Biz 275

Biz NR. 275 • 18 FEBRUARIE - 9 MARTIE 2015 • 7,5 LEI • REVISTABIZ.RO

Nr. 275

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Jurnali[ti Alexandru Ardelean – finan]e, companii Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Oana Grecea – antreprenoriat Drago[ L`z`rescu – IT, companii Colaboratori Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate Giuseppina Burlui Publicitate Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Bun venit \n Singapore!

R

evista pe care o citi]i reprezint` a cincea edi]ie special` pe care, al`turi de echipa Biz, am realizat-o integral peste hotare. Asia a fost mereu \n agenda noastr`, iar din vara trecut` am \nceput atent planificarea pentru Singapore.

Am petrecut opt zile \n ianuarie \n acest ora[ aflat cu mult \naintea noastr`, cu o cultur` [i filosofie de via]` la care aspir`m s` ajungem [i noi cât mai curând.

Singapore este ora[ul de mâine, locul unde tehnologia, inova]ia [i designul te \nso]esc la orice pas. Este acea ]ar` care [i-a propus s` ajung` a[a cum o spune sloganul oficial: “Cel mai bun loc \n care s` lucrezi, s` tr`ie[ti [i s` te distrezi!”.

Despre cum este organizat acest stat, cum func]ioneaz` “dictatura” \n 2015 \ntr-o ]ar` care \nflore[te de la an la an, de ce este designul una dintre principalele direc]ii de dezvoltare [i cum au reu[it singaporezii s` ajung` casa tehnologiei am scris \n aceast` edi]ie.

V` prezent`m un num`r plin de con]inut adev`rat [i sper`m ca a[a cum singaporezii au reu[it s` se dezvolte, s` reu[im [i noi, ca ]ar`, s` cre[tem cât mai curând! {tiu, nimic nu se \ntâmpl` peste noapte. Cu siguran]`, trebuie s` ne decidem ca popor dac` vrem s` ne schimb`m [i s` evolu`m. Ascensiunea acestui ora[, care a pornit la drum acum 50 de ani cu to]i din jur spunånd c` nu are nicio [ans`, demonstreaz` c` po]i ajunge \n doar cåteva decenii \n primele trei ora[e ale lumii! {i nu doar pentru respectivul motiv este uimitor acest ora[. Este un stat care merit` vizitat [i luat ca exemplu de “Nimic nu este imposibil!”. Pe noi ne-a convins c` se poate [i am scris acest num`r gândindu-ne la voi, cei care citi]i mai mult decât banalit`]i [i pove[ti de neputin]`. {tim c` o s` v` plac`. {i sper`m s` v` inspire!

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

SUMAR 4 Opinie Aneta Bogdan Miracol sau design?

6 Istorie A[a s-a cl`dit succesul 12 Cover story Singapore, ora[ul viitorului 26 Turism Paradisul are 57 de etaje 30 Finan]e Tigrul financiar al Asiei 34 36 38 42 50

Interviu Beneficii pentru investi]ii Interviu Mai rapid, mai simplu [i mai ieftin Creativitate Designerul Rom창ni al Singapore Tehnologie Cuibul inova]iei asiatice

52 54 60 62 64

Tehnologie Investi]ii de milioane peste Pacific Tehnologie Casa viselor Companii Bun venit \n casa Orange!

Asigurari Parteneriat pentru s`n`tate Transport Aterizare \n paradis

70 Avia]ie Zbor de 5 stele 74 Logistic` Poarta asiatic` spre Occident 75 Logistic` Transporturi \n echilibru 76 Publicitate Creativitatea la str책mtoare 80 Comunicare Nu-mi pas` pe cine enervez!

2

Biz

82 84 86 88 90 94

Comunicare Trambulin` spre pie]e globale Consultan]` Afacerea LinkedIn Management Lec]ia de versatilitate Management Regii junglei corporatiste Gastronomie Arome asiatice Echipa Biz la Singapore

BIZ WORLD La fiecare \nceput de an, Biz dep`[e[te grani]ele [i realizeaz` un num`r special dintr-o metropol` de unde pornesc semnalele care schimb` lucrurile \n plan global. Echipa editorial` merge la fa]a locului pentru interviuri, \ntålniri [i [edin]e foto cu oamenii care fac diferen]a \n businessul mondial.

Biz Singapore Un ora[-stat al recordurilor mondiale, Singapore este un adev`rat magnet pentru talente [i investi]ii de pe tot globul. Este un model de urm`rit, de studiat [i de urmat, acel ideal spre care tind toate ora[ele din lume. Afla]i de ce citind acest num`r al revistei.

Biz Bruxelles

Biz Londra

Prima edi]ie interna]ional` a revistei a fost realizat` \n capitala Uniunii Europene. Am abordat influen]a politic` [i economic` pe care Europa o are asupra României [i am aflat cum se vede realitatea româneasc` prin ochii europenilor.

Când Londra se preg`tea de Olimpiad`, am vizitat un proasp`t cavaler de origine român`. Sir George Iacobescu a reconstruit Canary Wharf [i a vorbit \n exclusivitate pentru Biz despre extinderea viitoare a acestuia.

Biz SUA |n timp ce la New York am luat pulsul finan]elor globale [i am vorbit cu românul care extinde metroul din Manhattan, \n Silicon Valley am descoperit cum vis`tori din toat` lumea, inclusiv din România, construiesc viitorul digital.

Biz World \nseamn` edi]ii speciale realizate \n \ntregime \n afara grani]elor Romåniei

Biz Berlin Am descoperit cum, \n timp ce industria german` merge cu motoarele la maximum, iar guvernul asigur` stabilitatea politic`, explozia de start-up-uri din Berlin consolideaz` viitorul celei mai puternice economii din Europa.

Biz

3

OPINIE

MIRACOL SAU DESIGN? ANETA BOGDAN, MANAGING PARTNER BRANDIENT

4

Biz

D

ac` vrei s` afli câte ceva din c`r]i ([i alte surse online) despre Singapore, unul din cuvintele cele mai uzitate este “miracol”. Miracol c` \n doar 50 de ani au urcat din lumea a treia \n cea dintâi, miracol c` totul func]ioneaz` perfect, miracol c` sunt atât de boga]i cu toate c` nu au resurse naturale etc.

Dac` \ns` cite[ti mai mult [i faci câ]iva pa[i la fa]a locului, ajungi la concluzia c` este incorect, [i chiar nedrept, s` vorbe[ti de Singapore ca despre un miracol. Miracol implic` o \ntâmplare brusc` [i de sorginte divin`, deci f`r` mult` implicare din partea subiectului – iar nimic nu poate fi mai departe de adev`r decât o astfel de descriere a ceea ce a realizat Singapore.

Mult mai corect ar fi s` definim dezvoltarea ora[ului-stat Singapore \n termeni de design – well, foarte pu]in “divin” [i foarte mult omenesc. Designul a fost de la bun \nceput parte a istoriei acestui stat tân`r, ca mod de abordare [i rezolvare a nenum`ratelor probleme [i opreli[ti - o constant` mai pu]in manifest`, dar solid \ntre]esut` \n toat` dezvoltarea lor economic` [i social`. Am putea spune c` toate realiz`rile lor par opera unui designer la fel de mult ca opera unui mecanism politic.

Poate cel mai bine se vede asta \n planificarea [i dezvoltarea urban` – care a trebuit s` rezolve problema spa]iului vital, fatalmente limitat, al micii insule. De la decent la luxos, [i cu o abordare creativ` a densit`]ii, ora[ul ofer` o locuin]`, atât pentru fiecare cet`]ean, cât [i pentru cei de dou` ori mai numero[i reziden]i str`ini, dar r`mâne \n acela[i timp aerisit, cu parcuri [i spa]ii verzi la tot pasul – iar jum`tate din insul` r`mâne neconstruit`, ca rezerva]ie natural` [i... pentru uzul armatei. Desigur c` nu pierde ocazia, acolo unde e posibil, s` mai câ[tige [i ceva spa]iu (reclaimed land) de la ocean. Mai mult, demonstreaz` omenirii c`, dac` to]i p`mântenii ar locui \n condi]iile din Singapore, ar ocupa doar 0,5% din suprafa]a globului – aproximativ suprafa]a statului american Texas – vezi celebrul pavilion na]ional “1000 Singapores: a model of the compact city”, expus la Bienala de arhitectur` din Vene]ia \n 2010.

Cât despre landmark buildings, Singapore nu numai c` nu duce lips`, dar \n ultimii ani a ridicat cl`diri unice, care au devenit cultural icons globale – de la The Esplanade (centrul de teatru [i concerte) pân` la mai recentul complex din Marina Bay – [i asta f`r` s` intre vreodat` \n cursa frustrant` [i oarecum perdant` a “celei mai \nalte cl`diri din lume”.

OPINIE Lee Kuan Yew, p`rintele fondator al statului Singapore, poveste[te \ntr-unul din capitolele memoriilor sale cum s-au creat spa]iile verzi care ast`zi \ncânt` localnicul [i vizitatorul deopotriv` – inclusiv fascinantul traseu de la aeroport pân` \n ora[. Echipe multidisciplinare de speciali[ti au lucrat mul]i ani la adaptarea sustenabil` a celor mai potrivite specii la climatul [i estetica urban` singaporez`. Este o prob` de design horticultural, cu ceva vreme \nainte ca designul s` devin` parte a politicii de stat \n Singapore.

Mai mult, pentru c` acum cincisprezecedou`zeci de ani \ncepuse s` se vorbeasc` de Singapore ca despre un loc perfect, dar prea “boring”, prea plictisitor [i rigid prin perfec]iune, arta [i designul au trecut \n mod expres pe masa de lucru a guvernan]ilor singaporezi – prin politici de educa]ie, de dezvoltare a industriilor creative (de la design grafic la arhitectur`) [i de \ncurajare a investi]iei private \n inova]ie [i design.

Ca rezultat, designerii singaporezi sunt nelipsi]i din toate marile premii interna]ionale de design, iar Singapore a devenit ([i) un hub de art` [i design pentru toat` Asia de Sud-Est. |n privin]a interesului strict pentru design ca profesie, de asemenea accelerat \n ultimele dou` decade, Singapore este probabil statul cu cea mai mare densitate de [coli de art` [i design – pe kilometru p`trat sau pe cap de locuitor, cum dori]i s` calcul`m. Vizitând o expozi]ie a absolven]ilor de design (din cele organizate anual, la cele mai bune standarde), am num`rat peste zece [coli locale specializate – de la cele afiliate marilor universit`]i pân` la [coli de art` [i design de sine st`t`toare. Iar dac` vizitezi o astfel de [coal`, \n]elegi [i mai bine cum se creeaz` valoarea. Când p`[e[ti \n Lasalle College of the Arts e[ti cople[it de arhitectura inovatoare, de atmosfera efervescent` [i inspirant`... \]i vine s` te a[ezi pe iarba verde, lâng` tinerii studen]i [i s` te apuci s` desenezi f`r` s` mai pierzi un minut.

Dac` se mai \ntreab` cineva “cum po]i s` faci bani din design \ntr-o ]ar` atât de mic`?”, poate avea un r`spuns conving`tor de la marile companii globale de design – toate prezente \n Singapore – [i de la numeroasele companii locale independente. |n Singapore, totul este “designed” \n cel mai inovator \n]eles al cuvântului: procesele, produsele, rela]ion`rile, str`zile, experien]ele [.a.m.d. Dar ceea ce ne impresioneaz` aici este nu atât c` designul este pl`tit la valoarea pe care o merit`, ci c` este

pl`tit cu atât mai bine cu cât este mai curajos, mai special, mai ie[it din dogm`.

Este o lec]ie grea pentru cei care sunt nevoi]i s` creeze \ntr-o stare continu` de compromis [i de autocenzur`, fiind expu[i continuu la afirma]ia “E prea mult, nu se poate!”. Cel mai mare cump`r`tor de servicii de design \n Singapore nu este vreo corpora]ie, ci chiar guvernul singaporez. Orice na]iune care are ceva creier [i ceva ambi]ii, tr`ind \n secolul XXI, \n]elege rolul civilizator, motiva]ional, aspira]ional, func]ional, al designului. {i investe[te \n acest instrument minunat al economiei de knowledge. |n lumea larg`, foarte pu]ine profesii se bucur` de onoarea de a avea un premiu anual conferit [i girat de Pre[edintele ]`rii (President's Award). |n Singapore, aceast` meserie este designul.

|n Singapore, totul este “designed” \n cel mai inovator \n]eles al cuvântului: procesele, produsele, rela]ion`rile, str`zile, experien]ele.

Aneta Bogdan lucreaz` \n marketing din 1992, iar de 12 ani face branding [i antreprenoriat pe o pia]` mai mult decât dificil` prin Brandient, companie pe care a fondat-o al`turi de Mihai Bogdan [i Cristian “Kit” Paul.

Aneta se num`r` printre cei care au schimbat fa]a marketingului din România \n cei 6 ani petrecu]i la Connex, \ntre 1996 [i 2002, unde a fost Marketing Communications Director. A devenit primul român Chartered Marketer [i primul român Fellow la Chartered Institute of Marketing. A cristalizat o mare parte din vasta sa experien]` de marketing \n cartea “Branding pe frontul de est”, ap`rut` \n 2010.

Biz

5

A[a s-a cl`dit succesul Este doar un punct pe harta lumii, \ns` de]ine cheile c`tre Asia pentru multe companii multina]ionale. Cum a reu[it un om cu viziune s` transforme Singapore dintr-o port \nconjurat de mla[tini \ntr-un hub interna]ional de business?

DE GABRIEL BÂRLIG~

S

e poate spune c` viitorul acestui ora[ a fost decis \n 1823, când Sir Thomas Stamford Raffles a declarat Singapore port liber [i deschis (porto franco). Libertatea comercial` a fost [i este \n continuare esen]ial` pentru dezvoltarea micului stat asiatic. Dar, dac` nu ar fi fost dublat` de curajul [i viziunea \ndr`znea]` a unui om n`scut, ce coinciden]`, 100 de ani mai târziu, aceast` libertate ar fi fost poate pierdut` repede sau irosit`. Acum 50 de ani, \n august 1965, la doar doi ani dup` ce suveranitatea Coroanei Britanice asupra insulei \ncetase, Singapore s-a trezit \n fa]a unei situa]ii aparent dezastruoase. Expulzat din federa]ia malaiezian`, micul ora[-stat f`r` nicio resurs` (pân` [i apa era importat` de la vecini) trebuia s` se descurce cumva prin for]e proprii.

Momentul istoric a fost fructificat la maximum chiar de cel care se temuse cel mai mult de desp`r]irea de Malaiezia [i militase pentru g`sirea unui compromis: Lee Kuan Yew, considerat, pe bun` dreptate, p`rintele Singaporelui modern. “Pentru mine este un moment

6

Biz

extrem de dureros, fiindc` toat` via]a mea am crezut \n unificarea acestor dou` teritorii”, spunea chiar Lee \n momentul anun]`rii independen]ei, pe 9 august 1965. De[i a avut o c`dere fizic` imediat dup` acest moment, s-a concentrat rapid asupra sarcinilor ce-i reveneau ca primministru [i a c`utat s` consolideze statul Singapore pe plan politic, militar, dar [i economic.

C

onstruc]ia statului modern Singapore s-a f`cut dup` chipul [i asem`narea lui Lee Kuan Yew, lider al Partidului Ac]iunea Popular` (PAP), motiv pentru care au ap`rut [i numeroase critici la adresa m`surilor luate de acesta. Poate una dintre cele mai vizibile controverse a fost legat` de pedeapsa corporal` prin b`taia cu bastonul, care poate fi aplicat` pentru diverse infrac]iuni, inclusiv pentru vandalism, a[a cum a aflat pe propria piele adolescentul american Michael Fay \n 1994. |n acela[i timp \ns`, inflexibilitatea guvernului \n aplicarea strict` a legilor a ajutat la eradicarea corup]iei, care afecta serios statul Singapore \n anii ’60. Lee a preluat conducerea Biroului de Anchetare a Practicilor Corupte (CPIB), \nfiin]at \n 1952 de britanici, [i i-a acordat puteri sporite.

Administra]ia a fost \n timp cur`]at`, lucru dovedit de clasarea statului Singapore pe primele locuri \n clasamentele celor mai pu]in corupte ]`ri. |n acela[i timp, Lee a militat pentru aducerea salariilor mini[trilor la nivelul unor pozi]ii similare din mediul privat, nu doar pentru a descuraja corup]ia, ci mai ales pentru a atrage \n guvern cei mai competen]i oameni din ]ar`. |n plus, guvernul din Singapore nu se poate \mprumuta pentru a finan]a

FotoL Š Simon Gurney - Dreamstime.com

ISTORIE

cheltuielile bugetare [i, mai mult, nu poate avea deficit bugetar - cu alte cuvinte, \ncas`rile la buget trebuie s` dep`[easc` mereu cheltuielile.

M

odernizarea nu ar fi fost posibil` f`r` prosperitate economic`. Eliminarea corup]iei din politic` a u[urat aplicarea unor strategii economice clare \n beneficiul ]`rii, nu al unor entit`]i private. Au ajutat [i gândirea pe termen lung a autorit`]ilor, precum [i eforturile permanente de a atrage investi]ii str`ine. Totul a pornit de la zona portuar`, avantajat` enorm de pozi]ionarea pe cea mai scurt` rut` maritim` dinspre mari puteri asiatice precum China sau Japonia [i Europa. Dezvoltarea economic` s-a f`cut sub controlul atent al statului. Ini]ial, PAP s-a bazat pe for]a de munc` ieftin` [i disciplinat` [i pe stabilitatea politic` pentru a atrage companii multina]ionale care au deschis facilit`]i de produc]ie \n Singapore.

Ca de fiecare dat` \ns`, guvernul a privit mai departe, spre pasul urm`tor, [i [i-a dat seama c`, pentru a continua industrializarea ]`rii,

8

Biz

Dezvoltarea economic` s-a f`cut sub controlul atent al statului. Ini]ial, guvernul s-a bazat pe for]a de munc` ieftin` [i disciplinat` [i pe stabilitatea politic` pentru a atrage companii multina]ionale s` deschid` facilit`]i de produc]ie \n Singapore.

avea nevoie de o reform` a sistemului educa]ional. |n anii '60, sistemul de \nv`]`mânt era fragmentat pe criterii etnice [i de limb`. |n 1970, a fost \nfiin]at un consiliu na]ional pentru \nv`]`mântul profesional [i, cum economia era planificat` de guvern, acesta putea coordona tipurile de meserii care erau solicitate de companii cu cel al absolven]ilor diverselor specializ`ri. |n acela[i timp, statul a lansat un amplu proiect de construc]ii, pentru a asigura locuin]e adecvate for]ei de munc` locale care aducea prosperitatea ]`rii. S-au construit mici or`[ele autonome, cu tot cu zone comerciale, [coli, spitale [i parcuri, aproape de platformele industriale, iar pentru p`strarea caracterului multicultural \n fiecare bloc este recreat` propor]ia etnic` reg`sit` la nivel na]ional. Noile apartamente au fost vândute \n rate c`tre popula]ie, astfel c` peste 80% din popula]ie st` \n locuin]e construite de stat, 95% dintre ei fiind proprietari. Investi]iile \n infrastructur` nu au fost neglijate, astfel c` ast`zi Singapore se poate l`uda cu un sistem de transport public de invidiat, dup` cum am putut constata cu pl`cere \n timpul vizitei noastre \n metropola asiatic`.

Sistemul de \nv`]`mânt performant [i eliminarea corup]iei au dus la o societate \n care domin` meritocra]ia. Desigur, au existat [i \nc` exist` critici la adresa manierei autoritare \n care guvernul condus de Lee \ntre 1965 [i 1990 [i cele care i-au urmat (\n prezent premier este fiul lui cel mare, Lee Hsien Loong), mai ales \n ceea prive[te libertatea presei, prigoana adversarilor politici [i favorizarea etnicilor chinezi \n guvern, \n detrimentul malaiezienilor [i indienilor. |n acela[i timp \ns`, cre[terea nivelului de trai (Singapore are al treilea PIB pe cap de locuitor din lume) a amortizat cu succes, deocamdat`, aceste nemul]umiri.

G

uvernul a acordat investitorilor str`ini reduceri de taxe, pentru a aduce \n Singapore nu doar investi]ii, ci [i baza de cuno[tin]e care avea s` contribuie la dezvoltarea industrial` a ]`rii. Din nou, guvernul lui Lee Kuan Yew analiza oportunit`]ile economice g창ndind pe termen lung, nu pentru a ob]ine un beneficiu efemer pe termen scurt. De[i controlat de stat prin politici de dezvoltare, mediul economic este cel mai prietenos pentru business, conform studiilor B`ncii Mondiale, [i al doilea din lume ca libertate [i deschidere. O afacere nou` poate fi deschis` \n Singapore de oricine \n maximum 3 zile (de multe ori procesul dureaz` doar c창teva ore) [i cu un capital simbolic de un dolar singaporez.

P

entru a nu baza economia pe un singur domeniu, guvernul singaporez a dezvoltat, pe l창ng` partea de hub logistic cu care a pornit la drum, sectorul financiar [i de investi]ii. Singapore s-a pozi]ionat ca poart` investi]ional` spre Asia de

Sud-Est, iar marile grupuri financiare ale lumii au v`zut imediat avantajele unei prezen]e aici. Nu este de mirare c` a devenit al patrulea centru financiar global, dup` New York, Londra [i Frankfurt, [i c` aici activeaz` 115 b`nci str`ine. Lee Kuan Yew consider` c` trei atribute sunt fundamentale pentru competitivitatea la nivel global: antreprenoriatul (c`utatea de oportunit`]i [i asumarea unor riscuri calculate), inova]ia (crearea de noi produse [i procese care aduc valoare ad`ugat`) [i managementul (deschiderea de noi pie]e [i canale de distribu]ie).

Singapore [i-a propus s` devin` prima na]iune smart de pe planet`, prin conectarea \ntregii popula]ii cu ajutorul tehnologiei mobile moderne, cu scopul de a eficientiza via]a cet`]enilor s`i prin intermediul datelor care vor fi colectate \n acest proces. Guvernul vrea s` atrag` prin finan]`ri de 200 de milioane de dolari start-up-uri americane, care s` dezvolte tehnologii pentru a

MOMENTE SEMNIFICATIVE PENTRU SINGAPORE 9 august 1965 Singapore devine independent dup` separerea de Malaiezia, sub conducerea premierului Lee Kuan Yew. 21 septembrie 1965 Singapore ader` la ONU.

6 mai 2003 Este semnat tratatul de liber schimb cu SUA, Singapore devenind primul stat asiatic care face acest lucru.

12 august 2004 Lee Hsien Loong, fiul lui Lee Kuan Yew, devine al treilea prim-ministru al ]`rii.

ISTORIE

“}`rile din jurul nostru nu au sisteme curate, a[a cum avem noi.

Ele nu aplic` legile cu fermitate, noi nu [ov`im nicio clip`.

De aceea am devenit credibili [i investitorii au \ncredere \n noi.”

Lee Kuan Yew

22 decembrie 1965 Yusof bin Ishak devine primul pre[edinte al statului Singapore.

D

up` 50 de ani de la ob]inerea independen]ei [i pornirea pe propriul drum, Singapore este o putere regional` [i un juc`tor economic global important, de[i pu]ini \i d`dea [anse de supravie]uire \n 1965. A fost nevoie de viziunea pe termen lung a unui om [i de aplicarea disciplinat` a acesteia pentru a crea o economie puternic` bazat` pe oameni, nu pe resurse, [i care caut` mereu s` identifice domeniile care \i pot aduce competitivitatea \n peisajul mondial de business tot mai schimb`tor.

Singapore continu` s` se dezvolte [i s` creasc` apelând la acelea[i argumente care i-au adus succesul actual: stabilitate, libertate economic`, for]` de munc` educat`. “}`rile din jurul nostru nu au sisteme curate, a[a cum avem noi.

Ele nu aplic` legile cu fermitate, noi nu [ov`im nicio clip`. De aceea am devenit credibili [i investitorii au \ncredere \n noi”, spune Lee Kuan Yew. Biz

1 iulie 1981 Aeroportul Changi \ncepe opera]iunile.

1972 Se \nfiin]eaz` Singapore Airlines.

12 iunie 1967 Este emis primul dolar singaporez.

Foto: © Sakuragirin – Dreamstime.com

18 aprilie 2005 Guvernul aprob` planul pentru a legaliza jocurile de noroc \n cazinouri [i construirea a dou` resorturi integrate.

Noiembrie 2012 Singapore se confrunt` cu prima grev` din 1980. {oferii de autobuz chinezi se plång c` salariile lor sunt mai mici decåt cele ale malaiezienilor.

27 august 2011 Pentru prima dat` se voteaz` liber pentru pre[edinte. La 1 septembrie este ales cel de-al [aptelea pre[edinte, Tan Keng Yam Tony.

28 noiembrie 1990 Goh Chok Tong devine cel de-al doilea prim-ministru al statului Singapore, \n timp ce artizanul reformelor moderniz`rii ]`rii, Lee Kuan Yew, \[i \ncheie mandatul de 31 ani de primministru, dar continu` s` exercite influen]` ca ministru senior.

August 2015 Singapore va aniversa 50 de ani de la ob]inerea independen]ei.

Foto: © Imran Ahmed – Dreamstime.com

concretiza aceast` ini]iativ`. Nu ar trebui s` fie greu pentru o insul` acoperit` \n \ntregime de re]ele 4G. Perioada recent` a adus \n aten]ia guvernului nevoia de a individualiza ora[ul Singapore [i la nivel de imagine, nu doar la cel de competitivitate. Prin urmare, s-a pus accentul pe crearea unor zone [i cl`diri emblematice din punct de vedere al designului [i al tehnologiei.

Unul dintre simbolurile noului Singapore, imensul hotel de lux Marina Bay Sands, are doar 5 ani.

Silueta naval` a platformei SkyPark, sprijinit` pe cele trei turnuri de 55 de etaje care ad`postesc 2.561 de camere [i apartamente, este un omagiu adus portului care a pus bazele prosperit`]ii ora[ului. Al`turi, se afl` o alt` declara]ie de inten]ie pus` \n practic` de guvernul singaporez, aceea de a transforma ora[ul \ntr-o gr`din`. Este vorba despre superbele Gardens by the Bay, o oaz` de natur` [i arhitectur` ultramodern` \n inima unei metropole a secolului XXI.

Biz

11

metropol` curat`, ordonat`, dar spectaculoas` \n acela[i timp, \n care totul func]ioneaz` ca la carte, Singapore impresioneaz` prin naturele]ea cu care doboar` recorduri mondiale. |ns` totul are \n spate o planificare atent` [i dorin]a de a face mereu lucrurile mai bine, mai repede, mai eficient.

TEXT DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

COVER STORY

E u[or s` faci business \n Singapore, iar taxele sunt foarte mici. Practic, cei de aici vor ca tu s` reu[e[ti [i \]i pun la dispozi]ie uneltele necesare pentru a reu[i

E

Foto: VALI MIREA

Advisory Unit la una dintre principalele b`nci din Singapore, nglezul Chris Reed a venit \n Singapore alungat de la Londra nu United Overseas Bank. De altfel, pozi]ionarea geografic` a f`cut doar de vremea mohorât`, ci [i de atitudinea mediului de din ora[ un hub natural pentru Asia de Sud-Est, iar investitorii afaceri de acolo, concentrat prea mult pe propria interesa]i de regiune au remarcat imediat acest fapt [i au ales importan]`. Nici n-a pus bine piciorul pe aeroportul Singapore ca trambulin` pentru pie]ele asiatice. Rezultatele se micului ora[-stat din Asia [i a fost impresionat. v`d: numai \n 2013 volumul “E cel mai bun aeroport din investi]iilor str`ine directe lume. Dac` r`mâi blocat s-a apropiat de 64 de \ntr-un aeroport precum miliarde de dolari, cele din Shanghai sau Hong reprezentând aproape o Kong, nu ai ce face. Aici cincime din produsul intern totul e spa]ios, treci u[or, brut de circa 349 de apoi ajungi repede \n ora[.” miliarde de dolari. Toate Dar Chris nu venise \n astea \ntr-o ]ar` cu doar Singapore \n vacan]`, ci 5,4 milioane de locuitori, pentru afaceri, iar ceea ce a concentra]i pe o suprafa]` g`sit l-a dat pe spate [i l-a de 718 kmp, cam jum`tate determinat nu doar s` din cea a jude]ului Ilfov. r`mân`, ci [i s`-[i \nfiin]eze Aflat la r`scrucea dintre la \nceputul lui 2014 Oceanul Pacific [i cel propria companie, Black Indian, pe ruta naval` Marketing, care ofer` principal` care leag` China consultan]` pe LinkedIn. [i Japonia de Europa, “Singapore este un hub Ce faci cånd e[ti pe locul 2 ca densitate a Singapore a fost un obiectiv strategic pentru incredibil, aici sunt mul]i oameni care iau popula]iei? Extinzi spa]iile verzi. Dar cum? principala putere naval` a lumii din secolul decizii pentru \ntreaga regiune, e un loc Reciclare Singapore recicleaz` deja peste XIX, Marea Britanie. Deschiderea Canalului extraordinar pentru antreprenori. E foarte 60% din de[euri [i vrea s` ajung` la 65% Suez \n 1869 a dus la intensificarea u[or s` \nfiin]ezi o companie, rezolvi totul \n \n 2020, respectiv la 70% \n 2030. Toate schimburilor comerciale dintre Europa [i câteva ore, e u[or s` faci business, taxele sunt astea \n condi]iile \n care cantitatea de Asia, majoritatea navelor trecând prin foarte sc`zute. Practic, vor ca tu s` reu[e[ti [i de[euri produs` continu` s` creasc`.

Singapore. Prin urmare, aici s-a dezvoltat \]i pun la dispozi]ie uneltele necesare pentru Cl`diri verzi Din 2005, guvernul a lansat unul dintre cele mai mari [i mai aglomerate a reu[i”, spune cu entuziasm Reed. un program pentru certificarea ecologic` a cl`dirilor. |n acela[i timp, au fost create porturi din lume. Cât de aglomerat este se Cazul lui nu este nici pe departe unic, ba gr`dini pe acoperi[ul cl`dirilor comerciale vede cu ochiul liber când avionul se apropie chiar se poate spune c` este tipic pentru cei [i reziden]iale. de aterizarea pe aeroportul Changi. Când am care vin s` fac` afaceri \n Singapore. Motivul Extindere Autorit`]ile din Singapore nu doar privit pe fereastra aeronavei Air France care este simplu: totul este gândit pentru a atrage c` lupt` pentru conservarea zonelor naturale ne ducea \n Singapore, am v`zut ceea ce investi]ii \n micul ora[-stat care nu are [i a spa]iilor verzi, ci le extinde continuu. p`rea a fi o flot` de invazie: sute de nave resurse [i, pentru a supravie]ui, trebuie s` Scopul final este transformarea Singaporelui \n primul “ora[ dintr-o gr`din`”, \n care a[teptau aliniate intrarea \n port. Aceast` cumpere practic totul din afar`. “Singapore e natura s` domine spa]iul urban. invazie pa[nic` a fost, de altfel, principalul doar o insul` care a devenit independent` motor al dezvolt`rii statului Singapore. peste noapte [i a fost nevoit` s` se descurce.

Ast`zi, portul de aici este al doilea ca importan]` din lume dup` Nu aveam nici m`car ap`, am fost nevoi]i s` o cump`r`m de la volumul de m`rfuri, cu 33,9 milioane unit`]i de container (TEU) vecini. Am profitat \ns` la maximum de pozi]ionarea geografic`”, \n 2014, corespunz`tor unei cre[teri de 4% fa]` de anul precedent, \[i aminte[te Sam Cheong, Head of Foreign Direct Investment

14

Biz

Foto: © Joyfull – Dreamstime.com

COVER STORY

fiind dep`[it doar de Shanghai, principala poart` naval` de export a Chinei. Peste 130 de companii maritime interna]ionale au sediul \n Singapore, \n portul comercial lucreaz` peste 170.000 de persoane [i acesta realizeaz` 7% din PIB-ul ]`rii. Anual, circa 140.000 de nave trec prin portul Singapore.

Cu acest avantaj geostrategic evident, Singapore putea r`mâne cantonat \n zona comer]ului naval, care s`-i asigure o dezvoltare lini[tit`. Dar a existat un om care nu s-a mul]umit doar cu atât. Lee Kuan Yew este considerat p`rintele statului modern Singapore, fiind cel care a condus ]ara ca prim-ministru dup` ob]inerea independen]ei, \n 1965, [i pân` \n 1990. Lee a militat permanent pentru stârpirea corup]iei, domnia legii [i dezvoltarea economic` cât mai divers`. Sub conducerea lui, Singapore s-a transformat dintr-o ]ar` \n curs de dezvoltare \ntr-unul dintre cele mai dezvoltate state din Asia [i chiar din lume. “Singapore are doar 50 de ani, dar este o putere global` datorit` viziunii extraordinare a lui Lee Kuan Yew [i a disciplinei pe care o are de decenii \n a se asigura c` guvernul func]ioneaz` eficient \n slujba poporului”, spune pentru Biz Lou Dela Pena, CEO al Publicis Singapore. Conform statisticilor FMI, ]ara are al treilea produs intern brut pe cap de locuitor la nivel global (78.762 de dolari), fiind dep`[it` doar de Qatar [i Luxemburg. Din 1976 pân` \n 2014, Singapore a avut o cre[tere economic` medie de 6,84%, vârful fiind de 19,8% \n 2010. Sectorul dominant sunt serviciile, care asigur` 72% din PIB, iar dintre acestea cele mai importante sunt comer]ul, serviciile de business [i sectorul financiar. Singapore s-a remarcat [i drept unul dintre marile centre financiare globale, dup` New York, Londra [i Frankfurt. Rezultatul: aici activeaz` 122 de b`nci, dintre care 115 sunt str`ine. De altfel, 60% dintre corpora]iile lumii au activit`]i regionale \n Singapore.

Poate cea mai important` component` a strategiei de dezvoltare a ]`rii a fost aderarea f`r` rezerve la principiile pie]ei libere [i gândirea aparatului guvernamental ca un facilitator pentru afaceri, nu ca un supraveghetor a c`rui singur` sarcin` este s` pun` taxe la tot pasul. “Antreprenorii g`sesc cr`p`turi \n sistem [i le exploateaz`. Singapore e un mediu dificil de lucru din acest punct de vedere, fiindc` guvernul face deja totul foarte bine”, spune mai \n glum`, mai \n serios Hugh Mason, CEO al Joyful Frog Digital Incubator, cel mai important accelerator dedicat start-up-urilor inovatoare din Asia. O cercetare anual` a B`ncii Mondiale arat` c` Singapore este cel mai potrivit loc din lume unde s` pune]i bazele unui business. Statul asiatic nu ocup` prima pozi]ie de ieri, de azi, ci de nou` ani. |n clasamentul pe 2014, România se situa abia pe pozi]ia 56.

16

Biz

O “invazie” pa[nic` permanent` a navelor comerciale din toat` lumea a fost principalul motor al dezvolt`rii. Anual, circa 140.000 de nave trec prin portul Singapore.

Foto: © Nataliya Hora – Dreamstime.com

N

imic nu este mai u[or decât s` \nfiin]ezi o companie \n Singapore, chiar [i ca str`in. O afacere poate fi lansat` aici \n maximum 3 zile, \ns` procesul poate dura [i doar cåteva ore, [i ai nevoie doar de un dolar singaporez pentru capitalul ini]ial. Mai mult, regimul fiscal este la un nivel foarte sc`zut [i taxele vamale sunt zero. Tot aproape de zero este [i corup]ia, ceea ce face ca investitorii str`ini s` prefere Singapore \n detrimentul altor state din zon` pentru birourile lor regionale. “}ara e aproape o companie privat` la nivel de mod de gândire. Oamenii sunt responsabili, fac lucrurile atunci când spun c` le fac, aici e curat \n toate felurile, dac` \n]elege]i ce vreau s` spun. E foarte u[or s` porne[ti o companie, oricine se poate stabili aici u[or de oriunde”, spune Lou Dela Pena.

Statisticile globale arat` c` micul stat asiatic are una dintre cele mai deschise [i libere economii din lume, ocupând locul 2 \n indexul global al libert`]ii economiei pe 2014 publicat de Banca Mondial`. “Este extrem de simplu s` porne[ti o afacere aici, mai u[or decât \n SUA. Multe companii din Malaiezia, Thailanda [i Indonezia \[i

deschid birourile aici, fiindc` e foarte simplu, str`inii au dreptul de a de]ine p`r]i importante din companie, pot aduce investi]ii str`ine”, spune pentru Biz Vinnie Lauria, managing partner la Golden Gate Ventures, unul dintre cele mai dinamice fonduri de investi]ii din statul asiatic.

Dac` argumentele de pân` acum nu au convins un poten]ial investitor str`in, s` ad`ugam c` limba oficial` este engleza [i c` for]a de munc` educat` a f`cut din Singapore un pol al inova]iei. Unul dintre motive este [i faptul c` statul ocup` primul loc din lume \n ceea ce prive[te prezen]a disciplinelor [tiin]ifice \n [coli, \ntr-un clasament realizat de curând de {coala de Business International Institute for Management Development (IMD) din Elve]ia.

Oamenii [i aptitudinile lor au reprezentat baza pe care s-a construit statul modern Singapore. Neavând altceva de oferit decât o for]` de munc` plasat`, e drept, \ntr-o zon` strategic`, micul stat asiatic s-a concentrat pe acest aspect [i a reu[it s` fac` din oamenii s`i un avantaj competitiv la scar` global`. |n acela[i timp, sunt atra[i aici oameni talenta]i din toat` lumea, ceea ce creeaz` un mediu divers, un creuzet multicultural care pare s` fie propice inova]iei.

Biz

17

COVER STORY

Mini[trii sunt \ncuraja]i s` atrag` fonduri din domeniul privat, nu s` se bazeze pe bugetul de stat, iar guvernul investe[te \n educa]ie [i \n start-up-uri pentru a stimula inova]ia.

D

Tot \n zona de inova]ie, guvernul singaporez a mai identificat in nou, \ns`, guvernul nu st` \n expectativ`, ci se implic` un domeniu \n plin avânt pe plan global [i a decis s` transforme direct pentru a profita la maximum de aceste tendin]e [i ]ara \ntr-un hub global pe zona de biotehnologie [i biomedicin`. a crea un ecosistem propice start-up-urilor. “Guvernul |n anul 2000, executivul a anun]at c` va cheltui 6 miliarde de sprijin` dezvoltarea start-up-urilor. Pe de o parte, o face prin politicile aplicate, iar pe de alt` parte finan]eaz` multe activit`]i dolari \n urm`torii 5 ani pentru a crea infrastructura necesar` dezvolt`rii biotehnologiei, creând printre altele parcul [tiin]ific de cercetare, aduce profesori de la MIT aici, face investi]ii directe \n Biopolis, \nfiin]ând noi centre de cercetare [i stimulând marile start-up-uri. Practic, o dat` la 5 ani bugeteaz` anumite sume de corpora]ii din domeniul farmaceutic s`-[i stabileasc` sediul investit \n tehnologie. |ntre 2010 [i 2015 au bugetat 12 miliarde de pentru Asia \n Singapore. Programul de investi]ii se afl` deja la dolari americani de investit prin programe sau investi]ii directe”, arat` Vinnie Lauria. |n acela[i timp, mini[trii sunt \ncuraja]i s` nu se bazeze pe bugetul de stat, ci s` atrag` cât mai multe investi]ii private \n sectorul pe care \l administreaz`.

Singapore [i-a stabilit ca ]int` s` devin` prima “na]iune smart” a lumii [i a alocat recent printr-un fond de investi]ii 200 de milioane de dolari pentru start-up-uri americane, pe care le invit` s` vin` \n micul ora[-stat pentru a dezvolta noi tehnologii.

Pân` acum, fondul de investi]ii gestionat de Respect pentru istorie finalul celei de-a treia faze de dezvoltare, derulat` Infocomm Investments, parte a Autorit`]ii Autorit`]ile din \n perioada 2011-2015, pentru care au fost alocate guvernamentale de Dezvoltare a Societ`]ii Singapore preg`tesc 16,1 miliarde de dolari. Num`rul de angaja]i \n Informa]ionale (IDA), era deschis doar start-upnumeroase manifest`ri domeniul biomedicinei a crescut de peste dou` urilor singaporeze. Acum, orice start-up american pentru a 50-a aniversare ori, iar cheltuielile pe zona de cercetareare o alternativ` de finan]are dac` se stabile[te \n a independen]ei ]`rii. dezvoltare \n domeniu au dep`[it 1,3 miliarde de Singapore, loc de unde poate ataca rapid pie]ele Dincolo de parade [i spectacole, guvernul dolari anual. Peste 30 de companii de top \n emergente din Asia de Sud-Est, Hong Kong [i acord` o aten]ie biomedicin`, printre care GlaxoSmithKline, China. Fondurile vor fi cel mai u[or de ob]inut de special` a[a-numitei Novartis [i Sanofi-Aventis, s-au stabilit \n start-up-uri din zona de dispozitive de tip genera]ii de pionieri, cei Singapore [i au f`cut inclusiv investi]ii wearables, colectare [i analiz` de date, care au fondat statul \n importante \n facilit`]i de produc]ie. augmented reality sau mobilitate.

1965. {i nu sunt doar vorbe goale. Printre Dincolo de programele de investi]ii [i Ini]iativa guvernamental` Smart Nation \[i altele, acestora li se va facilit`]ile oferite antreprenorilor, mai exist` un propune s` conecteze \ntreaga popula]ie a ]`rii [i acorda acces gratuit la argument important pentru ca cei mai buni s` eficientizeze via]a din Singapore pe baza servicii de s`n`tate \n oameni din toat` lumea s` doreasc` s` vin` \n datelor astfel colectate. Este un caz \n care valoare de 9 miliarde de Singapore: ora[ul \n sine. “|mi place c` este dimensiunile reduse ale ]`rii reprezint` un dolari singaporezi (peste 7 miliarde de dolari). |n world class \n multe domenii, de la infrastructur` avantaj, având \n vedere c` \ntregul teritoriu este acela[i timp, guvernul [i stil de via]` la partea de timp liber [i c`l`torii. acoperit cu servicii de telecomunica]ii 4G, care vrea s` reaminteasc` Avem cea mai bun` linie aerian`, cel mai bun ofer` viteze de pân` la 300 Mbps, iar rata de genera]iei tinere cine aeroport, buc`t`rie de clas` mondial`, orice penetrare a telefoniei mobile este de 156%. De sunt ace[ti oameni, cine brand important a investit aici”, spune Lou Dela altfel, Singapore se pozi]ioneaz` ca un Silicon au fost cei care au pus Pena, de la Publicis, care este originar` din Valley al Asiei [i are o pia]` de investi]ii de tip funda]iile statului Singapore.

Filipine, dar lucreaz` \n Singapore de 11 ani. venture capital \nfloritoare.

18

Biz

COVER STORY

E u[or s` tr`ie[ti \n Singapore, totul e eficient. Dac` metroul \ntårzie 10 minute, [tirea apare pe prima pagin` \n ziare.

Totul merge cu eficien]` maxim`.

O METROPOL~ CARE SE AFL~ PERMANENT |N TOPURI deschidere, ocup` abia pozi]ia a 12-a. Romånia este pe 57.

Locul 2 - Cel mai vizitat ora[ Ultimele date f`cute publice au plasat Singapore pe pozi]ia a doua \n topul celor mai vizitate ora[e din lume, cu

Foto: © Joyfull – Dreamstime.com

Singapore apare tot timpul pe primele locuri \n clasamentele \n care orice ora[ sau ]ar` din lume \[i dore[te s` fie pe pozi]ii frunta[e. Iat` doar cåteva dintre topurile \n care ora[ul-stat asiatic se num`r`

printre performerii globali: Locul 1 - Cele mai bune ]`ri pentru business De 9 ani, Singapore este liderul clasamentului global al ]`rilor cu cel mai prietenos mediu de afaceri pentru companii realizat de Banca Mondial`. Pe locurile urm`toare se situeaz` Noua Zeeland`, Hong Kong, Danemarca [i Coreea de Sud. Romånia se situeaz` pe locul 48.

Locul 2 - Indexul libert`]ii economice Hong Kong a reu[it s` ob]in` un punctaj mai bun cu doar dou` zecimi fa]` de Singapore \n clasamentul B`ncii Mondiale referitor la cele mai libere [i deschise economii ale lumii. Statele Unite, a c`ror economie este considerat` un mod de libertate [i 20

Biz

22,5 milioane de c`l`tori interna]ionali \n 2013. Pe primul loc este Hong Kong, iar nume mari ca Londra, Paris sau New York ocup` locuri 4, 5, respectiv 7.

Locul 2 - Cel mai sigur ora[ |n acest top, realizat de revista “The Economist”, Singapore este \ncadrat de dou` metropole japoneze Tokio pe locul 1 [i Osaka pe locul 3. New York este pe locul 10, iar Londra abia pe pozi]ia a 18-a.

Locul 3 - PIB pe cap de locuitor Conform datelor Fondului Monetar Interna]ional, Singapore este pe locul 3 \n lume dup` produsul intern brut pe cap de locuitor, cu 78.762 de dolari, fiind devansat doar de Qatar [i Luxemburg.

L

a nivel de infrastructur`, Singapore d` lec]ii multor metropole occidentale. {i aici au ajutat mult viziunea coerent` a guvernului [i faptul c` acesta a gândit totul pe termen lung, dincolo de interese de moment. Totul porne[te de la locuin]e.

Peste 80% din popula]ia ora[ului-stat Singapore st` \n locuin]e construite de stat, \n urma unui program na]ional lansat \n anii '60 [i coordonat de Agen]ia pentru Locuin]e [i Dezvoltare, HDB, 95% dintre ei fiind proprietarii locuin]elor respective. Guvernul a construit mici ora[e-satelit, care sunt gândite s` func]ioneze autonom, având [coli, spitale, zone comerciale [i de recreere. Pentru a evita enclavizarea pe criterii etnice, apartamentele sunt vândute \n a[a fel \ncât fiecare bloc s` aib` componen]a etnic` reg`sit` la nivel na]ional: chinezi - 74%, malaiezieni 13,2% [i indieni - 9,2%. |n combina]ie cu aplicarea strict` a legilor care interzic, printre altele, mestecarea gumei sau consumarea de mâncare pe strad`, aceste m`suri fac din Singapore un ora[ curat [i foarte sigur, lucru apreciat de mul]i str`ini. “Limba oficial` fiind engleza, asta atrage mul]i oameni talenta]i din toat` lumea [i rezult` o diversitate mare. Dar oamenii sunt lini[ti]i, guvernul promoveaz` multiculturalitatea. Din punct de vedere creativ, stabilitatea ne ofer` posibilitatea de a gândi idei globale. E un loc pl`cut \n care s` munce[ti. Unora li se pare prea curat, prea steril, plictisitor. Dar pentru oamenii cu familii, care au nevoie de stabilitate pentru a produce lucruri de calitate, este ideal”, ne-a povestit Guan Hin Tay, Regional Executive Creative Director la JWT Asia.

Foto: © Leung Cho Pan – Dreamstime.com

Biz

21

COVER STORY

INOVA}IA |NCEPE CU EDUCA}IA F`r` resurse naturale [i cu un teritoriu minuscul, Singapore p`rea \n 1965 un proiect statal sortit e[ecului. Viziunea guvernului nu doar c` a salvat ]ara de la dispari]ie, ci a dus-o \n topul performerilor globali ca nivel de trai [i prosperitate economic`. La baza succesului au stat oamenii [i investi]iile permanente \n educa]ie [i inova]ie. “|ncerc`m s` men]inem o cultur` deschis`, pentru a avea permanent feedback [i o comunicare bidirec]ional` \ntre angaja]i [i angajatori, iar asta \ncurajeaz` apari]ia ideilor inovatoare”, a declarat pentru Biz Stanley Kee, Managing Director pentru Asia de Sud-Est la GfK. Aceast` cultur` a implic`rii tuturor \n luarea deciziilor a fost unul dintre pilonii pe care

22

Biz

micul stat asiatic [i-a construit strategiile de dezvoltare.

Aparatul administrativ guvernamental colaboreaz` cu cet`]enii [i cu mediul privat la toate deciziile importante. Mai mult, mini[trii sunt \ncuraja]i s` atrag` investi]ii cåt mai mari din mediul privat mai degrab` decåt s` cheltuiasc` bugetul alocat.

Cånd vine vorba despre cultivarea [i p`strarea talentelor, companiile din Singapore au mult de lucru \ntr-un mediu extrem de dinamic [i competitiv, mai ales pe partea de reten]ie.

Stanley Kee crede c` acest proces poate fi facilitat de implicarea lor mai mare \n business, permiterea exprim`rii libere a opiniilor [i recunoa[terea meritelor de cåte ori este cazul.

Revenind la infrastructur`, un lucru care ne-a impresionat \n Singapore a fost sistemul de transport public: curat, eficient, rapid [i f`r` \ntârzieri. O c`l`torie cu transportul \n comun planificat` pe Google Maps dura exact atât cât scria pe site, la minut. Re]eaua de metrou este puternic dezvoltat`, dar [i transporturile de suprafa]` se mi[c` la fel de rapid. Din nou, meritul este al planific`rii [i gândirii pe termen lung. Cu o popula]ie de peste 5 milioane de locuitori [i o suprafa]` nu foarte mare, te-ai a[tepta ca [oselele s` fie tot timpul gâtuite de ambuteiaje. Nu se \ntâmpl` acest lucru, fiindc` \n Singapore este foarte costisitor s` de]ii o ma[in` proprietate personal`. Taxele [i accizele pentru o ma[in` nou` ajung la 150% din valoarea acesteia. |n plus, orice ma[in` trebuie s` de]in` un permis de circula]ie valabil timp de 10 ani, care cost` circa 55.000 de dolari americani. De[i guvernul le-a for]at u[or mâna singaporezilor, rezultatul este un trafic lejer [i reducerea polu`rii, prin folosirea transportului \n comun. Pe viitor, marile metropole va trebui [i ele s` g`seasc` solu]ii similare, altfel vor \nregistra pierderi economice [i chiar demografice. Din nou, autorit`]ile au gândit totul din punct de vedere al eficien]ei pe mai multe planuri, exact ca \ntr-o corpora]ie. Rezultatul? “E u[or s` tr`ie[ti aici, totul e eficient. Dac` metroul \ntârzie 10 minute, [tirea apare pe prima pagin` \n ziare. Totul merge cu eficien]` maxim`”, arat` Vinnie Lauria, de la Golden Gate Ventures. |n acela[i timp, pozi]ionarea geografic` mai are un avantaj pentru cei care vin s` se stabileasc` aici, fiindc` se ajunge foarte repede \n cea mai mare parte a Asiei [i nu doar pentru business. “Ajungi rapid \n Bali de aici. So]ia spunea s` nu mai post`m pe Facebook pozele din city break-urile noastre, fiindc` p`rem genul acela de nesim]i]i plini de bani. |n realitate, un bilet de avion pân` \n Bali e 90 de dolari [i cazarea cost` 60 de dolari pe noapte”, spune Vinnie Lauria.

Când vorbim despre ora[ele viitorului, avem \n minte metropole din o]el [i sticl` supertehnologizate [i aglomerate. Realitatea este, \ns`, u[or diferit`, a[a cum o demonstreaz` din plin [i Singapore. Viitorul apar]ine ora[elor care reu[esc s` g`seasc` un echilibru \ntre tehnologie [i natur`. Iar \n ora[ul-stat asiatic acest lucru se vede la tot pasul. Chiar [i \n zonele din districtul financiar, unde zgârie-norii domin` peisajul, nu lipsesc copacii [i spa]iile verzi, iar unele cl`diri au chiar gr`dini suspendate. |n mod remarcabil, \n ciuda exploziei demografice [i a noilor construc]ii, suprafa]a de spa]ii verzi din Singapore a crescut de la 35% la 46%. Acest lucru a fost reflectat [i \n schimbarea titulaturii din “Ora[ul-gr`din`” \n

COVER STORY

“Ora[ul dintr-o gr`din`”. Unul dintre simbolurile metropolei sunt superbele Gardens by the Bay, un parc unic \n lume ale c`rui “flori” uria[e realizate din schelete de metal au [i un rol activ \n sustenabilitatea gr`dinilor - unele capteaz` apa de ploaie pentru iriga]ii, altele au panouri fotovoltaice care produc electricitate, iar câteva mascheaz` gurile de evacuare ale instala]iilor de circulare a aerului din Flower Dome [i Cloud Forest, cele mai mari sere cu climat controlat din lume. Este doar un exemplu al felului \n care nimic nu este construit \n Singapore f`r` a se lua \n considerare impactul la toate nivelurile.

Arhitectura pe vertical` a permis p`strarea [i crearea multor spa]ii verzi [i a multor parcuri, dar autorit`]ile au mers mai departe. |n prezent, peste 60% din gunoiul din Singapore este reciclat, 37% este incinerat [i doar 3% ajunge \n gropi de gunoi. Pân` \n 2020, guvernul [i-a propus s` ajung` la un procent de 65% din gunoi reciclat, \n condi]iile \n care cantitatea de de[euri produs` este \n cre[tere. Cum peste 7.000 de corpora]ii multina]ionale au sediul \n Singapore, pentru sprijinirea acestora [i atragerea altora nu este suficient s` ai multe parcuri, spa]ii verzi [i un standard de via]` ridicat. Companiile mari au nevoie de costuri sc`zute pentru energie [i solu]ii la cheie pentru problemele de mediu. Pentru asta exist` Singapore Sustainability Alliance, institu]ie care adun` agen]ii guvernamentale, reprezentan]i ai companiilor, organiza]ii neguvernamentale [i institu]ii academice pentru a elabora programe [i practici \n domeniul sustenabilit`]ii, cum ar fi utilizarea durabil` a apei, reciclarea [i eficientizarea energetic`. Poate cel mai important, guvernul a lansat ini]iativa Clean and Green Singapore (CGS) acum dou` decenii [i nu a oprit-o, stabilind mereu noi ]inte de sustenabilitate [i implicând activ popula]ia \n aceste eforturi. Noile ]inte pentru 2030 sunt atingerea unei rate de reciclare de 70%, \mbun`t`]irea cu 35% a eficien]ei energetice [i ca 80% dintre cl`dirile din ora[ s` aib` certificare de cl`diri verzi.

Este \nc` un exemplu al modului de lucru al guvernului din Singapore, transformat \ntr-un mod de via]`: c`utarea continu` a unor solu]ii cât mai eficiente care s` plaseze ora[ul-stat pe creasta valului de schimbare, pentru a nu fi m`turat de acesta. De aceea micu]a insul` din Asia are ast`zi [i va avea [i mâine un cuvânt important de spus pe plan global. Biz 24

Biz

Prosperitatea statului Singapore depinde de deschiderea [i atractivitatea economiei sale GRACE FU, ministru adjunct al Afacerilor Externe, ministru \n cadrul cabinetului prim-ministrului [i ministru adjunct pentru Mediu [i Resurse de Ap`

Cele 5 decenii care au trecut de la ob]inerea independen]ei au \nsemnat pentru Singapore transformarea \ntr-un ora[stat modern. Grace Fu, ministru \n guvernul singaporez, \[i aminte[te cåt de improbabil` p`rea \n 1965 supravie]uirea statului Singapore, f`r` resurse [i f`r` teritorii. |n acela[i timp, are toate motivele s` prezinte cu måndrie realiz`rile na]iunii sale de pån` acum, dar [i s` le a[tepte cu \ncredere pe cele planificate pentru viitor.

GUVERNUL |N SLUJBA CET~}ENILOR Partidul Ac]iunii Populare, care a guvernat ]ara de la ob]inerea independen]ei, a cultivat \nc` de la \nceput guvernarea curat`, f`r` corup]ie. Separarea puterilor \n stat este extrem de clar`, oamenii din serviciul public trebuie s`

Foto: © Vincentstthomas – Dreamstime.com

s` cre`m noi oportunit`]i pentru cet`]enii no[tri prin investi]ii masive \n educa]ie. Al`turi de companii [i sindicate, am \nfiin]at un consiliu care s` elaboreze [i s` stimuleze ini]iative pentru \nv`]`måntul voca]ional. Nu uit`m s` investim \n infrastructur`. De exemplu, \n Jurong, care a fost transformat dintr-o mla[tin` \ntr-o zon` industrial`, vrem s` cre`m un cartier reziden]ial care s` aib` [i zone comerciale, totul cu respect fa]` de mediu.

respecte standarde foarte \nalte, orice act de corup]ie este sanc]ionat dur [i rapid, legile sunt respectate strict de toat` lumea [i politicile publice sunt gåndite [i derulate pe termen lung.

CORUP}IE ZERO Un sistem curat, f`r` corup]ie, nu apare de la sine. Este nevoie \n primul rånd de voin]` politic` pentru a construi un sistem public \n slujba cet`]enilor [i o societate bazat` pe meritocra]ie, \n care succesul este dictat de munc` [i aptitudini, nu de bani, statut sau cå[tiguri ilicite. |n acela[i timp, legile anticorup]ie sunt aplicate rapid [i impar]ial. Biroul de Anchetare a Practicilor Corupte a jucat un rol important \n aceast` direc]ie. A fost greu, dar am reu[it s` impregn`m ideea de incoruptibilitate \n mentalul colectiv. Costul social al deciziilor proaste [i al sistemelor nefunc]ionale create de o societate corupt` dep`[e[te cu mult nivelul banilor da]i [i primi]i drept mit`, a[a c` trebuie s` fim mereu vigilen]i.

PROIECTELE PREZENTULUI Avem o pleiad` de proiecte majore \n derulare \n orice moment. Voi vorbi despre cåteva dintre ini]iativele importante pe care le implement`m \n beneficiul diverselor categorii sociale. Pentru genera]ia pionierilor statului Singapore, cei care au contribuit din plin la dezvoltarea ]`rii imediat dup` independen]`, avem un pachet special prin care le asigur`m serviciile de s`n`tate pentru tot restul vie]ii. |n acest an intr` \n vigoare [i Medishield Life, o schem` de asigur`ri medicale prin care singaporezii nu vor mai fi nevoi]i s` suporte cheltuieli medicale uria[e. |n acela[i timp, vrem

DIALOGUL CU POPULA}IA Comunicarea eficient` este esen]ial`. Trebuie s` le demonstr`m mereu oamenilor c` ceea ce face guvernul este \n slujba lor. Asta nu \nseamn` s` recurgem la politici populiste, care au efecte pl`cute pe termen scurt, dar aduc probleme mari pe termen lung. Sistemul guvernamental [i-a cå[tigat \n timp o reputa]ie foarte bun` fiindc` dezvolt` politici pentru binele public, nu \n interesul unor entit`]i private. Desigur, nu este un sistem perfect [i \ncerc`m s` implic`m mereu oamenii \n elaborarea politicilor publice. O ini]iativ` \n acest sens este “Singapore Conversation”, prin care am consultat un e[antion reprezentantiv de singaporezi \n leg`tur` cu problemele legate de locuin]e, locuri de munc`, aspira]ii [i chiar de identitatea singaporez`.

PROVOC~RILE DE AST~ZI }ara noastr` are, practic, acelea[i vulnerabilit`]i ca acum 50 de ani. Tr`im \n continuare \ntr-un teritoriu mic, f`r` resurse. Popula]ia nu poate cre[te prea mult, a[a c` am \ncheiat parteneriate pentru a ne extinde influen]a economic` [i strategic`. Avem acorduri de liber schimb cu peste 30 de parteneri globali. A[tept`m cu interes ratificarea tratatului de liber schimb cu Uniunea European`, care este al treilea partener comercial pentru Singapore [i principala surs` de investi]ii str`ine directe. Companiile din UE, inclusiv din Romånia, vor avea acces la oportunit`]i comerciale importante \n Singapore [i, de aici, \n tot sud-estul Asiei. |n acela[i timp, globalizarea a adus o serie de amenin]`ri de securitate noi, din zona terorismului sau a epidemiilor.

Dar cu o conducere puternic` sprijinit` de popor vom dep`[i aceste provoc`ri.

PLANURILE DE VIITOR Prosperitatea statului Singapore depinde de deschiderea [i atractivitatea economiei sale. Ne vom str`dui s` atragem investi]iile potrivite [i s` \ncuraj`m un climat de afaceri cåt mai prietenos, pentru a crea locuri de munc` de calitate pentru singaporezi. |mbun`t`]irea standardului de via]` al acestora r`måne prioritatea num`rul unu pentru guvern.

Politicile noastre nu pot fi statice [i trebuie adaptate permanent la mediul economic tot mai competitiv [i la aspira]iile cet`]enilor no[tri. Vom continua s` implic`m cet`]enii \n deciziile pe care le lu`m [i sper`m ca astfel s` asigur`m prosperitatea ]`rii \n deceniile urm`toare. Biz

Biz

25

TURISM

PARADISUL ARE 57 DE ETAJE A devenit simbolul ora[ului Singapore si unul dintre locurile iconice din lume. Este o perl` arhitectonic` [i un model de elegan]` [i lux. Marina Bay Sands a devenit \n cei cinci ani de cånd a fost construit o destina]ie \n sine.

Iar Biz a aflat \n exclusivitate ce nout`]i se preg`tesc pentru turi[ti.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

C

ånd ajungi pe una dintre autostr`zile

din preajma sa, Marina Bay Sands pare un vas ancorat care se preg`te[te s` fie lansat la ap`. Te a[tep]i din clip` \n clip` s` \l vezi p`r`sind portul [i \ndreptåndu-se spre destina]ii necunoscute. |n schimb, seara, loca]ia se schimb` cu totul. O explozie de lumini [i senza]ii cuprinde acest resort [i \l transform` \ntr-un spa]iu desprins din alt` lume. Fascina]ia este \ntregit` de un spectaculos joc de lumini [i sunete, care se \ntåmpl` de trei ori pe sear`, menit s` distreze vizitatorii [i oaspe]ii hotelului.

Marina Bay Sands nu este doar celebrul hotel care a devenit simbol al statului Singapore, ci un \ntreg complex care mai cuprinde un mall, spa]ii de evenimente, un muzeu [i spectaculoasele Gardens by

26

Biz

the Bay. Este destina]ia principal` din Asia pentru c`l`torii de afaceri sau de pl`cere, oferind experien]e unice \n via]`.

Anul acesta, Marina Bay Sands \mpline[te cinci ani de cånd a fost deschis, \n 27 aprilie 2010, reu[ind ca, odat` cu inaugurarea sa, s` schimbe peisajul ora[ului pentru totdeauna.

Cånd am ajuns la \ntålnirea programat` cu oficialii hotelului pentru interviu [i pentru un tur al loca]iei, am r`mas surprins de forfota din holul superb al hotelului. Mul]i dintre ei erau turi[ti care puteau vizita holul hotelului, iar al]ii erau oaspe]i care veneau s` se cazeze. |n holul uria[ tronau mai multe piese de art` contemporan` [i am observat cum lumina natural` ce p`trunde prin ferestrele uria[e creeaz` un spa]iu special, cald, care te invit` s` \l descoperi.

Cele trei turnuri ale hotelului au 55 de niveluri [i adun` impresionanta cifr` de 2.561 de camere [i apartamente.

Turnurile au deasupra celebra teras` cu form` de nav` Sands SkyPark, care ofer` o panoram` de 360 de grade a ora[ului.

Aceast` “nav`” este un spa]iu cu

restaurante, gr`dini luxuriante, celebra piscin` Infinity Pool [i \n vårf are puntea de observa]ie, cel mai mare spa]iu public din lume sus]inut doar de grinzi.

Turul nostru a inclus aceast` parte important` a complexului, a[a c` am luat liftul pån` la SkyPark. Cele 57 de etaje au trecut \n cåteva secunde, astfel c` nici nu ne-am dat seama de viteza cu care am urcat. Singurul element care ne-a surprins au fost c`, atunci cånd am ajuns pe teras`, aveam urechile \nfundate, ca [i cum am fi zburat cu avionul. Spa]iul de aici este o oaz` de relaxare creat` special pentru oaspe]ii hotelului, nefiind disponibil pentru vizitatori externi. Lucru normal, avånd \n vedere c` gradul de ocupare a celor peste 2.500 de camere este tot timpul anului de aproximativ 99%. Vremea \n Singapore este foarte pl`cut` [i temperatura se men]ine la un nivel constant \n jur de 30 de grade, astfel c` oaspe]ii vin aici tot anul, nefiind lega]i de o perioad` anume.

Foto: SORIN STANA

TURISM

MARINA BAY DINTR-O PRIVIRE patru zile. Marina Bay a avut 31 de milioane de vizitatori \n 2011 [i 38,5 milioane \n 2012. |ntr-o zi obi[nuit`, la buc`t`rie se conum` 200 kg de orez, 1.200 kg de carne [i 1.500 kg de legume. Sands SkyPark are 1,2 hectare [i este mai lung` decåt Turnul Eiffel [i \ndeajuns de lat` pentru a putea fi parcate patru avioane A380. Are 250 de copaci [i 650 de plante.

Foto: SORIN STANA

Este cel mai mare hotel din Singapore, al [aselea din Asia [i al 34-lea din lume. Cu Marina Bay Sands, Singapore a intrat pe lista celor mai mari 100 de hoteluri din lume. Cele trei turnuri iconice sunt printre cele mai complexe cl`diri construite vreodat`. Fiecare turn are p`r]i drepte [i unele curbe. |n turnul 1, hotelul are o pant` de 26 de grade. Fiecare nivel a fost construit \n

M

-am sim]it r`sf`]at \n timpul petrecut

la Marina Bay Sands, chiar dac` a fost scurt. Este un loc \n care personalul hotelului \ncearc` s` te fac` s` te sim]i bine prin orice mijloace. Zåmbete largi, disponibilitate imediat` la orice nevoie sau dorin]` a oaspetelui, atitudine proactiv`.

Poate v` \ntreba]i: ce face un oaspete odat` cazat \n hotel? Ei bine, Marina Bay nu este doar un hotel, este un complex special creat pentru a deveni un punct de reper pentru orice c`l`tor care \[i dore[te o experien]` inedit`. |n afara hotelului, exist` numeroase zone de petrecere a timpului liber, care \ntregesc c`l`toria \n acest spa]iu unic.

Pentru c`l`torii de business exist` zona de spa]ii de conferin]` The Sands Expo and Convention Centre, care este imens`, cåt 15 terenuri de fotbal, [i care poate fi transformat` \n orice format de conferin]`, expozi]ie sau conven]ie se dore[te. Aici au cåntat nume celebre, de la David Bowie la Rolling Stones sau Elton John.

Ca s` ajung la hotel, am trecut prin mall, un adev`rat templu al luxului [i al rafinamentului. The Shoppes se \ntinde pe trei etaje [i este imens. |ns` ceea ce surprinde este diversitatea magazinelor de lux, de la

28

Biz

Balenciaga, Cartier, Chanel sau Tom Ford la Gucci, Miu Miu, Saint Laurent, Versace, Brioni sau Carolina Herrera. Cåt am stat \n Singapore, am trecut prin acest mall de dou` ori, la \nceput [i spre sfår[itul perioadei, [i am v`zut cum a ap`rut un nou magazin Alexander McQueen \n cåteva zile, de[i la \nceput era doar un mash care anun]a deschiderea. Este un loc extrem de viu [i unde aten]ia la detalii face legea. Magazinele sunt senza]ionale, fiecare dintre ele poate concura cu succes la orice concurs de design din lume [i poate chiar cå[tiga, vånz`torii vorbesc mai multe limbi str`ine [i au o grij` aparte fa]` de orice posibil client care le trece pragul. Exist` locuri speciale unde po]i s` \]i \ncarci bateria telefonului, cu firele preg`tite pentru mai multe modele, de la iPhone la orice model de Samsung, HTC sau LG. {i, dac` obose[ti dup` prea multe cump`r`turi, te po]i relaxa oricånd la unul dintre cele peste 60 de restaurante [i bistrouri care sunt atåt \n mall, cåt [i \n

spa]iul de leg`tur` dintre acesta [i hotel.

Orice gurmand, oricåt de preten]ios ar fi, g`se[te aici un restaurant care s` \i fie pe plac. Evident nu puteau lipsi restaurantele unor chefi clebri, precum Mario Batali (New York), Daniel Boulud (New York), Wolfgang Puck (Los Angeles), Tetsuya Wakuda (Sydney), Justin Quek (Singapore), David Thompson (Bangkok) sau Gordon Ramsay (Londra). Exist` chiar [i o pia]`, de fapt un loc premium de unde po]i s` cumperi fructe sau legume proaspete, Rasapura Masters.

D

e altfel, \n turul special pe care

l-am f`cut la Marina Bay, am fost introdu[i, \n exclusivitate pentru o publica]ie, \n cel mai nou restaurant al hotelului, unde se pot servi peste 50 de feluri de ciocolate [i brånzeturi. Acest spa]iu este unul special pentru hotel, fiind destinat oaspe]ilor [i mai rar vizitatorilor, [i situat chiar sub puntea SkyPark. De aici se poate vedea \ntregul Singapore, \n timp

Foto: VALI MIREA

Foto: © Kadirlookatme – Dreamstime.com

TURISM

ce savurezi un cocktail sau o ciocolat` special` din Mauritius. Spa]iul abia fusese terminat, iar noi am avut onoarea s` fie introdus \n acest spa]iu [i \n toate locurile care nu sunt deschise publicului larg.

M

arina Bay nu \nseamn` doar atåt.

Guvernul singaporez a decis acum nou` ani s` creeze un loc pe insul` care s` devin` emblematic, un resort special \n cadrul ora[ului-stat.

A urmat o perioad` \n care au fost a[teptate aplica]ii [i modele de design, iar compania Marina Bay Sands a cå[tigat proiectul, care a \nceput \n 2007 [i s-a \ncheiat dup` doar trei ani [i jum`tate, \n 2010. Anul acesta este unul special, pentru c` se \mplinesc cinci ani de cånd a fost inaugurat complexul. Marina Bay a devenit nu doar un loc de relaxare [i de distrac]ie, ci [i unul cultural [i mai ales o premier` mondial` \n materie de arhitectur` [i design.

Muzeul ArtScience integrat \n acest complex este emblematic pentru forma sa de lotus, care se profileaz` superb pe linia \ntregului ansamblu. Acest muzeu ad`poste[te expozi]ii celebre din \ntreaga lume. Dou` teatre completeaz` ansamblul de cl`diri care m`rginesc turnurile hotelului. Au peste 4.000 de locuri [i prezint` spectacole celebre de pe Broadway, precum “The Lion King” sau “Mamma Mia”, dar [i premiere de film, ceremonii de premiere [i gale speciale.

P

e SkyPark am admirat piscina Infinity,

un alt model de design [i un loc special, care te \mbie la relaxare [i la o vacan]` f`r` griji. E un spa]iu desprins parc` de loc [i timp, care te face s` ui]i de orice [i s` te cufunzi \n apa limpede care se duce spre marginea bazinului, de unde se vede panorama ora[ului. Cel mai frumos este s` faci baie seara [i s` vezi, acompaniat de un cocktail,

cum se aprind luminile peste tot, transformånd Singapore \ntr-o feerie de culoare.

Dup` piscin`, am coboråt la etajul 51, unde am vizitat unul dintre celebrele apartamente ale hotelului. V` spun cinstit c` este o cas` \n adev`ratul sens al cuvåntului. Are dou` dormitoare, un living uria[, un spa]iu de luat masa, o sal` de fitness, o sal` de masaj, un walking closet, un birou [i o buc`t`rie complet echipat`. |n plus, exist` [i o camer` de relaxare. Livingul are vedere spre ora[, ca de altfel multe camere, c`ci hotelul a fost construit \n a[a fel \ncåt camerele s` aib` vedere fie spre ora[, fie spre golf, de unde se vede oceanul. A[a cum \i st` bine oric`rui living elegant, din el nu putea s` lipseasc` pianul, \n caz c` vreunul dintre oaspe]i este pasionat de muzic`. Impresia pe care ]i-o creeaz` apartamentul este greu de descris: este un loc spa]ios, intim, cald [i primitor. Buc`t`ria complet utilat` poate fi folosit` de c`tre un majordom, care are o u[` separat`, \n caz c` oaspe]ii apartamentului doresc s` dea o cin` festiv` sau una de gal`. Exist` [i o camer` de masaj sau una de fitness. Cå]i dintre voi ave]i acas` un walking closet?

Acest apartament de hotel are unul, \n caz c` a]i venit cu prea multe haine [i vre]i s` le vede]i cum trebuie.

Marina Bay Sands este un loc special, cum nu sunt prea multe \n aceast` lume.

Este un ora[ \n ora[, un loc \n care fanteziile prind realitate [i care te farmec`, te fascineaz` [i te fac s` \]i dore[ti s` devii rezident permanent. Biz

Biz

29

Foto: © Anekoho – Dreamstime.com

Nimeni nu se pune ast`zi cu

TIGRUL FINANCIAR AL ASIEI

Este al patrulea centru financiar la nivel global [i are o for]` investi]ional` de invidiat. Toate numele mari din sectorul bancar global au birouri aici.

Nu putem vorbi de dezvoltare \n Asia [i \n lume f`r` Singapore.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

FINAN}E

Patru decenii. Atåt a durat trecerea de la un ora[ colonial, care colc`ia de corup]ie [i f`r` nicio perspectiv` \n aceast` lume, la un megalopolis cosmopolit, care dicteaz` tendin]ele \n Asia Pacific \n ceea ce prive[te dezvoltarea, un model de a face business [i de respectare a legii. A fost nevoie de o mån` de fier, dar toate reformele \ncepute odat` cu dobåndirea independen]ei acum 50 de ani au f`cut ca peisajul ora[ului s` se schimbe definitiv.

Cerul Singaporelui este br`zdat de zgårie-nori unde \[i au sediul regional multe dintre cele mai importante institu]ii financiare sau de business din lume. Odat` ce au remarcat poten]ialul uria[ al acestui stat, [i-au stabilit aici imediat sedii [i au pornit cucerirea restului ]`rilor din aceast` parte de glob. Un ora[ vibrant, Singapore reu[e[te s` ofere investitorilor globali acces la pie]ele interna]ionale. Datorit` pozi]iei geografice strategice, unei infrastructuri

32

Biz

RAVI MENON, Managing Director al Autorit`]ii Monetare din Singapore, care are atât func]ie de banc` central`, cât [i de supraveghere a pie]elor financiare [i a bursei

de afaceri foarte bune, conectivit`]ii rapide cu toate pie]ele globale [i unei pie]e asiatice cu aproape 4 miliarde de consumatori, Singapore este destina]ia perfect` pentru orice om de afaceri. Este foarte bine cotat de toate cele trei agen]ii de rating din lume, cu o economie triplu A, cu un poten]ial de cre[tere puternic, o loca]ie stabil` pentru extindere [i dezvoltare.

E

conomia a \nregistrat anul trecut o cre[tere real` de 2,8%, cu perspective solide [i pentru anul acesta. Factorii care au dus la aceast` cre[tere cu impact asupra Singaporelui sunt lega]i de evolu]ia celorlalte pie]e globale. Pia]a american`, cu care Singapore are leg`turi strånse, [i-a continuat cre[terea, atåt sectorul productiv, cåt [i cel al serviciilor.

Pia]a muncii s-a \mbun`t`]it [i ea,

ca [i cererea de cheltuieli corporatiste. Cealalt` pia]` major` cu care Singapore are leg`turi foarte strånse, China, a confirmat cre[terea prognozat` de 7%.

Avansul economic este dat atåt de exportul de bunuri [i m`rfuri, cât [i cel al serviciilor.

“Avem o economie care cre[te, \n ciuda tensiunilor globale, media fiind de 0,4% trimestrial, bazat` pe primele dou` trimestre de anul trecut. Exporturile au fost \ncete din cauza \ncetinirii cererii \n America [i China. Cu toate acestea, a existat o \mbun`t`]ire \n sectorul comercial, mai pu]in \n cel al electronicelor, care r`måne slab”, au fost cuvintele lui Ravi Menon, Managing Director al Autorit`]ii Monetare din Singapore (AMS), care are atåt func]ie de banc` central`, cåt [i de supraveghere a pie]elor financiare [i a bursei.

FINAN}E Secretul economic al ora[ului a fost crearea unor segmente foarte solide, precum pia]a de capital, un sector antreprenorial puternic, dar [i un mediu extrem de prietenos cu companiile. Un punct cheie a fost semnarea unor tratate de liber schimb [i de evitare a dublei impozit`ri, de care beneficiaz` companiile prezente aici. Singapore are cel mai mare num`r de tratate de liber schimb din Asia, iar partenerii semnatari sunt economii cheie precum America, Japonia, Australia, Noua Zeelend`, state membre ale Uniunii Europene, Iordania, China, Chile, Coreea de Sud, India [i Panama. Re]eaua de tratate de comer] liber cuprinde peste 70 de state din \ntreaga lume, un avantaj clar pentru institu]iile financiare.

V

orbind cu finan]i[tii din Singapore am \n]eles cåt de important` este o burs` puternic`, pe care pot fi tranzac]ionate ac]iuni de oriunde din lume.

Bursa de aici (SGX) este loca]ia preferat` pentru aproximativ 800 de companii. Una dintre caracteristicile unice ale pie]ei de capital este propor]ia list`rilor str`ine pe SGX. Aproximativ 40% sunt companii interna]ionale din diverse sectoare, precum real estate, naval, maritim sau de infrastructur` care caut` s` fie listate \n zona Asia Pacific. Singapore este cea mai mare pia]` a list`rilor investitorilor institu]ionali din domeniul imobiliar, din Asia, al`turi de Japonia.

Este fascinant s` vezi cum majoritatea domeniilor includ “cel mai”, “primul” sau “unicul”. Nimic nu pare c` are loc la \ntåmplare, ci este parte a unui plan foarte bine elaborat, care s` mi[te lucrurile \n direc]ia care trebuie. La fel se \ntåmpl` [i \n sectorul financiar, unde de exemplu pe pia]a de schimb valutar este cel de-al treilea centru global, dup` New York [i Londra, [i primul din zona Asia Pacific. Un studiu arat` c` \n luna aprilie 2013, cånd s-a tranzac]ionat foarte mult, volumul mediu zilnic a fost de 383 de miliarde de dolari. Nu ne mai

CIFRELE TIGRULUI ASIATIC

Popula]ie: 5,473 milioane Suprafa]`: 697 km p`tra]i PIB: 304 miliarde dolari Rezerve monetare: 273,658 miliarde dolari

Cre[tere PIB real: 2007 2008 9,0% 1,9% *estimare

2009 -0,6%

2010 15,1%

2011 6,0%

2012 1,9%

2013 4,1%

2014* 3,6%

Valoarea de pia]` a ac]iunilor tranzac]ionate public: 2011 2012 2013 569,4 mld.$ 709,4 mld.$ 718,8 mld.$

PIB/capita: 55.568 $

Infla]ia: 2011 5,2%

Valoarea exporturilor: 410,3 mld. $

2012 4,6%

2013 2,4%

2014* 2,3%

*estimare

{omaj: 2011 2,0%

Contribu]ia la PIB: 2012 2,0%

2013 1,9%

2014* 2,0%

*estimare

mir`m atunci c` aici se fac [i se desfac multe dintre afacerile globale ale momentului. “Ne a[tept`m ca \n continuare economia noastr` s` func]ioneze \ntr-un ritm constant.

Sectoarele orientate spre produc]ia domestic` ar trebui s` fie la un nivel constant. Industria construc]iilor va fi ajutat` de proiectele de infrastructur` \n timp ce investi]iile domestice corporate [i private vor continua s` creasc`”, spune Ravi Menon.

Optimismul oamenilor cu care neam \ntålnit la Singapore nu este bazat doar pe vorbe, ci este sprijinit de cifre. Serviciile financiare [i de asigurare au crescut \ntre 2013 [i 2014 cu 10,8%. Patru segmente au contribuit la aceast` dezvoltare: managementul activelor, pia]a de schimb`

CELE MAI MARI COMPANII: DBS Group, Oversea-Chinese Banking, Wilmar International, SingTel, United Overseas Bank, Keppel Corp, Singapore Airlines, CapitaLand, Sembcorp Industries, Global Logistic Properties, Flextronics International, Avago Technologies, City Developments, ST Engineering, Olam International, Golden AgriResources, China Aviation Oil

agricultur`: 0% Industrie: 29,4% Servicii: 70,6%

valutar [i derivate, asigur`rile [i pia]a RMB (renminbi - moneda oficial` a Republicii Populare Chineze). Toate aceste activit`]i au f`cut ca sectorul financiar din Singapore s` fie unul puternic, contribu]ia lui la Produsul Intern Brut s` fie de peste 12%, \n timp ce 5,5% din totalul for]ei de munc` este angajat \n acest sector. Iar perspectivele sunt pozitive, ora[ul dorind ca \n urm`torii ani s` fie \naintea centrelor financiare consacrate de mul]i ani. O misiunea care are toate [ansele s` fie \ncunat` de succes. Biz

Biz

33

FINAN}E

Beneficii pentru investi]ii |n Singapore, b`ncile sunt la ele acas`. Orice banc` interna]ional` care vrea s` se extind` \n regiune \[i stabile[te sediul aici [i apoi se uit` la pie]ele din jur. e ce este important capitalul adus \n ]ar` de investitori?

Singapore este o insul` f`r` resurse naturale, trebuie s` importe totul [i are nevoie de investi]ii care s` sus]in` economia ]`rii. Iar aceast` situa]ie se repet` \n toat` Asia de Sud-Est, regiune care devine o ]int` predilect` pentru investi]ii str`ine, avånd \n vedere climatul economic stabil [i \n dezvoltare. Dac` \n 2009 investi]ile str`ine directe totalizau 40 de miliarde de dolari \n regiune, \n 2013 au ajuns la 125 de miliarde de dolari. Din aceast` sum`, Singapore a reu[it s` atrag` peste jum`tate, undeva la 63 de miliarde de dolari, ceea ce \l transform` \n beneficiarul net al celor mai multe investi]ii directe care se fac \n Asia de Sud-Est. United Overseas Bank (UOB) a creat un model aparte de a face banking.

Care este acesta? {tim c` modelul tradi]ional de a face banking este bun, dar nu mai este de ajuns. Este nevoie de altceva, mai ales \n cazul organiza]iilor sau al companiilor. Trebuie s` ne transform`m \n consilieri pentru companiile care doresc s` se extind` \n Singapore sau \n regiune. Poate nu [ti]i, dar Singapore are \n]elegeri extinse cu multe state legate de evitarea dublei impuneri [i de garantarea investi]iilor. |n plus, folosind Singapore ca pe un hub regional interna]ional, poate s` creasc` avantajul pe care statul nostru \l ofer` companiilor pentru protec]ia investi]iilor lor [i pentru a valorifica la maximum afa34

Biz

SAM CHEONG, Head of Foreign Direct Investment Advisory Unit la United Overseas Bank, una dintre principalele b`nci din Asia

cerile. Pentru a face toate acestea lucruri, o banc` nu avea \n mod tradi]ional acest gen de cuno[tin]e, astfel c` am decis s` transform`m modul de a face banking [i am angajat oameni specializa]i, care au cuno[tin]e despre investi]ii str`ine directe [i pentru a ne cre[te avantajul competitiv. A[a c` am deschis birouri care s` se ocupe de investi]iile str`ine directe. Avem nou` asemenea birouri \n Singapore, China, Hong Kong, India, Indonezia, Malaezia, Myanmar, Thailanda [i Vietnam. Astfel ajut`m companiile oferindu-le toate informa]iile necesare, legale, fiscale, bancare, administrative, prin care pot decide s` investeasc` \n aceast` regiune. Am \ncheiat parteneriate strategice cu autorit`]ile. Suntem singura

banc` din Asia de Sud-Est care are parteneriat cu Biroul de Investi]ii din China. Pe baza experien]ei noastre, din momentul \n care ne \ntålnim cu o companie [i pån` se decide s` fac` o investi]ie \ntr-o alt` ]ar`, trec \ntre 9 [i 12 luni. Odat` luat` decizia, devenim un partener al acelei companii \n extindere, oferindu-le tot suportul de care au nevoie.

Regiunea Asia de Sud-Est este \n cre[tere [i este firesc ca o companie s` se extind` aici. Recomanda]i ]`ri din Europa pentru expansiune?

Nu trebuie s` facem recomand`ri, companiile [tiu unde vor s` mearg`.

Atunci cånd se decid pentru o loca]ie sau alta se uit` la mai multe criterii: avantajul competitiv pe care \l propune ]ara unde vor s` mearg`, peisajul investi]ional [i poten]ialul de cre[tere al ]`rii. Dac` aceste criterii sunt \ndeplinite, atunci respectiva companie va investi \n ]ara aceea. Europa este mare, iar fiecare ]ar` european` ofer` anumite criterii competitive.

De ce ar trebui ca o companie european`, chiar una romåneasc`, s` investeasc` \n regiunea aceasta?

Orice companie care vine aici se bazeaz` pe poten]ialul de cre[tere al pie]elor. |n trecut, se duceau \n China, dar [i China a \nceput s` \ncetineasc` ritmul de cre[tere [i s` devin` un loc scump pentru extindere. Urm`toarea posibilitate este Asia de Sud-Est, unde exist` \nc` un poten]ial foarte mare de cre[tere [i este cerere. De exemplu, \n Myanmar este nevoie de uzine electrice, \nc` nu este o pia]` de consum, pentru c` abia s-a deschis [i puterea de cump`rare este \nc` mic`, dar este nevoie de uzine electrice, de infrastructur`, de drumuri [i autostr`zi. Economia lor este \n cre[tere, iar companiile europene \n]eleg aceste oportunit`]i. Viitorul pentru regiunea noastr` este luminos. Oferim multe oportunit`]i de cre[tere, se deschid pie]ele, cre[te puterea de cump`rare, se dezvolt` o clas` mijlocie. |n ]`ri precum Indonezia, clasa mijlocie \ncepe s` se dezvolte [i se va dubla pe parcursul urm`torilor 10 ani.

Suntem o regiune cu perspective de dezvoltare, suntem stabili. Biz

INTERVIU

Mai rapid, mai simplu [i mai ieftin Grupul AIR FRANCE KLM reu[e[te s` fie un lider al domeniului, inova]ia fiind punctul forte al strategiei de afaceri. Investi]iile \n produse [i aeronave continu` puternic [i anul acesta. Iar ve[tile nu se opresc aici, nici din punctul de vedere al re]elei: Air France tocmai a anun]at cel de-al patrulea zbor zilnic Bucure[ti-Paris. DE ALEXANDRU ARDELEAN

C

Care sunt nout`]ile pe care le aduce]i anul acesta, mai ales referitoare la Romånia? |n general, \n raport cu beneficiarii avantajelor oferite de produsul AIR FRANCE KLM \n România, ne propunem s` avem un r`spuns rapid, s` oferim un produs simplu [i pre]uri competitive, “Faster, Simpler and Cheaper” fiind motto-ul nostru pentru anul 2015.

La nivel de grup, atât Air France cât [i KLM trec printr-un proces de re\nnoire a flotei de aeronave [i de \mbun`t`]ire a calit`]ii serviciilor de transport aerian. Air France continu` programul Best & Beyond \nceput \n urm` cu doi ani, prin care au fost redesenate clasele Economy [i Premium Economy, urmând ca \n perioada urm`toare clasele Business [i La Premiere, \ntâlnite pe zborurile intercontinentale, s` treac` printr-un proces similar. KLM se preg`te[te de un eveniment important \n toamna acestui an, introducerea primului 787 Dreamliner \n flota sa de aeronave.

Scopul acestor schimb`ri este de cre[tere a competivit`]ii prin sporirea gradului de confort al c`l`toriilor pe rute intercontinentale. Astfel, pasagerii a c`ror c`l`torie \ncepe \n România

36

Biz

se vor afla \n topul beneficiarilor, \ntrucât aproximativ 50% din pasagerii no[tri pe cursele Bucure[ti – Paris [i Bucure[ti – Amsterdam se \mbarc` mai departe \nspre destina]ii intercontinentale. Totodat`, luna martie aduce o veste foarte bun` pentru pasagerii no[tri care c`l`toresc pe ruta Bucure[ti – Paris, \ntrucât vom introduce cel de-al patrulea zbor Air France, care e deja disponibil \n sistemele de rezerv`ri.

Este o cerere mai mare pentru Paris \n ultima vreme?

Decizia de a introduce cel de-al patrulea zbor zilnic c`tre Paris – Charles de Gaulle a venit \n mod natural, ca urmare a studiilor de pia]` [i a discu]iilor din ultimii ani privind \nt`rirea opera]iunilor Air France, \n România. Din punctul de vedere al pozi]ion`rii pe pia]` ne declar`m satisf`cu]i [i sper`m c` [i competitorii no[tri sunt mul]umi]i de pozi]ia pe care o ocup`. |n caz contrar, suntem preg`ti]i s` facem tot ceea ce este necesar pentru a r`mâne competitivi. Astfel, \n noul context creat, Air France \n parteneriat cu Tarom (membru cu drepturi depline al Alian]ei SkyTeam) va opera [ase zboruri zilnice \ntre

Bucure[ti [i Paris. Un semnal pozitiv pentru România, cele [ase frecven]e zilnice sunt consecin]a fireasc` a intensific`rii rela]iilor economice [i culturale dintre cele dou` ]`ri.

Cum a fost anul trecut pentru AIR FRANCE KLM? Ca [i alte domenii de business, avia]ia are acum [ansa de a se reinventa. Tr`im \n epoca vitezei [i \n]elegem c` trebuie s` fim preg`ti]i s` facem fa]` tendin]elor de a r`spunde rapid solicit`rilor clien]ilor. Excel`m \n social media, oferind posibilitatea pasagerilor no[tri s` intervin` (s` rezerve, modifice, confirme, s` fie \n controlul fiec`rui aspect al c`l`toriei lor) \n mediul online.

AIR FRANCE KLM a \n]eles s` abordeze aceast` perioad` axându-se pe strategii relevante pentru industrie: investi]ii \n flot`, \n divertismentul la bord, diversificarea meniurilor, a rutelor existente [i a platformelor de social media \n gestionarea rela]iilor cu clien]ii.

Care sunt provoc`rile principale \n acest moment pentru AIR FRANCE KLM? A[ men]iona \n primul rând preocuparea de a men]ine un echilibru corect pre]-servicii, ca

INTERVIU

Foto: DRAGO{ ASAFTEI

ALEXANDU DOBRESCU, CEO al AIR FRANCE KLM România

fiind principala provocare. Este un proces complex, deoarece \n pofida presiunilor legate de pre] venite din partea concuren]ei suntem deci[i s` continu`m s` oferim servicii la nivel ridicat. Strategia AIR FRANCE KLM este de a continua investi]iile, pozi]ionând pasagerul \n centrul aten]iei, astfel \ncât pe termen mediu [i lung s` putem asigura p`strarea unor standarde constante de confort la bord [i pre]uri competitive.

Cum a reu[it KLM s` fie declarat` [i anul trecut cea mai sigur` companie aerian`?

KLM [i-a adjudecat \n 2014 dou` dintre atributele dorite de orice companie aerian`: cea mai punctual` companie aerian` din lume [i cea mai sigur` companie aerian` din Europa. Analiza punctualit`]ii a fost f`cut` de organiza]ia FlightStats.com, concluzia fiind c` peste 88% dintre zborurile KLM au decolat [i aterizat la timp. Totodat`, centrul german de evaluare a companiilor aeriene JACDEC a declarat KLM cea mai sigur` companie aerian` din Europa \n anul 2014. Siguran]a [i punctualitatea sunt deziderate spre care tind toate companiile aeriene [i ne bucur`m s` ne reg`sim \n vârful clasamentului \n ultimii doi ani. Ca \n orice competi]ie, cheia [i ceea ce ne propunem este s` r`mânem \n vârf.

Cum ve]i integra noul card de credit Flying Blue lansat \mpreun` cu Banca Transilvania \n strategia de business pentru 2015?

Diversificarea serviciilor [i a facilit`]ilor oferite clien]ilor no[tri este cheia fideliz`rii. Am reu[it ca \n ultimii ani s` \nregistr`m printre cele mai bune rezultate din regiune la atragerea de noi membri Flying Blue [i dorim s` extindem acest succes [i \n zona cardurilor lansate \mpreun` cu Banca Transilvania, oferind membrilor Flying Blue posibilitatea de a colecta mile la orice cump`r`turi f`cute cu cardul BT Flying Blue. Biz

LANSARE

De 4 ori la Paris Din 30 martie 2015, Air France \[i va consolida prezen]a pe pia]a local` prin introducerea unei noi frecven]e zilnice \ntre Bucure[ti [i Paris. Acest nou zbor se adaug` celor trei zboruri efectuate de Air France [i celor dou` zboruri efectuate de Tarom, zilnic, pe ruta Bucure[ti – Paris. Noul zbor cu plecare din Bucure[ti va avea indicativul AF1689 [i va decola la ora 11.55. Zborul s`u pereche, cu plecare din Paris, va decola la ora 07.15 din capitala francez`.

Biz

37

DESIGN

ESTE COPILUL REBEL AL DESIGNULUI ASIATIC. UN R~SF~}AT AL EXPOZI}IILOR, PREMIILOR {I AL COMPANIILOR DIN |NTREAGA LUME. LUCR~RILE SALE DE ARHITECTUR~ {I DESIGN SUNT BIJUTERII DE ART~.

R~MÅNE |NS~ UN OM MODEST {I ANCORAT |N REALITATE. DOAMNELOR {I DOMNILOR, CHRIS LEE, FONDATOR & DIRECTOR DE CREA}IE, ASYLUM.

DESIGNERU

A

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Asylum, compania ta, se define[te drept o companie generatoare de idei. Poveste[te-ne ce \nseamn` aceast` pozi]ionare [i cum se transpune \n via]a de zi cu zi.

Nu mi-am dorit ca firma noastr` s` se limiteze la o singur` disciplin` sau la un singur stil. Credem c` designul transcende media. Fiind o companie generatoare de idei putem s` analiz`m mai multe aspecte \n businessul clien]ilor no[tri, indiferent c` este vorba de un ambalaj, de o solu]ie online sau de un design interior.

Avem o echip` multidisciplinar` [i \mpreun` c`ut`m idei pentru clien]ii no[tri.

Mai multe publica]ii consider` Asylum drept cea mai bun` agen]ie de design din Singapore. Ce va face atåt de speciali?

Cred c` este vorba despre capacitatea noastr` de a lucra cu idei simple dar puternice. |ntotdeauna ne dep`[im limitele.

La ce lucra]i acum?

Lucr`m pentru un hotel transformat dintr-un fost depozit, pentru un club exclusivist, pentru cåteva restaurante din zona AsiaPacific si pentru un hotel din Bali. Pe zona de proiecte noncomerciale, proiect`m designul unui centru terapeutic pentru persoane cu handicap [i ne ocup`m de designul unei instala]ii de art` din Paris.

De ce Asylum? Nu este un nume foarte atractiv pentru o companie.

Grani]a dintre genii [i nebuni este foarte fin`. Ne place acest lucru. |n plus, cu un nume ca al nostru ne protej`m de poten]ialii clien]i care nu sunt deschi[i la minte.

Ce te define[te pe tine ca designer?

Echilibrul constant dintre comercial [i art`.

38

Biz

DESIGN

RUL Biz

39

DESIGN

Ce p`rere ai despre Singapore \n materie de arhitectur` [i design?

Singapore este foarte dezvoltat \n aceste domenii, dar din cauza dimensiunilor statului exist` limit`ri. Mul]i oameni [i multe companii \[i doresc s` lucreze aici, unde industria creativ` este foarte bine dezvoltat`.

Ce face Singapore atåt de special \n materie de creativitate?

Versatilitatea este unul dintre atuurile noastre cheie.

Adeseori glumim c` Singapore este mai \ntåi global [i apoi local. Exist` aici un melanj de rase [i limbi atåt de mare \ncåt suntem unici \n universalitatea noastr`.

Putem lucra pe mai multe pie]e diferite [i avem capacitatea de a comunica empatic cu mai multe categorii de publicuri.

Era cåt pe-aci s` nu te faci designer. Cum s-a \ntåmplat totu[i?

Designul nu era o op]iune de carier` la sfår[itul anilor ’80 \n Singapore, a[a c` m-am \nscris la o [coal` care preg`tea ingineri, la care am renun]at dup` numai doi ani. Dup` aceea m-am gåndit s` m` fac biolog marin sau s` lucrez \ntr-un hotel, dar printr-un miracol al sor]ii am fost acceptat la [coala de design.

Care crezi c` este cea mai creativ` ]ar` din lume \n ceea ce prive[te designul?

Japonia. Dorin]a constant` pentru perfec]iune \n tot ceea ce fac a creat un ecosistem unic.

Ce surse de inspira]ie ai?

De obicei cånd m` aflu \ntr-un mediu care nu-mi este familiar, un ora[ nou sau o strad` nou` sau cånd vin la munc` pe un traseu nou, atunci g`sesc cele mai multe surse de inspira]ie.

Ai un palmares impresionant de premii, inclusiv celebrele President’s Design Award [i D&AD Award.

Ce \nseamn` premiile pentru tine \n acest context?

Cånd e[ti tån`r premiile sunt o recunoa[tere a faptului c` faci ceva bine. The President’s Design Award este foarte important pentru mine deoarece este o ceremonie la care a putut participa [i familia mea [i astfel au avut ocazia s`-l \ntålneasc` pe pre[edinte.

A]i \nfiin]at o asocia]ie de design \n Singapore.

Ce v-a determinat s` lua]i aceast` decizie [i care este misiunea asocia]iei?

Sim]im c` am avut multe de cå[tigat pe parcursul carierei [i de aceea ne-am dorit s` oferim inspira]ie pentru urm`toarea genera]ie de designeri. Asocia]ia pe care am fondat-o func]ioneaz` [i ca o platform` de interac]iune pentru designeri. Organiz`m prin intermediul acesteia numeroase activit`]i educa]ionale \n beneficiul comunit`]ii.

Ce branduri \]i plac [i sim]i c` te reprezint`?

Aesop, Comme des Garcons, Martin Margiela, Paul Harnden. Biz

40

Biz

SURPRINZ`TOAREA LUME ASYLUM 1

HUBLOT

Chris Lee a creat un spa]iu simbolic [i unic pentru legendarul brand de ceasuri \n Paragon Shopping Mall din Singapore.

Magazinul se \ntinde pe dou` etaje [i este o invita]ie deschis` pentru surpriz` [i \ncåntare. Mii de pietre negre curg din tavan, creånd efemeritate, senza]ia de zbor [i de autenticitate surprins` \ntr-un moment unic.

Instala]ia surprinde

mo[tenirea Hublot [i recreeaz` filosofia sa cu un spa]iu iluzoriu: de o soliditate magic` [i totu[i vaporoas`, monumental, totu[i luminos.

2

JOHNNIE WALKER HOUSE

|n Seul, designerul a vrut s` r`mån` fidel filosofiei brandului”Keep walking”: a creat un loc surprinz`tor, \n care toate sim]urile oaspe]ilor sunt

1

DESIGN

incitate de povestea whisky-ului. Designul creat de Asylum se \ntrep`trunde cu spiritul m`rcii sco]iene, \n timp ce elemente de design de detaliu sunt realizate de arti[ti locali coreeni.

3

KAISEKI YOSHUYUKI & HORSE’S MOUTH

|ntr-un singur spa]iu, un restaurant [i un bar sunt create inteligent astfel \ncåt s` fie complementare unul altuia. |n ciuda faptului c` amåndou` au influen]e japoneze, fiecare poart` o identitate distinct` – Kaiseki Yoshuyuki

gustul, textura [i prezentarea se unesc \ntr-o singur` form`.

Barul este [i el un omagiu adus personalit`]ii underground a renumitelor baruri izakaya. 3.000 de flori de origami realizate manual \mpodobesc trei vitrine de sticl` creånd o explozie vibrant` de culoare \n mijlocul \ntunericului scaunelor de piele [i meselor de lemn masiv.

este atins` de elegan]`, \n timp ce Horse’s Mouth poart` amprenta distrac]iei.

Intrarea care duce spre restaurant este inspirat` din buc`t`ria Kaiseki din templele din Kyoto. Forme geometrice care se \ntrep`trund \n detalii complicate sunt peste tot \n zona de luat masa, pentru o experien]` senzorial` complet` – unde

3 2

CHRIS LEE |nainte s` fondeze Asylum, o companie creativ`, un studio de design, \n 1999, Chris a condus divizia de design a Bartle Bogle Hegarty Asia Pacific [i a Ogilvy Mather Singapore.

Munca sa \n industira creativ` a fost recunoscut` prin numeroase premii [i a ap`rut \n numeroase articole \n nenum`rate publica]ii interna]ionale. Separat de lucr`rile sale comerciale, Chris este foarte activ \n crearea unei educa]ii estetice, prezint` cursuri [i seminarii la universit`]i de design [i conferin]e din \ntreaga lume.

A fost pre[edintele fondator al The Design Society, o organiza]ie nonprofit cu scopul de a promova creativitatea \n Singapore.

A studiat inginerie electronic` pentru doi ani \nainte s` realizeze c` nu are stof` de inginer.

Biz

41

ATITUDINE

ROMÅNI LA SUNT ROMÂNI, DAR |N SINGAPORE NU CONTEAZ~ DE MULT, AU LUPTAT CU O MUL}IME DE PROVOC~RI {I NUMAI A{A AU REU{IT S~ R~ZBAT~ PE UNA DINTRE TEXT: OVIDIU NEAGOE

LEADERSHIP

PERFORMAN}~

SINGAPORE UNDE VII, CI NUMAI UNDE VREI S~ AJUNGI. AU MUNCIT {I-AU TESTAT ADESEA LIMITELE. {I LE-AU DEP~{IT. CELE MAI COMPETITIVE PIE}E DIN LUME.

FOTO: VALI MIREA {I SORIN STANA

MISIUNE

PASIUNE

RADU PALAMARIU

{apte ani \n Singapore DE MAI BINE DE DOI ANI, RADU RECRUTEAZ~ TOP MANAGERI PENTRU COMPANIILE DIN |NTREAGA ASIE Când Radu Palamariu le-a spus celor dragi c` s-a ivit o oportunitate s` lucreze ca intern \n Singapore, prima reac]ie a acestora a fost s` localizeze cu exactitate pe hart` mica insul`.

Asta nu l-a oprit pe Radu s` \[i urmeze visul.

Ajuns \n Singapore, a descoperit cu fascina]ie un ora[ extrem de func]ional, \n continu` mi[care, unde regulile sunt respectate [i progresul este la ordinea zilei.

Dup` [apte ani, pentru Radu, ceva a r`mas la fel: prima impresie l`sat` de ora[. “Senza]ia pe care o am acum nu s-a modificat foarte mult, de[i lucrurile s-au schimbat \n ultimii ani, po]i s` vezi un progres, o mai mare modernizare, \n principiu ei caut` mereu s` fie primii \n ceea ce fac”, spune Radu Palamariu, director pe regiunea Asia-Pacific la Morgan Philips Executive Search. Alte aspecte pe care românul le admir` sunt eficien]a, modernismul, oportunit`]ile din ora[ul-stat, dar [i aspectul lui cosmopolit.

De[i atunci când spune “acas`” se gânde[te cel pu]in \n acest moment la Singapore, lui Radu \i este dor uneori de România. Cel mai mult \i lipsesc partea de natur`, o excursie la munte sau satele de ]ar`, concept disp`rut complet din ultramodernul Singapore. Cu toate acestea, pe termen scurt [i mediu [i-a propus s` r`mân` \n Singapore, o poart` c`tre Asia, unde companiile care caut` oportunit`]i pe pia]a asiatic` \[i deschid sedii [i au nevoie de manageri care s` le conduc`. Exact aici intervine compania Morgan Philips Executive Search, la care lucreaz` Radu. Biz

44

Biz

MARCEL SAMOSCHI

e-Commerce \n ora[ul viitorului UNA DINTRE CELE MAI PUTERNICE }~RI CA E-COMMERCE A DEVENIT “ACAS~” PENTRU MARCEL Rolul de “actor” global i se potrive[te m`nu[` lui Marcel Samoschi. L-am \ntâlnit pe Marcel la finele lunii trecute \n Singapore, de unde se preg`tea s` plece \n Barcelona. Apoi \n San Francisco. {i nu este o coinciden]`. Ca Senior Manager of E-Commerce la Hewlett-Packard Asia – Pacific managerul român c`l`tore[te extrem de mult. |n ultimul deceniu, el a fost implicat \ntr-o serie de proiecte interna]ionale cu solu]ii dezvoltate [i vândute clien]ilor de pe toate continentele lumii.

“La un moment dat devine un pic, s` zicem, dificil s` c`l`tore[ti câte o s`pt`mân`-dou` [i s` tot fii plecat de acas`”, spune pentru revista Biz Marcel Samoschi, Senior Manager of E-Commerce la Hewlett-Packard Asia – Pacific. “{i a trebuit s` o iau mai u[or, de aceea am g`sit o pozi]ie tot \n HP, care s` \mi permit` s` stau mai mult \n ]ar`, dar dup` o perioad` a \nceput s` \mi lipseasc` partea asta, pentru c` \n momentul \n care ai intrat \n leg`tur` cu clien]ii [i culturile din diferite ]`ri devine interesant [i te atrage”, continu` Marcel.

Cum familia managerului român se mai \mbog`]ise cu un membru, una dintre solu]iile de a “reintra \n circuit” a fost relocarea pentru o perioad` mai lung` de timp \ntr-o anumit` ]ar`.

De ce Singapore? “A fost o decizie de comun acord cu familia, ei au mai fost aici [i le-a pl`cut, iar so]ia mea a zis: «Locul \n care a[ vrea s` merg ar fi Singapore»”, \[i aminte[te Marcel. Cu toate c` pentru managerul român Singapore este acum “acas`”, acesta recunoa[te c`, \n viitor “acas`” ar putea deveni alt` destina]ie. Biz

IRINA MIU

Antrenoarea managerilor DE MAI BINE DE PATRU ANI, CA TRAINER, IRINA “ANTRENEAZ~” MANAGERII COMPANIILOR DIN ASIA Pe Irina Miu am \ntâlnit-o \ntr-una dintre cafenelele hotelului Fullerton, o bijuterie arhitectural` [i o pat` de culoare pentru un ora[ ultramodern, cl`direa fiind construit` \n anul 1928. |nainte s` \ncepem interviul propriu-zis, am \ntrebat-o de ce \i este cel mai dor din România. A zâmbit [i a r`spuns f`r` s` stea pe gânduri: “La \ntrebarea asta [tie [i so]ul meu r`spunsul. De brânz` [i de ro[ii. Sunt [i aici, doar c` nu au acela[i gust [i nu g`se[ti telemea”, ne-a povestit Irina. Locuie[te \n Singapore din vara anului 2010, dar dorul de ]ar` o poart` pe Irina, de cel pu]in dou` ori pe an, pe meleaguri române[ti.

Atunci când este \n Singapore [i nu se plimb` \n parc cu Nicole, feti]a ei \n vârst` de un an, Irina Miu antreneaz` top managerii din “Ora[ul Leilor”. Este Regional Manager [i cofondator al companiei Effective Ways, o firm` care ofer` programe de training [i executive coaching de]in`torilor frâielor companiilor din Singapore.

De[i acum nu mai \ntâmpin` provoc`ri la birou, Irina recunoa[te c` la \nceput nu a avut o sarcin` tocmai u[oar` ca trainer \ntr-o cultur` asiatic`. “Provocarea mea major` a fost feedback-ul, pentru c` eram obi[nuit` s` spun lucrurilor pe nume [i ei au partea asta de etichet`, care spune s` nu le p`tezi obrazul”, spune pentru Biz Irina Miu. “Când fac training, sunt momente de \nv`]are [i nu pot s` \ncurajez parcursul negativ. Mi-au trebuit zece perechi de m`nu[i s` «cenzurez» felul meu direct de a comunica”, adaug` managerul regional al Effective Ways. Biz

46

Biz

ADELINA PELTEA

Restart pentru start-up-uri ADELINA CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA COMUNIT~}II DIN JURUL COMPANIILOR DE TIP START-UP La etajul 21 al cl`dirii care g`zduie[te birourile Microsoft din Marina Boulevard este o agita]ie nefireasc`. R`sfira]i pe tot etajul, \mp`r]i]i \n grupuri mici, zeci de oameni fac networking [i m`nânc` pe fug` o felie de pizza. De[i la prima vedere ace[tia par c` nu au nimic \n comun, nu este deloc a[a. To]i cei prezen]i sunt fondatori sau manageri ai unor companii de tip start-up, care s-au adunat sub acela[i acoperi[ cu prilejul “SaaS Business Asia”, prima conferin]` dedicat` companiilor din domeniul SaaS (Software as a Service) din Asia.

Evenimentul a fost organizat de Adelina Peltea, VP of Marketing la TradeGecko, [i de Florian Cornu – nu, nu este român, ci francez.

“Discu]ia pentru lansarea conferin]ei a \nceput la o petrecere, când eu spuneam c` am venit din Europa [i c` sunt obi[nuit` cu un anumit standard al evenimentelor pentru start-up-uri. Mi se par mai avansate”, spune Adelina, VP of Marketing la TradeGecko, unul dintre cele mai mari start-up-uri din Singapore, care a \nregistrat anul trecut o cre[tere a cifrei de afaceri de 11 ori. “Aici am fost la câteva evenimente pentru start-up-uri [i mi se p`rea c` lumea e \nc` foarte la \nceput. |nc` sunt la nivelul la care nu \mpart ideea la networking [i nu iau investi]ii pentru c` li se ia un procent din afacere”, \[i aminte[te Adelina Peltea despre cum a luat na[tere prima edi]ie a conferin]ei pe care a organizat-o la finele lunii trecute \n Singapore. Biz

48

Biz

CALIN MIREA

Un manager cu capul \n cloud DE APROAPE DOI ANI, C~LIN GESTIONEAZ~ UN PORTOFOLIU CARE ACOPER~ {ASE PIE}E ASIATICE Vara anului 2012 l-a prins pe C`lin Mirea \n febra c`ut`rilor. Pe atunci, se interesa de posibilitatea continu`rii carierei \n cadrul companiei IBM, dar \n regiunea Asia-Pacific, \n pie]e precum Singapore, China sau Australia.

Dup` mai bine de jum`tate de an de c`ut`ri, cu sprijinul managementului din România [i Singapore, C`lin a identificat jobul cel mai potrivit aspira]iilor [i experien]ei sale.

Dup` dou` interviuri cu conducerea companiei din Singapore, tân`rul a fost invitat s` se al`ture echipei de marketing din regiunea ASEAN, iar \n aprilie 2013 s-a prezentat pentru prima oar` la lucru \n Ora[ul Leilor.

“Mi-a fost u[or s` iau decizia, pentru c` [tiam c` era un pas planificat, m` preg`team de mai mult de [ase luni, \ns` nu [tiam exact când va veni momentul”, spune pentru Biz C`lin Mirea, ASEAN IBM IT Services and Cloud Marketing Manager.

“To]i s-au bucurat mult pentru mine [i so]ia mea Ioana. Singurul inconvenient este faptul c` suntem destul de departe de cas` – minimum 13 ore de c`l`torie [i 9.000 km distan]`”, spune C`lin.

Dar eforturile sale au dat roade. Portofoliul lui C`lin acoper` [ase pie]e – Singapore, Malaezia, Indonezia, Filipine, Thailanda [i Vietnam – iar scopul românului este s` asigure promovarea [i s` genereze vânz`ri directe online sau prin reprezentan]i printr-o platform` Cloud IBM numit` SOFTLAYER. Biz

TEHNOLOGIE HUGH MASON, cofondatorul Joyful Frog Digital Incubator

CUIBUL INOVA}IEI ASIATICE Hugh Mason, un manager britanic de succes din industria media, a decis \n urm` cu [ase ani s` ias` din zona sa de confort [i s` plece \n cel`lalt cap`t al lumii. Ast`zi conduce cel mai important accelerator dedicat start-up-urilor inovatoare din Asia.

C

are e cel mai important cadou pe care un p`rinte \l poate oferi

Fotografii: VALI MIREA

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

copilului s`u? R`spunsul poate varia de la o persoan` la alta, \ns` cu siguran]` un cadou ce poate fi folosit peste zeci de ani merit` luat \n considerare. Asta [i-a spus Hugh Mason \n urm` cu [ase ani, când a decis s` se mute definitiv \n Singapore.

Avea \n acel moment o carier` impresionant` \n industria media din Marea Britanie [i cochetase cu consultan]a \n antreprenoriat, astfel c` pu]ine lucruri ar fi putut prezice o astfel de schimbare radical` \n via]a lui. Totu[i, era convins c` viitorul apar]ine unui alt mediu decât cel britanic. “Secolul XIX a fost al Europei, secolul XX al Americii [i cred cu t`rie c` secolul XXI apar]ine Asiei”, spune el. De aceea, a decis s`-i ofere fiului s`u [ansa de a \nv`]a limba chinez`. O serie de drumuri \n interes de serviciu c`tre Singapore l-au convins c` acesta este un mediu propice pentru a-[i cre[te copilul. |ntr-un final [i-a convins so]ia s` se mute aici, astfel c` \n 2009 Mason se reloca \n Ora[ul Leilor, f`r` a avea \ns` un job sau planuri profesionale concrete. |n Singapore, guvernul \[i face treaba destul de bine. A creat un mediu suficient de bine pus la punct \ncât marile corpora]ii s` \[i poat` dezvolta businessurile cu succes.

Tocmai de aceea, o carier` antreprenorial` poate fi o real` provocare. |n mod normal, antreprenorii dezvolt` businessuri pe ni[ele care nu func]ioneaz` exemplar, \n industrii care au nevoie de solu]ii. Singapore prezint` destul de pu]ine oportunit`]i din acest punct de vedere. Cu toate acestea, guvernul a pornit programe ample de sus]inere a

50

Biz

antreprenoriatului \n ultimii ani, \n special \n zona IT&C. Acesta este unul din motivele pentru care Hugh Mason a considerat c` un accelerator de start-upuri ar fi binevenit \n Asia de Sud-Est, iar Singapore poate func]iona ca hub tehnologic pentu regiune.

Astfel s-a n`scut Joyful Frog Digital Incubator (JFDI), fondat de Hugh Mason [i bunul s`u prieten Meng Weng Wong.

“Când am venit \n Singapore prima dat` ca mentor mi s-a p`rut surprinz`tor c` sunt aici oameni care arat` diferit de mine, m`nânc` alt tip de mâncare [i au o alt` religie, dar ca antreprenori gândesc la fel ca mine”, spune Mason. De altfel, interesul

TEHNOLOGIE comun pentru inova]ie pare s`-l fi adus pe britanic mai aproape de comunitatea local`, iar \ntâlnirile informale din fiecare vineri seara ale comunit`]ii JFDI par a avea ceva special. Interviul nostru a avut loc \ntr-o astfel de sear`, unde ni s-a spus c` vom avea acces dac` aducem snacks [i ceva de b`ut, iar oamenii de toate vârstele socializau, p`rând a se cunoa[te de o via]`. |n prim` faz`, JFDI a func]ionat ca spa]iu de lucru comun (co-working) numit HackerSpace, \ns` odat` ce grupul devenea mai solid, Mason [i Meng f`ceau pa[i spre conceptul de accelerator.

Mentorii au avut de la bun \nceput un rol foarte important \n peisajul local.

“Ne-am \ntrebat cum putem aduce gratis mentori \n Singapore, fiindc` gratuitatea acestui proces era esen]al` pentru succesul JFDI.” Hugh a g`sit solu]ia destul de rapid: le-a pus la dispozi]ie mentorilor o comunitate omogen`, bine preg`tit` din punct de vedere profesional, oferindu-le astfel acces mentorilor la start-up-uri din Thailanda, Vietnam, Singapore, India sau Malaezia.

Mai mult, familiile acestora se puteau distra \n complexul singaporez Sentosa \n timp ce ei lucrau al`turi de start-upuri. Joyful Frog se bazeaz` ast`zi pe un grup de 50-80 de mentori, printre care se num`r` atât antreprenori cât [i speciali[ti din diverse domenii cum ar fi HR, legislativ sau contabilitate.

JFDI e format dintr-un spa]iu privat de lucru, care g`zduie[te 20 de start-upuri, dar [i un spa]iu deschis pentru discu]ii [i socializare. Ne-a atras aten]ia un spa]iu de lucru decorat cu ma[inu]e de juc`rie, ce p`rea a fi locul de joac` al unui copil pasionat de automobilism.

Mason ne-a spus, cu o vizibil` satisfac]ie \n glas, c` acolo lucreaz` un fond de investi]ii cu buget de 65 milioane de dolari, numit North Star Silicon Island. “|n acest spa]iu avem dou` fonduri cu un buget cumulat de 165 milioane de dolari, iar \n complexul de cl`diri \n care ne afl`m exist` fonduri private cu un buget total de investit \n start-up-uri de 1,5 miliarde de dolari”, spune Mason, [i el fascinat de aceast` statistic`. Suma este \ntr-adev`r impresionant`, iar faptul c` guvernul investe[te \n

JFDI \n cifre 4% din start-up-uri sunt acceptate \n accelerator 50 de start-up-uri a g`zduit JFDI pân` \n prezent 60% din start-up-urile JFDI primesc finan]are 90% din start-up-urile JFDI sunt fondate de expa]i din Singapore 30 de investitori au contact cu JFDI 20 de ani este perioada pe care Hugh Mason a gândit proiectul JFDI

Mentorii de la JFDI Eroii Antreprenori care au trecut prin toate etapele unui business, de la fondare la ob]inerea finan]`rii, dezvoltare [i apoi exit Role models Antreprenori care [i-au dezvoltat businessul pân` la un punct, dar nu au ajuns \nc` la momentul exitului Speciali[tii Persoane cu experien]` vast` \ntr-o anumit` industrie, ce pot ajuta cu sfaturi punctuale: avoca]i, exper]i contabili, speciali[ti \n HR etc.

construirea unor noi spa]ii de lucru \n zon` spune totul despre trendul pe care se afl` investi]iile \n start-upuri \n Singapore.

Silicon Valley s-a dezvoltat atât de repede pentru c` guvernul a fost unul dintre principalii clien]i ai produc`torilor de tranzistori [i circuite integrate din regiune. Astfel, un num`r considerabil de antreprenori s-au \mbog`]it \n scurt timp [i au ales s` investeasc` \n continuare \n tehnologie, \n regiune.

Un exemplu e Fairchild Semiconductor, care a creat 400 de noi companii \ntr-o perioad` de 10 ani. Tocmai de aceea Singapore ]inte[te urmarea modelului american, iar Hugh Mason vizeaz` atragerea la JFDI a unor oameni care au cunoscut deja succesul pe plan profesional. Pia]a difer` \ns` semnificativ fa]` de SUA, Singapore având sub 6 milioane de locuitori.

Astfel, tinerii antreprenori din regiune trebuie s` dezvolte businessuri de ni[`, iar Singapore func]ioneaz` ca un hub regional excelent pentru ob]inerea de finan]are. De altfel, Mason consider` c` Singapore e un ora[ atipic \n acest sens. Dac` \n majoritatea hub-urilor de start-up-uri exist` prea multe afaceri [i prea pu]ine fonduri, aici raportul de for]e se inverseaz`. Aceasta este \ns` o anomalie cu care multe ora[e [i-ar dori s` se confrunte.

Tocmai de aceea, JFDI a reu[it s` creeze un ecosistem de inova]ie \ntr-un timp record. Recent, acceleratorul a s`rb`torit aniversarea primilor cinci ani.

Mason e \ns` convins c` pentru a-[i atinge obiectivul de a transforma mediul de start-up-uri din sud-estul Asiei mai are nevoie de 15 ani.

Nivelul ridicat de finan]are, diversitatea cultural` [i multitudinea de idei de business inovatoare sunt ingrediente binevenite \n atingerea acestui obiectiv \ndr`zne] al britanicului care a decis \n urm` cu [ase ani s` ias` din zona de confort. Biz

Biz

51

INVESTI}II

|n urm` cu cinci ani, Vinnie Lauria pleca \n excursie cu so]ia pentru a explora Asia. Ast`zi, americanul conduce unul dintre cele mai dinamice fonduri de investi]ii de tip venture capital din Singapore, pompånd zeci de milioane de dolari \n start-up-urile din regiune.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

U

na din regulile de aur ale fondurilor de tip venture capital cu grad ridicat de risc este de a investi \n pie]ele pe care le cunosc. De aceea, poate p`rea surprinz`tor cum un american a ajuns s` conduc` unul din cele mai mari active astfel de fonduri din Asia de Sud-Est. Vinnie Lauria [i-a \nceput cariera ca programator la IBM, \ns` dup` câ]iva ani [i-a dat seama c` via]a \i rezerv` alt tip de provoc`ri. |n prima parte a carierei nu avea nici cea mai mic` idee privind viitorul s`u de investitor pe un alt continent. Dup` ce a renun]at la jobul de corporatist a fondat dou` start-up-uri, Meetro [i Lefora – unul a e[uat, \n timp ce cel`lalt a fost un business de succes, din care a f`cut exit.

La insisten]ele so]iei, Vinnie Lauria a decis s` \[i ia un an sabatic dup` exitul din 2010 [i s` exploreze lumea.

Destina]ia preferat`: Asia. "Mereu am visat s` plec`m \n aceast` c`l`torie, dar eu nu prea voiam s` plec din San Francisco, mereu se \ntâmpl` ceva \n acest ora[ [i

52

Biz

sim]eam c` voi rata ceva important dac` plec. |ns` so]ia a insistat c`, dac` nu plec`m acum, nu vom pleca niciodat`", \[i aminte[te Lauria. A ajuns astfel s` viziteze 12 ]`ri asiatice, printre care se num`r` China, India, Thailanda, Indonezia sau Singapore.

Poate din cauza unui defect profesional sau a purei \ntâmpl`ri, Lauria a intrat \n contact de-a lungul anului cu start-up-uri din toate aceste ora[e [i a sesizat poten]ialul regiunii, \ns` nicio ]ar` nu i s-a p`rut mai potrivit` pentru a investi decât Singapore.

"Sud-estul Asiei poate p`rea un loc dificil pentru pornirea unui start-up din cauza diferen]elor culturale, a monedelor diferite [i a reglement`rilor legislative, dar tocmai din aceste motive Singapore a devenit un hub regional", explic` el.

Lauria a g`sit \n Singapore un guvern dornit s` sprijine comunitatea de start-up-uri atât prin politicile aplicate, cât [i prin finan]area activit`]ilor de cercetare sau aducerea unor profesori de la MIT pentru schimb de experien]`. Vinnie Lauria

Foto: VALI MIREA

INVESTI}II DE MILIOANE PESTE PACIFIC

se putea l`uda \n acel moment nu doar cu cuno[tin]e tehnice, dar [i cu un background de antreprenoriat prin cele dou` start-up-uri amintite, ceea ce i-a permis s` ia contact cu un num`r mare de investitori, dar [i s` \n]eleag` mecanismul unui exit de succes.

Golden Gate Ventures a pornit \n prim` faz` ca un incubator, iar fondatorii s`i, Vinnie Lauria, Jeffrey Paine [i Paul Bragiel, au fost nevoi]i s` c`l`toreasc` pentru a cunoa[te start-up-urile din regiune. Ulterior, Lauria a \n]eles c` poten]ialul zonei pentru investi]ii este uria[, astfel c` a \nceput vân`toarea de bani pe care urma s`-i investeasc` la rândul lui din Singapore \n afacerile locale.

Pentru el, Golden Gate era de fapt un nou proiect antreprenorial. Provocarea de a strânge bani pentru a dezvolta proiectul nu disp`ruse, doar c` de aceast` dat` trebuia s`-i conving` pe marii investitori s` \[i plaseze banii \n businessuri aflate la peste 10.000 de kilometri distan]`. "Când vrei s` strângi bani, te duci pe Sand Hill Road din California. La u[a acestor investitori am b`tut prima dat`, timp de dou` s`pt`mâni. M-au refuzat la rând cam 20 de investitori, moment \n care mi-am dat Golden Gate Ventures \n Asia seama c` nu asta 4 A investit un prim set de fonduri e calea corect`. de 10 milioane de dolari 4 Urm`toarea rund` de fonduri VC-urile amedisponibile va fi de 50 milioane ricane nu prea de dolari investesc \n 4 A investit \n 20 de start-up-uri proiecte locale str`ine [i nici 4 Valoarea start-up-urilor din \n alte VC-uri, portofoliu a crescut de 2,5 ori acum mi-e clar de la momentul investi]iei pân` \n prezent acest lucru", se amuz` el. A reu[it \ns` s` strâng` 10 milioane de dolari \n 2012 de la angel investors precum comunitatea PayPal Mafia (fo[ti cofondatori ai serviciului PayPal), bani investi]i ulterior \n 20 de start-up-uri asiatice.

Identificarea businessurilor viabile a fost o provocare inedit` pentru Lauria, \ntrucât totul func]ioneaz` altfel \n Singapore decât \n

INVESTI}II treprenorii care se v`d cu mine \[i deschid laptopurile [i vor s`-mi arate o prezentare \n PowerPoint, \ns` eu nu vreau asta, le zic s` \l \nchid` [i s` vorbeasc` cu mine despre backgroundul lor, despre cum [i-au format echipa", explic` el.

Chiar dac` Lauria nu e singurul investitor din Singapore dispus s` sar` peste cifre pentru a pompa bani \ntr-o afacere, cu siguran]` e \n inferioritate numeric`. Aceste lucruri

“E extrem de simplu s` porne[ti o afacere aici, mai u[or decåt \n SUA. Multe companii din Malaiezia, Thailanda [i Indonezia \[i deschid birourile aici fiindc` e foarte simplu, str`inii au dreptul de a de]ine p`r]i importante din companie, pot aduce investi]ii str`ine, exist` concepte de business care nu sunt comune \n alte ]`ri din regiune.”

VINNIE LAURIA, Managing Partner la Golden Gate Ventures

San Francisco. Un model de business din Singapore sau Taiwan nu poate fi scalat la nivelul unor zeci de milioane de utilizatori precum \n SUA, din cauza diferen]elor mari dintre pie]e.

Dar Singapore a putut func]iona ca un hub regional pentru \ntreaga regiune. |n Ora[ul Leilor atât legisla]ia, cât [i infrastuctura permit formarea de noi companii de]inute de entit`]i str`ine, aspect esen]ial pentru mediul de start-up-uri. De altfel, chiar [i \n Silicon Valley 51% dintre start-up-uri sunt fondate de nonamericani.

L

auria a acceptat normele din Singapore pentru a se putea adapta [i a-[i dezvolta businessul investi]ional aici. Una din ajust`rile necesare a ]inut de rela]iile

interumane. Dac` \n Silicon Valley reu[ea s` ob]in` finan]are \n urma unei discu]ii la cafea de 30 de minute cu un business angel, \n Singapore lucrurile se \ntâmpl` altfel.

Uneori e nevoie chiar de un an de discu]ii [i negocieri pentru ca cele dou` p`r]i s` bat` palma. Una din explica]ii ar putea fi competitivitatea din California, unde dac` ai ajuns s` stai la mas` cu un investitor [i ai o echip` tehnic` deja format`, se presupune c` ai skill-urile necesare pentru a reu[i \n afaceri. Chiar dac` dureaz` mai mult timp s` ob]ii finan]are \n Singapore, tinerii fac pitching la fel ca \n oricare alt col] al lumii. Lauria are \ns` propriul stil de a selecta start-up-urile \n care va investi. "De cele mai multe ori, an-

par \ns` s` se schimbe, odat` cu dezvoltarea ecosistemului de startup-uri de aici. Singaporezii merg tot mai des la studii \n str`in`tate, apoi se \ntorc pentru a-[i cl`di propriile businessuri, fiind alimenta]i cu noi cuno[tin]e [i idei. La rândul lor, expa]ii g`sesc mediul de business de aici extrem de ofertant [i \[i mobilizeaz` resursele pentru a construi afaceri de la zero. F`r` \ndoial`, acest mediu este extrem de tentant pentru fondurile de venture capital cum ar fi cel fondat de Vinnie Lauria. Tocmai de aceea, urm`toarea rund` de fonduri pe care Golden Gate Ventures o va investi \n startup-urile singaporeze va fi de 50 milioane de dolari, iar ]inta este s` ajung` la peste 100 de milioane de dolari \n urm`torii ani. Pentru Lauria, decizia de a pleca \n excursie cu so]ia \n 2010 ar putea fi cea mai bun` din cariera lui. Biz

Biz

53

TEHNOLOGIE

CASA

54

Biz

ANA OLIVARES, administrator The Co

Nu e vorba doar de finan]area propriu-zis` a spa]iului, ci [i de programe ale guvernului menite s` stimuleze [i s` educe tinerii \n spiritul antreprenorial reg`sit \n Silicon Valley. Infocomm Development Authority of Singapore (IDA) are un birou propriu \n cadrul The Hub [i le ofer` sprijin tinerilor care au fondat startup-uri cu profil social. |n urm` cu câteva luni, The Hub a lansat un program de preincubare la care au aplicat 100 de oameni, dintre care 27 au fost accepta]i – to]i cu idei de start-up social.

Unii au reu[it chiar s` ob]in` finan]are din stadiul incipient \n care se aflau. |n momentul de fa]`, hub-ul coordoneaz` un program numit Pact Incubator, prin care zece start-up-uri sunt sprijinite de companii mari.

De[i componenta social` e esen]ial` \n activitatea hub-ului fondat de Grace Sai, Itai Boublil \[i dore[te s` schimbe felul \n care acest spa]iu e perceput de mediul de business. “Partea soFoto: SORIN STANA

e parcursul deplas`rii echipei Biz \n Singapore am auzit deseori, \n diverse cercuri, c` acest stat se vrea a fi echivalentul lui Silicon Valley pentru Asia. Nu o spun doar managerii pe care i-am intervievat, ci [i investitorii [i marile publica]ii americane. Afirma]ia poate p`rea exagerat` dac` ne uit`m la felul \n care e structurat statul [i la detaliile ce-l \nconjoar`: vorbim de o popula]ie de doar 5,5 milioane de locuitori, de o economie care mizeaz` pe banii produ[i de multina]ionale, nu de start-up-uri, de o ]ar` cu un sistem politic bazat pe controlul atent al economiei, dar [i al individului. Aceste coordonate nu au prea multe \n comun cu celebra vale din California. Cu toate acestea, pa[ii f`cu]i de Singapore ne arat` destul de clar c` se \ndreapt` spre statutul de nou Silicon Valley, chiar dac` ruta pe care a ales-o pentru a ajunge acolo este diferit` de modelul american.

Pentru a ne convinge c` aceast` compara]ie e cât se poate de autentic`, e suficient s` ne uit`m la spa]iile de lucru pentru start-up-uri (celebrele “coworking spaces”). |n urm` cu cinci ani, singurul astfel de loc \n care tinerii antreprenori se puteau \ntâlni era HackerSpace, fondat de Meng Wong [i Hugh Mason. |n prezent, Singapore g`zduie[te nu mai pu]in de 12 astfel de locuri, fiecare cu particularit`]ile sale.

The Hub este unul dintre cele mai populare. Parte a unei re]ele globale formate din peste 600 de hub-uri [i 11.000 de membri de pe 5 continente, filiala din Singapore a fost \nfiin]at` \n urm` cu trei ani de Grace Sai [i reune[te tineri din antreprenoriatul social, tech, educa]ional, dar [i investitori importan]i. “La The Hub nu g`se[ti doar un spa]iu de lucru, ci [i evenimente,

V

oportunit`]i de a \nv`]a, mentori, speciali[ti \n coaching, o platform` de colaborare prin care g`se[ti cofondatori, parteneriate, prieteni”, explic` Itai Boublil, noul director de marketing al hub-ului. Spre deosebire de majoritatea filialelor hub-ului britanic rebranduit ca “Impact Hub”, cel singaporez [i-a p`strat denumirea ini]ial`.

Asta pentru c` hub-ul singaporez e \n plin proces de reinventare, care include o schimbare de website, con]inut, dar [i loca]ie. he Hub Singapore a devenit un loc extrem de activ pe fondul sus]inerii de care beneficiaz` din partea autorit`]ilor.

TEHNOLOGIE

VISELOR FONDURILE DE INVESTI}II SUNT PREG~TITE S~ FINAN}EZE CU PESTE UN MILIARD DE DOLARI START-UP-URILE SINGAPOREZE. GUVERNUL A INVESTIT MASIV |N EDUCAREA TINERILOR ANTREPRENORI {I A CONTRIBUIT LA DEZVOLTAREA UNOR SPA}II DE LUCRU PENTRU ACE{TIA. SUNT |NS~ ACESTE EFORTURI SUFICIENTE PENTRU CONSTRUIREA NOULUI SILICON VALLEY? TEXT DE DRAGO{ L~Z~RESCU cial` e puternic sprijinit` de guvern [i de noi, The Hub e asociat cu antreprenoriatul social.

Vrem totu[i s` atragem [i companiile de tech, deci e o provocare s` transmitem acest mesaj, p`strându-ne totu[i identitatea”, spune Itai. Directorul de marketing al hub-ului singaporez sper` ca aceast` schimbare de percep]ie s` se produc` odat` cu extinderea The Hub \n a doua, poate chiar a treia loca]ie din Singapore, \n cursul acestui an. n alt spa]iu care \mparte o serie de caracteristici cu The Hub este Block 71. Acest spa]iu este creat [i finan]at de guvern, g`zduind aproximativ 100 de start-up-uri din zona social`, educa]ional` [i din tehnologie. Toate aceste demersuri fac parte din \ncercarea

guvernului singaporez de a nu se mai baza exclusiv pe for]a financiar` a multina]ionalelor, ci de a stimula mai degrab` creativitatea [i spiritul antreprenorial. |n Singapore exist`, mai nou, [i o universitate dedicat` artelor, un lucru relativ neobi[nuit pentru statele asiatice.

Pentru a accelera procesul de dezvoltare a start-up-urilor, guvernul a f`cut [i al]i pa[i importan]i. Dac` \n urm` cu câ]iva ani dura câteva s`pt`mâni s` \nfiin]ezi o companie, acum procesul e de ordinul orelor. Universitatea Na]ional` din Singapore trimite 120-150 de studen]i \n internship-uri de un an \n Silicon Valley [i alte hub-uri de startup-uri din lume. Când se \ntorc \n ]ar`, tinerii primesc spa]ii de lucru \n cadrul unor cl`diri cum ar fi Block 71 sau The

Hub, precum [i granturi pentru a-[i dezvolta propriile start-up-uri. Astfel, nu e de mirare c` percep]ia tinerilor singaporezi asupra unei cariere antreprenoriale s-a schimbat semnificativ \n ultimii ani. oate c` aceast` trecere de la o economie bazat` pe corpora]ii la una dominat` de tehnologie, inova]ie [i start-up-uri ar fi trebuit s` vin` natural, nu s` fie stimulat` de guvern. |ns` mediul de business extrem de bine dezvoltat [i ofertant pentru tineri a sugrumat pentru o bun` perioad` de timp dorin]a acestora de a avea propriile afaceri. Pân` de curând, tinerii singaporezi sim]eau o presiune uria[` din partea familiilor de a se angaja \n corpora]ii – preferabil \n sectorul bancar – [i de a-[i câ[tiga un post cât mai bun, preferabil de manager. Locurile de munc` din cadrul marilor companii vin la pachet cu salarii foarte bune, dar [i cu un program de lucru fix [i pu]ine provoc`ri profesionale.

Tocmai de aceea, mediul de start-up-uri a explodat \n ultimii ani [i s-a transformat dintr-un fenomen underground \ntr-un veritabil ecosistem.

De cele mai multe ori, tinerii care \[i doreau s` porneasc` un start-up erau certa]i sau chiar renega]i de familie pentru \ndr`zneala de a-[i pierde timpul cu astfel de ocupa]ii, \n loc s` aleag` varianta unui loc de munc`

Biz

55

TEHNOLOGIE sigur [i bine pl`tit. |ns` exiturile de succes din ultimii ani (Viki – exit de 200 milioane de dolari, Carmart – exit de 48 milioane de dolari sau Zopim – exit de 30 milioane de dolari) [i alte companii gen RedMart sau Carousell care au strâns finan]`ri de zeci de milioane de dolari au schimbat percep]ia singaporezilor despre startup-uri [i poten]ialul financiar din spatele acestora.

Ast`zi, strada Ayer Rajah Crescent, unde se afl` Block 71 dar [i celebrul accelerator JFDI Asia, g`zduie[te unul dintre cele mai dense ecosisteme antreprenoriale din lume. Termenul de ecosistem folosit \n sensul de cluster economic a fost popularizat \n urm` cu 30 de ani de consultantul James Moore, \ns` el se refer` prea pu]in \n ziua de azi la no]iunea de “eco”, ci mai mult la cea de “sistem”. |n cazul de fa]`, sistemul singaporez se bazeaz` pe o conlucrare eficient` \ntre trei p`r]i: tinerii antreprenori, guvernul [i fondurile de investi]ii interesate s` se implice \ntr-o pia]` efervescent` cum ar fi cea din Asia de Sud-Est. Iar Singapore nu e singurul exemplu de “nou Silicon Valley”. Berlinul, ora[ despre care am discutat anul trecut \ntr-o edi]ie special` a Biz, devine tot mai atractiv pentru tinerii antreprenori, pe fondul chiriilor mici, al infrastructurii tehnice [i financiare, dar [i al aerului boem. Boulder, Londra [i Amman sunt alte ora[e \n care start-up-urile s-au dezvoltat neobi[nuit de repede [i eficient.

EXITURI SINGAPOREZE COMPANIE

PRE}

DATA EXITULUI

sgCarMart

48 mil. $

apr. 2013

DS3

n/a

apr. 2013

TravelMob

n/a

iul. 2013

TechSailor

n/a

iul. 2013

Yfind

n/a

iul. 2013

Viki

200 mil. $

sep. 2013

Zopim

30 mil. $

apr. 2014

rad Feld, cofondator al acceleratorului american TechStars, spunea c` \n mediul start-up-urilor este esen]ial s` oferi \nainte de a primi. Am reg`sit acest concept \n toate spa]iile de coworking pe care le-am vizitat \n Singapore. JFDI organizeaz` \n fiecare vineri seara o \ntâlnire informal` a antreprenorilor [i investitorilor, prilej folosit de unii pentru a se distra, iar de al]ii pentru a face pitching sau de a g`si noi parteneri de afaceri. Acesta este contextul \n care l-am intervievat pe Hugh Mason, cofondator al acceleratorului JFDI [i un guru local pe zona de start-up. Cu cåteva s`pt`mâni \nainte de interviul propriu-zis, Mason m` anun]a politicos c` obiceiul serilor de vineri e s` aduci snacks-uri [i b`utur` la aceste \ntâlniri. Principiul colabor`rii \n acest mediu antreprenorial se aplic` la nivel 56

Biz

Futurist [i minimalist, The Co este spa]iul preferat de lucru al startup-urilor care au atras deja finan]are de milioane de dolari

Foto: SORIN STANA

TEHNOLOGIE

ITAI BOUBLIL, director de marketing la The Hub Singapore

culinar chiar dinainte de a \ncepe businessul propriu-zis. Aceast` atitudine extrem de prietenoas` [i deschis` e promovat` \n toate spa]iile de lucru pentru tinerii antreprenori. Networkingul e la fel de important precum finan]area [i poate mai presus de ideea de business propriu-zis`.

Scopul final al acestor tineri antreprenori este \ns` exitul sau listarea la burs`. |n SUA, acest traseu a dus la \mbog`]irea \ntr-un timp foarte scurt a unui num`r mare de cofondatori. Ace[tia au devenit \n scurt timp investitori, plas창nd banii c창[tiga]i din companiile v창ndute \n noi start-up-uri, stimul창nd astfel dezvoltarea ecosistemului.

Dou` exemple de companii de mari dimensiuni care au urmat acest model sunt Fairchild Semiconductor [i PayPal, care au generat direct sau indirect apari]ia [i dezvoltarea a sute de companii de tip start-up \n toat` lumea. De altfel, comunitatea de cofondatori ai PayPal

Biz

57

TEHNOLOGIE \mbog`]i]i \n urma exitului, deveni]i investitori peste noapte, are [i un nume aproape poetic: “PayPal Mafia”. |n Singapore se formeaz` deja aceast` genera]ie a businessurilor solide, care \n urm` cu câ]iva ani erau doar start-up-uri \n c`utare de finan]are. Dup` ce un start-up g`se[te un fond de investi]ii dispus s` \i dea bani, de cele mai multe ori alege s` se mute \n noi spa]ii de birouri, mai sofisticate [i adecvate noului statut pe care \l de]ine. Un astfel de spa]iu este The Co, o cl`dire cu design futurist, dominat` de alb [i negru, dar [i de mobilier minimalist dotat cu tehnologie de ultim` genera]ie. Ana Olivares, managerul spa]iului, e de p`rere c` mutarea \ntr-o astfel de cl`dire e necesar`, odat` ce treci la statutul de companie stabil`. “La The Co nu sunt oameni care-[i dau demisia [i \ncearc` s`-[i g`seasc` menirea cu un business propriu, ci mai degrab` oameni care au avut cariere \n multina]ionale, au background de business [i pornesc o nou` companie dar cu o funda]ie solid`”, explic` ea.

The Hub Singapore, parte a re]elei interna]ionale Impact Hub, se remarc` prin înclina]ia sa spre start-upurile sociale [i educa]ionale

livares caracterizeaz` The Co ca pe un spa]iu de lucru pentru adul]i. Aici sunt g`zduite companii cu o cre[tere rapid`, care \n urm` cu doi ani aveau statutul de startup-uri, dar \ntre timp au ob]inut finan]are de câteva milioane de dolari. Printre clien]ii The Co se num`r` Coca-Cola, Evernote, Spotify, HootSuite, TubeMogul [i celebrul fond de investi]ii Sequoia Capital. Numele men]ionate \nt`resc ideea c` astfel de chiria[i nu sunt neap`rat interesa]i de mentorship sau coaching, ci mai degrab` de networking. Apropierea de oameni din industrii similare [i schimbul de idei [i informa]ii sunt principalele focusuri ale chiria[ilor The Co, cu excep]ia dezvolt`rii propriu-zise a businessului. De aceea, Olivares se ocup` de organizarea de evenimente cu un astfel de profil. “Exist` evenimente organizate din ini]iativa noastr`, cum ar fi cele de prezentare a unui nou chiria[, dar [i evenimente pl`tite. Deseori organiz`m workshop-uri pentru clien]i, \ns` veniturile noastre sunt generate mai degrab` de \nchirierea spa]iilor. |n cazul evenimentelor pl`tite ne intereseaz` doar s` ne acoperim costurile”, explic` Olivares.

Contractele se \ntind de regul` pe o perioad` de 1-2 ani, iar pre]urile difer` \n func]ie de pachetele pentru care clien]ii opteaz`. Mixul dintre spa]iile private [i cele deschise, menite conlucr`rii, pare s` fi prins bine \n re58

Biz

giune, astfel c` The Co va replica modelul din Singapore [i peste grani]e. “Vedem poten]ial de cre[tere. Ne vom extinde prin dou` noi spa]ii de coworking \n Kuala Lumpur \n primul trimestru din 2015 [i vom cre[te \n regiune. Ne uit`m la oportunit`]i \n Singapore, China, Hong Kong”, spune Ana Olivares, care urmeaz` s` fac` parte

tria tech confirm` evolu]ia pozitiv` a pie]ei [i faptul c` ambi]iile singaporezilor de a dezvolta un nou Silicon Valley nu sunt deloc nerealiste.

R`mân semne de \ntrebare cu privire la evolu]ia scenei de start-up-uri odat` ce guvernul \[i va tempera implicarea financiar`, \ns` viitorul pare mai mult decât promi]`tor. Auto-

BIROURI {I SPA}II COMUNE DE LUCRU DENUMIRE

CHIRIE HOTDESK*

HackerSpace

256

CHIRIE RESIDENT*

512

The Hub

550

600 n/a

iAxil

n/a

JFDI

384

512

Block 71

Sponsorizat

100

The Co

750

900

Woolf Works

500

600

* dolari singaporezi Sursa: Arnaud Bonzom, angel investor

din echipa ce se va ocupa de deschiderea [i coordonarea noilor spa]ii.

Acest dinamism manifestat \n rândul spa]iilor de lucru pentru start-up-uri, dar [i pentru companiile mari din indus-

rit`]ile au un plan pe termen lung pentru mediul antreprenorial, iar demersurile f`cute pân` \n prezent au pus roti]ele mecanismului \n mi[care. Pentru Ora[ul Leilor, viitorul e foarte aproape. Biz

COMPANII

Bun venit \n casa Orange!

Orange s-a mutat \ntr-o cas` nou`, \n nordul Bucure[tiului, iar relocarea a vizat 1.630 de angaja]i, precum [i contracte cu peste 50 de furnizori. Noul sediu al operatorului telecom nu e prietenos doar cu angaja]ii, ci [i cu mediul \nconjur`tor.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

C

e-[i doresc cel mai mult angaja]ii de la cl`direa \n care lucreaz`? S` fie loca]ia, spa]iul, birourile primitoare, designul sau impactul redus asupra mediului? Orange Romania a decis s` acorde aten]ia cuvenit` tuturor acestor aspecte \ntr-un nou sediu central, unde a relocat jum`tate din angaja]ii s`i de pe teritoriul ]`rii noastre.

Operatorul telecom s-a mutat \ntr-o cas` primitoare din zona Aurel Vlaicu, dominat` de plante [i acvarii cu pe[ti, dar [i de lumin` natural` [i sisteme inovatoare mai pu]in vizibile, menite s` eficientizeze consumul de energie [i ap`. Noua gazd` a Orange este o cl`dire construit` de dezvoltatorul suedez Skanska. Nu mai pu]in de 1.630 de angaja]i Orange s-au relocat aici la finele anului trecut, \n cele opt niveluri preluate de compania francez`.

60

Biz

Orange a reunit astfel aici echipele din patru cl`diri bucure[tene: trei din Iride [i una de pe Louis Pasteur, reu[ind astfel s` fac` o economie de 8%, potrivit oficialilor. Procesul a fost evaluat de speciali[ti la o durat` de 4 ani, \ns` s-a realizat \ntr-un timp-record de un an. Astfel, primele discu]ii aveau loc \n noiembrie 2013, iar primul val de reloc`ri a avut loc \n luna octombrie a anului trecut. Dou` luni mai t창rziu, to]i cei 1.630 de

angaja]i ai Orange \[i ocupaser` noile birouri din nordul capitalei.

Proiectul a fost conceput pentru angaja]i, astfel c` ace[tia au avut un cuv창nt de spus \n privin]a anumitor func]ionalit`]i ale noului spa]iu de lucru. Orange a desf`[urat un sondaj dedicat proiectului din care a reie[it c` angaja]ii \[i doresc s` lucreze \ntr-un spa]iu eco-friendly, \[i doresc plante verzi la birou, un spa]iu de lucru luminos [i ]in la respectarea intimit`]ii.

COMPANII

ORANGE SKANSKA |N CIFRE 13.700 mp suprafa]` total` 1.630 de angaja]i reloca]i 8 etaje 50 de furnizori 800 de tipuri de plante 1.000 de obiecte create special

Având la baz` o observa]ie pornit` de la o nevoie intern` de dezvoltare a comunic`rii transversale \n companie, \n care angaja]ii nu interac]ioneaz` doar \n cadrul aceluia[i departament, ci lucreaz` frecvent \mpreun` cu alte departamente, proiectul a fost conceput \n jurul ideii de transversalitate.

Suprafa]a total` ocupat` de Orange România e de 13.700 de metri p`tra]i [i con]ine spa]ii de birouri, s`li de training [i de conferin]e, s`li dedicate

convorbirilor private sau 1-2-1, dar [i cafeteria. Dar poate mai interesant e faptul c` aceast` cl`dire g`zduie[te nu mai pu]in de 800 de tipuri de plante amplasate vertical pe pere]i \n birouri [i \n zonele de relaxare.

Cl`direa Skanska a fost proiectat` pentru a se alinia noilor standarde \n materie de eficien]` energetic`, astfel c` are un aport sporit de aer proasp`t pentru un mediu de lucru s`n`tos cu 30% peste standardele locale.

De asemenea, sistemele de iluminat sunt echipate cu senzori de prezen]` [i intensitate, iar cl`direa va g`zdui [i sta]ii de \nc`rcare pentru ma[inile electrice ale angaja]ilor. Nu lipsesc parc`rile [i facilit`]ile pentru cicli[ti, cum ar fi du[uri speciale [i vestiare dedicate, un sistem de reciclare a apelor uzate [i containere pentru colectarea selectiv` a gunoiului.

Proiectul Orange Skanska se \ncadreaz` \n strategia companiei de CSR – prin care \n mod regulat sunt desf`[urate programe de reciclare a materialelor [i produselor utilizate \n cadrul companiei. |n plus, pentru al treilea an consecutiv, Orange România a primit certificarea Top Employer 2015 din partea Top Employer Institute.

Pentru a finaliza complexul proces de relocare, Orange a colaborat cu 50 de furnizori [i a gestionat peste 110 variante de layout [i 500 de modific`ri, \n timp ce peste 1.000 de obiecte au fost create special pentru angaja]ii din noul sediu. |ns` dincolo de cifre [i statistici, Orange Skanska r`mâne impresionant la nivel vizual, dar [i prin nivelul de confort pe care \l ofer` celor peste 1.600 de ”locuitori”. Biz Biz

61

ASIGUR~RI

Parteneriat pentru s`n`tate Numeroasele reforme de natur` social` [i financiar` au crescut interesul romånilor pentru accesarea serviciilor medicale prin intermediul asigur`rilor de s`n`tate private. Unul dintre cei mai importan]i brokeri din pia]`, Destine Broker de Asigurare, a \ncheiat un parteneriat cu compania CIGNA GLOBAL IPMI, unul dintre cei mai mari asigur`tori de s`n`tate la nivel mondial. Romeo Boc`nescu, CEO al companiei, explic` detaliile parteneriatului. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a fost 2014 pentru Destine Holding din punctul de vedere al businessului?

Destine Holding este format din entit`]i distincte, cu performan]e individuale: Destine Broker de Asigurare, Destine Broker de Credite [i Destine Asig – Republica Moldova.

De departe Destine Broker de Asigurare a dep`[it ]inta stabilit` pentru 2014, confirmând o cre[tere de peste 25% fa]` de anul anterior. Performan]a este cu atât mai notabil`, cu cât \n pia]a asigur`rilor anul 2014 a fost pres`rat cu numeroase provoc`ri, atåt legislative, cåt [i legate de latura economico-financiar`, cu impact major asupra celor trei componente principale: clientul, asigur`torul [i intermediarul.

Care sunt principalele atuuri ale Destine Holding fa]` de competitori?

Principalul atu este faptul c` fiecare linie de business a holdingului are solu]ii integrate pentru a sus]ine complementar strategia general`. Destine Holding este autorizat din anul 2011 ca furnizor de programe educa]ionale \n domeniul asigur`rilor, prin intermediul platformei e-learning, oferind un avantaj important \n procesul de preg`tire a colaboratorilor Destine Broker de Asigurare.

Extinderea \n Republica Moldova a fost o decizie strategic` de a accesa la momentul oportun o pia]` \n plin` dezvoltare, cu avantajul unui know-how care a demonstrat deja eficien]`.

62

Biz

Destine Broker de Asigurare define[te cu acurate]e ceea ce a[teapt` fiecare client din partea unui intermediar, a unui analist de risc profesionist: solu]ii personalizate pentru necesit`]ile fiec`ruia, persoan` fizic` sau juridic`. Avem \n portofoliu parteneriate cu to]i asigur`torii activi din pia]a asigur`rilor din România [i intermediem absolut toate tipurile de asigur`ri, life [i non-life. Mai mult, suntem unici \n rândul intermediarilor de asigur`ri prin crearea împreun` cu anumi]i asigur`tori a unor produse perso-

Destine Broker de Asigurare ofer` clien]ilor, \n premier`, produse personalizate. nalizate, disponibile clien]ilor \n exclusivitate prin Destine Broker de Asigurare.

Ce planuri ave]i pentru anul acesta?

Cel mai important proiect al acestui an este \nfiin]area unei noi companii care va avea ca obiect de activitate leasingul imobiliar [i se dore[te a fi o ac]iune unic` \n Romånia, atåt datorit` produselor oferite, cåt mai ales datorit` segmentului de pia]` vizat. |n plus, aceast` companie va avea [i rol de suport \n dezvoltarea activit`]ii brokerului de credite.

Cât prive[te brokerul de asigurare din România, vom implementa servicii suplimentare adresate atât persoanelor fizice, cât [i juridice. Vom putea oferi clien]ilor, \n urma unei analize profesioniste, servicii de gestionare a resurselor proprii \n vederea diminu`rii costurilor [i reducerea expunerii la risc, atât \n plan personal, cât [i profesional.

Strategiile elaborate au o baz` solid` de implementare format` din num`rul mare de colaboratori (suntem brokerul cu cel mai mare num`r de colaboratori autoriza]i) [i acoperirea na]ional` – avem sedii [i reprezentan]e deschise \n toat` ]ara, o parte dintre acestea fiind proprietatea Destine Holding, fapt ce stimuleaz` suplimentar implicarea fiec`rui colaborator \n business. {tiu c` a]i demarat un proiect legat de asigur`rile de s`n`tate. Despre ce este vorba?

Da, a[a este. CIGNA GLOBAL IPMI este o societate de asigur`ri interna]ional`, având peste 75 milioane de clien]i \n aproape de 200 de ]`ri, acoperind cea mai variat` ofert` de produse de asigurare de s`n`tate, via]` [i accidente persoane. Pe segmentul asigur`rilor de grup, sunt furnizorii unor produse unice \n lume, destinate corpora]iilor multina]ionale, organiza]iilor guvernamentale [i interguvernamentale, segmentelor institu]iilor cu activit`]i speciale, care \n mod obi[nuit fac parte din capitolul ”excluderi” ale asigur`rilor de s`n`tate similare.

Foto: VALI MIREA CIGNA GLOBAL IPMI este parte a Cigna Corporation, furnizor mondial de asigur`ri de s`n`tate [i servicii complementare, pentru persoane fizice si juridice, individuale [i de grup, având o istorie ce dep`[e[te 200 ani. |n acest context, eviden]iez faptul c` aceast` companie a ales parteneriatul exclusiv cu Destine Broker de Asigurare, lansând pe pia]a de asigur`ri din România un produs unic de asigurare. Este o onoare pentru noi aceast` colaborare [i o confirmare a valorilor noastre, fiind unicul broker din Europa de Sud-Est care va include \n portofoliul s`u cea mai vast` gam` de asigur`ri de s`n`tate. Am demarat acest proiect \n anul 2013, la ini]iativa Alinei Preda, Directorul de Dezvoltare al Destine Broker de Asigurare, care a studiat produsele de asigurare [i a convins reprezentan]ii ambelor companii de oportunitatea [i beneficiile acestui parteneriat.

Brandul Destine Broker de Asigurare va fi promovat \n acest sens pe plan

Romeo Boc`nescu, CEO, Destine Holding

interna]ional prin aceast` asociere, crescându-ne astfel notorietatea, \n special \n segmentul corporate.

Ce produse lansa]i anul acesta?

Produsul interna]ional de asigurare medical` dedicat expa]ilor este primul produs cu care vom lansa acest parteneriat. Prezentarea oficial` a produsului [i partenerilor no[tri va avea loc \n cadrul unui eveniment exclusivist, pe 3 aprilie.

Vreau s` insist asupra unicit`]ii acestui produs, întrucât, \n opinia mea, este o informa]ie de interes na]ional.

Aceast` poli]` de asigurare se adreseaz`, f`r` excluderi, tuturor clien]ilor, indiferent de motivul deplas`rii dintr-o ]ara \n alta (business, studii, voluntariat etc.), indiferent de activitatea desf`[urat`. Poli]a este modular`, având trei limite ale sumelor asigurate: 1.000.000 $, 2.000.000 $ [i 3.000.000 $. Indiferent de acest plafon, de la planul de baz`, sunt acoperite afec]iunile din categoria cancer, împreun` cu toate procedurile necesare investig`rii [i

tratamentul adecvat, \n totalitate, cu posibilitatea de reînnoire a poli]ei oricât timp dore[te clientul, f`r` excluderi sau extraprime. Nu mai exist` un produs similar cu aceste sume asigurate [i condi]ii. Acest produs nu limiteaz` clientul din punct de vedere geografic, el putând trata orice afec]iune \n orice ]ar` din lume. |n plus, asiguratul poate utiliza aceast` poli]` pån` la 90 zile [i \n ]ara de origine.

Cum vede]i pia]a asigur`rilor din Romånia? |n acest moment, pia]a asigur`rilor sufer` [i va continua s` sufere schimb`ri majore, atât \n ceea ce prive[te ac]iunile asigur`torilor, ale brokerilor, cât [i ale autorit`]ii de reglementare. Cred îns` c` aceste transform`ri sunt necesare pentru a cre[te calitatea serviciilor oferite.

Sunt vitale alinierea produselor de asigurare la cerin]ele pie]ei [i, de asemenea, elaborarea unui cadru legislativ coerent [i adaptat cerin]elor europene la care s` se raporteze to]i juc`torii. Biz

Biz

63

Aterizare \n paradis

Dac` \ntrebi orice singaporez care sunt simbolurile ora[ului, e imposibil s` nu men]ioneze [i aeroportul Changi, poarta de intrare \n ora[, un loc de care to]i locuitorii sunt m책ndri [i care este nu doar un simplu spa]iu de zbor, ci parte integrant` din Singapore.

TEXT DE ALEXANDRU ARDELEAN

FOTOGRAFII DE VALI MIREA

2015 AEROPORT LA SUPERLATIV

TRANSPORT

E

xperien]a Biz \n Singapore

nu putea s` nu se concentreze asupra simbolurilor care au f`cut din acest stat un tigru asiatic. Aeroportul Changi este unul dintre ele, avånd \n vedere c` este cel mai premiat aeroport din lume, cu 470 de premii la activ. De 27 de ani consecutivi este votat cel mai bun aeroport din lume de revista britanic` “Business Traveller”. Am vrut s` vedem ce se \ntåmpl` \n culisele acestui succes.

Dup` ce am f`cut un tur, am \n]eles exact ce \l face special. Nu este doar un hub important pentru avia]ie \n aceast` parte a globului, ci o destina]ie \n sine. Nu este doar un grup de cl`diri, foarte frumoase de altfel, ci reprezint` o experien]`.

Detaliile [i aten]ia pentru c`l`tori nu sunt doar vorbe goale aici, ci este \ns`[i filosofia dup` care Changi \[i desf`[oar` activitatea. Eficien]a opera]iunilor face parte din esen]a aeroportului. De la check-in la opera]iunile de \mbarcare, de securitate [i de preluare a bagajelor, totul este gåndit astfel \ncåt s` fie cåt mai rapid [i u[or pentru pasager. Tocmai aceast` parte a oric`rei c`l`torii cu avionul este cea care \l nemul]ume[te pe orice pasager, pentru c` de obicei este consumatoare de timp [i nervi. Nu [i la Changi. Nu exist` a[a ceva aici, pentru c` frustrarea legat` de trece-

UN “ORA{“ DE SENZA}IE Aeroportul Changi surprinde c`l`torii care ajung la Singapore sau care tranziteaz` zona cu o multitudine de locuri pe care nu te-ai a[tepta s` le g`se[ti \ntr-un astfel de spa]iu.

1.000 de fluturi populeaz` gr`dina cu fluturi, cinemaul cu cele mai tari filme ale momentului ruleaz` nonstop, iar pe acoperi[ este o piscin` senza]ional`.

rea frontierei sau de g`sirea bagajelor au fost eliminate. |n plus, ceea ce define[te acest aeroport ca o destina]ie \n sine este modul de a face a[teptarea sau tranzitul cåt mai pl`cute. Fie c` este vorba de relaxare \ntr-o gr`din` cu un iaz cu pe[ti koi, de fascina]ia de a vedea fluturi \ntr-un miniparc dedicat sau de a urm`ri cele mai noi filme \ntr-un cinema care ruleaz` filme 24 de ore nonstop, toate aceste activit`]i sunt disponibile pasagerilor care a[teapt` o curs` sau care sunt \n tranzit. “|n afar` de a fi poarta de intrare \n ora[, Changi este stråns legat de sufletul multor oameni [i mai ales al singaporezilor, pentru c` este un icon al excelen]ei, al lucrului bine f`cut, de care suntem to]i måndri”, mi-a spus Robin Goh,

vicepre[edinte adjunct al departamentului Corporate & Marketing Communications al Changi Airport Group. Acesta a continuat men]ionånd c` tot ceea ce se face la aeroport pune pasagerul pe primul plan.

“Toate politicile, toate strategiile, orice construc]ie, orice facem are pasagerul \n mijlocul lucrurilor.”

S

e vede la fiecare pas pe care \l faci \n aeroport. A[tept`rile sunt mereu dep`[ite. De[i este un loc extrem de aglomerat, nu pare, pentru c` este astfel construit \ncåt s` nu dea senza]ia de agita]ie sau de \mbulzeal`.

Terminalele au holuri uria[e cu spa]ii dedicate de retail [i mai ales de relaxare. Am men]ionat deja de gr`dina cu pe[ti, \ns`

“NE DORIM S~ FIM UN VERITABIL HUB AVIATIC |N ASIA, UN LOC DE TRANZIT PENTRU INDUSTRIE. NE VOM STR~DUI S~ FACEM CA TOATE ACESTE LUCRURI S~ DEVIN~ REALITATE {I S~ CRE{TEM CONECTIVITATEA PE RUTE PE CARE NU SUNTEM PREZEN}I.” Robin Goh, vicepre[edinte adjunct al departamentului Corporate & Marketing Communications al Changi Airport Group

de-a lungul celor trei terminale sunt dispuse cinci asemenea gr`dini tematice: gr`dina cu cactu[i \n terminalul 1, gr`dina fermecat`, cea a orhideelor [i gr`dina cu floarea-soarelui \n terminalul 2 [i singura gr`din` cu fluturi dintr-un aeroport la terminalul 3. Toate cele cinci gr`dini sunt spectaculoase [i \mbie la relaxare. Sunt oaze de lini[te \n mijlocul unei forfote continue de pasageri care vin sau pleac`.

Descoperiri ca acestea fac ca aeroportul s` fie o destina]ie nu doar pentru c`l`tori, ci [i pentru singaporezi, care vin \n weekend cu copiii s` se relaxeze sau s` fac` cump`r`turi. Unii [i-au cerut logodnicele \n c`s`torie aici, al]ii vin s` fac` pozele de nunt`, iar studen]ii vin ca s` studieze \ntr-un loc lini[tit.

TRANSPORT Dac` ne gåndim c` acest aeroport are doar 34 de ani de existen]`, este un salt uria[ de la primul terminal construit [i pus \n func]iune la ce exist` acum. Aeroportul a cunoscut aceast` dezvoltare prin voin]a prim-ministrului Lee Kuan Yew, care a decis s` mute actualul aeroport dintr-o loca]ie mai central` \n spa]iul \n care se afl` acum, aproape de ocean. S-a dovedit a fi o mi[care extrem de \n]eleapt` pe termen lung. Aeroportul func]ioneaz` 24 de ore pe zi, 7 zile pe s`pt`mån`, pentru c` nu are barierele legate de vecin`tatea cu zone reziden]iale, unde trebuie stopat` activitatea pe timpul nop]ii pentru a nu deranja locuitorii.

De fapt, Singapore a ajuns s` fie un tigru asiatic tocmai ca urmare a viziunii pe termen lung. Nimic din ceea ce s-a f`cut \n acest ora[-stat nu a fost f`cut doar pentru patru ani, schimbat ca urmare a modific`rii legisla]iei sau pentru c` au fost schimba]i mini[tri.

P

Planurile pe termen lung sunt vizibile [i la Changi, unde se

v`d semnele dezvolt`rii oriunde te-ai uita. Pentru a ]ine pasul cu orice noutate [i inova]ie din aceast` lume [i mai ales pentru a le dep`[i, tot timpul exist` lucr`ri de dezvoltare. Terminalul 1 a trecut prin lucr`ri de refacere \ntre 2008 [i 2012, la fel s-a \ntåmplat [i cu terminalul 2, iar terminalul 3 este nou,

fiind deschis \n 2008. Rezultatele sunt pe m`sura investi]iilor. Numai anul trecut aeroportul a cå[tigat din veniturile din retail 2 miliarde de dolari singaporezi, adic` aproximativ 1,6 miliarde de dolari americani. Num`rul pasagerilor este \n cre[tere: dac` \n 2013 au fost 53,7 milioane, anul trecut s-a \nregistrat un trafic de 54,1 milioane de pasageri. {i, pentru c` se apropie de capacitatea maxim` la care au fost proiectate cele trei terminale, adic` 66 de milioane de pasageri, s-a luat decizia construc]iei unui nou terminal, cel de-al patrulea, care se va deschide \n 2017. O construc]ie la fel de impresionant` ca [i celelalte, cu acela[i accent pe inova]ie [i excelen]`.

Viziunea pe termen lung nu se opre[te aici. |n 2018 va fi inaugurat Jewel, un dom de sticl` [i o]el, care reconfigureaz` terminalul 1. Cel care se ocup` de aceast` bijuterie este Moshe Safdie, cel care a creat [i Marina Bay Sands.

Iar planurile continu` pån` la mijlocul anilor 2020, cånd se are \n vedere inaugurarea unui nou terminal, cel de-al cincilea, care va fi unul dintre cele mai mari din lume, cu o capacitate de 50 de milioane de pasageri. “Ne dorim s` dep`[im toate astept`rile [i s` fim mereu \n fruntea ini]iativelor”, spune måndru Robin Goh. Pentru singaporezi nu sunt vorbe goale sau recitate dintr-un manual corporatist de marketing. Este pura realitate. Biz

2018 VIZIUNE |NDR~ZNEA}~

O NOU~ CAS~ Dezvoltarea continu` este lege la Changi.

Noul terminal 4, care se deschide \n 2017, va fi un model de arhitectur`, cu cele mai noi tehnologii pentru orice c`l`tor.

Cathay Pacific a anun]at deja c` va opera de la acest terminal.

ELEGAN}~ VIE Terminalul 4 are o capacitate de 16 milioane de pasageri anual.

Spa]iile dedicate, de retail [i de gastronomie, vor fi o nou` \nc창ntare pentru sim]urile c`l`torilor.

Noi magazine de lux [i restaurante gourmet vor fi create special pentru acest terminal.

UN SPA}IU DE VIS Cu o suprafa]` de m`rimea a 27 de terenuri de fotbal, terminalul va fi folosit de operatori fullservice [i low-cost.

Touchscreen [i self-service pentru check-in [i bagaje vor fi implementate \n acest terminal.

Eficien]a opera]iunilor va fi maxim`.

Noul terminal Jewel va fi un exemplu de design [i arhitectur`, un nou icon pentru Singapore [i pentru aeroport. Jewel va fi o \nc창ntare sublim` pentru oricine, chiar [i pentru cei mai preten]io[i c`l`tori.

Deschiderea este prognozat` pentru 2018.

SAVANA DIN TERMINAL Senza]ia suprem` a lui Jewel va fi o jungl`, cu vegeta]ie luxuriant`, iar \n mijlocul acestei oaze verzi va fi o cascad`, Rain Vortex, de 40 de metri \n`l]ime. Va fi cea mai mare cascad` din interior din lume, iar noaptea va fi luminat` \ntr-un spectaculos joc de lumini [i sunete.

O DESTINA}IE |N SINE Jewel va avea spa]ii de retail, de entertainment [i de relaxare, unic` \n lume.

Un hotel de lux cu 130 de camere va completa spa]iile de retail, pentru c`l`torii afla]i \n tranzit.

Cu aceast` ad`ugire, Changi va deveni un hub aviatic \n aceast` parte de lume.

Fotografii: Jewel Changi Airport Devt.

SIMBOLUL MODERNIT~}II

AVIA}IE

ZBOR DE TEXT DE ALEXANDRU ARDELEAN

70

Biz

AVIA}IE

5 STELE Singapore Airlines, un important vector de imagine al ora[ului-stat asiatic, este un exemplu de excelen]` [i de rafinament.

Pentru aceast` companie, aten]ia la detalii este crucial`, iar performan]a intr` \n cerin]ele de baz` la toate nivelurile. |n exclusivitate, am v`zut la fa]a locului cum se preg`tesc echipajele pentru fiecare zbor [i care sunt punctele forte ce definesc compania.

Bun venit la bord!

Biz

71

AVIA}IE

U

n grup de 20 de oameni cu veste

de salvare sar din avion pe trambulinele din dreptul u[ilor.

Ajun[i jos, \ncep s` se uite spre colegi. Din fericire, nu asist`m la un accident real, ci este doar una dintre etapele de preg`tire de baz` de la Singapore Airlines. |n camera uria[` unde se fac trainingurile de securitate sunt trei modele \n m`rime natural` ale celor trei tipuri de aeronave cu care Singapore Airlines opereaz`: Airbus A330, Airbus A380 [i Boeing 777. Aici, personalul navigant \nva]` principalele reguli de securitate, pentru orice situa]ie \n care s-ar afla avionul. Exerci]iul la care tocmai am asistat testeaz` preg`tirea stewarzilor cu privire la ceea ce se \ntåmpl` \n cazul unei ateriz`ri for]ate pe ap`. "Fiecare angajat trebuie s` fac` 100 de ore de training \n fiecare an. Cheltuim peste 100 de milioane de dolari numai pe cursuri, pentru c` avem peste 20.000 de angaja]i ca grup, dintre care Singapore Airlines are 14.000.

Echipajele de cabin` totalizeaz` 7.700 de persoane, iar 2.100 sunt pilo]i. Fiecare trebuie s` treac` prin traininguri obligatorii, an de an", spune Nicholas Ionides, Public Affairs Vice-President, gazda noastr` \n turul special pe care l-am f`cut la Singapore Airlines. Exerci]iile la care am asistat nu sunt publice, \ns` am avut privilegiul s` fim una dintre pu]inele publica]ii din lume care au intrat \n zona de preg`tire a personalului de zbor.

O

rice nou angajat trebuie s` treac`

printr-un training de 15 s`pt`måni, \n care \nva]` toate regulile legate de siguran]a zborului, dup` care, \n func]ie de specific, face cursuri legate de customer service. Cine \[i \nchipuie c` este o meserie u[oar` se \n[al`. |n primul rånd, de[i vin mul]i doritori la angajare, pu]ini sunt selecta]i. Trebuie s` existe acea dorin]` de a fi tot timpul la dispozi]ia pasagerului [i de a-i oferi mai mult decåt se a[teapt`. Cei de la Singapore Airlines trebuie s` vad` \n viitorii angaja]i o dorin]` de a face lucrurile excelent, o marc` a companiei. Iar a fi membru \n personalul de cabin` nu \nseamn` c` trebuie s` zåmbe[ti frumos sau s` [tii s` serve[ti masa, ci s` cuno[ti orice detaliu legat de siguran]a pasagerului. De aceea, cursurile pe care le fac sunt foarte dure. Oamenii trebuie s` [tie cum se sare pe

72

Biz

tobogan, ce s` fac` \n caz de incendiu sau depresurizare [i s` \[i \nving` frica [i s` sar` \n ap`, \ntr-o piscin` care imit` marea, cu tot cu valuri, \n \ntuneric [i s` \noate la mal.

Iar aceste calit`]i pe care trebuie s` le dobåndeasc` nu sunt facultative. Apoi, pilo]ii trebuie s` fie tot timpul la curent cu tot ceea ce \nseamn` opera]iuni de zbor [i condi]iile tehnice ale noilor aeronave. Iar personalul de cabin` trebuie s` fie serviabil, s` aib` dorin]a de a transforma pasagerul \ntr-un oaspete de vaz`, indiferent de clasa \n care zboar`, nu doar s`-l trateze ca pe un simplu c`l`tor.

M

ai multe domni[oare frumoase,

\mbr`cate \n uniforma companiei, ne salut` reveren]ios atunci cånd ajungem \n dreptul lor. Ne servesc un pahar de [ampanie [i ne roag` s` lu`m loc \n zona dedicat` pasagerilor first class. Odat` a[eza]i confortabil, ne aprind luminile [i ne ajut` s` ne instal`m \n scaunul uria[. Nu am zburat cu Singapore Airlines, ci doar am experimentat ce simt c`l`torii cånd ajung la bord. Dup` ce am observat ce se \ntåmpl` \n partea de cursuri de siguran]` a zborului, turul nostru a continuat cu partea de customer service [i am asistat la preg`tirea de baz` a stewardeselor.

Ca s` ajungi s` fii steward pe clasele superioare, business sau first, trebuie mai \ntåi s` lucrezi o perioad` la clasa economy, dup` care urmeaz` noi traininguri. Exist` patru grade, marcate cu culori, printre personalul navigant de la Singapore Airlines: albastru pentru \nso]itori de bord, verde – senioritate, ro[u – [ef steward [i mov pentru [ef de cabin`, cel mai mare grad. Pentru a ajunge la first class, personalul de bord trebuie s` ajung` cel pu]in la verde. Singapore Airlines se diferen]iaz` de celelalte companii pentru c` are un model de business aparte: se concentreaz` pe tot ceea ce \nseamn` produse, servicii [i re]ea. Evident, nici celelalte aspecte din via]a unei companii aeriene nu sunt neglijate, \ns` acestea sunt cele care dau direc]iile strategice.

Pe partea de produse, competi]ia este acerb`. {i \n aceast` parte de lume, care este \n cre[tere, cu o clas` de mijloc \n dezvoltare, zborurile au devenit accesibile, iar companiile se bat pentru clien]i. |n acela[i timp, liniile low-cost \[i fac sim]it` prezen]a

Grija pentru pasager este \nv`]at` \n cele mai mici detalii

Siguran]a este foarte important` pentru Singapore Airlines

AVIA}IE

Scaunele de ultim` genera]ie – First Class, Business [i Economy – vor fi implementate pe toate liniile transoceanice

tot mai agresiv, astfel c` fiecare companie trebuie s` pun` la b`taie tot arsenalul de strategii pentru a face fa]` condi]iilor economice. Singapore Airlines reu[e[te prin modelul s`u specific s` fie mereu \n topul liniilor aeriene celor mai votate [i celor mai premiate. Poate [i de aceea \n anul fiscal 2013-2014 a transportat aproape 19 milioane de pasageri, iar profitul a fost de aproximativ 208 milioane de dolari, \n cre[tere cu 13,1% fa]` de anul fiscal precedent. S` nu uit`m c` vorbim despre un operator aerian premium, iar aproximativ 40% dintre veniturile sale provin din zona de business [i first class.

NICHOLAS IONIDES, Public Affairs Vice-President, gazda noastr` \n turul special pe care l-am f`cut la Singapore Airlines

C Fotografii: VALI MIREA

are este secretul acestor performan]e

Aten]ia [i profesionalismul personalului de bord sunt legendare

economice \ntr-o perioad` destul de tulbure pentru transporturile aeriene? “Am lansat noi produse \n 2013 care vor fi implementate pe toate cursele, un nou scaun economy, un nou produs business, dar [i first class. Trebuie s` ne dezvolt`m \n permanen]`, ciclul produselor se scurteaz`, pentru c` pasagerii a[teapt` lucruri noi [i mai bune tot timpul. Iar concuren]a ne for]eaz` s` \mbun`t`]im condi]iile tot timpul. Investim enorm \n noi aeronave, \n noi produse, dar [i \n lounge-uri”, spune Nicholas Ionides.

Evident, nici noile rute nu sunt uitate, avånd \n vedere c` f`r` conexiuni bune \n toat` lumea nu pot exista rezulte remarcabile. Iar pentru Singapore Airlines totul trebuie s` fie remarcabil. Biz

Biz

73

15 milioane de barili de petrol trec prin strâmtoarea Malacca

Poarta asiatic` spre Occident Dac` \n urm` cu mai bine de 2.000 de ani toate drumurile duceau la Roma, ast`zi realitatea este total diferit`.

Punctul nodal al comer]ului maritim din secolul XXI este portul Singapore.

DE OVIDIU NEAGOE

S

trâmtoarea Malacca, str`juit` de Singapore, este o poart` asiatic` c`tre restul lumii [i [i-a câ[tigat cu repeziciune renumele de “supap` energetic` mondial`”, fiind locul prin care tranziteaz` zilnic mai bine de 15 milioane de

74

Biz

barili de ]i]ei.

Ca s` v` face]i o idee, pe aici trec zilnic mai mult de 250 de vapoare, anual fiind tranzitat` de peste 94.000 de nave comerciale. Ceea ce \nseamn` c`, atât din punct de vedere economic, cât [i strategic, aceasta este una dintre cele mai importante c`i de acces din lume. Este cea mai scurt` cale \ntre Oceanul Indian [i Oceanul Pacific, dar [i punctul de \ntâlnire al celor mai puternice economii mondiale ale momentului: Orientul Mijlociu, China, Japonia sau Coreea de Sud. Chiar la intrarea \n stråmtoare se afl` portul Singapore, unde \n orice moment se afl` ancorate sau \n tranzit circa 1.000

de vapoare.

Nu este de mirare c` Singapore este al doilea port din lume ca tonaj transportat, \n 2014 \nregistrånd un volum de 33,9 milioane TEU (unit`]i de container).

Singurul port cu un volum mai mare de m`rfuri este Shanghai, lucru de \n]eles, avånd \n vedere c` acesta este poarta maritim` pentru exporturile Chinei.

Dincolo de traficul maritim, Singapore a fost desemnat de c`tre Banca Mondial` drept cel mai important hub logistic din lume, dup` o analiz` a 155 de state.

Mica insul` are toate motivele s` primeasc` medalia de aur, \n condi]iile \n care peste 7.000 de companii din

domeniul logisticii au sediul \n ora[ul-stat.

Portul din Singapore este conectat cu alte 600 de porturi din mai bine de 120 de ]`ri.

Ce \nseamn` toate aceste cifre?

Ei bine, la fiecare dou` minute o ambarca]iune sose[te sau pleac` din ora[ul-stat asiatic. |n plus, aeroportul Changi deserve[te peste 4.500 de zboruri, care conecteaz` 200 de ora[e din 60 de state [i se num`r` printre primele zece aeroporturi din lume, \n termeni de cargo.

Sectorul logistic contribuie cu 9,4% la PIB-ul ora[ului-stat [i are pe statele de plat` peste 180.000 de angaja]i, aproape 9% din totalul for]ei de munc`. Biz

Foto: © Roncivil – Dreamstime.com

LOGISTIC~

LOGISTIC~

Transporturi \n echilibru Cum decizi care e cea mai eficient` metod` de transport pentru produsele tale? Pentru a fi sigur c` nu pierzi bani \n c`utarea r`spunsului, ideal e s` apelezi la speciali[ti.

D

ilema alegerii celui mai eficient serviciu de transport continu` s` le dea b`t`i de cap managerilor chiar [i \n momentul de fa]`. Majoritatea dilemelor ]in de g`sirea unui echilibru \ntre costuri, siguran]a [i viteza transportului, jonglându-se astfel \ntre c`ile aeriene, maritime sau cele rutiere. Fiecare din cele trei tipuri de transport prezint` o serie de avantaje [i dezavantaje. Cel maritim domin` la capitolul pre]urilor avantajoase, \ns` are dezavantajul unui timp de tranzit mai ridicat. Transportul rutier are un cost ceva mai ridicat, \ns` timpul de tranzit este mai scurt. Cel mai costisitor serviciu este cel de transport aerian, acesta fiind recomandat \n cazul produselor cu o valoare ridicat`.

Decizia privind modalitatea de transport aleas`, indiferent c` este transport aerian, rutier sau maritim, se face \n func]ie de criterii economice [i financiare, \n

primul rând legate de costul de achizi]ie / produc]ie al produselor, [i apoi de limit`rile legate de termenul de livrare c`tre client.

China a devenit al 5-lea mare partener pe partea de importuri a României, iar importurile maritime [i aeriene cresc de la an la an. |n aceea[i m`sur`, avântul exporturilor din ultimii ani a f`cut ca [i exporturile maritime derulate prin portul Constan]a s` creasc` de la an la an. ”Divizia de A&S a GWRO a urmat trendul pie]ei [i am crescut pe ni[ele care ne-au interesat: avem mai multe importuri aeriene, \n special de produse IT, automotive, [i mai multe exporturi aeriene [i maritime, de produse cu o valoare ridicat`, cum ar fi cele din industria oil & gas, automotive, comer]”, a declarat Adelina Anghel, Country Manager la Gebruder Weiss România. |n ceea ce prive[te sistemul de transport rutier, \n ultimii cinci ani GW a ini]iat o re]ea

GW ofer` nu doar servicii complete de transport, ci [i un \ntreg pachet care include consultan]` privind tipul de transport [i recomandarea condi]iilor de livrare negociate cu partenerii sau actualizarea continu` a statusului unei comenzi plasate.

puternic` [i de succes cu puncte de lucru sau birouri opera]ionale \n \ntreaga ]ar`, creând astfel avantajul unei re]ele optime. ”Scopul nostru este acela de a fi cel mai bun furnizor de servicii logistice. Avantajul lan]ului logistic const` atât \n experien]a acumulat` \n proiectele de depozitare [i crossdocking, cât [i \n localizarea terminalelor noastre din România – Bucure[ti, Bac`u, Sibiu, ClujNapoca, Arad, Constan]a [i Craiova”, explic` Andrei Ene, Groupage/LTL Business Unit Manager la Gebruder Weiss România.

GW nu ofer` \ns` doar servicii de transport. Compania se remarc` prin promovarea unui \ntreg pachet care include consultan]` privind tipul de transport [i recomandarea condi]iilor de livrare negociate cu partenerii sau actualizarea continu` a statusului unei comenzi plasate.

De[i pentru serviciile de transport rutier pre]ul e criteriul esen]ial \n cele mai multe cazuri, clien]ii par s` \n]eleag` tot mai clar nevoia unor servicii de calitate [i a existen]ei unor servicii suplimentare cum ar fi trasabilitatea opera]ional`.

Astfel, comunicarea datelor \n timp real [i solu]iile IT de planificare a transporturilor permit GW s` rezolve cele mai uzuale problemele ale lan]ului logistic. Serviciile Air & Sea au raportat o cre[tere continu` a cifrei de afaceri [i a cotei de pia]`, \n special pe fondul evolu]iei pozitive a serviciului de grupaj maritim. Echilibrul din portofoliul de servicii al GW România coincide astfel cu rezolvarea unei probleme des \ntâlnite \n rândul managerilor: pe ce cale transport` produsele [i cum pot opta pentru cea mai bun` solu]ie. Biz

Biz

75

MARKETING

PU B L I C I T A T E

Creativitatea la stråmtoare Juc`torii globali din lumea advertisingului au g`sit \n Singapore cheia spre inima Asiei. |ns` creativii de aici nu s-au mul]umit cu atåt [i au ambi]ii globale.

DE GABRIEL BÅRLIG~

C

onduce o agen]ie de publicitate cu 107 angaja]i [i, practic, f`r` pia]` intern`.

Dar asta nu o sperie deloc pe Lou Dela Pena. “Aici este un hub strategic, economic [i de comunicare pentru Asia de Sud-Est. De aceea, aici sunt atra[i profesioni[ti de comunicare de nivel global [i este un hub regional natural pentru multe companii”, spune Dela Pena care este CEO al Publicis Singapore.

Povestea ei nu este unic`. To]i publicitarii cu care am vorbit \n timpul vizitei noastre \n Singapore, reprezentan]i ai marilor grupuri de comunicare globale, ne-au spus c` pia]a regional` [i, desigur, cea global` sunt cele care aduc cre[terea agen]iilor de publicitate din ora[ul-stat asiatic. Pentru Ogilvy & Mather, de exemplu, Singapore e unul dintre cele cinci hub-uri globale ale grupului.

“Agen]ia noastr` nu ar fi putut supravie]ui doar cu clien]i din Singapore.

Nu prea exist` o pia]` intern`”, ne-a spus Eugene Cheong, Regional Creative Director pentru Asia-Pacific la Ogilvy & Mather.

Dar [i \n publicitate, ca \n toate sectoarele economice din Singapore, ajutorul a venit din partea guvernului. Nu

76

Biz

este vorba despre ajutoare financiare directe, ci despre crearea unui mediu de business curat [i atractiv, care a adus aici marile companii. “Mul]i clien]i regionali [i globali au sediul \n Singapore. Asta datorit` faptului c` guvernul ofer` condi]ii cât mai bune, fiscale [i nu numai, pentru a putea concura cu succes cu alte locuri precum Shanghai, Hong Kong sau India [i chiar Bangkok”, a declarat Guan Hin Tay, Regional Executive Creative Director la JWT Asia, cu care am realizat un interviu la recomandarea Cannes Lions Romånia. Când oameni din zona de crea]ie vorbesc despre facilit`]i fiscale, este clar c` impactul politicilor guvernamentale (pozitiv \n acest caz, spre deosebire de ceea

LOU DELA PENA, CEO al Publicis Singapore, vrea s` conving` clien]ii s` fie mai curajo[i [i s` aprobe idei nonconformiste

ce \ntâlnim prea des pe meleagurile noastre) a fost important.

Un alt factor care contribuie din plin la explozia industriei de comunicare \n Singapore este proliferarea tehnologiei. Penetrarea mobil` e 156%, ]ara e permanent \n Top 10 viteze de transfer pe Internet, \n fiecare cas` sunt \n medie 10 dispozitive conectate la internet, majoritatea mobile, [i toat` ]ara are acoperire 4G cu viteze de pân` la 300 Mbps. “Singapore este \n primul val al schimb`rii din mai multe puncte de vedere: comunica]ii digitale, m`surarea performan]elor, folosirea datelor. Google, Facebook, Spotify au sedii aici. Companii din zona de digital, tehnologie [i analytics, plus alte sectoare legate de inova]ie [i creativitate au hub-ul aici”, arat` Lou Dela Pena. Cifrele sus]in aceste afirma]ii: cheltuielile de media pe zona de digital din

MARKETING

EXEMPLE ALE CREATIVIT~}II SINGAPOREZE Vre]i s` [ti]i ce idei au publicitarii din Singapore? Iat` doar câteva exemple ale unor campanii care au f`cut valuri mult dincolo de grani]ele micului stat asiatic.

IKEA: Bookbook Agen]ie: BBH Singapore Idee: Prezentarea catalogului IKEA \n stilul folosit de Apple la lansarea iPhone sau iPad McDonald's: Surprise Alarm Agen]ie: DDB Singapore Idee: O aplica]ie care ofer` premii (produse McDonald’s, imagini, muzic`) celor care se trezeau \n urma alarmelor setate \n respectiva aplica]ie

Coca-Cola: Share a White Christmas Agen]ie: Ogilvy & Mather Singapore Idee: Un automat Coca-Cola care s` "teleporteze" z`pada de Cr`ciun din Finlanda \n Singapore

Foto: SORIN STANA

Lux: Perfume Portraits Agen]ie: JWT Singapore Idee: Povestea unui fotograf orb ales s` o fotografieze pe cea mai \n vog` vedet` de la Bollywood \n acest moment

Singapore vor cre[te cu un miliard de dolari pân` la sfâr[itul lui 2016.

D

in afar`, pia]a asiatic` de publicitate, deci implicit [i cea din Singapore, poate p`rea tradi]ionalist` [i reticent` la a-[i asuma riscuri. |ns` internetul [i revolu]ia smartphone-urilor \ncep s` schimbe situa]ia [i aici. “Tsunami-ul internetului s-a resim]it cu adev`rat doar \n ultimii cinci ani [i cred c` a fost un lucru bun. |nainte, se f`ceau doar promo]ii pe band` rulant`.

Acum, dac` faci o porc`rie, n-o s` se uite nimeni la ea, deci creativitatea este stimulat`”, spune Eugene Cheong, de la Ogilvy. Explozia social media a mai adus o modificare important` \n procesele interne ale agen]iilor: reac]iile creative la evenimentele care au impact asupra brandurilor trebuie s` fie rapide, \n timp real [i suficient de bune pentru a se r`spândi [i a putea crea conversa]ii pozitive. “|nainte, \ncercam s` facem

lucrurile perfect. Acum, clien]ii vor s` faci ceva bun, repede [i ieftin. Rapid nu \nseamn` c` nu po]i fi [i bun, altfel cheltuie[ti banii degeaba [i mesajul nu se va r`spândi. Iar când spun ieftin nu vorbesc despre sensul negativ al cuvântului, ci trebuie s` g`sim solu]ii accesibile”, subliniaz` Guan Hin Tay. Nu doar creativitatea are de câ[tigat. Tot mai mul]i profesioni[ti aleg Singapore ca loc unde s`-[i \ncerce puterile digitale. “Clien]ii globali au sedii aici, a[a c` atrag talente globale. Nu mai vorbim doar despre art directori sau copywriteri, ci [i de cei care fac programare, oameni din digital. Singapore e un creuzet pentru aceste talente, iar clien]ii se a[teapt` s` le g`seasc` aici. Ideile din Singapore nu sunt folosite doar aici, ci \n toat` regiunea”, ne-a declarat Rowena Bhagchandani, Managing Director al DDB Group Singapore.

Iar agen]iile au nevoie de cei mai buni speciali[ti \n toate domeniile, nu doar art directori [i copywriteri, acum este nevoie de programatori, speciali[ti \n experien]a de utilizare [i

\n analiza datelor, project manageri, oameni care se ocup` de gestionarea rela]iilor cu clien]ii (CRM) [i a[a mai departe. Prin urmare, orice proiect implic` echipe integrate, cu mul]i oameni.

Dar tocmai aceast` integrare aduce o evolu]ie interesant`, remarcat` de Guan Hin Tay, de la JWT: “|n ultimii ani s-a spus c` publicitatea tradi]ional` e moart` [i totul merge spre digital. Eu v`d c` tot mai multe agen]ii digitale angajeaz` publicitari «tradi]ionali»”. Cu alte cuvinte, acum, când perioada de entuziasm legat` de zona de digital a cam trecut, dup` ce s-au f`cut tot felul de experimente generate de multe ori doar de pl`cerea de a folosi tehnologia, apare o \ntoarcere la lucrurile fundamentale: storytelling, capacitatea de a vinde ceva printr-o poveste, fie ea [i nuan]at` de digital.

Dup` ani de “joac`” derulat` aproape exclusiv \n mediul digital, provocarea este acum crearea unei leg`turi \ntre lumea digital` [i cea fizic`.

Exemplele abund` [i \n cazul crea]iilor realizate de agen]iile din

Biz

77

avut ideea aplica]iei McDonald's Suprise Alarm, care oferea un premiu (meniuri McDonald's, cupoane, imagini sau muzic`) celor care se trezesc \n urma unei alarme setate \n aplica]ie. “Este o idee produs` \n Singapore pentru un brief referitor la Singapore, dar care e suficient de puternic` pentru a putea fi aplicat` pe alte pie]e”, spune Rowena Bhagchandani.

Iar un spot care a f`cut recent valuri la nivel mondial, dep`[ind 16,5 milioane de vizualiz`ri pe YouTube, \n care catalogul produc`torului IKEA era prezentat cu mult umor \n stilul Apple, este opera altei agen]ii din Singapore, BBH.

Foto: VALI MIREA

C

Singapore. Ogilvy & Mather a realizat recent pentru Coca-Cola campania “Share a White Christmas”, prin care tehnologia punea \n leg`tur` dou` automate speciale Coca-Cola dotate cu ecran. Unul era \ntr-un ora[ din Finlanda, iar cel`lalt \n Singapore [i z`pada aruncat` de finlandezi \ntr-o cuv` special` din automatul lor era “teleportat`” c`tre cel \n Singapore, aducând iarna \n ora[ul unde temperatura medie anual` este de 30 de grade Celsius. DDB Singapore a 78

Biz

GUANHIN TAY, Regional Executive Creative Director la JWT Asia, crede c` viitorul apar]ine realiz`rii unei fuziuni \ntre online [i offline

um Singapore este locul de unde brandurile atac` o mare parte din Asia, a[tept`rile lor legate de lucr`rile agen]iilor de aici sunt la un alt nivel. “Bugetele pentru regiune sunt gestionate de aici. Companiile se a[teapt` ca ideea s` poat` fi produs` aici [i s` fie suficient de modular` ca s` poat` fi aplicat` \n regiune”, dup` cum spune Rowena Bhagchandani. Cum se face acest lucru? |n primul rând prin aducerea celor mai buni speciali[ti \n domeniile relevante, dar [i prin colaborare regional`, facilitat`, desigur, tot de tehnologie. Ideea se poate na[te \n Singapore, dar partea de tehnologie implicat` poate fi realizat` foarte bine \n Filipine. Grani]ele au o relevan]` tot mai mic` \n lumea de azi. DDB Singapore a avut ideea de a oferi utilizatorilor de telefonie mobil` ai operatorului StarHub posibilitatea de a dona minutele, SMS-urile sau datele r`mase nefolosite din abonamentele lor c`tre cei care chiar au nevoie de a[a ceva.

Este un exemplu clar de idee care poate fi u[or aplicat` pe orice alt` pia]` nu doar din regiune, ci de oriunde din lume.

O alt` solu]ie, folosit` de mult pe pie]ele asiatice din cauza variet`]ii lingvistice, este concentrarea pe partea vizual`. Textul reclamelor este mai direct, f`r` prea multe jocuri de cuvinte, \n timp ce partea vizual` e mai incitant` [i trebuie s` con]in` “surpriza”. Nu \n ultimul rând, emo]ia transmis` joac` un rol important \n publicitatea asiatic`, dup` cum ne-a spus Guan Hin Tay. Exemplul pe care ni l-a prezentat face parte dintr-o campanie pentru brandul de cosmetice Lux, intitulat` “Perfume Portraits”, care prezint` povestea unui fotograf orb ales s` o fotografieze pe

Foto: VALI MIREA

cea mai \n vog` vedet` de la Bollywood \n acest moment. |n acela[i timp \ns`, agen]iile din Singapore trebuie s` realizeze un echilibru \ntre occidental, asiatic [i local. “Avem peste 50 de na]ionalit`]i. Unii localnici sunt sup`ra]i c` expa]ii primesc cele mai bune ocazii [i uneori clien]ii prefer` str`ini. Dar, alteori, clien]ii nu vor decât oameni care \n]eleg cultura local`. Când merg la un pitch pentru companii locale, pun accentul pe partea local`. Trebuie g`sit un echilibru”, este de p`rere Eugene Cheong, de la Ogilvy.

La rândul s`u, Lou Dela Pena spune c`, tot mai mult, clien]ii vor s` lucreze cu oameni care au experien]` asiatic`. “Dac` lucrezi pentru o pia]` anume, majoritatea brandurilor care au sediul regional aici g`sesc un insight universal [i g`sesc o idee care s` se adreseze unei anumite st`ri de spirit. Dar vor fi mereu execu]ii locale \ntrun fel sau altul. Nu este vorba despre realizarea unui echilibru \ntre global [i local, trebuie s` ai con]inutul potrivit, antrenant, engaging [i relevant pentru brand.” |n acela[i timp, publicitarii din Singapore \ncearc` s`-[i conving` clien]ii s` ri[te mai multe pe cartea creativit`]ii. Eugene Cheong se declar` nemul]umit de faptul c`, \n Singapore, doar clien]ii mici au curajul s` ri[te, marile companii fiind mult prea birocratice pentru a-[i asuma lucruri mai \ndr`zne]e. {eful creativilor Ogilvy din AsiaPacific recunoa[te \ns` c`, dintre clien]ii s`i, un gigant nu se teme s` experimenteze: Coca-Cola. Alte companii dau un cec \n alb agen]iei: \n loc s` dea un brief concret, cer agen]iei o idee [i, dac` le place, o pun \n aplicare. “O provocare continu` \n regiune este legat` de teama clien]ilor. Sper`m ca ace[tia s` fie ceva mai curajo[i, nu doar \n ceea ce prive[te bugetele, ci [i \n aprobarea unor idei care s` scuture starea de fapt.

Singapore nu e cunoscut \n mod tradi]ional pentru a[a ceva”, spune Lou Dela Pena.

Pentru a reu[i acest lucru, CEO-ul de la Publicis Singapore se bazeaz` pe rela]iile strânse cu clien]ii, c`rora le spune de câte ori are ocazia c`, dac` nu e[ti pe val, valul te doboar`. “Rolul nostru este s` identific`m ce schimb`ri trebuie f`cute, când [i cum [i care sunt oportunit`]ile pentru brand”, conchide Lou Dela Pena.

Pentru publicitarii singaporezi, anul acesta va fi unul \n care \[i vor putea demonstra creativitatea pentru o ocazie

ROWENA BHAGCHANDANI, Managing Director al DDB Group Singapore, spune despre clien]i c` vor idei modulare, care s` poat` fi aplicate pe mai multe pie]e

special`: aniversarea a 50 de ani de la declararea independen]ei statului. Se lucreaz` pe dou` planuri mari: zona guvernamental` vrea s` comunice cât mai relevant cu ocazia jubileului, \n timp ce partea companiilor private dore[te s` arate c` este al`turi de singaporezi \n acest moment aniversar. Este o situa]ie tipic` pentru Singapore: zona privat` [i cea guvernamental` \[i vor da mâna pentru progres [i pentru a \nt`ri pozi]ia de hub regional a micu]ei insule asiatice. Biz

Biz

79

MARKETING

COMUNICARE

Nu-mi pas` pe cine enervez!

Eugene Cheong pare ve[nic nemul]umit. Vorbind cu el, \]i dai seama c`, de fapt, este perfec]ionist. |[i \mpinge mereu colegii s` ias` din zona lor de confort pentru a face lucruri care s` aib` impact global, nu doar local.

DE GABRIEL BÅRLIG~

V

orbe[te cu gesturi largi, råde des [i a ]inut neap`rat s` ne arate mai multe dintre campaniile realizate de Ogilvy Singapore. Consider` c` acestea spun mai multe despre munca sa decåt simple r`spunsuri la \ntreb`ri. Eugene Cheong, unul dintre veteranii publicit`]ii din Singapore cu peste 30 de ani de experien]` \n domeniu, se declar` nemul]umit de starea \n care a ajuns aceasta la nivel creativ, dar crede c` lucrurile se pot schimba cu ajutorul tinerilor de azi. I-a pl`cut campania Rom [i este invidios pe publicitarii din Romånia care au curajul s` experimenteze.

Ce rol ocup` Singapore \n cadrul grupului Ogilvy?

Pentru Ogilvy, Singapore e unul dintre cele cinci hub-uri globale ale grupului. Printre cei mai importan]i clien]i globali se num`r` IBM [i Unilever. Pe plan local, un client important este Singtel, operatorul telecom num`rul 3 pe pia]`. Dar agen]ia noastr` nu ar fi putut supravie]ui doar cu clien]i din Singapore, fiindc` nu prea exist` o pia]` intern`. A[a c` nu ne limit`m doar la Singapore sau la zona Asia-Pacific, gåndim global.

Cum realiza]i echilibrul \ntre local [i global?

Suntem un hub interna]ional. Avem peste 50 de na]ionalit`]i [i am lucrat cu mul]i oa80

Biz

Foto: SORIN STANA

MARKETING EUGENE CHEONG, meni din Australia, Marea BriRegional Creative tanie \n anii '80, care m-au Director pentru \mpins s` concurez cu ei. Unii Asia-Pacific la Ogilvy & localnici au impresia c` expa]ii Mather primesc cele mai bune ocazii [i, este adev`rat, uneori clien]ii prefer` str`ini. |ns` alteori vor oameni care \n]eleg cultura local`. Când merg la un pitch pentru companii locale, pun accentul pe partea local`. Trebuie g`sit mereu un echilibru.

Acestea fiind spuse, Ogilvy Singapore vrea s` fie un hub de clas` mondial`, a[a c` avem nevoie de influen]` global` [i impact local.

Cum a evoluat creativitatea aici?

Singapore era mai creativ pe vremuri, dar a devenit o baz` pentru campanii regionale [i, din aceast` cauz`, totul e mai birocratic.

Clien]ii locali mari, cum ar fi Singapore Airlines sau b`ncile, au foarte multe niveluri de decizie. De multe ori, se \ntâmpl` ca o idee s` fie refuzat` abia la ultimul nivel [i trebuie s` o iei de la zero. Cum po]i tarifa a[a ceva ca agen]ie? Apoi, tot mai mul]i clien]i au bani pentru un m`r, dar vor din partea agen]iei munc` \n valoare de [apte mere.

Cred c` aici este o mare problem` pentru Singapore: nimeni nu mai vrea s` ri[te.

Când am \nceput aici \n publicitate, \n anii ’80, peisajul publicitar sem`na mai mult poate cu cel din Bucure[ti. Clien]ii recuno[teau c` nu sunt exper]i [i l`sau totul pe mâna noastr`. A fost o perioad` extraordinar`. Pot s` spun c` primele mele reclame erau mult mai bune decât cele de mai târziu (râde). Ast`zi, doar clien]ii mai mici \[i mai asum` riscuri \n publicitate, vor s` experimenteze, s` \ncerce lucruri noi.

A existat un moment de r`scruce?

Punctul \n care au \nceput s` se schimbe lucrurile a fost criza din 1998 din Asia. Pe atunci, clien]ii investeau \n brand building [i erau foarte mul]i oameni talenta]i. Criza a obligat, \ns`, Ogilvy s` concedieze 30% dintre angaja]i [i foarte mul]i oameni buni au plecat. Au urmat opt ani de recesiune, neam revenit abia prin 2007, chiar la timp pentru urm`toarea recesiune, de data aceasta una global`. Companiile au \nceput s` cear` doar promo]ii, nu se mai preocupau de brand, doreau s` fac` bani repede.

Azi, aproape nu mai po]i s` te ui]i la reclame. |n anii ’80 [i ’90 g`seai s`pt`mânal cel pu]in dou` reclame foarte bune \n

“The Straits Times”, cea mai important` publica]ie din Singapore. Ast`zi, nu mai v`d nimic extraordinar, abia dac` po]i num`ra cinci reclame bune pe an. E un pic trist. |nainte, nu ne bazam pe bani, pe bugete de produc]ie mari, ci pe creativitate [i idei.

Exist` speran]e de redresare a creativit`]ii?

Uneori cred c` este mai bine c` sunt mai pu]ini bani aloca]i de companii pentru publicitate, fiindc` a[a se va revigora creativitatea. Culmea este c` \n SUA, unde a \nceput nebunia cercet`rii [i a focus-grupurilor, se fac azi foarte multe lucruri experimentale. Poate \n câ]iva ani genera]ia tân`r`, pentru care nu conteaz` doar banii, va schimba lucrurile [i \n Singapore. Eu am \nceput s` fac presiuni asupra oamenilor mei [i a clien]ilor, fiindc` nu mi-e fric`.

Nu-mi pas`, o s` fac ceea ce cred eu c` este bine. Toat` lumea vrea s` fie iubit`, dar eu spun c` e bine s` fii dr`gu] 300 de zile pe an, ca s` po]i fi un tic`los timp de 65 de zile, s` fii un perfec]ionist care face lucruri extraordinare. Desigur, dac` e[ti un tic`los 365 de zile pe ani, nimeni nu vrea s` lucreze cu tine (råde).

Exist` [i aici o vån`toare a publicitarilor dup` premii?

Pån` [i clien]ii au \nceput s` cear` lucr`ri care s` ia premii la Cannes. Se fac unele lucruri pentru premii, dar [i campanii care s` fie remarcate de toat` lumea. Ogilvy \ncearc` s` ]in` cât mai sus drapelul creativit`]ii. E bine s` faci lucr`ri pentru premii, fiindc` te ajut` s` evoluezi ca [i creativ, s` te perfec]ionezi, dar trebuie s` te antrenezi la nivel mic \nainte s` faci lucruri foarte mari. Creativii adev`ra]i vor doar s` fac` reclame extraordinare, indiferent de dimensiunea clientului.

Azi, mul]i clien]i cred c` poate ar fi mai bine s` nu ne dea ei un brief. Cer agen]iei o idee [i, dac` le place, o pun \n aplicare.

Cum ar trebui s` fie o reclam` bun`?

Le explic mereu oamenilor mei c` exist` trei tipuri mari de reclame. Primul tip este publicitatea de clas` mondial`, dac` vre]i, reclame [i campanii extraordinare, cu impact global. Urmeaz` publicitatea cu impact la nivel na]ional sau regional, care poate influen]a lucrurile din pia]a pe care activeaz` agen]ia. {i, nu \n ultimul rånd, reclamele [i campaniile “de zi cu zi”, care, aten]ie, nu trebuie s` fie slabe. A[ zice c` o propor]ie s`n`toas` ar fi de 3-4 lucr`ri de clas` mondial` la 100 de lucr`ri “de zi cu zi”. Biz

Biz

81

MARKETING

COMUNICARE

Trambulin` spre pie]e globale

DE GABRIEL BÅRLIG~

D

e câ]iva ani, Amanda Goh angajeaz`

Foto: SORIN STANA

Amanda Goh conduce o companie din Singapore care [i-a dublat businessul \n ultimii cinci ani. Nu lucreaz` \ns` \n banking sau logistic`, ci \n PR [i marketing communications.

speciali[ti \n domenii care nu f`ceau parte din focusul companiei pe care o conduce, Edelman Singapore, unde lucreaz` circa 100 de consultan]i, AMANDA GOH, pentru clien]i din zona Managing Director guvernamental`, de tehnologie, [i vicepre[edinte s`n`tate, energie [i servicii financiare. arat` Amanda executiv la Edelman “Este vorba despre speciali[ti \n Goh. Brandul de Singapore c`utare, din zona de analiz` a datelor, digital Zeno, chiar fo[ti jurnali[ti sau oameni care pot lansat \n Singapore face imediat un clip video”, spune Managing \n urm` cu 14 luni, a Directorul de la Edelman Singapore. Totul din fost deja extins pe cinci cauza schimb`rilor profunde pe care le-a avut pie]e din Asia-Pacific. [i pentru zona de PR [i comunicare felul \n Prin urmare, când clien]ii care oamenii consum` azi con]inut. Brandurile vin la Edelman pentru PR, care nu sunt active \n social media [i nu sunt afl` c` pot rezolva [i prezente \n conversa]iile care se poart` online probleme legate de pe temele relevante pentru ele sunt \n pericol. branding, crea]ie, Dar, ca orice om de business adev`rat, planificare media [i a[a Amanda Goh vede \n toate aceste schimb`ri mai departe. “Este genul oportunit`]i, nu piedici. Prin urmare, grupul de lucruri pe care-l Edelman lucreaz` \n Singapore [i prin alte dou` a[teapt` de la agen]iile branduri – Zeno pe zona de digital [i recent tradi]ionale de \nfiin]atul Berland pe partea de cercetare [i publicitate, \ns` analiz`. “Acest fapt arat` c` peisajul de aici e \n delimitarea nu mai este plin` schimbare [i c` sunt multe oportunit`]i. atåt de strict`”, spune Ne-am dublat businessul \n ultimii 5 ani, am avut Amanda Goh. O parte din o rat` de cre[tere de 17-20% \n ultimii 7 ani”, businessul Edelman

82

Biz

Singapore, mai exact 10%, este reprezentat` de guvern, iar lucrul pentru acesta este mai dificil decât \n cazul clien]ilor priva]i. “E mai greu, fiindc` activitatea guvernului afecteaz` pe toat` lumea. Oamenii se a[teapt` ca guvernul s` aduc` cre[tere economic`, s` le asigure locuri de munc` bine pl`tite [i, mai ales, s` fac` ceea ce trebuie pentru ei [i familiile lor”, arat` Amanda Goh. Anul acesta, Edelman va avea mult de munc`, având \n vedere c` Singapore aniverseaz` 50 de ani de la ob]inerea independen]ei.

Pentru Edelman, Singapore este hub-ul din care “atac`” Asia de SudEst [i Australia, \n timp ce Hong Kong este hub regional pentru China, Coreea de Sud [i Japonia.

“Cel mai incitant lucru cånd lucrezi \n Singapore e c` acesta e o trambulin` pentru tot mai multe pie]e globale. Aproape 40% din ceea ce facem \n Singapore nu este pentru pia]a de aici”. Un exemplu recent este campania “Symphony in Blue”, cu Jude Law, pentru Johnnie Walker, la care au lucrat mai multe agen]ii din toat` lumea, dar ideea a venit din Singapore. Biz

MARKETING

CONSULTAN}~

Afacerea LinkedIn Pentru mul]i, LinkedIn este o re]ea unde oamenii \[i fac profiluri pentru a c`uta un loc de munc` mai bun. Pentru Chris Reed \ns`, se dovede[te o oportunitate de business la nivel global.

C

hiar \n ziua dinaintea \ntâlnirii noastre,

Foto: VALI MIREA

DE GABRIEL BÅRLIG~

Chris Reed, Global CEO [i fondator al Black Marketing, fusese speaker la un eveniment de business. Promovase evenimentul pe LinkedIn, \[i rugase contactele s` fac` acela[i lucru, iar \n diminea]a \n care aveam programat interviul le mul]umise pe aceea[i re]ea social` celor peste 100 de oameni pe care \i cunoscuse la eveniment. {i mai f`cuse CHRIS REED, ceva: le trimisese o prezentare a prin Global CEO [i fondator serviciilor companiei pe care o intermediul al Black Marketing conduce, Black Marketing. “Tot mai grupurilor. mul]i oameni \[i dau seama de puterea “Apoi ne uit`m LinkedIn \n ceea ce prive[te con]inutul [i la partea de atragerea de clien]i noi. Noi ne specializ`m pe marketing [i vånz`ri. personal branding, scriem posturi pe blog, Folosim datele de pe \mp`rt`[im con]inut, dar ne ocup`m [i de zona LinkedIn ca s` target`m de vånz`ri [i marketing”, spune Chris Reed. oamenii care ne

A \nfiin]at Black Marketing \n Singapore fiindc`, atunci când lucra la Londra, [i-a dat seama c` mentalitatea insular` \i \mpiedica extinderea pe plan global. Black Marketing gestioneaz` contra cost prezen]a pe LinkedIn a companiilor [i a persoanelor, pentru a atinge ]intele pe care acestea le stabilesc, de la cre[terea brandului personal sau de companie [i pân` la cifre legate de atragerea unui anumit num`r de clien]i noi.

Compania preia profilul clientului, creeaz` con]inut, inclusiv prin bloguri personale sau de companie, partajeaz` con]inut relevant pentru a crea engagement. A[a se poate ajunge la oameni din afara re]elei clientului, 84

Biz

intereseaz`. Le trimitem un inmail bine gåndit, prin care le ar`t`m ce face compania respectiv`, \i \ntreb`m dac` ar fi interesa]i de o \ntålnire [i \i invit`m s` vad` profilul personal [i al companiei. Gener`m \ntålniri de afaceri pentru clien]ii no[tri”, spune Chris Reed.

Rezultatele se v`d u[or, fiindc` tot ce faci pe LinkedIn e m`surabil -

num`rul de conexiuni sau de vizualiz`ri ale profilului, cå]i urm`ritori [i cåte vizualiz`ri are pagina companiei [i, \n final, cåte \ntålniri s-au concretizat [i cå]i clien]i noi s-au cå[tigat \n urma acestor \ntålniri.

Problema este c` majoritatea companiilor abia acum \ncep s` \n]eleag` c` au nevoie de prezen]` pe LinkedIn [i c` aceast` re]ea reprezint` un motor de content marketing, dar [i o unealt` excelent` de vånz`ri [i marketing.

“Oamenii pot s` te cunoasc` \nainte s` te \ntålneasc`. Dac` nu ai profil personal sau de companie, pierzi din

credibilitate. De ce nu ai avea o pagin` de companie, care e gratuit`? {i, dac` o ai, de ce nu o actualizezi?”, se \ntreab` Reed. Compania lui din Singapore are clien]i \n Europa, America, Australia, China [i nu numai. Chris spune \ns` c` LinkedIn nu e un \nlocuitor pentru \ntålnirile fa]` \n fa]`, ci un catalizator pentru acestea: “Mesajele noastre spun «Dorim s` ne vedem», nu «Hai s` facem afaceri online».

E mult mai bine s` faci asta pe LinkedIn decåt s` intri \ntr-un Starbucks [i s` \ntrebi \n gura mare cine vrea s` fac` afaceri”. Biz

MANAGEMENT

Lec]ia de versatilitate Cum arat` stilul de management singaporez [i care sunt secretele din spatele cre[terilor de poveste ale companiilor din statul asiatic? Ng Yen Pin, Country Manager pe Singapore la firma de executive search Pedersen & Partners, ne-a oferit o privire \n culisele leadershipului [i managementului din Singapore. DE OVIDIU NEAGOE Se poate vorbi despre un stil de management singaporez?

Stilul de management singaporez este, de fapt, un amestec \ntre stilul de management asiatic [i cel vestic. |n Singapore se pune foarte mult accent pe versatilitatea individului [i, de asemenea, ne concentr`m pe calitatea rela]iilor din echip`, dar [i pe cifre. |n compara]ie, stilul de management occidental este concentrat mai mult pe rezultate [i mai pu]in pe stakeholderi. Stilul de leadership din Singapore este de fapt un melanj: are rigoarea din jurul cifrelor [i al proceselor din Occident, dar tipic asiatic este c` top managementul acord` o mai mare aten]ie stakeholderilor. Aceasta este combina]ia axat` pe rezultate, dar [i pe o bun` rela]ie \n echip`. Pentru c` \n Asia fiecare ]ar` este diferit`, managerii trebuie s` \n]eleag` cultura, stilul de lucru al fiec`rei ]`ri. Singapore este similar cu Hong Kong, dar \n acela[i timp diferit. Liderii de aici se concentreaz` pe men]inerea unor rela]ii bune cu echipele din toate ]`rile regiunii, acestea fiind foarte importante pentru c`, de obicei, \n Singapore sunt cartierele generale din Asia de SudEst ale companiilor. Astfel, liderii din Singapore vor interac]iona la un moment dat cu angaja]i din Coreea de Sud, Japonia sau China. Mul]i lideri din Singapore tind s` fie foarte globali, foarte versatili [i trebuie s` cunoasc` foarte bine culturile, obiceiurile [i chiar limbile locale ca s` aib` succes.

Dar, din perspectiva strategiei, stilul de management de aici este mai apropiat de cel vestic.

Este mai mult` rigurozitate \n jurul rezultatelor [i al cifrelor. Dac` l-a[ descrie \ntr-un singur cuvânt, stilul de management singaporez este versatil.

Potrivit unui studiu realizat de Forumul Economic Mondial, Singapore este una dintre cele mai competitive ]`ri din lume, dup` Elve]ia. Care este re]eta succesului?

Cred c` guvernul singaporez a f`cut o treab` foarte bun` \n estimarea tendin]elor [i a sectoarelor de cre[teri ale economiei globale [i regionale. Ca 86

Biz

exemplu, guvernul din Singapore a fost foarte bun \n prezicerea cre[terilor din domeniul manufacturii, din electronice [i s`n`tate. A[adar avem infrastructura necesar`, de asemenea educa]ia a fost dezvoltat` pentru a asigura dezvoltarea talentelor din regiune. Guvernul singaporez a introdus stimulente financiare pentru companiile care vin \n Singapore [i \[i stabilesc cartierul general aici. Ca exemplu, companiile din domeniul farmaceutic, din produc]ia de echipamente medicale [i biotehnologie, consider` extrem de atractiv s` aib` sedii centrale aici.

Care crede]i c` sunt principalele lec]ii pe care ]`rile europene [i implicit România ar trebui s` le \nve]e de la Singapore \n termeni de competitivitate?

Nu sunt familiarizat cu România, dar pot spune c` orice ]ar` poate \nv`]a de la Singapore s` anticipeze un trend \nainte ca acesta s` devin` uria[. De exemplu, s` poat` identifica tendin]e care vor fi pe val \ntr-un orizont de timp de cinci-zece ani [i s` permit` companiilor din ]ar` s` fructifice astfel de oportunit`]i. Singapore a \n]eles tendin]a globaliz`rii [i s-a impus ca destina]ia preferat` a companiilor aflate \n c`utarea deschiderii subsidiarelor \n sudestul Asiei, dar [i \n zona Asia - Pacific. Ceea ce permite statului, dar [i “Stilul de leadership din companiilor s` Singapore este de fapt concentreze investi]iile \n un melanj: are rigoarea direc]ia potrivit`. din jurul cifrelor [i al Cum a afectat recesiunea proceselor din Occident, pia]a de executive search dar tipic asiatic este c` din Singapore? top managementul Cred c`, similar altor acord` o mai mare aten]ie stakeholderilor.” pie]e, recesiunea [i-a pus

MANAGEMENT

Foto: VALI MIREA

NG YEN PIN, Country Manager pe Singapore la Pedersen & Partners

amprenta pe cre[teri. |n Asia, efectul recesiunii a fost resim]it mai pu]in, pentru c` pie]ele din Asia sunt \n continuare \n cre[tere, dar vedem un efect \n ceea ce prive[te v창nz`rile [i opera]iunile.

Asia continu` s` creasc` [i este locul preferat al companiilor \n termeni de manufactur` [i logistic`. Singapore este un hub pentru astfel de activit`]i, companiile \[i instaleaz` aici cartierele generale, iar produc]ia o realizeaz` \n state ca Vietnam sau Indonezia. Companiile gestioneaz` aceste activit`]i din regiune din Singapore.

Se spune c` recesiunea este ca un profesor de economie bun, dar extrem de exigent. Ce a \nv`]at Singapore de la recesiune?

Cred c` a \nv`]at multe lucruri, dar cele mai importante sunt trei aspecte. Singapore este un hub regional, ceea ce ne permite s` fim versatili.

Mai mult, ne-a permis s` reducem din impactul crizei financiare, pentru c` suntem versatili [i economia noastr` este alimentat` de servicii. Al doilea aspect au fost stimulentele financiare introduse de guvern, prin care au fost reduse din efectele crizei. De asemenea, au fost introduse stimulente care s` ajute la reducerea cheltuielilor companiilor care au opera]iuni \n Singapore. {i, \n ultimul r창nd, s-a concentrat \n permanen]` pe zonele cu poten]ial de cre[tere.

Chiar de-a lungul ultimei recesiuni au existat multe sectoare \n care au fost \nregistrate cre[teri. |n regiune, domeniile cu cele mai mari cre[teri au fost cele de s`n`tate - absolut tot ce are leg`tur` cu medicina, pharma, biotehnologia. Cerecetarea a mai fost un puternic factor de cre[tere de-a lungul recesiunii. Singapore este un hub regional, aici sunt bazate [i companii mari din FMCG, pentru c` Indonezia este o pia]` bun` pentru bunuri de consum [i este \n continuare \n cre[tere. Cea mai bun` modalitate de a privi Singapore este ca destina]ie unde companiile \[i deschid cartierele generale, nu ca pe o pia]`. Biz

Biz

87

MANAGEMENT

Regii junglei corporatiste din Ora[ul Leilor La r`scrucea drumurilor comerciale globale se na[te o nou` genera]ie de manageri, care combin` stilul occidental direct cu influen]ele asiatice. Cum arat` liderii cu care Singapore vrea s` cucereasc` lumea? DE OVIDIU NEAGOE

S 88

Biz

Singapore este cu [ase ore \naintea României, dar cu toate acestea, ca dinamic` a mediului de afaceri, cele dou` ]`ri par desp`r]ite de mai bine de [ase ani. |n mica insul` asiatic` infrastructura este remarcabil`, totul este extrem de bine conectat [i func]ioneaz` excelent, salariile sunt mari, \n timp ce taxele sunt mici \n compara]ie cu multe dintre statele B`trânului Continent.

Mai mult, Singapore este un ora[ sigur, \n care eficien]a este cuvântul de ordine [i totul func]ioneaz` dup` reguli clare.

A[adar, \ntre statul din sudestul Asiei [i cel din sud-estul Europei nu este doar o diferen]` de 9.000 de kilometri sau un zbor de 13 ore.

Motiv pentru care Singapore este una dintre cele mai importante destina]ii pentru managerii din toate col]urile lumii. "Cred c`, spre deosebire de alte pie]e din regiunea Asia-

Pacific, Singapore este ca o zon` tampon pentru expa]ii veni]i \n Asia", spune pentru Biz Gary Williams, Managing Director pentru Asia de Sud-Est la firma de executive search Pedersen & Partners. "Singapore este una dintre cele mai potrivite destina]ii \n care s` te «aclimatizezi» cu cultura asiatic`, din foarte multe puncte de vedere: de la educa]ie la lifestyle. Este foarte u[or [i pentru familii s` se obi[nuiasc` aici, f`r` prea mari eforturi", adaug` Williams.

Dac` \n trecut multina]ionalele care \[i cl`deau cartierele generale din Asia \n Singapore aduceau \n fruntea companiei manageri occidentali, acum tot mai multe organiza]ii opteaz` pentru talente locale.

A[a se poate explica [i faptul c` stilul de management din Singapore seam`n` cu cel aplicat de occidentali, mo[tenirea expa]ilor trecu]i prin

Singapore nefiind de neglijat, dar are [i puternice influen]e asiatice. Spre deosebire de leadership-ul vestic, managerii de top din statul asiatic au tendin]a ca, \n rela]iile cu angaja]ii, s` afi[eze un comportament mai “parental”, ceea ce se poate traduce [i prin exercitarea unei oarecare autorit`]i, dar [i implicarea conducerii \n via]a salaria]ilor. |n mediul de afaceri din Singapore, disensiunile dintre managerul direct [i subaltern se vor rezolva \ntotdeauna \ntr-o manier` privat` [i nu \n cadrul unei [edin]e cu al]i membri ai echipei.

Foto: © Imtmphoto – Dreamstime.com

MANAGEMENT

"Singapore este un hub pentru Asia-Pacific, conduci echipe din Malaezia, Vietnam, China [i trebuie s` fii sensibil la diferen]ele culturale, pentru c` stilul de management vestic nu va func]iona aici. Aici trebuie s` comunici mai eficient, s` fii mai r`bdator [i mai atent la culturi", spune Gary Williams, care adaug` c` cele mai c`utate abilit`]i ale top managementului de c`tre companiile din Singapore sunt gândirea strategic`, viziunea de ansamblu, o gândire out of the box, abilit`]ile de lider, cu care s` poat` influen]a echipe [i s` conduc` prin puterea exemplului.

GARY WILLIAMS, Managing Director pentru Asia de Sud-Est la Pedersen & Partners

“Singapore este una dintre cele mai potrivite destina]ii \n care s` te aclimatizezi cu cultura asiatic`, din foarte multe puncte de vedere: de la educa]ie la lifestyle. Este foarte u[or [i pentru familii s` se obi[nuiasc` aici, f`r` prea mari eforturi.”

Se pare c` executivii din Ora[ul Leilor nu duc lips` de astfel de aptitudini. O arat` [i studiul recent "New Talent Report", realizat de {coala de Business IMD din Elve]ia, care arat` c` din 60 de state analizate de realizatorii raportului Singapore ocup` pozi]ia 17 \ntr-un top al competen]elor managerilor seniori, \naintea Germaniei (care ocup` pozi]ia 21), a României (36) ori a Japoniei (56). Acela[i raport arat` c`, \n termeni de educa]ie managerial`, Singapore este de]in`toarea medaliei de bronz, dup` Elve]ia [i SUA. Una dintre greut`]ile care \nclin` \ns` talerele balan]ei \n defavoarea competitivit`]ii ora[ului-stat are la r`d`cin` aptitudinile for]ei de munc`. La capitolul angaja]i talenta]i, Singapore ocup` un modest loc 36, \n a doua jum`tate a clasamentului \ntocmit de {coala de Business din Elve]ia, fiind dep`[it de România (locul 24), Indonezia (14), Malaiezia (6) [i de Filipine (5).

Cu toate acestea, eforturile de revenire sunt vizibile tot \n studiu, care demonstreaz` c` \n termeni de educa]ie Singapore este pe locul trei \n lume, ca prezen]` a [tiin]elor \n [coli ocup` prima pozi]ie, iar ca educa]ie universitar` locul al patrulea. "Lipsa liderilor era o realitate \n trecut, acum sunt din ce \n ce mai bine organiza]i \n regiune, se concentreaz` pe managementul talentelor, de la introducerea \n sistem a absolven]ilor la identificarea adev`ra]ilor performeri, c`rora le ofer` posibilit`]i de dezvoltare printre care cursuri de management, chiar cursuri MBA la universit`]i de top. Foarte multe multina]ionale au creat programe universitare speciale unde \[i trimit angaja]ii talenta]i", spune Gary Williams. Biz

Biz

89

ÎN CIUDA CELEBRIT~}II DE CARE SE BUCUR~, CHEF ADRIAN H~DEAN CONTINUă S~ SURPRIND~ PRIN PROFESIONALISMUL {I MODESTIA SA. DE ALEXANDRU ARDELEAN

A AROME ASIATICE

90

Biz

Adrian H`dean este cunoscut \n lumea gastronomic` datorit` pasiunii sale pentru g`tit [i m`iestriei culinare cu care [i-a cå[tigat numero[i fani, \nc` de la \nceputurile apari]iilor sale publice. Chef H`dean [i-a construit \n ultimii 15 ani o bogat` carier` \n acest domeniu, timp \n care a fost gazda mai multor emisiuni TV de profil, difuzate pe posturi locale [i na]ionale. Cånd vorbe[te despre el, Adrian H`dean se descrie simplu: “Am 37 de ani. Sunt \ndr`gostit de so]ia mea [i sunt topit dup` fiul nostru. Am profitat la maximum de experien]ele mele din ultimii 30 de ani [i mi-am înv`]at bine lec]iile. {tiu ce am de f`cut în fiecare zi pentru ca via]a mea s` fie a[a cum îmi doresc [i pentru a putea merge la culcare cu un zâmbet pe fa]`”.

Are unul din cele mai vizionate bloguri culinare din Romånia [i a adunat \n ultimii ani peste 15 milioane de vizitatori unici. A decis s` scrie despre mâncare, dar [i s`-[i dezvolte pasiunea pentru fotografie. Î[i face singur fotografiile pentru blog [i pentru pagina de Facebook [i scrie cu aceea[i pasiune cu care g`te[te sau pe care o pune \n emisiunea MasterChef de la Pro TV. |n ultimii cinci ani a f`cut o serie de stagii de preg`tire profesional` \n Spania, Fran]a,

GASTRONOMIE SINGAPORE LAKSA ESTE O SUP~ CURRY CU T~IE}EI DIN OREZ, T~IE}EI CU OU, CHIFTELE DIN PE{TE, TOFU PR~JIT, CREVE}I {I MULTE CRUDIT~}I, DEOSEBIT~ DE CURRY-URILE INDIENE, ATÂT CA TEXTUR~ CÂT {I CA AROM~

Germania, dar [i Asia, \n Singapore, Malaezia [i Thailanda, unde a fost cucerit de buc`t`ria asiatic`. Cum #BizSingapore nu putea s` nu aib` [i subiecte culinare, l-am \ntrebat pe Adrian H`dean de ce iube[te aceste preparate [i l-am rugat s` ne recomande câteva re]ete.

De ce crezi c` reu[e[te mâncarea asiatic` s` cucereasc` pe toat` lumea?

Pentru c` este proasp`t`. E foarte gustoas`, are mult monoglutamat de sodiu natural sau ad`ugat, de cele mai multe ori ad`ugat, [i are exotismul pe care-l caut` toat` lumea.

Pentru asiatici e mâncarea de acas`, deci e lesne de \n]eles de ce lor le place.

Sunt mai greu de preparat pentru un chef re]etele asiatice?

Nu neap`rat. Tehnicile se deprind [i, cu excep]ia buc`t`riei japoneze, care-i un fel de [coal` de ninjutsu pentru buc`tari, tehnicile sunt extrem de simple [i de eficiente. E greu de reprodus \n afara Asiei din cauza complexit`]ii re]etelor [i din cauza lipsei ingredientelor. }`rile care au comunit`]i asiatice importante (Olanda, Germania, Marea Britanie, Fran]a) sunt oarecum favorizate din punctul acesta de vedere.

La noi e pu]in mai greu, deocamdat`.

Care este preparatul asiatic pe care \l preferi?

Supa laksa, dar \mi ofer bucuria de a descoperi altele de fiecare dat` când am ocazia. Biz

SINGAPORE LAKSA Laksa e o sup` bogat` de origine malaezian`. E supa mea preferat`, al`turi de supa de g`in` cu t`ie]ei de cas` a mamei mele. Am mâncat-o \n Lau Pa Sat, celebrul food court singaporez, am mâncat-o [i \n Malaezia. Am mâncat-o recent [i \ntr-o semibomb` din China Town-ul londonez. Mi-a pl`cut mai mult varianta singaporez`, pe care a[ descrie-o doar cu expresia “wow”.

Laksa e o sup` curry cu t`ie]ei din orez, t`ie]ei cu ou, chiftele din pe[te, tofu pr`jit, creve]i [i multe crudit`]i, deosebit` de curry-urile indiene, atât ca textur` cât [i ca arom` (curry-urile Asiei de Sud-Est sunt ob]inute cu ajutorul unor paste crude [i maturate, f`cute din plante [i uneori crustacee, pe când curry-urile indiene sunt ob]inute de obicei din prafuri f`cute din plante [i mirodenii uscate, chiar pr`jite). |ncerc`rile mele de a reproduce laksa de la zero nu m-au dus prea aproape de adev`r, \ntrucât mediul nu ne ofer` decât pu]ine dintre ingredientele necesare. Sigur, po]i folosi pasta pentru laksa din plic, dar experien]a nu face dreptate acestei supe.

Dac` vre]i s` v` face]i o idee, iat`: O laksa porne[te cur`]ând dou` mâini de creve]i. Carnea lor e pus` bine pentru moment, carapacele [i capetele sunt fripte \n ulei pân` devin stacojii. Uleiul se strecoar`, cojile se arunc`. Din ardei iu]i,

galangal, turmeric, ceap` ro[ie, belachan (extract de creve]i, iute, s`rat [i cu arom` pregnant`), nuci macadamia, creve]i usca]i [i pu]in lapte de cocos se prepar` o past` care se frige la foc mic \n uleiul cu arom` de creve]i.

Separat se prepar` supa, de obicei pe oase de pui. Ea poate s` con]in` ([i con]ine de cele mai multe ori) buc`]i de piept de pui, fierte bine. |n ea se adaug` pasta pentru laksa pr`jit` \n uleiul creve]ilor, lapte de cocos, pu]in zah`r de palmier, sare dac` mai e cazul. Aceast` sup` se toarn` (fierbinte) peste t`ie]eii de dou` feluri pu[i \ntr-un bol \mpreun` cu buc`]i de tofu, chiftele din pe[te, creve]ii fier]i cât s` devin` rozaliu-c`r`mizii [i buc`]ile de carne de pui. Supa se garnise[te cu frunze de coriandru (poate s` con]in` spanac de ap`), frunze de busuioc asiatic, ceap` pr`jit` (crocant`) [i, dac` nu v` e bine – sau v` e prea bine – cu \nc` pu]in ardei iute.

Multe gusturi diferite, multe arome diferite, dulcea]` [i iu]eal`, prospe]ime, sa]ietate [i poft` de \nc` o por]ie, toate astea-s tr`iri care n`v`lesc peste tine simultan. N-ai sc`pare. Nici nu e bine s` o cau]i, mai bine-]i vezi de bolul t`u [i de bucuria care vine odat` cu el.

Biz

91

GASTRONOMIE SUP~ NEAGR~ CU PORC FRIPT Aceast` sup` nu are un nume care s-o fi f`cut celebr` \n lume. Am g`sit-o \n China Town, Singapore, sub numele “black soup”, ea nefiind o sup` \n adev`ratul sens al termenului, ci mai degrab` un vehicul, un mediu \n care se scald` porcul fript, t`ie]eii din grâu cu ou, germenii de soia, ceapa fript` [i plantele aromatice (busuioc dulce [i coriandru) care par s` fie peste tot acelea[i, dar mereu diferite, \n func]ie de ingredientele pe care le \nso]esc. Supa neagr` e practic ap` fiart` cu sos de soia, ceap`, usturoi, ni[te frunze de te miri ce, anason stelat, buc`]i mari de scor]i[oar` [i dou`-trei oase de vit`. Ea st` bini[or pe foc potolit cu ceasurile, dezvoltând arome incredibile pân`-i vine rândul s` scalde buc`]ile de fleic` de porc cu [orici crocant [i aromat cu five spice. Cu porcul istoria-i cam a[a: fleica se taie-n buc`]i de un kilogram, poate pu]in mai mult, se pun la fript \n baie de ulei \ncins [i se las` acolo pân`-s p`trunse bine [i rumenite frumos. Se scot din ulei, se las` la scurs (oricum nu adun` gr`sime,

mai degrab` pierd prin topire), se pr`fuiesc cu amestecul de mirodenii mai sus pomenit [i se las` o vreme sub un capac. Se taie apoi \n buc`]i mari cât dou` \mbuc`turi, se \nmoaie \n supa neagr` [i se m`nânc` plesc`ind [i sorbind, lucruri perfect acceptabile dac` ne gândim la codul bunelor maniere ca la o conven]ie valabil` \n partea noastr` de glob.

SEA FOOD TOM YUM Aceasta e o sup` de origine thailandez` care mi-a pl`cut la fel de mult [i \n Bangkok, [i \n Singapore. De Singapore m` leag` \ns` amintirea unui bol gigantic plin cu supa aceasta fierbinte [i aromat`, mâncat` pe post de “las` c` dup` ce m`nânci, se uit` lumea altfel la tine”.

Aveam nevoie de acest sentiment dup` ce, proasp`t coborât din avion \mpreun` cu \nso]itorii mei, ne-am trezit la cap`tul lumii f`r` ghidul care sp`lase putina, f`r` cazare, dar cu multe bagaje, cu oboseala celor 12 ore de zbor [i cu amintirea \nc` proasp`t` a trei ore de turbulen]e care le \mpiedicaser` pe \nso]itoarele de bord s` ne dea micul dejun. Ce are supa asta de-i atât de bun`? Ce o face suficient de special`

\ncât s` dea numele unei crize financiare (\n 1997, criza financiar` asiatic` pornit` din Thailanda a primit numele de "Criza Tom Yum Kung”)? Cu siguran]` nu aspectul. Nu e una dintre cele mai ar`toase supe cu care mi-a fost dat s` m` intersectez, dar e una dintre cele mai gustoase. Iute, acri[oar`, cu gust de mare, ori mai degrab` de ocean, bogat`-n creve]i, bogat` \n calmari, bogat` \n savoare.

Tom Yum are nenum`rate versiuni, pornite cu sup` de pe[te sau pui, uneori doar cu ap`, uneori cu ap` [i lapte de cocos (aici mergând spre Tom Ka, o alt` sup` care-mi place tare mult). Eu o s` v` vorbesc mai jos despre prima pe care am mâncat-o, respectiv cea f`cut` cu sup` de pe[te. Supa de pe[te nu difer` mult de orice alt` sup` de pe[te a planetei (pân` s` ajungem la asezonare), adic` adun` câteva soiuri de pe[te, capete, cozi, carapace de crustacee, scoici, toate fierte-n ap` cu zeam` de lime, galangal, frunze de kaffir lime [i lemongrass. La aceast` sup` se adaug` o past` f`cut` din ardei iu]i, past` (extract) de creve]i, sos de pe[te, r`d`cin` de coriandru, tamarind [i ceap` ro[ie. |n sup` mai intr` (la final) paste din grâu sau orez, scoici [i creve]i, calmari mici, mult busuioc thailandez, care-i u[or dulce, [i uneori zah`r de palmier.

TOM YUM ARE NENUM~RATE VERSIUNI, PORNITE CU SUP~ DE PE{TE SAU PUI, UNEORI DOAR CU AP~ {I LAPTE DE COCOS

SUPA NEAGR~ SE FACE CU SOS DE SOIA, CEAP~, USTUROI, NI{TE FRUNZE DE TE MIRI CE, ANASON STELAT, BUC~}I MARI DE SCOR}I{OAR~ {I DOU~-TREI OASE DE VIT~. SE M~NÂNC~ CU BUC~}I DE CARNE DE PORC BINE RUMENIT CARE SE |NMOAIE |N EA.

92

Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi?

Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media!

2 – 5 iulie 2015, Pârâul Rece www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp

EVENIMENT

C`l`tori \n Singapore Ne-am petrecut ultima parte a lunii ianuarie la 9.000 de kilometri distan]` de redac]ie, \n Singapore. N-am rupt \ns` niciun moment contactul cu profesia. Gadgeturile de \nregistrat [i aparatele foto au fost la \ndem책n` pe parcursul \ntregii deplas`ri. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

O

ra[ul Leilor ne-a \nt창mpinat cu un mediu de business diferit, \n care managerii [i antreprenorii intervieva]i se remarc` prin profesionalism, amabilitate, precau]ie [i \ncredere \n mediul de afaceri \n care activeaz`.

Ne-am luat la revedere de la Bucure[ti c창nd termometrul se chinuia s` men]in` mercurul peste 0 grade, astfel c` adaptarea

94

Biz

la temperaturile de 30 de grade [i la umiditatea din aer specifice ora[ului Singapore a fost o provocare pentru noi, \ns` am acceptat-o cu stoicism. S` experimentezi vara \n luna ianuarie nu e nici pe departe cel mai r`u lucru pe care-l po]i tr`i \ntr-o deplasare de serviciu.

Dincolo de business, am luat contact la tot pasul cu arhitectura [i mixul de culturi

ce se completeaz` \n Singapore \ntr-un peisaj spectaculos. Aparatele noastre foto nu s-au \ndreptat doar spre oamenii de afaceri, ci [i spre cl`diri, m창nc`rurile specifice regiunii [i obiectivele turistice.

Pentru echipa Biz, contactul cu arhitectura unui ora[ vechi de doar 50 de ani a fost o experien]` unic`. Cl`diri de birouri \nalte, \mbr`]i[ate de vegeta]ie,

EVENIMENT

afaceri, ci [i spre cl`diri, mânc`rurile specifice regiunii [i obiectivele turistice.

Pentru echipa Biz, contactul cu arhitectura unui ora[ vechi de doar 50 de ani a fost o experien]` unic`.

Cl`diri de birouri \nalte, \mbr`]i[ate de vegeta]ie, dar [i malluri cu designuri futuriste r`s`reau pe fiecare arter` important` a ora[ului, oferind o alternativ` la stilul occidental cu care suntem obi[nui]i. Arhitectura centrului financiar singaporez ne-a dus cu gândul atât la marile ora[e americane, cât [i la metropolele asiatice precum Tokio sau Shanghai. De oriunde ne-am fi ridicat \ns` privirea z`ream, pe lâng` cl`dirile \nalte, cel pu]in unul din obiectivele celebre ale ora[ului: Marina Bay Sands,

Biz

95

EVENIMENT

Gardens by the Bay [i Singapore Flyer, roata dedicat` turi[tilor.

Din lista de obiective de vizitat nu au lipsit cartierul chinezesc, cel indian [i cel malaiezian, care ne-au surprins prin diversitatea cultural`. |n Chinatown am reg`sit o bun` parte din stereotipurile cu care suntem obi[nui]i atunci c창nd vine vorba de China: agita]ia comercian]ilor [i a turi[tilor a atins cote maxime, \n bun` m`sur` datorit` preg`tirilor pentru s`rb`torirea Anului Nou Chinezesc.

Gardens by the Bay a fost \ns` principalul obiectiv turistic. Conceptul de gr`din`-hibrid care \mbin` eficient artificialul cu naturalul ne-a surprins pl`cut, iar memoriile telefoanelor [i aparatelor noastre foto s-au \nc`rcat rapid cu amintiri din acest col] de lume de-a dreptul uimitor.

Cl`dirile impun`toare, infrastructura, diversitatea culinar` [i amabilitatea

96

Biz

oamenilor ne-au impresionat. Pe parcursul proiectului Biz Singapore am reu[it nu doar s` cunoa[tem oameni de afaceri speciali, ci s` \n]elegem c` se poate face

business altfel. Am mai aflat c` ora[ul-stat Singapore nu e doar o experien]`, ci poate deveni un mod de via]` mai agreabil dec창t ni l-am \nchipuit \nainte de decolare. Biz