Biz 278

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 278 • 20 aprilie – 5 mai 2015 • 7,5 lei

COMPANII F~R~ {EFI REVOLU}IA STARTUP |N MANAGEMENT BITDEFENDER LA CUTIE CEA MAI BUN~ AP~RARE E ATACUL

S~N~TATEA SE FACE BINE Dup` ce au luat pulsul cre[terilor din pia]`, juc`torii din medicina privat` injecteaz` anul acesta aproape 20 de milioane de euro

GooGle |n via}a real~ Nr. 278

cum arat~ Haina viitorului

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Seniori redactori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate Giuseppina Burlui Publicitate Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România

Tratament cu investi]ii

{

ti]i ce este nosocomefobia? Este frica excesiv` de spitale. Cu siguran]` a]i fost prin spitale. Prima oar` v-a]i izbit de un miros puternic, apoi, rånd pe rånd, de condi]ii inumane, a[teptare [i lips` de interes. Iar cånd miza este chiar via]a sau propria s`n`tate, ar trebui s` primeze profesionalismul [i eficien]a, nu-i a[a? Dar, odat` p`trun[i pe acele u[i, intr`m parc` \ntr-un univers paralel. Echipamente foarte vechi sau, din contr`, aparatur` ultramodern` dar f`r` speciali[ti care s` [tie s` o foloseasc`, medici lipsi]i de motiva]ie sau manageri de spitale care gestioneaz` defectuos fonduri. Chiar dac` ast`zi marea majoritate a angaja]ilor din sistemul public de s`n`tate nu au lucrat deloc sub comunism, “regulile” de baz` au r`mas acelea[i: pl`]i informale, haos [i lipsa unei logici \n derularea unei activit`]i care ar trebui s` aib` pacientul \n centrul s`u. Sistemul public de s`n`tate r`måne \n continuare unul dintre cele mai pu]in

transformate de economia de pia]`. {i, cu cåt aceast` transformare va \ntårzia mai mult, cu atåt risc`m s` devenim cu to]ii nosocomefobi.

Performan]a sectorului privat cre[te ajutat` \ntr-o oarecare m`sur` de lipsa de interes din sistemul de stat, dar [i de faptul c` din ce \n ce mai mul]i romåni sunt tot mai aten]i la propria s`n`tate. Anul 2015 este unul extrem de important pentru sistemul privat de s`n`tate, unul \n care companiile au \nceput investi]ii record, f`r` precedent dup` recesiune. Este un prim semn al maturiz`rii serviciilor medicale private, iar concuren]a nu doar cu statul, ci [i \ntre juc`torii priva]i nu poate aduce decât beneficii pentru s`n`tatea românilor.

Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Ovidiu Neagoe, Senior Redactor Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: Master Print Super Offset

Biz

1

SUMAR

Pagina 52

Biz 278 START 4 Credite \n franci transilv`neni 6 Tehnologie a la Cluj 8 Noua experien]` de retail \n telecom 9 Sc`dere pe valoarea ad`ugat` 10 Nokia cump`r` Alcatel-Lucent

S~N~TATE 12 S`n`tatea se face bine 24 15 premiere \n 15 ani de activitate

TECH 28 Televiziunea face login pe net 32 Minunata lume nou` pe platform` Google 36 Cea mai bun` ap`rare este atacul 46 Haina face viitorul

COMPANII Pagina 12

Pagina 78

26 De la floricele la popcorn bar 41 Noul Nume \n asigur`ri [i pensii

STRATEGIE 50 The Marshmallow Test 52 Perfec]iune \n fiecare cea[c` 56 Cu \ncredere \n social media 60 Vårstele brandingului romånesc 62 Revolu]ia startup \n management

LIFE

Pagina 36 2

Biz

70 Ora[ele ideale pentru expa]i 72 Albastrul revine la mod` 75 Delicii australiene 76 Sport [i supervitez` 78 De trei ori unu 79 Un ora[ cât o ]ar` 80 Gabriel Pantelimon: “Nu sunt adeptul [edin]elor”

START

Credite \n franci transilv`neni

Foto: © Klf321 – Dreamstime.com

PESTE 180.000 DE CLIEN}I AI VOLKSBANK CU |MPRUMUTURI |N FRANCI ELVE}IENI PRIMESC O OFERT~ GREU DE REFUZAT DIN PARTEA B~NCII TRANSILVANIA, CARE A PRELUAT FILIALA DIN ROMÂNIA A B~NCII GERMANE. DE LELIA PETRESCU

D

in 4 mai, un telefon din partea B`ncii Transilvania (BT) le va aduce clien]ilor Volksbank România vestea c` pot sc`pa de 22,5% din soldul creditului \n franci elve]ieni pe care \l au la Volksbank.

Oferta este valabil` pentru oricare dintre cei peste 180.000 clien]i cu \mprumuturi \n franci elve]ieni care dore[te conversia creditelor din CHF \n lei sau \n euro, iar la acest procent se adaug` returnarea comisionului de risc pl`tit efectiv de clien]i pe tot parcursul derul`rii creditului. Este un pas f`r` precedent f`cut de o banc` din Romånia \n \ntâmpinarea clien]ilor afecta]i de evolu]ia defavorabil` a cursului leu-franc elve]ian.

4

Biz

Oferta include [i stoparea calcul`rii comisionului de risc sau administrare pentru to]i clien]ii afla]i \n prezent \n portofoliul Volksbank, precum [i returnarea sumelor deja pl`tite \n contul acestui comision. Decizia privind \nghe]area cursului francului elve]ian la nivelul din 31 decembrie 2014 este valabil` pân` la 17 mai. BT va acorda prioritate cazurilor sociale [i clien]ilor care, \n ciuda greut`]ilor generate de cre[terea cursului, au r`mas buni platnici.

Oferta a fost f`cut` dup` ce procesul de achizi]ionare a Volksbank de c`tre Banca Transilvania (BT), \nceput \n data de 10 decembrie 2014, a fost finalizat pe 7 aprilie. Cele

dou` b`nci au func]ionat independent pân` la finalizarea formalit`]ilor legale. Tranzac]ia dintre BT [i Volksbank intr` \n rândul celor mai mari deal-uri de pe pia]a bancar`, pre]ul pl`tit pentru achizi]ia Volksbank ajungând la un total de 711 milioane de euro: cele 81 de milioane de euro pentru capitalul b`ncii [i 630 de milioane de euro \n rambursarea unor linii de credit acordate de c`tre ac]ionarii Volksbank b`ncii din România, dup` cum au precizat oficialii BT. Banca Transilvania a avut \n 2014 un profit de 448 de milioane de lei, cel mai mare din istoria b`ncii dar [i fa]` de b`ncile care [i-au f`cut publice rezultatele financiare. Biz

START

Tehnologie à la Cluj IBM {I SAMSUNG FOLOSESC DEJA PRODUSELE UNUI STARTUP DIN CLUJ-NAPOCA CARE ACTIVEAZ~ |N ZONA TEHNOLOGIILOR BEACON. DE GABRIEL BÂRLIGA

L

as Vegas, februarie 2015, MGM Grand & Mandalay Bay. Peste 20.000 de persoane au fost prezente la IBM Interconnect 2015, eveniment dedicat inova]iilor din domeniul mobilit`]ii, cloud computingului, securit`]ii [i noilor tehnologii. Pentru ca participan]ii s` nu piard` conferin]ele sau workshopurile la care doreau s` participe [i s` nu se r`t`ceasc` printre zecile de s`li, IBM a apelat la o tehnologie made in Romania - 50 de dispozitive de tip beacon realizate de Onyx Beacon, o companie din Cluj-Napoca.

Solu]iile companiei clujene au la baz` standardul iBeacon lansat de Apple \n toamna lui 2013. Dispozitivele de tip beacon transmit un semnal Bluetooth care poate fi recep]ionat de orice smartphone [i, prin intermediul unei aplica]ii, se poate traduce \n diverse ac]iuni, cum ar fi, de exemplu, primirea unei notific`ri c` urmeaz` s` \nceap` workshopul la care v-a]i \nscris.

6

Biz

Onyx Beacon este o companie fondat` de Roman Foeckl, cet`]ean german care a lansat la Cluj mai multe businessuri \n IT, Marius Mornea [i Bogdan Oros, care au un background de aproape zece ani \n proiecte IT \n Cluj-Napoca. Ace[tia au investit pân` \n prezent aproximativ 200.000 de euro \n acest business, care are 17 angaja]i (full time sau colaboratori).

Compania face [i partea de hardware, dar [i cea de software. “Am ales s` ne pozi]ion`m cu o solu]ie complet` pe pia]`, \ntrucât experien]a noastr` arat` c` majoritatea clien]ilor prefer` o solu]ie complet` [i integrat` de la o singur` surs`”, a declarat pentru Biz Bogdan Oros, CEO Onyx Beacon.

Compania a lansat \n urm` cu un an primul dispozitiv de acest tip, Beacon One, iar recent a \nceput livr`rile celui de-al doilea model, Enterprise, care este \n prezent beaconul cu cea mai mare durat` de via]` a bateriei.

Modelul Enterprise are buzzer, conexiune USB, alimentare dual` baterie / cablu, senzor de temperatur`, este waterproof [i se poate monta atât prin lipire, cât [i prin prindere cu [uruburi.

Designul dispozitivelor este realizat \n România, iar produc]ia se face \n Shenzen, China. Onyx Beacon are deja clien]i din peste 60 de ]`ri, printre care IBM [i Samsung (ambele pe pia]a din SUA). |n România, compania are un proiect realizat cu Asocia]ia Tandem, Funda]ia Vodafone [i RATB, care va oferi o solu]ie de Smart Public Transport pe autobuze [i troleibuze pentru persoanele cu dizabilit`]i de vedere din Bucure[ti.

“Clien]ii no[tri apreciaz` soliditatea [i designul beaconilor, complexitatea [i stabilitatea capabilit`]ilor platformei [i faptul c` facem o continu` dezvoltare de features \n func]ie de experien]ele [i feedbackul clien]ilor”, spune Oros. Un alt punct forte este calitatea datelor analitice pe care sistemul de administrare a con]inutului (CMS) creat de Onyx Beacon le livreaz`, mai ales \n cazul utiliz`rii produsului \n retail sau la evenimente. Biz

START

Noua experien]` de retail \n telecom VODAFONE A INVESTIT 55 DE MILIOANE DE EURO, A TRANSFORMAT PESTE 150 DE MAGAZINE {I A DESCHIS 100 DE UNIT~}I |N FRANCIZ~ PENTRU O NOU~ EXPERIEN}~ DE RETAIL. DE OANA VOINEA

“PRIMA MA{IN~” DEMAREAZ~ Dup` programul Rabla, guvernul vine cu o nou` tentativ` de \nnoire a parcului auto din România – Programul de stimulare a cump`r`rii de autoturisme noi. Patru tineri din Bucure[ti, Arge[ [i Tulcea sunt primii beneficiari ai creditelor garantate de stat pentru prin noua schem`. Programul se adreseaz` celor care vor s` \[i cumpere o ma[in` nou` de cel mult 50.000 lei plus TVA, cu condi]ia s` nu fi de]inut pân` acum un autoturism nou. Ma[ina cump`rat` trebuie s` fie minimum Euro 5, iar avansul este de minimum 5% din pre]ul de achizi]ie.

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a anun]at c` valoarea medie a garan]iei este de peste 23.000 de lei. Finan]atorii \nscri[i \n program sunt BCR, BRD, CEC Bank, Alpha Bank, ING Bank, RCI Leasing România IFN, Porsche Bank România, CREDITCOOP, IFN Comsig Leasing, Mercedes-Benz Leasing IFN, Banca Româneasc`, Banca Transilvania [i IntesaSanPaolo Bank.

Programul Prima Ma[in` are un plafon de 350 milioane lei pentru anul 2015, ceea ce \nseamn` c` vor putea fi cump`rate peste 15.000 de ma[ini noi dac` garan]ia acordat` va fi de 23.000 de lei, ca \n cazul primelor credite deja acordate. (O.V.) 8

Biz

R

e]eaua Vodafone de magazine deschise \n sistem de franciz` a dep`[it 100 de unit`]i \n 66 de ora[e, compania având pentru acest program 50 de parteneri. “Am creat 400 de noi locuri de munc` [i un business s`n`tos pe care \l construim al`turi de partenerii no[tri”, a declarat Claudia Constantinescu, Franchise Channel Manager la Vodafone România, la evenimentul Retail Revolution.

Programul de Franciz` Vodafone este un model de business ce \mbin` experien]a de retail a operatorului telecom cu antreprenoriatul partenerilor de franciz`. Magazinele din acest sistem au acelea[i standarde de imagine [i calitate a serviciilor ca [i magazinele Vodafone, iar partenerii au acces la know-how-ul, sistemele [i aplica]iile Vodafone, precum [i la programele de preg`tire pentru personalul de vânz`ri. “Franciza este un business la cheie, oferind acces la

know-how, programe de preg`tire [i comunicare. Vorbim despre o investi]ie de minimum 15.000 de euro”, a spus Claudia Constantinescu. |n ceea ce prive[te portretul-robot al francizatului, acesta este om de business cu un foarte bun networking local, dornic s` construiasc` un business [i orientat spre rezultate.

Potrivit lui Mircea Iancu, Manager Retail Strategy & Operations la Vodafone România, loca]ia este diferen]iatorul cheie \n retailul de ast`zi, iar noua experien]` de retail oferit` de Vodafone se axeaz` pe c`l`toria consumatorului \n magazin. “Când consumatorul intr` \n magazin, ajunge mai \ntâi la Queuing and App System, unde afl`m scopul vizitei sale \n magazin. Apoi, merge la inima magazinului – Top 10 Table & Live Devices”, a explicat Mircea Iancu. Fiecare magazin are un Greeter & Product Selector [i consultan]i care sunt la dispozi]ia clien]ilor. Biz

START

Foto: © Radub85 – Dreamstime.com

Sc`dere pe valoarea ad`ugat` REDUCEREA TVA PENTRU ALIMENTE LA 9% VA |NSEMNA SC~DEREA |NCAS~RILOR LA BUGET. GUVERNUL SPER~ |NS~ S~ TRANSFORME MINUSUL |N PLUS. DE OANA VOINEA

T

oate produsele agro-alimentare, inclusiv b`uturile nealcoolice [i serviciile de alimenta]ie public`, vor beneficia din luna iunie de sc`derea cu 15 puncte procentuale a taxei pe valoarea ad`ugat`. Executivul spune c` m`sura este posibil` pe fondul \ncas`rilor mai mari la bugetul de stat din primul trimestru [i al cre[terii economice peste estim`ri.

Autorit`]ile se a[teapt` ca m`sura s` duc` la sc`derea pre]urilor, relansarea consumului [i o colectare mai bun` a taxelor la buget, iar retailerii au anun]at

deja c` reducerea TVA se va reflecta \n pre]urile la raft. Economi[tii avertizeaz` \ns` c` aceast` reducere nu se va transmite complet \n sc`derea pre]urilor, ci doar \n propor]ie de 50-60%. “La un calcul matematic, dac` se transmite 100%, ar \nsemna o reducere de 12%. Evident c` nu se va \ntâmpla asta”, a explicat pre[edintele Consiliului Fiscal, Ionu] Dumitru. Acesta a ar`tat c` niciodat` o modificare de taxe nu s-a transmis \n propor]ie de 100% \n pre]ul final. Când s-a majorat TVA de la 19 la 24%, transmisia a fost de 65%, iar la nivel european

au fost ]`ri \n care reducerea TVA s-a reflectat doar \n propor]ie de 30-35% \n pre]ul final. “Presupunerea mea este c` ar putea fi o transmisie de 50-60% care ar \nsemna o infla]ie aproape de zero la sfâr[itul anului”, a subliniat Ionu] Dumitru. |n ceea ce prive[te efectele la nivelul economiei, de[i Comisia European` a ar`tat c` planul guvernului de a reduce pragurile la TVA ar avea un efect fiscal negativ, Standard & Poor's consider` c` sc`derea taxei pe valoare ad`ugat` va fi compensat` par]ial de cre[terea consumului. Biz

CONFERIN}A DE MANAGEMENT AL RISCULUI DE CREDITARE Edi]ia a VI-a Pe 12 mai are loc cea de a VI-a edi]ie a Conferin]ei de Management al Riscului de Creditare. În acest an, evenimentul se concentreaz` pe necesitatea sincroniz`rii priorit`]ilor func]iilor cheie din companii – vânz`ri, marketing, financiar [i resurse umane – în scopul administr`rii cât mai eficiente a riscului de creditare.

Alexandra Predeanu, Director General ICAP România, una dintre cele mai mari companii specializate în informa]ii de afaceri [i organizator al conferin]ei, este de p`rere c` “România este plasat` într-o zon` cu o mul]ime de incertitudini cu privire la evolu]iile din spa]iul euro. Astfel, companiile care opereaz` aici trebuie s` apeleze la aptitudini speciale pentru dezvol-

tarea afacerilor”. Predeanu consider` c` strategiile de vânz`ri [i de marketing, strategiile întregului lan] de aprovizionare al firmei, toate trebuie trebuie s` con]in` informa]ii [i principii de gestionare a riscurilor.

Evenimentul organizat pe 12 mai la Hotel Marriott aduce în prim-plan opiniile unor exper]i interna]ionali [i locali care vor lua cuvântul în cadrul

sesiunilor conferin]ei: Richard Hunter, Global Head of Corporate Ratings – Fitch Ratings, Nikitas Konstantellos, CEO – ICAP Group, Radu Gra]ian Ghe]ea, Pre[edinte al Consiliului Director al ARB [i Pre[edinte CEC Bank, Mircea Busuioceanu, Vicepre[edinte Raiffeisen Bank, Divizia Risc.

Detalii pe www.icap.ro, sec]iunea Conferin]e

Biz

9

START

APLICA}IA CARE TE PL~TE{TE Trei români speciali[ti \n research s-au gândit s` transforme orice utilizator de telefon inteligent \ntr-un agent de teren pl`tit pentru a transmite anumite informa]ii cu ajutorul unui smartphone iPhone sau Android.

Georgeta Arge[anu, Lucian Marian [i Sorel Radu, cu experien]` profesional` \n FMCG, management [i marketing, au creat \n 2009 aplica]ia Field Agent, \n \ncercarea de a rezolva o problem` comun` a clien]ilor lor - accesul \n timp real la informa]ii [i insight-uri.

Field Agent are deja opera]iuni \n [apte ]`ri (SUA, Marea Britanie, Canada, Suedia, Norvegia, Danemarca [i Australia), iar cei trei au adus-o [i pe pia]a din România. Sute de companii din topul Fortune 500, printre care Unilever, Johnson & Johnson, CocaCola, P&G, dar [i mii de companii mai mici sunt clien]i ai Field Agent.

Singurul lucru pe care trebuie s`-l fac` utilizatorii este s` descarce aplica]ia, s` se \nregistreze, iar apoi trebuie s` r`spund` la \ntreb`ri pe baza unui chestionar sau s` fotografieze produsele din magazine, când se afl` la cump`r`turi. De asemenea, ace[tia pot primi [i anumite misiuni cu termen de finalizare bine delimitat. Misiunile sunt pl`tite cu 1 pån` la 5 euro, dar bugetul variaz` \n func]ie de locul unde se desf`[oar` misiunea, de timpul necesar [i de complexitatea ei.

Aplica]ia are la baz` conceptul de crowdsourcing, care a revolu]ionat modul \n care companiile \[i pot culege informa]iile din pia]` \n timp real, chiar de la cump`r`tori. (L.P.) 10

Biz

Nokia cump`r` Alcatel-Lucent R~MAS~ DOAR CU DIVIZIA DE INFRASTRUCTUR~ TELECOM, NOKIA TOCMAI A ANUN}AT C~ VREA S~ PREIA CONCURENTUL ALCATEL-LUCENT PENTRU 15,6 MILIARDE DE EURO. DE LELIA PETRESCU

F

ost lider pe pia]a de terminale mobile, Nokia arat` c` are iar poft` s` fie num`rul 1, de data aceasta pe pia]a echipamentelor pentru re]elele mobile. Finlandezii au anun]at c` au ajuns la un acord cu Alcatel-Lucent pentru preluarea companiei franceze, \n cadrul unei tranzac]ii de 15,6 miliarde de euro. Pentru fiecare ac]iune Alcatel, investitorii vor primi 0,55 ac]iuni Nokia, deci produc`torul francez va de]ine o participa]ie de 33,5% din noua companie, care se va numi Nokia [i va fi condus` de Rajeev Suri, CEO al Nokia.

Noul juc`tor astfel rezultat se va putea lupta de la egal la egal cu Ericsson [i Huawei pe pia]a echipamentelor pentru re]elele de date [i telefonie mobil`. Potrivit IDC, Nokia avea o cot` global` de 15,8% pe pia]a echipamentele pentru re]ele mobile la finalul anului 2014, dup` Ericsson, cu o cot` de 25,7%, [i Huawei (23,2%), \n timp ce Alcatel se situa la 11,4%.

Pentru Nokia, achizi]ia Alcatel-Lu-

cent este important` mai ales prin prisma faptului c` francezii sunt furnizorii de echipamente de re]ea pentru Verizon [i AT&T, cei mai mari operatori mobili din SUA. |n acela[i timp, unite, cele dou` companii ar putea avea mai multe [anse de extindere \n China, o pia]` de 1,3 miliarde de abona]i de telefonie mobil`.

Urm`toarea provocare pentru Nokia este s` conving` investitorii Alcatel, autorit`]ile de reglementare [i sindicatele c` acordul va face compania mai puternic`, f`r` a conduce la un furnizor de re]ea cu o pozi]ie dominant` \n pia]`. Ambele companii au vândut unit`]i [i a t`iat zeci de mii de locuri de munc` \n ultimii ani, pentru reducerea cheltuielilor.

Nokia a vândut \n 2013 c`tre Microsoft divizia de terminale mobile cu 7,5 miliarde de dolari. Compania a mai anun]at, \n paralel cu preluarea Alcatel-Lucent, c` va vinde [i divizia de h`r]i HERE, cu o valoare estimat` la 6,9 miliarde de euro. Biz

Foto: © Pop Nukoonrat – Dreamstime.com

S~N~TATEA SE FACE BINE Principalii furnizori de servicii medicale private au anun]at pentru acest an investi]ii ce se apropie de 20 de milioane de euro. Motivul? De[i a atins 800 de milioane de euro, pia]a de medicin` privat` este \n cre[tere accentuat`.

DE OVIDIU NEAGOE

D

ac` nu cu mult timp \n urm` românii treceau pragul unei clinici medicale private doar pentru o banal` r`ceal` sau ro[u \n gåt [i nici nu se gândeau la interven]ii complicate, ast`zi unul din cinci români prefer` s` utilizeze mai degrab` serviciile medicale private. O vizit` \ntr-un astfel de centru privat seam`n` tot mai mult cu imaginile cunoscute din seriale ca “Dr. House” sau “Anatomia lui Grey” decåt cu spitalul clasic romånesc de la stat. Cele mai moderne centre de radioscopie sau de chirurgie le \ntålnim \n sistemul privat, care nu se mai teme de cazuri complexe [i abordeaz` cu curaj tot mai multe situa]ii medicale complicate.

Cre[terea complexit`]ii interven]iilor [i a num`rului de specializ`ri pe care le pun la dispozi]ie furnizorii priva]i, prin investi]ii, coroborate cu un sistem public de s`n`tate defectuos au facilitat dezvoltarea exponen]ial` a medicinii private.

Ca s` v` face]i o idee despre cre[terea spectaculoas`, doar pentru acest an primii doi juc`tori din medicina privat`, MedLife [i re]eaua de s`n`tate Regina Maria, au \n total un buget destinat investi]iilor de peste 15 milioane de euro.

Un alt factor important \n aceast` cre[tere este c` romånii sunt tot mai aten]i la propria s`n`tate. O arat` un studiu realizat de firma de cercetare GfK Romånia: dac` \n 2013 procentul celor care au vizitat cel pu]in o dat` \n ultimul an un medic era de 67%, un an mai tårziu acesta a urcat la 76%. O tendin]` de schimbare a comportamentului \n ceea ce prive[te grija fa]` de s`n`tate este \nt`rit` [i de diminuarea semnificativ` a num`rului de persoane care nu merg \n general la medic. Dac` \n anul 2011 propor]ia acestora era de 35%, anul trecut procentul a sc`zut la 9%.

GIGAN}II IES LA CUMP~R~TURI Acela[i studiu arat` c` cel mai Furnizorii de servicii medicale private au anun]at pentru important factor \n alegerea furnianul 2015 investi]ii [i chiar o serie de mut`ri surpriz`, zorului r`måne, \n continuare, caliprintre care [i fuziuni [i achizi]ii. Iat` ce bugete au pentatea actului medical, cu o pondere tru acest an companiile care ofer` servicii medicale. de 58% la nivelul \ntregii popula]ii [i de 68% \n råndul celor care utiliCompanie Buget pentru investi]ii zeaz` servicii medicale private. Un MedLife 10 milioane de euro alt factor important de influen]` Regina Maria 5 milioane de euro este decontarea serviciilor de CNAS. De altfel, 58% din popula]ia urban` Gral Medical 5,5 milioane de euro* este de acord ca fondurile de s`n`Policlinico di Monza 1,5 milioane de euro tate de la stat s` fie direc]ionate [i * Bugetul este multianual c`tre spitale private. Dup` cum am amintit deja, 21% din popula]ie ar utiliza mai degrab` serviciile medicale private, \n cre[tere cu 5 puncte procentuale fa]` de anul 2011.

Tendin]a se traduce pentru juc`torii din sectorul privat de s`n`tate \n cifre de business, atåt ca pacien]i pl`titori pentru un serviciu, cåt [i ca num`r de abonamente. Astfel, num`rul de abonamente medicale la furnizorii priva]i a crescut \n ultimii ani [i ast`zi dep`[e[te 600.000. Valoarea pie]ei serviciilor medicale private a trecut de 800 de milioane de euro [i are o rat` de cre[tere anual` de 9-10%, reprezentând o felie tot mare mare din totalul de 8,3 miliarde de euro al pie]ei serviciilor de s`n`tate (stat [i privat). |n ultimii 16 ani pia]a serviciilor medicale private a trecut printr-o dezvoltare spectaculoas`, iar de trei ani pare s` fi trecut \n etapa de maturizare, \ns` are \nc` un poten]ial de cre[tere enorm, \n special \n zonele de ni[` ale medicinei. România este a doua pia]` ca m`rime din regiune, dup` Polonia, [i are toate [ansele s` \nregistreze cea mai puternic` ascensiune, ceea ce o face atractiv` pentru orice

14

Biz

investitor. “Este cu siguran]` vremea s` vedem noi investi]ii, \n facilit`]i care vor fi lansate anii urm`tori, cu speran]a c` de data aceasta cre[terea de capacitate va fi mai pu]in radical` decât \n runda precedent`”, spune pentru Biz Sergiu Negu], Associate Partner la Intermedicas, companie care ofer` servicii de second opinion.

Negu] a fost [i director general adjunct la re]eaua de s`n`tate Regina Maria.

Iar investi]iile curg, un exemplu recent fiind Gral Medical, care a deschis dou` clinici de mari dimensiuni \n Bucure[ti [i \n Ploie[ti, \n urma unei investi]ii de aproape 1,5 milioane de euro. Investi]ia recent` face parte dintr-un buget de investi]ii multianual \n valoare de 5,5 milioane de euro. |n urm`toarea perioad`, compania pl`nuie[te s` inaugureze alte dou` centre medicale \n ora[e cu o popula]ie de peste 300.000 de locuitori dar nu exclude nici p`trunderea \n ora[e mai mici. Dac` anul trecut Gral Medical a implementat un sistem modern de telemedicin` [i a pus bazele unui serviciu de second opinion cu peste 30 de medici din ]ar`, pentru urm`toarea perioad` furnizorul de servicii medicale urm`re[te finalizarea extinderii capacit`]ii spitalului OncoFort prin dublarea num`rului de paturi, dup` o investi]ie \n echipamente [i aparatur` medical` ce va dep`[i 3 milioane de euro. Robert Chi]an, director de promovare [i dezvoltare la Gral Medical, a spus pentru Biz c`, dac` pân` acum pia]a serviciilor medicale evolua pozitiv indiferent de factorii economici, \ncepând cu 2015 aceasta devine mai pu]in predictibil` \n ceea ce prove[te proiec]iile financiare. “Multe proiecte nu au ajuns la rentabilitatea preconizat` [i atârn` destul de greu. Cu siguran]` vor exista concepte medicale care vor putea construi arhitectura unui sistem medical privat modern, iar pacientul va avea un rol important”, spune Chi]an.

Planurile de investi]ii ale marilor juc`tori din sistemul medical privat din România \n 2015 totalizeaz` potrivit estim`rilor Biz aproape 20 de milioane de euro. Detalii afla]i \n paginile urm`toare. Biz

COVER STORY

Investi]ii pe val MedLife are pentru acest an un buget de investi]ii de peste 10 milioane de euro [i nu exclude achizi]ia unor juc`tori mari din pia]`.

C

ine a discutat cel pu]in o dat` cu Mihai Marcu [tie c` acesta este pasionat de ambarca]iuni. Dar anul acesta, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al MedLife va avea de dat pieptul cu altfel de valuri. Numai \n luna aprilie pe agenda lui Marcu se afl` lansarea unui centru de cardiologie [i radiologie interven]ional` [i a unui centru de neurochirurgie. Al`turi de DentaLife, prima clinic` stomatologic` a furnizorului de servicii medicale private, care a fost inaugurat` la jum`tatea lunii, toate acestea sunt noi linii de business pentru MedLife.

MIHAI MARCU, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al MedLife

Urmeaz`, tot \n aprilie, deschiderea unui spital multidisciplinar \n Titan [i o nou` hiperclinic` \n zona de sud a Capitalei. “A[a c` am «distrac]ii» multe zilele astea”, spune zâmbind Mihai Marcu. {i se pare c` “distrac]iile” continu` tot restul anului. Motivul? Bugetul alocat de MedLife investi]iilor din 2015 se ridic` la 10 milioane de euro. |n cea de-a doua jum`tate a anului, MedLife are alte dou` proiecte de amploare, de aceast` dat` derulate la nivel regional, care vizeaz` extinderea hiperclinicii din Timi[oara [i inaugurarea unei noi clinici de mari dimensiuni \n Cluj. “Cred foarte tare c`, \n urm`torii ani, România, dac` reu[e[te s` se men]in` stabil` politic [i dac` reu[e[te aceast` relaxare fiscal`, poate deveni un motor al zonei. România are o [ans` mare s` creasc` cu 3-4% pe an \n urm`torii 7-8 ani, ceea ce \n Europa este absolut o raritate. {i se simte \n economie \n acest moment. Cred c` este momentul s` se investeasc` acum”, spune pre[edintele CA al MedLife.

Cre[terea este cartea pe care pariaz` [i Mihai Marcu. Dup` ce anul trecut compania [i-a extins prezen]a \n Ia[i, Constan]a, Gala]i, Târgu-Mure[ [i Covasna, la \nceputul acestui an MedLife a aruncat ancora [i \n Craiova, Slatina [i Râmnicu Vâlcea, prin achizi]ia pachetului majoritar de ac]iuni al grupului de firme Centrul Medical Sama [i Ultratest. “|n continuare suntem interesa]i de aceste lucruri. Suntem \n discu]ii cu 3-4 operatori regionali mari, dar ceea ce este important este c` MedLife nu exclude achizi]ii foarte mari. MedLife este deschis la discu]ii s` cumpere orice operator din România \ncepând de la locul doi. Fiind locul unu, este normal s` ne uit`m la toat` lumea”, spune Mihai Marcu pentru Biz. MedLife a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 80 de milioane de euro, reu[ind performan]a s` creasc` \n condi]iile \n care românii au fost tot mai aten]i cu cheltuielile pentru s`n`tate, iar fondurile alocate de CNAS s-au diminuat. Biz Biz

15

COVER STORY

Pulsul extinderii Strategia de dezvoltare pentru acest an a companiei Regina Maria are la baz` o cre[tere organic`, concentrat` pe proiecte de tip greenfield.

P

entru Re]eaua de s`n`tate Regina Maria, unul dintre segmentele de business cu cea mai bun` evolu]ie de-a lungul anului trecut a fost reprezentat de abonamentele corporate. Compania a \ncheiat anul 2014 cu un num`r de peste 275.000 de abonamente, \n cre[tere fa]` de anul 2013. “Cred c` odat` cu maturizarea acestei pie]e vom vedea [i o cre[tere a adresabilit`]ii abonamentelor pl`tite de angajator”, spune pentru Biz Fady Chreih, director general la Re]eaua de s`n`tate Regina Maria.

“Pân` acum acestea au fost apanajul multina]ionalelor, al companiilor mari care ofereau o alternativ` accesibil` a asigur`rilor de s`n`tate. De acum vorbim despre o adresabilitate la scar` larg` a abonamentelor corporate, pe m`sur` ce gândim solu]ii tot mai accesibile pentru micii \ntreprinz`tori de exemplu, pentru companiile care se \ncadreaz` \n segmentul IMM-urilor”, adaug` Fady Chreih.

16

Biz

FADY CHREIH, director general la Re]eaua de s`n`tate Regina Maria

Dac` 50% din businessul Regina Maria este generat de abonamente, cealalt` jum`tate a fost reprezentat` de serviciile cu plat`, linie de business care a \nregistrat o cre[tere a num`rului total de pacien]i, atingând pragul de 1,2 milioane la finele anului trecut. Anul trecut, valoarea total` a investi]iilor derulate de Re]eaua de s`n`tate Regina Maria s-a ridicat la 4 milioane de euro, iar pentru anul \n curs compania condus` de Fady Chreih aloc` 5 milioane de euro, bani ce vor fi direc]iona]i \n extinderea grupului la nivel na]ional \n cele mai importante ora[e, dar [i \n consolidarea pozi]iei clinicilor [i spitalelor pe care le de]ine \n prezent.

Strategia din acest an vizeaz` extinderea \n ora[e \n care Re]eaua de s`n`tate Regina Maria nu este prezent`. Un astfel de exemplu este Ia[i, unde compania va deschide la jum`tatea anului un centru cu servicii integrate (policlinic`, laborator, imagistic`), dup` o investi]ie ce se va ridica la 1,4 milioane de euro.

Pe lâng` aceasta, furnizorul de servicii medicale private vizeaz` [i alte deschideri \n ora[ele mari, care pot sus]ine investi]ii de 800.000 – 1.000.000 de euro \n zona medical`. “Evolu]ia sistemului medical privat este marcat` \n principal de factorii macroeconomici – condi]iile fiscale, evolu]ia PIB-ului [i instabilitatea legislativ`”, spune directorul general al Re]elei de s`n`tate Regina Maria. Acesta adaug` c` instabilitatea legislativ` reflectat` [i asupra industriei private de s`n`tate a reprezentat principalul obstacol \n dezvoltarea acestui segment \n pia]`. “|ns` cumva ne-am obi[nuit cu lipsa de predictibilitate legislativ` din România, vorbim de o realitate economic` \n care tr`im [i \n care trebuie s` g`sim alternative.

Ce am f`cut noi a fost s` fim extrem de focusa]i pe zonele de cre[tere organic`, pe urm`rirea calit`]ii serviciilor, astfel \ncât s` depindem cât mai pu]in de factori extreni”, adaug` Fady Chreih. Biz

Chirurgia bariatric`, cel mai eficient tratament al obezit`]ii Obezitatea este considerat` afec]iunea secolului XXI, iar România ocup` locul 3 în Europa la inciden]a acestei boli. Analiz`m solu]iile pe care le avem la dispozi]ie, atunci când voin]a nu mai este suficient` pentru a sl`bi.

A]i primit titlul de Centru de Excelen]` în Chirurgia Bariatric` [i Metabolic` din Estul Europei cu dubl` acreditare – european` [i american`. Ce presupune aceast` certificare [i în cât timp a fost ob]inut`?

Suntem singurul astfel de centru din Europa de Est. Acreditarea la nivel european a venit în urm` cu trei ani, iar cea american` la începutul anului trecut. Au fost analizate expertiza [i experien]a chirurgilor no[tri, preg`tirea întregului personal în tratarea cazurilor de obezitate, cele peste 5.000 de opera]ii bariatrice realizate de echipa Ponderas, rezultatele pacien]ilor postoperator, metodele de monitorizare a acestora [i protocoalele de îngrijire, dar [i dotarea întregului spital cu tehnologie medical` de ultim` genera]ie dimensionat` corespunz`tor pentru pacien]ii cu obezitate.

Care sunt interven]iile de care pot beneficia persoanele obeze [i care este impactul opera]iilor bariatrice asupra psihicului?

Sunt 5 tipuri de opera]ii specifice chirurgiei metabolice: gastric sleeve (mic[orarea stomacului), bypass gastric, gastric banding (inel gastric), plicatura gastric` [i diversia

biliopancreatic`. Interven]ia cu cea mai frecvent` indica]ie este gastric sleeve, care înl`tur` 80% din capacitatea rezervorului gastric. Senza]ia de foame se reduce [i pacientul pierde pân` la 70% din excesul ponderal.

Dup` opera]iile metabolice, pacien]ii pierd kilogram dup` kilogram [i puncte la glicemie, încrederea în propria persoan` cre[te, depresia dispare, devin tot mai ferici]i. Este ca [i cum cineva le-ar fi “luat cu mâna” durerile [i greutatea care ap`sau insuportabil asupra mu[chilor, articula]iilor, spatelui, [oldurilor, dar [i asupra psihicului.

Costurile tratamentelor sunt la nivelul clinicilor din str`in`tate?

Costurile pentru interven]iile chirurgicale efectuate la noi sunt semnificativ mai sc`zute fa]` de cele practicate în spitale din Europa sau SUA. Spre exemplu, costul unei opera]ii de tip gastric sleeve este dublu în Marea Britanie [i de pân` la trei ori mai mare peste ocean fa]` de costul acestei opera]ii efectuate la Ponderas.

A fost greu s` g`si]i medici la nivelul profesional pe care vi-l dori]i pentru Ponderas? |nc` de la deschiderea spitalului

Prof. dr.

C`t`lin Cop`escu, director general al Ponderas, medic primar chirurgie general`, acreditat interna]ional pentru chirurgie laparoscopic` bariatric`

Ponderas am pornit al`turi de o echip` puternic` de medici foarte bine preg`ti]i în chirurgie laparoscopic` [i personal medical trainuit în îngrijirea pacientului cu obezitate, al`turi de care am mai lucrat anterior. Suntem în permanen]` conecta]i la tot ce este nou în domeniul chirurgiei metabolice, medicii no[tri merg la cele mai importante congrese [i workshop-uri din lume [i preg`tim [i noi mai departe tinerele genera]ii de chirurgi în centrul nostru de training. În acela[i timp, avem colabor`ri cu medici din str`in`tate pentru specialit`]i precum chirurgie oncologic`, chirurgie urologic`, chirurgie pediatric`, vascular`.

COVER STORY

|n c`r]i pentru achizi]ii

Foto: VALI MIREA

Medicover va deschide cåte trei noi clinici pe an \n urm`toarea perioad`, iar acum este \n discu]ii pentru achizi]ia unor companii din mai multe segmente de business.

C

el mai mare furnizor de servicii medicale private din Europa Central` [i de Est urm`re[te \n acest an o cre[tere organic`, dar nu exclude nici o serie de achizi]ii. “Am evaluat mai multe oportunit`]i de achizi]ie \n ultima perioad`, cu mare aten]ie, [i ne uit`m \n continuare s` vedem pre]ul, performan]a [i bine\n]eles modul \n care ele pot fi integrate \n cultura Medicover”, spune pentru Biz dr. Bogdan Pan`, general manager servicii medicale la Medicover. “Bine\n]eles c` \ntotdeauna exist` [i alternativa dezvolt`rii organice proprii [i nu excludem nici pe una, nici pe alta. Am putea spune c` suntem un juc`tor care

18

Biz

BOGDAN PAN~, General Manager Servicii Medicale la Medicover

este interesat de aceste lucruri.

Viz`m mai multe companii [i din mai multe segmente de business [i suntem s` zic a[a la masa negocierilor”, completeaz` Pan`.

Cre[terea organic` despre care vorbe[te managerul Medicover vizeaz` extinderea portofoliului de clinici cu trei astfel de noi unit`]i pe an, \n urm`torii ani. Concret, \n acest an, compania de]inut` de ac]ionarii suedezi Jonas [i Robert af Jochnick pl`nuie[te, pe lâng` extinderea clinicilor deja existente, lansarea unor noi facilit`]i \n Ploie[ti, Bra[ov [i Timi[oara. Aceasta din urm` \[i va deschide por]ile \n curând, dup` o investi]ie de 600.000 de euro. Pe termen mai lung, Medicover urm`re[te dezvoltarea capacit`]ii serviciilor medicale prin ad`ugarea unor linii noi de servicii [i explorarea liniilor de business, care exist` la nivel de grup, \n Polonia de exemplu, unde este un hub foarte puternic Medicover. Aceste noi linii de business vizeaz` zona de fertilizare \n vitro, cea de pharma [i alte ni[e medicale foarte bine definite, precum cardiologia interven]ional` sau ortopedia pentru sportivii de performan]`.

La \nceputul acestui an, Medicover a inaugurat un centru integrat de endocrinologie tiroidian`, care ofer` servicii integrate pentru diagnosticul, tratamentul [i interven]ia chirurgical` ale tiroidei.

Medicover este prezent` pe pia]a local` de 20 de ani, unde de]ine 16 unit`]i [i un spital generalist care beneficiaz` de toate specializ`rile, pe care \l va extinde tot \n cursul acestui an. La jum`tatea anului trecut compania a inaugurat o nou` loca]ie \n zona de nord a Capitalei, dup` o investi]ie de 300.000 de euro. Biz

COVER STORY

Radiografia unei expansiuni Spitalul Monza are pentru acest an un buget de 1,5 milioane de euro, cu care compania italian` urm`re[te achizi]ia unor noi echipamente, dar [i deschiderea unor noi sec]ii.

C

omplexitatea serviciilor medicale oferite de medicina privat` cre[te de la an la an, iar pacien]ii acceseaz` servicii din ce \n ce mai scumpe, precum interven]ii chirurgicale complexe, care dac` \n urm` cu [ase ani nici nu se ridica problema s` fie realizate de furnizorii priva]i, ast`zi sunt deja un lucru obi[nuit. Aceast` cre[tere a complexit`]ii actului medical a fost impulsionat` [i de investi]iile continue \n achizi]ia de echipamente [i \n medici speciali[ti. “Este un focus recent \n medicina privat`, s` fie acoperite cât mai multe specialit`]i integrate [i s`

20

Biz

LUCA MILITELLO, director general al Spitalului Monza

se prezinte alternative la anumite servicii medicale, care erau oferite \nainte numai de institu]iile medicale publice”, spune pentru Biz Luca Militello, director general al Spitalului Monza. Acesta subliniaz` c` pacien]ii caut` servicii de calitate \n special \n sectorul medical privat, care ofer` o plaj` larg` de servicii medicale, dar nu acoper` \n \ntregime nevoile acestora. “De aceea, dezvoltarea pie]ei serviciilor medicale private trebuie s` se concentreze pe acoperirea unui num`r cât mai mare de specialit`]i, care implic` investi]ii \n echipamente medicale, cooperare interdisciplinar` [i un efort constant de a aduce \napoi acas`, \n România, doctorii specializa]i din centrele europene de prestigiu”, adaug` Luca Militello.

La \nceputul acestui an Spitalul Monza a anun]at lansarea centrului Cardiostructural Clinic, dedicat trat`rii cardiopatiilor congenitale [i a bolilor cardiovasculare complexe prin interven]ii minim invazive, f`r` deschiderea toracelui [i oprirea inimii. Aici se vor realiza doar interven]ii pe calea vaselor de sânge, care \mbin` procedurile interven]ionale [i chirurgicale minim invazive. Dac` anul trecut Spitalul Monza a investit 2 milioane de euro \n aparatur` medical` pentru deschiderea unor departamente noi, precum neurochirurgie, ORL [i chirurgie plastic`, estetic` [i microchirurgie reconstructiv`, pentru 2015 Policlinico di Monza, compania italian` din spatele Spitalului Monza, are un buget de investi]ii de 1,5 milioane de euro. Acesta va fi direc]ionat spre achizi]ia de noi echipamente [i \n deschiderea unor noi sec]ii: una de urologie [i una de chirurgie toracic`. Biz

S`n`tatea româneasc`, o c`ru]` turbo cu GPS Lumea medical` se schimb`, sub presiunea sistemului privat [i a pacien]ilor din clasa medie, care vor decen]`, predictibilitate, siguran]`, profesionalism. DE SERGIU NEGU}

S

pitalele [i clinicile private ajung s` acopere ni[e medicale de o complexitate din ce în ce mai mare. Fonduri de private equity investesc în industrie, firme se vând [i se cump`r`, pacien]ii se documenteaz` [i comenteaz` pe internet. Statul reformeaz` prea lent spitalele publice, a[a c` introduce bariere neconcuren]iale pentru firmele private. Încotro ne îndrept`m?

Bolile grave se trateaz` de medici celebri. În privat Au fost ani în care medicii celebri r`mâneau lega]i de spitalul de stat [i veneau la clinicile private doar pentru câteva consulta]ii. Din ce în ce mai multe nume mari opteaz` definitiv pentru privat, sau pentru cea mai mare parte a activit`]ii lor profesionale în privat. Motivul sunt banii, siguran]a presta]iei profesionale [i a venitului fiscalizat. Mai mult, din ce în ce mai mul]i medici celebri de origine român` sau care au diverse leg`turi cu România vin s` vad` [i s` trateze pacien]i în spitalele private de la noi.

Un nou val de fuziuni [i achizi]ii Se împlinesc cinci ani de la precedentul val de investi]ii de private equity în medicina româneasc`, a[a c` liderii pie]ei MedLife [i Regina Maria vor vedea schimb`ri în structura de ac]ionariat. De[i MedLife este mai mare, la Regina Maria fondul de investi]ii Advent de]ine o larg` majoritate, a[a c` valoarea tranzac]iei va fi semnificativ mai mare [i ar putea dep`[i pragul de 100 milioane euro. O astfel de valoare face tranzac]ia interesant` pentru un 22

Biz

num`r de fonduri de investi]ii care nu sunt înc` prezente în România care cel mai probabil vor avea câ[tig de cauz`. Tranzac]ia ar putea fi interesant` [i pentru unii investitori strategici, care de]in deja lan]uri de clinici în ]`ri ca Polonia sau Turcia, a[a c` o surpriz` din partea lor nu poate fi scoas` din calcul. Un val de fuziuni [i achizi]ii mai mici ar putea avea loc înainte dar mai ales dup` cele dou` tranzac]ii mari, ca parte a unei ini]iative de consolidare a pie]ei.

“De[i MedLife este mai mare, la Regina Maria fondul de investi]ii Advent de]ine o larg` majoritate, a[a c` valoarea tranzac]iei va fi semnificativ mai mare [i ar putea dep`[i pragul de 100 milioane euro.”

Investi]ii greenfield în cre[tere Performan]a aparent` a companiilor din domeniul medical la începutul crizei a atras dup` 2009 un val de investi]ii în spitale [i alte active medicale. B`ncile au fost optimiste cu privire la domeniu, au pariat pe aciclicitate [i au încurajat conversia unor active imobiliare cu alte destina]ii în spitale.

Rezultatul a fost c` aproape to]i juc`torii mari din Bucure[ti [i principalele spitale de provincie au aruncat în pia]` capacit`]i medicale de mii de paturi în acela[i timp. De[i fundamental aciclic`, industria de servicii

medicale a suferit brusc o criz` de supraproduc]ie. Cererea, de[i a crescut spectaculos, nu a putut ]ine pasul cu oferta exploziv`. Medicii [i pacien]ii nu au migrat a[a de brusc c`tre privat, a[a c` spitalele au fost subocupate ani buni, dând pierderi de profitabilitate companiilor din domeniu. Vedem îns` c` spitalele lansate atunci au ast`zi grade de ocupare interesante, companiile au redevenit profitabile iar cererea continu` s` creasc`. Este cu siguran]` vremea s` vedem noi investi]ii, în facilit`]i care vor fi lansate anii urm`tori, cu speran]a c` de data aceasta cre[terea de capacitate va fi mai pu]in radical` decât în runda precedent`.

Ni[ele sunt la mod`. Care [i unde?

Pentru c` spitalele generaliste au fost neprofitabile în primii ani dup` lansare, investitorii în domeniu s-au reorientat c`tre ni[e. Vorbim pe de o parte de ni[e geografice [i dezvoltarea unor clinici mai complexe în ora[ele de rang doi, neacoperite anterior, iar pe de alt` parte de servicii func]ionale noi, în oncologie, cardiologie [i recuperare medical`. Ni[ele func]ionale sunt de principiu mai profitabile pentru c` permit performan]` superioar` atât din punct de vedere tehnic cât [i opera]ional, prin specializare. Aceast` tendin]` ap`rut` în ultimii ani va continua [i vom vedea primele re]ele na]ionale de tip hub & spoke create pentru servicii specializate de ni[`.

Mult` vorb` [i nicio veste bun` de la stat (PPP, asigur`ri private individuale, pl`]i CNAS) Statul simte din ce în ce mai mult presiunea privatului. Într-un sistem cu limit`ri bugetare profunde, dominat de birocra]ie steril`, în loc s` ia m`suri de eficientizare [i flexibilizare care s`-l fac` mai competitiv, sistemul de stat se protejeaz` anticoncuren]ial limitând accesul pacien]ilor priva]i la ramburs`rile gestionate public. Limitarea num`rului de paturi în privat sau interzicerea copl`]ii, chiar în condi]iile în care coplata este de fapt un substitut fiscalizat al pl`]ii infor-

COVER STORY

Foto: VALI MIREA

Pân` atunci îns`, avem un sistem puternic de abonamente [i mai nou de asigur`ri de s`n`tate pentru companii. Practic marea majoritate a multina]ionalelor [i a companiilor mari române[ti au astfel de beneficii pentru angaja]i.

Dezvoltarea industriei de outsourcing [i a celei automotive face ca Bucure[tiul, Clujul [i vestul ]`rii s` fie deja într-o criz` de speciali[ti care duce la escaladarea salariilor [i beneficiilor. Cuplat cu maturizarea industriei de servicii medicale, o astfel de tendin]` face ca produsele de tip beneficiu medical s` fie din ce în ce mai complexe, uneori mixând elemente de abonament [i de asigurare. Angajatorul are un rol ingrat, pentru c` simpla compara]ie a acoperirilor într-un tabel nu mai este relevant`, iar fluxurile opera]ionale nu sunt suficient de transparente.

Cu toate acestea, acolo unde analiza specific` are loc cu sprijinul unor speciali[ti, nivelul de acoperire cre[te, a[a c` pia]a în ansamblu cre[te atât cu noi beneficiari, cât [i cu noi servicii incluse.

male de la stat, reprezint` m`suri disperate de protec]ie a unui sistem feudal, neperformant [i învechit. O c`ru]` r`mâne c`ru]` chiar dac` investe[ti [i îi pui GPS sau anvelope run-flat. Cu toate acestea, nu exist` apeten]a politic` pentru o dezbatere autentic` de reformare a sistemului medical, de flexibilizare a aportului de capital pentru dezvoltare, de transformare [i transparentizare real` a sistemului pl`]ilor informale, a[a c` statul va r`mâne în zona pa[ilor m`run]i, trasând birocratica dung` continu` a ramburs`rilor [i punând cea]a lipsei

de predictibilitate care s` nu permit` dep`[irea c`ru]elor.

Beneficii medicale mai complexe pentru angaja]i În ciuda discu]iilor frecvente, asigur`rile individuale de s`n`tate nu au prins înc` niciun avânt. Problema ]ine într-o foarte mic` m`sur` de nivelul de deductibilitate al asigur`rilor, cât de lipsa unui cadru formal care în loc s` limiteze coplata în privat, ar trebui s` o permit` ca mijloc real de finan]are la stat, desigur acoperibil` de asigur`ri.

SERGIU NEGU} este Associate Partner la Intermedicas, o companie care ofer` servicii medicale de second opinion, [i fost director general adjunct al re]elei de s`n`tate Regina Maria.

Pacien]ii [tiu mai bine [i afl` mai mult Ubicuitatea informa]iei schimb` lumea. Ast`zi c`ru]a are nu doar GPS, cât [i conexiune la internet.

A[a c` orice pacient confruntat cu un diagnostic complex consult` internetul. Pacien]ii folosesc în mod curent aplica]ii de mobil complexe ca s`-[i gestioneze starea de s`n`tate sau bolile cronice. Dincolo de toate erorile inerente, pacien]ii sunt mult mai bine informa]i, afl` despre o mul]ime de op]iuni de tratament, a[a c` dificultatea nu mai este de a g`si un medic, ci de a alege în]elept. Apar servicii de asisten]` personal` a pacien]ilor, care s` permit` acestora s` diferen]ieze între performan]a aparent comparabil` pe internet a unor clinici [i medici, iar mobilitatea interna]ional` mut` accesarea serviciilor de second opinion la nivel interna]ional. Biz Biz

23

DR. OANA TABAN, CEO [i fondator al DENT ESTET

P

ornind de la un singur cabinet, Dent Estet a ajuns \n 15 ani s` fie cel mai puternic brand de clinici stomatologice din Romånia, construind un business de 4 milioane de euro pe an. Compania investe[te anual zeci de mii de euro \n oameni [i \n tehnologie, dar [i \n educarea publicului. Dr. Oana Taban, CEO [i fondator al Dent Estet, se inspir` de pe pie]ele din SUA, Israel, Germania sau Fran]a nu doar pentru tratamente noi, ci [i pentru sisteme de management performante.

Cum reu[i]i s` v` men]ine]i pozi]ia de lider pe o pia]` atåt de dinamic`?

Cu ajutorul echipei formate din peste 200 de oameni [i cu un sistem de management corect. Pentru a sus]ine toat` aceast` activitate, avem o echip` de management [i marketing care acoper` o arie de comunicare vast`. Mai mult, consider c` un rol extrem de important \n men]inerea pozi]iei de lider a Dent Estet \l au capacitatea [i curajul meu de a adapta modele de succes din ]`ri dezvoltate pe pia]a autohton` [i sus]inute de stabilitatea echipei.

Dac` vorbim \n cifre, grupul Dent Estet a avut \n anul 2014 o cifr` de afaceri de peste 4 milioane de euro, valoare de 2,5 ori mai mare decât cifra de afaceri a urm`torului competitor, conform datelor oficiale de care dispunem. Dar am convingerea c` la baza succesului p`str`rii acestei pozi]ii stau cre[terea constant`, organic` [i reinvesti]iile permanente \n oameni [i tehnologie.

15 PREMIERE |N 15 ANI DE ACTIVITATE Dent Estet a devenit lider pe pia]a de servicii stomatologice din Romånia printr-o serie de importuri inteligente – de tehnologii, metode [i tratamente, dar mai ales de know-how pentru cei 60 de medici care lucreaz` \n cele 7 clinici ale grupului. DE LELIA PETRESCU 24

Biz

Cum arat` businessul Grupului Dent Estet dup` 15 ani pe pia]`?

Au trecut 15 ani \n care am reu[it s` construim un brand de clinici care s` fie suficient de puternic pentru a-[i p`stra pozi]ia de lider. Am pornit de la un cabinet cu un singur unit dentar [i am ajuns la o echip` de 200 de oameni, 60 dintre ace[tia medici, care \[i desf`[oar` activitatea \n [apte clinici stomatologice, plus dou` sedii administrative. |n tot acest timp am introdus peste 15 premiere pe pia]a serviciilor stomatologice din România, unele dintre ele revolu]ionând acest domeniu, cum ar fi clinicile Dent Estet 4 Kids dedicate \n exclusivitate copiilor [i Dent Estet 4 Teens, prima clinic` stomatolo-

STOMATOLOGIE

gic` din Europa pentru adolescen]i. |ns` consider c` realizarea major` const` \n faptul c` am construit [i am consolidat o echip` extrem de puternic` [i foarte stabil`, iar dovada st` \n faptul c` primul medic angajat, dr. Alexandru Georgescu, este \nc` al`turi de noi. Am trecut prin multe provoc`ri de-a lungul anilor, \ns` am [tiut \ntotdeauna c` un management s`n`tos care func]ioneaz` pe pie]e dezvoltate precum SUA, adaptat corespunz`tor pentru pacien]ii din ]ara noastr`, va garanta succesul dezvolt`rii grupului de clinici.

De ce a]i pus accent pe supraspecializarea medicilor?

Suntem prima clinic` din România care a introdus supraspecializarea medicilor pe fiecare ramur` a stomatologiei, urmând modelul american. Un medic stomatolog supraspecializat investe[te multe resurse \n dezvoltarea sa profesional`, concentrându-se \n special pe cursuri de perfec]ionare specifice acelei ramuri a medicinei dentare.

Acesta ob]ine \ntr-o perioad` scurt` de timp o experien]` considerabil`. Spre exemplu, medicii care lucreaz` \n clinicile dedicate \n exclusivitate copiilor [i adolescen]ilor trateaz` doar pacien]i care se \ncadreaz` \n aceast` categorie de vârst`, iar preg`tirea lor profesional` are loc \n afara ]`rii. Vorbim despre investi]ii anuale de mii de euro pentru fiecare medic.

Ce \nseamn` s` fii pionier [i s` creezi noi ni[e nu doar \n Romånia, ci chiar [i \n Europa? |n domeniul nostru, pionieratul este un rezultat al dorin]ei permanente de a fi tot mai bun, de a le oferi pacien]ilor standardele interna]ionale de calitate pe care le reg`sim \n clinicile premium din \ntreaga lume. |nc` din primul an de activitate ca medic mi-am \ndreptat aten]ia spre medici de renume mondial [i sisteme de management stomatologic performante pe pie]e mult mai dezvoltate, precum SUA, Israel, Germania, Fran]a. Inspirat` de aceste modele am deschis clinicile Dent Estet 4 Kids [i Dent Estet 4 Teens, am introdus proceduri noi precum Oral Cancer Screening (testul noninvaziv de preven]ie a cancerului oral, un aport semnificativ adus medicinei preventive din ]ara noastr` \n anul 2009), tratamentul cu aparat ortodontic invizibil INCOGNITO (\mpreun` cu dr. Iana Dil`) etc. Fiecare ni[` pe care am

creat-o \n pia]a de profil din România a fost sus]inut` de numeroase campanii de informare [i educare, care s` identifice \n primul rând nevoia pentru astfel de servicii. Este o provocare continu` care contribuie la p`strarea pozi]iei de lider, dar [i o datorie a acestui statut.

Cu ce sunt diferite tratamentele dedicate copiilor fa]` de cele pentru adul]i?

Copiii au nevoie de o \ngrijire specific`, iar cei 30 de medici stomatologi pediatri sunt specializa]i \n tratamente pentru aceast` categorie de vârst`. Mai mult, \ntr-o clinic` dedicat` \n exclusivitate copiilor, ambientul este creat special pentru ace[tia, personalul este specializat \n comunicarea cu copiii, sunt

“Capacitatea [i curajul de a adapta modele de succes din ]`ri dezvoltate pe pia]a autohton` [i stabilitatea echipei sunt principalii factori care ne-au ajutat s` devenim [i s` ne men]inem lideri pe pia]a de servicii stomatologice.” folosite materiale dedicate tratamentelor din]ilor de lapte [i nu \n ultimul rând exist` o mul]ime de solu]ii pentru copiii cu un grad crescut de anxietate. |n cele trei clinici Dent Estet 4 Kids din Bucure[ti [i Timi[oara ne trec pragul zilnic peste 200 de copii. Aproximativ 20% dintre ace[tia prezint` o patologie multipl` [i la vârste extrem de mici, care nu permite tratarea cu mijloace clasice.

Drept urmare, s-a creat nevoia de a dezvolta un departament de anestezie – terapie intensiv` (ATI), din nou o premier` \n domeniul stomatologiei private din ]ara noastr`, \n urma unei investi]ii ini]iale de peste 80.000 euro. Pentru a putea sus]ine acest departament, am ales medici anestezi[ti cu experien]` pediatric` [i renume.

De ce a]i lansat campania “Alege corect din prima”?

Am lansat aceast` campanie tocmai pentru c` num`rul pacien]ilor cu interven]ii dentare e[uate care ni se adreseaz` este \n cre[tere, iar efectele acestora pot afecta s`n`tatea dentar` [i general` pe termen lung. Pe lâng`

costurile mult mai mari implicate de reinterven]ie, vorbim despre tratamente complexe [i de durat`, uneori find exclus` [i reinterven]ia. |n cadrul Dent Estet am marcat, \n urm` cu un an, debutul unei tradi]ii menite s` informeze pacien]ii despre beneficile implantului dentar, dar [i despre riscul unei interven]ii necorespunz`toare. Este vorba despre Implant Connect, un eveniment de informare care le ofer` jurnali[tilor, dar [i altor persoane, posibilitatea de a asista la o interven]ie dentar` complex` [i de a cunoa[te echipa de 7 medici supraspecializa]i. |n acest fel, avem garan]ia c` pacien]ii vor [ti cum s` aleag` corect [i vor elimina riscul unei reinterven]ii. Pe lâng` un nivel profesional foarte \nalt care ofer` certitudinea unui tratament realizat corect, un alt motiv de siguran]` este garan]ia procedurilor, Dent Estet oferind chiar [i garan]ie pe via]` pentru anumite tipuri de implanturi dentare.

S-a schimbat mentalitatea romånilor cu privire la serviciile stomatologice?

Cu siguran]`! |n 1999 principalele criterii de alegere a medicului dentist erau leg`tura personal` pe care pacientul o avea cu medicul [i recomand`rile. Pacien]ii \[i doresc servicii complexe [i complete, \[i doresc s` fie fideliza]i, informa]i, s` aib` confort [i nu \n ultimul rând s` li se ofere solu]ii financiare pentru tratamentele recomandate. |n timpul crizei economice, foarte multe cabinete mici [i-au \ntrerupt activitatea, tocmai pentru c` pacien]ii au \nceput dintr-o dat` s` fie mai aten]i la valoarea primit` [i s` aib` garan]ia actului medical. Pentru noi perioada de criz` a fost una benefic`, cifra de afaceri [i-a continuat cre[terea organic` anual` de 20%, iar num`rul pacien]ilor informa]i a crescut. De aceea, \n anul 2013 am lansat Asocia]ia Dental Office Managers [i prima [coal` pentru manageri pe clinici dentare din România, ajuns` la cea de a 4-a genera]ie de cursan]i.

Care au fost cele mai importante CSR \n care a]i fost implica]i?

De peste 9 ani colabor`m cu Salva]i Copiii [i cu alte organiza]ii de acest tip din ]ar`, \ncercând s` trat`m cât mai mul]i copii. De asemenea, am dezvoltat un program educa]ional gratuit pentru copiii din [coli [i gr`dini]e, "|n vizit` la Zâna M`selu]`", la care au participat peste 3.000 de copii din 80 de institu]ii de \nv`]`månt din Bucure[ti [i Timi[oara. Biz Biz

25

ANTREPRENORIAT

De la floricele la popcorn bar Floricelele care se f`ceau la ceaun, pe aragaz, din boabe de porumb se numesc de c창]iva ani popcorn, iar afacerile care au la baz` acest ingredient s-au reinventat [i poart` ast`zi nume precum gourmet sau popcorn bar. DE LOREDANA S~NDULESCU

26

Biz

ANTREPRENORIAT

Popcorn gourmet este produsul pe care a ales s`-l lanseze \n urm` cu cåteva luni o familie de antreprenori, Carmen [i Gabriel Faur. Aten]i pån` la cele mai fine detalii, de la produc]ie pån` la imagine, branding [i ambalaje, cei doi so]i, de profesie consilier juridic [i mediator, respectiv arhitect, au lansat \n decembrie anul trecut Kukuruz Gourmet Popcorn, un business care \nseamn` o unitate de produc]ie proprie, un magazin online (kukuruz.ro), un serviciu de amenajare de popcorn bar-uri, pe modelul candy bar-uri, la petreceri [i evenimente private, precum [i planuri pentru deschiderea unui magazin propriu-zis \ntr-un mall din Bucure[ti.

Businessul nu este singurul din Romånia specializat \n comercializarea de popcorn, \ns` este, dup` cum sus]in cei doi antreprenori, singurul de acest gen pe segmentul premium de produse naturale, f`r` arome artificiale, conservan]i [i alte substan]e sintetice, cu nume greu de pronun]at. “Am ales s` ne adres`m oamenilor care apreciaz` calitatea [i nu cantitatea, celor care vor s` m`nånce natural [i caut` s` se delecteze din cånd \n cånd cu produse care le \ncånt` sim]urile”, \[i detaliaz` Carmen Faur strategia. Accentul pe ingredien-

te naturale este de altfel elementul diferen]iator pe care mizeaz` cei doi antreprenori. “Ne-am dorit s` cre`m un produs pe care chiar noi s` vrem s`-l cump`r`m cu pl`cere pentru noi [i copiii no[tri. Ne doream s` le putem oferi o gustare care s` fie pe placul lor, \ns` totodat` natural`, [i a[a am redescoperit popcornul f`cut la ceaun, \n cas`, a[a cum p`rin]ii no[tri obi[nuiau s` ne fac`”, povestesc cei doi.

Ideea de a lansa aceast` afacere le-a venit \n urm`

cu doi ani, la \nceputul anului 2013, \ns` pån` la punerea ei \n practic` a fost cale lung`. Au investit aproximativ 40.000 de euro \n utilaje [i amenajarea spa]iului [i alte 20.000 \n mobilier de inox, ambalaje, design, precum [i \n instruire. A fost nevoie s` se informeze, s` \nve]e, niciunul dintre ei neavånd anterior de-a face cu domeniul alimenta]iei. Au pornit de la popcornul simplu, f`cut cu ulei de m`sline extravirgin [i sare roz de Himalaya [i au ajuns s`-l \nnobileze cu trufe negre. Toate acestea au necesitat timp, multe \ncerc`ri, unele mai pu]in

reu[ite, \ns` la final cei doi sunt pe deplin mul]umi]i de produsul pe care l-au lansat pe pia]`. |n prezent, \n magazinul online kukuruz.ro sunt disponibile 15 sortimente diferite de popcorn, toate 100% naturale. Cea mai mare parte din ingrediente provine din import, \n principal din UE, \ns` cei doi antreprenori folosesc [i cåteva produse pe care le achizi]ioneaz` de pe pia]a

POPCORN GOURMET • Un popcorn bar e un fel de candy bar, doar c` nu e cu dulciuri, ci cu delicatese din popcorn.

• Pre]urile pentru amenjarea unui popcorn bar la un eveniment privat pornesc de la 20 lei/persoan` incluzånd atåt popcornul, cåt [i amenajarea [i organizarea barului.

• Pe kukuruz.ro nu este impus` o comand` minim`, \ns` pentru comenzi de minimum 100 de lei transportul este gratuit.

din Romånia, cum ar fi untul [i zah`rul brun. Toat` produc]ia este realizat` \n laboratorul propriu \ntr-o ma[in` special` de f`cut

popcorn. Pentru amatorii de dulce, cei doi antreprenori produc Classic Caramel sau Tuxedo, care con]ine atåt caramel adev`rat, f`cut din zah`r brut, unt [i extract natural de Vanilie Bourbon, cåt [i ciocolat` belgian` cu con]inut de cacao 70%, precum [i ciocolat` alb` de cea mai bun` calitate. Pentru cei care nu se \mpac` bine cu gustul dulce, gama Kukuruz ofer` cåteva sortimente cu brånz` – Cheddar Cheese, parmezan, Blue Cheese [i urmeaz` s` fie lansat un sortiment nou, cu brånz` de capr`. Cei care nu vor nici dulciuri, nici lactate pot alege Classic Mediterranean sau Black Truffle.

Exist` de asemenea sortimente cu ciocolat`, \ns` numai sezonier, pån` \n aprilie. Din toat` oferta lansat`, cele mai c`utate pån` \n prezent sunt Caramelul [i Classic Mediterranean, dar [i cele cu brånzeturi, \n special Rosemary Parmigiano, sau ciocolat`.

Cånd s-au lansat \n afaceri [i au decis c` este timpul s` fac` ceva pe cont propriu, so]ii Faur [i-au asumat faptul c` este dificil` fiecare mi[care. S-au gåndit c` exist` riscuri, dar sunt con[tien]i c` trebuie s` [i ri[te, astfel orice le-a stat \n cale nu au mai considerat c` este o dificultate sau o problem`, ci doar o alt` situa]ie ce trebuie rezolvat`. Situa]ia pe care ei o au de rezolvat acum este s`-i ajute pe romåni s` perceap` popcornul ca pe un produs deosebit, o delicates` cu totul diferit` fa]` de ceea ce li se ofer` \n parcuri sau la cinema. Biz Biz

27

TECH

C

Televiziunea face login pe neT Cinematograful trebuia s` omoare radioul, televiziunea avea s` ucid` cinematografele, iar internetul urma s` distrug` televiziunea. Realitatea a fost [i este mai pu]in radical`. Iar \n ultimul caz, televiziunea invadeaz`, de fapt, internetul. De gabriel bârlig~ 28

Biz

ât dureaz` un sezon din serialul preferat? Maximum un weekend a fost r`spunsul dat pe 27 februarie de mul]i dintre fanii “House of Cards”, o produc]ie realizat` de Netflix cu Kevin Spacey \n rolul principal. De ce? Fiindc` toate cele 13 episoade ale sezonului 3 au fost lansate simultan, la fel cum s-a \ntâmplat [i cu primele dou` sezoane.

Netflix nu este o cas` de produc]ie sau o televiziune, ci o companie care a \nceput prin a oferi \nchirieri nelimitate de DVD-uri trimise prin po[t`, iar ast`zi ofer` servicii de video streaming – filme, seriale [i alte programe care pot fi vizionate oricând, oriunde, doar printro conexiune la internet. Chiar internetul este cel care face posibil acest model de distribu]ie, \n care consumatorul nu trebuie s` a[tepte o s`pt`mân` pentru urm`torul episod. Desigur, pentru a putea face acest lucru, Netflix a fost nevoit s` produc` chiar ea serialul, iar pre]ul n-a fost unul mic – investi]ia \n primul sezon a fost estimat` la 100 de milioane de dolari. Dar, de la debutul “House of Cards”, \n 2013, num`rul abona]ilor Netflix a crescut de peste dou` ori, pân` la 57 de milioane.

Ascensiunea unui astfel de serviciu a fost posibil` datorit` schimb`rii profunde a obiceiurilor de consum de media \nregistrate \n ultimii ani. Explozia smartphone-urilor [i a tabletelor, dar [i viteza tot mai mare a conexiunii la internet au permis atingerea unei mase critice de utilizatori dornici s` “\nfulece” con]inut de tot felul oricând [i oriunde, f`r` cineva care s` le impun` programul de vizionare. Inclusiv \n România.

“Exist` oameni c`rora le place s` nu mai depind` de o gril` fix`, publicul care vrea s` vad` con]inut atunci când are chef”, spune pentru Biz Costi Mocanu, Senior Vice-President, Head of Voyo.

Acesta coordoneaz` din 2012 activitatea Voyo.ro, serviciul de video-on-demand (VOD) al CME, companie care de]ine Pro TV. Problema este c`, de[i exist` [i \n România astfel de utilizatori, pia]a nu evolueaz` la fel de rapid ca \n ]`rile dez-

voltate. “Smartphone-urile [i tabletele nu sunt folosite intens pentru consumul de video, smart TV-urile nu sunt cump`rate pentru capacit`]ile lor de a-]i ar`ta [i altceva decât programul liniar al televiziunilor”, arat` Mocanu.

Punctul forte sau c`lcâiul lui Ahile pentru serviciile de video streaming este exact acela[i ca \n cazul televiziunilor clasice: con]inutul. Poate [i de aceea cele mai populare tipuri de con]inut pe pia]a VOD din România r`mân programele consacrate de posturile de televiziune, mai ales c` principalii juc`tori din zona TV sunt cei care au lansat servicii de streaming. Antena Group a lansat \n 2013 Antena Play, iar grupul RCS&RDS a introdus la sfâr[itul lui 2013 platforma video Digi Online, cu acces la peste 35 canale TV, filme, documentare [i emisiuni, \n timp ce \n toamna anului trecut a lansat Digi Play, serviciul de video-on-demand. HBO a lansat \n România HBO Go, care ofer` filmele [i serialele din oferta sa pe cablu pe PC, tablet` sau smartphone.

Ce vor s` vad` românii pe PC sau pe dispozitive mobile? “Con]inutul «live» este cel care este cel mai consumat pe platforma noastr`”, spune Augustin Roman, Head of Digital Antena TV Group. Oficialii de la RCS&RDS au declarat pentru Biz c` Digi Play va integra produc]ii proprii din grila actual` de programe a canalului de [tiri Digi24 HD, \n general cele compatibile cu conceptul de video la cerere, neperisabile din punctul de vedere al informa]iei [i al con]inutului prezentat. Utilizatorii Voyo sunt atra[i de produsele Pro TV (“Românii au talent”, “Las Fierbin]i”). “Sigur, nici oferta noastr` de con]inut nu este una pe m`sura a[tept`rilor românilor, \nv`]a]i cu all inclusive-ul gratis, dar ilegal, de pe internet”, spune Costi Mocanu, \n condi]iile \n care Voyo a avut disponibil [i ultimul sezon din “House of Cards”. Pirateria r`mâne un du[man important pentru serviciile VOD, [i asta nu doar \n România. “Niciodat` nu vom putea egala oferta gratis a netului, nu o poate face nici Netflix, care cheltu-

MuTare pe online Televiziunile din România [i-au deschis deja avanposturile pe internet, unde utilizatorii dicteaz` programul [i vor s` urm`reasc` emisiunile, filmele [i serialele preferate oriunde [i pe orice dispozitiv.

voyo Primul lansat, a pornit \n 2011 prin a oferi programele Pro TV [i apoi a devenit un serviciu cu abonament pl`tit care ofer`, pe lâng` programele de televiziune, filme [i seriale de ultim` or`. Potrivit ultimelor cifre oficiale oferite de CME, \n 2013 serviciul avea 70.000 de abona]i pl`titori, dar num`rul de conturi deschise este mult mai mare. Marile hituri de pe Voyo sunt emisiunile de succes de pe TV, ca “Românii au talent”, dar [i oferta de seriale este apreciat`, cum este cazul “House of Cards”.

anTenaplay Este un serviciu care \[i propune, \n primul rând, s` aduc` \n online programele originale ale Antena Group, oferind practic oglinda online a emisiunilor grupului. Are peste 750.000 de conturi activate, \ns` num`rul abonamentelor pl`tite este confiden]ial.

Acoper` foarte bine zona publicului feminin, dar a integrat canalele Disney pentru copii [i adolescen]i, preg`tindu-se s` ofere \n perioada urm`toare con]inut [i pentru publicul masculin.

Digi play A fost lansat \n 2014, dup` ce, \n anul precedent, RCS&RDS venise pe pia]` cu platforma video Digi Online, care ofer` clien]ilor companiei acces gratuit la peste 35 de canale TV, filme, documentare [i emisiuni. Digi Play vine \n plus cu o ofert` mult mai variat` de filme on-demand [i urmeaz` s` integreze produc]ii proprii din grila actual` de programe a canalului de [tiri Digi24 HD.

Hbo go Lansat \nc` din 2011, serviciul a fost \ns` ini]ial limitat doar la abona]ii serviciilor IPTV ale iNES Group. Ulterior, s-a extins la abona]ii serviciilor digitale ale UPC România, iar la \nceputul lunii aprilie a fost introdus [i pentru clien]ii RCS&RDS. Cu HBO GO, clien]ii au acces nelimitat la programele postului pe PC, smartphone, tablet` [i anumite modele de dispozitive smart TV. Recent, HBO a lansat \n SUA HBO Now, un serviciu similar dar care este disponibil [i celor care nu sunt abona]i la serviciul de cablu al companiei.

Biz

29

TECH

ie[te miliarde pe con]inut, din simplul motiv c` drepturile nu sunt disponibile la moment, cum vor oamenii”, spune Mocanu.

Un posibil cârlig important pentru atragerea spre serviciile de streaming \l reprezint` programele sportive. Flexibilitatea oferit` de online devine evident` \n momentul unor competi]ii majore cum ar fi Cupa Mondial` la fotbal sau Jocurile Olimpice. Pe laptop, tablet`, smartphone, dar [i pe smart TV, telespectatorul poate alege ce meci sau ce disciplin` olimpic` s` urm`reasc` atunci când \n paralel se desf`[oar` mai multe meciuri sau \ntreceri. Este probabil una dintre c`r]ile pe care mizeaz` Telekom prin serviciul Telekom TV Web & Mobile, care ofer` pân` la 62 de canale TV, dar [i pachete online Dolce Sport [i Eurosport 360 HD, pe lâng` posibilitatea de a “\nchiria” pentru 48 de ore filme ce pot fi vizionate pe PC, tablet` sau smartphone. Deplasarea spre mobil se face sim]it` tot mai puternic.

La Voyo, \n urm` cu doi ani consumul se f`cea \n propor]ie de peste 80% de pe PC, \n prezent a sc`zut spre 55%.

Telekom România ofer` [i posibilitatea de a urm`ri filmele pe televizor printr-un serviciu separat, Telekom TV Interactiv. Este o tendin]` care se remarc` deja pe pie]ele dezvoltate: televizorul redevine centrul divertismentului de acas`, iar internetul \l ajut` s` fac` acest lucru. Platformele smart TV, serviciile IPTV, dar [i dispozitive ca Apple TV sau Roku revitalizeaz` televizorul, de[i \ncep s` scuture serios televiziunea a[a cum o [tiam. “Cu siguran]` televizorul va supravie]ui, indiferent c` se va numi first sau second screen. Important este pentru playerii TV s` se adapteze noilor cerin]e [i s` ofere publicului variantele moderne prin care s` aib` \n permanen]` contact cu emisiunile, show-urile sau filmele favorite”, arat` Augustin Roman.

Principala schimbare pentru consumul de programe atunci când se trece la streaming este lipsa unui program liniar cu care ne-a obi[nuit televiziunea clasic`. Este o tendin]` natural` a genera]iei Millennials, mai ales a celor 30

Biz

ce vor uTilizaTorii?

Un studiu Nielsen derulat pe plan global \n 60 de ]`ri, inclusiv \n România, arat` preferin]ele actuale legate de consumul media:

76%

dintre responden]i vor libertatea de a fi conecta]i oricând, oriunde.

63%

consider` c` ecranele mai mari sunt mai bune pentru con]inutul video

65%

prefer` \nc` s` consume con]inut video live, la ora programat`

49%

spun c` urm`resc mai mult con]inut live dac` este legat de social media

n`scu]i dup` 1990, care sunt obi[nui]i cu programe flexibile \n orice domeniu – la serviciu, la cump`r`turi [i, prin urmare, [i la consumul de divertisment. Versiunea online nu limiteaz` utilizatorul la un singur dispozitiv – vizionarea se poate face pe laptop, tablet` sau smartphone, ba mai mult, poate \ncepe pe un dispozitiv [i continua pe altul. “Ne place s` spunem c` Voyo \nseamn` dreptul fiec`rui consumator de a-[i face propria gril` de programe, este «Pro TV-ul» fiec`ruia dintre noi, pentru c` putem vedea orice dorim, atunci când dorim”, spune Costi Mocanu. Deja, \n SUA, peste 51% din cei care vizioneaz` programe TV online o fac pe smartphone sau tablet` prin intermediul unor aplica]ii iOS, potrivit unui studiu realizat de Adobe \n 2014.

Schimbarea nu \nseamn` automat dispari]ia televiziunii liniare, \ns` televiziunile trebuie s` fie preg`tite pentru un num`r tot mai mare de oameni care vor s`-[i fac` singuri grila de programe. Iar aceasta \nseamn` inclusiv o schimbare

a modului \n care produc con]inut original. Dac` \n România problema nu este atât de mare, fiindc` produc]ii ca “Românii au talent” \[i pot p`stra ritmul actual de produc]ie, deoarece periodicitatea [i transmisiile live fac parte intrinsec` din succesul lor, pe pia]a din SUA modelul Netflix d` serios peste cap industria TV. Genera]iile care cresc ast`zi cu posibilitatea de a urm`ri un sezon \ntreg dintr-un serial f`r` s` a[tepte o s`pt`mân` urm`torul episod vor ridica din sprâncene tot mai des \n fa]a celor care nu vor oferi aceast` posibilitate.

Juc`torii locali [tiu bine acest lucru.

“Vrem seriale mai multe, pentru c` aici apare elementul spectaculos, s` vezi episod dup` episod. C`ut`m con]inut pe care nu-l putem oferi la TV”, arat` Costi Mocanu.

Sistemul are, \ns`, [i dezavantaje.

Cel mai mare este faptul c` devine aproape imposibil s` nu afli detalii despre ce se \ntåmpl` \n serialul preferat \nainte s` apuci s` urm`re[ti toate episoadele. Media poate juca un rol important \n promovarea unor produc]ii. Dac` \n sistemul tradi]ional al unui episod pe s`pt`mân` se pot scrie [i 15-20 de articole despre un sezon al serialului “Mad Men”, \n cazul “House of Cards” majoritatea se limiteaz` la 2-3 articole, de[i ambele seriale au tot 13 episoade pe sezon.

Operatorii telecom au intrat pe pia]a de TV, cum este cazul Orange [i Telekom Romånia fiindc` disponibilitatea programelor TV pe dispozitive mobil era logic`, din moment ce consumul de con]inut poate cre[te traficul de date. |n acela[i timp, televiziunile tradi]ionale au f`cut pa[i importan]i spre online.

Nu toate au lansat servicii dedicate, cum au f`cut Pro TV sau Antena Group, dar majoritatea folosesc site-urile proprii [i YouTube pentru a face o parte din programele lor disponibile [i publicului care a renun]at s` se mai uite la TV. Viitorul TV e clar legat de internet.

Doar c` televizorul nu va disp`rea, ci va semna pactul cu diavolul, urmând s` foloseasc` internetul pentru a face ceea ce [tie mai bine s` fac`: s` adune oamenii \n fa]a sa pentru a viziona programele preferate. Biz

TECH

MinunaTa luMe nou~ pe plaTforM~ google

Internetul a devenit deja prea mic pentru gigantul american.

Urm`toarea frontier` pentru Google este lumea real` - ma[ini, robo]i, sateli]i [i nave spa]iale, dar [i orice al obiect inteligent. Cum va ar`ta Google offline?

De alexanDru r~Descu

32

Biz

TECH

E

ra 1 februarie 2007, o diminea]` mai agitat` \n Bucure[ti decât de obicei. Vizita lui Bill Gates [i conferin]a de pres`, \ntr-un sediu al Microsoft din preajma Teatrului Na]ional, reprezentau un fel de lansare megapremium a sistemului de operare Vista pe pia]a româneasc`. Unul dintre jurnali[tii români l-a \ntrebat pe Bill Gates \n leg`tur` cu cazul ipotetic al unui aparat de la terapie intensiv` care ar rula Vista. Cofondatorul Microsoft a oferit un r`spuns “PR-istic”, sec, a[a cum de altfel au fost atunci toate r`spunsurile sale la \ntreb`rile presei române[ti.

Dac` ne-am imagina ast`zi un eveniment similar, dar din partea Google, o \ntrebare din acela[i mediu medical l-ar lua la ]int` pe unul din cofondatori, Larry Page sau Sergey Brin. Iar \ntrebarea respectiv` ar suna cam a[a: “V-a]i l`sa opera]i de un robot bazat pe tehnologie Google?”. Evident, ne referim la cea mai prosp`t` apari]ie a gigantului american, \ntr-un alt domeniu decât consacrat, acela de “st`pân al internetului”.

C`ci \n câte domenii din via]a real`, nu doar \n online, virtual, nu este azi prezent` compania care a revolu]ionat [i acaparat (\n parte) internetul, pornind de la motorul de c`utare [i ai s`i algoritmi minune: telecom, gadgeturi, casa digital`, aerospa]ial, auto, robotic`, medical etc.? La \ntâmplare? |n niciun caz: comunica]ii, comunicare \ntre echipamente, platforme software comune, date [i algoritmi, \n cer [i pe p`mânt, oameni [i fiare cu inteligen]` artificial`.

Chirurgul [i robo]ii. Pentru a-[i face loc \n lumea chirurgiei, Google a \ncheiat recent un parteneriat cu Johnson & Johnson pentru a realiza robo]i medicali care utilizeaz` inteligen]a artificial`.

O echip` din cadrul Google va colabora cu compania Ethicon, divizie a Johnson & Johnson, pentru a dezvolta o platform` chirurgical` robotizat`. Ce-i drept, nu e prima implicare a celor de la Google \n domeniul medical. O echip` din divizia {tiin]` a reu[it s` dezvolte sisteme care pot detecta cancerul [i chiar atacuri de cord. Iar anul trecut, concernul farmaceutic Novartis a preluat, sub licen]`, lentile de contact inteligente, cu

senzori ce pot monitoriza diabetul, dezvoltate \n acela[i laborator al companiei americane.

De data asta \ns` avem de-a face cu o “specie” de robo]i care vor fi folosi]i \n cadrul opera]iilor minim invazive, permi]ând medicilor un control mai bun [i efectuând procedurile cu o acurate]e mai mare decât este posibil` manual, minimalizând astfel posibile efecte negative asupra pacientului.

De asemenea, cele dou` firme vor cerceta modul \n care senzori [i tehnologii de procesare vizual` pot veni \n ajutorul capacit`]ilor de care dispune un chirurg, de exemplu prin eviden]ierea vaselor de sânge, a celulelor nervoase, a limitelor unei tumori. Nu lipsesc din schem` nici sistemele de realitate augmentat`. |n acest caz e vorba de suprapunerea unor informa]ii \n timpul interven]iei chirurgicale, care sunt de obicei afi[ate pe mai multe ecrane, precum imagini dinaintea opera]iei, rezul-

“Va ap`rea o lume foarte personalizat`, foarte interactiv` [i foarte, foarte interesant`.” eric scHMiDT, pre{eDinTe execuTiv, google

tate de laborator [i detalii referitoare la opera]ii anterioare. Strict legat de robotic`, Google are deja un portofoliu de opt companii achizi]ionate. |n “armata de robo]i” de]inut` \n prezent se g`sesc acum de la robo]i care pot fi folosi]i \n caz de dezastre pân` la ma[in`rii pe patru picioare care prind [i 50 km/h. Toate echipamentele consum` date (marea avere a Google), primesc sarcini (servicii de \ndeplinit) [i vor comunica \ntre ele \n minunata lumea nou` Internet of Things (IoT).

Androidul din ma[in`. Pentru dezvoltarea robotului-chirurg, Google vine [i cu experien]a dobândit` pân` \n prezent \n domeniul ma[inilor f`r` [ofer, acolo unde se folose[te [i inteligen]a artificial`, al`turi de informa]ii vizuale [i de analizarea lor. Google a \nceput s`

investeasc` \n dezvoltarea unui vehicul autonom din 2010, iar la \nceputul acestui an, la salonul auto de la Geneva, oficiali ai companiei au anun]at c` se dore[te ca \n maximum cinci ani s` aib` \n circula]ie acest tip de ma[in`. Desigur, nu sunt singurii. Chiar Uber (unde Google s-a num`rat printre investitori) a anun]at \n februarie un parteneriat cu Carnegie Mellon University pentru a dezvoltarea unei ma[ini f`r` [ofer.

Implicarea Google \n industria auto nu se opre[te aici. La \nceputul anului trecut a pus bazele Open Automotive Alliance, printr-o serie de parteneriate cu produc`torii auto, pentru utilizarea platformei Android la vehicule. Potrivit firmei de consultan]` Roland Berger, pia]a softurilor pentru conducere asistat` ar putea atinge 20 de miliarde de euro pân` \n 2030. Desigur, o veste bun` pentru Google [i ecosistemul pe care [i-l dezvolt` \n aceast` zon`. Dar nu toat` lumea e bucuroas`. “Cu cât Google [i al]i produc`tori de software se implic` mai mult \n ecosistemele auto, cu atât banii consumatorilor vor merge c`tre companiile tehnologice \n loc s` mearg` la produc`torii auto”, a declarat Juergen Reiner, partener la compania de consultan]` Oliver Wyman, citat de Bloomberg. Ca atare, nume precum Daimler [i BMW au respins “invita]ia” Google, iar al]i juc`tori germani tatoneaz` domeniul. Reticen]a BMW poate fi \n]eleas` [i din alte ra]iuni. Peste 2 milioane de modele Rolls-Royce, MINI [i BMW au avut nevoie de remedierea unor probleme de securitate din softul ConnectedDrive, care permiteau hackerilor s` deschid` u[ile ma[inilor de la distan]`. |n aceste condi]ii, de ce s` te mai legi la cap [i cu Android, cea mai vulnerabil` platform` \n zona mobile?

De la Nexus la MVNO. Ca [i cum nu ar fi fost suficient c` de]ine peste 75% din pia]a smartphone cu Android, Google a invitat mai to]i produc`torii importan]i s` colaboreze [i la modele de terminale sub brandul companiei americane. Ne referim la Nexus, primul model ap`rut \n 2010, One, fiind realizat \n parteneriat cu HTC. Anul acesta s-ar putea s` vedem dou` modele de Nexus. Pe lâng` Biz

33

TECH

unul de top deja anun]at \n parteneriat cu LG, se a[teapt` un altul realizat \n colaborare cu Huawei, probabil \n zona medium-entry level.

Dar implicarea Google pe pia]a telecom nu se opre[te aici. La Mobile World Congres 2015 de la Barcelona am aflat de la Sundar Pichai, vicepre[edinte produselor Google, c` pân` la sfâr[itul anului compania se va lansa pe pia]a american` [i \n calitate de operator virtual de re]ele mobile. Un MVNO (Mobile Virtual Network Operator) este un furnizor de servicii de telefonie mobil` care nu opereaz` o re]ea proprie, utilizând pentru furnizarea serviciilor re]eaua altui operator de telefonie mobil`. Operatorul virtual este singurul responsabil pentru rela]iile cu utilizatorii finali [i are toate drepturile [i obliga]iile legale fa]` de ace[tia, precum [i drepturile [i obliga]iile stabilite prin reglement`rile din domeniul comunica]iilor.

Evident, este prea devreme pentru a afla mai multe despre viitoarele servicii Google-MVNO, dar deja a fost inoculat` teama \n businessul operatorilor tradi]ionali telecom. |n primul rând prin pre]urile pe care le poate oferi un MVNO, cu pachetele lor de servicii “\nchiriate” [i revândute en gros, dublate de lipsa investi]iilor \n re]ea.

Pe Lun` cu Google. La \nceputul anului, Google [i Fidelity Investments au investit un miliard de dolari \n compania Space Exploration Technologies (SpaceX), fondat` de Elon Musk, sum` care se traduce prin aproximativ 10% din ac]iuni. Cu ace[ti bani, SpaceX va continua cercetarea \n domeniul transporturilor spa]iale, precum [i construc]ia de noi sateli]i. Dar Google este deja prezent` \n domeniul aerospa]ial, dup` preluarea \n 2014 a companiei Skybox Imaging, care activeaz` \n domeniul sateli]ilor. Pentru aceast` achizi]ie, Google ar fi pl`tit 500 de milioane de dolari. {i tot nu e destul pentru m`re]ele planuri aerospa]iale ale companiei fondate de Brin [i Page. A[a c` au \nchiriat, pentru 60 de ani, o fost` baz` a NASA, care cuprinde [i un aerodrom. Suma pl`tit`: 1,16 miliarde de dolari. Aerodromul va fi folosit pentru cercetare, testare [i asam34

Biz

Dincolo De inTerneT Google nu doar vorbe[te despre proiectele sale din lumea real`, ci [i investe[te masiv pentru a fi printre primii juc`tori pe pie]e care promit o dezvoltare exploziv`. Iat` doar câteva dintre domeniile vizate.

MeDicin~ Google a \ncheiat recent un parteneriat cu Ethicon, divizie a Johnson & Johnson, pentru a dezvolta o platform` chirurgical` robotizat`. Robo]ii vor fi folosi]i \n cadrul opera]iilor minim invazive, permi]ând medicilor un control mai bun [i o acurate]e sporit`.

inDusTria aerospa}ial~ Google [i Fidelity Investments au investit un miliard de dolari \n SpaceX, fondat` de Elon Musk (Tesla), pentru cercetarea \n domeniul transporturilor spa]iale [i construc]ia de noi sateli]i.

Google a preluat \n 2014, pentru 500 de milioane de dolari, Skybox Imaging, care activeaz` \n domeniul sateli]ilor, [i a \nchiriat pe 60 de ani, pentru 1,16 miliarde de dolari, o fost` baz` a NASA.

inTerneT of THings Sistemul de operare Android Wear este deja pe mai multe ceasuri inteligente, iar Google a cump`rat Nest Labs cu 3 miliarde de dolari, ca prim pas important spre casa inteligent`. Gartner estimeaz` c`, pân` \n 2020, pia]a IoT va ajunge la 230 de miliarde de dolari.

auTo Gigantul online a pus bazele Open Automotive Alliance, printr-o serie de parteneriate cu produc`torii auto, pentru utilizarea platformei Android la vehicule. Google investe[te din 2010 \n dezvoltarea unui vehicul autonom, estimând c` cel târziu \n 2020 va avea \n circula]ie acest tip de ma[in`. Roland Berger estimeaz` c` pia]a softurilor pentru conducere asistat` poate atinge 20 de miliarde de euro pân` \n 2030.

TECH

blare \n domenii precum robotic`, explorarea spa]iului, avia]ie [i alte tehnologii. |n plus, baza se afl` \n apropierea sediului Google din Mountain View, California.

Internet of Things. Nu puteam ocoli \n aceast` scurt` prezentare a omniprezen]ei googliene Internet of Things – echipamentele care ne \nconjoar` conectate la internet, comunicând unele cu altele, furnizoare de informa]ii, pe care le iau din re]ea [i le depoziteaz` \n re]ea.

Noile vedete destinate consumatorilor finali sunt dispozitivele wearable (cele de fitness sau ceasurile inteligente), majoritatea bazate pe Android Wear. |nc` de la CES, \n Las Vegas, am fost invada]i de noi produse din aceast` categorie, iar noul magazin Orange Smart Shop de la Cluj are o zon` dedicat`, cu peste 50 de echipamente de acest gen.

Extrapolând, toate echipamentele din cas` vor comunica \ntre ele sau direct cu diver[ii furnizori (temperatura din

cas` se regleaz` singur`, frigiderul comand` la hipermarket etc.). Iar toat` aceast` revolu]ie tehnologic` [i economic-social`, dup` cum vedem \n istorie, \l face pe Eric Schmidt, pre[edintele executiv al Google, s` spun` c` in-

Strict legat de zona de robotic`, Google are deja un portofoliu de opt companii achizi]ionate, care acoper` o palet` larg` de activit`]i. ternetul a[a cum \l [tim o s` dispar`.

“Vor fi atât de multe adrese IP, atât de multe dispozitive, senzori, lucruri pe care le po]i purta, lucruri cu care interac]ionezi f`r` s` \]i dai seama. Va ap`rea o lume foarte personalizat`, foarte interactiv` [i foarte, foarte interesant`”, a declarat Schmidt, citat de hollywoodreporter.com. Gartner estimeaz` c`, pân` \n 2020, pia]a IoT va

ajunge la 230 de miliarde de dolari, iar Google ar avea o felie foarte consistent`, aproape de domina]ie. Viziunea companiei este una de ansamblu, \ntr-o lume nou` care se na[te, \n care ei se mi[c` agresiv, rapid, pe mai multe planuri, dup` cum am v`zut deja. S` ne uit`m [i la achizi]ia, pentru suma de 3 miliarde de dolari, a Nest Labs, cei c`rora la \nceputul acestui an le-a fost “pasat” Google Glass, ochelarii high-tech, pentru a duce mai departe proiectul, a-l \mbun`t`]i [i a-l include \n ecosistemul global Google. Dac` reu[esc.

Revenind la Nest, compania a fost cump`rat` pentru celebrul termostat inteligent. |n planurile Google, acest nucleu de inteligen]` artificial` ar putea deveni creierul IoT din locuin]`, coordonând multe alte echipamente din casa digital`, pe platformele software ale companiei americane, \n ecosistemul de produse echipate cu solu]iile lor tehnologice. |ntr-o lume care func]ioneaz` “according to Google”. Biz

Biz

35

TECH

cea Mai bun~ ap~rare esTe aTacul Tehnologii dezvoltate de români, \n România, ajung la 500 de milioane de utilizatori din toat` lumea. Pentru Bitdefender conteaz` \ns` mereu pasul urm`tor, doar c` acesta se \mparte \n direc]ii ce par antagoniste: virtualizare [i hardware. De gabriel bârlig~

P

e la jum`tatea lunii aprilie, americanii au descoperit o cutie alb`, care seam`n` cu un dispozitiv de la Apple, dar este gândit` [i creat` de c`tre români. “Este prima [i «one of its kind». Nu \ncerc`m s` cre`m un produs nou, ci mai degrab` o nou` categorie”, spune Alexandru C`t`lin Co[oi, Chief Security Strategic la Bitdefender. Misterioasa cutie este Bitdefender Box, o solu]ie hardware pentru protec]ia re]elei la care este conectat`, care tocmai a fost lansat` pe pia]a din SUA la pre]ul de 199 de dolari, plus un abonament anual de 99 de dolari dup` primul an.

Nu este doar primul pas al Bitdefender \n zona de hardware, ci ar putea reprezenta chiar viitorul solu]iilor de securitate \n era Internet of Things (IoT), \n care tot mai multe dispozitive vor avea sisteme de operare [i vor fi conectate la internet, ceea ce le va face vulnerabile la atacuri informatice. Cum ar fi, de exemplu, dac` cineva ar opri func]ionarea frigiderului f`r` s` v` da]i seama? “Toat` tehnologia Bitdefender e disponibil` pe un dispozitiv hardware care protejeaz` orice dispozitiv conectat. Noi suntem la mijloc, suntem in-

36

Biz

terfa]a \ntre dispozitivele inteligente [i internet, de unde vin amenin]`rile”, subliniaz` C`t`lin Co[oi. Bitdefender este prima companie de securitate informatic` din lume care a f`cut a[a ceva, dar concuren]a va trebui s` se \ndrepte curând c`tre acest model dintr-un motiv simplu: sistemele de operare devin din ce \n ce mai \nchise cu solu]iile de securitate. Apple e un sistem \nchis din acest punct de vedere, Windows pare s` mearg` \n aceea[i direc]ie [i nu e departe clipa \n care singura metod` de protec]ie va trebui s` vin` din afara sistemului de operare.

“Atunci, to]i ne vor urma dac` n-au f`cut-o deja. Dar noi suntem primii”, spune C`t`lin Co[oi.

Bitdefender Box este rezultatul culturii promovate \n compania fondat` de Florin Talpe[ [i a devenit realitate atât de rapid fiindc` Bitdefender insist` asupra unui principiu: partea de cercetare-dezvoltare se realizeaz` de c`tre români, \n România. Acum un an de zile, proiectul nici nu exista. Bitdefender se concentra pe partea de software, care i-a adus primele locuri la nivel global \n testele comparative in-

dependente din ultimii ani. Dar Bogdan Dumitru, CTO al companiei, a spus c` viitorul st` \n hardware [i s-a apucat de proiectul care avea s` devin` Box. “Echipele de R&D func]ioneaz` pe sistemul 80-20: 80% taskuri curente, 20% proiecte, idei proprii. O zi pe s`pt`mân` \[i fac treaba lor. Dac` un

TECH

“Circa 27% din to]i produc`torii de securitate folosesc tehnologie Bitdefender. Produse concurente au doar o alt` interfa]`, dar tehnologia din spate e a noastr`.”

Foto: VALI MIREA

alexanDru c~T~lin co{oi, cHief securiTy sTraTegic la biTDefenDer

proiect din acesta ajunge s` fie foarte interesant pentru companie, atunci se aloc` resursele necesare”, arat` C`t`lin Co[oi. |n cazul Box, proiectul s-a dovedit a fi atât de interesant, \ncât s-au alocat rapid 40 de oameni ca s` lucreze la el. “Dinamismul e foarte important [i deciziile se iau foarte repede. ~sta e

avantajul de a avea sediul central aici.

Nu trebuie s` faci un business plan, s`-l trimi]i la sediul central \n alt` ]ar` pentru aprobare. Evident, se discut` despre oportunitatea din pia]`, care e nevoia, cererea, doar c` asta se face foarte rapid la noi”, spune Ciprian Istrate. Acum, Bitdefender Box se

preg`te[te nu doar s` cucereasc` noi pie]e, ci [i s` introduc` o nou` paradigm` de securitate informatic` la nivel global.

Scara global` nu este deloc exagerat`, având \n vedere ascensiunea extraordinar` a companiei române[ti pe pie]ele interna]ionale prin produsele sale de securitate informatic`. “Bitdefender este una dintre pu]inele companii din Romånia cu succes foarte mare \n afar`. Majoritatea businessului pe care \l facem este focusat pe pie]ele interna]ionale, mai ales \n SUA [i Europa de Vest”, spune Ciprian Istrate, Global Marketing Director la Bitdefender.

Privind cutia oric`rui produs al companiei, este u[or pentru orice utilizator s`-[i dea seama de unde vine acesta: pe lâng` steagul dacic care reprezint` logo-ul Bitdefender, o referin]` cultural` poate mai pu]in cunoscut`, scrie clar c` este vorba despre un produs f`cut \n România. “Suntem måndri c` suntem romåni [i o spunem peste tot \n lume. Suntem singura companie de securitate care-[i afirm` r`d`cinile pe cutie. Restul au numai chestii interna]ionale, nu-]i dai seama de unde sunt”, precizeaz` Ciprian Istrate.

Interesant este, \ns`, faptul c` povestea succesului global al Bitdefender a fost spus` mai mult \n afar` decât \n România, unde, de altfel, compania realizeaz` doar 2% din veniturile sale.

Dincolo de publica]iile de specialitate [i mediul online, publicul larg din România [tia prea pu]ine despre ce se afl` Biz

37

TECH

38

\n spatele ascensiunii interna]ionale. |ns` lucrurile s-au schimbat anul trecut, prin lansarea campaniei “Inteligen]` de România”, care subliniaz` faptul c` cei care au dus steagul dacic \n fa]a a 500 de milioane de utilizatori din toat` lumea sunt români. “Avem o echip` de dezvoltare extraordinar`. De patru ani, suntem lideri \n toate topurile interna]ionale. Romånii sunt inteligen]i [i noi am atras «creme de la creme». Succesul acestor oameni [i al nostru trebuia spus”, arat` Ciprian Istrate. Acesta adaug` c`, \ntrucât mesajul trebuia s` ajung` la cât mai mul]i oameni, Bitdefender a apelat \n premier` \n istoria sa la reclame TV [i outdoor. Accentul s-a pus pe românii din spatele succesului, nu pe brand sau promovarea de produse. “Avem brand awareness de 98%, deci nu asta era problema”, mai spune directorul de marketing al Bitdefender.

securiTaTe la cuTie

Dincolo de orice campanie sau de patriotism, compania a avut motive pragmatice pentru a p`stra toat` zona de dezvoltare software \n România formarea oamenilor tehnici \n domeniul securit`]ii informatice nu este deloc simpl`. Un analist malware \ncepe s` produc` dup` 9 luni din momentul \n care este angajat. |n toat` aceast` perioad` trece printr-un training intensiv care nu este deloc u[or [i se poate poate \ntåmpla s` renun]e, fiindc` nivelul de cuno[tin]e necesare e foarte mare. “Tot ce ]ine de partea tehnic` este f`cut \n Romånia. Avem birouri \n SUA, Germania, Spania, Dubai, dar acolo sunt oameni de marketing [i sales. Sunt foarte multe lucruri de \nv`]at, care necesit` foarte mult` preg`tire. Acest lucru nu se poate remote. Trebuie s` fim aici”, detaliaz` C`t`lin Co[oi. Altfel, compania ar fi trebuit s` caute 10-15 oameni tehnici dintr-o alt` ]ar` pe care s`-i aduc` \n România pentru training sau s` trimit` speciali[tii la ei. “Cum avem talentul acas`, nu s-ar justifica s` mergem \n alte ]`ri. Cånd suntem \ntreba]i de ce avem birouri \n Bucure[ti, Ia[i, Cluj, Timi[oara, r`spundem simplu: pentru c` acolo sunt cele mai puternice

universit`]i tehnice”, spune Co[oi. Bitdefender angajeaz` permanent oameni noi din universit`]i, astfel c`, de[i compania este prezent` pe pia]` de 13 ani, media de vårst` este de 27 de ani. De la \nceputul anului, compania, care are 750 de angaja]i la nivel global, a deschis 50 de pozi]ii, dintre care 25 \n Romånia, toate pe zona tehnic`. |n acela[i timp, succesul interna]ional \nseamn` [i oameni de sales [i marketing la nivel global. |n acest domeniu, Bitdefender a angajat anul trecut 35-40 de persoane [i anul acesta planul este similar. Sunt deja deschise 25 de pozi]ii noi \n SUA, Marea Britanie, Germania, Orientul Mijlociu [i ]`rile nordice. “Cartierul general este aici, \n Romånia, aici se fac toate strategiile globale de marketing - target market, profilul consumatorului, cu ce produse mergem, ce nevoi am identificat \n pia]`, pe ce canale de distribu]ie mergem. Strategia de marketing se face tot \n Romånia, dar deploymentul pe regiuni se face local”, precizeaz` Ciprian Istrate, cel care coordoneaz` asaltul global de marketing al Bitdefender. Este normal, fiindc` exist` diferen]e foarte mari de la o pia]` la alta.

Nem]ii, de exemplu, se informeaz`

Biz

De câ]iva ani de zile, software-urile Bitdefender sunt pe primul loc \n testele independente ale solu]iilor de securitate. Compania face acum pasul spre hardware prin intermediul Box.

Aceast` cutie alb` care seam`n` cu un produs Apple este un pariu uria[ pentru Bitdefender, dar un pas normal, dictat de evolu]ia sistemelor de operare, tot mai \nchise \n fa]a

solu]iilor de securitate, dar [i a[teptata ascensiunea Internet of Things (IoT). Bitdefender Box este o solu]ie hardware pentru protec]ia re]elei la care este conectat` [i tocmai a fost lansat` pe pia]a din SUA la pre]ul de 199 de dolari, plus un abonament anual de 99 de dolari dup` primul an. Box protejeaz` nu doar re]eaua, ci [i orice dispozitiv conectat la aceasta, set`rile de securitate fiind f`cute prin intermediul unei aplica]ii Android sau iOS, dar [i prin contul MyBitdefender. Este un produs gândit [i realizat de români, \n România, care creeaz` o categorie nou` [i poate reprezenta viitorul solu]iilor de securitate \n lumea tot mai conectat` \n care tr`im.

foarte mult de pe internet \nainte de a achizi]iona un produs fa]` de americani, care ac]ioneaz` de multe ori din instinct [i alte considerente. {i, dac` marketingul online func]ioneaz` \n aproape toate pie]ele, \n Fran]a [i Japonia zona de online nu func]ioneaz`, fiindc` acolo oamenii citesc ziare tip`rite [i se duc s` cumpere produsele de la magazine. Prin urmare, Bitdefender merge foarte puternic \n aceste dou` pie]e pe retail [i mai pu]in pe online. “|n Fran]a, \n orice FNAC, o s` vezi foarte multe cutii Bitdefender cu steagul dacic”, arat` Ciprian Istrate.

Leadershipul tehnologic care a propulsat Bitdefender \n pozi]ia de lider \n topurile interna]ionale independente ca AV Test sau AV Comparatives are la baz` inova]ia. Iar aceasta este confirmat` de patentele din spatele tehnologiilor prezente \n orice produs al companiei. “Am fost primii care au venit cu tehnologia de analiz` comportamental` [i e patentat` de foarte mult` vreme. Din 2011 pån` acum avem circa 50 de patente - o parte deja aprobate, o parte \n lucru”, spune C`t`lin Co[oi. El \nsu[i are mai multe patente, pentru primul dintre acestea

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi?

Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media!

2 – 5 iulie 2015, Pârâul Rece www.revistabiz.ro/smsummercamp2015

Social Media Summer Camp

TECH

“De[i realiz`m doar 2% din cifra de afaceri \n România, pia]a local` este extrem de important` pentru noi, fiindc` de aici ne atragem talentele care lucreaz` \n companie.” ciprian isTraTe, global MarkeTing DirecTor la biTDefenDer

depunând cererea \n 2007. Este un proces dificil, mai ales \n condi]iile \n care pân` nu demult \n Europa se acordau patente doar pentru o combina]ie de hardware [i software, nu [i doar pentru software. |n plus, pentru orice companie, un patent cost` \ntre 10 [i 50.000 de euro \ntr-o singur` jurisdic]ie, \n condi]iile \n care protec]ia trebuie s` acopere peste 20 de pie]e relevante \n cazul Bitdefender. “Ai nevoie \n primul rånd de un avocat foarte bun. Eu \i d`deam lui dou` foi cu documenta]ia tehnic`, el \mi d`dea \napoi 60 \n limbajul juridic. Dup` depunerea cererii de patent, primul r`spuns 40

Biz

vine \n trei ani”, adaug` Co[oi râzând.

R`spunsul nu este neap`rat da sau nu, se pot cere preciz`ri suplimentare. |ns` toate aceste eforturi merit`.

“Patentele reprezint` pentru noi o metod` prin care putem demonstra c` tehnologia este original`, dezvoltat` aici. Nu le folosim pentru a da \n judecat` pe al]ii, ci este o metod` de a valida tehnologia”, arat` C`t`lin Co[oi. |n acela[i timp, dincolo de validarea tehnologic`, patentele sunt un puternic instrument de marketing, lucru subliniat de Ciprian Istrate: “Pe lång` rezultatele la testele comparative gen AV Test, AV Comparatives, reprezint` do-

vada [tiin]ific` a materiei cenu[ii din spatele produselor. E clar c` acolo e inova]ie \n spate”. Iar pe pia]a corporate, care este focusul declarat al Bitdefender, inova]ia poate face diferen]a [i de aceea compania a creat o nou` linie de solu]ii corporate, GravityZone, realizat` de la zero. Toate solu]iile corporate din zona de virtualizare [i protec]ie au fost rescrise la nivel de cod \n ultimii trei ani, pentru a fi competitive la ce se \ntåmpl` ast`zi \n industrie.

Zona de virtualizare are, de altfel, o importan]` strategic` pentru Bitdefender, având \n vedere ascensiunea solu]iilor de tip cloud computing. Cineva trebuie s` protejeze aceste date.

“Secretul nostru a fost c` ne-am focusat foarte puternic dintre toate solu]iile de enterprise pe zona de virtualizare. Lucr`m direct cu VMware [i Citrix [i discut`m cum s` facem totul mai bine [i mai rapid. Cånd ne-am prins c` virtualizarea este «the next big thing», am b`gat tot ce-am avut acolo”, spune C`t`lin Co[oi. |n acela[i timp, exist` amenin]`rile pe orice zon`, fiindc` orice porti]` de a intra \ntr-o companie poate fi exploatat`.

Prin urmare, GravityZone ofer` securitate pe virtualizare, mediile fizice [i mobile, indiferent de sistemul operare. Iar acum, atacurile din zona de consumer intr` \n companie prin intermediul noilor cai troieni – smartphone-uri [i tablete. “Timp de 16 ore din zi e[ti consumer [i 8 ore e[ti angajat, dar probabil folose[ti acelea[i dispozitive \n ambele situa]ii”, avertizeaz` C`t`lin Co[oi. Biz

NOUL NUME

|N ASIGUR~RI {I PENSII Liderul pe pia]a asigur`rilor de via]` [i pe cea de pensii private facultative [i obligatorii din România trece printr-o transformare la nivel de brand. Dar NN vrea s` transforme [i pia]a de profil din România. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

41

P

entru echipele conduse de Marius Popescu [i Raluca }intoiu, provoc`rile nu sunt ceva nou, dup` 18 ani de prezen]` pe pia]a local`. Doar numele se schimb`. “Indiferent c` ne-am numit Nederlanden Asigur`ri de Via]`, ING-Nederlanden sau doar ING, am fost \ntotdeauna preocupa]i s` anticip`m nevoile [i a[tept`rile publicului nostru [i totodat` s` fim deschiz`tori de drumuri pentru aceast` industrie, contribuind astfel la dezvoltarea pie]ei”, spune Marius Popescu, CEO al NN Asigur`ri de Via]`.

NN este noul nume sub care ING Asigur`ri de Via]` [i ING Pensii \[i deruleaz` businessul pe pia]a din Romånia. Rebrandingul, care se produce pe mai multe pie]e europene unde NN este prezent, nu afecteaz` \n niciun fel func]ionarea celor dou` companii din Romånia. “Concret, din punctul de vedere al businessului, NN Asigur`ri de Via]` [i NN Pensii sunt acelea[i companii responsabile de succesul de pån` acum pe pie]ele locale de asigur`ri [i pensii. Schimb`rile survin doar la nivelul comunic`rii cu clien]ii, noul nume [i noua identitate vizual` NN fiind prezente \ncepånd din aceast` lun` pe toate canalele prin care interac]ion`m cu publicul”, arat` oficialii de la NN. |n Romånia, NN este lider atåt pe pia]a asigur`rilor de via]`, pozi]ie pe care o de]ine \nc` din 1999, la doi ani de la intrarea pe pia]`, cåt [i pe cea de pensii private facultative [i obligatorii.

NN Asigur`ri de Via]` este pe primul loc pe pia]a de asigur`ri de via]`, cu o cot` de 37,4% din pia]` la finalul anului 2014 (\n func]ie de primele brute subscrise), conform Autorit`]ii de Supraveghere Financiar` (ASF). Mai mult, compania este [i \n top 5 pe toat` pia]a de asigur`ri, fiind [i lider al pie]ei de pensii private facultative, cu o cot` de pia]` (\n func]ie de activele administrate) de 48,7% la sfår[itul anului trecut, tot potrivit ASF. Pe segmentul de pensii obligatorii, cota de pia]` a NN Pensii la sfår[itul lui 2014, \n func]ie de active, era de circa 37,4%, compania fiind liderul acestei pie]e \nc` de la lansarea sistemului, \n 2008.

42

Biz

R

ebrandingul ING pe zona de asigur`ri [i pensii \n NN a dus la o redefinire ca parte a unui grup interna]ional cu o concentrare mai mare asupra businessurilor de asigur`ri, pensii private [i management al investi]iilor.

Valorile [i angajamentul asumat fa]` de pia]a romåneasc` [i cu care oamenii asociaz` companiile grupului r`mån neschimbate. Sub umbrela NN, deciziile adoptate \n contextul procesului de rebranding nu influen]eaz` nici strategia de dezvoltare pe care o au companiile din grup [i nici contractele clien]ilor sau rela]iile construite cu ace[tia pe parcursul anilor. Pe termen scurt, cel mai important proiect pentru NN \n Romå-

nia este realizarea cu succes a transferului de capital de imagine [i \ncredere de la vechiul nume la NN Asigur`ri de Via]`, respectiv la NN Pensii. Este un lucru important, avånd \n vedere c`, la finalul anului trecut, ING avea 41% top of mind awareness (41% dintre participan]ii la studiu care au fost ruga]i s` men]ioneze prima companie de asigur`ri de via]` sau pensii la care se gândesc au numit ING). “Pentru noi, provocarea este s` construim noul brand la fel de puternic”, spune Marius Popescu.

Procesul de rebranding este \nc` \n desf`[urare [i e \nc` devreme pentru o evaluare a acestuia, dar primele reac]ii sunt pozitive. Campania de informare

Foto: © Racorn – Dreamstime.com

INDUSTRY LEADERS

direct` a clien]ilor [i partenerilor celor dou` companii a presupus trimiterea a peste 2,2 milioane de scrisori [i mesaje electronice. |n etapa de prelansare au fost pu]in peste 750 de solicit`ri primite la sediul central [i \n call center, dintre care circa 80% pozitive [i neutre. Pe parcursul campaniei media au fost doar [apte astfel de solicit`ri, majoritatea pozitive [i neutre. “Este un num`r extrem de mic raportat la baza noastr` de clien]i unici, de circa 2,2 milioane de persoane. Oamenii au \n]eles realitatea etapei pe care o parcurgem, 72% dintre responden]ii unei cercet`ri calitative desf`[urate recent cunoscånd faptul c` NN este brandul care \nlocuie[te ING

Asigur`ri de Via]` [i ING Pensii”, afirm` oficialii de la NN.

P

e zona de asigur`ri de via]`, Marius Popescu a identificat poate principala provocare pentru companie \n urm`toarea perioad`: educarea [i cre[terea pie]ei. Zona de asigur`ri de via]` este solid` \n Romånia, avånd competitori puternici, care ofer` o palet` complex` de produse [i solu]ii, dar exist` un decalaj important fa]` de alte state din regiune, indiferent de indicatorul prin prisma c`ruia privim lucrurile.

Astfel, densitatea asigur`rilor de via]` abia atinge circa 19 euro pe locuitor, fiind foarte mic` \n raport cu nevoia de

protec]ie, dar [i de zece ori sub valoarea medie a densit`]ii asigur`rilor de via]` \n Europa, care era \n 2013 de aproape 200 de euro. Gradul de penetrare a asigur`rilor ca procent din PIB este [i el sc`zut (0,3%), comparativ cu alte ]`ri de Europa [i din regiune, unde nivelul este de cåteva ori mai mare. |n Polonia, de exemplu, ponderea este de [ase ori mai mare, de 1,7-1,8% din PIB. “Acest fapt arat`, \n opinia mea, o nevoie real` de sus]inere a unei dezvolt`ri mai rapide a pie]ei. O astfel de evolu]ie ar avea implica]ii pozitive atåt pentru public, sporind nivelul de protec]ie financiar` al oamenilor, cât [i pentru economie”, arat` Marius Popescu. Acesta adaug` c` acordarea

“Românii aleg s` \[i asigure \n primul rând bunurile, iar via]a sau s`n`tatea sunt obiective care trec \n cel mai bun caz \n plan secund, de[i acestea sunt, de fapt, lucrurile care conteaz` cel mai mult.”

Marius Popescu, CEO, NN Asigur`ri de Via]`

Biz

43

INDUSTRY LEADERS

unor deductibilit`]i fiscale pentru primele subscrise la asigur`rile de via]` ar reprezenta o m`sur` salutar`. |n acela[i timp, rata de penetrare a asigur`rilor de via]` printre ultimele din Europa de Est [i deficitul de protec]ie uria[ raportat la popula]ia Romåniei mai \nseamn` ceva: pia]a de asigur`ri de via]` are un poten]ial uria[, cu mult peste ratele de cre[tere de 3-5% \nregistrate \n cel mai bun caz \n ultimii ani. Ceea ce o ]ine \n loc \n acest moment este contextul economic, care limiteaz` atingerea poten]ialului real de cre[tere, fiindc` disponibilit`]ile pentru economisire ale oamenilor [i ale companiilor sunt \nc` limitate. “Cred c`

“Continu`m s` c`ut`m cele mai bune oportunit`]i de a investi prudent, dar totodat` eficient economiile pentru pensie ale oamenilor.”

Raluca }intoiu, CEO, NN Pensii

44

Biz

ceea ce ar trebui s` se \ntåmple \n anii urm`tori, pe m`sur` ce evolu]iile din economie se vor \mbun`t`]i, este realizarea unei evolu]ii s`n`toase, constante, a acestei pie]e, care s` aib` la baz` o vånzare de calitate [i s` asigure beneficii reale clien]ilor”, spune CEO-ul NN Asigur`ri de Via]`.

Dac` situa]ia economic` se va redresa treptat, marea från` pe pia]a asigur`rilor de via]` este reprezentat` de nivelul \nc` redus de con[tientizare cu privire la necesitatea planific`rii financiare [i a economisirii pe termen lung. Cu alte cuvinte, este nevoie de o schimbare de mentalitate \n råndul publicului, ceea ce presupune un demers constant [i sus]inut de educare [i informare. “Vedem c` romånii aleg s` \[i asigure \n primul rånd bunurile, iar via]a sau s`n`tatea sunt obiective care trec \n cel mai bun caz \n plan secund, de[i acestea sunt, de fapt, lucrurile care conteaz` cel mai mult pentru fiecare dintre noi”, spune Marius Popescu. Atitudinea romånilor fa]` de asigur`rile de via]` pare s` aib` la baz` nefericitul crez c` “nu o s` mi se \ntåmple tocmai mie” [i “altcineva trebuie s` aib` grij` de mine”. Este o mentalitate care trebuie s` se schimbe, mai ales c` statul, confruntat cu presiuni enorme, nu mai poate asigura un nivel optim de protec]ie social`. Apoi, se poate trece la nivelul urm`tor: \n]elegerea instrumentelor financiare utile \n planificarea unui viitor mai sigur. “De aceea, pentru noi, la NN Asigur`ri de Via]`, \mbun`t`]irea nivelului de educa]ie financiar` a publicului a fost dintotdeauna, este [i va continua s` fie una dintre principalele provoc`ri, pe care, ca lider al acestei pie]e, ne-o asum`m”, arat` CEO-ul NN Asigur`ri de Via]`. Compania are [i o alt` provocare: dezvoltarea mai rapid` a pilonului facultativ de pensii, care are \nc` o evolu]ie relativ lent`, dar un poten]ial de dezvoltare extrem de important. Premisele ]in, \n mare m`sur`, de aceia[i factori care influen]eaz` pia]a de asigur`ri de via]`, dar [i de noutatea acestui sistem pentru romåni. De aceea, pentru NN Asigur`ri de Via]` este important s` continue eforturile de informare [i s` educe pia]a, atåt cu privire la evolu]iile demografice actuale [i la impactul aces-

tora, cåt [i cu privire la beneficiile unice pe care le ofer` aceste instrumente financiare.

E

fortul de educare este necesar [i pe segmentul pensiilor. “Interesul sc`zut pe care \l manifest` participan]ii la sistem pentru tot ce \nseamn` economisire pe termen lung [i pensie, precum [i obi[nuin]a romånilor de a «externaliza» c`tre stat, angajator sau familie responsabilitatea pentru a avea o pensie corespunz`toare sunt provoc`ri pe care \nc` le avem \n fa]`”, subliniaz` Raluca }intoiu, CEO al NN Pensii. Aceasta spune c`, totu[i, prin amplele demersuri de educare [i informare care au \nso]it lansarea sistemului privat de pensii, exist` evolu]ii pozitive. “Aceste eforturi trebuie s` continue, iar pentru noi, la NN Pensii, educarea pie]ei este o direc]ie strategic`”, arat` Raluca }intoiu. Astfel, anul acesta, NN Pensii va derula proiecte precum continuarea burselor pentru jurnali[ti pe subiecte sociale “Viitor la purt`tor” [i platforma www.pensiopedia.ro, care prezint` tinerilor modul de func]ionare a sistemului de pensii private.

Nu la fel de bune sunt ve[tile cånd vine vorba despre oportunit`]ile de investi]ii pe pia]a romåneasc` pentru fondurile de pensii, mai ales c` acestea caut` cele mai bune oportunit`]i de a investi prudent, dar totodat` eficient economiile pentru pensie ale oamenilor. Aici, provoc`rile vin din zona de dobånzi \n continu` sc`dere [i din evolu]ia mai degrab` modest` a indicilor bursieri de la Bucure[ti [i de pe principalele pie]e de capital str`ine. Raluca }intoiu subliniaz` c` realizarea unor investi]ii importante, a[a cum sunt deja cele ale fondurilor de pensii, devine dificil` \n lipsa unor noi list`ri, dat fiind stadiul actual de dezvoltare al pie]ei de capital.

Fondurile de pensii pot fi ([i sunt deja) o important` surs` de capital autohton, prin participarea la privatiz`rile prin burs`, [i, totodat`, un juc`tor important \n economia romåneasc` prea pu]in sofisticat` din punct de vedere al accesului la finan]are al companiilor. Impactul pozitiv al acestor fonduri va fi tot mai mare odat` cu cre[terea activelor administrate. Conform estim`rilor actuale, la

INDUSTRY LEADERS

orizontul anului 2020, fondurile de pensii vor administra active de 12-15 miliarde de euro, fa]` de 5 miliarde de euro \n prezent.

V

EXPERIEN}~ INTERNA}IONAL~ 4 NN Group are o prezen]` puternic` \n Europa [i Japonia [i se

concentreaz` \n principal pe servicii de asigur`ri, pensii private [i managementul investi]iilor. Grupul ofer` aceste servicii prin 12.000 de angaja]i c`tre peste 15 milioane de clien]i din 18 ]`ri.

NN Group este lider pe pia]a de asigur`ri de via]` \n Olanda, Romånia, Ungaria [i num`rul 2 \n Grecia, lider pe pia]a de pensii obligatorii \n Romånia [i Polonia, dar [i lider pe pia]a de pensii facultative \n Romånia.

4 [i Japonia, precum [i pe pie]ele \n curs de dezvoltare din Europa

Divizia de asigur`ri este activ` pe pie]ele mature din Europa de Vest

Central` [i de Est [i \n Turcia.

NN Investment Partners \[i ofer` produsele [i serviciile de management al investi]iilor prin agen]ii din Europa, SUA, Orientul Mijlociu [i Asia. Centrele regionale de investi]ii sunt \n Atlanta, New York, Tokio, Singapore [i Haga.

4 marc` olandez` \ntemeiat` acum peste 50 de ani, dar istoria NN

Numele companiei NN este derivat din Nationale-Nederlanden, o

\ncepe \n 1845 cu De Nederlanden van 1845, care se specializa \n asigur`ri \mpotriva incendiilor. Nationale Levensverzekering-Bank a fost \ntemeiat` \n 1863 [i se specializeaz` \n asigur`ri de via]`, concentråndu-se pe pia]a intern` olandez`. Ambele companii [i-au extins activit`]ile prin prelu`ri de companii, iar \n 1963 De Nederlanden [i Nationale au fuzionat, formånd Nationale–Nederlanden.

iitorul este un concept fundamental \n asigur`ri, mai ales \n cele de via]`. Este un lucru pe care NN \l \n]elege nu doar prin prisma istoriei pe care o are pe pia]a local`, ci [i din perspectiva experien]ei interna]ionale. NN Group, cu o prezen]` puternic` \n Europa [i Japonia, \[i concentreaz` activitatea pe servicii de asigur`ri, pensii private [i managementul investi]iilor, avånd peste 15 milioane de clien]i \n 18 ]`ri.

Potrivit lui Marius Popescu, strategia de dezvoltare a NN Asigur`ri de Via]` are ca obiectiv principal s` ofere clien]ilor o experien]` excelent`, bazat` pe servicii de calitate [i pe o rela]ie pe termen lung. De aceea, compania urm`re[te patru direc]ii strategice: oferirea de produse transparente [i servicii care r`spund nevoilor pe toat` durata rela]iei, prezen]a aproape de clien]i printr-o re]ea de distribu]ie eficient` [i accesibil`, eficientizarea proceselor [i a opera]iunilor [i, nu \n ultimul rånd, eficien]a opera]ional` [i un management disciplinat al capitalului. “Vom continua s` dezvolt`m pe pia]a local` un business sustenabil ca parte a unui grup cu o structur` flexibil` [i adaptat` realit`]ilor economice actuale”, subliniaz` Marius Popescu. Acesta adaug` c` viitorul mai \nseamn` pentru NN \n Romånia [i extinderea pe pie]e complementare, cum este cea a asigur`rilor de s`n`tate.

NN Pensii va continua s` se dezvolte pe pia]a local` \n jurul acelora[i repere care au impus compania \n Romånia: aten]ia pentru investi]iile pe care le administreaz` \n numele participan]ilor, pentru a ob]ine randamente \n condi]ii de siguran]`, comunicarea permanent` cu publicul prin campanii ample de informare [i implicarea \n dezvoltarea pie]ei [i a economiei romåne[ti \n ansamblu. “Acestea sunt bazele pe care vom continua [i \n viitor s` dezvolt`m activitatea NN Pensii, \ndeplinindu-ne rolul pe care ni l-am asumat, acela de a oferi actualilor angaja]i o solu]ie pentru constituirea unui venit suplimentar la pensie”, subliniaz` Raluca }intoiu. Biz Biz

45

Haina face viitorul Un tricoU care m~soar~ b~t~ile inimii {i ritmUl respira}iei {i le transmite apoi prin blUetooh c~tre smartphone-Ul pUrt~torUlUi nU este o imagine de domeniUl sF-UlUi, ci Un doar Un Fragment din direc}ia spre care se |ndreapt~ viitorUl hainelor.

DE lorEDana S~nDulEScu

46

Biz

asa de mod` Ralph Lauren a lansat \n august anul trecut, la turneul de tenis US Open, un astfel de tricou inteligent, The Polo Tech. {i acesta constituie doar un simplu exemplu despre cum tehnologia este integrat` \n produc]ia de haine. Produc`torii de haine [i echipamente sportive Adidas [i Under Armour promoveaz` de ceva timp astfel de produse \n rândul atle]ilor profesioni[ti, noutatea este c` acum hainele inteligente \ncep s` intre [i \n aten]ia companiilor care se adreseaz` publicului larg. |n 2015 vor fi livrate pe pia]` 10 milioane de haine inteligente, urmând ca num`rul acestora s` ajung` la 26 de milioane de unit`]i \n anul urm`tor, potrivit estim`rilor f`cute de compania de cercetare \n domeniul tehnologiei Gartner. Acestea urmeaz` s` dep`[easc` produc]ia de ceasuri [i br`]`ri inteligente, estimate de aceea[i companie s` ajung` la 24, respectiv 19 milioane de unit`]i la nivel global \n 2016. |n total, pia]a de echipamente electronice inteligente (wearables) este estimat` anul acesta la 68,1 milioane de unit`]i, \n u[or declin fa]` de 2014, când a fost de 70 milioane

de unit`]i, descre[tere cauzat` de suprapunerea func]ionalit`]ii \ntre br`]`rile [i ceasurile inteligente [i alte sisteme de tip wearable de monitorizare a activit`]ilor fizice. |n 2016, speciali[tii \n domeniu estimeaz` c` segmentul acesta de pia]` va re\ncepe s` creasc` pe fondul lans`rii unor modele noi cu design versatil, la pre]uri mai accesibile.

Echipamentele wearables sunt folosite pentru monitorizarea mi[c`rii [i a st`rii de s`n`tate, prin urmare adoptarea lor la scar` larg` merge mân` \n mân` cu avântul industriei de fitness [i wellness, domeniu fa]` de care omul modern se arat` tot mai interesat, cel pu]in la nivel declarativ. Cine se apuc` de sport vrea s` vad` rezultate imediate [i, cum practic e imposibil s` le perceap` pe propriul corp \ntr-un timp foarte scurt, m`car s` aib` o dovad` palpabil` a progresului, prin monitorizarea activit`]ii sportive, pe care de asemenea o poate [i \mp`rt`[i prietenilor din re]elele sociale. Un dispozitiv inteligent de monitorizare a mi[c`rii func]ioneaz` [i ca stimulent la nivel mental. Orice factor care indic` 100 de pa[i \n plus azi [i minus câteva calorii sau o \mbun`t`]ire a ritmului cardiac \i poate motiva fantastic de mult pe cei care vor s` fac` sport. |n plus, pe viitor, cei care apeleaz` la astfel de fitness wearables vor putea s` aib` toate datele integrate \ntr-un singur loc.

Qualcomm, Apple (HealthKit), Google (Google Fit), Samsung (S.A.M.I.), Microsoft, Nike sau Intel sunt câteva dintre companiile care \ncearc` s` creeze sotfware-uri capabile s` colecteze integrat date ob]inute prin folosirea mai multor tipuri de wearables.

|n prezent, exist` cinci mari categorii de wearables destinate activit`]ilor sportive: br`]`ri inteligente, ceasuri inteligente, curele pentru monitorizarea b`t`ilor inimii, haine inteligente [i alte sisteme de monitorizare fitness. Dintre acestea, cele mai solide pozi]ii le ocup` ceasurile inteligente [i curelele pentru monitorizarea b`t`ilor inimii, \ns` cel mai mare poten]ial de cre[tere la ora actual` \l au hainele inteligente. Acestea pot ajunge s` \nlocuiasc` curelele pentru monitorizarea b`t`ilor inimii [i celelalte tipuri de wearables, deoarece un tricou inteligent intr` mai bine \n contact cu pielea, prin urmare poate colecta mai multe date, care \n plus au [i un grad mai mare de acurate]e.

Hainele nu mai au doar un rol utilitar sau estetic. Viitorul le rezerv` func]ii mult mai complexe de at창t: pot colecta date, se pot transforma, \[i pot schimba culoarea, pot transmite energie, \n func]ie de materialele din care sunt confec]ionate [i tehnologiile care le sunt ata[ate. |n industria hainelor inteligente, exist` dou` mari categorii de textile. Pe de o parte sunt cele cu valoare estetic` (\[i schimb` culoarea, textura) [i de cealalt` parte, cele care ajut` la \mbun`t`]irea performan]elor fizice \n sport sau \n activit`]i militare (materiale care regleaz` temperatura corpului sau controleaz` vibra]iile mu[chilor).

Tot \n categoria performan]e \mbun`t`]ite intr` [i materialele din care sunt confec]ionate uniformele pentru c`l`torii \n spa]iu sau cele care protejeaz` contra radia]iilor, iar \n industria medical` sau cea a a produselor de frumuse]e au fost inventate textile cu propriet`]i de hidratare a pielii, cu eliberare treptat` de substan]e medicamentoase sau cu propriet`]i antimicrobiene. Din toate aceste variante de textile, la care s-au ad`ugat tehnologii de ultim` genera]ie pentru monitorizarea activit`]ii fizice, au rezultat c창teva colec]ii de haine [i \nc`l]`minte inedite pe care vi le prezent`m \n cele ce urmeaz`. |n plus, amintim c` a fost deja lansat un prototip de tricou inteligent [i pe pia]a rom책neasc`. Compania de software din Sibiu Ropardo, cu o vechime de 20 de ani pe pia]a rom창neasc`, a prezentat la edi]ia de anul acesta a Mobile World Congress de la Barcelona (2-5 martie 2015) un tricou care num`r` b`t`ile inimii [i monitorizeaz` atent antrenamentele de fitness, dup` care datele sunt stocate \n cloud. Biz

Foto: image.net / RLPoloTech

INOVA}IE

Biz

47

INOVA}IE

Foto: sensoree.com

Foto: image.net / RLPoloTech

MoDa inTEliGEnT~

48

Biz

GEr: Mood Sweater Foto: fraunhofer.de

dac` printre produc`torii de echipamente sportive hainele inteligente nu mai sunt chiar o noutate, \n industria modei este un teritoriu pu]in exploatat. iar dintre brandurile de lux, primul care [i-a f`cut apari]ia pe acest teritoriu este ralph lauren. tricoul inteligent polo tech, lansat vara trecut`, este confec]ionat dintr-un material ce con]ine o serie de senzori care monitorizeaz` b`t`ile inimii, respira]ia, intensitatea activit`]ii, num`rul de pa[i f`cu]i, caloriile arse [i varia]iile ritmului cardiac. datele sunt transmise c`tre o cutiu]` neagr`, de m`rimea unui card de credit, ata[at` tricoului, [i de acolo sunt transferate prin bluetooh unei aplica]ii ios \n smartphone. cutiu]a este deta[abil`, tricoul putând s` fie sp`lat la fel ca orice hain`. tricoul a fost creat \n parteneriat cu compania canadian` omsignal, care, cu ajutorul unor de exper]i \n neuro[tiin]`, medicin` sportiv` [i inginerie, a dezvoltat tehnologia care st` la baza polo tech [i a lansat pe pia]` propria linie de tricouri biometrice. ralph lauren [i omsignal nu sunt singurele companii produc`toare de echipamente sportive inteligente. {i hexoskin vinde propria linie de tricouri cu senzori similari celor folosi]i de ralph lauren, iar Under armour a lansat \n 2011 un tricou biometric experimental cu senzor deta[abil.

Foto: liveathos.com

ralph lauren Polo Tech

athos - echipamente biometrice complete produc`torul de \mbr`c`minte de fitness athos lucreaz` de câ]iva ani la lansarea unui prototip de echipamente inteligente pentru antrenamente. noile echipamente, tricouri [i pantaloni, destinate atât b`rba]ilor, cât [i femeilor sunt dotate cu sistemul de monitorizare biosignal, cu senzori care m`soar` activitatea mu[chilor, ritmul cardiac [i respira]ia. senzorii se adapteaz` perfect corpului, nu se lipesc pe piele, ci sunt integra]i \n material, nu zgârie, nu este nevoie s` fie \nlocui]i. noile echipamente nu se conecteaz` cu cabluri, men]in umiditatea [i temperatura corpului, protejeaz` de razele ultraviolete. creierul sistemului este "the core", un dispozitiv care colecteaz` [i interpreteaz` toate datele [i le trimite prin bluetooh c`tre aplica]ia de smartphone. dispozitivul este dotat cu o baterie care ]ine 10 ore, cât un ipad, cânt`re[te sub 20 de grame, are pu]in peste 6 cm [i este rezistent la [ocuri.

Kelme runsafer Joggingul este una dintre cele mai populare forme de mi[care, \ns` cu toate efectele benefice asupra s`n`t`]ii, alergarea, dac` nu este efectuat` corect, poate cauza numeroase probleme, de la crampe musculare pân` la entorse sau rupturi de ligamente. pentru a pre\ntâmpina astfel de situa]ii, un grup de cercet`tori de la institutul german Fraunhofer a dezvoltat, printr-un program cu finan]are de la comisia european`, un prototip de \nc`l]`minte sport, runsafer, asistat prin smartphone, care m`soar` prin bluetooh indicatori ortopedici [i biometrici (form`, pozi]ia piciorului, gradul de oboseal`). acest tip de \nc`l]`minte informeaz` alerg`torul dac` are o pozi]ie incorect` a piciorului, dac` greutatea corpului este distribuit` asimetric [i chiar \l avertizeaz` \n caz de epuizare sau supraefort. |n momentul lans`rii, institutul Fraunhofer a anun]at c` \nc`l]`mintea runsafer urmeaz` s` fie lansat` pe pia]` sub brandul Kelme.

sensoree, produc`tor de tehnologii wearables [i instala]ii interactive promotoare ale conceptului de extimacy (intimitate extrovertit`), a lansat \n urm` cu aproape un an [i jum`tate ger: mood sweater, un pulover care detecteaz` starea emo]ional` a persoanei care \l poart`. |n \ncercarea de a "externaliza emo]iile", aceast` pies` vestimentar` \[i schimb` culoarea gulerului \n func]ie de tr`irile celui care o poart`, de la albastru \n cazul \n care este vorba de o stare de calm pân` la mov \n cazul unei st`ri de agita]ie. cum func]ioneaz`? a fost creat un sistem de senzori intitula]i the ger: galvanic extimacy responder. ace[tia au fost localiza]i la nivelul palmelor astfel \ncât s` "detecteze" nivelul emo]ional. datele colectate sunt apoi transmise [i transpuse \ntr-o palet` de culori afective la nivelul gulerului, dotat cu led-uri.

INOVA}IE

Foto: Microsoft

Foto: wearableexperiments.com / navigate

~ DE MÂinE

compania australian` Wearable:experiments a lansat \n octombrie anul trecut o colec]ie de jachete care ajut` turi[tii din paris s` nu mai stea nonstop cu nasul \n telefon sau s` se uite pe o hart` când viziteaza ora[ul. colec]ii similare au fost create pentru new York [i sydney.

Jachetele au preinstalat` o hart` detaliat` a ora[ului, conectabil` la smartphone. prin intermediul aplica]iei navigate, utilizatorul \[i stabile[te destina]ia [i pune telefonul \n buzunar sau \n geant`. din acel moment, jacheta transmite vibra]ii u[oare pe um`rul stâng sau drept \n func]ie de direc]ia corect`. o vibra]ie u[oar` pe bra]ul drept \nseamn` “u[or la dreapta”, \n timp ce o vibra]ie mai puternic` pe bra]ul stâng \nseamn` “la stânga”. Jachetele sunt confec]ionate 100% din lân` [i sunt disponibile \n mai multe culori [i m`rimi, de la Xs la Xl, atât pentru femei, cât [i pentru b`rba]i.

Foto: betabrand.com

Jacheta navigate Paris

Sutienul hi tech

Germinator pornind de la un proiect ce avea la baz` dorin]a de a \n]elege mai bine felul \n care se \mpr`[tie microbii, la numai câteva luni de la lansarea unui prototip, beneficiind de reac]ii nea[teptat de favorabile \n pres`, compania de consultan]` \n domeniul inova]iei gravitytank a fost abordat` de betabrand.com, o comunitate online de designeri [i produc`tori de haine, [i \mpreun` au creat germinator – o geac` antimicrobian`, destinat` \n special celor care folosesc intens mijloacele de transport \n comun [i care \[i doresc s` nu se contamineze cu tot felul de microbi. geaca este confec]ionat` dintr-un material antimicrobian, tratat cu argint, la man[ete [i la guler. Fa]a jachetei este f`cut` dintr-un material impermeabil, dar care permite corpului s` respire, iar man[etele [i gluga sunt deta[abile. se poate sp`la la ma[in` [i se poate c`lca dac` se dore[te acest lucru. este dotat` cu buzunare frontale care se \nchid cu fermoare [i un buzunar interior la piept. geaca germinator se produce \n san Francisco [i se vinde online pe betabrand.com, la pre]ul de 248 de dolari.

Tom Dixon [i adidas designerul britanic tom dixon [i adidas au creat o linie de haine unisex, utile pentru cei care vor s` aib` un set complet \n cazul \n care decid spontan s` plece \ntr-o excursie de o s`pt`mân`. colec]ia prim`var`-var` 2014 este compus` din 15 piese multifunc]ionale: dou` tipuri de \nc`l]`minte, zece piese vestimentare [i o valiz`. printre piesele multifunc]ionale se num`r` o jachet` reversibil`, o hain` care poate fi transformat` \n sac de dormit, o geant` care poate fi atârnat` drept spa]iu de depozitare, un set compus din trei piese vestimentare care pot fi purtate separat sau care pot fi unite prin ni[te fermoare \n diferite combina]ii.

o echip` de cinci cercet`tori din microsoft au prezentat \ntr-o lucrare [tiin]ific` prototipul unui "sutien inteligent". sutienul "the idea" m`soar` starea emo]ional` printr-un senzor \ncoporat, o compar` apoi cu st`ri din trecut când purt`toarea sutienului a exagerat cu mâncarea [i trimite pe smartphone o alert` care avertizeaz` asupra riscului de a se n`pusti aspra unei cantit`]i de dulciuri. inventatorii acestui sistem sus]in c` sutienul este cea mai potrivit` pies` vestimentar` pentru acest experiment, deoarece permite analizarea activit`]ii eKg situate la cea mai mic` distan]` de inim`. Femeile care au luat parte la acest experiment au fost nevoite s`[i dea jos [i s`-[i re\ncarce sutienul la fiecare 3-4 ore, \ns` rezultatele au fost impresionante: sutienul a putut prezice cu o acurate]e de aproape 75% schimb`rile de stare emo]ional`.

Urm`toarea provocare a echipei de cercet`tori care a dezvoltat acest proiect este s` construiasc` un sistem robust, care s` reziste o zi \ntreag`, confortabil [i purtabil atât de c`tre femei, cât [i de c`tre b`rba]i.

Biz

49

STRATEGIE

The Marshmallow Test Managementul companiilor mari e sub o presiune constant` [i extrem de nes`n`toas` pentru rezultate pe termen scurt. Orientarea pe termen scurt a afacerilor produce rezultate bune pe termen scurt, dar proaste pe termen lung. DE ADRIAN STANCIU

P

e la \nceputul anilor ’70 un psiholog american, Walter Mischel, profesor la Stanford la acea vreme, a conceput [i derulat unul dintre cele mai faimoase [i cu siguran]` cele mai haioase experimente din psihologia social`: testul caramelei, The Marshmallow Test.

A adus \ntr-o camer` copii \ntre 3 [i 4 ani [i i-a pus la o mas`. Pe mas` se g`sea o farfurie [i pe ea o caramea. Apoi le-a spus c` o s` lipseasc` din camer` cincisprezece minute, dar când se \ntoarce le va da o a doua caramea dac` au r`bdare [i nu se ating de prima. Experimentul a fost ref`cut de multe ori \ntre timp [i a fost filmat. Ce rezult` e cel mai delicios film al unui experiment psihologic pe care l-am v`zut eu vreodat`. G`si]i multe versiuni ale experimentului pe YouTube, v` \ncurajez s` le vede]i, o s` v` \nsenineze ziua.

Micu]ii subiec]i desf`[oar` un arsenal candid [i ingenios de tactici pentru a rezista tenta]iei, iar mul]i dintre ei pierd b`t`lia cu gra]ie. Una dintre feti]e a mâncat carameaua \n secunda imediat urm`toare dup` ce experimentatorul i-a spus care e tema, \n timp ce omul \nc` vorbea.

Al]ii o miroseau, ca s` se hr`neasc` cumva m`car cu mirosul. Evident, nu ]ine. Al]ii au mu[cat o buc`]ic` de la fund [i au aranjat-o \napoi pe farfurie, \n speran]a c` nimeni nu o s` se prind` (`[tia cred c` au ajuns politicieni). Al]ii, \n fine, au ales s` o ignore, dându-se cu capul de

50

Biz

mas`, punându-[i mâinile la ochi, ca s` se ab]in`. Cei mai iste]i dintre ei [i-au g`sit alte subiecte cu care s`-[i ]in` mintea ocupat`, studiind tablourile de pe pere]i sau privind \n gol cu gândurile aiurea.

Experimentul, \ns`, nu s-a terminat aici. Mischel a urm`rit via]a [i cariera acestor copii vreme de 30 de ani [i a c`utat s` vad` dac` exist` corela]ii \ntre puterea de a-[i amâna gratificarea [i orice fel de succes.

Ipoteza lui e c` conteaz`. {i s-a adeverit. Marshmallow Test e un predictor mai bun de performan]` academic` \n [coal` decât IQ-ul! Cei

ADRIAN STANCIU Este consultant \n transformare organiza]ional` [i Associated Dean for Knowledge & Leadership la Maastricht School of Management Romånia www.adrianstanciu.ro

care au putut s` se ab]in` cele cincisprezece minute au avut apoi, peste 30 de ani, slujbe cu mult mai bune, salarii cu mult mai mari, o via]` social` [i de familie cu mult mai echilibrat`. Cei care au a[teptat sub un minut au avut rate mult mai mari de dependen]` de droguri, criminalitate, familii destr`mate, rat`ri profesionale.

De ce conteaz` asta? Pentru c` succesul sustenabil, \n modul social [i organizat \n care ne desf`[ur`m via]a, se ob]ine mai cu seam` pe termen mediu lung. Mai mult decât atât, dac` ne uit`m la felul \n care ne conducem afacerile, organiza]iile [i oamenii, testul caramelei devine un gigantic pariu economic. Pentru c` goana dup` rezultate imediate, clare, palpabile produce evolu]ii paradoxale. Orientarea pe termen scurt a afacerilor produce rezultate bune pe termen scurt dar proaste pe termen lung. Asta duce la o evolu]ie extrem de volatil` a parametrilor afacerii, o evolu]ie care, \n medie, e cel mult mediocr`.

Acest fel de a conduce pe termen scurt [i cu ochelari de cal e foarte tare generat de mentalitatea investitorilor moderni. Majoritatea companiilor mari sunt listate pe diverse pie]e de capital, au ac]ionariat difuz [i mai degrab` neimplicat, care se uit` la ac]iunile firmei strict ca la un plasament financiar, nu ca la o form` de proprietate responsabil`.

Durata medie de de]inere a unei ac]iuni listate e de 8 luni. Asta dac`

]inem seama [i de marii investitori institu]ionali, cu de]ineri importante [i mai degrab` stabile. Investitorii financiari \[i iau deciziile de de]inere \n cea mai mare parte sub influen]a unor anali[ti de pia]` care, la rândul lor, servesc cu prec`dere clientela celor mul]i [i pasivi, care caut` mai degrab` plasamente pe termen scurt. Investitorii mari au propriile departamente de analiz`. |n acest fel, managementul companiilor mari e sub o presiune constant` [i extrem de nes`n`toas` de rezultate pe termen scurt.

Iar o astfel de presiune, ]inut` activ` timp de decenii, produce efecte, semnificative [i stabile. Managementul s-a adaptat [i a devenit foarte dibaci la jocul rezultatelor pe termen scurt. Mediocritatea despre care pomeneam mai sus nu se ob]ine \ntr-o dulce nep`sare, ci e compus` din perioade de cre[tere,

urmate de perioade de sc`dere. Iar managementul a \nv`]at s` conduc` aceast` volatilitate astfel \ncât ea nu se manifest` ca o sinusoid`, ci ca un profil \n din]i de fer`str`u.

Cre[terea, când se \ntâmpl`, e agresiv` [i pe durate destul de lungi, alimentat` prin tot felul de inginerii, achizi]ii, campanii. C`derea, când vine, e anticipat`, drastic`, rapid`, urmat` de o restructurare masiv` care las` ac]ionarilor iluzia c` totul e sub control. |n realitate, mediocritatea e [i mai accentuat`, iar volatilitatea [i mai drastic`. Dar, \n orice moment \ncerci s` pui metoda asta de a conduce la \ndoial`, prime[ti o sut` de exemple despre momentele ei de succes, toate deduse din perioadele de cre[tere.

Despre colaps, convenabil, nu vorbe[te, niciodat`, nimeni, cel pu]in nu pân` când nu produce o criz` major`.

Nu vreau s` m` aventurez aici \ntr-o diserta]ie strict teoretic` despre cum ar putea fi schimbat sistemul de guvernan]` corporativ`, pentru c` nu articolele mele vor conta pentru asta. Doar \n treac`t spun c` una din ve[tile bune e c` au ap`rut din ce \n ce mai multe companii \n noile industrii creative, de la Amazon la Facebook, care au reu[it s` scape din aceast` capcan` [i s`-[i conving` investitorii c` valoarea \nseamn` [i altceva decât profit imediat [i pot avea relaxarea de a conduce pe termen lung.

Dar pledoaria mea e pentru miile, zecile de mii de manageri locali, antreprenori sau manageri profesioni[ti care au cump`rat povestea asta a orient`rii pragmatice, radicale, pe termen scurt ca pe o mantr` necondi]ionat` a succesului. V` rog s` v` gândi]i bine [i s` \n]elege]i c` pica]i, \n fiecare zi, la testul caramelei. Biz

Biz

51

STRATEGIE

Perfec]iune \n fiecare cea[c` Celebrul brand de cafea deschide \n var` primul Nespresso Boutique din Romånia [i inten]ioneaz` s` preia [i o parte dintre localurile \n care cafeaua este prezent` deja prin distribuitor.

DE OVIDIU NEAGOE

Care sunt principalele provoc`ri cu care v` confrunta]i la intrarea \n România?

Nespresso este un brand de lux, recunoscut la nivel interna]ional pentru calitate [i serviciile de \nalt` clas`.

Nespresso nu este doar o cafea inegalabil`, businessul const` \n vânzarea de aparate de cafea de ultim` genera]ie, o selec]ie de 10 sortimente de cafea Grand Cru pentru segmentul B2B [i 23 de sortimente de cafea Grand Cru pentru segmentul B2C [i servicii personalizate. Calitatea timpului [i a experien]ei petrecute al`turi de brand sunt aspectele cele mai importante ale acestei “trilogii”. Evident, un astfel de business implic` oameni pasiona]i de ceea ce fac. A[a este [i echipa mea iar calitatea de Country Manager \n cadrul ei \mi deschide drumul c`tre mari satisfac]ii, \nso]ite de provoc`ri pe m`sur`: oferirea unei viziuni la nivelul \ntregului business 52

Biz

Nespresso România, transferul permanent de valoare \n practica zilnic` de leadership, inspira]ia [i motivarea oferite echipei. Mai mult, cele dou` segmente de business pe care vom activa [i dubla rela]ie brand-HoReCa, respectiv brand-consumator, necesit` o foarte bun` coordonare. Conversa]ia \n categorie devine mai complex` [i implic` mai mult` promptitudine, cunoa[tere, aten]ie, for]`.

Ce solu]ii propune Nespresso pentru pia]a din România? |n privin]a ofertei destinate clien]ilor profesionali, Nespresso pune la dispozi]ie zece sortimente de cafea Grand Cru, cu gusturi, note aromatice, niveluri de intensitate [i op]iuni de servire diferite. Exper]ii no[tri \n cafea verde selecteaz` numai boabe de cea mai \nalt` calitate din cele mai bune regiuni de cultivare a cafelei din lume. |n urma acestui proces riguros de selec]ie, doar 1-2% din cafeaua cultivat` la nivel mondial \ndepline[te profilurile noastre specifice de gust [i arom` [i standardele noastre \nalte de calitate [i sustenabilitate. De asemenea, Nespresso ofer` o gam` larg` de aparate de cafea profesionale, u[or adaptabile tuturor configura]iilor de spa]iu [i specificului afacerilor. Fie c` vorbim despre cafele gourmet sau re]ete elaborate pe baz` de lapte, prepararea acestora se poate realiza rapid [i simplu. Din var` vom lansa [i plat-

Foto: VALI MIREA

S

onia N`stase este Country Managerul Nespresso Romånia. De la sfâr[itul anului trecut preg`te[te, al`turi de echipa sa, intrarea oficial` a brandului pe pia]a din România [i [i-au propus s` ofere iubitorilor de cafea o nou` experien]`.

Sonia N`stase a dezv`luit pentru Biz o parte dintre surprizele care \i a[teapt` pe cei care apreciaz` o cafea excelent` [i solu]iile pe care le propune Nespresso pentru pia]a local`.

STRATEGIE

forma de comer] online, destinat` atât clien]ilor B2B cât [i consumatorilor finali, propunându-le o experien]` de utilizare intuitiv` [i complet`.

La sfâr[itul acestei veri deschide]i primul Nespresso Boutique. Care este conceptul?

Lansarea Nespresso Boutique, pe Calea Doroban]ilor 210, marcheaz` un moment important \n rela]ia direct` a brandului cu publicurile sale. Este primul pas \n crearea unei experien]e des`vâr[ite prin produs, serviciu, ambian]`, conversa]ie. Ne dorim s` devenim locul preferat al b`utorilor rafina]i de cafea, s` \i cunoa[tem \ndeaproape, s` le “sim]im” preferin]ele [i s` fim acolo pentru a le oferi con]inut personalizat. U[urin]a viraliz`rii ideilor \n 2015 \nt`re[te calitatea Nespresso Boutique de vector esen]ial \n comunicarea de brand. Spa]iul social media permite clien]ilor \mp`rt`[irea locurilor preferate [i a impresiilor despre acestea; scoate la suprafa]` simpatia fa]` de brand, fidelitatea, dar [i exigen]a a[tept`rilor. Un simplu check-in devine marc` a unui status, scoate la lumin` gusturi [i idei, chiar [i cultura din care face parte individul.

Astfel, lansarea Nespresso Boutique faciliteaz` manifestarea, \n plan practic, a culturii Nespresso: momente de calitate petrecute \ntr-un ambient rafinat, al`turi de o cafea excep]ional`.

SONIA N~STASE, COUNTRY MANAGER LA NESPRESSO ROMÂNIA

Care sunt planurile de dezvoltare pentru România? |n acest moment, consider`m prioritar` crearea unei experien]e autentice de brand pentru segmentul de clien]i office [i HoReCa, iar ulterior [i pentru consumul pentru acas`. Respectând strategia de business care a consacrat brandul la nivel interna]ional, Nespresso \[i propune s` devin` [i \n România alegerea restaurantelor de gastronomie fin` [i a hotelurilor de lux. Ca volum al parteneriatelor HoReCa, vom prelua o parte dintre localurile \n care eram prezen]i prin distribuitor, criteriile de selec]ie a acestora fiind legate preponderent de Biz

53

STRATEGIE

adresabilitatea Nespresso. Miz`m mai degrab` pe identificarea partenerilor potrivi]i, \n acord deplin cu ADN-ul brandului nostru, [i nu pe o dezvoltare agresiv` cantitativ`. |n ceea ce prive[te segmentul B2C, Nespresso func]ioneaz` pe baza unui model de afaceri care presupune contact direct cu consumatorul, prin cele trei canale de distribu]ie proprii: magazinul exclusiv, platforma de e-commerce [i Centrul de Rela]ii cu Clien]ii. Brandul este foarte aproape de clientul final [i se asigur` constant de calitatea serviciului pe care clientul \l prime[te. Avantajul acestui model const` \n \n]elegerea \ntregului proces astfel \ncât s` putem asigura servicii de o calitate excep]ional`. Mai mult, avem [ansa de a construi rela]ii durabile [i semnificative cu clien]ii no[tri, bazate pe feedback, ascultare [i \n]elegere. Astfel, valorific`m oportunitatea de a le ie[i \n \ntâmpinare, discret, dar punctual, prin anticiparea nevoilor lor.

Ce \nseamn` brandul Nespresso \n industria produc`toare de cafea?

Nespresso este un produs de lux, care se pozi]ioneaz` ca Louis Vuitton-ul cafelei, se promoveaz` cu George Clooney [i este a[ezat foarte sus \n pia]a interna]ional`. Ca pozi]ionare \n cadrul industriei produc`toare de cafea, Nespresso este pionier [i nume de referin]` la nivel global \n categoria cafelei por]ionate premium. Este cel care a creat cele mai \nalte standarde nu doar la nivelul calit`]ii cafelei (provenien]`, selec]ie, pr`jire [i m`cinare), ci [i la nivelul livr`rii [i prezent`rii acesteia (accesorii, modalitate de prezentare & servire). Mai mult, Nespresso a introdus cultura coffee boutique-ului aliniat unui concept de brand, asimilând nevoile consumatorului atât din perspectiva lui de shopper, cât [i din cea de leisure explorer, de c`ut`tor permanent al experien]elor exclusiviste. Astfel, Nespresso [i-a construit \n cadrul industriei produc`toare de cafea un ecosistem propriu, consecvent unor standarde foarte ridicate de calitate [i unor practici de brand extrem de riguroase.

54

Biz

Cum se diferen]iaz` o cafea de lux de cele obi[nuite?

Nespresso a ales denumirea de Grands Crus pentru sortimentele sale de cafea, \ntrucât acestea sunt atent selec]ionate din cele mai bune culturi de cafea din lume. |ncepând cu momentul recolt`rii cire[elor de cafea, pân` \n momentul final al degust`rii, Nespresso se mândre[te cu implicarea sa riguroas` \n fiecare etap` a procesului de produc]ie.

Aceasta ne permite s` garant`m consumatorilor o cafea de o calitate inegalabil` \n fiecare cea[c` de cafea.

Nespresso este un produs de lux, care se pozi]ioneaz` ca Louis Vuitton-ul cafelei

Compania folose[te doar “boabe de cafea Gourmet”, soiuri excep]ionale de cafea riguros selec]ionate din cele mai bune regiuni produc`toare de cafea din lume [i testate pentru a satisface cele mai rafinate gusturi.

Dup` selec]ie, exper]ii de la Nespresso amestec` soiuri de cafea de origini diferite, aidoma marilor mae[tri parfumieri, asigurându-se c` profilurile lor aromatice se completeaz` [i se intensific` reciproc. Expertiza, creativitatea [i inspira]ia confer` o personalitate unic` fiec`rui sortiment Grand Cru, astfel \ncât

STRATEGIE

consumatorii ajung s` savureze un gust excep]ional \n fiecare cea[c`.

De ce sunt importante pr`jirea [i m`cinarea?

Cafeaua \[i dezvolt` pe deplin poten]ialul aromatic \n timpul procesului de pr`jire. Pentru fiecare soi de cafea stabilim procese de pr`jire specifice, concepute special pentru a scoate \n eviden]` caracteristicile intrinseci ale fiec`rui loc de origine. Fine]ea gradului de m`cinare influen]eaz` felul \n care cafeaua curge \n cea[c`. Pentru procesul de m`cinare stabilim profiluri distincte, pentru a ne asigura c` ob]inem de fiecare dat` rezultatul dorit, \n fiecare cea[c`. Cafeaua proasp`t m`cinat` este ambalat` \n capsule de aluminiu laminat care o protejeaz` de contactul cu aerul, lumina [i umezeala. Forma acestora asigur` curgerea optim` a apei sub presiune prin capsula de cafea \n cea[c`. |nchise ermetic, capsulele garanteaz` calitatea constant` a cafelei, p`strându-i prospe]imea [i izolând cele aproape 900 de arome diferite timp de 12 luni. Prin aceast` modalitate de ambalare se asigur` controlul optim al costurilor, se reduce cantitatea de de[euri [i se simplific` procesul de cur`]are al aparatelor. Nu \n ultimul rând, sistemul unic Nespresso (interac]iunea dintre capsula de aluminiu Nespresso [i aparatul de cafea Nespresso, cu extrac]ia sub \nalt` presiune caracteristic` aparatelor profesionale) ne permite s` control`m fiecare variabil` pentru a produce cafeaua perfect`, cea[c` dup` cea[c`.

Care este filosofia Nespresso?

Este expresia nobil` a rafinamentului, a simplit`]ii de mare clas`, ce \nso]esc o cafea excep]ional`. Calitatea experien]ei oferite de brand este singura m`sur` dup` care ne evalu`m reu[ita – ce simte publicul când consum` produsul, conversa]ia ini]iat` cu acesta, con]inutul oferit, ambasadorii ale[i pentru livrarea mesajului. Abordarea Nespresso asupra dialogului cu publicul este una holistic`: implic` mesaje la nivelul sim]urilor, experien]a social` de brand, con]inut de \nalt` calitate [i

Primul Nespresso Boutique din Romånia se va deschide \n aceast` var` \n Doroban]i

oameni ale[i cu mare grij` s` “poarte” acest mindset. Manifestarea gândirii Nespresso \n plan practic are loc pe mai multe paliere: dialogul cu publicul prin intermediul Centrului de Rela]ii cu Clien]ii, experien]a oferit` \n cadrul boutique-ului, parteneriatele stabilite cu buc`tari [efi de \nalt` clas`, \n restaurante de fine-dining [i \n lan]uri hoteliere de lux din \ntreaga lume.

Brandul sus]ine \n mod consecvent asocia]ii prestigioase, precum Relais & Chateaux, Jeunes Restaurateurs d'Europe [i L'Association de la Sommellerie Internationale (ASI) [i a dezvoltat programele Chef Academy [i Coffee

librul dintre gustul puternic pr`jit [i notele fructate. Beau oricând cu mare pl`cere un Volutto, un espresso delicios, cu intensitate 4, ob]inut din soiuri de cafea Arabica din America de Sud. |n cea[c` dezv`luie note dulci de biscui]i, accentuate de note u[or acide, fructate, delicate.

Sommelier pentru a facilita \n]elegerea universului cafelei de c`tre buc`tarii [efi [i somelierii de \nalt` clas` din \ntreaga lume.

Ave]i grij` de pasiunea voastr`, servi]i-i energie, respect fa]` de oameni, consecven]` [i mult` ambi]ie! |n al doilea rând, viziunea asupra schimb`rii trebuie s` fie una atent corelat` cu istoricul profesional al individului, cu contextul pie]ei [i, cel mai important, cu calitatea oamenilor prezen]i \n noua perspectiv` de lucru. Ace[tia permit practicarea unui business leadership de \nalt` clas` [i atingerea obiectivelor echipei pe care o conduce]i. Mai presus de toate, ave]i curaj [i deschidere c`tre progres, cu un mind set cultivat atent. Biz

Ce sortiment de cafea prefera]i?

Este dificil s` nominalizez un sortiment anume. Diminea]a \mi place s` savurez \n lini[te un Espresso Forte.

Este unul dintre cele 10 sortimente de cafea destinate segmentului profesional [i are intensitatea 7. Realizat exclusiv din soiuri de cafea Arabica din America Central` [i de Sud, este caracterizat de o arom` complex` [i de echi-

A]i lucrat \n industria hotelier` 15 ani. Ce sfaturi ave]i pentru cei care fac acest pas? |n orice schimbare, cel mai important lucru din perspectiva mea este pasiunea. Ea devine combustibilul care te ]ine drept ca lider, implicat [i curios.

Biz

55

STRATEGIE

Cu \ncredere \n social media Dup` ce a pariat pe social media cånd aceasta abia f`cea primii pa[i \n Romånia, Garanti Bank [i-a consolidat o prezen]` coerent` pe re]elele sociale [i continu` s` experimenteze \n interac]iunea direct` cu clien]ii din acest mediu dinamic.

S

uccesul Garanti Bank \n social media s-a bazat \n primul rånd pe creativitate [i inova]ie, dup` cum declar` Virginia O]el, Communication Leader, Garanti Bank. Celelalte ingrediente esen]iale au fost transparen]a [i realizarea unei comunic`ri deschise cu cei care interac]ioneaz` cu banca pe re]elele sociale.

Care au fost primii pa[i f`cu]i de Garanti Bank \n social media? Ce a[tept`ri avea]i [i cum s-au schimbat acestea dup` ce a]i experimentat direct social media?

Garanti Bank a fost printre primele b`nci care [i-au f`cut pagin` de Facebook. Se \ntâmpla \n 2010, anul \n care Garanti Bank devenea banc` local` universal`, iar \n România, la acel moment, erau aproximativ 500.000 de utilizatori de Facebook. Nu ne a[teptam la acea vreme ca aceast` re]ea de socializare s` capete propor]iile pe care le-a dobândit atât de repede. |n doar un an de zile num`rul utilizatorilor Facebook s-a multiplicat de aproape cinci ori, iar \n prezent sunt aproape 8 milioane. |n toamna lui 2011, Garanti Bank ajungea la 20.000 de fani pe Face-

56

Biz

book. |n 2012, am gândit o campanie numit` “Na[ul Bancomatelor”, prin care ne-am rugat fanii s` dea un nume ATM-urilor noastre inteligente. Numele de BancoSmart, pe care \l poart` acum ATM-urile Garanti Bank din toat` ]ara, a venit din partea unui fan de pe Facebook din Craiova. Aceast` campanie a devenit un exerci]iu de co-creation, \ntr-o perioad` \n care implicarea fanilor \ntr-o asemenea m`sur` nu era \nc` un fenomen. Pute]i spune c` am fost pionieri \n aceast` direc]ie. |n 2013, eforturile noastre nu au trecut neobservate de renumita publica]ie “Global Finance”, care ne-a desemnat “Best in Social Media in CEE Region”. La sfâr[itul anului 2013 ajungeam la 100.000 de fani, iar prin campanii sus]inute, \ntr-un singur an am reu[it s` dubl`m num`rul acestora pe Facebook. Mai interesant este \ns` gradul de interac]iune cu fanii no[tri. |n 2014, acesta s-a dovedit a fi foarte bun, Garanti Bank situându-se fie pe primul, fie pe al doilea loc \n Facebook Top Players la categoria B`nci. |n prezent avem peste 219.000 fani \n Facebook [i suntem a treia banc` dup` num`rul de fani din România.

Foto: VALI MIREA

DE GABRIEL BÂRLIG~

STRATEGIE

Dac` a]i face o ierarhizare a problemelor care se ivesc \n comunicarea bancar`, care ar fi aceasta?

Sistemul bancar are particularit`]i care \l diferen]iaz` de celelalte industrii. Este un domeniu sobru, riguros reglementat, foarte competitiv [i care evolueaz` \n tandem cu economia. Social media, \ns`, ne ofer` posibilitatea de a transcende acest tipar, de a ne construi o dimensiune nou`, de a veni mai aproape de clien]i, de a le face educa]ie financiar`, de a-i \n]elege mai bine la nivel personal. Desigur, acest lucru este o provocare, \ns` aici intervine creativitatea, inova]ia, cuvântul

“Dorim s` oferim calitate timpului clien]ilor no[tri. Este una dintre lec]iile pe care le-am \nv`]at \n social media [i care, de altfel, \n prezent face parte din strategia de comunicare [i abordare a clien]ilor b`ncii.”

VIRGINIA O}EL, COMMUNICATION LEADER, GARANTI BANK

cheie care define[te filosofia Garanti, iar pentru noi a fost o poart` spre succes. Am analizat comportamentul [i preferin]ele clien]ilor no[tri [i ne-am dat seama c` pentru ei este o resurs` din ce \n ce mai valoroas`. Social media este o modalitate de a le r`spunde acestei priorit`]i [i le permite rela]ionarea [i urm`rirea celor mai recente [tiri. Am \nv`]at multe de la \nceputurile noastre \n social media, inclusiv faptul c` exist` o nevoie stringent` de eficientizare, de a câ[tiga mai mult timp. Nu putem ad`uga minute \n plus la cele 24 de ore din zi, \ns` Biz

57

STRATEGIE

58

putem economisi din timpul alocat opera]iunilor bancare, educa]iei financiare, men]inerii la curent cu nout`]ile din domeniu. Ce putem face noi, ca banc`, este s` d`m calitate timpului clien]ilor no[tri.

Aceasta este una dintre lec]iile pe care le-am \nv`]at \n social media [i care, de altfel, \n prezent face parte din strategia de comunicare [i abordare a clien]ilor no[tri.

prima liber. A fost poate un risc, \ns` ne-a asigurat o parte din succes. Nu ne-a fost team` de p`rerile negative. Din contr`, am folosit sugestiile [i feedback-ul \n mod constructiv, pentru a ne perfec]iona rela]ia [i comunicarea cu clien]ii, atât \n online, cât [i \n offline. Totodat`, \ns`, le-am ar`tat latura uman` a poten]ialului unei b`nci [i al produselor [i serviciilor sale.

Care ar fi secretele succesului dumneavoastr` din social media, pe o pia]` incipient` [i destul de complicat`, mai ales \n condi]iile \n care românii nu au o educa]ie financiar` solid`?

Garanti pune pre] pe valori, calitate [i transparen]`, motiv pentru care am [i construit o strategie de comunicare \n aceste direc]ii. Am avut o abordare prietenoas` [i am fost mereu al`turi de fanii no[tri. |n prezent, punem tot mai mult accent pe educa]ie financiar`, \ntr-un mod cât mai sincer [i u[or de \n]eles de oricine. Avantajul re]elelor de socializare \l reprezint` faptul c` ne permit s` interac]ion`m [i s` le r`spundem \n timp real utilizatorilor care ne urm`resc. Desigur, de-a lungul timpului am \nv`]at cât de important` este calitatea acestei interac]iuni. |n cei aproape cinci ani de când suntem prezen]i \n social media am \n]eles c` oamenii folosesc re]elele de socializare pentru a interac]iona, c` au nevoie s` li se vorbeasc` pe limba lor, c` \[i caut` prieteni [i cuno[tin]e care s` aib` pasiuni comune. Pe lâng` Facebook, am ales s` comunic`m [i pe YouTube, unde punem accent \n aceea[i m`sur` pe sunet, pe limbaj, pe informa]ii care trebuie v`zute [i auzite. Garanti TV este un astfel de proiect, \n care povestim [i prezent`m clien]ilor no[tri existen]i [i poten]iali nout`]ile din lumea Garanti. Desigur, \nc` de la \nceputurile Garanti Bank \n social media ne-am asumat faptul c` ne lans`m \ntr-o comunitate care are dreptul fundamental de a se ex-

Ce prefera]i pentru cre[terea awareness-ului: o campanie de responsabilitate social` sau o metod` alternativ` de advertising?

O campanie de responsabilitate social` gândit` [i implementat` cu succes poate avea un impact mult

Biz

219.000 de fani are Garanti Bank pe Facebook, num`rul acestora dublåndu-se \n 2004. Garanti este a treia banc` din Romånia dup` num`rul de fani.

mai mare \n comunitate. Campania noastr` #CuIncredere, spre exemplu, nu este menit` s` ne scoat` pe noi \n eviden]`, ci s` promoveze ni[te valori, s` ofere recunoa[tere unor oameni deosebi]i, ale c`ror proiecte [i ambi]ii au un impact pozitiv real asupra societ`]ii. Magor Csibi, spre exemplu, coordoneaz` activitatea WWF \n România, Andrei Mitra[c` este primul pilot român care a ajuns \n faimoasa curs` de la Pikes Peak, iar Zoli Toth duce percu]ia la un nou nivel prin proiectul s`u Bach in Showbiz. Liviu Mihaiu este pre[edintele Salva]i Dun`rea [i Delta, Corina Puiu [i

Ionu] Soleanicov au pus pe picioare organiza]ia Teach for Romania, care atrage [i preg`te[te tineri ambitio[i pentru a deveni viitori lideri \n educa]ie, iar de Cristian Vasile a]i auzit cu siguran]`, datorit` proiectului s`u Bucure[ti Optimist.

C`tre ce categorii de clien]i v` \ndrepta]i aten]ia \n acest an?

Fiec`rui client i se potrive[te un anume tip de comunicare. Clien]ii de retail sunt prezen]i cu preponderen]` pe Facebook, \n timp ce segmentelor corporate [i IMM li se potrive[te LinkedIn. Noi, desigur, vom continua s` comunic`m pe toate canalele, pentru fiecare tip [i profil de client \n parte.

Cum aborda]i situa]iile de criz` \n social media?

Garanti, din fericire, nu a \ntâmpinat situa]ii de criz` \n social media.

Am folosit [i vom continua s` folosim fiecare feedback venit din partea utilizatorilor care ne urm`resc, pentru a ne dezvolta [i a cre[te, pentru a \mbun`t`]i comunicarea cu clien]ii no[tri existen]i [i poten]iali.

Cum abordeaz` Garanti Bank anul 2015 din perspectiva comunic`rii, atât \n social media, cât [i pe celelalte canale?

Vom veni \n \ntâmpinarea fanilor no[tri cu acela[i con]inut de calitate cu care i-am obi[nuit, orientat pe valori [i cu trimitere c`tre beneficiile aduse lor de c`tre produsele [i serviciile noastre inovatoare. Am \nv`]at c` \n social media acesta este principalul stimul care \i aduce [i readuce la pagina noastr` [i care, totodat`, ne ofer` credibilitate. Calitatea \nsemnat` a con]inutului va fi unul dintre cuvintele cheie din social media \n viitorul apropiat, iar noi vom continua s` investim resurse \n aceast` direc]ie, pentru a le trezi [i men]ine interesul celor care ne urm`resc, atât fa]` de noi, ca brand, cât [i fa]` de produsele [i serviciile noastre. Biz

STRATEGIE

Vårstele brandingului romånesc Brandingul romånesc postdecembrist a recuperat cum a [tiut mai bine distan]a fa]` de brandingul global. A trecut prin despotism, feudalism [i modernism. De acum, st` \n puterea clien]ilor s` \mping` brandurile romåne[ti la urm`torul nivel – The Age of You. DE {TEFAN LIU}E

A

st`zi se vorbe[te \n Occident despre vârste ale brandingului. Netulburat de vreo catastrof` politic`, brandingul a avut vreme acolo s` evolueze [i s` se a[eze pe baze solide, reflectând cu acurate]e progresul na]iunilor vestice. |n acest context, e interesant de urm`rit exerci]iul f`cut de Interbrand (una din cele mai mari agen]ii din domeniu), care a analizat secole de istorie, mii de branduri [i decenii de activitate proprie, pentru a identifica patru epoci \n evolu]ia brandingului: a identit`]ii, a valorii, a experien]ei [i a “tinelui” – The Age of You (“The Four Ages of Branding” / bestglobalbrands.com).

Perspectiva e interesant` din punctul meu de vedere, cel al omului de strategie de brand. Ea e \ns` pu]in [i asincron aplicabil` \n România, o ]ar` cu evidente afinit`]i pentru Occident, dar cu un traseu istoric destul de diferit. Chiar dac` nu foloseau termenul actual, românii au f`cut branding \n istoria lor modern` [i \nainte de al doilea r`zboi mondial. |ntr-o manier` mult mai “gâtuit`” ideologic [i financiar au f`cut-o [i \n comunism. |n ambele epoci, brandingul n-a trecut de epoca identit`]ii, adic` aceea \n care brandul marcheaz` originea sau proprietatea. Pân` \n 1945 acestea erau private, apoi ele au revenit unor entit`]i care erau, teoretic, ale “\ntregului popor”.

Dup` 1989, ne-am a[teptat cu to]ii la o foarte rapid` sincronizare cu Occidentul. Dar ea nu s-a produs instantaneu, nici \n cultur`, nici \n economie [i cu atât mai pu]in \n branding. Propulsat` de o nevoie irezistibil` de reafirmare a individualit`]ilor antreprenoriale, epoca identit`]ii a devenit \n fapt epoca despotismului.

60

Biz

{TEFAN LIU}E Brandurile s-au \nmul]it \n mod natural, dar ele au fost, ini]ial doar ni[te b`t`i \n piept, ni[te instrumente de marcare a teritoriului [i de afirmare a sinelui sc`pat din la] [i a succesului personal. Ca atare, ele au reflectat realitatea societ`]ii române[ti \n schimbare, demonstrând grade foarte variabile de alfabetizare, culturalizare [i socializare. |n acei ani, brandurile noastre au r`mas \n esen]` doar ni[te totemuri [i sigilii, a[a cum erau [i acum dou` mii de ani.

Datorit` unor conjuncturi fericite, \n mare parte independente de eforturile [i ini]iativele românilor, sincronizarea economic` [i cultural` cu Occidentul a \nceput totu[i s` se produc`. Practicile economice au \nce-

este director de strategie la Storience. |n 1999 a cofondat Grapefruit, agen]ie de branding [i digital. |n 2012, \mpreun` cu so]ia sa, Adriana Liu]e, a fondat agen]ia Storience, iar doi ani mai tårziu a deschis un birou la Londra. {tefan vorbe[te frecvent la evenimente din industria comunic`rii [i scrie pentru publica]ii specializate. Este profesor asociat la Universitatea din Bucure[ti, unde pred` cursul postuniversitar de management strategic al brandului.

put s` semene cu cele vestice, antreprenorii români au preluat elemente din cultura de afaceri de acolo, iar brandurile române[ti s-au cernut. La \nceputul anilor 2000, despotismul a f`cut loc epocii feudale, mai complexe [i mai structurate. N-a fost o schimbare \n mas`, dar au ap`rut primele branduri autohtone noi, cu anvergur` regional` sau na]ional`. Ele au luptat nu doar cu pletora de concuren]i mici, cvasiamatori, ci [i cu brandurile str`ine care umpleau f`r` re]ineri golurile l`sate de pr`bu[irea economiei socialiste. Pentru prima dat`, câ]iva oameni de afaceri români [i-au dat seama c` brandingul poate fi un instrument de afaceri [i c` brandurile pot fi active valoroase. Brandingul românesc “feudal” a \nsemnat cre[tere, planificare [i sistematizare, exclusiv din ini]iativa antreprenorilor [i urm`rind doar perspectiva lor asupra lumii. Astfel, evolu]ia din aceast` epoc` (a[a firav` cum a fost) e cel mai apropiat echivalent pentru epoca valorii descris` de Interbrand.

Spre sfâr[itul primului deceniu din secolul XXI, despotismului [i feudalismului li s-a ad`ugat epoca modern`. Ca [i predecesoarea ei, e doar o tendin]`, o prezen]` deocamdat` minoritar`. Epoca modern` e determinat` de oameni care nu mai sunt obseda]i s`-[i pun` xenoane pe ego, de oameni care au \n]eles calit`]ile, dar [i limit`rile capitalismului [i corporatismului multina]ional. Ei [i-au dep`[it complexul de inferioritate fa]` de vestici [i au construit branduri române[ti care se simt acas` oriunde, pentru c` ]intesc un public global, ne\ngr`dit de etnie, de limb` sau de vreo tradi]ie izola]ionist`. Brandu-

Foto: © Olivier Le Moal – Dreamstime.com

STRATEGIE

rile române[ti moderne n-au avut de dep`[it provincialisme pentru c` nu le-au avut niciodat`, iar publicul lor de baz` fie n-a tr`it deloc \n comunism, fie n-a fost definit de acesta. Ele au fost cele care au gândit progresist [i au construit experien]e de brand (nu doar totemuri sau re]ele na]ionale), chiar dac` tot perspectiva proprietarilor lor a fost determinant`. Epoca modern` este echivalentul românesc [i par]ial al “epocii experien]ei” din Occident.

Aici se opre[te acum tentativa de echivalare a ceea ce se \ntâmpl` \n brandingul românesc cu evolu]iile din brandingul global. Nu exist` \nc` un echivalent (fie [i par]ial) al epocii tinelui – The Age of You (printre ai

c`rei exponen]i de frunte se num`r` Facebook [i Google). Asta deoarece clientul nu a c`p`tat un loc virtual la masa deciziilor. E rar obiceiul de a cartografia [i de a studia serios traseul clientului \n rela]ia lui cu brandul (customer journey). E rar` ultrapersonalizarea \n timp real, prin colectarea [i \n]elegerea de big data. Conceptele de experien]` de utilizare, de design al rela]iei cu clientul nu sunt \nc` miezul brandurilor române[ti, de[i circul` prin multe min]i române[ti.

Exist` un motiv foarte simplu: prea pu]ini oameni de afaceri români \[i ridic` ochii din ]`rân`. Dac` o fac cumva, se opresc la linia orizontului. Nu destui privesc spre viitorul pe cale s` devin` realitate poimâine,

Clien]ii vor fi cel mai important factor de progres pentru brandurile romåne[ti \n anii urm`tori. Ei vor determina, prin comunicarea asertiv` [i permanent facilitat` de mediile digitale, direc]iile de evolu]ie ale brandurilor din ]ara noastr`. A[a cum sim]ul civic al romånilor pare s` renasc` \n ultima perioad`, cerånd responsabilitate [i corectitudine din partea institu]iilor politice [i administrative, tot a[a m` a[tept s` renasc` [i interesul lor pentru brandurile locale. nu mâine. Din acest motiv, clien]ii vor fi cel mai important factor de progres pentru brandurile române[ti \n anii urm`tori. Ei vor determina, prin comunicarea asertiv` [i permanent facilitat` de mediile digitale, direc]iile de evolu]ie ale brandurilor din ]ara noastr`. A[a cum sim]ul civic al românilor pare s` renasc`, m` a[tept s` renasc` [i interesul lor pentru brandurile locale. |n lipsa unei mase critice de antreprenori vizionari (pentru c` minorit`]i [i excep]ii exist` deja), oamenii obi[nui]i vor fi cei care, prin activism comercial, adic` prin combina]ia dintre o voce asertiv` [i un portofel cu tehnologie NFC, vor duce brandurile române[ti \n viitor. Biz Biz

61

STRATEGIE

Revolu]ia startup \n management

62

Biz

Startup-urile au demonstrat c` o idee inovatoare poate revolu]iona \ntregi industrii.

Tot ace[ti copii teribili [i rebeli ai economiei mondiale au avut puterea s` transforme radical felul \n care comunic`m, lucr`m sau chiar tr`im.

Fenomenul startup este pe cale s` produc` o adev`rat` revolu]ie [i \n management.

Structurile flexibile \n care sunt organizate aceste companii aflate la \nceput de drum, unele f`r` middle management, altele f`r` [efi deloc, c책[tig` tot mai mul]i adep]i. de Ovidiu Neagoe

STRATEGIE

64

Biz

STRATEGIE

Companii f`r` [efi [i f`r` organigram`

O

glum` care circula cu ceva vreme \n urm` spunea c` singurul moment \n care un angajat este tratat de la egal la egal de un superior este atunci când se afl` \ntr-un alt birou. Sau când lucreaz` la Zappos, am mai putea ad`uga.

Retailerul online de vestimenta]ie a optat pentru o organizare ce “abole[te” practic managementul. La Zappos nu mai exist` [efi, titulaturi pompoase [i nici ierarhii.

Sigur, cineva pl`te[te salariile [i, \n caz de for]` major`, pune piciorul \n prag [i ia o decizie. |ns` locul clasicei organigrame a fost luat de o structur` format` din mai multe cercuri, vreo 400 la num`r, iar cei 1.500 de angaja]i ai companiei pot juca diverse roluri \n aceste spa]ii. “Este implementat un concept de self-management \n care deciziile se iau prin consens, membrii companiei nu au func]ii [i nu primesc sarcini de la nimeni”, spune Mihai Arghire, Senior Trainer [i Managing Partner la Brightway, o companie de training [i consultan]`. “Pur [i simplu fiecare \[i face treaba conform misiunii [i viziunii organiza]iei [i \[i asum` o misiune personal` prin care contribuie la succesul companiei”, adaug` Mihai Arghire.

Poate crede]i c` angaja]ii dintr-o companie f`r` management ar fi tenta]i s` nu se mai speteasc` cu munca, dar nu este chiar a[a. Cum organiza]ia func]ioneaz` pe baza unor principii precum angajament, reciprocitate [i consens, se creeaz` un grad mai mare de responsabilitate [i ini]iativ` din partea angaja]ilor, dar [i o rat` de reten]ie mai mare. Structura inovatoare permite oamenilor din companie s` fie mai flexibili [i s` urmeze proiecte de

care sunt cu adev`rat pasiona]i. Tony Hsieh, fondatorul Zappos, scria pe blogul companiei c`, potrivit studiilor, de fiecare dat` când cre[te popula]ia dintr-un ora[, productivitatea [i gradul de inova]ie urc` cu 15%. Dar, atunci când o companie cre[te, inova]ia [i productivitatea per angajat scad. “Noi \ncerc`m s` \n]elegem cum putem organiza Zappos mai mult ca ora[ [i mai pu]in ca o corpora]ie birocratic`. |ntr-un ora[, oamenii [i afacerile se organizeaz` pe cont propriu. |ncerc`m s` facem acela[i lucru, prin trecerea de la o structur` ierarhic` normal` la una care permite angaja]ilor s` fie mai antreprenoriali [i s` \[i autogestioneze munca, \n loc s` raporteze unui manager care \i spune ce s` fac`”.

O astfel de trecere de la un sistem de management clasic spre o form` mai democratic` de luare a deciziilor prin diverse metode presupune o schimbare major` de procese de lucru, proceduri, flux de comunicare [i modalit`]i de m`surare a performan]ei. Ceea ce se traduce prin reconstruc]ia din temelii a structurii organiza]iei, care foarte probabil va duce [i la schimbarea profilului angaja]ilor, pentru c` vor exista persoane ce nu vor reu[i s` se adapteze noului sistem [i vor p`r`si organiza]ia. “Oamenii manifest` o rezisten]` la schimbare [i adesea adopt` un comportament defensiv atunci când «de mâine» trebuie s` fac` lucrurile altfel. Cu cât comportamentele, convingerile [i atitudinile supuse schimb`rii sunt mai vechi, mai adânc \nr`d`cinate \n procesele cognitive, cu atât acest instinct de conservare este mai puternic”, spune Mihai Arghire. Biz

MIHAI ARGHIRE Senior Trainer [i Managing Partner la Brightway

ORGANIZA}IE F~R~ ORGANIZATORI |n momentul de fa]` exist` extrem de pu]ine companii care func]ioneaz` dup` un astfel de principiu la nivel global [i rezultatele sale nu au fost \nc` dovedite pe scar` larg`. |n ultimii ani, mentalitatea românilor s-a schimbat destul de mult [i mai ales persoanele din genera]ia millennials (n`scu]i \n perioada 1981 - 1997), care acum au \nceput s` aib` o maturitate profesional`, sunt deschise la noi abord`ri de management. Ar fi un experiment interesant, la care mi-ar pl`cea s` iau parte sau s` fiu implicat din postura de consultant. Sunt convins c`, aplicat \ntr-un mod corect, ar putea genera rezultate, func]ionând la fel cum s-a \ntâmplat [i \n alte ]`ri. Sustenabilitatea sa r`mâne s` fie dovedit` de practic`. Este clar c` func]ia managementului evolueaz` [i \n viitorul apropiat vom reg`si din ce \n ce mai multe sisteme inovatoare de organizare. |ns` testul practic al timpului va dovedi care modele vor r`mâne profitabile pe termen lung, garantând succesul unei organiza]ii.

Zappos, un retailer vestimentar online, a renun]at la [efi, titulaturi somptuoase [i la ierarhii. Fiecare angajat \[i face treaba conform misiunii [i viziunii organiza]iei.

Biz

65

STRATEGIE

66

Biz

STRATEGIE

Organiza]ii f`r` clas` de mijloc

S

` ne imagin`m pentru cåteva secunde c` am lucra pentru o companie \n care nu exist` middle management, ci doar angaja]i [i top management.

Acum, cu siguran]` ideile pe care le ave]i vor ajunge direct la ]int` f`r` s` r`mån` blocate pe parcurs, iar comunicarea [i luarea deciziilor se vor realiza \ntr-un timp mai scurt. Chiar dac` pare un pariu f`r` prea mari [ase de cå[tig, o organizare de tip “flat management”, f`r` sau cu un num`r foarte mic de middle manageri, poate aduce o serie de beneficii organiza]iilor. “Beneficiile unui sistem flat management ar fi: economie de costuri, cre[terea gradului de responsabilitate pentru o parte dintre angaja]i, economie de timp cånd vorbim de comunicare [i de luarea deciziilor [i evitarea unor probleme de comunicare ce apar \ntotdeauna cånd sunt mai multe niveluri ierarhice care filtreaz` informa]iile”, spune M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Consulting.

Sigur, conceptul seam`n` cu modelul unei companii aflate la \nceput de drum, \ns` marea majoritate a acestora, pe m`sur` ce se dezvolt`, renun]` la re]et` [i angajeaz` middle manageri. Nu [i Valve Software, o companie aflat` \n spatele succesului unor jocuri video precum Half-Life, Counter-Strike sau Portal.

Pentru cei mai pu]in familiariza]i cu jocurile, compania cofondat` de Gabe Newell a ajuns \n lumina reflectoarelor dup` ce a f`cut public “manualul” angajatului Valve. Pe lång` masaj gratuit sau cantin` proprie pentru angaja]i, Valve propunea [i o organizare de tip flat ma-

nagement, structur` inovatoare [i unic` pentru o companie cu mai bine de 300 de salaria]i. “Cånd am lansat Valve \n 1996, ne-am gåndit la ce trebuie s` exceleze compania. Ne-am dat seama c` sarcina noastr` este s` cre`m lucruri care nu au existat \n trecut. Managerii sunt buni la institu]ionalizarea procedurilor, dar \n meseria noastr` acesta nu este \ntotdeauna un lucru bun”, spunea Gabe Newell \ntr-un interviu acordat publica]iei Bloomberg BusinessWeek.

Modelele de organizare [i sistemele de management ofer` un cadru conceptual [i o serie de instrumente care s` r`spund` nevoilor acelor organiza]ii. La fel cum nu exist` re]ete general valabile pentru oameni, de ce ar exista \n cazul organiza]iilor? “Flat management \nseamn` c` \ntre top management [i angaja]ii afla]i la nivel de execu]ie nivelurile de management sunt reduse la minimum, nu neap`rat c` nu exist` niciun alt manager, a[a c` poate func]iona [i \n companii care sunt undeva \ntre startup [i corpora]ie global`”, spune M`d`lina B`lan, care adaug` c` un astfel de model ar putea func]iona cu succes [i \n Romånia, cu condi]ia s` fie aplicat de c`tre oamenii potrivi]i. “Acum noi vorbim despre modele [i sisteme. |n practic`, de cele mai multe ori problema o reprezint` modul \n care noi aplic`m un anumit model sau sistem pe care \l alegem.

Atunci cånd oamenii \n]eleg ce au de f`cut [i mai ales de ce, nu este atåt de important c` raporteaz` direct top managementului sau unui nivel intermediar de middle management”, continu` Managing Partnerul HART Consulting. Biz

M~D~LINA B~LAN Managing Partner al HART Consulting

MANAGEMENTUL PUNE PUNCTUL PE INOVA}IE Cred c` vor fi schimb`ri \n privin]a oamenilor care conduc companiile [i a stilului de leadership. Dac` tot ne-a obligat criza s` fim mai eficien]i [i aten]i la toate resursele, probabil c` \n viitor companiile se vor uita mai atent la cine ajunge \n posturi de conducere [i pe baza c`ror competen]e. Cei mai buni speciali[ti nu sunt de cele mai multe ori cei mai buni lideri [i nici nu \[i doresc asta, iar abilit`]ile “politice” nu pot compensa lipsa abilit`]ilor de lucru cu oamenii [i nici comportamentele toxice.

Definirea [i evaluarea pe baza unor probe predictive a competen]elor unui lider ar aduce beneficii [i acelui lider, [i subordona]ilor lui [i evident ar cre[te performan]a organiza]iei. De asemenea, se vorbe[te tot mai mult \n ultima perioad` despre genera]ia Y [i necesitatea de a adapta stilul de leadership comparativ cu genera]iile anterioare [i care este mai atent` la echilibrul \ntre timpul petrecut la birou [i timpul personal.

Valve este organizat` pe o structur` “flat management”, ceea ce \nseamn` c` \ntre top management [i angaja]i nivelurile de management sunt reduse la minimum sau nu exist` deloc.

Biz

67

STRATEGIE

68

Biz

STRATEGIE

Holocra]ia salveaz` compania?

N

u mai este un secret pentru nimeni c` un antreprenor lucreaz` mai mult decåt restul angaja]ilor [i este mai ata[at de companie. {i este normal s` priveasc` organiza]ia ca pe propriul copil, mai ales c` a asistat cu bucurie la na[terea ei, i-a fost al`turi cånd a f`cut primii pa[i [i a ajutat-o s` se ridice dup` prima c`dere. |ns` grija excesiv`, atåt \n familie, cåt [i \n business, poate fi uneori d`un`toare. Implicarea emo]ional` se poate dovedi o sabie cu dou` t`i[uri, mai ales \n termeni de control excesiv [i micromanagement. Cu toate acestea, exist` [i antreprenori curajo[i care au adoptat holocra]ia, un sistem de management alternativ, care se bazeaz` pe distribuirea autorit`]ii \n cadrul organiza]iei.

O astfel de companie este Medium, o platform` de publishing, care promite s` schimbe modalitatea \n care comunic`m, fondat` de Evan Williams, fostul pre[edinte [i CEO al re]elei de socializare Twitter. Pån` s` revolu]ioneaze comunicarea, Medium se pare c` produce o adev`rat` revolu]ie \n management. De ce? Pentru c` un astfel de “sistem de operare” pune accent pe lucrul \n echip` [i pe autonomie \n exercitarea rolului \n companie. O astfel de organizare \n jurul unui rol ajut` la optimizarea num`rului de idei [i de strategii aplicate. “De \ndat` ce un astfel de rol devine supra\nc`rcat cu sarcini, este \nlocuit de un cerc, format din mai mul]i membri, care lucreaz` cot la cot. |ntr-o companie tradi]ional`, structura nu se modific` \n func]ie de sarcini. Am v`zut multe companii care au \ncercat s` suprasolicite cu sarcini o structur` existent` [i a ie[it uråt”,

povestea Evan Williams \ntr-un interviu acordat presei interna]ionale.

Sistemul nu \nseamn` haos, aici se reg`sesc reguli, lideri [i organizare. Cu toate acestea, cånd se face tranzi]ia c`tre holocra]ie, de]in`torul fråielor companiei renun]` la controlul total al puterii [i la trasarea sarcinilor c`tre angaja]i. Foarte probabil c` \n acel moment prin mintea antreprenorului se vor perinda o serie de \ntreb`ri precum “dac` angaja]ii «uit`» s` rezolve o problem`?”, “dac` ace[tia urmeaz` alt` direc]ie decåt cea \n care doresc eu s` duc compania?” sau “dac` nu iau deciziile potrivite?”. Astfel de \ntreb`ri [i temeri nu \[i au locul \n holocra]ie, pentru c` to]i angaja]ii lucreaz` dup` un standard minim de productivitate personal` – obligatoriu \ntr-o companie organizat` astfel. Sigur, pentru implementarea unui astfel de “sistem de operare” este necesar un grad ridicat de \ncredere \n angaja]i, dar odat` dobåndit, structura poate oferi fostului factor de decizie ocazia s` se relaxeze [i s` renun]e la controlul excesiv.

“Este clar deja de mult` vreme c` sistemele tradi]ionale, \n care puterea [i deciziile sunt concentrate la vårf, sunt desuete. Deja, probabil, fraza \n sine are plictisul ei – [i implica]iile de business cu plusuri [i minusuri con[tientizate [i clare de mult` vreme – pentru fiecare dintre noi. Mergånd mai departe ar \nsemna c` ar trebui s` ne schimb`m cu to]ii. C` \ntotdeauna, unii \[i doresc schimbare, al]ii con[tientizeaz` nevoia, \ns` nu ar schimba nimic, iar al]ii r`mån neutri”, spune Lumini]a Roman, Business Development Manager la CareerAdvisor. Biz

LUMINI}A ROMAN Business Development Manager la CareerAdvisor

ANTREPRENORII RENUN}~ LA PUTERE S` spunem c` am decis c` este clar [i trebuie s` schimb`m; \ncepem tot de la vårf – adic` a[tept`m s` vin` schimbarea noastr` [i a sistemului de undeva? Sau de peste tot? Adic` schimb`m paradigma noastr`, a tuturor, \n care lucr`m [i tr`im.

S` ne gåndim c` ceea ce spunem tot timpul la job c` ne lipse[te, avem chiar acum: fiecare este propriul s`u manager sau lider, fiecare \[i define[te rolul cu plusurile [i minusurile lui, [i-l asum` 100% (dar nu mai pu]in de atåt), \n care stabilim \ntålniri [i lu`m realmente decizii, constat`m, lu`m m`suri [i \ndrept`m ce nu merge. Dar mi[c`m \ntotdeauna lucrurile \nainte. Fiecare are autoritate, avem cu to]ii procese clare despre lucrul \n organiza]ie [i pentru organiza]ie; cine, ce [i cum au o claritate [i transparen]` absolut`. Iar “de ce”-ul pentru care facem toate acestea este “sens”-ul , sensul fiec`ruia [i \n centru cel al organiza]iei.

Schimbarea ]ine cu siguran]` [i de organiza]ii, dar [i mai mult ]ine de fiecare dintre noi. Altfel, nu am face decåt s` repet`m acela[i model [i s` a[tept`m s` vin` schimbarea, eventual tot de la vårf \n jos.

La compania Medium a fost adoptat` “holocra]ia”, un sistem de management alternativ, care se bazeaz` pe distribuirea autorit`]ii \n cadrul organiza]iei.

Biz

69

LIFE

Ora[ele ideale pentru expa]i {TII CARE SUNT CELE MAI PRIETENOASE }~RI |N CARE V~ PUTET}I RELOCA? IAT~ 10 DESTINA}II UNDE V~ PUTE}I SIM}I MAI BINE CA ACAS~.

DE OVIDIU NEAGOE

D

ecizia de a lucra peste hotare nu este una u[oar`. Nici alegerea celui mai potrivit loc nu este o sarcin` prea facil`. Pentru cei care doresc s` afle care sunt ]`rile care ofer` condi]ii prietenoase pentru expa]i, banca britanic` HSBC a lansat un instrument care-i ajut` \n luarea deciziei. Instrumentul este construit pe trei piloni principali: situa]ia economic`, cre[terea copiilor [i calitatea experien]elor. Cele trei au \mpreun` mai bine de 40 de subdomenii, care pot fi selectate \n func]ie de interesul fiec`rui utilizator. Odat` personalizat` lista, instrumentul va genera un top al celor mai potrivite ]`ri \n care s` v` reloca]i. Instrumentul poate fi accesat aici: http://expatexplorer.hsbc. com/survey. Cele mai prietenoase 10 ]`ri pentru expa]i sunt Elve]ia, Singapore, China, Germania, Bahrein, Noua Zeeland`, Thailanda, Taiwan, India [i Hong Kong. Biz

70

Biz

LIFE

Albastrul revine la mod` SUNTE}I |N C~UTAREA UNUI CADOU INEDIT? IAT~ NOUA COLEC}IE DE POR}ELANURI WAGNER ARTE, |N CARE FIECARE PIES~ ESTE O LUCRARE DE ART~ |N MINIATUR~.

N

oua colec]ie din por]elan nobil, pe care atelierul de por]elanuri pictate manual Wagner Arte a lansat-o cu ocazia sezonului 2014 - 2015, cuprinde obiecte func]ionale, dedicate servirii ceaiului [i a mesei, cu un decor plin de culoare. Tema predominant` a colec]iei “Despre albastru, p`uni [i

72

Biz

alte culori” este cea a p`unului albastru, culoare care domin` \ntreaga colec]ie [i este parte din poveste. Noutatea colec]iei vine din prospe]imea [i fine]ea desenului Anei Wagner, asociate cu grafismul cuvântului scris de mân` [i cromatica vie, tipic` atelierului de crea]ie Wagner. Povestea este \ntregit` [i explicat` \n

cuvinte chiar acolo, pe suprafa]a fin` a por]elanului, prin citate din mari pictori [i scriitori: Paul Klee, Kandinsky, Van Gogh sau Goethe. Folosind cardul MasterCard Business sau Corporate ve]i beneficia de 11% reducere pentru produsele din por]elan [i bijuterii.

(Ovidiu Neagoe)

LIFE

Buchet preziden]ial

S8 d` tonul distrac]iei Ce se \ntâmpl` atunci când designul inovator se \mbin` cu performan]a tehnologic` [i pasiunea pentru muzic`? Ia na[tere BeoPlay S8, un sistem audio performant, produs de Bang & Olufsen, care, odat` conectat la un dispozitiv audio, va revolu]iona orice experien]` de ascultare anterioar`.

“Jucaria” este disponibil` [i \n România prin intermediul reprezentantului oficial la pretul de 1.199 de euro. Pl`tind cu cardul MasterCard Business sau Corporate beneficia]i de o reducere de 10%. (O.N.)

La una dintre vizitele de lucru \n Fran]a, pre[edintele american Barack Obama a degustat \mpreun` cu omologul s`u francez François Hollande renumitul vin produs de Margaux du Châteaux, de care a fost extrem de \ncântat. Vinul, complex, cu o culoare intens` [i un buchet de coac`ze negre, cire[e [i adieri de stejar, poate fi achizi]ionat [i \n România de la Vinexpert, la un pre] de 3.571 de lei. Pl`tind cu cardul MasterCard Business sau Corporate beneficia]i de o reducere de 10%. (O.N.)

La grande esperienza

Experien]e m`re]e pentru cei mici

Cum se anun]` o lun` ploioas`, ce zice]i de un film? {i nu orice film, ci cel mai bun film str`in de la ultima edi]ie a premiilor Oscar, “La grande bellezza”, regizat de Paolo Sorrentino.

Pelicula spune povestea lui Jep Gambardella, un fost scriitor de succes ajuns “rege” al lumii mondene din Roma. Filmul poate fi achizi]ionat online de pe carturesti.ro la 49,90 de lei.

Pl`tind cu cardul MasterCard Business sau Corporate \n re]eaua C`rture[ti beneficia]i de o reducere de 5% la orice produs achizi]ionat. (O.N.)

Dac` Iepura[ul de Pa[te nu a fost tocmai inspirat \n acest an [i cei mici au strâmbat un pic din nas la vederea cadourilor, produc`rorul danez de mobil` Flexa, specializat \n designul [i manufactura produselor de interior pentru copii, nu duce lips` de idei bune. De la camere mobilate \ntr-o tem` demn` de “Pira]ii din Caraibe” sau mult a[teptatele costume de carnaval la obiecte din mobilier clasice pentru micu]i, toate v` a[teapt` s` le descoperi]i la Flexa România.

Pl`tind cu cardul MasterCard Business sau Corporate beneficia]i de o reducere de 10% la orice produs achizi]ionat. (O.N.)

Biz

73

LIFE

Delicii australiene LEGENDARELE FRIPTURI DE VIT~ AUSTRALIAN~ POT FI SAVURATE LA RED ANGUS STEAKHOUSE Red Angus Steakhouse aduce un concept original, care \mbin` legendarele fripturi fragede [i suculente din carne de vit` australian` cu un decor creativ [i o servire atent`. Pentru ca experien]a s` fie complet`, aici v` pute]i bucura de cel mai bun blues live din ora[, \n interpretarea lui Brent Melancon, un muzician american venit din New Orleans pentru a c창nta exclusiv la Red Angus Steakhouse. Oferta de preparate este completat` de produse savuroase precum oase cu m`duv` la cuptor, burgeri, coaste de porc sau deserturi preg`tite \n cas`. Designul restaurantului recreeaz` atmosfera unui hambar [i a adus spa]iului un aer relaxat, destinat persoanelor care apreciaz` naturale]ea [i simplitatea. C`r`mida [i lemnul au fost recuperate de la construc]ii care dateaz` din secolul al XIX-lea, \n timp ce scaunele de la bar sunt realizate din [ei cump`rate de la cowboy din SUA. Corpurile de iluminat sunt realizate din faruri de tractor, faruri de Vespa [i piese originale Harley-Davidson. Pl`tind cu cardul MasterCard Business sau Corporate beneficia]i de o reducere de 10% din nota de plat`.

Red Angus Steakhouse, Str. Francez`, nr. 56

www.redangus.ro

Biz

75

Sport [i supervitez` CE E PORTOCALIU, AJUNGE DE LA 0 LA 100 KM/H |N 3,2 SECUNDE {I ATINGE O VITEZ~ MAXIM~ DE 328 KM/H? MCLAREN 570S COUPÉ, DESIGUR.

C

ând McLaren s-a apucat serios de f`cut ma[ini de strad` [i a lansat de acum legendarul F1, pasiona]ii de vitez` au ad`ugat un nou nume pe lista supercarurilor. Acum, britanicii au anun]at detalii despre 570S Coupé, primul model din familia Sports Se-

76

Biz

ries, un fel de entry-level \n gama McLaren, situat` imediat sub McLaren Super Series [i Ultimate Series.

Ce avem \n fa]`? Un design cu puternic accent pe aerodinamicitate, un motor V8 de 3,8 litri dublu turbo, care dezvolt` 562 CP la o greutate de numai 1.313 kg. Rezultatul este

o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n numai 3,2 secunde, iar \n 9,5 secunde ma[ina ajunge la 200 km/h.

Nu trebuie s` v` opri]i aici (pe circuit, desigur), fiindc` viteza maxim` este de 328 km/h. Cuplul maxim de 600 Nm este atins \ntre 5.000 [i 6.500 rpm. (Gabriel Bârlig`)

LIFE

Pl`cerea pilotului Habitaclul este g창ndit \n jurul pilotului, scuze, al [oferului.

Scaunele sport \mbr`cate \n piele sunt standard, dar pute]i opta [i pentru scaune de curse. Designul ergonomic ofer` spa]iu sporit la interior, dar [i locuri de stocare suplimentare, pe l창ng` cei 150 de litri disponibili \n portbagajul din fa]`. {asiul MonoCell II este din fibr` de carbon [i c창nt`re[te mai pu]in de 80 kg.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

De trei ori unu NOUA GENERA}IE DE HTC ONE CONTINU~ DESIGNUL CONSACRAT AL PREDECESORULUI. VA FI SUFICIENT?

D

ac` la alte smartphone-uri vrei s` vorbe[ti din prima despre performan]ele tehnice, \n fa]a lui HTC One M9 te opre[ti \n primul r창nd la designul exterior remarcabil. Asta dup` ce predecesorul M8 a adus un val de prospe]ime, frumuse]e [i diferen]iere pe pia]a cenu[ie a smartphone-urilor Android. Nu e de mirare c` nu s-au operat modific`ri majore, de[i am remarcat marginile din metal completate de curbe elegante. Dac` exteriorul v-a cucerit (ceea ce nu e greu), afla]i c` la interior pulseaz` un procesor Qualcomm

78

Biz

Snapdragon 810 octa-core pe 64 de bi]i, care ruleaz` Android 5.0 Lollipop [i versiunea 7, cea mai evoluat`, a interfe]ei HTC Sense. Ecranul de 5 inci este Full HD 1080p, iar camera foto principal` are un obiectiv de 20 MP, cu lentil` de safir. Camera foto frontal` este HTC UltraPixel, bun` \n condi]ii de luminozitate slab` (dar cine face selfie-uri pe \ntuneric?). HTC One M9 este deja disponibil pe pia]a din Rom창nia din 3 aprilie, \n dou` variante de culoare: bicolor (Gold on Silver) [i Gunmetal grey.

(Gabriel B창rlig`)

COMUNICARE

VIDEO

Drupe

Periscope

E o aplica]ie care permite s` comunica]i cu persoanele din lista de contacte folosind serviciul de messaging dorit. Pute]i conversa cu cineva pe Facebook Messenger \n timp ce discuta]i cu altcineva pe WhatsApp [i suna]i pe Skype un amic, totul din aceea[i aplica]ie. Pute]i comunica dintr-un singur loc [i cu grupuri de persoane prin servicii diferite. Disponibil doar pe Android.

Ofer` posibilitatea de a face live streaming care poate fi v`zut pe Twitter de to]i urm`ritorii vo[tri.

Este aplica]ia oficial` folosit` de Twitter (achizi]ionat` de fapt de c`tre companie) [i a cam pus cruce ascensiunii meteorice a lui Meerkat, care oferea acela[i lucru. Pentru moment, \ns`, este disponibil` doar pentru iPhone [i iPad.

JOCURI

PRODUCTIVITATE

Motion Tennis Cast

Simplify

Un joc inovator, care folose[te Google Chromecast pentru a v` permite s` juca]i tenis pe ecranul televizorului folosind smartphone-ul pe post de rachet`, similar cu telecomenzile Nintendo Wii. Mi[c`rile telefonului sunt translatate pe ecran \n cele ale juc`torului de tenis.

Dac` ave]i Chromecast [i un smartphone cu Android, merit` s` \ncerca]i acest joc.

Fiecare are propriile obiceiuri zilnice, fie c` este vorba despre setarea alarmei pentru diminea]` sau trimiterea unui mesaj la plecarea de la birou. Toate aceste ac]iuni pot fi mutate pe ecranul principal al smartphoneului. Aplica]ia creeaz` o iconi]` pentru fiecare ac]iune, pe care e de ajuns s` o ap`sa]i [i gata!

Disponibil pentru Windows Phone.

LIFE

Celebrul turn Galata vegheaz` strâmtoarea Gibraltar de peste [ase secole

serica Sfânta Sofia, bazarul [i \n special trebuie mers \n bazarul de condimente, acolo unde mirosul de condimente [i ceaiuri se \mbin` [i parc` nu te mai las` s` pleci, podul Galata, turnul Galata, dar s` nu uit`m [i de micile ateliere unde se produc obiecte tradi]ionale.

Foto: Vali Mirea; © Mrtolc; © Paweł Opaska; © Umariletisim – Dreamstime.com

de Radu T`nase, partener Calif

Un ora[ cât o ]ar` ISTANBUL ESTE UN ORA{ COSMOPOLIT |N CARE VECHIUL SE |MBIN~ CU NOUL {I CLASICUL CU MODERNUL.

U

n loc plin de energie, unde \n fiecare zi se \ntâmpl` altceva acesta este Istanbulul, o destina]ie \n care te po]i relaxa, dar unde po]i [i \nv`]a ce \nseamn` s` \nve]i s`-]i câ[tigi existen]a prin munc`. Este acel ora[ care te \nfioar` din punct de vedere al furnicarului de oameni [i ma[ini, \ngr`m`di]i parc` cu to]ii de nu-i mai po]i distinge. Dar te [i deconecteaz` de lumea exterioar` când \ncepi s` cotrob`i prin cotloanele sale, când intri \n minunatele moschee, când \i vezi pe credincio[i c` la anumite ore \[i iau kilimurile [i se

roag`, atunci când te a[ezi la masa unui restaurant de pe malul Bosforului [i savurezi un "cahve sade" (cafea f`r` zah`r).

Cånd s` mergi \n Istanbul?

Eu prefer s` merg la sfâr[itul verii, dar s` nu uit`m c` Istanbulul este ora[ul lalelelor, a[adar prim`vara este mirific. Oricum ar fi, a[ \ncerca s` profit de orice motiv pentru a merge din nou [i din nou \n ora[.

Ce s` vizitezi?

Sunt multe locuri frumoase: toate moscheele au ceva al lor, palatul Topkapi, bi-

Unde s` m`nânci?

Preferatele mele sunt loca]iile mici din zonele aglomerate, nu de turi[ti, ci de localnici, a[a-zisele Okacbasi sunt restaurantele de cartier departe de ochii lumii, \n care mâncarea se preg`te[te \n fa]a ta, luxul aici fiind inexistent, ba chiar, mai mult, po]i deveni extrem de suspicios, \n schimb gustul felurilor de mâncare este incomparabil. |n acela[i timp recomand pe[tele \n pâine cump`rat de la micii comercian]i de pe cheiul zonei de ferry boat sau midiile dolma din aceea[i zon`.

Unde faci shopping?

Akmerkez, Istynie sau Nisantasi sunt zone celebre pentru a[a ceva, dar din nou aici prefer locurile mai simple [i mai autentice unde po]i g`si mici obiecte de artizanat sau chiar ]es`turi autentice.

Unde s` petreci seara?

Bine\n]eles o plimbare prin Taksim nu ar strica niciodat` [i un pahar de vin alb sau rozé la unul din sutele de baruri din acest cartier "al distrac]iei".

Unde te relaxezi?

Recomand cu mare \ncredere una din vechile [i celebrele b`i turce[ti Hamam – Suleymaniy. Aici po]i beneficia de tratamente foarte bune prestate de ni[te turci must`cio[i care chiar [tiu meserie. Tip: \]i vor ar`ta cu degetul c`tre buzunarul de la c`ma[` pentru a-]i aduce aminte de un mic bac[i[. Biz

Biz

79

LIFE

“Nu sunt adeptul [edin]elor” Gabriel Pantelimon

“M` adaptez destul de rapid [i nu am nevoie nici de un mod [i nici de un mediu ideal de lucru.

Sistemul meu este eficient [i productiv [i presupune s` rezolv lucrurile \n ordinea sosirii. Atunci când este posibil, iau decizii rapide, \nchid bucla când este nevoie [i nu \mi r`mân foarte des ac]iuni nerezolvate [i care s` \mi creeze un blocaj la un moment dat. Mi se pare foarte important s` ne mi[c`m rapid [i eu vreau s` fiu un exemplu – clien]ii, partenerii sau colegii nu a[teapt` dup` mine.”

80

Biz

Foto: VALI MIREA

Country General Manager Xerox România [i Republica Moldova

Se treze[te la: 7:15, atunci când sun` alarma telefonului.

Ajunge la birou: La ora 9:00 [i primul lucru pe care \l fac este s` \mi beau cafeaua.

Acas` nu beau cafea decât \n weekend.

Cåt petrece \n [edin]e: Timpul zilnic petrecut \n [edin]e este de aproximativ dou` ore.

Nu sunt adeptul [edin]elor, doresc ca ele s` fie scurte [i productive. {edin]ele ini]iate de mine sunt anun]ate c`tre colegi de la \nceputul anului [i sunt trecute \n calendar tot de atunci.

De obicei nu ini]iez altele, dar, bine\n]eles, sunt invitat [i particip la cele ini]iate de clien]i, parteneri sau colegi. Dac` am confirmat o \ntâlnire, nu mi se \ntâmpl` s` nu particip.

Aplica]ii [i alte gadgeturi: |n afar` de laptop [i telefon, nu am nevoie de alte gadgeturi la birou. Avem tehnologia necesar` pentru a ne considera un birou modern, \n care se lucreaz` atât cu documentele digitale, cât [i cu cele pe hârtie.

Lucrul \n weekend: Mi se \ntâmpl` destul de des, dar nu abuzez, \n sensul \n care nu m` adâncesc cu orele \n probleme de serviciu \n timpul weekendului. Se \ntâmpl` numai \n caz de urgen]e [i, chiar [i atunci, \ncerc ca \ntotdeauna s` fiu eficient.

“Ritualul” preferat diminea]a: |ncerc s` fac un pic de mi[care acas`, \nainte s` plec, dar nu reu[esc \ntotdeauna, mai ales când trebuie s` ajung mai devreme la o \ntâlnire.

Cum se relaxeaz` zilnic: |mi doresc s` fac sport mult mai mult decât fac acum. Sportul, lectura, muzica [i vizionarea de filme sunt printre hobby-urile mele [i activit`]ile care m` relaxeaz`. |mi plac fotbalul si tenisul. De altfel, tr`iesc \ntr-un mediu sportiv, pentru c` so]ia mea, Oana Pantelimon, medaliat` cu bronz la s`ritura \n \n`l]ime la Jocurile Olimpice de la Sydney, \n anul 2000, este antrenoare de atletism la Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti. |[i \ncheie ziua de munc` la: atunci când termin ce mi-am propus [i dup` ce rezolv urgen]ele care pot ap`rea \n ziua respectiv`. |n medie, probabil \n jurul orei 18:30.

Nu sunt nici adeptul statului peste program. Biz