiere la nivel global: un pachet de protec]ie run-off road [i un asistent de oprire automat` \n intersec]ii. Sistemul detecteaz` dac` ma[ina e pe punctul de a p`r`si carosabilul, rigidizând centurile din fa]`, pentru a men]ine pozi]ia pasagerilor. XC90

76

Biz

este primul automobil din lume cu frânare automat` City Safety, care detecteaz` obstacolele din fa]a automobilului (alte vehicule, cicli[ti [i pietoni) [i ac]ioneaz` frânele, pentru a evita o coliziune. La capitolul motoriz`ri avem un propulsor D5 twin turbo diesel cu 225 CP [i 470 Nm, care consum` doar 6 litri la 100 km, [i un D4 turbo diesel cu 190 CP, 400 Nm [i consum de 5 l/100 km. Sunt disponibile [i dou` motoriz`ri pe benzin`: T6 cu superchargher [i turbin`, care dezvolt` 320 CP [i un cuplu maxim de 400 Nm, respectiv un T5 cu 254 CP [i 350 Nm. Vârful de gam` XC90 Twin Engine combin` un motor supercharged [i turbocharged cu un propulsor electric, care dezvolt` \mpreun` 400 CP cu emisii de CO2 de numai 59 g/km. (Gabriel Bârlig`)


LIFE

Sta]i comod Noul XC90 combin` la interior pielea fin` Nappa [i lemnul cu detalii finisate, av창nd schimb`torul de viteze acoperit cu cristal realizat de produc`torul de sticl` suedez Orrefors. Ansamblul de scaune are o form` ergonomic` asem`n`toare cu coloana vertebral` uman`, acestea fiind proiectate special pentru a oferi mai mult spa]iu pasagerilor \n al doilea [i al treilea r창nd de scaune, deci modelul chiar are 7 locuri. Noile scaune sunt disponibile cu spa]ii de stocare laterale, perne de [ezut extensibile [i masaj.

Biz

77


LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

P la puterea a opta NOUL VÂRF DE GAM~ DE LA HUAWEI CONFIRM~ C~ ASCENSIUNEA BRANDULUI NU E |NTÂMPL~TOARE.

C

red c` nu sunt singurul utilizator de smartphone care s-a chinuit s` fac` o captur` de ecran folosind combina]ii de butoane [i terminând prin a renun]a dup` nenum`rate tentative nereu[ite. Huawei P8 rezolv` elegant aceast` problem` - prin ap`sarea de dou` ori a ecranului, sau prin cea \ndelungat`, se poate realiza o captur` de ecran, \n timp ce desenarea unui cerc pe ecran captureaz` repede con]inutul din`untrul acestuia. Nu pare mare lucru, dar astfel de lucruri mici care ]in de experien]a de utilizare pot face diferen]a. Iar func]ia "Search phone by voice" permite

78

Biz

utilizatorilor s`-[i g`seasc` telefonul r`t`cit, care va r`spunde prin difuzorul s`u. Dac` vorbim despre detalii tehnice, noul vârf de gam` Huawei este dotat cu un procesor Kirin 930 octa-core, are un design metalic unibody, este dual-SIM (ambele sloturi suport` orice format de cartel` SIM), iar camera foto principal` de 13 MP are, potrivit companiei, cel mai bun stabilizator optic al imaginii din industrie, plus primul senzor RGBW \n patru culori. P8 are o grosime de doar 6,4 mm, corpul din aluminiu este construit dintr-o singur` bucat`, iar partea din spate este din o]el. (Gabriel Bârlig`)

PRODUCTIVITATE

COMUNICARE

TinyScan Pro

Confide

De câte ori n-a]i avut nevoie s` scana]i rapid un document [i a]i \ncercat, f`r` prea mare succes, s`-i face]i o poz` cu mobilul? Aplica]ia v` permite s` scana]i documente, fotografii, chitan]e [i s` le salva]i la calitate foarte bun` \n format PDF, pentru a fi u[or de partajat. PDF-urile pot fi inclusiv salvate \n cloud (Dropbox, Evernote).

Preia ideea snapchat, dar o aduce mai spre mediul business, oferind posibilitatea de a trimite mesaje [i documente \ntr-un mod criptat, care sunt [terse automat dup` vizualizare. Nu se pot face capturi de ecran (cine \ncearc` este dat afar` din aplica]ie [i expeditorul este anun]at) [i mesajul e blurat, putându-se citi doar câte un rând din mesaj prin ap`sarea degetului pe ecran.

PRODUCTIVITATE

CONTACTE

PrintHand

Charlie

Permite printarea de documente, imagini, fotografii direct de pe smartphone. Trebuie doar ca imprimanta s` fie conectat` prin Wi-Fi [i s` fie compatibil` (Epson, Canon [i HP sunt incluse). Func]ioneaz` [i cu Google Cloud Printing. Este disponibil` pe toate platformele mobile (iOS, Android, Windows, BlackBerry). Are [i o versiune Business pentru companii.

Nu ve]i mai fi niciodat` nepreg`tit când v` \ntâlni]i cu cineva, chiar dac` mai ave]i 2 minute la dispozi]ie. Aplica]ia scaneaz` sute de surse online [i genereaz` un rezumat de o pagin` despre persoana cu care urmeaz` s` v` \ntâlni]i, inclusiv [tiri despre evolu]ia companiei unde lucreaz`, ce conexiuni are pe LinkedIn, care sunt pasiunile sale sau ce post`ri a f`cut pe blog.


LIFE

Taj Mahal, singura cl`dire de pe P`månt care tinde s` ating` perfec]iunea

(uneori pot dep`[i 50°C la umbr`), iar lunile iulie [i august pot fi extrem de umede [i sufocante. Ce s` vizitezi? India este toat` foarte interesant` [i provocatoare. Evident c`, dac` tot ai b`tut drumul pân` acolo, ar trebui s` vizitezi Taj Mahal-ul, pentru a vedea singura cl`dire de pe p`mânt care tinde s` ating` perfec]iunea, [i cl`dirile unice din Jaipur.

de Bogdan Com`nescu, CEO, Accelera Business Strategy

O experien]` profund` Foto: © Kstepien; © Kantilal Patel; © Snehitdesign – Dreamstime.com

ORA{E CU MILIOANE DE CORTURI, F~R~ AP~ CURENT~, DAR CU INTERNET, LÂNG~ ZGÅRIE-NORI EXTRAORDINARI.

E

u nu sunt \n m`sur` s` sf`tuiesc pe cineva s` viziteze sau s` nu viziteze India. {i nici nu cred c` este cineva \n m`sur` s` dea un asemenea sfat. De ce? Pentru c` India, pentru noi, europenii, nu este o ]ar`. Este o experien]` profund` care \]i schimb` via]a [i modul de a vedea lumea. Dac` ar fi fost vorba de alte ]`ri, ]i-a[ fi spus: “Da! Viziteaz` Marocul [i vezi mun]ii Atlas!” sau “Nu! Nu merit` s` vizitezi Egiptul, din cauza serviciilor!”. Dar pentru India nu \]i pot da un sfat. De aceea, nu \]i voi recomanda s` o vizitezi, dar nici s` nu o vizitezi. Ce pot face este s` \]i povestesc cum a fost experien]a mea [i tu vei decide

dac` vrei o c`l`torie care s` \]i schimbe definitiv modul \n care vezi lumea. Din dorin]a de a vedea cât mai mult, c`l`toria mea \n India a fost un maraton. Am aterizat \n Mumbay, am vizitat ora[ul, am zburat \n Goa unde am “f`cut plaj`”, apoi am zburat la Agra, s` v`d Taj Mahal, a urmat Jaipur [i, \n final, New Delhi. A meritat efotorul de a c`l`tori peste 3.000 km? Da! Pentru c` tot ce am v`zut a fost fascinant. Cånd s` vizitezi? Orice perioad` a anului este interesant` \n India. Va trebui totu[i s` ]ii cont c`, \n lunile mai [i iunie, temperaturile pot fi foarte mari

Ce s` m`nånci \n India? Depinde de tine [i de cât e[ti de curajos. Recomandarea mea ar fi s` m`nânci doar \n hotelurile aflate sub brand european sau american, fiindc` acolo sunt respectate regulile minime de igien`. Va trebui totu[i s` ]ii cont de faptul c` mâncarea indian`, indiferent de surs`, este extrem de condimentat`. Totodat`, ti-a[ recomanda s` ai mare grij` la apa pe care o bei. Bea doar ap` \mbuteliat` [i doar dac` dopul este intact. Recomand`ri \nainte de a pleca? Dac` totu[i te-ai hot`rât s` faci o c`l`torie care s` conteze pentru filosofia ta de via]`, iat` câteva recomand`ri. F`-]i vaccinele DTP, malarie, tifoid`, hepatit` [i antirabic – igiena nu exist` \n India. Ia-]i haine ieftine [i renun]` la bijuterii – nu te atac` nimeni s` ]i le fure, dar atrag cer[etorii [i profitorii. Ia-]i tot ce \]i trebuie pentru f`cut poze – vei face peste o mie de poze. |narmeaz`-te cu mult` r`bdare, deschidere la minte [i flexibilitate – nimic nu seam`n` cu ceea ce [tiai deja despre lume. Probleme de securitate? |n ciuda s`r`ciei extraordinare \n care tr`iesc oamenii, eu m-am sim]it \n siguran]` \n India, oriunde am fost. Singurul loc periculos sunt str`zile, fiindc` nimeni nu respect` niciun fel de reguli de circula]ie, iar faptul c` se circul` pe stânga te z`p`ce[te foarte tare. Biz

Biz

79


LIFE

“Pot genera schimb`ri vizibile” Octavian Panti[

“Sfatul principal pentru top [i middle manageri este de fapt o constatare: nu le po]i face bine pe toate. Managerii au de obicei multe responsabilit`]i, de diverse feluri, [i trebuie s` se extrag` dintr-unele dintre ele \nainte s` fie prea tårziu. P`r]ile dificile sunt dou`: s` alegi corect ce s` faci [i ce s` nu faci [i, pe de alt` parte, s` te extragi cum trebuie de unde vrei s` ie[i, f`r` s` produci mari pagube.”

Foto: VALI MIREA

Managing Director, TMI Romånia

Se treze[te la: Ceasul sun` la 06:34, dar m` trezesc de obicei cu câteva minute \nainte. "Ritual" de diminea]`: Nimic, \n afar` de responsabilitatea special` de a-i trezi pe copii. Direct la birou pe la ora 8:00, cu o escal` pentru a l`sa un copil la [coal`. Primul lucru pe care \l face cånd ajunge la birou: Primele ore ale dimine]ii, \nainte s` \nceap` agita]ia obi[nuit`, sunt foarte potrivite pentru discu]ii cu colegii sau pentru a lucra \n lini[te la diferite propuneri sau planuri. Nu beau cafea [i nici nu prea m` \ntind la discu]ii libere. Cum se relaxeaz`: Aproape zilnic petrec timp cu copiii \n timpul zilei – ori iau prânzul cu ei, ori \i duc la orele de pian sau la scrim`. Copiii au o perspectiv`

80

Biz

diferit` asupra vie]ii, asupra modului \n care trece timpul [i asupra sarcinilor de f`cut, iar un timp cu ei \i mai scoate pe p`rin]i din sentimentul c` aproape totul e urgent [i aproape totul e important. Aplica]ii [i gadgeturi: Mereu cel mai nou [i sub]ire MacBook [i un iPhone 5S. Folosesc aplica]iile native iOS Reminders, Mail, Calendar, Notes, cu informa]iile grupate pe categorii [i cu sincronizarea tuturor informa]iilor \n iCloud. Num`rul de meeting-uri zilnice: |n \ntâlniri petrec aproximativ trei ore pe zi, \n medie, iar la telefon aproape o or` pe zi. Constat \n zona de business o tendin]` de mutare a comunic`rii pe e-mail, care are avantajele ei, \ns` per ansamblu este mai pu]in util` celor care lucreaz` mult cu

oamenii, \n special pentru manageri, pentru c` dimensiunea soft este mult redus` [i putem ajunge la solu]ii gre[ite sau insuficient de bune dac` ne baz`m doar pe textul [i documentele ce vin pe e-mail. Ce \i place la actualul job: La jobul de trainer \mi place faptul c` po]i genera schimb`ri vizibile [i semnificative \n bine \n via]a celor din jur. |n timpul liber: |mi place s` stau pe acas` cu familia. Ca hobby, de dou` ori pe s`pt`mân` fac antrenamente de squash. Cum \[i \ncheie seara: Copiii dau stingerea pe la 20:30 – 21:00, apoi mai povestesc cu so]ia [i m` str`duiesc s` g`sesc timp pentru citit, aproximativ o or`, pân` pe la ora 23:00. Biz




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.