Biz 270 m by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

ANTREPRENORIAT

Personalizarea, cheia succesului Din vårful acoperi[ului \n fruntea pie]ei

Nr. 270 • 1 - 15 octombrie 2014 • 7,5 lei

ANALIZE MANAGEMENT

Partea \ntunecat` a liderilor FOCUS

Pia]a de bricolaj se opre[te din picaj INVESTI}II

Noul asalt al vikingilor

REGELE CIOCOLATEI Nr. 270

Liderul \n industria ciocolatei premium din România a cucerit deja 48 de pie]e externe cu brandul românesc Heidi. Gerald Neumair, Chairman al grupului Kex, spune c` acesta e doar \nceputul.

de 15 ani suntem

Mul]umim partenerilor

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Cei care \ndr`znesc

i nevoie de mult curaj s` porne[ti un business \n România. Trebuie s` realizezi o execu]ie aproape perfect` a unui plan ambi]ios de afaceri ca s` ajungi lider pe segmentul pe care activezi.

Ca s` reu[e[ti s` treci cu afacerea ta grani]ele [i s` ai succes pe pie]ele interna]ionale, ai nevoie de o combina]ie perfect` \ntre curaj, execu]ie [i viziune. Este greu, dar nici pe departe imposibil. O dovedesc deja tot mai numeroasele exemple de reu[it` la nivel interna]ional ale unor branduri române[ti, fie c` acestea au \n spate management românesc sau str`in. {i da, uneori managementul str`in ajut`. O dovede[te povestea lui Heidi, un brand de ciocolat` premium construit de elve]ieni \n România [i pornit s` cucereasc` lumea. Este drept, nu orice elve]ieni, ci chiar celebra familie Läderach, unul din cele mai respectate nume din Europa \n industria ciocolatei. Concentrarea asupra produsului, a calit`]ii acestuia, [i disponibilitatea de a inova au adus un succes atât de mare, \ncât ideea trecerii dincolo de grani]e a fost nu doar logic`, ci aproape obligatorie. {i ce s` vezi? Succesul a fost replicat [i \n afara României [i asta a atras aten]ia unei alte familii celebre, Meinl, care de]ine gigantul Julius Meinl, cu afaceri \n industria cafelei. Prin urmare, Heidi a devenit parte a Kex Confectionery, ce include [i Kandia Dulce, dar strategia de extindere interna]ional` a continuat \n ritm sus]inut [i pe liniile directoare \ncepute deja. Prin urmare, Heidi, un brand românesc dar cu rezonan]` interna]ional`, este prezent \n momentul de fa]` \n 48 de ]`ri, cele mai importante pie]e externe fiind Germania, Fran]a, Austria, Elve]ia, Rusia, China [i mai nou Marea Britanie. Exact cum spuneam: curaj, execu]ie [i viziune. Un celebru proverb chinezesc spune c` [i cel mai lung drum \ncepe cu primul pas. Ave]i curajul s` face]i primul pas spre atingerea poten]ialului real al afacerii voastre. Al`tura]i-v` celor care \ndr`znesc.

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

www.4colours.ro

Biz

sumar Biz

www.revistabiz.ro

ANTREPRENORIAT

Personalizarea, cheia succesului Din vårful acoperi[ului \n fruntea pie]ei

Nr. 270 • 1 - 15 octombrie 2014 • 7,5 lei

ANALIZE MANAGEMENT

Partea \ntunecat` a liderilor FOCUS

Pia]a de bricolaj se opre[te din picaj INVESTI}II

REGELE CIOCOLATEI Nr. 270

Liderul \n industria ciocolatei premium din România a cucerit deja 48 de pie]e externe cu brandul românesc Heidi. Gerald Neumair, Chairman al grupului Kex, spune c` acesta e doar \nceputul.

4 10 12 14 18 20 24 2

Biz

De la italieni la unguri Un nume nou \n telecom Preg`tiri pentru ofensiv` Gustul dulce al extinderii Geneza unui lider Un CEO nou [i ambi]ii pe m`sur` Bun venit \n lumea Biz!

FOTOCOPERT~: VALI MIREA

Noul asalt al vikingilor

32 36 38 40 42 46 48 50

Pia]a de bricolaj se opre[te din picaj Succes \ntr-un deceniu de reciclare Formula 1 a securit`]ii informatice Vånz`ri cu dublu impact Noul asalt al vikingilor Personalizarea, cheia succesului De la medicin` la informatic` Din vârful acoperi[ului \n fruntea pie]ei

52 54 58 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80

Curierat \n era digital` Pic`tura chinezeasc` Ambasadoarea vinurilor romåne[ti Trei gre[eli comune de marketing Lec]ia de productivitate Familie mare, responsabilit`]i pe m`sur` Partea \ntunecat` a liderilor Vedet` relansat` Aristocra]ie pentru cunosc`tori |ntre dou` spa]ii culturale Secretul interpret`rii: echilibrul Gadget: Mai mare e mai bine Auto: Ultimul mohican al verii

agend`

De la italieni la unguri MOL a primit aprobarea Comisiei Europene s` preia re]eaua de benzin`rii Eni \n Romånia, Cehia [i Slovacia. Acordul cu Eni a fost semnat de compania maghiar` anul trecut. Prin aceast` achizi]ie, pozi]ia operatorului ungar se consolideaz` pe pia]a local`, dar [i \n regiune. DE ALEXANDRU ARDELEAN Prin acordul cu Eni, MOL va prelua peste 200 de benzin`rii \n cele trei ]`ri. “Comisia a ajuns la concluzia c` tranzac]ia propus` nu ridic` probleme de concuren]`, deoarece entitatea rezultat` \n urma fuziunii va continua s` fie supus` unor presiuni concuren]iale din partea altor actori de pe pia]`, atât \n amonte, inclusiv din

partea marilor companii petroliere active \n spa]iul economic european, cât [i \n aval, din partea numeroaselor sta]ii de alimentare cu [i f`r` marc`”, se arat` \n comunicatul Comisiei Europene. MOL a anun]at \n luna mai c` a ajuns la un acord cu Eni pentru cump`rarea a 208 benzin`rii de]inute

de grupul italian \n România, Cehia [i Slovacia, ajungând prin aceast` tranzac]ie s` de]in` aproximativ 2.000 de sta]ii de distribu]ie a carburan]ilor \n 11 ]`ri. |n România, achizi]ia reprezint` face parte din strategia Grupului MOL de a-[i cre[te cota de pia]`. MOL România a \nregistrat \n 2013 o cifr` de

AGEND~

{TIRI

afaceri de 979 milioane de euro, \n urcare cu 5,1% fa]` de nivelul atins \n anul anterior, [i a raportat un profit de 20,3 milioane de euro, \n cre[tere de la 17 milioane de euro \n 2012. Eni a intrat pe pia]a româneasc` a distribu]iei de carburan]i \n 1995 [i opera 42 de benzin`rii sub marca Agip, iar prin preluarea acestora MOL va ajunge la o re]ea de aproape 200 de unit`]i, dar va continua s` ocupe locul al patrulea pe pia]a distribu]iei de carburan]i. Cea mai mare re]ea de benzin`rii din România este controlat` de OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. OMV Petrom are peste 500 de sta]ii, cu care de]ine o cot` de pia]` de 34%. Pe locul al doilea este KMG International, fostul Rompetrol, din grupul kazah de stat KazMunayGas, cu peste 400 de benzin`rii. Compania Lukoil, controlat` de grupul rus Lukoil, ocup` locul al treilea pe pia]a distribu]iei de carburan]i, având circa 300 de sta]ii. Compania azer` de petrol SOCAR opereaz` circa 30 de benzin`rii \n România, iar NIS Petrol, din grupul sârb NIS, controlat de Gazprom, are 15 unit`]i. Biz

Concept store \n stil urban Retailul bucure[tean s-a \mbog`]it recent cu un nou magazin, URBN Living Store, care este totodat` bar, cafenea [i, ocazional, locul care va g`zdui unele dintre cele mai creative proiecte. Magazinul este situat pe strada C`ld`rari \n aripa vestic` a Hanului lui Manuc. |n condi]iile \n care \n cluburile bucure[tene se aude din ce \n ce mai mult electro fresh, riderii români se ridic` la standarde europene [i designerii autohtoni sunt recunoscu]i la nivel mondial, ini]iatorii proiectului URBN consider` c` a venit momentul ca oamenii [i pove[tile lor s` se adune pe o scen` permanent`. “URBN Living Store pune Bucure[tiul pe lista celor mai cool destina]ii europene [i aliniaz` cele mai creative comunit`]i din zon`, cu sprijinul Burn”, a declarat cu ocazia inaugur`rii magazinului Ciprian Dicu, manager [i buyer al URBN Living Store. (L.S.)

Art` autentic`, momente speciale Aniversarea Jack Daniel's a fost marcat` anul acesta de colaborarea cu tån`rul artist francez Mcbess, creatorul unui set de ilustra]ii care aduc la via]` elemente din viziunea [i mo[tenirea creatorului celebrului whiskey produs \n Tennessee. DE LOREDANA S~NDULESCU Alegerea artistului francez care locuie[te \n Londra nu este o poveste \ntåmpl`toare. Un adev`rat me[te[ugar, ale c`rui lucr`ri ies \n eviden]` prin complexitatea detaliilor, Mcbess \[i tr`ie[te via]a dup` propriile reguli, \mp`rt`[ind acelea[i valori ca [i Mr. Jack. Arta lui Mcbess este autentic`, recongnoscibil` [i unic`. El folose[te hårtie, cerneal` [i pensule pe care le \mbin` cu tehnologia digital`. Cea mai mare parte a lucr`rilor sale sunt realizate \n alb [i negru. Pasionat de nivelul de elaborare a detaliilor, Mcbess a contribuit recent la realizarea unui stilou de cerneal` pornind de la mecanismul unui pistol de 6

Biz

tatuat. Mcbess nu se limiteaz` doar la arta vizual`, el este [i muzician, fondator [i chitarist al trupei Dead Pirates [i antreprenor. Pentru ilustra]iile din campania aniversar` 2014 Jack Daniel's, Mcbess a vizitat Lynchburg, Tennessee, unde a descoperit lumea lui Mr. Jack. Informa]iile primite au fost \ncorporate \n lucrarea sa final`, iar ilustra]iile expun diferite elemente care apar]in spiritului [i mo[tenirii lui Mr. Jack. Mesajul campaniei de comunicare de anul acesta din Romånia a fost “Nu ai nevoie de tort pentru a s`rb`tori ziua lui Jack”. Biz

AGEND~

{TIRI

Apostolescu trece la video Acum câteva luni antreprenorul Radu Apostolescu anun]a exitul definitiv din eMAG [i apeten]a pentru investi]iile \n noi start-up-uri. Prima s-a concretizat la finele lunii septembrie, \ntr-un domeniu complet nou pentru el, produc]ia video. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Produc]ia atrage noi investi]ii Compania Barrier a investit peste 5 milioane de euro, pe parcursul a 30 de luni, \n ceea ce a numit cel mai modern parc industrial de producere a tåmpl`riei PVC [i cea mai performant` linie de produc]ie a tåmplariei PVC din ]ar`. Noua fabric`, situat` \n Bac`u, \n care lucreaz` 200 de persoane, beneficiaz` de un sistem integrat de produc]ie ce folose[te cele mai moderne linii de fabrica]ie de la Rotox [i are o capacitate de produc]ie de 700 de ferestre pe zi. |n prezent, \n fabric` sunt disponibile utilaje pentru produc]ia de ferestre [i u[i, foliere profile, curbare profile, produc]ia de u[i de garaj [i rulouri, iar din 2015 se va \ncepe [i produc]ia de sticl` termoizolant`. |n prezent, produsele Barrier sunt disponibile \n majoritatea jude]elor din România, prin intermediul unei re]ele de peste 300 de colaboratori. |n plus, compania export` tåmpl`rie PVC \n ]`ri precum Italia, Fran]a, Belgia sau Germania, urmånd s` se extind` [i pe pie]ele din Anglia, Olanda [i Spania. (L.S.)

Fondatorul retailerului online eMAG a anun]at implicarea sa \n ac]ionariatul Abis Studio, companie specializat` \n produc]ia publicitar` de film, la doar câteva luni de la anun]ul exitului de la liderul e-commerce-ului din România. Abis Studio, companie \nfiin]at` de Gabi Antal [i Adriana Ionic`, are o experien]` de peste 18 ani \n furnizarea de servicii \n produc]ia de advertising [i film pentru pia]a local` [i interna]ional`. Abis Studio lucreaz` \n general cu marile agen]ii de publicitate, iar \n industria cinematografic` a debutat anul trecut cu produc]ia “Domni[oara Christina”, care a primit trei premii Gopo. “Abis Studio a revolu]ionat \n multe rânduri pia]a cu produc]ii spectaculoase [i are [i echipa [i know how-ul cu care s` surprind` \n continuare. M` bucur cu atât mai mult s` m` al`tur companiei, mai ales c` aceasta activeaz` \n zonele \n care eu cred cel mai mult, acelea de comunicare [i imagine \mbinate cu tehnologii de vârf”, a declarat Radu Apostolescu. Potrivit Abis Stu-

dio, implicarea lui Apostolescu \n ac]ionariat ar urma s` duc` la achizi]ia de noi echipamente [i tehnologii, precum [i la cre[terea echipei. |n prezent, ac]ionari \n cadrul companiei sunt Radu Apostolescu (45%), Gabriel Antal (40%) [i Adriana Ionic` (15%). Structura de management [i organigrama Abis Studio vor r`mâne acelea[i, iar Radu Apostolescu se va implica \n strategia companiei la nivel de consiliu de administra]ie, f`r` a de]ine o func]ie executiv`. Biz

Din fabric` \n apartament Fabricile din Bucure[ti trebuie s` \[i relocheze activitatea \n afara ora[ului, iar terenurile respective pot fi våndute pentru a-[i recupera banii investi]i. Este [i cazul Policolor, care va vinde c`tre un dezvoltator imobiliar terenul din Bucure[ti. Terenul de 13,9 hectare care va ajunge la dezvoltatorul imobiliar este aferent platformei industriale din bulevardul Theodor Pallady, \n timp ce facilit`]ile de produc]ie [i activit`]ile administrative ale Policolor vor fi relocate \n zona de vest a capitalei. Vânzarea 8

Biz

efectiv` se va derula pe parcursul a trei ani, perioad` \n care fabrica Policolor va continua s` func]ioneze \n actuala loca]ie. “Fondurile rezultate \n urma acestei tranzac]ii, cu implementare pe termen mediu, urmeaz` s` fie direc]ionate c`tre dezvoltarea unei noi platforme, proiect pe care Policolor inten]ioneaz` s` \l demareze. Platforma prevede [i construc]ia unei noi fabrici de produc]ie de vopsele, pentru care se a[teapt` deja avizele pentru demararea lucr`rilor”, a spus Marius V`c`roiu, CEO PolicolorOrgachim. Prima suprafa]` va fi eliberat` pân` la finalul acestui an, urmând apoi ca \n cursul anului viitor un al doilea lot s` fie eliberat. Cel de-al treilea lot din platforma

industrial` Policolor va fi eliberat \n anul 2017, moment la care produc]ia [i activit`]ile administrative ale companiei vor fi deja relocate pe noua platform` din vestul Bucure[tiului. Anterior, compania a anun]at achizi]ia unei platforme industriale cu suprafa]a de 2,5 hectare \n zona de vest a capitalei, unde vor fi relocate facilit`]ile de produc]ie [i activit`]ile administrative. Pentru construc]ia noii fabrici de lacuri [i vopsele Policolor, reprezentan]ii Policolor au anun]at anterior c` au alocat finan]`ri de peste 6 milioane de euro. Grupul Policolor-Orgachim opereaz` dou` mari unit`]i de produc]ie, \n România [i Bulgaria, [i este controlat de fondul de investi]ii RC2. (A.A.)

AGEND~

{TIRI

Un nume nou \n telecom Cel mai nou brand de pe pia]a româneasc` de telecom este o cuno[tin]` veche pentru utilizatori. Dar integrarea Romtelecom [i Cosmote sub umbrela Telekom România va schimba serios abordarea companiei [i serviciile oferite. DE GABRIEL BÂRLIG~ Când am \ntrebat-o pe Claudia Nemat, membru \n board-ul Deutsche Telekom pentru Europa [i Tehnologie, ce se schimb` prin unificarea celor dou` companii din România sub brandul Telekom, dincolo de exemplele concrete, a ]inut s` precizeze c` asist`m doar la \nceputul unei c`l`torii. “Schimbarea nu va fi imediat` [i orizontul de finalizare complet` a acestui efort este de circa cinci ani. |ns` pe parcurs clien]ii vor vedea treptat tot mai multe schimb`ri”, a spus Nemat \ntr-un interviu acordat revistei Biz dup` lansarea oficial` a Telekom România, noul brand sub care activeaz` din 13 septembrie Romtelecom [i Cosmote. Schimbarea a devenit mai mult decât evident` prin “invazia” Magenta, care a colorat magazinele celor dou` companii, unificându-le, [i prin campania publicitar` de comunicare a noului brand. Pentru zona de business, conceptul One Stop Shop al Telekom se traduce printr-un punct unic de contact pentru toate nevoile de comunicare: portofoliu complet de solu]ii fixe [i mobile, aplica]ii [i solu]ii IT integrate, plus echipamente IT&C. Noua experien]` de brand va fi sim]it` de to]i clien]ii [i prin intermediul magazinelor integrate (fix [i mobil), printr-un callcenter unic, un nou website [i conturi unice de social media. Dincolo de partea de rebranding, schimbarea presupune [i investi]ii pe m`sur`. Potrivit lui Nikolai Beckers, CEO al Telekom România Group, \n 2014 grupul investe[te \n total nu mai pu]in de 170 de milioane de euro, \n principal \n re]elele de fibr` optic`, 3G [i LTE (4G). Totul pentru a putea oferi servicii convergente unui num`r cât mai mare de clien]i. “Romtelecom a avut succes \n câ[tigarea de contracte de IT&C \n zona corpora]iilor, cu infrastructur` IT complex`, \n timp ce pe 10

Biz

partea reziden]ial` este mai important` zona de divertisment [i comunicare. Pe segmentul IMM, experien]a de utilizator [i nevoile sunt mai apropiate de cele ale consumatorilor”, arat` Beckers. |n Europa, \n cadrul grupului Deutsche Telekom, România este pe locul 1 la num`rul de abona]i TV, pe 2 la num`rul abona]ilor de internet [i pe 3 la cel de utilizatori de telefonie mobil`. Principala for]` a Telekom România va consta \n serviciile integrate, disponibile acum [i pentru clien]ii de business, [i pentru cei reziden]iali. Clien]ii vor putea avea o singur` factur` pentru broadband mobil [i fix, voce mobil` [i fix` [i televiziune. Serviciile sunt livrate printr-o re]ea care asigur`

conexiuni de mare vitez` prin intermediul tehnologiei 4G, care acoper` mai mult de 50% din zonele urbane, respectiv FTTH (fibre to the home). Un exemplu de astfel de pachet integrat ofer` abonament de telefonie mobil` cu minute na]ionale [i SMS-uri nelimitate [i trafic de internet mobil de 1,5 GB, pân` la 126 de canale TV, internet fix (pân` la 200 Mbps) [i telefonie fix` cu un abonament lunar de 119 lei (26,42 euro). Claudia Nemat a ar`tat c` poate cea mai vizibil` schimbare pentru utilizatorii serviciilor companiei \nc` din prima zi a rebrandingului a fost cea a serviciilor de televiziune, care au la baz` o nou` platform` IPTV. |n ceea ce prive[te re]eaua 4G, oficialii de la Telekom România spun c` aceasta devine tot mai important` pentru serviciile integrate cerute de clien]i, mai ales de cei din zona de business, cu o precizare important`: investi]iile se vor concentra \n zonele unde astfel de servicii sunt relevante [i cel mai solicitate. “Vrem s` oferim o experien]` de utilizare cât mai bun`. Acest aspect este mai important decât s` \ncerci s` acoperi cât mai mult teritoriu, f`r` a oferi un nivel \nalt de calitate a acestor servicii”, subliniaz` Claudia Nemat. Re]eaua 4G a companiei are \n prezent o acoperire de peste 50% a popula]iei la nivel urban, \n timp ce principalii concuren]i s-au concentrat mai mult

AGEND~

pe extindere. Orange România afirm` c` re]eaua sa 4G acoper` 48% din popula]ie si 78% din popula]ia urban` a României, \n timp ce re]eaua 4G Vodafone acoper`, potrivit declara]iilor operatorului, 81% din popula]ia urban` [i 45% din popula]ia total` a României. Orange a lansat recent chiar servicii 4G+, cu viteze de transfer de pân` la 300 Mbps, \n [ase ora[e. Din discu]ia avut` cu Claudia Nemat, am dedus c` Telekom România prefer` o strategie ceva mai prudent` de extindere a acoperirii 4G, de[i serviciile bazate pe aceast` tehnologie vor fi esen]iale \n cadrul eforturilor de pozi]ionare a noului brand. Motivul este legat de specificul pie]ei române[ti \n ceea ce prive[te tarifele [i veniturile pe utilizator. “|n România, venitul mediu pe utilizator (ARPU) este de 5 euro, mult mai sc`zut fa]` de alte pie]e europene. Prin urmare, orice operator din România are probleme pe termen lung \n ceea ce prive[te sustenabi-

{TIRI

Vrem s` oferim o experien]` 4G cât mai bun`. Acest aspect este mai important decât s` \ncerci s` acoperi cât mai mult teritoriu, f`r` a oferi un nivel \nalt de calitate a acestor servicii.” CLAUDIA NEMAT, membru \n board-ul Deutsche Telekom litatea investi]iilor”, a ar`tat oficialul de la Deutsche Telekom. Pentru grupul german, care la finalul anului trecut avea peste 142 milioane de clien]i pentru servicii mobile, Europa este o pia]` cu multe provoc`ri, fiindc` aici, de[i cererea este \n cre[tere, pie]ele telecom sunt \n sc`dere, o

situa]ie total diferit` fa]` de SUA [i China. “Sunt mai mul]i factori, dar \n primul rând este vorba despre reglement`rile legislative [i faptul c` avem 200 de operatori mobili fa]` de 4 \n SUA, de exemplu. Pia]a european` este prea fragmentat`”, spune Claudia Nemat. Biz

Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Preg`tiri pentru ofensiv`

LIBER LA MOBIL |N AVION

La scurt timp dup` ce SUA au efectuat o serie de raiduri \mpotriva a[a-numitului Stat Islamic, premierul britanic David Cameron a declarat c` gruparea jihadist` reprezint` o amenin]are pentru str`zile din Marea Britanie.. DE OVIDIU NEAGOE La \nceputul s`pt`mânii trecute, SUA au efectuat al`turi de alia]ii din statele arabe o serie de raiduri \n Rakka, “capitala” Statului Islamic din Siria. La scurt timp dup` acestea, David Cameron a precizat \ntr-o declara]ie c` este \n interesul Marii Britanii s` se al`ture alia]ilor americani \n bombardamentele \mpotriva Statului Islamic, grupare pe care a numit-o drept o amenin]are pentru str`zile din Marea Britanie. Interven]ia Marii Britanii \n Irak este supus` votului Parlamentului britanic, iar dac` se va da und` verde, potrivit lui Cameron, “nu va fi o misiune de câteva luni, ci de câ]iva ani”. Premierul britanic a mai declarat c` este 12

Biz

Agen]ia European` pentru Siguran]` Aerian` (EASA) a decis c` dispozitivele eletronice precum telefoanele mobile pot fi pornite \n timpul zborului. EASA a precizat c` telefoanele mobile nu prezint` un risc [i c` operatorii aerieni pot permite pasagerilor folosirea dispozitivelor mobile.

nevoie s` fac` mai multe \n Siria. |n paralel, [i Danemarca st` \n gard`. Premierul danez, Helle Thorning Schmidt, a primit recent o solicitare oficiaal` din partea SUA, prin care ace[tia cereau asisten]`

din partea statului nordic, iar [efa guvernului a precizat c` Danemarca este preg`tit` s` trimit` [apte aeronave de tip F-16. Mai mult, statul scandinav analizeaz` [i trimiterea unor militari, care s` ajute la preg`tirea for]elor irakiene. Biz

NIKE CÂ{TIG~ TEREN Campionatul mondial de fotbal din Brazilia s-a \ncheiat de luni bune, dar produc`torul de echipamente sportive Nike culege \nc` roadele. Profitul companiei a crescut cu 23% la 962 de milioane de dolari \n trimestrul \ncheiat \n luna august. Edi]ia din acest an este prima \n care Nike a sponsorizat mai multe echipe na]ionale decât rivalii de la Adidas.

“PA{APORTUL” CANADIAN BlackBerry pariaz` pe noul model Passport, pe care \l caracterizeaz` drept cel mai inovator dispozitiv creat pân` acum. Gadgetul a fost lansat \nainte de anun]ul rezultatelor financiare, care au ar`tat o sc`dere a vânz`rilor cu 40% \n cel mai recent trimestru. Pierderile au fost \ns` mai mici decât estim`rile ini]iale de pe Wall Street.

AGEND~

KIM, ABSENT NEMOTIVAT Liderul nord-coreean Kim Jong-un sufer` de o problem` medical`, potrivit agen]iei de pres` de stat. Pre[edintele Coreei de Nord a lipsit recent de la Adunarea Popular` Suprem` [i nu a mai fost v`zut \n public de mai bine de trei s`pt`mâni. Nu este pentru prima oar` când liderul nord-coreean dispare din vizorul public pentru o perioad` mai lung` de timp.

INTERNA}IONAL

UCRAINA |N UE |N 2020? Pre[edintele ucrainean, Petro Poro[enko, a precizat c` Ucraina se va al`tura Uniunii Europene \n anul 2020, dar f`r` o serie de reforme importante ]ara se va confrunta cu un viitor al`turi de Rusia. Poro[enko [i-a ap`rat planul de a pune cap`t r`zboiului cu separati[tii proru[i, conflict care a dus la decesul a peste 3.000 de oameni.

DOCTORUL DE MA{NI Revista american` “Time” propune ca articol de fond povestea lui Mary Barra, CEO la General Motors. Barra are misiunea dificil` s` recheme \n service mai bine de 30 de milioane de ma[ini, dar acesta este doar \nceputul. Misiunea CEO-ului este s` reinventeze compania, dar [i automobilele gigantului auto.

CONFORTUL DE ACAS~, LA BIROU

PRE}UL LA CACAO EXPLODEAZ~ Cota]iile futures la cacao au atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, din cauza temerilor c` epidemia de ebola din Africa de Vest ar putea ajunge spre Coasta de Filde[ [i Ghana, cei mai importan]i produc`tori de cacao din lume. |n ultima perioad` pre]ul la cacao a crescut cu peste 10 procente, la un nivel record, neatins din anul 2011.

INTEL INSIDE... CHINA Produc`torul de procesoare Intel Corp se preg`te[te s` investeasc` \n Spreadtrum Communications [i RDA Microelectronics, cu scopul de a ]ine pasul cu Qualcomm, potrivit Reuters. Intel depune eforturi s` câ[tige teren pe pia]a procesoarelor pentru telefoane mobile [i tablete, \n speran]a c` se va bucura de domina]ia cu care s-a obi[nuit pe segmentul PC-uri.

“Harvard Business Review” propune spre lectur` un articol intitulat “De ce ne urâm biroul”, \n care ofer` cititiorilor o serie de sfaturi practice prin care pot face din propriul birou un spa]iu armonios, care \ndeamn` la creativitate [i inspira]ie. Biz

Biz

Foto: © Julia Burlachenko – Dreamstime.com

GUSTUL DULCE AL EXTINDERII Heidi, un brand rom창nesc premium cu iz de Alpi, a cucerit \n mai pu]in de zece ani 48 de ]`ri. Pornit din dorin]a unei familii de elve]ieni de a le prezenta rom창nilor gustul unic al ciocolatei de \nalt` calitate, Heidi s-a impus ca lider al pie]ei locale prin inova]ie [i naturale]e, dep`[ind a[tept`rile fondatorilor. Ast`zi, cu ac]ionariat [i management nou, dar p`str창nd vechile valori, popularul brand de ciocolat` \[i propune s` domine pia]a pe [ase continente.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU Biz

COVER STORY

D Dac` Heidi v` duce imediat

cu gândul la superbele paji[ti elve]iene, s` [ti]i c` nu este o \ntâmplare, ci parte a unei strategii atente. Povestea ciocolatei Heidi a \nceput \ns` la marginea Bucure[tiului, \n Pantelimon, loc \n care o familie elve]ian` decidea s` \[i aduc` expertiza \n domeniul dulciurilor. |n urm` cu 20 de ani, familia Läderach, unul din cele mai respectate nume din Europa \n industria ciocolatei, \[i f`cea sim]it` prezen]a \n România prin deschiderea unei mici fabrici de ciocolat`. La acea vreme, elve]ienii urm`reau s` le ofere românilor proasp`t ie[i]i din regimul comunist experien]a unor dulciuri de calitate superioar`, bazându-se pe experien]a care le-a adus recunoa[tere la nivel european. Familia elve]ian` Läderach de]ine un lan] mare de confiserii de tip premium-lux \n Europa, \n ]`ri cu tradi]ie \n lumea ciocolatei precum Elve]ia, Germania, Austria sau Fran]a, fiind recunoscut` \n special pentru frecven]a cu care inoveaz` \n materie de re]ete. Sosirea pe pia]a din România a fost extrem de bine primit` de consumatori, \n condi]iile \n care la acea vreme nu existau termeni de compara]ie \ntre ciocolata produs` de elve]ieni \n Pantelimon [i produsele locale, \nc` influen]ate puternic de perioada comunist`. “Cererea a crescut foarte rapid, astfel c` \n anul 2000 Heidi producea exponen]ial mai mult decât la \nceputurile sale”, explic` Radu Moldovan-Petru], director de

Biz

marketing la Heidi Chocolat. |n anul 2005, compania vindea 650 de tone de ciocolat` pe an, devenind cel mai mare produc`tor de ciocolat` premium din România. Pentru a atinge aceste cifre, Heidi a beneficiat din plin de experien]a familiei Läderach, care a lansat \n România o serie de re]ete inovatoare. Unul dintre principiile fondatorului Jurg Läderach era ca fabrica de ciocolat` s` foloseasc` doar ingrediente naturale, f`r`

naturale]ea paji[tilor elve]iene [i a ingredientelor naturale. De asemenea, numele le permitea fondatorilor s` abordeze la un moment dat pie]ele interna]ionale, unde, de[i Heidi este pronun]at diferit, r`mâne un nume relativ comun [i u[or de folosit.

SPRE VEST Anul 2005, cu volumul de 650 de tone de ciocolat` produse, a coincis cu primul moment \n care brandul Heidi cocheta cu pie]ele

2005 24,7 mil. lei Exporturi*: 3% Volum: 606,3 tone

Cifr` de afaceri:

2008 43,1 mil. lei Exporturi*: 6% Volum: 1.308,8 tone

Cifr` de afaceri:

* Exporturile reprezint` pondere din cifra de afaceri

conservan]i [i \nlocuitori, iar brandul creat \n 1994 se identific` cu acest principiu [i \n ziua de azi. De altfel, chiar numele companiei, Heidi, a fost ales tocmai pentru a-i duce pe consumatori cu gândul spre

externe. Cum compania devenise deja foarte mare pentru pia]a local`, Jurg Läderach a \nceput s` testeze dezvoltarea dincolo de grani]e, \ncepând cu Ungaria, Bulgaria [i Moldova. Pe fondul unui feedback pozitiv, familia

STRATEGIE

Läderach a demarat procesul de recrutare a unui director general specializat pe business development, preferabil din industria ciocolatei. Elve]ienii optau pentru aceast` solu]ie, \n loc s` continue s` conduc` afacerea pe cont propriu, pe fondul lipsei de experien]` \n dezvoltarea unui brand de ciocolat` la nivel interna]ional, având mai degrab` expertiz` la capitolul inova]ii \n confiseriile lor de lux. Un an mai târziu, Erwin Vondenhoff se al`tura

tulbure din punct de vedere economic, Heidi a raportat annual cre[teri ale businessului. Dac` \n 2008 aceasta realiza o cifr` de afaceri de 43,1 milioane de lei, anul trecut Heidi \nregistra o cifr` de afaceri de 76,2 milioane de lei. “Calitatea produselor noastre \n România ne-a permis s` p`str`m cu succes pozi]ionarea, iar oamenii au \n]eles c` pentru brandul Heidi trebuie s` pl`teasc` un pic mai mult. Nu am avut o sc`dere, poate doar c` nu am crescut la fel

2012 69,6 mil. lei Exporturi*: 40% Volum: 1.930,6 tone

Cifr` de afaceri:

2013 76,2 mil. lei Exporturi*: 39% Volum: 1.997,7 tone

Cifr` de afaceri:

Sursa: Heidi Chocolat

companiei \n calitate de CEO, moment \n care \ncepea expansiunea coerent` a brandului Heidi peste grani]e. Chiar dac` noul manager a condus compania produc`toare de ciocolat` \ntr-o perioad`

de mult \n România ca \n alte ]`ri” arat` Radu MoldovanPetru]. Prin compara]ie, alte ]`ri afectate de criz` generau venituri \n cre[tere, \ntrucât brandul era nou \n pia]` iar poten]ialul de cre[tere era unul ridicat.

|n România, Heidi a men]inut ritmul pie]ei \n timpul crizei, ceea ce pentru un brand premium este dificil de realizat pe timp de recesiune. P`strarea unui echilibru al cifrei de afaceri pe plan intern a fost realizat` cu ajutorul inova]iilor \n materie de re]ete. Astfel, dac` pentru majoritatea produc`torilor de ciocolat` vara e un anotimp mai pu]in ofertant, pe fondul unui consum redus de ciocolat`, [efii Heidi au lansat o serie de re]ete de var`, \n urm` cu trei ani. Aceasta le-a permis elve]ienilor s` vând` mai mult \ntr-o perioad` a anului \n care concuren]a era mai “apatic`” decât \n mod obi[nuit. Heidi a devenit mai flexibil` [i pe ni[a figurinelor de ciocolat`. |n momentul de fa]`, fabrica din Pantelimon produce 14 tipuri de figurine dedicate Cr`ciunului, la greut`]i cuprinse \ntre 20 [i 170 de grame, dovedind c` prin adaptabilitate compania poate reac]iona prompt la situa]iile nedorite din pia]`. Totu[i pia]a ciocolatei din România nu a fost afectat` de contextul economic la fel de puternic precum industria b`uturilor alcoolice sau cea auto. |n anii slabi, aceasta s-a comprimat cu 1-2%, iar anul trecut a raportat o cre[tere de 4%, potrivit lui Moldovan-Petru]. Mai mult, anul acesta ni[a pralinelor, care formeaz` aproximativ o treime din pia]a local`, cunoa[te un avans de aproximativ 15% dup` primele 9 luni, comparativ cu perioada similar` a anului trecut, evolu]ie sus]inut \n mare m`sur` [i de eforturile retailerilor de a promova aceste categorii de dulciuri.

CLIENTUL COFETAR Pentru a concura \n mod eficient cu principalii competitori pe plan local Biz

COVER STORY

– Mondelez, Mars sau Nestle – grupul Kex (format din companiile Kandia Dulce [i Heidi Chocolat) a investit constant \n re]ete noi. Recent, Heidi a introdus pe pia]` un concept revolu]ionar pentru România, numit ChocoWorld. Este vorba de o facilitate de produc]ie a ciocolatei personalizate, \n func]ie de preferin]ele clientului. Aici, oricine poate \ncerca al`turi de mae[trii ciocolatieri ai Heidi s` creeze ciocolat` cu ingredientele preferate, \n forme customizabile. Conceptul ChocoWorld a avut la baz` dou` premise: de a educa publicul [i de a avea un laborator de cercetare. “România e o pia]` bun` pentru ciocolat` din punctul de vedere al volumelor, \ns` nu e o pia]` matur` \n ceea ce prive[te ciocolata. E mai pu]in cunoscut` comparativ cu Germania, Fran]a, Elve]ia, unde consumatorii \n]eleg mai bine acest produs pe care-l consum` de sute de ani”, e de p`rere directorul de marketing al Heidi. |n paralel cu rolul de loc dedicat celor pasiona]i de ciocolat` personalizat`, ChocoWorld serve[te [i drept laborator de cercetare [i inova]ii, unde exper]ii companiei \ncearc` cele mai inedite re]ete [i forme ce pot intra \n produc]ie la scar` larg` \n urm`torii ani. Conceptul inaugurat \n urm` cu trei ani func]ioneaz` foarte bine [i prin programe de tip seminarii care se adreseaz` atât persoanelor fizice [i companiilor, cât [i partenerilor Heidi. Anul trecut, ChocoWorld a generat aproximativ 1% din veniturile Heidi, \ns` [efii produc`torului de ciocolat` se a[teapt` la cre[terea ponderii acestui laborator \n totalul veniturilor. De aceea, \n ultimele 12 luni au intensificat campaniile de promovare \n social media [i prezen]ele la evenimente, dezvoltând un laborator mobil ChocoWorld care 18

Biz

Geneza unui lider Gerald Neumair, Chairman al grupului Kex Confectionery, vorbe[te despre \nceputurile noii companii pe care o conduce, viitorul brandului Heidi [i importan]a continuit`]ii, odat` cu preluarea acestui brand premium de la renumita familie Läderach. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Ce v-a determinat s` accepta]i provocarea Kex, o companie nou` \n pia]`? Lucrez de 28 de ani \n industria ciocolatei [i \n FMCG. Marea majoritate a acestei perioade am petrecut-o la Jacobs Suchard, care a fost preluat` de Kraft, actualul Mondelez. Unul din fo[tii mei colegi m-a convins s` m` al`tur acestui proiect, \n urm` cu câ]iva ani. |ntotdeauna aceste decizii ]in de contacte [i \ncredere, ca \n cazul brandurilor. Când ai \ncredere \ntr-un brand, \l cumperi. {i \n business, te al`turi oamenilor \n care ai \ncredere. Cum se diferen]iaz` pia]a româneasc` de ciocolat` de alte pie]e europene? Pia]a româneasc` e foarte dinamic` [i competitiv`. Majoritatea juc`torilor interna]ionali importan]i sunt prezen]i aici. Ce e diferit, comparativ cu ]`rile cu consum mare gen Germania, Fran]a, Marea Britanie sau Elve]ia, e c` \n România e loc de cre[tere. Tabletele de 100 de grame, pralinele [i batoanele sunt \mp`r]ite \n p`r]i relativ egale. Acestea sunt segmente-cheie \n România, similar cu Germania [i Marea Britanie. A[adar, sunt multe asem`n`ri, la fel [i când vine vorba de competitori. Diferen]a e la consum, care ofer` perspective bune de dezvoltare pentru viitor. Ce avantaje a prezentat Heidi pentru a fi achizi]ionat` de Kex? |n urm` cu 12 ani, când am venit prima dat` \n România, am aflat de Heidi [i mi-am zis: “Iat` un brand special, trebuie s` fie oameni dedica]i \n spatele lui”. Iar când am gustat-o, mi s-a p`rut de o calitate unic` la un pre] bun. A[adar, eu aveam deja o istorie cu brandul \nainte de a-l

achizi]iona. |l ]ineam sub observa]ie pentru calitatea ridicat`, designul excelent, inova]ie [i prezen]a bun` pe pia]`. Era [i cel mai bine clasat brand premium \n preferin]ele românilor la acea vreme. Familia care a creat aceast` companie, Läderach – ciocolatierul num`rul 1 \n Elve]ia – \nt`rea imaginea ciocolatei Heidi. Toate aceste lucruri ne-au f`cut s` ne gândim c` Heidi putea veni \n familia Kex. Aceste tranzac]ii nu se rezolv` \ns` peste noapte. Am \nceput discu]iile cu Jurg Läderach, care era abordat de mai multe companii \n acest sens. Dar el voia ca acest “copil” al lui s` intre pe mâini bune, iar noi doream s` transform`m Heidi \ntr-un juc`tor important la nivel global. Negocierile au durat doi ani. A]i discutat despre direc]ia brandului \n momentul tranzac]iei? Bine\n]eles. Noi vedem aceast` tranzac]ie ca fiind bazat` pe \ncrederea pe care ei au avut-o \n noi pentru a dezvolta brandul \n România [i peste hotare. La businessurile de familie nu e vorba doar de cifre, ci [i de chimie. Am discutat [i le-am \mp`rt`[it gândurile noastre, care sem`nau cu ale lor. Dar când ai un business superpremium \n Elve]ia, e logic [i pentru ei s` se focuseze pe acel business. Cum p`stra]i un echilibru s`n`tos \ntre brandurile din portofoliu? Fiecare brand sau companie are rolul ei. Complementaritatea portofoliului nostru e important`. Avem Heidi, un brand premium cu toate premisele pentru a se impune la nivel interna]ional. {i numele e universal, chiar dac` se pronun]` diferit de la o ]ar` la alta. Apoi mai avem branduri locale puternice: Kandia, Rom, M`gura. Kandia a fost primul brand local care a

STRATEGIE

produs ciocolat` cu lapte, \n 1890. Rom a fost fondat \n 1964, \mpline[te 50 de ani anul acesta. A devenit lider deta[at la categoria batoane, \n fa]a unor branduri mari interna]ionale. Când vorbim de Heidi [i Kandia, observ`m un brand premium capabil s` ias` pe pie]e interna]ionale, respectiv un brand local cu poten]ial mare de cre[tere. Iar cu Rom am f`cut treab` foarte bun` \n ultimii ani, prin campaniile inedite. Ce s-a schimbat pentru brandul Heidi odat` cu preluarea sa de c`tre Kex? Pentru un brand nu trebuie s` intervin` schimb`ri \n astfel de cazuri. Potrivit GfK, Heidi are o putere de brand foarte mare, e cel mai de \ncredere brand din industria ciocolatei. Trebuie s` ducem acest atribut spre alte pie]e, ceea ce presupune investi]ii suplimentare, dar nu urm`rim s` schimb`m ceva la brand doar de dragul de a face schimb`ri. Trebuie s` mergem pe aceast` linie trasat` timp de 20 de ani de produc`torii elve]ieni. Avem o funda]ie excelent`.

FOTO: VALI MIREA

Care e strategia pentru dezvoltarea global` a brandului Heidi? E ca escaladarea unui munte. Când mergi pe Himalaya, trebuie s` treci prin mai multe tabere. {i \n business, te duci \n Germania [i trebuie s` convingi retailerii c` meri]i s` intri \n portofoliul lor, pas cu pas. Fiecare pia]` are specificul ei, succesul depinde mult de partenerii din fiecare pia]`. Heidi are un nivel de calitate [i \ncredere care ar face o eventual` listare avantajoas` [i pentru retailer, [i pentru noi. Nu ne dorim neap`rat s` acces`m noi pie]e, cât s` intensific`m eforturile pe cele 48 de pie]e pe care suntem deja prezen]i. Ce \nseamn` inova]ia pentru Heidi? Läderach, fostul ac]ionar, era extrem de inovator. |n general, \n industria ciocolatei conteaz` inova]ia, experien]a, \ncercarea de lucruri noi. E ca \n muzic`. Muzica pop exist` de atâta timp, dar mereu apar melodii noi. La fel se \ntâmpl` cu ciocolata [i dulciurile. Mereu exist` idei noi care schimb` percep]ia consumatorului asupra produsului. Poate c` e aceea[i re]et`, dar o form` diferit` \]i d` o experien]` diferit`. Vorbim de un sistem de experien]e. Angaja]ii no[tri au fost instrui]i \n aceast` direc]ie. Biz

Biz

COVER STORY

a ajuns \n doar un an la Cluj-Napoca, Constan]a, Ia[i [i Craiova. Promovarea conceptului inedit a dus la o cre[tere a veniturilor generate de 30% \n cursul acestui an. “La nivelul companiei, veniturile ChocoWorld reprezint` pu]in \n acest moment. Dar pentru un magazin de ciocolat` vinde deja extrem de bine, la nivelul unui magazin din vestul Europei”, spune Moldovan-Petru]. Heidi se pozi]ioneaz` ca lider pe segmentul ciocolatei premium \n România, cu o cot` de pia]` cuprins` \ntre 33% [i 35%, performând mai bine pe ni[a tabletelor (cot` de 6,5% din totalul pie]ei) [i pralinelor (cot` de 5%), f`r` a avea \ns` un focus puternic pe batoanele de ciocolat`, unde domin` grupurile Mars, Nestlé, Mondelez [i Ferrero. Pie]ele pe care activeaz` Heidi au anumite particularit`]i de care produc`torul trebuie s` ]in` cont. Dac` România e dominat` de tabletele cu lapte [i alune, la export Heidi vinde foarte bine tabletele cu lapte [i Florentine, un ingredient utilizat mai degrab` \n confiserii, \n cantit`]i mici. Iar dac` un alt sortiment preferat de români e ciocolata dark simpl`, majoritatea pie]elor europene prefer` ciocolata dark combinat` cu diverse sortimente de fructe. De altfel, structura fabricii de produc]ie din Pantelimon ofer` companiei posibilitatea de a utiliza acest ingredient \n cantit`]i mari, spre deosebire de competitorii s`i, ceea ce se traduce prin exporturi semnificative, de aproape 40% din cifra de afaceri.

NOUA FAMILIE A HEIDI Compania Heidi Chocolat România raporta rezultate anuale bune [i era deja cel mai important brand premium din ]ar`, ceea ce a 20

Biz

atras aten]ia celor mai importan]i juc`tori din pia]`. Membrii familiei Läderach au fost aborda]i de ace[tia \n vederea unei eventuale achizi]ii, iar printre p`r]ile interesate s-a num`rat familia Meinl, care de]ine gigantul Julius Meinl, cu afaceri \n industria cafelei. De[i businessul din România era solid, compania se dezvolta \ntr-un ritm diferit de afacerile pe care familia Läderach era obi[nuit` s` le conduc`, iar dorin]a acestora de a se focusa pe confiseriile din Elve]ia a dus la vânzarea Heidi \n luna mai 2013 c`tre Kex Confectionery, controlat de familia Meinl. Grupul nou creat include companiile Kandia Dulce (cu branduri precum Kandia, Rom, M`gura) [i Heidi Chocolat. Dincolo de schimbarea ac]ionariatului, activitatea companiei nu a suferit modific`ri majore. CEO-ul Erwin Vondenhoff a p`r`sit compania, fiind \nlocuit de italianul Franco Del Fabbro, \n timp ce la cârma grupului Kex a venit Gerald Neumair - ambii lucrând \n prealabil pentru concurentul Mondelez, care gestioneaz` brandurile Milka [i Poiana. Schimbarea unor nume importante din conducerea companiei nu a \nsemnat \ns` [i modificarea strategiei Heidi, dimpotriv`. Noii proprietari ai companiei fondate de Jurg Läderach \n 1994 [i-au dorit p`strarea liniei impuse de elve]ieni [i comunicarea mai intensiv` la nivel global a valorilor tradi]ionale ale Heidi, cum ar fi naturale]ea, inova]ia [i flexibilitatea. “Grupul Kex a adus know how pe partea de marketing [i brand development. Aceasta va fi principala schimbare vizibil`, dar \n rest achizi]ia companiei de c`tre noul grup nu va schimba structura Heidi sau direc]ia \n care se dezvolt`”, explic`

Un CEO nou [i ambi]ii pe m`sur` Franco Del Fabbro, noul CEO al Heidi Chocolate România, vorbe[te \n exclusivitate pentru Biz despre dezvoltarea popularului brand de ciocolat` româno-elve]ian \n contextul unei concuren]e acerbe [i al scumpirii materiei prime. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Care este backgroundul dumneavoastr` profesional? Sunt licen]iat \n Tehnologia Produselor Alimentare [i mi-am petrecut mare parte din carier` la Kraft Foods/Mondelez \n Italia, Germania, Austria, Elve]ia [i Bulgaria \n departamentul de marketing [i ca manager general pentru categorii de produse precum cafea, brânzeturi [i bine\n]eles ciocolat`. Ce v-a determinat s` face]i trecerea c`tre Heidi? Heidi este un brand extraordinar, cu produse irezistibile. Am g`sit aici o echip` motivat`, iar viitorul este foarte promi]`tor [i plin de oportunit`]i. Dar mai mult decât orice, a contat faptul c` structura ierarhic` este foarte clar`, astfel c` depinde exclusiv de noi ca “lucrurile s` se \ntâmple” \n cadrul companiei [i s` contur`m viitorul acestui brand. Care sunt obiectivele dumneavoastr` pe termen mediu? Priorit`]ile pentru urm`torii doi ani ]in de dou` aspecte. Pe de o parte, s` gestion`m eficient cre[terea pre]ului la materii prime precum cacao [i alune, care pune presiune pe profitabilitate [i ne for]eaz` s` cre[tem pre]urile. Pe de alt` parte, ]intim dezvoltarea unei strategii pe termen lung privind exporturile, care sus]in \n momentul de fa]`

STRATEGIE

cre[terea companiei. De asemenea, inova]ia va juca un rol important \n strategia noastr`, cu focus pe produse unice precum gamele Grand'or [i Florentine [i pe personalizarea tabletelor. Cum a]i caracteriza pia]a ciocolatei \n România? Pia]a local` e foarte dinamic` [i \mp`r]it` \n mod egal \ntre tablete, praline [i batoane. Pralinele \nregistreaz` cre[teri de dou` cifre, \n timp ce pe segmentul tabletelor premium am sesizat apari]ia unor noi juc`tori. Ce dinamic` anticipa]i c` va avea pia]a local`? Previziunile noastre pe termen lung pentru România includ cre[teri de o cifr` ale pie]ei, alimentate de volume mai mari [i de orientarea consumatorului spre produse premium. Care sunt principalele caracteristici ale brandului pe care vre]i s` le transmite]i consumatorului? Heidi \i ofer` consumatorului român produse cu o calitate comparabil` cu cele elve]iene, dar la un pre] mult mai accesibil. O parte a produselor noastre sunt cu adev`rat unice – vezi Florentine, nucile caramelizate – [i \n mod normal pot fi g`site doar \n confiserii, la pre]uri foarte ridicate. Datorit` Heidi, clien]ii au acces la acest tip de produse la pre] de supermarket.

FOTO: VALI MIREA

C`rui factor i se datoreaz` succesul Heidi la nivel interna]ional? Succesul Heidi \n cele peste 40 de ]`ri \n care e prezent` poate fi pus pe seama calit`]ii excelente, a gamei variate [i a unui raport calitate/pre] convenabil. Reu[im s` oferim prodduse similare sau chiar mai bune decât concuren]ii no[tri elve]ieni, dar la pre]uri cu 15-20% mai mici. Pe m`sur` ce vom cre[te la nivel interna]ional, unele ]`ri vor necesita resurse suplimentare din partea noastr`, atât la nivel de angaja]i, cât [i de investi]ii. Ce tip de investi]ii a]i planificat pentru urm`torii ani? |n primul rând, vom finaliza \n curând extinderea facilit`]ii de produc]ie din România cu 1.000 metri p`tra]i. Acest lucru ne va permite s` organiz`m mai eficient liniile de produc]ie [i s` m`rim volumele produse. Inten]ion`m ca \n urm`torii ani s` investim \n modernizarea sau \nlocuirea unor echipamente, pentru a face fa]` cererii \n cre[tere [i pentru a men]ine un nivel ridicat al calit`]ii produselor. Biz

Biz

COVER STORY Moldovan-Petru]. Ca o confirmare a inten]iilor noii conduceri de a continua acest business \n România, unitatea de produc]ie din Pantelimon va fi extins` \n urm`toarele luni, de la 6.300 de metri p`tra]i la aproape 7.500 de metri p`tra]i, ceea ce va permite companiei s` sus]in` cre[terea businessului pe care o anticipeaz` pe fondul consolid`rii pozi]iei pe pie]ele externe.

Heidi este prezent` \n momentul de fa]` \n 48 de ]`ri, cele mai importante pie]e externe fiind Germania, Fran]a, Austria, Elve]ia, Rusia, China [i mai nou Marea Britanie. Pre[edintele Kex Confectionery, Gerald Neumair, [i directorul executiv al Heidi, Franco Del Fabbro, nu urm`resc \n mod deosebit extinderea pe noi pie]e, fiind deja prezen]i pe [ase continente, \ns` se a[teapt` la performan]e mai bune din exporturi, pe fondul consolid`rii pozi]iei Heidi \n ]`rile \n care brandul e prezent. Pentru a atinge acest obiectiv, cei doi manageri aplic` teoreia flexibilit`]ii re]etelor [i la nivel de strategie de expansiune a businessului. Astfel, pentru fiecare ]ar` \n parte, ace[tia \[i adapteaz` stilul de lucru [i colaboreaz` fie direct cu lan]urile de retail, fie cu distribuitori, agen]i sau alt tip de parteneri pentru a-[i lista produsul premium \n magazinele adecvate. Mai mult, studiile de pia]` \i ajut` s` \n]eleag` mai bine particularit`]ile fiec`rei ]`ri [i s` produc` \n fabrica din România ciocolat` personalizat` pentru aceste noi pie]e. Povestea Heidi poate p`rea un paradox. Brandul a fost fondat de elve]ieni, care [i-au pus \n folosul lui re]etele, dar patriamam` a Heidi este România, ]ar` \n care savuroasa ciocolat` e 22

Biz

FOTO: VALI MIREA

AROME PENTRU {ASE CONTINENTE

Inova]ia e o valoare dobândit` de Heidi datorită abilit`]ii mae[trilor no[tri ciocolatieri. Pentru a ne diferen]ia de concuren]ii no[tri din segmentul premium, având backgroundul familiei Läderach am adus re]ete noi pe care ei nu le aveau.” RADU MOLDOVAN-PETRUț, director de marketing la Heidi Chocolat

produs` din prima zi [i pân` \n prezent de speciali[ti români. Ast`zi, ac]ionariatul este austriac, iar Heidi se g`se[te la raft \n toate continentele \n afar` de Antarctica – [i asta doar pentru c` pinguinii de la Polul Sud nu sunt mari fani ai ciocolatei. Heidi r`mâne unul din pu]inele branduri rom\ne[ti care a reu[it s` se impun` la nivel global, aducând zâmbetul pe buzele clien]ilor din toat` lumea. Pentru ciocolata româneasc` cu nume elve]ian povestea dulce continu` peste grani]e. Biz

LIFE

EVENIMENT

Bun venit \n lumea Biz! De 15 ani scriem altfel despre business, iar \n anul anivers`rii Biz am \mpletit tradi]ia cu inova]ia, onorându-i pe cei care gândesc [i ac]ioneaz` altfel \n business, cultur` [i societate. Pentru ei [i pentru to]i cei care \ndr`znesc nu doar s` viseze, ci [i s` transforme visele \n realitate, am organizat Gala Biz 15 ani. Dac` nu, ce spune]i de o c`l`torie \n trecut? Lega]i-v` centurile de siguran]`, pentru c` ne vom \ntoarce \n timp, la numai un deceniu dup` c`derea comunismului. Pe atunci, România se afla fix la jum`tatea drumului prezis de analistul politic Silviu Brucan, care a estimat, desigur cu generozitate, c` ]ara noastr` va avea nevoie de 20 de ani ca s` \n]eleag` democra]ia. O privire fugitiv` c`tre universul politic de ast`zi demonstreaz`, poate cel mai bine teoria “relativit`]ii timpului”, nu este a[a? Revista Biz, \n schimb, a fost de pe atunci pe pozi]ii. |nc` de acum 15 ani am intuit impactul masiv pe care urma s` \l genereze internetul asupra lumii, dar mai ales asupra afacerilor \n general. Biz a fost [i va r`mâne revista noilor tendin]e \n afaceri. {i pentru c` schimbarea, de[i este singura constant` a lumii \n care tr`im, define[te exact ce ne-am propus \n urm` cu 15 ani. Un grup de tineri jurnali[ti a pornit la drum cu gândul de a face diferen]a \n presa româneasc`. Iar Biz a fost prima revist` de business din România care a reu[it s` schimbe percep]ia asupra valorilor. Mai mult, a reu[it cu succes s` schimbe felul \n care sunt prezentate pove[tile principalilor actori din economia româneasc`. Oamenii din spatele afacerilor de succes au fost adu[i \n prim-plan \ntr-un stil inconfundabil, la nivel de text, imagine [i design, pe care l-am consolidat \n to]i ace[ti ani [i pe care continu`m s` \l \mbog`]im folosind inclusiv cele mai noi tehnologii interactive, cu ajutorul c`rora d`m via]` revistei. Dar nu vrem s` ne oprim aici. Ne dorim s` ridic`m stindardul [i mai sus. Am mo[tenit, de la fo[tii colegi, pasiunea pentru creativitate [i inova]ie. A[a se face c` am reu[it s` realiz`m o edi]ie a revistei, de la concept la printul fizic, \ntr-un spa]iu public, \n numai 48 de ore. De asemenea, nu am omis valorile Biz, revist` care a introdus, practic, termenul de “brand” \n vocabularul de marketing din 24

Biz

România, ci chiar l-am dus mai departe prin realizarea topurilor celor mai puternice 50 [i ulterior 100 de branduri române[ti. Iar atunci când \n România nu am g`sit cele mai potrivite subiecte pentru cititori, nu am ezitat s` dep`[im grani]ele ]`rii [i s` c`ut`m pove[ti de succes la: Bruxelles, Londra, New York [i Silicon Valley, ori Germania – Berlin, München, Bonn sau Frankfurt. Gala Biz 15 ani a fost momentul \n care, privind cu mândrie spre trecut, ne-am angajat s` ridic`m [tacheta [i mai sus pe viitor, al`turi de oamenii care \ndr`znesc s` fac` business adev`rat,

bazat pe viziune, strategie [i, desigur, mult curaj. Ne-am bucurat s`-i avem al`turi pe cei care au f`cut istorie \n businessul românesc \n ultimii 15 ani [i care continu`, la fel ca noi, s` urm`reasc` excelen]a \n tot ceea ce fac. Mul]umiri partenerilor no[tri pentru Gala Biz 15 ani, EY România, Arctic, L’Oréal, Vodafone [i TNT; evenimentul a fost realizat cu sprijinul: AD Production, Coca-Cola, Events by Carmen Ioni]`, FIVE’s International, Galateca, Grafic` [i Tipar, Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti Hotel, Jack Daniel’s, Koon, Metaxa, Origo, Remy Martin, Ronativ, Stella Artois, S.E.R.V.E. Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

V` mai aminti]i ce f`cea]i \n urm` cu 15 ani?

Steven van Groningen – Raiffeisen Bank România, Marta U[urelu – Biz

C`t`lin {tef`nescu, Mircea Tudor – MB

Telecom, Tiberiu Dobre – Vodafone

oleta Luca – eM

lian Stanciu [i Vi

Radu

treprenor, Iu Apostolescu – an

Biz

Gabriel Sincu – EY România

dwick, Bogdan u – Weber Shan

Gabriela Lung

Mirela Nem]anu – L’Oréa

T Express

Dr`gotoiu – TN

Aneta Bogdan – Brandient

Jean Valvis – Va

lvis Holding, Mar

ta U[urelu – Biz

Echipa Biz

Sorin Psatta – BBDO

acia tin Stroe – D

Constan

coleta Tilinc` –

Anita Panait, Ni 28

Biz

Koon

Raul Ciurtin – Al

România, C`t`lin N`

balact, Marius Gh

st`soiu – Ronativ

enea – PC Fun

M`riuca Talpe[ – Softwin

Sergiu Biri[ – Tr

ilulilu, C`t`lin Te

ni]` – Zelist

Festivalului [i Zel lis Teniniza]`to-ru linga – or C`t` cu es u, lil in nt ilu ta Tr ns or Co at ai ihnd - fo io, M olri[ Enescu EvBi – iu Serg rna]ional George Liviu Nistoran Concursului Inte

oupe Société ia Popa – BRD Gr

r Giurgiu – regizo

Générale, Tudo

Flav

Sebastian Ioni[cu, Anda Ign`tescu - Bancpost, Marta U[urelu - Biz, George Georgakopoulos, Robert Z`nescu - Bancpost

Constantin Chiri ac – director al Festivalului Inte Teatru de la Sibi rna]ional de u, Camelia {ucu – Class Living

PIA}A DE BRICOLAJ SE OPRE{TE DIN PICAJ 2014 poate fi considerat cu u[urin]` anul bricolajului. Motivul? Ultima perioad` de timp a fost marcat` de trei tranzac]ii uria[e, iar efervescen]a pare c` nu se va opri aici. DE OVIDIU NEAGOE 32

Biz

Pentru Ömer Süsli anul a \nceput \n for]`.

Cu toate c` nu [i-a propus, a sl`bit [ase kilograme, f`r` niciun efort fizic sau vreo diet` minune. Vre]i s` afla]i “regimul” omului de afaceri? |n luna februarie a acestui an, antreprenorul de orgine turc` a achizi]ionat, prin compania Search Chemicals, re]eaua local` a grupului german Praktiker, aflat` \n insolven]`. “Nu [tiam pân` acum c` po]i s` sl`be[ti muncind, nu fizic, ci muncind \ntre cifre”, spune

Foto: © Guarant – Dreamstime.com

RETAIL

Ömer Süsli \ntr-o român` articulat`, cu un accent turcesc. “Sugerez celor care vor s` dea jos kilograme s` achizi]ioneze o companie \n care trebuie \ndreptate anumite lucruri”, adaug` acesta zâmbind. Ce l-a determinat pe omul de afaceri s` fac` acest pariu? Era extrem de familiarizat cu businessul, ba mai mult, era prieten cu aproape toat` conducerea Praktiker. Antreprenorul chiar a participat la inaugurarea magazinelor, cu toate c` pe atunci nici nu se gândea c` acestea vor deveni ale companiei pe care a fondat-o. Pariul antreprenorului s-a dovedit a fi câ[tig`tor. Imediat dup` preluare, Praktiker România a demarat un program de restructurare [i de repozi]ionare a brandului, iar luna aprilie a fost sinonim` cu debutul cre[terii. Mai mult, la numai trei luni de la preluarea companiei, profitul opera]ional al Praktiker România era \n cre[tere cu 44 de milioane de lei comparativ cu cel \nregistrat \n primele trei luni ale anului. De la achizi]ia Search Chemicals, compania este \n continu` cre[tere cu pân` la 30 de procente atât ca vânz`ri, cât [i ca profit [i num`r de clien]i. “Din toate punctele de vedere suntem peste anul trecut, deja chiar am \nceput s` \nregistr`m peste anul 2012”, poveste[te Ömer Süsli. “A[a cum le spun colegilor meu, haide]i s` uit`m 2013 [i pasul urm`tor va fi 2011, apoi 2010, pân` ajungem la preforman]a noastr` din 2008”, completeaz` de]in`torul Praktiker România.

|mbun`t`]irea semnificativ` se datoreaz` [i unor m`suri importante pentru companie, printre care optimizarea costurilor [i renegocieri de contracte, schimbarea sloganului, a agen]iei media, a direc]iei de comunicare c`tre clien]i [i furnizori, practic s-a trecut printr-un \ntreg proces de rebranding. La numai câteva luni de la preluarea efectiv` a companiei, Praktiker România a deschis un nou magazin \n Târgu-Jiu, dup` o investi]ie de aproape 1,5 milioane de euro. O alt` m`sur` important` a fost cre[terea num`rului de articole din Praktiker de la 25.000 la 40.000 \ntr-un termen extrem de scurt.

Anul acesta poate a fost anul bricolajului pentru c` au avut loc foarte mari mi[c`ri [i or s` aib` loc [i alte schimb`ri, zic eu. |nc` nu s-a finalizat. Cu siguran]` vor mai fi exituri sau prelu`ri, vor mai fi mi[c`ri. Nu s-a finalizat \nc`.” ÖMER SÜSLI, de]in`tor Praktiker România {i planurile omului de afaceri pentru compania de bricolaj nu se opresc aici. Pentru acest an, pe agenda executivului exist` \n plan deschiderea a dou` noi magazine, adic` o extindere a re]elei la 30 de magazine, \n timp ce pentru anul viitor se urm`re[te inaugurarea a 15 noi loca]ii. “Anul acesta poate a fost anul bricolajului pentru c` au avut loc foarte mari mi[c`ri [i or s` aib` loc [i alte schimb`ri, zic eu”, spune pentru Biz Ömer Süsli. “|nc` nu s-a finalizat. Cu siguran]` vor mai fi exituri sau prelu`ri, vor Biz

RETAIL

mai fi mi[c`ri. Nu s-a finalizat \nc`”, spune fondatorul Search Chemicals, care adaug` c`, de[i nu are \n plan o alt` achizi]ie pe pia]a de bricolaj, este totu[i deschis oportunit`]ilor din România [i chiar va prospecta [i alte ]`ri \n urm`toarea perioad`.

Britanicii nu se opresc aici. La \nceputul acestui an, grupul Kingfisher a ajuns la masa negocierilor [i cu ac]ionarii companiei franceze Mr. Bricolage, care de]ine \n România trei magazine. Astfel, Kingfisher va prelua 41,9% din ac]ionariat de la ANPF (Action nationale des promoteurs du faites-le vousmême) [i 26% de la familia Tabur, la un pre] de 15 euro pe ac]iune. Ceea ce \nseamn` c` britanicii vor scoate din buzunare aproximativ 275 de milioane de euro, pentru

ASALTUL GIGAN}ILOR Dup` mai mul]i ani dificili, provoca]i de picajul sectorului construc]iilor, unul dintre cele mai afectate de recesiunea global`, pia]a de bricolaj trece actualmente printr-o puternic` efervescen]`. Principalii juc`tori care \[i disput` pia]a sunt Dedeman, Arabesque, Brico Dépôt, Ambient, Praktiker, Leroy Merlin [i Hornbach. Cu o valoare estimat` la peste 2,2 miliarde de euro, pia]a de bricolaj din România pare c` a pornit pe drumul consolid`rii. Startul a fost dat anul trecut de grupul britanic Kingfisher, care a achizi]ionat cele 15 magazine Bricostore de la compania francez` Group Bresson, printr-o tranzac]ie estimat` de speciali[ti cita]i de Reuters la 75 de milioane de euro. Unit`]ile din România vor func]iona dup` formatul Brico Dépôt. Bricostore România, unul dintre cei mai mari juc`tori din bricolajul local, \nregistrase la finele anului 2012 vânz`ri de 131 de milioane de euro [i profit de cinci milioane de euro. Britanicii de la Kingfisher au anun]at c` au \n plan cre[terea num`rului de magazine la 50 de loca]ii. “Modelul Brico Dépôt s-a dovedit a fi un succes \n Fran]a [i Spania [i, dup` cum am mai spus, are un poten]ial uria[ \n termeni de expansiune interna]ional`”, a declarat Ian Cheshire, CEO la Kingfisher Group. “Pia]a de bricolaj din România are un poten]ial solid de cre[tere, iar magazinele pe care le achizi]ion`m sunt amplasate foarte bine”, ad`uga Cheshire. 34

Biz

COMPANIILE IES LA CUMP~R~TURI Ultima perioad` de timp a fost una extrem de efervescent` pentru pia]a local` de bricolaj. Iat` cum s-a rea[ezat sectorul DIY din România \n ultimii doi ani. Cump`r`tor Kingfisher Search Chemicals Adeo Jumbo

Vânz`tor Bricostore Praktiker România bauMax OBI

Nr. Magazine 15 27 15 7

preluarea ce va avea loc la finele anului fiscal 2014-2015. Mr. Bricolage opereaz` mai bine de 80 de magazine \n regim propriu [i alte peste 400 \n regim de franciz` \n zece state europene.

DEZAVANTAJ |N BRICOLAJ {i acesta nu este singurul motiv pentru care a fost o var` fierbinte pentru pia]a de bricolaj. Compania francez` Leroy Merlin, parte a grupului Adeo, care a p`truns pe pia]a local` \n anul 2011, a achizi]ionat cele 15 magazine ale grupului austriac bauMax, a c`rui strategie a dus la sistarea opera]iunilor locale. |n urm` cu doi ani, compania a \nregistrat pierderi de peste 120 de milioane de euro, cele mai mari fiind \nregistrate \n România (26 de milioane de euro) [i \n Turcia.

Leroy Merlin, companie care s-a luptat anul trecut cu britanicii de la Kingfisher pentru preluarea Bricostore, a \nregistrat o cifr` de afaceri de 13 milioane de euro. Procesul de restructurare a companiei austriece bauMax se va finaliza \n anul 2016, punct \n care organiza]ia \[i va focusa energiile pe cinci pie]e: Austria, Cehia, Slovenia, Slovacia [i Ungaria. “Recesiunea pe pia]a de bricolaj cred c` s-a resim]it dramatic, pentru multe companii, care nu au fost preg`tite pentru a[a ceva”, spune Ömer Süsli, fondatorul Search Chemicals. “Nu numai pentru companii multina]ionale [i interna]ionale, ci [i pentru antreprenorii mici. Cel mai mult au fost afecta]i cei mici, care au avut credit la banc`, rate [i când a venit criza businessurile mici au fost mult mai afectate decât cele mari, pentru c` firmele mari au \n spate un background, au un capital social destul de mare”, adaug` Ömer Süsli. Aceea[i soart` a avut-o pe pia]a din România [i retailerul german OBI, care a suferit pierderi de 60 de milioane de euro [i a decis s` se retrag`. Nem]ii sunt pe pierdere \n ]ar` de la deschiderea primului magazin, \n 2008. Din toamna acestui an, \n loc de materiale de construc]ii [i decor, cei care vor trece pragul a cinci magazine OBI, din cele [apte, vor putea g`si juc`rii. Motivul? Din toamna acestui an, spa]iile fostului juc`tor din bricolaj vor fi ocupate de retailerul de juc`rii Jumbo. Grecii sunt \n plin` extindere \n regiune [i momentan au dou` magazine \n România. Dar pân` \n 2016 num`rul acestora va ajunge la opt magazine. Retailerul elen de juc`rii a \nregistrat, la numai [ase luni de activitate pe pia]a local`, vânz`ri de 6,2 milioane de euro [i un profit de 1,4 milioane de euro. Biz

SUCCES |NTR-UN DECENIU DE RECICLARE Colectarea separat` a de[eurilor este o obliga]ie a tuturor produc`torilor [i importatorilor de bunuri ambalate. Problema apare \n cazul popula]iei, pentru c` aici este nevoie de mult` educa]ie pentru a \n]elege cum func]ioneaz` sistemul. De 10 ani Eco-Rom Ambalaje se ocup` de construc]ia unui sistem func]ional de colectare separat` \n Romånia. Sorin Cristian Popescu face un bilan] al acestor ani. DE ALEXANDRU ARDELEAN A]i împlinit 10 ani de activitate. Care sunt rezultatele acestui deceniu? Principalul rezultat al celor 10 ani de activitate este faptul c` am reu[it s` construim un sistem func]ional de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje care contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor anuale de reciclare asumate de România fa]` de Uniunea European`. Mai exact, îndeplinim 72% din obliga]ia na]ional` de reciclare a de[eurilor de ambalaje (conform ANPM 2011) prin reciclarea a 55% dintre ambalajele puse pe pia]` în sistemul nostru. O parte semnificativ` din aceste cantit`]i au fost colectate din circuitul industrial-comercial (lan]uri comerciale [i al]i agen]i economici) [i o alt` parte, de la popula]ie. Suntem prima organiza]ie care a pus la dispozi]ie românilor serviciul de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje realizat dup` modelul european de succes: sistemul cu containere [i saci colora]i. Acesta faciliteaz` colectarea separat` a de[eurilor de ambalaje cât mai aproape de locuin]` [i garanteaz` reciclarea acestora. În prezent, aproximativ 45% din popula]ia României – circa 9 milioane de români din aproximativ 500 de localit`]i – poate colecta separat de[eurile de ambalaje, având acces la acest serviciu. Iar prin eforturile noastre [i ale industriei, ast`zi 9 din 10 gospod`rii [tiu ce înseamn` colectarea separat` [i 3 din 10 români separ` de[eurile. În ace[ti 10 ani, am reciclat 2,6 milioane de tone de de[euri de ambalaje, am contribuit la salvarea a 5,2 milioane de tone de resurse naturale [i sus]inem 36

Biz

20% din pia]a muncii în domeniul gestiunii de[eurilor. Cât de important` este sus]inerea industriei în sistemul de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje pentru popula]ie? Eco-Rom Ambalaje [i-a \nceput activitatea \n anul 2004, companiile membre ale boardului fiind Argus, Ball Packaging Europe, Chipita România, Coca-Cola HBC România, Heineken, Mars România, Munplast, PepsiCo, Romaqua,

Tetrapak, Unilever, Bergenbier, Tymbark [i Ursus. Produc`torii [i importatorii de bunuri ambalate din sistemul nostru, cele aproximativ 3.000 de companii care pun pe pia]` peste 65% din ambalajele existente la nivel na]ional, acord` o mare importan]` responsabilit`]ii în domeniul recicl`rii. Obliga]iile de reciclare pentru industrie sunt clare, iar nerespectarea acestor prevederi legislative atrage dup` sine amenzi de 2.000 lei/tona de de[eu de ambalaj pentru care nu se realizeaz` aceste obliga]ii. Prin urmare, industria sus]ine financiar toate ini]iativele necesare îndeplinirii obliga]iilor de reciclare, doar investi]iile membrilor Eco-Rom Ambalaje ridicându-se la 280 de milioane de lei în cei 10 ani de activitate. Aceste investi]ii au facilitat crearea, pentru prima oar` în România, a serviciului de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje cu containere [i saci pentru români [i popula]ia a aflat ce înseamn` reciclarea. Tot datorit` implic`rii industriei putem vorbi ast`zi de o ]ar` care recicleaz` 55% din ambalajele puse pe pia]` [i î[i îndepline[te obliga]iile în domeniu. Îns` în domeniul de[eurilor sunt mai mul]i actori implica]i, ceea ce face ca

ECOLOGIE

acest sector s` fie complex [i uneori mai greu de gestionat. Rezultatele noastre nu ar fi fost posibile f`r` crearea unor modele de business care s` integreze [i autorit`]i locale, operatori de management al de[eurilor, autorit`]i centrale.

europene performante în domeniu, cum sunt Belgia sau Germania. De[eul menajer, cel generat zi de zi în gospod`rii, este cânt`rit [i plata pentru ridicarea lui se face în func]ie de greutate. Cu cât generezi mai multe de[euri, cu atât pl`te[ti mai mult. Vorbim deci despre un serviciu public contorizat, la fel ca toate celelalte servicii publice. În schimb, colectarea separat` este aproape gratuit`. Popula]ia are acces la serviciul de separare a de[eurilor prin containere de colectare tip iglu sau saci colora]i. La baz` sistemul are acela[i principiu de organizare ca [i în România: el se reali-

sunt o necesitate, iar statele vestice ne dovedesc c` acestea sunt metodele care conduc rapid la o schimbare a mentalit`]ii.

Care este planul companiei pe termen mediu [i lung? Pentru a continua s` îndeplinim obiectivele tot mai mari de reciclare, dorim s` Care sunt nout`]ile în domeniul recicl`rii? cre[tem performan]a sistemului actual La nivel european a demarat recent mode colectare separat` a de[eurilor de amdificarea legisla]iei referitoare la de[euri, balaje. S` colect`m separat mai mult [i este vorba de a[a-numitul pachet legislamai corect. S` încuraj`m [i s` detertiv pentru dezvoltarea unei economii cirmin`m popula]ia s` nu mai amestece culare. Una din modific`rile propuse este de[eurile reciclabile cu resturile de mâncre[terea obiectivelor de reciclare. În care, de exemplu. Pentru a reu[i acest timp ce la nivel na]ional ne concentr`m lucru ne propunem s` extindem serviciul pe reciclarea a jum`tate din tot ceea ce în cât mai multe localit`]i din ]ar`, astexist` în co[ul nostru de gunoi pân` în fel încât din ce în ce mai mul]i oa2020, Uniunea European` a anun]at meni s` poat` separa de[eurile de deja cre[terea acestui obiectiv la ambalaje cât mai aproape de 70% pân` în anul 2030. cas`. Ne dorim s` dezvolt`m [i În plus, exist` obliga]ii [i s` consolid`m parteneriatele cu cre[teri clare pentru ambalaje, de[euri de ambalaje autorit`]ile [i cu operatorii de sacare reprezint` 18% (conform e re d ciclate \n 10 ani v 500 ta i t a lubritate astfel încât s` se implice celui mai recent studiu de anad m e Eco-Rom roxi olec din ap lit`]i pot curile de mai mult în acest sistem. În acest liz` a de[eului menajer realizat A m balaje loca rat de[e sens vom continua competi]ia de Eco-Rom Ambalaje în pesepa ambalaje Ora[ul Recicl`rii adresat` prim`riirioada septembrie 2012 – august lor care urm`re[te cu prec`dere 2013) din ceea ce exist` în co[ul nosacest obiectiv. În plus, contru de gunoi. Dac` în prezent recicl`m tinu`m ini]iativele noastre de 55% din ambalajele puse pe pia]`, acest informare [i educare a poobiectiv va cre[te pân` la 80% în pula]iei despre importan]a 2030. separ`rii de[eurilor de amDe[i anul 2030 poate p`rea debalaje [i îi invit`m pe to]i cei parte, pentru a atinge aceste obiecde resurse estiunii care sesizeaz` probleme în tive se impune un ritm rapid de eniul g sus]inut` n a tu m rale salvate o d în e t sistem – de la furtul de[eurilor dezvoltare a sistemului, de cre[tere laje ilor es de[eur o-Rom Amba din containerele colorate [i pân` a gradului de colectare în rândul pode Ec la amestecul de[eurilor – s` ne pula]iei [i o implicare constant` a tutusus]in` [i s` trimit` sesiz`ri c`tre autoror actorilor responsabili. rit`]ile de mediu. Implicarea [i responsabilizarea noastr`, a tuturor este solu]ia zeaz` prin acorduri între organiza]ia de Cum ar trebui s` fie un sistem eficient de copentru un mediu mai curat [i o societate transfer de responsabilitate – de tipul lectare separat` care s` func]ioneze? cu adev`rat european`. Un sistem eficient de colectare separat` Eco-Rom Ambalaje – autoritatea local` [i De asemenea, ne propunem s` contrebuie s` aib` la baz` instrumentele jurioperatorul de salubritate pe de-o parte, tinu`m s` le aducem valoare ad`ugat` dice, economice [i sociale eficiente, dar [i respectiv reciclatori pe de alt` parte. clien]ilor no[tri prin serviciile pe care le o comunicare sus]inut` în domeniu. Atât autorit`]ile care nu implementeaz` punem la dispozi]ie: de la preluarea resVorbim despre necesitatea unei legisistemul de colectare separat`, cât [i ponsabilit`]ii recicl`rii ambalajelor, elasla]ii clare care s` reglementeze rolurile [i popula]ia care nu separ` de[eurile sunt borarea planurilor de prevenire a obliga]iile tuturor actorilor, inclusiv ale amenda]i. de[eurilor [i pân` la serviciul de colectare popula]iei. Un sistem eficient este unul în Acela[i model poate deveni performant separat` a de[eurilor de ambalaje în care popula]ia este încurajat` [i obligat` [i în România. Nu este nevoie s` reinspa]iile de birouri [i la cel mai recent s` î[i separe de[eurile. La baz` se afl` vent`m roata, ci doar s` ne asum`m cu serviciu de calculare a emisiilor de CO2 principiul „Pay As You Throw” („Pl`te[ti to]ii obliga]iile pe care le avem. S` nu ne pentru clien]ii no[tri, ce va fi lansat luna cât generezi”) [i este un model testat [i fie fric` de responsabilitate [i nici de aceasta. Biz dovedit ca fiind unul de succes în ]`rile sanc]iuni. Într-o societate func]ional` ele

2,6 mil. tone

il. i 9 mm ân o r de

10 ani

in d % 0 2 cii n u m a pia]

5,2 mil. tone

Biz

tehnologie

FORMULA 1

A SECURIT~}II INFORMATICE Când spui Ferrari, nu te gânde[ti la computere. Dar pentru constructorul italian securitatea datelor este poate la fel de important` ca fiabilitatea motorului unui nou model. Motiv pentru care a apelat la Kaspersky. DE GABRIEL BÂRLIG~

Ma[inile de Formula 1 trec \n vitez` prin fa]a tribunei principale de pe celebrul circuit de la Monza [i dispar rapid din vedere dup` primul viraj. Dac` nu prive[ti ecranele cu transmisiunea televizat` a cursei, habar nu ai ce se \ntâmpl` pe restul circuitului [i afli abia la o nou` trecere dac` pilotul favorit a urcat \n clasament. La fel, dac` prive[ti o 38

Biz

ma[in` Ferrari, designul caroseriei [i sunetul specific (unii i-ar spune urlet) al motorului sunt cele care te \ncânt`. Dar \n spatele a ceea ce se vede se \ntâmpl` multe alte lucruri care contribuie la succesul ma[inii pe pia]` sau pe circuit. {i a[a ajungem la computere [i alte echipamente IT. Vittorio Boero, Chief Information Officer la Ferrari, are

misiunea de a se asigura c` proprietatea intelectual` extrem de important` a companiei italiene este protejat` de o solu]ie de securitate IT la cele mai \nalte standarde. Anul trecut a g`sit aceast` solu]ie la Kaspersky Lab. “Am ales Kaspersky Lab datorit` calit`]ii produsului lor [i fiindc` ne-a oferit op]iuni de personalizare adecvate

nevoilor noastre”, spune Boero. Ferrari [i Kaspersky Lab au semnat \n aprilie 2013 un acord comercial pe 5 ani prin care compania italian` va beneficia de o solu]ie de securitate IT de tip endpoint oferit` de Kaspersky. Este vorba despre o solu]ie instalat` pe circa 4.000 de computere, tablete [i smartphone-uri, num`rul acestora urmând s` creasc` \n perioada urm`toare pentru a acoperi toate aplica]iile folosite de Ferrari. Compania italian` a impus reguli de securitate IT mai stricte, pentru protec]ia proceselor de produc]ie [i asigurarea siguran]ei pilo]ilor s`i \n timpul curselor de Formula 1.

informa]ii sensibile care s` fie vândute concuren]ei, de exemplu”, arat` Lojkin. Un alt risc de securitate \l reprezint` diverse facilit`]i guvernamentale, de exemplu cele din domeniul cercet`rii nucleare, cel militar sau al energiei. Spionajul informatic, realizat inclusiv de guvernele unor ]`ri, este tot mai utilizat. “Se creeaz` malware pentru a

MOBILITATEA SCHIMB~ JOCUL Siguran]a este important` [i pentru Serghei Lojkin, Senior Security Researcher, Global Research & Analysis Team la Kaspersky Lab. Iar evolu]ia din ultimii ani \i arat` clar direc]ia \n care se \ndreapt` lumea IT&C: mobilitate [i dispozitive tot mai inteligente. Prin urmare, acestea sunt [i zonele spre care se \ndreapt` infractorii cibernetici. “Azi, dispozitivele mobile au sisteme de operare, ruleaz` software tot mai complex. |n zona corporate mul]i oameni trec de la laptop la tablete, mai ales când c`l`toresc. Criminalii cibernetici au observat aceast` tendin]`. {tiu c` oamenii au pe dispozitivele mobile informa]ii interesante, care pot fi furate [i folosite \n diverse scopuri”, a declarat Lojkin pentru Biz. O alt` provocare important` este legat` de aplica]iile mobile, care sunt ]inta unor viru[i [i programe malware scrise special pentru acest mediu nou. Printre amenin]`rile noi remarcate de speciali[tii de la Kaspersky se num`r` programe care intercepteaz` comunica]iile realizate pentru autorizarea \n doi pa[i \n cazul unor aplica]ii (de exemplu, interceptarea codului de verificare trimis de banc` prin SMS) sau atacurile care vizeaz` sincronizarea cu date din cloud sau e-mail-urile din contul de companie, accesate de tot mai mul]i utilizatori direct de pe telefon sau tablet`. “Multe dispozitive au acces la e-mailul de companie [i astfel se pot accesa

Tot mai multe dintre obiectele de zi cu zi vor avea un sistem de operare, ceea ce le va face vulnerabile la atacuri informatice. Companiile din domeniul securit`]ii informatice vor avea foarte mult de lucru.” SERGHEI LOJKIN, Senior Security Researcher, Global Research & Analysis Team la Kaspersky Lab spiona guvernele altor ]`ri, companii [i oameni, ceea ce e foarte periculos. Pot fi afectate informa]ii critice, care ar putea provoca pagube majore \n mâini nepotrivite”, arat` specialistul de la Kaspersky. Exist` lideri clari \n infrac]ionalitatea informatic` - SUA, Rusia [i China, ]`ri unde sunt mul]i oameni cu educa]ie de profil care [tiu programare la cel mai \nalt nivel [i produc cele mai sofisticate programe malware. România are softi[ti foarte buni, dar \n domeniul infrac]ionalit`]ii cibernetice numeric domin` carderii, cei care se ocup` de fraude legate de cardurile bancare. Totu[i, exist` programe malware coordonate din România pentru simplul

motiv c` aici sunt conexiuni la internet foarte rapide [i ieftine. “E u[or s` creezi re]ele de tip botnet \n România pentru atacuri globale”, spune Lojkin. Echipa global` de cercetare-dezvoltare din care face parte cuprinde peste 30 de exper]i \n toat` lumea, iar [eful acesteia este un român, Costin Raiu.

AMENIN}~RI DE LA DISTAN}~ Noile amenin]`ri reclam` o ap`rare pe m`sur`. Suita Kaspersky Internet Security – Multi-Device 2015, lansat` recent [i \n România, este adaptat` noului ecosistem dominat de accesul online de pe mai multe dispozitive. Spionarea prin preluarea controlului asupra camerei web a unui laptop f`r` [tirea utilizatorului este contracarat` de Webcam Protection, care blocheaz` conectarea oric`rei aplica]ii la webcam f`r` [tirea utilizatorului. |n zona de mobile, Wi-Fi Security Notification verific` siguran]a hotspot-urilor Wi-Fi [i informeaz` utilizatorul despre orice amenin]are poten]ial`, cum ar fi conexiunea la o re]ea vulnerabil` sau transmiterea unei parole nesigure prin intermediul internetului. Ascensiunea cloud computing-ului nu a trecut neobservat` nici \n domeniul securit`]ii. Kasperksy are solu]ii speciale de protec]ie pentru a[a-numitele ma[ini virtuale, care stau la baza serviciilor de cloud. Online banking-ul folose[te mult servicii de tip cloud, chiar dac` nu sunt prezentate ca atare, prin urmare Kaspersky lucreaz` cu b`ncile pentru implementarea unor sisteme de protec]ie avansate. Viitorul va presupune, \n viziunea companiei cu sediul central la Moscova, mult` protec]ie direct \n cloud, cu un client de securitate pe dispozitivul utilizatorului. |n acela[i timp, securitatea va fi tot mai important` [i va fi tot mai prezent` \n via]a noastr` pe m`sur` ce Internet-ofthings (internetul tuturor lucrurilor) va deveni realitate. “Casele inteligente, dispozitivele inteligente din jurul nostru, inclusiv frigiderele, televizoarele sau termostatele, vor avea nevoie de tot mai mult` securitate, fiindc` vor rula sisteme de operare ce pot fi vulnerabile la atacuri”, subliniaz` Serghei Lojkin. Biz Biz

MEDIA

VÅNZ~RI CU DUBLU IMPACT Anul acesta Discovery Communications a finalizat preluarea pachetului majoritar de ac]iuni al Eurosport International. Dorota Zurkowska-Bytner, VP, Advertising Sales Development, Discovery Networks CEEMEA, explic` cum au evoluat opera]iunile de vånzare de publicitate [i care este mixul actual oferit advertiserilor de c`tre Discovery Channel [i Eurosport. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum au fost ultimele cåteva luni pentru echipa local` de vånz`ri? Au fost cåteva luni foarte intense. Integrarea Eurosport \n portofoliul nostru comercial a reprezentat un pas important atât pentru noi, cât [i pentru clien]ii no[tri. |n prezent, le oferim acestora ocazia de a se asocia cu dou` dintre cele mai puternice branduri la nivel mondial care se adreseaz` publicului masculin up market, precum [i modalit`]i relevante de a ajunge la telespectatori prin intermediul unor competi]ii sportive de renume, precum Barclays Premiere League, Roland Garros, Tour de France sau La Vuelta. Mai mult, exist` argumente solide pentru ca ei s` fructifice aceste oportunit`]i, de vreme ce audien]ele acestor competi]ii au explodat pur [i simplu anul acesta. De exemplu, finala feminin` de la Roland Garros a generat o cot` de pia]` spectaculoas` de 18,21% pentru Eurosport, care la momentul respectiv a fost canalul num`rul 2 \n România. Acum, ne concentr`m pe Premier League, un alt eveniment sportiv care se bucur` de aten]ia fanilor fotbalului din România, precum [i pe pachetele de sponsorizare pe care le putem oferi clien]ilor no[tri. Pân` acum, reac]iile din pia]` sunt pozitive, lucru care se reflect` \n cre[terea constant` a num`rului de clien]i care prefer` s` investeasc` \ntr-un mix Dis40

Biz

covery Channel [i Eurosport pentru campaniile lor publicitare. Ca s` concluzionez, au fost ni[te luni extrem de promi]`toare, care ne fac \ncrez`tori c` suntem pe calea cea bun`.

Cum explica]i decizia de integrare a opera]iunilor de vånz`ri \n context mai amplu, din perspectiva dezvolt`rii viitoare a companiei? Eurosport este o televiziune premium, care le ofer` clien]ilor de publicitate acces direct la publicul

INTERVIU

masculin up market, complementar profilului actual de audien]` al canalelor Discovery. Combina]ia \ntre un portofoliu divers de canale care atinge toate tipurile de public relevante, branduri puternice [i \ndr`gite de publicul din România [i experien]a echipei de vânz`ri din biroul Discovery de la Bucure[ti face ca ad`ugarea Euro sport la portofoliul nostru comercial s` fie solu]ia optim` pentru clien]i [i o oportunitate excelent` pentru noi de a extinde vânz`rile de publicitate \n România.

telespectatorii sunt ferici]i, [i clien]ii no[tri sunt ferici]i. Acesta este mixul perfect pe care \l viz`m prin investi]ii \n con]inut de excep]ie, iar aceasta este una dintre politicile Discovery care se aplic` [i \n cazul Eurosport. De exemplu, prezen]a Simonei Halep la Roland Garros [i US Open a fost un argument \n plus din perspectiva vânz`rilor de publicitate, ceea ce i-a determinat pe clien]ii no[tri s` \[i doreasc` s` investeasc` mai mult pe durata acestor competi]ii.

Discovery gestioneaz` atât vânz`rile de publicitate pentru acest canal, cât [i pachetele de sponsorizare pentru Barclays Premiere League. Cum sunt \mp`r]ite aceste dou` surse de venit?

Ce cote de pia]` a]i atras prin finala feminin` de la Roland Garros [i Turul Fran]ei?

A[a cum am spus \n mod repetat, a oferi telespectatorilor no[tri acces la un con]inut TV de calitate este unul dintre obiectivele Discovery. Iar acum a devenit implicit [i al Eurosport-ului. Canalul a achizi]ionat drepturile de difuzare ale Premier League \n România pân` \n 2016, oferind clien]ilor de publicitate [ansa de a se asocia cu unul dintre cele mai populare cinci evenimente din lumea fotbalului din Europa, care genereaz` audien]e spectaculoase \n rândul b`rba]ilor. Aceast` competi]ie este f`r` \ndoial` vârful de lance al grilei de toamn` a Eurosport 1, \ns` deocamdat` este prea devreme pentru a vorbi despre ponderea dintre vânz`rile de publicitate [i pachetele de sponsorizare, dat fiind c` facem asta doar de câteva luni. Deocamdat` suntem \n faza de "acomodare", \ns` sunt sigur` c` rezultatele eforturilor noastre vor fi \n curând vizibile.

Care ar fi mixul perfect \ntre publicitate [i con]inut, pentru a atrage [i p`stra interesul publicului masculin? Pentru noi, a fost \ntotdeauna un drum cu dublu sens – dac`

Eurosport este din ce \n ce mai popular \n România, \nregistrând o cre[tere a ratingului de 33% (]int` comercial`, 18-49 ani) \n prima jum`tate a anului 2014 fa]` de

|n primele 8 luni ale anului 2014, Eurosport 1 [i Eurosport 2 au avut cre[teri constante pe targetul comercial (mediul urban, vârsta 18-49 ani) în compara]ie cu aceea[i perioad` a anului trecut: Eurosport +10% rating [i +14% cot` de pia]`, iar Eurosport 2 +20% rating [i +24% cot` de pia]`. aceea[i perioad` a anului trecut. Finala feminin` de la Roland Garros a generat o cot` de pia]` spectaculoas` de 18,21% pentru Eurosport, care astfel a devenit canalul num`rul 2 pe pia]` la momentul respectiv. Per ansamblu, Eurosport ofer` telespectatorilor evenimente de cea mai bun` calitate pe durata \ntregului an – de exemplu, vara am avut Turul Fran]ei, La Vuelta, Le Mans, highlighturi de la Campionatul Mondial, \ns` multe alte programe sunt generatoare de audien]e spectaculoase: Barclays Premier League, US Open, Snooker, competi]ii de atletism etc.

|n ce m`sur` coincide profilul actual al audien]ei Discovery cu audien]a Eurosport? Eurosport este un canal sportiv premium ce se adreseaz` publicului masculin up market, completând perfect profilul actual de audien]` al canalelor Discovery. Cele dou` branduri, ambele extrem de populare, ofer` clien]ilor de publicitate solu]ii perfecte pentru a ajunge la publicul ]int`. Programele sportive sunt o surs` de divertisment factual ce le ofer` telespectatorilor acces la evenimente live, aspect foarte important pentru clien]ii no[tri, dat fiind faptul c` transmisiile TV \n direct genereaz` audien]e \n mas`. |n acela[i timp, \ntr-o lume \n care publicul este din ce \n ce mai fragmentat, Discovery Channel r`mâne fidel misiunii de a satisface curiozitatea telespectatorilor, jucând rolul unui aventurier sau al unui prieten foarte bun care \[i propune s` te destind`. Prin urmare, \n calitate de om de vânz`ri de publicitate, pot spune c` aceast` combina]ie de branduri reprezint` mixul perfect.

Cum reu[e[te Eurosport, unul dintre cele mai populare canale sportive TV din lume, s` fac` fa]` revolu]iei digitale? Eurosport are o strategie digital` global` foarte bine dezvoltat`. Eurosport.com este deja destina]ia sportiv` online num`rul unu \n Europa, cu aproximativ 23 de milioane utilizatori unici pe lun`. |n acela[i timp, aplica]iile mobile gratuite Eurosport.com sunt disponibile \n 10 limbi, iar Eurosport Player, serviciul Eurosport TV online, ofer` fanilor evenimente sportive LIVE [i la cerere \n 53 de ]`ri. Aplica]ia Player este disponibil` pentru telefoanele mobile, tablete [i TV \n aproape 40 de ]`ri. Cred c` putem veni cu oferte valoroase \n domeniul digital prin prisma experien]ei celor dou` echipe Discovery [i Eurosport. Biz Biz

NOUL ASALT AL VIKINGILOR

Foto: © Fernando Cortés – Dreamstime.com

Pe radarul companiilor scandinave apare tot mai des România, ceea ce se traduce prin m`rirea num`rului de companii nordice, care opteaz` s` deschid` birouri \n ]ar`, dar mai ales prin cre[terea de la an la an a investi]iilor directe ale unor state precum Suedia, Danemarca sau Norvegia. DE OVIDIU NEAGOE

Care este primul gând care v` trece

prin minte atunci când \ntâlni]i, pe str`zile \ntortocheate din Bucure[ti, un antreprenor str`in, autor al unor celebre c`r]i de business? Cel mai probabil v-a]i spune c` se afl` \n ]ar` pentru lansarea unui nou volum. Sau, de ce nu, c` este \n vacan]`, \n goana dup` imortalizarea celor mai vizitate obiective turistice. Nu este [i cazul lui Jesper Qvist, autorul volumului “A Winner's DNA: Why some people work less and make more than you” [i absolvent al unui program MBA peste ocean. Danezul viziteaz` România pentru a creiona viitoarele strategii ale companiei sale, Futurelabs, care [i-a extis opera]iunile [i \n România \n aceast` var`. Compania danez`, care opereaz` \n SUA [i pe pia]a din B`trânul Continent, are planuri mari pentru România. “România este o pia]` interesant` [i foarte competitiv`, diferit` de Danemarca, exist` o plaj` larg` de talente [i nu este la fel de saturat` precum \n alte state”, spune pentru Biz Jesper Qvist, CEO [i fondator al Futurelabs. “Vedem Futurelabs România ca pe viitorul nostru centru de inova]ie, acesta este [i principalul motiv pentru care am ales România”, continu` Qvist. Produc`torul de solu]ii CRM din Danemarca a pus momentan bazele unui centru de vânz`ri, suport [i dezvoltare [i are \n plan un proces de recrutare a mai bine de 20 de oameni. Compania nordic` are o abordare diferit` [i, pe lâng` faptul c` propune solu]ii CRM mult mai u[or de folosit fa]` de cele ale competitorilor locali, este [i cu un ochi \n viitor. Danezii propun [i aplica]ii care au la baz` conceptul de “gamification”, care aduce elemente din zona jocurilor la birou. Antreprenorul recunoa[te \ns` c` cea mai mare deschidere fa]` de conceptul inovator o au momentan companiile str`ine, dar aceasta va face parte din realit`]ile viitorului [i organiza]iile române[ti, care din cauza managementului prefer` s` nu mizeze pe cartea schimb`rii, va trebui s` se alinieze. Prin gamification, angaja]ii au ocazia s` se \ntreac` pentru pozi]iile frunta[e dintr-un clasament intern, ceea ce duce la cre[terea gradului de motivare al salaria]ilor. Motivul? Conceptul de

INVESTI}II

gamification aduce un element ludic clasicelor platforme CRM, dar \n acela[i timp ajut` la cre[terea performan]ei companiei. “Ne dorim s` dezvolt`m Futurelabs aici, pentru c` sunt multe companii pe care le putem ajuta, \n termeni de automatiz`ri. Pân` \n prezent am v`zut mult interes din partea companiilor [i va fi interesant s` vedem ce se va \ntâmpla pe viitor”, spune fondatorul Futurelabs. {i organiza]ii din Danemarca care sunt interesate s` \[i fac` un viitor [i \n România sunt tot mai multe cu fiecare an.

LA SUD, PRIN SUD-EST Dac` \n anul 2008 pe pia]a local` existau doar 592 de companii cu capital danez, un an mai târziu num`rul acestora a urcat la 622, pentru ca \n 2011 s` fie \nregistrate 688 de companii din Danemarca, urmând ca \n primul semestru al acestui an num`rul acestora s` se ridice la 793 de organiza]ii. Cu toate c` num`rul nu pare unul prea mare, nu

INVESTI}IILE NOILOR VIKINGI Spre deosebire de str`mo[ii lor, care nu au stat prea mult pe gânduri când venea vorba de explorat lumea \n lung [i \n lat, companiile scandinave sunt mult mai calculate. Iat` cum au investit ]`rile nordice \n România de-a lungul ultimilor ani: Stat/Investi]ii* 2010 Suedia 312 Danemarca 384 Norvegia N/A * milioane de euro Sursa: BNR

2011 402 241 209

2012 450 262 251

trebuie omis faptul c`, la nivelul anului 2012, de exemplu, investi]iile str`ine directe ale regatului danez se ridicau la 262 de milioane de euro, Danemarca fiind unul dintre cei mai importan]i 20 de investitori \n România. Un exemplu extrem de gr`itor este retailerul danez de mobil` [i decora]iuni interioare JYSK, care a demarat “asaltul” \n România din provincie [i a intrat \n Bucure[ti \n anul 2009. Anul acesta Biz

INVESTI}II

fost eviden]iate avantajele strategice de al investi]iilor directe de 218 milioane de compania danez` a f`cut o desf`[urare care România dispune, ca parte a familiei euro. |n ce investesc suedezii \n ]ara major` de for]e pe pia]a de mobilier [i UE [i cu cel mai mare port la Marea noastr`? Ei bine, \n industrie, \n special decora]iuni interioare [i a lansat, \n Neagr`, inclus` \n coridorul european, \n sectorul auto, mobil`, sau textile, prima luna a celui de-al doilea trimestru, canalul Dun`re – Main – Rin [i rut` de transporturi, comer] cu ridicata sau o nou` loca]ie \n Bucure[ti, la numai tranzit pentru ]`rile europene f`r` ie[ire servicii profesionale. [apte zile de la redeschiderea unei loca]ii la mare sau ocean. “Suntem foarte La finele anului trecut \n România erau din Constan]a. “Un ora[ cum este interesa]i de identificarea unor arii \n \nregistrate aproape 330 de Bucure[tiul avea nevoie de cel care putem cre[te cooperarea economic` companii cu capital pu]in \nc` un magazin \ntre România [i Norvegia”, preciza norvegian de aproximativ JYSK”, spunea Raul Gjermund Hagesæter, liderul delega]iei 73 de milioane de euro, Ardelean, District scandinave. La rândul sù, Mihai ocupând locul 31 \n Manager la JYSK Daraban, pre[edintele CCIR, preciza c` topul investitorilor România, \ntr-un de companii cu capital danez România are nevoie de investi]ii \n strìni \n România. comunicat de pres`. erau prezente pe pia]a din sectoare care ]in de produc]ia de energie Tot pe atunci, “Dac` primul nostru România \n primul trimestru [i c` trebuie dezvoltat` \n special valoarea schimburilor magazin, cel din infrastructura coridoarelor de distribu]ie comerciale dintre Militari, acoperea al anului acesta, \n cre[tere a energiei electrice. Mai mult, potrivit România [i Norvegia a vestul ora[ului, \n fa]` de anul trecut acestuia, România are nevoie de fost de 742,99 de milioane eforturile nostre investi]ii suplimentare \n de euro, \n cre[tere permanente de a le oferi infrastructura de transport cu peste 40% fa]` de clien]ilor cele mai bune produse, auto, feroviar [i fluvial [i anul 2012. Valoarea am reu[it s` deschidem \n Bucure[ti al c` agricultura local` exporturilor s-a ridicat la doilea spa]iu, dedicat locuitorilor din are un poten]ial uria[, 595,73 de milioane de zona de nord-vest a Capitalei”, continu` mai ales c` România euro, \n cre[tere, de Ardelean. de companii din dispune de 3 miliaceast` dat`, cu peste Dar nu numai Danemarca vede Norvegia erau prezente oane de teren agricol 50% fa]` de finalul poten]ialul României, ci [i restul statelor pe pia]a din ]ar`, la neutilizat. anului 2012, \n timp ce din Peninsula Scandinav`. Suedia, cel Poten]ialul este cu valoarea importurilor mai mare partener economic al României finele anului trecut siguran]` unul uria[, s-a ridicat la 147 de din regiunea nordic`, investise \n anul având \n vedere c` din milioane de euro \n urcare 2012 \n ]ara noastr` 450 de milioane de totalul investi]iilor \n cu doar 9,3% fa]` de anul euro, fiind cel de-al [aisprezecelea mare România norvegienii au alocat anterior. Mai mult, potrivit investitor \ntr-un top condus la acea 14% agriculturii, 11% comer]ului cu informa]iilor BNR, investi]iile vreme de Olanda. Mai mult, la ridicata, 9 procente serviciilor directe ale Norvegiei, s-au finele anului 2012, valoarea profesionale, 3,5% pentru comer]ul cu ridicat, \n urm` cu doi total` a schimburilor am`nuntul, 2,3% – turism [i 1,4% ani la 251 de milioane comerciale dintre cele transporturi. Cel mai important obiectiv de euro. dou` state a fost de investi]ional al norvegienilor a fost La \nceputul lunii peste 675 de milioane este num`rul de companii industria româneasc`, unde s-au dus trecute, Mihai de euro, \n timp ce peste 50% din totalul investi]iilor statului Daraban, exporturile române[ti cu participare suedez` de nordic \n România. Cu toate c` num`rul pre[edintele Camerei \n Suedia au atins un capital prezente pe pia]a din companiilor scandinave care opteaz` de Comer] [i nivel de 390 de milioane ]ar` la finele anului 2012 pentru România este unul \n cre[tere, Industrie a României de euro, \n cre[tere cu nordicii se pare c` \nc` au oarece re]ineri (CCIR), a primit vizita 9,73% fa]` de anul 2011, iar cu privire la mediul de business local. delega]iei Comisiei importurile din Suedia s-au “Ca strìn \n România am citit foarte Permanente pentru Finan]e din ridicat la 248 de milioane de euro, multe despre corup]ie [i cred ei c` \nc` se Parlamentul Norvegiei, format` din fiind \n sc`dere cu 14%. Suedia se clasa tem de corup]ie”, spune Jesper Qvist deputa]ii Gjermund Hagesæter, Hans pe pozi]ia 22 \n topul ]`rilor de destina]ie despre principalele reticen]e ale Andreas Limi [i Tom Holthe. Ace[tia au a m`rfurilor române[ti, cu o pondere de investitorilor nordici. “Procesele [i discutat despre oportunit`]ile norvegiene 0,87% [i pe locul 28 \n topul statelor de \ncheierea unor contracte sunt foarte de investi]ii [i despre cre[terea provenien]` a m`rfurilor pentru pia]a lente aici, comparativ cu Danemarca, economic` a României. Ale[ii nordici româneasc`. La finele anului 2012 \n oamenilor \nc` le este team` s` ia [i-au ar`tat interesul fa]` de investi]ii \n România existau mai bine de 1.200 de decizii”, mai adaug` Qvist. Biz proiecte de dezvoltare durabil`. Astfel, au companii cu capital suedez, cu un volum

793

329

1.278

Biz

antreprenoriat Personalizarea, CHEIA SUCCESULUI Cånd a \nceput s` organizeze evenimente, pia]a era saturat`, astfel \ncåt p`rea s` fie un gest aproape incon[tient. Prin diversificarea serviciilor [i cå[tigarea de recomand`ri, Carmen Ioni]` demonstreaz` c` oricånd mai este loc dac` \]i faci bine treaba. Anul acesta estimeaz` o cre[tere cu 50% a businessului [i pl`nuie[te lansarea unei noi linii de business: comer]ul online cu flori. DE LOREDANA S~NDULESCU

` lucreze pentru

8-9 evenimente \ntr-un singur weekend nu este ceva ie[it din comun pentru Carmen Ioni]`, fondatoarea [i proprietara agen]iei Events by Carmen Ioni]`. A avut perioade [i mai aglomerate, \ns` acesta este nivelul optim care s` \i asigure dezvoltarea businessului, dar s` [i men]in` standardele de calitate pe care [i le dore[te. Businessul Events by Carmen Ioni]` a luat na[tere \n urm` cu patru ani [i s-a dezvoltat natural. A \nceput prin comercializarea de aranjamente florale sub alt brand [i organizarea de evenimente pentru mame [i copii ca membru fondator \n cadrul unui ONG. A ajuns astfel s` intre \n legatur` cu furnizori de alte servicii dedicate evenimentelor. Cu unii a sim]it

Biz

c` poate lucra foarte bine, a[a c` i-a recomandat mai departe. Odat` recomanda]i, sim]ea c` e responsabilitatea sa ca totul s` mearg` bine. A[a a ajuns s` organizeze evenimente private, iar dup` ceva vreme a ajuns s` [i fie pl`tit` pentru acest serviciu. Anul trecut a atins o cifr` de afaceri de aproximativ 100.000 de euro [i pentru anul curent estimeaz` o cre[tere de 50%. Cre[terea se datoreaz` \n principal recomand`rilor primite de la clien]ii mul]umi]i [i intr`rii pe segmentul evenimentelor corporate, care \n prezent au ajuns s` acopere 30% din totalul \ncas`rilor Events by Carmen Ioni]`. Aproximativ 90% dintre clien]i sunt recomand`ri de la an la an, c`rora le r`spunde cu oferte personalizate. “Cred c` fiecare eveniment trebuie s` fie personalizat”, \[i explic`

viziunea de business Carmen Ioni]`. Nu a dat [i nu va da vreodat` o ofert` pe cap de invitat. Cånd se \ntålne[te prima dat` cu un client, \l \ntreab` ce \[i dore[te, apoi face tot ce \i st` \n putere s` \i ofere acel vis respectåndu-i posibilit`]ile financiare. |n prezent, agen]ia acoper` dou` segmente de servicii: corporate [i persoane fizice (nun]i, botezuri, petreceri de burlaci [i burl`ci]e, zile de na[tere atåt pentru copii, cåt [i pentru adul]i), dar nu este exclus` orice alt` provocare. Intrarea pe segmentul corporate permite o prezen]` constant` pe pia]` tot timpul anului, dar necesit` [i o adaptare la un alt gen de cerin]e decåt cele ale unui eveniment privat. Pe segmentul corporate rareori se \ntåmpl` s` primeasc` cererea

lucreaz`, sunt subcontracta]i de a realiza un aranjament cu un mai mul]i colaboratori. Cei mai anumit tip de flori. De cele mai mul]i clien]i din portofoliu au multe ori i se cere s` respecte ajuns la Events by Carmen culorile brandului sau s` Ioni]` prin recomand`rile realizeze aranjamente pentru o fo[tilor clien]i, deci pe zona de anumit` loca]ie. Din acest punct v책nz`ri nu au fost prea mari de vedere este mai u[or. |n privin]a cererii, aceasta variaz`, la fel ca [i \n CIFRE segmentul evenimentelor Events by Carmen Ioni]` private. Anul lans`rii: 2010 Tema evenimentului d` particularit`]ile designului Investi]ie ini]ial`: 20.000 de euro floral [i de fiecare dat` Cifr` de afaceri 2013: aprox. 100.000 de euro provocarea este s` ofere un 90% din materialele folosite sunt din import [i de la produs 100% personalizat, exact bursele principale de profil ca [i \n cazul persoanelor fizice. Echipa este format` din angaja]i permanen]i [i b`t`i de cap. De altfel, colaboratori. O parte din echip` proprietara businessului se se ocup` de design floral [i m책ndre[te c` nu i s-a \nt책mplat logistic`, restul de PR [i niciodat` s` nu aib` clien]i. A strategia de brand. |n plus, \n pornit de la o investi]ie ini]ial` de func]ie de necesit`]ile aproximativ 20.000 de euro, bani evenimentului pentru care

investi]i \n atelier [i sediul firmei, salarii, materiale [i branding [i estimeaz` pentru anul acesta o cre[tere de aproximativ 50% a afacerii, ajuns` \n patru ani de la lansare la o cifr` de afaceri de aproape 100.000 de euro. De la mijlocul lunii octombrie anul acesta, businessul condus de Carmen Ioni]` intr` \ntr-o nou` etap` de dezvoltare prin deschiderea unui magazin online de buchete [i aranjamente florale unicat, www.flowersbycarmenionita.ro, ce urmeaz` s` func]ioneze folosind resursele interne ale companiei. Practic, livr`rile, disponibile exclusiv pentru Bucure[ti, vor fi realizate direct de c`tre Events by Carmen Ioni]`, f`r` a apela la o firm` de curierat, pentru a se asigura c` florile ajung la destina]ie exact \n forma \n care au fost aranjate. Biz Biz

De la medicin` LA INFORMATIC~

Cristian Nicolae a l`sat medicina pentru mai multe experien]e antreprenoriale, iar compania cu care a r`mas \n final dezvolt` solu]ii informatice complexe. Pentru c` antreprenoriatul merge mân` \n mân` cu comunicarea, Nicolae sus]ine traininguri sub o certificare Maxwell. DE OANA GRECEA terminat Facultatea de Medicin` General` din Craiova [i a profesat doar un an de zile. Cum se \ntâmpl` adesea, dorin]a de a fi pe cont propriu a fost mai presus decât a[teptarea impus` de perioada reziden]iatului \n medicin`. Totu[i, Cristian Nicolae nu s-a \ndep`rtat foarte tare de medicin` [i trecerea s-a f`cut printr-o perioad` de cinci ani \n industria farmaceutic`. Între anii 1995 [i 2000, Nicolae a fost regional sales manager pe sudul ]`rii la dou` companii multina]ionale farmaceutice, Schering-Plough [i Hoffmann La Roche. Experien]a de aici s-a dovedit benefic` \n actuala firm` pentru c` o parte din solu]iile informatice dezvoltate au avut adresabilitate c`tre industria farmaceutic`. Compania SoftExpert Mobility a fost fondat` \n anul 2000 [i \n prezent are doi ac]ionari – Cristian Nicolae [i fratele s`u, Ciprian Nicolae, fiecare cu 50% din ac]iuni. “Începând cu anul 1992, am dezvoltat, \mpreun` cu fratele meu [i p`rin]ii no[tri, diverse afaceri \n domeniul FMCG (produc]ie [i distribu]ie de produse de panifica]ie [i patiserie), medical (cabinet

Biz

oftalmologic [i laborator de 10 luni banca a dublat dobânda, optic` medical`) [i industrial iar Eximbank (de la care primea (producerea de vitezografe o subven]ie pentru dobânda la pentru locomotive). Pe acest fond acest credit) i-a anun]at c` nu de dezvoltare continu` de noi mai are fonduri. Cum un r`u nu afaceri, \n anul 2000 am \nfiin]at vine niciodat` singur, câ]iva firma SoftExpert Mobility, care clien]i au intrat \n insolven]`, iar \n primii doi ani a avut un companii mari cu care erau pe contract exclusiv pentru o punctul de a semna noi contracte companie danez`. În prezent au amânat sau au renun]at. “{i societatea dezvolt` solu]ii informatice complexe, cu CIFRE date bursiere \n timp SoftExpert Mobility real”, poveste[te antreprenorul. Compania sa a \nceput, din Anul \nfiin]`rii: 2000 2002, dezvoltarea de solu]ii de Num`r ac]ionari: 2 customer relationship Num`r angaja]i: 8 management [i sales force Cifra de afaceri 2014 (estimare): 200.000 euro automation pentru companii Programe dezvoltate: peste 10 farmaceutice din Romania (produc`tori, distribuitori [i reprezentan]e farmaceutice str`ine), lucrând de-a lungul anilor \n plus mama noastr` a fost cu Farmexim, GreenNet, Terapia, diagnosticat` \n acea perioad` cu Antibiotice, Actavis/Sindan, leucemie acut` mieloblastic`. A Montero, A&A Medical, Alfa stat internat` timp de [ase luni la Wassermann (Italia), Ewopharma spitalul Fundeni, cu unul dintre (Elve]ia), G.L. Pharma (Austria), noi mereu al`turi (din fericire, Bioderma (Fran]a), Croma acum este acas`, vindecat`!)”, Pharma (Austria), Abbott (SUA). poveste[te Nicolae despre cele Cea mai grea perioad` pentru mai grele momente Cristian Nicolae s-a dovedit a fi antreprenoriale. \ntre anii 2009 [i 2011, când Greul, \ns`, a trecut [i compania sa a luat un credit SoftExpert are \n prezent o bancar pentru cump`rarea unui echip` de [ase oameni [i o cifr` sediu reprezentativ. În decurs de de afaceri pentru 2013 de

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT SOFTWARE

110.000 de euro. Estimarea pentru 2014 se apropie de 200.000 euro, datorit` solu]iilor de top dezvoltate de companie \n ultimii ani: platforma MedExpert (o suit` de [apte solu]ii pentru companiile farmaceutice); Expert Mobile Agent (EMA) – solu]ie SFA (automatizarea for]ei de vânz`ri) & CRM pentru companiile care

lucreaz` cu agen]i de vânz`ri, merchandiseri, promoteri. “{i \n IT, [i \n medicin`, profesionalism \nseamn` \nv`]are continu`, aten]ie maxim` fa]` de client, lucrul \n echip`, psihologie aplicat` continuu”, spune Nicolae. În opinia sa, un antreprenor are nevoie de mai multe calit`]i: etic`, pl`cerea de a munci, concentrare, inteligen]a emo]ional` (pentru a

dezvolta echipe competitive [i unite), dorin]a de a evolua [i inova continuu, nervi tari [i r`bdare (pentru negocierile cu clien]ii, partenerii, reprezentan]ii statului). Ca un personaj care se adapteaz` u[or de la un domeniu la altul, Nicolae nu a avut nicio problem` \n a trece la vorbitul \n public, \n fa]a unor oameni pe care s`-i inspire cu povestea sa. “Pl`cerea de a vorbi [i anumite calit`]i \n acest sens mi le-am descoperit din vremea când lucram la companiile farmaceutice [i trebuia s` fac prezent`ri de medicamente \n fa]a a 50-100 de medici [i farmaci[ti. Apoi, \n cadrul firmei noastre SoftExpert Mobility, fiind partener Microsoft [i Vodafone, a trebuit s` particip ca speaker la conferin]e de peste 500 de participan]i”, arat` antreprenorul. În anul 2012 s-a \nscris la cursurile de certificare interna]ional` John Maxwell Team \n training, coaching [i public speaking, f`când parte din prima echip` de 28 de oameni din România certifica]i. De atunci, a mai participat la \nc` dou` recertific`ri, sus]inute de Paul Martinelli, pre[edinte la John Maxwell International. A[a se face c`, \n acest moment, \n paralel cu activitatea de la firma de IT, Cristian Nicolae sus]ine traininguri [i speech-uri pentru companii [i la conferin]e, pe teme motiva]ionale, de antreprenoriat [i de leadership. “Discursurile \n fa]a a sute de oameni te stimuleaz` [i te incit`, se creeaz` o energie fantastic`, vibrant`”, sus]ine el. Nicolae crede c` un antreprenor trebuie s` comunice [i s` negocieze \n permanen]` cu colegii din diverse departamente, cu clien]ii, cu partenerii, \n ]ar` [i str`in`tate etc. [i c` abilitatea de a putea sus]ine prezent`ri profesioniste pentru produsele [i serviciile oferite devine esen]ial`. Biz Biz

Din vârful acoperi[ului |N FRUNTEA PIE}EI Hora]iu }epe[ a construit de la zero \n doar [ase ani un business de 23 de milioane de euro. |[i poate privi concuren]ii de la \n`l]ime, \ns` pentru el linia orizontului nu se opre[te la grani]ele României. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

e spune c` de pe acoperi[

ai \ntotdeauna cea mai bun` priveli[te asupra ora[ului. Acoperi[ul \i permite \ns` lui Hora]iu }epe[ s` vad` dincolo de ora[ul Bra[ov, \n care locuie[te [i lucreaz`, pân` spre Rusia [i Europa Central`. Nu locuie[te \ntr-o cl`dire foarte \nalt` [i nu folose[te nici un telescop foarte performant. Conduce \n schimb compania Bilka, cel mai mare produc`tor de ]igl` metalic` [i sisteme pluviale (jgheaburi [i burlane metalice) din ]ar`, cu businessuri \n spa]iul exsovietic, dar [i \n vestul Europei. Ajuns ast`zi la un business de 23 de milioane de euro, }epe[ [i-a \nceput cariera \n urm` cu 11 ani, \n cadrul concernului slovac Rova, pentru care se ocupa de necesarul de acoperi[uri \n calitate de reprezentant tehnic. Compania slovac`, aflat` la \nceput pe pia]a din România, i-a permis lui }epe[ s` \nve]e cum func]ioneaz` industria [i s`-[i dezvolte spiritul intraprenorial. Acest lucru l-a \mpins spre tân`r pe noi orizonturi: \n prim` faz`, le-a propus [efilor companiei situate \n Sibiu s` deschid` un punct de lucru \n F`g`ra[, ora[ul lui natal, pe fondul lipsei unor produc`tori de ]igl` metalic` \n zon`. De[i propunerea lui a fost respins`, [efii i-au permis tân`rului Hora]iu s` deschid` \n 2005 propriul business \n F`g`ra[, acesta devenind astfel antreprenor la 25 de ani, \n paralel cu activitatea din cadrul companiei din Sibiu.

Biz

Dup` preluarea Rova de c`tre Lindab, LEC}IILE CRIZEI }epe[ a luat decizia de a renun]a la job [i Criza economic` din 2009 l-a speriat \n de a se dedica \ntru totul carierei de prim` faz`, \ntrucât majoritatea antreprenor \n domeniul acoperi[urilor proiectelor imobiliare ce urma s` metalice, de data aceasta \n Bra[ov. foloseasc` ]igla metalic` ([i nu numai) Domeniul nu pare foarte atractiv pentru erau brusc sistate, iar pia]a de desfacere a un tân`r cu aspira]ii \nalte, \ns` pentru lui }epe[ p`rea s` intre la ap` peste }epe[ era industria perfect`: avea deja noapte. Totu[i, tân`rul om de afaceri a experien]` pe pia]` la o vârst` fraged`, investit \n diversificarea gamei de precum [i contacte cu distribuitorii [i produse [i a mizat pe renov`ri, care au furnizorii, ceea ce i-a permis s` cl`deasc` luat locul construc]iilor noi. Concret, s-a un business pe o funda]ie solid`. A[a a orientat spre firmele de construc]ii care \nceput povestea Bilka de la Bra[ov, unde \nlocuiau acoperi[urile vechi, oferindu-le antreprenorul [i-a propus s` se ocupe de solu]ii cu pre] mediu, dar la o calitate produc]ia de ]igl` metalic`. El miza pe adecvat`. “Clientul devenise mai o]el \n locul ceramicii sau betonului – chibzuit. Raportul calitate/pre] era mult materiale clasice pentru ]igl` – pe fondul mai important dup` 2009. De aceea am trendurilor de pe pie]ele externe, \n avut [i aceast` ascensiune a businessului special cea slovac`, CIFRE pe care o cuno[tea Bilka Steel foarte bine din perioada \n care lucra Anul \nfiin]`rii: 2007 pentru Rova. Principalul Num`r angaja]i: 84 argument pentru alegerea Cifra de afaceri 2007: 630.000 euro ]iglei metalice ]ine de greutate. }igla clasic`, din Cifra de afaceri 2013: 23,72 milioane euro beton sau ceramic`, are o Investi]ii 2014-2016: 5 milioane euro greutate de 50 de kilograme pe metru p`trat, \n timp ce ]igla metalic` are doar 5 kilograme pe \n ultimii ani, fiindc` am pus accent pe metru p`trat. Anul 2007, \n care Bilka a produse medii, nu premium sau low \nceput s` func]ioneze oficial, a fost cost”, explic` el. Pentru a ob]ine un nivel decisiv pentru cariera lui }epe[. De[i era corect al calit`]ii, Bilka aduce materie la \nceput de drum, rela]iile bune cu prim` de la produc`tori de o]el din furnizorii s-au dovedit esen]iale, iar pia]a Macedonia, Italia, Polonia [i Slovacia, care \nc` nu fusese afectat` de criz` i-a evitând pie]ele asiatice. permis antreprenorului s` pun` Avansul afacerii sale a fost cu adev`rat businessul pe picioare. spectaculos, cu atât mai mult cu cât

ANTREPRENORIAT CONSTRUC}II

majoritatea produc`torilor de materiale de construc]ii sufereau din punct de vedere financiar. Bilka a raportat anual cre[teri ale veniturilor de aproximativ 40% \n ultimii cinci ani, devenind lider de pia]` pe ni[a de ]igl` metalic`, cu o cot` de 21,36%. Drumul spre succes a fost pres`rat [i cu e[ecuri; }epe[ \[i aminte[te cum \n primii ani de activitate a luat... “]epe” de la unii parteneri de afaceri, care nu au mai achitat sumele pe care trebuiau s` le pl`teasc`, \ns` aceste experien]e nepl`cute l-au ajutat s` \[i consolideze un plan de business solid pentru anii ce vor urma. Are \n acest sens

un buget pentru investi]ii de 5 milioane de euro pentru 2014-2016, care include preluarea [i renovarea spa]iului [i a halelor Romlag din Bra[ov, din vecin`tatea fabricii Bilka. }epe[ prive[te concuren]a diferit de majoritatea oamenilor de afaceri. Dac` \n mediul de business este ideal e s` domini iar e[ecurile concuren]ilor reprezint` un bonus, tân`rul de 34 de ani [i-ar dori s` aib` parte de competitori mai profesioni[ti. “Eu nu am o bucurie când v`d c` clacheaz` concuren]a. Când v`d c` vând acoperi[uri care se decoloreaz` m`

\ntristez, fiindc` ne batem joc de produsul numit ]igl` metalic`. Clientul final vede pe acoperi[ ]igl` metalic` decolorat` [i se \ndreapt` spre ceramic`, beton, \n ciuda costurilor de montaj mai mari [i a dificult`]ilor \n transportul acestui tip de ]igl`”, explic` el. De altfel, }epe[ investe[te \n educarea consumatorului final [i a distribuitorilor, astfel \ncât ace[tia s` fac` alegerile optime. Vinde ]igl` metalic` cu garan]ie de 10 ani, care acoper` vopseaua [i protec]ia \mpotriva coroziunii, \n timp ce durata de via]` a ]iglei Bilka e de 50-60 de ani. |n urm` cu doi ani, Bilka a \nceput exportul de ]igl` metalic` \n sudul Germaniei, Fran]a, Austria [i Slovacia, dar mai ales \n spa]iul ex-sovietic, unde realizeaz` cele mai mari volume. Totu[i, situa]ia politic` tensionat` din aceast` regiune i-a pus planurile \n a[teptare, deocamdat`, cel pu]in pe pia]a estic`. Exportul cumuleaz` 5% din cifra de afaceri a Bilka Steel, ceea ce nu pare mult. Pentru moment, Hora]iu }epe[ nici nu inten]ioneaz` s` acorde o aten]ie sporit` acestei surse de venit, \ntrucât cre[terile anuale de dou` cifre ale afacerii sale din vânz`rile pe plan local \l ajut` s` dezvolte compania \n mod corespunz`tor. “Având o cre[tere de 40% \n fiecare an pe plan intern, nu am avut timpul [i energia necesare pentru a ne concentra foarte tare pe export. Acesta a venit de la sine, pe fondul calit`]ii materialelor [i al desfacerii pe plan intern”, e de p`rere }epe[. Totu[i, antreprenorul din F`g`ra[ e con[tient c` pe termen lung, când cre[terile \n România vor fi de doar 3-5%, pie]ele externe vor reprezenta o bun` surs` de venit pentru Bilka. De aceea se uit` cu aten]ie spre Slovacia, o pia]` pe care o cunoa[te foarte bine, \nc` din scurta perioad` \n care a lucrat ca angajat al grupului Rova. Deschiderea unei facilit`]i de produc]ie \n Slovacia l-ar costa pe antreprenor aproximativ 2 milioane de euro, iar antreprenorul român e tentat de o astfel de extindere. Pentru }epe[, cucerirea acoperi[urilor Europei pare doar o chestiune de timp. Iar la doar 34 de ani timpul pare unul dintre activele sale cele mai de pre]. Biz Biz

COMPANII

CURIERAT |N ERA DIGITAL~ Trimiterile prin po[t` sunt de mult apuse. Era nevoie de rapiditate, performan]` [i precizie [i astfel curieratul a devenit forma preferat` de expediere. |ns` [i aici se produce o schimbare, dictat` de noua realitate digital`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Pentru companiile de curierat, inova]ia

\n era digital` trebuie s` ajute clien]ii s` economiseasc` timp [i s` fie [i mai rapizi. Astfel, afacerile pot evolua, iar grija oric`ror chestiuni administrative poate fi eliminat` foarte u[or. FAN Courier este unul dintre cei mai importan]i juc`tori din pia]a local` de curierat, o firm` romåneasc`, care a reu[it s` ajung` \n ace[ti ani o organiza]ie de renume. |n cazul lor, digitalizarea a venit rapid [i au implementat o serie de instrumente care ajut` atåt clien]ii, cåt [i compania de curierat. eFAN este un pachet de servicii integrate pentru e-commerce, cu ajutorul c`rora o companie externalizeaz` practic tot ce ]ine de logistic`. Pachetul a fost lansat \n acest an [i simplific` procesul, fiind de mare ajutor pentru clien]i. Comer]ul electronic este pentru companie una dintre solu]iile complexe, integrate pe care le ofer` tehnologia actual`, astfel c` FAN Courier s-a adaptat rapid acestei tendin]e pe care o urmeaz` \ndeaproape. Online-ul reprezint`, de fapt, unul din principalele motoare de cre[tere a businessului FAN Courier din ultima perioad`. Astfel, prin cre[terea continu` a vånz`rilor [i a num`rului din ce \n ce mai mare de clien]i din aceast` pia]`, compania a fost nevoit` s` testeze solu]ii inovatoare [i s` se orienteze spre tendin]ele momentului. “Consider`m c` este important [i util s` introducem servicii noi, specializate, \n portofoliul nostru, deoarece [tim c` este necesar s` avem \n businessul nostru [i componenta de online. Clien]ii sunt cei care dau tonul la inova]ie, astfel c` datorit` lor ne-am orientat c`tre acest mediu”, spun cei trei ac]ionari ai companiei. De cånd au lansat aceste servicii online, clien]ii au reac]ionat pozitiv, iar rezultatele nu au \ntårziat s` apar` [i sunt \n continu` ascensiune. {i, pentru c` au anticipat o cre[tere a acestor servicii, sistemul IT permite o scalabilitate perma-

Biz

Neculai [i Adrian Mihai, Felix P`tr`[canu, proprietarii FAN Courier eFAN vine cu o multitudine de servicii: • Depozitare, eviden]` stoc, raport`ri complexe, ambalare, expediere – prin serviciul Supply Chain; • Tip`rire documente (facturi, \n[tiin]`ri, notific`ri), insert flyere [i bro[uri, anvelopare [i expediere – prin serviciul Print & Go; • Departament dedicat livr`rilor de tip e-commerce (ridicare [i livrare såmb`ta, ridicare duminica, livrare \n interval orar prestabilit de expeditor sau destinatar, SMS Alert, \ncerc`ri repetate de livrare, redirec]ionare gratuit` \n acela[i ora[); • Departament Customer Service Online (Account Executive, raport`ri complexe, apelare telefonic` direct`) prin personalul dedicat; • Identificarea traseului expedi]iei [i raportarea locului de tranzit prin lista complet` de statusuri – Client Tracking; • Confirmare de primire \n timp real prin serviciul ePOD.

nent`, astfel \ncåt s` r`spund` tuturor nevoilor care apar pe percurs. Managementul companiei spune c` 2013 a fost pentru FAN Courier un an bun, cu o cifr` de afaceri crescut` [i buget dep`[it fa]` de cel pe care [i l-au propus la \nceputul anului pentru investi]ii. “Compania [i-a consolidat astfel pentru al optulea an consecutiv pozi]ia de lider al pie]ei domestice de curierat, ajungånd la investi]ii totale de peste 50 milioane euro \n cei 16 ani de activitate.” Concret, anul trecut a fost unul \n care s-au f`cut investi]ii majore pentru dezvoltarea companiei. Un milion [i jum`tate de euro a costat proiectul de l`rgire a depozitului cu \nc` 2.000 metri p`tra]i [i al]i 3 milioane de euro au fost investi]i pentru \nnoirea parcului auto, investi]ii \n IT, training [i sedii locale. Parcul de ma[ini are \n dotare peste 2.000 de autovehicule [i se realizeaz` zilnic peste 80.000 de expedi]ii, \n toat` ]ara. Biz

PIC~TURA CHINEZEASC~ Listarea gigantului chinez Alibaba la bursa din New York a doborĂ˘t record dup` record. Dar a fost vorba despre un caz singular sau este semnalul unei invazii economice chineze[ti f`r` precedent pe plan global?

Fotografii: BusinessWire

DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Biz

Gigan]ii americani [i vest-europeni \ncep s` simt` tot mai concret o nou` amenin]are la orizont: companiile chineze au pornit \ntr-un mar[ triumfal pe pie]ele globale de capital. Dac` acum zece ani cineva ar fi spus c` cea mai mare valoare a unei list`ri la burs` va apar]ine unei companii din China, probabil toat` comunitatea de business ar fi râs cu poft`. Sigur, migra]ia produc]iei c`tre statul “comunist” (cel pu]in la nivel politic) \ncepuse de ceva vreme, dar corpora]iile occidentale nu vedeau o amenin]are serioas` din partea vreunei companii n`scute \n China. La urma urmei, chinezii erau simpli executan]i ai planurilor gândite la New York, \n Silicon Valley, la Londra sau la Frankfurt [i nu puteau emite mari preten]ii la nivel de marketing [i strategie de business. Chiar [i când au ap`rut primele date concrete despre gigan]ii economici care cre[teau \n China datorit` pie]ei interne uria[e [i, culmea, \n urma contractelor cu companiile occidentale, managerii americani [i vest-europeni nu le-au acordat prea mult` aten]ie. Cucerirea pie]ei chineze[ti este una, pie]ele globale sunt cu totul altceva, gândeau probabil cei mai mul]i. Exista, \ns`, un element care ar fi trebuit s` le dea de gândit: când China a aderat la Organiza]ia Mondial` a Comer]ului \n anul 2000, guvernul de la Beijing a lansat politica “Go Global”, care viza extinderea companiilor \n afara ]`rii. Iar boom-ul economic chinezesc care a urmat a f`cut din statul asiatic o for]` capabil` s` creasc` businessuri cu ambi]ii globale.

DE LA ENERGIE LA ONLINE Poate nu a]i auzit niciodat` de Sinopec Group, dar afla]i c` este a treia companie din lume, cu venituri de peste 457 de miliarde de dolari \n 2013, potrivit Fortune 500. Sinopec este o companie chinezeasc` de petrol [i gaze, dep`[it` \n clasament doar de WalMart (476,3 mld. $) [i

ECONOMIE Shell (459,6 mld. $). Pe locul 4 se afl` alt gigant chinez, China National Petroleum. Pentru un pic de perspectiv`, Samsung este pe locul 13, Apple pe 15, iar Gazprom pe 17. Nu v` gândi]i la valoarea pe burs`, care fluctueaz` \n intervale mult mai mari [i cuprinde o doz` important` de subiectivitate, aici vorbim despre venituri concrete. De altfel, 100 dintre cele 500 de companii ale topului realizat de Fortune sunt din China. Dac` era normal ca gigan]ii din domeniul energiei s` ajung` la cifre de afaceri uria[e, surprinz`toare pentru mul]i a fost ascensiunea pe alte segmente, \n special pe zona de IT [i internet. Aceasta a pornit de la faptul c` tot mai mul]i chinezi au \mbr`]i[at comer]ul electronic, re]elele sociale [i comunica]iile mobile. Ace[ti factori au dus la formarea [i cre[terea exponen]ial` a unei pie]e interne extrem de competitive, care a “crescut” juc`tori pe m`sur`. |ns` tocmai competitivitatea accentuat` a determinat companiile chineze s` se gândeasc` la extinderea \n afara grani]elor, pentru a-[i putea cre[te \n continuare veniturile [i profitul. Pentru extindere aveau un mare avantaj: de]ineau lichidit`]i importante [i o solu]ie era s` investeasc` peste hotare. A[a au f`cut doi dintre gigan]ii internetului din China, Tencent [i Alibaba. Tencent a finan]at doi produc`tori globali de jocuri, Riot Games (creatorii League of Legends) [i Epic Games (dezvoltatorul Infinity Blade), dar a investit [i 500 de milioane de dolari \n CJ Games, lider \n Coreea de Sud, o ]ar` \nnebunit` dup` jocurile video. Tencent a mai investit [i \n Snapchat [i Whisper, ambele aplica]ii mobile de socializare foarte populare. La rândul s`u, Alibaba a pornit la extinderea \n SUA, investind 200 de milioane de dolari \n ShopRunner, o companie de e-commerce care ofer` livrare \n dou` zile pentru orice achizi]ie. |n plus, gigantul chinez a fost unul dintre participan]ii la runda de

finan]are de 170 de milioane de dolari pentru Fanatics, compania care comercializeaz` echipament sportiv. Investi]iile nu se limiteaz` la zona de retail, un alt exemplu notabil fiind investi]ia de 280 de milioane de dolari \n aplica]ia de mesagerie instant Tango. Mai mult, anul trecut Alibaba a deschis un birou la San Francisco, de unde s` coordoneze viitoarele investi]ii pe pia]a american`.

CAZUL ALIBABA Dar cine este Alibaba, cea mai nou` vedet` la burs`? Acum 15 ani, fostul profesor de limba englez` Jack Ma \nfiin]a al`turi de alte persoane o companie de internet \ntr-un apartament din ora[ul Hangzhou, din apropiere de Shanghai. Azi, site-urile de cump`r`turi online de]inute de acea companie, pe numele ei a ob]inut Alibaba prin Alibaba, listarea din 19 septembrie gestioneaz` la bursa din New York, cel un volum de mai mare IPO din istorie m`rfuri dublu fa]` de Amazon. Mai concret, \n 2013, numai clien]ii din China au cump`rat de pe site-urile Alibaba m`rfuri \n valoare de 248 de miliarde de dolari. Asta \n timp ce, la nivel global, Amazon a avut vânz`ri de “doar” 110 miliarde de dolari. Jack Ma are toate motivele s` fie fericit – tocmai a devenit “peste noapte” cel mai bogat om din China, cu o avere estimat` la circa 15 miliarde de dolari. Totul \n urma celui mai mare IPO din istorie, listarea companiei la bursa din New York aducând Alibaba nu mai pu]in de 25 de miliarde de dolari. Investitorii americani [i interna]ionali s-au b`tut pe ac]iunile companiei care de]ine aproape 80% din \ntreaga pia]` de e-commerce din China, \n principal prin platformele Taobao [i Tmall. |n urma acestui IPO, capitalizarea bursier` a Alibaba este estimat` la 168 de miliarde de dolari, de patru

25 mld. $

Biz

ARTA EXTINDERII Principalele metode folosite de companiile chineze pentru atacarea pie]elor globale

INVESTI}IA |N COMPANII CUNOSCUTE Exemplu: Alibaba – a investit 200 mil. $ \n ShopRunner (companie de e-commerce) [i 280 mil. $ \n aplica]ia de mesagerie instant Tango, a participat la runda de finan]are de 170 mil. $ pentru Fanatics (retailer de echipament sportiv)

ACHIZI}IONAREA UNUI BRAND GLOBAL Exemplu: Lenovo – a achizi]ionat \n 2004 divizia de PC-uri de la IBM [i a devenit lider mondial [i a cump`rat de la Google divizia de terminale mobile Motorola pentru aproape 3 miliarde de dolari

EXTINDEREA PE PIE}ELE EMERGENTE Exemplu: Xiaomi – produc`torul de smartphone-uri a deschis un birou interna]ional \n Singapore, pentru a accesa pie]ele din sud-estul Asiei, [i are \n plan extinderea \n America de Sud

CRE{TEREA ORGANIC~ Exemplu: Sungy Mobile – creatoarea aplica]iei Go Launcher s-a listat recent [i a ob]inut fonduri de 80 de milioane de dolari, dup` care a achizi]ionat magazinul de aplica]ii mobile Getjar

ori mai mult decât cea a Yahoo. Dintre companiile IT americane, doar Apple (609 mld. $), Google (400 mld. $) [i Microsoft (387 mld. $) au o capitalizare bursier` mai mare. Succesul Alibaba s-a bazat pân` acum aproape exclusiv pe pia]a chinez`, dar Jack Ma [i-a exprimat deja ambi]iile globale. “Sper s` devenim o companie global`. Dup` listarea din SUA, ne vom extinde puternic \n Europa [i \n America, 56

Biz

dar nu vom abandona nici Asia. Pân` la urm`, nu suntem o companie din China, ci o companie de internet care se \ntâmpl` s` fie din China”, a spus recent Ma. |n trimestrul \ncheiat \n iunie, veniturile Alibaba au crescut cu 46%, pân` la 2,54 miliarde de dolari, dup` ce \n trimestrul precedent cre[terea fusese de 39%. Succesul companiei \n China are la baz` o re]et` simpl`: ofer` servicii comercian]ilor [i cump`r`torilor care fac parte din clasa de mijloc \n plin avânt [i face acest lucru nu doar \n marile ora[e, ci [i \n zonele izolate, unde oamenii nu au acces la magazine fizice. Pe lâng` platformele de e-commerce Tmall [i Taobao, compania opereaz` [i site-ul Alibaba.com, un sistem de intermediere comercial` similar cu eBay. Grosul veniturilor Alibaba vine din servicii de marketing online, comisioane pe tranzac]ii [i pentru servicii online.

ARTA R~ZBOIULUI ECONOMIC China l-a avut pe Sun Tzu, un strateg militar care este [i ast`zi un model pentru comandan]i de armate din toat` lumea. Multe dintre \nv`]`mintele sale sunt aplicate [i \n business, \n lupta cu concuren]ii. Iar extinderea companiilor chineze pe plan global este \n plin` desf`[urare, America fiind o ]int` preferat`. Potrivit unei estim`ri f`cute de American Enterprise Institute, companiile chineze au investit din 2005 peste 500 de miliarde de dolari \n afara grani]elor, principala destina]ie fiind SUA. Dar ce strategii folosesc \n aceast` campanie interna]ional`? Despre prima cale am vorbit deja: investi]ia \n companii interna]ionale cunoscute, a[a cum au f`cut Tencent [i Alibaba. Este o metod` care a fost facilitat` de criza economic`, fiindc` tot mai multe companii de pe mapamond au fost \n c`utare de lichidit`]i, pe care China le avea din bel[ug. O problem` care apare \n astfel de cazuri este lipsa de transparen]` a

unor companii chineze, ca [i misterul legat de ac]ionarii reali ai multora dintre acestea, mister adâncit [i de legisla]ia intern` extrem de stufoas` a statului asiatic. Asta nu \mpiedic` companiile chineze s` caute mereu oportunit`]i de investi]ii \n nume sonore la nivel global. O a doua cale important` este achizi]ionarea [i integrarea unui brand global. Aici, cel mai bun exemplu (poate [i singurul succes important) este Lenovo. Grupul chinez a achizi]ionat \n 2004 divizia de PC-uri de la IBM [i a integrat brandul Thinkpad \n linia sa de produse. Strategia a dat rezultate, anul trecut Lenovo dep`[ind HP [i devenind num`rul unu mondial \n produc]ia de PC-uri, dar asta numai prin eforturi intense de marketing la nivel global [i crearea unei puternice re]ele interna]ionale de distribu]ie. Mai mult, \n ianuarie, Lenovo a cump`rat de la Google divizia de terminale mobile Motorola pentru aproape 3 miliarde de dolari [i sper` s` devin` un juc`tor important [i pe pia]a smartphone-urilor, unde a p`truns deja prin lansarea de modele cu sistem de operare Android. O alt` metod`, preferat` de multe companii chineze, este extinderea pe pie]ele emergente, mai u[or de accesat decât cele mature occidentale. Un avantaj este faptul c` au aproape dou` astfel de pie]e uria[e: Asia de Sud-Est [i India. Este strategia aleas` de Xiaomi, produc`tor de smartphone-uri foarte apreciat \n China, unde a vândut anul trecut 20 de milioane de unit`]i, performan]` uluitoare pentru o companie \nfiin]at` acum abia trei ani. Xiaomi are ambi]ii globale, lucru subliniat de faptul c` \n 2013 compania l-a recrutat la conducerea diviziei de extindere interna]ional` pe Hugo Barra, vicepre[edinte al Google. Anul acesta, Xiaomi a deschis un birou interna]ional \n Singapore, pentru a accesa pie]ele din sud-estul Asiei, [i are \n plan exportul smartphone-

ECONOMIE urilor sale accesibile ca pre] dar de calitate bun` \n ]`rile din America de Sud. Un alt exemplu este aplica]ia de comunica]ii WeChat, care are deja peste 100 de milioane de utilizatori \n afara Chinei [i a deschis birouri \n ]`rile din sudestul Asiei. Cea mai dificil` strategie de expansiune interna]ional` pentru companiile chineze const` \n cre[terea organic` [i transformarea \ntr-o for]` global`. Alibaba ar putea face acest lucru, fiindc` are poten]ialul de a deveni un rival mai mult dec창t periculos pentru Amazon. Dar procesul va fi unul de durat`. Deocamdat`, mai mult succes pe acest front \l au dezvoltatorii chinezi de aplica]ii, cum ar fi MomentCam, o aplica]ie de photosharing care a devenit popular` pe plan global chiar \nainte s` lanseze versiunea \n

limba englez`. Un alt exemplu este Camera360, aplica]ie pentru editarea de imagini dezvoltat` de Pinguo, un start-up din Sichuan, care are deja peste 250 de milioane de download-uri. Poate cel mai cunoscut succes \n domeniu este Sungy Mobile, creatoarea aplica]iei Go Launcher [i al seriei de aplica]ii Go, care totalizeaz` 325 de milioane de download-uri [i 87 de milioane de utilizatori activi pe lun`, dintre care 70% din afara Chinei. Compania s-a listat recent, ocazie cu care a ob]inut fonduri de 80 de milioane de dolari [i a achizi]ionat magazinul de aplica]ii mobile Getjar. China a fost considerat` \n mod tradi]ional un loc unde \nfloresc mai ales companiile care copiaz` tehnologii de la marii juc`tori globali. {tirile despre apari]ia unui

magazin Apple fals, de exemplu, nu ajut` prea mult \n schimbarea acestei imagini, ca [i ma[inile ale c`ror linii aduc prea mult cu modele lansate de marii produc`tori. Dar companiile chineze au evoluat accelerat \n ultimii ani, ajutate tocmai de faptul c` multe dintre ele produc pentru gigan]ii occidentali. Dup` ce au cucerit pia]a na]ional` (una uria[` [i unde juc`torii externi au \nregistrat e[ec dup` e[ec), este normal s` \nceap` s` priveasc` \n afara grani]elor. C`lite de concuren]a intern`, care \mpinge permanent \n jos pre]urile [i cere crearea unor modele de business inovatoare, companiile din China vor folosi pia]a local` ca ramp` de lansare pentru ambi]iile lor globale. Este doar o chestiune de timp [i de bani. Iar China pare s` posede din bel[ug aceste resurse. Biz

Biz

VINURI

Ambasadoarea vinurilor romåne[ti

Marinela Vasilica Ardelean este cel mai bun somelier al Romåniei, locuie[te \n Italia [i este Brand Manager al Foss Marai, o important` companie produc`toare de vinuri spumante din Italia. |n plus, este [i un ambasador al vinurilor romåne[ti \n Italia [i spune pentru Biz cum se v`d vinurile autohtone \n str`in`tate. DE ALEXANDRU ARDELEAN

A]i fost declarat` cel mai bun somelier al Romåniei. Ce reprezint` acest fapt pentru dumneavoastr`? O confirmare c` atunci cånd munce[ti mult, cu seriozitate [i sårguin]`, sacrificiile sunt r`spl`tite. Am participat la mai multe concursuri \n domeniu, dar niciodat` \n România, fapt pentru care rezultatul a avut o \nc`rc`tur` emo]ional` mult mai ridicat` decât am avut la concursurile din alte ]`ri. Este [i pu]in neobi[nuit, avånd \n vedere c` sunte]i o femeie somelier. Cum vede]i aceast` activitate? Probabil este neobi[nuit \n România. Unde locuiesc [i muncesc eu nu am fost privit` sau tratat` diferit fa]` de cum este un b`rbat cu aceea[i meserie. Sunt de p`rere c` percep]ia publicului romån este \ntr-o continu` evolu]ie \n

Biz

ce prive[te imaginea femeii \ntr-o lume precum cea a vinului. De altfel, avem doamne de profesie enolog cu rezultate extraordinare, un exemplu fiind Veronica Gheorghiu de la Crama Opri[or sau chiar doamne care conduc crame de mare [i cu mare succes, precum Mihaela Tyrel de Poix de la S.E.R.V.E. Ce trebuie s` [tie un somelier? Pentru a se numi astfel, este necesar ca un somelier s` urmeze cursuri [i preg`tiri specifice. Aceste cursuri \n str`in`tate sunt organizate de c`tre institu]ii recunoscute la nivel interna]ional [i dureaz` \ntre 2 [i 3 ani. Pe lång` partea teoretic`, este indispensabil` practica, [i nu m` refer doar la faptul de a degusta multe [i cåt mai diverse vinuri. Confruntarea cu al]i profesioni[ti, comunicarea tot mai

des \n public sau \n scris contribuie enorm la cre[terea profesional` a somelierului. Ca [i calit`]i personale [i umane, e nevoie de o bun` capacitate de comunicare, o bun` doz` de sensibilitate, spirit de observa]ie. Uneori un bun somelier este [i un bun “psiholog”. Sunte]i stabilit` \n Italia [i sunte]i brand manager pentru Foss Marai. Ce presupune aceast` func]ie? Sunt des \n deplasare [i f`r` limite geografice, am c`l`torit \n peste 50 de ]`ri pån` \n prezent. Am grij` ca imaginea brandului atåt \n Italia, cåt [i \n str`in`tate s` fie coerent` cu filosofia companiei, realizez prezent`ri atåt live cåt [i video, care au la baz` comunicarea produselor [i a identit`]ii companiei. Implementez strategii de marketing privind produsele noi, m`

ocup de campanii publicitare, organizez evenimente [i particip la numeroase activit`]i care nu sunt legate neap`rat de lumea vinului, dar legate de partea “luxury”, caracteristic` comun` cu spumantele Foss Marai. Care este activitatea Foss Marai? Foss Marai este o companie produc`toare de spumante din nordul Italiei [i apar]ine familiei Biasiotto. Cu o produc]ie de 2,5 milioane de sticle, rezervate \n exclusivitate canalului HORECA, propune consumatorilor vinuri realizate cu struguri recolta]i pe propriet`]ile din Valdobbiadene (nordul Italiei), dar [i sudul Italiei (Puglia). Misiunea dumneavoastr` este [i de a familiariza vinurile romåne[ti pe pia]a italian`. Cum face]i acest

lucru? Am organizat pån` acum dou` evenimente foarte importante, unul la Milano [i unul la Roma, cu un succes care a dep`[it a[tept`rile mele. Un lucru pozitiv este faptul c` publicul italian este curios [i deschis c`tre un produs de care probabil a citit doar prin c`r]i de cultur` general` sau cele de somelier. Am reu[it s` atrag aten]ia presei, dar mai ales a profesioni[tilor din aceast` industrie, precum importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, [coli de somelieri [i jurnali[ti specializa]i, care au \nceput s` acorde spa]iu \n reviste importante, comunicånd \n mod corect realitatea [i adev`ratul poten]ial viticol pe care Romånia \l are. De altfel, sunt foarte orgolioas`, \n primul rånd ca [i cet`]ean romån, de rezultatul pe care l-am ob]inut prin prezen]a celor 14 produc`tori la unul dintre cele mai importante evenimente

interna]ionale din lumea vinului \n Italia [i care va avea loc \ntre 8-10 noiembrie 2014, unde am selectat atåt produc`torii, cåt [i vinurile, \mpreun` cu Helmuth Koecher, proprietarul [i fondatorul acestui prestigios festival de vinuri de la Merano. Cåt de cunoscute sunt vinurile romåne[ti \n Italia? Foarte pu]in, aproape deloc. Din p`cate, \nc` nu se prea g`sesc vinuri romåne[ti pe pia]a italian`, dar, ca fapt divers, unul dintre produc`torii prezen]i la evenimentul de la Roma ma anun]at recent c`, \n urma acelui eveniment organizat de mine, a sim]it o cre[tere substan]ial` a vånz`rilor pe teritoriul italian, la nivel na]ional. Este vorba de Vinarte. Eu a[ spune c` avem nevoie de r`bdare [i de mult` profesionalitate, dar odat` “accepta]i” Biz

VINURI pe o pia]` atåt de dificil` precum este Italia, avem viz` pentru a ne deplasa oriunde \n lume. Cum vede]i vinurile romåne[ti, \n raport cu alte vinuri? Avem vinuri bune, unele excep]ionale, dar \nc` multe “crude”. Adic` suntem la \nceput de drum, unul promi]`tor, unde nu ne putem permite s` gre[im.

aten]ie soiurilor autohtone, atåt din partea consumatorilor cåt [i din partea produc`torilor, [i viitorul viticol pare a avea un ADN tot mai romånesc. Urmeaz` s` v` apar` o carte despre vinurile romåne[ti. Este vorba despre o noutate \n lumea enogastronomic`. O carte bilingv`, italian` [i romån`, prin care doresc s`

Marinela Vasilica Ardelean

(31 de ani) a cå[tigat cea de-a 13 edi]ie a concursului na]ional “Trofeul Someleriei” \n februarie 2014. Trofeul se adaug` unei liste lungi de distinc]ii, ceea ce o face unul dintre cei mai buni somelieri din lume. Este Brand Manager la Foss Marai, membru al Asocia]iei Somelierilor din Romånia din 2010, este degust`tor \n concursuri na]ionale [i interna]ionale de vinuri [i profesor la Italian Chef Academy \n Roma, de]ine titlul de MBA în vinuri, ob]inut în Italia, [i este specialist în spumante. A primit titlul de Somelier de onoare din partea Funda]iei Italiene de Somelieri [i Bibenda, la Roma, \n acest an. |n iulie, a devenit Dame Chevalier des Coteaux du Champagne \n Reims. A fost premiat` ca manager de succes \n lumea vinului, la Spoletto, \n Umbria, cu ocazia evenimentului Vini del Mondo – 2014.

Lumea interna]ional` a vinului este una delicat` [i preten]ioas`, consumatorul devine din ce \n ce mai educat [i cunosc`tor. |n plus, fa]` de diferen]a dintre vinurile romåne[ti [i altele, a[ eviden]ia enorma satisfac]ie pe care ne-o dau strugurii din soiurile autohtone. O diversitate [i o personalitate extraordinar`. Ini]ial, produc`torii din Romånia s-au dedicat vinurilor produse cu struguri importa]i, pu]in peste 40% dintre soiurile cultivate azi sunt autohtone. Din fericire, se acord` o mai mare 60

Biz

creez noi oportunit`]i, s` deschid noi orizonturi, dar mai ales \mi doresc s` contribui la o cunoa[tere reciproc` mai bun` a celor dou` ]`ri. |n Italia locuiesc neoficial 1,3 milioane de romåni, iar \n Romånia sunt foarte mul]i italieni, tr`im inevitabil unii lång` al]ii, dar putem s` spunem c` nu ne cunoa[tem. Noutatea este chiar con]inutul acestei c`r]i, 50 cele mai reprezentative vinuri romåne[ti \ntålnesc 50 de preparate italiene. 18 produc`tori [i 18 restaurante, din care peste 10 au stele Michelin. Fiec`rui

preparat i-am asociat un vin romånesc. O alt` noutate este faptul c` e prezent` imaginea, fotografia fiec`rui produc`tor la fel ca [i a buc`tarului sau a proprietarului de restaurant. Am dorit s` pun \n eviden]` persoanele care stau \n spatele unui vin deosebit sau al unui preparat extraordinar. |n cartea mea [i-au adus contribu]ia [i ambasadorii ambelor ]`ri, dar [i speciali[ti de notorietate interna]ional`. Cartea va fi lansat` \n 8 noiembrie \n deschiderea evenimentului de la Merano [i va fi distribuit` [i \n Romånia. Care sunt diferen]ele dintre pia]a italian` [i cea romåneasc` \n ceea ce prive[te vinurile? A[ avea nevoie de tot spa]iul din revist` pentru a descrie diferentele dintre cele dou` pie]e de desfacere [i probabil c` nu mi-ar fi de ajuns. Pornim de la un brand precum Made in Italy sau de la un know-how care \n prezent nu se poate compara cu ce avem \n Romånia. Pia]a italian` este una matur`, cu un comportament divers atåt al consumatorului cåt [i al produc`torului. Exist` o concuren]` foarte mare pe pia]a italian`, sunt peste 100.000 de crame, \n timp ce \n Romånia sunt sub 100. Dar \n acela[i timp valoarea generat` de vinurile de import \n Italia este de peste 300 milioane de euro. Italia ar putea fi o bun` inspira]ie pentru Romånia, pentru un consum responsabil, con[tient [i orientat c`tre calitate. Ce provoc`ri vede]i \n perioada urm`toare pentru produc`torii romåni de vinuri? Provoc`rile sunt multe [i grele, [i nu doar pentru produc`torii romåni. |n România este mai greu pentru c` ne confrunt`m cu multe lipsuri, de la personal specializat la o comunicare mai deficitar` \ntre produc`tori [i consumatori, institu]iile ajut` mult prea pu]in micul produc`tor. Iar ca s` te adresezi unei pie]e interna]ionale este nevoie de o produc]ie important`, o strategie bine pus` la punct, resurse economice, pentru c` penetrarea nu se face imediat [i are un cost sus]inut. Biz

strategie Trei gre[eli de marketing comune Mai toate companiile sus]in c` \n centrul preocup`rilor lor se afl` clientul. Cu toate acestea, exist` un set de erori pe care le fac companiile. |ndreptarea lor este mai dificil`, dar este singura cale pentru a cl`di un brand relevant. DE PAUL GARRISON {I ARMEN A. AVAKIAN ucr`m de mult timp \n domeniul marketingului, \n calitate de consultan]i sau clien]i. Am interac]ionat cu multe companii multina]ionale [i am lucrat efectiv pentru sute de branduri din lumea \ntreag`. Vedem cum lucreaz` oamenii [i, din p`cate, uneori observ`m metode de marketing care nu prea func]ioneaz`, dar nici nu dispar. O zical` spune c` e destul de r`u s` te \mpu[ti \n picior, dar e [i mai r`u s` re\ncarci arma. Am v`zut de nenum`rate ori aceea[i gre[eal` repetat` la nesfâr[it. De aceea credem c` ar fi util s` eviden]iem aceste gre[eli atât de comune, care irosesc resurse valoroase, sigur folositoare \n alt` parte. Majoritatea companiilor sus]in c` sunt focusate pe client. Este o retoric` specific` \n comunitatea de marketing, dar câte companii chiar sunt focusate pe client? Iat` cele trei gre[eli legate de acest aspect.

S~ CREZI C~ E IMPORTANT~ CATEGORIA TA Aceasta este probabil cea mai comun` gre[eal`. V`d modele de segmentare bazate pe date demografice [i obiceiuri de consum ale categoriei \n cauz`. Aud cuvinte cum ar fi “utilizatori frecven]i, utilizatori ocazionali, consumatori zilnici, consumatori s`pt`mânali” sau chiar termeni sexy de marketing cum ar fi “vân`tori de chilipiruri”. Dar s` \ncerci segmentarea consumatorilor pe baza categoriei din care faci parte tu este o gre[eal` – \nseamn` s` presupui c` lumea consumatorului este la fel de 62

Biz

sau sortimentul t`u preferat de ceai nu s-ar mai g`si, nu cumva via]a ta ar merge \nainte f`r` probleme? Solu]ia ar fi s` segment`m oamenii privindu-i ca pe persoane cu vie]i complexe [i nu doar ca ni[te categorii de consumatori. S` trecem de la marketingul B2B [i B2C la marketingul H2H: Human-toHuman, de la om la om. PAUL GARRISON este profesor de Haide]i s` \n]elegem ce marketing la Tuck Business vor ace[ti oameni de la School din cadrul colegiului Darvia]a lor, de la ocupa]ia tmouth (SUA) [i la Maastricht lor, de la familia lor – School of Management (Româsperan]ele, temerile, nia). A fost decan al CEU Busiaspira]iile, visele lor, ce ness School [i este invitat consum` ei \n toate frecvent s` ]in` prelegeri la renucategoriile, ce fac ei zi de mite institu]ii de \nv`]`mânt din zi cu privire la toate Europa [i SUA. |n cei 40 de ani de unghiurile din care poate carier` \n marketing a lucrat infi privit` via]a lor. Ceea clusiv la Coca-Cola [i Procter & Gamble. |n urm` cu 11 ce facem ne face ceea ce ani a fondat compania de consultan]` \n marketing Garsuntem. Atunci [i numai rison Group (garrisongroup.eu), cu sediul la Budapesta atunci vom \n]elege care [i birouri la Oslo, Erevan, Istanbul [i Cracovia, lucrând pentru clien]i cum ar fi Carlsberg, IKEA, Danone, Sanofi, este locul categoriei Visa [i mul]i al]ii, \n special \n pie]e emergente [i \n deznoastre \n via]a lor.

limitat` ca [i a ta. Indiferent \n ce categorie te afli, realitatea este c` produsul, brandul, compania ta reprezint` doar o foarte mic` “felie” din via]a consumatorului. |ncearc` s` te gânde[ti la tine \nsu]i. Dac` b`utura ta r`coritoare preferat`

voltare rapid` din toat` lumea. ARMEN A. AVAKIAN este partener [i

director regional la Garrison Marketing Group; totodat`, ofer` consultan]` specializat` de marketing multina]ionalelor, dar [i marilor branduri locale, fiind responsabil pentru Rusia, Ucraina, CSI, Turcia, Orientul Mijlociu [i America de Sud. Armen a condus proiecte pentru mai bine de 120 de branduri din lumea \ntreag` precum Danone (Brazilia, Chile, Turcia), Efes (mai multe ]`ri), P&G (mai multe ]`ri), Carlsberg (Balcani), LEGO (Danemarca), Solen (Turcia), Sportmaster (Rusia), Raffeisen Bank (Ungaria).

S~ TE CONCENTREZI PREA MULT PE RIVALII T~I Este o alt` gre[eal` de care ne lovim mult prea des: obsesia fa]` de ceilal]i, de concuren]`. Directorii de marketing [i managerii de brand ajung s` fie absorbi]i cu totul de ce fac competitorii. Nu a[ vrea s` fiu \n]eles gre[it, evident c` este important s` fii mereu cu un ochi la

ce se \ntâmpl` \n pia]`, dar acest lucru nu poate [i nu trebuie s` devin` principala surs` de informa]ii când vine vorba despre decizii de marketing. Las`-]i rivalii s` fie obseda]i de competi]ie; tu concentreaz`-te pe client. Concuren]a ar trebui s` fie la fel de relevant` pentru tine cât este [i pentru publicul t`u ]int`, niciun pic mai mult. Concentreaz`-te pe nevoile [i dorin]ele consumatorului [i acoper`-le, iar el va avea ochi numai pentru tine. Când e[ti extrem de relevant pentru client, rivalii t`i devin irelevan]i din oficiu. Problema e rezolvat`. Este amuzant s`-]i iei concuren]a peste picior [i s-o z`p`ce[ti – e normal, suntem animale competitive. Dar f` asta la o bere, cu colegii, dup` ora 5. |ntre 9 [i 5, treaba ta este consumatorul.

S~ CAU}I DECIZII DE MARKETING |N CERCETARE Este marketingul o art` bazat` pe viziune sau o [tiin]` bazat` pe

cunoa[tere? Sunt convins c` ambele abord`ri pot fi ap`rate cu argumente, dar adev`rul este c` marketingul e o combina]ie a celor dou` variante. To]i directorii de marketing combin` cunoa[terea cu viziunea. Fiecare are mai mult` sau mai pu]in` cunoa[tere, mai mult` sau mai pu]in` viziune, dar \n mod cert sunt prezente amândou`. Am v`zut multe companii care uitau acest lucru [i comandau cercetare de pia]` a[teptându-se s` g`seasc` r`spuns la toate \ntreb`rile lor \n raportul de 290 de pagini al agen]iei de cercetare. Numai c` munca nu era \ncheiat` nici pe departe. Cercetarea nu este altceva decât un instrument de colectare a informa]iei din pia]` [i de la consumatori. Deciziile bazate pe aceste informa]ii se iau \n urma viziunii celor care fac marketing. Cercetarea trebuie privit` numai ca ni[te indica]ii de direc]ie. |n concluzie, identificarea acestor gre[eli \n cadrul unei companii este, \n general, u[oar`. Mult mai greu este s`

fie con[tientizate, iar corijarea lor poate p`rea imposibil` din cauza faptului c` sunt adânc \nr`d`cinate. Companiile care sunt focusate pe consumator \l \n]eleg \n contextul vie]ii sale [i se folosesc de cercetare pentru a lua decizii de business cruciale. Acestea sunt cele care au creat branduri nu numai profitabile, ci [i cu adev`rat iconice. Am lucrat cu multe companii [i branduri care au trecut prin procesul de \ndreptare a acestor gre[eli, ca [i a altor probleme. Marketingul este un joc care nu poate fi st`pânit \n totalitate, dar \nv`]`m \n permanent` [i devenim mereu mai pricepu]i. Eliminarea celor trei gre[eli men]ionate mai sus reprezint` un punct de plecare excelent dac` vrei s`-]i regânde[ti afacerea [i ce vrei de fapt s` faci – adic` s` vinzi mai mult, c`tre mai mul]i oameni, mai des [i pentru mai mul]i bani. Activitatea noastr` de zi cu zi fie ne ajut`, fie ne \ncurc`. Cele trei gre[eli sus-amintite \n mod cert intr` \n categoria celor care ne \ncurc`. Biz

Primul magazin Brooks Brothers din România

]`rii, cum ar fi F. Scott Fitzgerald, Clark Gable, Andy Warhol [i Katherine Hepburn. Brandul continu` s` reprezinte alegerea multor celebrit`]i apreciate \n \ntreaga lume [i s` furnizeze costumele pentru unele dintre cele mai cunoscute [i premiate produc]ii cinematografice hollywoodiene, cum ar fi “Mad Men” [i “Great Gatsby”.

Colec]ia Red Fleece de la Brooks Brothers va fi disponibil` din toamna acestui an [i \n magazinele Collective.

Brooks Brothers B`neasa Shopping City, Parter brooksbrothers@ltapparel.ro Program de lucru: De luni pân` duminic` 10:00 – 22.00

Biz

ADVERTORIAL

Primul magazinul Brooks Brothers din România s-a deschis \n B`neasa Shopping City din Bucure[ti. Acesta este al 54-lea magazin al re]elei deschis \n Europa. Noul magazin din Bucure[ti reprezint` un concept elegant, o destina]ie rafinat` care pastreaz` tradi]ia m`rcii. Magazinul ofer` colec]ii pentru b`rba]i, femei [i copii, \mpreun` cu piesele renumite Brooks Brothers, cum ar fi: Navy Blazer, Non-iron polo button down shirts, silk ties, polo’s [i cotton chinos. Piesele de mobilier sunt din lemn pre]ios de cire[ deschis [i tec, concepute special pentru a crea o ambian]` cald`, elegant` [i a oferi un mediu de shopping cu adev`rat unic. Brooks Brothers nu este doar un simplu brand de \mbr`c`minte, ci a devenit parte a istoriei americane. Brooks Brothers a avut privilegiul de a crea ]inute pentru 39 dintre cei 44 de pre[edin]i americani, precum [i pentru multe vedete de la Hollywood. A fost marca favorit` a unora dintre cele mai reprezentative personalit`]i culturale ale

STRATEGIE COMPANII

Lec]ia de productivitate Cum arat` serviciile de management al documentelor \n abordarea integrat` de la Xerox, \n trei etape: evaluare [i optimizare; securizare [i integrare; automatizare [i simplificare. odul \n care lucreaz` companiile [i angaja]ii s-a schimbat. Vorbim ast`zi de cloud computing, securitate, de un sistem de lucru care permite angaja]ilor s` aduc` [i s` utilizeze dispozitivele mobile personale la locul de munc`. La acestea se adaug` procese de lucru cu documente extreme de complexe. Solu]ia prin care companiile pot s` fie mai productive, mai flexibile, s` aib` un sistem de securitate crescut, dar s`-[i reduc` semnificativ [i costurile o reprezint` serviciile de management al documentelor. Noua genera]ie de servicii de management al documentelor Xerox Managed Print Services (MPS) \nseamn` mai mult decât tip`rire. Xerox are resursele, echipamentele [i expertiza necesare pentru a optimiza modul \n care companiile preiau controlul asupra informa]iilor [i administreaz` documentele importante. Astfel, acestea pot s` aib` o productivitate sporit`, s` scad` costurile, s` dezvolte oferte diversificate, s`-[i \mbun`t`]easc` rela]iile cu clien]ii [i, nu \n ultimul rând, s` se concentreze asupra activit`]ilor principale de business, cele care aduc profit. “Serviciile noastre de management al documentelor [i al proceselor de business sus]in fiecare etap` din ciclul de via]` al documentelor din cadrul unei companii”, spune C`t`lin Bogdan, Strategic Accounts Operations Director, Xerox România. “Abordarea Xerox este bazat` pe trei etape, care trebuie privite ca un proces unitar, principalul nostru scop fiind acela de a ne ajuta clien]ii s` tip`reasc` cu mai pu]in [i mai pu]in.” Conform rapoartelor realizate de anali[tii de pia]`, Xerox este lider la nivel mondial pentru serviciile de management al documentelor [i a fost premiat` pentru abordarea sa, \n trei etape, pe acest segment: evaluare [i optimizare; securizare [i integrare; 64

Biz

proiecteze [i s` instaleze o re]ea de echipamente integrat`, folosind cele mai noi instrumente de autentificare, criptare [i securizare \mpotriva amenin]`rilor externe. De asemenea, Xerox \mbun`t`]e[te productivitatea companiilor prin func]ii de imprimare mobil` [i reduce fluxurile de lucru ale Serviciile noastre de departamentelor de IT, management al documentelor prin integrarea [i al proceselor de business serviciilor de help sus]in fiecare etap` din ciclul desk, prin solu]ii bazate pe cloud, de via]` al documentelor din servere de imprimare cadrul unei companii.” [i managementul C~T~LIN BOGDAN, Strategic Accounts opera]iunilor de Operations Director, Xerox România imprimare. Având \ntreaga re]ea de echipamente integrat` [i securizat`, \n cea de a treia recomand` cea mai potrivit` abordare etap` Xerox ajut` companiile s` \[i privind administrarea flotei de \mbun`t`]easc` productivitatea prin echipamente [i reducerea costurilor cu automatizarea [i simplificarea 30%. Totodat`, Xerox poate propune proceselor de lucru [i s` \[i digitizeze solu]ii de optimizare, automatizare a documentele. |n aceast` etap`, Xerox procedurilor de \nlocuire a ofer` suport companiilor pentru a-[i consumabilelor, consolidare a proceselor reduce dependen]a fa]` de documentele de facturare [i raportare [i business aflate pe suport de hârtie, prin crearea intelligence. unor fluxuri de lucru inteligente, Dup` ce companiile [i-au optimizat reducerea printurilor [i accelerarea activitatea privind lucrul cu proceselor de business. Biz documentele, Xerox le ajut` s` automatizare [i simplificare. Pentru a ajuta companiile s`-[i evalueze [i s`-[i optimizeze fluxul de lucru cu documentele, consultan]ii de la Xerox realizeaz`, \ntr-o prim` instan]`, o serie de estim`ri privind cheltuielile curente ale companiilor [i apoi

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.BIZFORUM.RO/PRANDTHEWE October 15, 2014, HOWARD JOHNSON GRAND PLAZA HOTEL

EVENTS

STRATEGIE PR

Familie mare, responsabilit`]i pe m`sur`

Dup` [ase ani de logodn` cu MSLGROUP, la \nceputul acestei toamne The Practice a anun]at oficializarea rela]iei, devenind membru cu drepturi depline al grupului. Anders Kempe, pre[edinte EMEA al MSLGROUP, ofer` detalii despre traseul parcurs pån` la concretizarea acestui pas important \n via]a agen]iei. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce \nseamn` statutul de membru cu drepturi depline \n cadrul MSLGROUP?

ritm de cre[tere din Europa, punem mare pre] pe creativitate [i sus]inem spiritul antreprenorial. Chiar dac` suntem o re]ea mare suntem con[tien]i c` depindem de echipele locale [i ne dorim ca ele s` fie puternice. Clien]ii [i conturile se câ[tig` pe fiecare pia]`, la nivel local. Ne sprijinim echipele de management [i ne dorim s` fim cu adev`rat ni[te parteneri de business ai clien]ilor no[tri, nu doar ni[te indivizi care rezolv` briefuri.

Procesul de afiliere a \nceput \n 2008, iar ce s-a \ntåmplat acum este doar un pas firesc. Urmeaz` un proces mai amplu de transformare a c`rui prim` etap` este rebrandingul. Devenind parte a grupului nostru, The Practice cap`t` statut egal cu toate celelalte birouri ale noastre din lume [i are acces deplin la tot know how-ul, resursele [i instrumentele noastre de lucru.

Care au fost cerin]ele [i pa[ii pentru a ajunge \n acest punct cu parteneriartul \nceput \n urm` cu opt ani? Suntem foarte exigen]i. Ca o agen]ie s` fac` parte din re]eaua noastre trebuie s` se ridice la anumite standarde de calitate. Noi am crescut foarte rapid, \ns` nu a fost o cre[tere f`cut` de dragul cre[terii, cu orice pre]. Nu ne-am stabilit s` atingem un anume num`r de filiale, vrem \ns` ca fiecare agen]ie pe care o ad`ug`m re]elei s` fie lider pe pe pia]a pe care activeaz`. Cred c` sunt destul de pu]ini cei din Romånia care apreciaz` adev`rata valoare a performan]elor atinse de The Practice la nivel european [i chiar global. Standardele la care a ajuns The Practice sunt de nivel interna]ional. Clasarea pe locul 13, \n 2012, \n topul celor 66

Biz

Cum v` explica]i expansiunea atât de rapid` a re]elei? Care este re]eta cre[terii?

mai creative agen]ii de PR din lume (Holmes Report Global Creative Index) [i desemnarea \n 2013 drept cea mai bun` agen]ie din Europa de Est la EMEA Sabre Award au cånt`rit foarte mult \n luarea deciziei de a ajunge cu parteneriatul nostru \n acest punct.

MSLGROUP este cea mai mare re]ea de PR din regiunea EMEA [i una dintre cele mai mari patru re]ele din lume. Ce anume v` define[te [i diferen]iaz`? Suntem compania de comunicare cu cel mai rapid

Orice companie poate cre[te prin achizi]ii. Pentru o cre[tere organic` \ns` secretul ]ine de o foarte bun` \n]elegere a pie]elor locale [i existen]a unor foarte bune echipe de management. F`r` ni[te lideri foarte buni nu poate exista cre[tere. Totodat` ]in s` precizez c` exist` o mul]ime pe agen]ii de comunicare pe lumea asta. Din p`cate mult prea multe se concentreaz` pe actul de comunicare \n sine, pe propriul suflet, [i mai pu]in pe nevoile clien]ilor, când de fapt rolul unei agen]ii este s` \n]eleag` businessul clientului [i s`-i identifice nevoile. Agen]iile de comunicare s` fac` acest salt, pe care cred c` echipele noastre l-au f`cut deja. Biz

Partea \ntunecat` a liderilor

Arogan]a, scepticismul sau manipularea sunt doar câteva tr`s`turi pe care nu le-a]i asocia niciodat` cu leadership-ul de succes, nu-i a[a? Totu[i, folosite cu modera]ie, astfel de comportamente contraproductive pot fi chiar de folos \n mediul de business. Dar pân` \n ce punct? DE OVIDIU NEAGOE

` mai aminti]i de celebrul doctor Gregory House din serialul “House”? Pe scurt, actorul britanic Hugh Laurie a dat via]` unui personaj sceptic (nu pierdea nicio ocazie s` reaminteasc` echipei pe care o coordona c` “toat` lumea minte”), arogant [i cu tendin]a de a manipula pe toat` lumea cu care interac]iona. Sistemul prin care 68

Biz

transmitea mai departe \nv`]`minte era, de cele mai multe ori, haotic, dac` nu inexistent. Nu trebuie s` fi]i un devorator de c`r]i despre leadership ca s` v` da]i seama c` acestea nu sunt tocmai calit`]ile care definesc un lider bun. Cu toate acestea, geniul neconven]ional a reu[it s` creeze o echip` dinamic`, func]ional` [i motivat`, care \nregistra rezultate remarcabile sub presiune. V` sun`

cunoscut? Este \ntocmai una dintre defini]iile leadership-ului. Cum via]a bate filmul, nici mediul de business local nu este str`in de lideri cu astfel de “p`r]i \ntunecate” ale personalit`]ii. Sigur, la o scar` mai mic`, acestea pot ie[i la suprafa]` [i \n companiile locale. Astfel de factori de deraiere \n partea de leadership sunt comportamente care apar \n

STRATEGIE MANAGEMENT interac]iunea interpersonal`, mai ales \n momente de presiune sau de oboseal`, când exist` o oarecare vulnerabilitate la nivel individual. Toate aceste comportamente pot afecta performan]a companiei, pentru c` afecteaz` colaborarea [i modul \n care liderul interac]ioneaz` cu echipa. “Comportamentele acestea, este adev`rat, pot fi mai frecvente la nivel de management, de top management, dar nu neap`rat, ele devin mai importante la nivel managerial, pentru c` impactul comportamental al unui manager asupra celorlal]i este mult mai mare decât la nivel individual”, spune M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Consulting, care adaug` c` literatura de specialitate converge la un num`r de 11 comportamente contraproductive, grupate \n trei mari categorii: “moving away from people” – deta[area, “moving against people” – lupta [i “moving towards people” – colaborarea. Ce \nseamn` toate acestea? |n condi]ii de presiune ridicat`, când “partea \ntunecat`” a personalit`]ii \[i face sim]it` prezen]a, angaja]ii impulsivi [i iritabili la orice mic` eroare vor avea tendin]a s` se deta[eze de ceilal]i [i s` \i ]in` la distan]` prin diverse comportamente, \n timp ce aceia care manifest` o \ncredere exagerat` \n propriile for]e vor da dovad` de comportamente de influen]are, care deraiaz` \n zona de manipulare. La polul opus, cel de-al treilea tip de comportament este cel de tipul submisivit`]ii. Pentru a gestiona situa]iile de incertitudine, de presiune, ace[tia vor r`spunde afirmativ la orice solicitare, mai ales din partea superiorului. |n aceast` categorie intr` [i comportamentul de micromanagement, cel al perfec]ionistului, care nu are un efect tocmai bun asupra a ceea ce \nseamn` eficien]a unui lider.

CE LIDERI PUN PUNCTUL PE “I”? Sigur, la o analiz` mai atent`, nu poate fi omis faptul c` pentru fiecare comportament exist` o dubl` perspectiv`. S` ne gândim, de pild`, la arogan]`, care nu este altceva decât un exces de \ncredere \n propriile for]e. Steve Jobs,

cofondatorul Apple, unul dintre cei mai aprecia]i lideri, obi[nuia s` spun` c` “oamenii nu [tiu ce vor, pân` când nu le ar`]i ce vor”. Arogant sau nu, acesta a reu[it cu succes s` cucereasc` \ntreaga lume cu iPhone ori iPad, iar absolut toate bibliografiile subliniaz` faptul c` nu era tocmai u[or s` lucrezi cu Steve Jobs. Este de a[teptat ca de]in`torii frâielor unei companii s` dovedeasc` o foarte mare \ncredere \n for]ele proprii. Ce angajat ar urma un executiv ne\ncrez`tor? O persoan` foarte \ncrez`toare \n propriile for]e va reu[i cu siguran]` s` \[i fac` loc printre colegi [i s` ajung` \ntr-o pozi]ie de conducere, ceea ce se poate traduce

pentru a-[i corija anumite comportamente care \i pot aduce neajunsuri \n coordonarea oamenilor”, adaug` Managing Partner-ul de la HART Consulting, companie care pune la dispozi]ia companiilor locale instrumentele de evaluare Hogan Assessment. Totu[i, apari]ia \n exces a acestor comportamente afecteaz` \n mod direct maniera \n care un manager reu[e[te s` creeze engagement \n echip`, s` mobilizeze subalternii s` lucreze pentru aceste obiective comune, ceea ce poate \nsemna nu numai e[ecul liderului respectiv, dar [i al \ntregii echipe. Adic`

Trebuie \n]eleas` aceast` ambivalen]`, [i p`r]ile bune, [i p`r]ile negative. Noi numim asta «con[tientizare strategic`», a \n]elege ce trebuie s` p`strezi din respectivul comportament [i ce trebuie s` [lefuie[ti, s` temperezi, astfel \ncât s` ai cât mai mult succes.” M~D~INA B~LAN, Managing Partner la HART Consulting

prin faptul c` un astfel de comportament poate aduce succesul. La polul opus, \ns` \n lipsa unei frân`ri a acestui orgoliu, exist` [anse mari ca \n timp oamenii s` nu \[i mai urmeze liderul [i s` ia na[tere un derapaj \n cariera acestuia. {i, cum primul pas \n rezolvarea unei probleme este con[tientizarea acesteia, atunci, pentru \ndreptarea comportamentului, autocon[tientizarea este piatra de temelie a schimb`rii. “Trebuie \n]eleas` aceast` ambivalen]` [i p`r]ile bune [i p`r]ile negative, noi asta numim «con[tientizare strategic`», a \n]elege ce trebuie s` p`strezi din respectivul comportament [i ce trebuie s` [lefuie[ti, s` temperezi, astfel \ncât s` ai cât mai mult succes”, spune M`d`ina B`lan. “Scopul nu este de a spune cât de r`u este un om, pentru c` are un anumit comportament, un punct forte \n exces. Ideea este de a vedea dac` va avea maxim` performan]` \ntr-un rol de lider, \ntr-un rol managerial, sau dac` este deja acolo de a vedea ce poate s` fac`

pierderi financiare, de oportunit`]i ori de imagine. Toate aceste comportamente exagerate trebuie privite [i din perspectiva economic`, nu numai din perspectiva propriei reputa]ii ori a brandului de lider. Pentru c` [i acela[i stat, aflat sub dou` conduceri diferite, va \nregistra rezultate diferite, cu atât mai mult o companie, nu este a[a? Solu]ia? “Eu a[ recomanda, la nivel organiza]ional, selec]ia corect`”, spune M`d`lina B`lan. “Exist` o multitudine de studii ce arat` care sunt acele excese comportamentale cu un impact negativ asupra engagement-ului, asupra performan]ei echipei pe care o conduce [i, atunci, este mult mai \n]elept s` m` uit s` nu aib` prea mult din respectivele, iar la nivel individual ce poate fi mai interesant este autocon[tientizarea pentru a putea s` \]i reglezi comportamentul \n a[a fel \ncât s` ai o reputa]ie corect` \n mediul \n care lucrezi”, conchide Managing Partner-ul HART Consulting. Biz Biz

life Vedet` relansat`

Nu pu]ine sunt piesele care au reu[it s` dep`[easc` bariera timpului [i, cu toate c` au fost lansate \n urm` cu jum`tate de secol, \nc` ajung la urechile melomanilor din toate col]urile lumii. Dar moda retro nu se opre[te aici. A invadat lumea modei, iar acum \[i face loc [i \n tehnologie. DE OVIDIU NEAGOE

` mai aminti]i de aparatele radio ale bunicilor? Cu toate c` p`reau doar piese de decor, probabil c` nu mic` le-a fost mirarea celor care au avut curiozitatea s` le porneasc` dup` ani [i ani [i au observat c` aparatele \nc` func]ioneaz`. Semn c` pe atunci pre]ul pe calitate era unul uria[. De la acest aspect a pornit la drum [i produc`torul olandez de aparate electrice [i electrocasnice Philips [i a lansat recent noile modele de radio Original Radio [i Miniradio Original, care au fost proiectate pentru a readuce la via]` aspectul aparatului

Focus pe calitate 70

Biz

radio Philips din anii ’50. Spre deosebire de acesta, noile “juc`rii” ofer` un bas profund puternic, prin intermediul sistemului de boxe Bass Reflex, [i dispun de un afi[aj LCD mare, cu fundal iluminat pentru o vizionare facil` \n condi]ii de lumin` redus`. Mai mult, Philips Original Radio se diferen]iaz` prin tehnologia Bluetooth, cu ajutorul c`reia utilizatorii pot asculta piesele favorite de pe telefon sau calculator. Aparatul beneficiaz` [i de o func]ie de reglare digital` cu 30 de preset`ri: utilizatorul nu trebuie decât s` aleag` postul radio preferat [i s` apese

butonul de presetare pentru memorarea frecven]ei. Noua gama propus` de Philips este inspirat` de designul legendar al radioului Philetta 254, lansat la jum`tatea anilor '50. Pe atunci, acesta a reu[it s` uimeasc` audien]a vremii prin simplitatea designului, sunetul puternic [i claritatea recep]iei. Philetta nu este singurul model al olandezilor care a câ[tigat lupta cu timpul. Experien]a radioului Philips dateaz` din 1927, iar de-a lungul anilor numeroase modele au devenit aparate de referin]` renumite sau obiecte de colec]ie. Biz

Perioada concediilor s-a \ncheiat [i este momentul perfect pentru rememorarea clipelor petrecute \n vacan]`. Dar, de cele mai multe ori, la “r`sfoirea” albumului foto din concediu emo]ia tr`it` nu mai este la fel de puternic` precum prima oar`. Unul dintre motive poate fi [i calitatea sc`zut` a fotografiilor. De aceea Samsung a lansat o nou` camer` foto revolu]ionar`, care \mbin` designul modern cu inova]ia de top. Modelul NX1 ofer` imagini de o calitate superioar` [i reu[e[te s` stabileasc` noi standarde pentru fotografi. Noul gadget beneficiaz` de un senzor CMOS de 28 MP [i poate surprinde 15 cadre pe secund`.

LIFE

Tabletele fac legea |n r`zboiul tabletelor, românii de la E-Boda ies la atac cu un nou model de tablet`, Revo R93G, primul dispozitiv 3G cu dual-SIM din portofoliul companiei. Noul gadget ofer` astfel utilizatorilor multiple posibilit`]i de conectare [i \nglobeaz` func]ionalit`]ile unui telefon cu cele ale unei tablete. E-Boda a lansat \n aceea[i gam` [i modelul Revo R95, dispozitiv u[or de utilizat [i practic pentru toat` familia. Cele dou` modele au un display de 7,85 inci, procesor Cortex A7 Dual Core de 1 GHz, respectiv 1,2 GHz, memorie RAM de 1 GB [i ruleaz` pe sistemul de operare Android 4.2. “Numitorul comun pe care \l avem cu utilizatorii no[tri este mobilitatea”, spune Alexandru Dr`goiu, CEO la E-Boda. “De aceea, ne-am gândit cât de important ar fi pentru ei s` foloseasc` un gadget cu o dubl` func]ionare, telefon [i tablet`, \n acela[i timp”, adaug` Dr`goiu. (O.N.)

{TIRI

CALENDAR

17 OCTOMBRIE V` ve]i putea re\ntâlni pe marile ecrane cu Nicole Kidman. |n pelicula “Before I Go To Sleep” actri]a australian` joac` rolul lui Christine Lucas, o femeie care sufer` de o form` de amnezie ce nu \i permite formarea noilor amintiri, astfel c` se treze[te zilnic f`r` nicio idee despre propriul trecut. Cum va reu[i s` dezlege enigma trecutului ve]i putea afla din pelicula regizat` de Rowan Joffe, o ecranizare dup` romanul omonim scris de S.J. Watson.

31 OCTOMBRIE Este ultima zi \n care pute]i trece pragul expozi]iei “ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote [i monede”, care a debutat \n vara acestui an. G`zduit` de Muzeul Na]ional de Istorie Natural` “Grigore Antipa”, expozi]ia are ca scop cre[terea nivelului de cunoa[tere a \nsemnelor monetare \n rândul publicului larg. Sub umbrela expozi]iei vor fi organizate [i alte evenimente, precum “O c`l`torie \n istoria leului românesc”, ce va avea loc \n data de 25 octombrie. Biz

2 OCTOMBRIE

Cine face jocurile? R`spunsul la \ntrebarea de mai sus este Logitech, care tocmai a lansat o nou` tastatur` de gaming. Aceasta dispune de noi switch-uri mecanice exclusive ce ofer` o ac]ionare mai rapid` cu 25% fa]` de orice alt model de switch mecanic, o durabilitate prelungit` [i iluminare inteligent`. Ca orice tastatur` de gaming care se respect`, Logitech Orion Spark are o durabilitate \mbun`t`]it` la 70 de milioane de ap`s`ri de taste. Iluminarea pentru fiecare tast` poate fi personalizat` individual, utilizatorii având astfel ocazia s` selecteze dintr-o palet` de 16,8 milioane de culori. “Aceast` tastatur` \ncorporeaz` ideile gamerilor [i atle]ilor eSports care ne-au ajutat la crearea unui dispozitiv mecanic de genera]ie viitoare”, spune Vincent Tucker, director al segmentului Logitech gaming. (O.N.)

Ave]i un cont de Facebook? Atunci nu trebuie s` rata]i piesa de teatru “Feisbuc”, prima comedie româneasc` ce pune \n lumina reflectoarelor celebra re]ea de socializare. Reprezenta]ia de la Music Club din capital` vorbe[te despre impactul pe care \l are Facebook asupra noastr` [i creioneaz` cu umor o serie de \ntâmpl`ri, c`rora nu ve]i rezista s` nu le da]i un “Like”.

13 OCTOMBRIE Bonnie Tyler revine \n România pentru un recital de trei ore al`turi de grupul britanic Smokie, la Sala Palatului din Bucure[ti. Biletele au fost puse deja \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 150 [i 315 lei.

25 OCTOMBRIE

Ce spune]i de o c`l`torie \n trecut pe str`zile din Bucure[ti? {i cine ar putea descrie cel mai bine atmosfera din perioada interbelic` a urbei lui Bucur, decât scriitorii renumi]i, care au tr`it \n ora[ul contrastelor [i al nostalgiilor pe atunci? Dac` v` surâde ideea, pe 25 octombrie Funda]ia Calea Victoriei v` a[teapt` la Grand Hotel Continental pentru un dialog \ntre doi povestitori fermec`tori: Georgeta Filitti [i Dan C. Mih`ilescu.

Biz

LIFE

MOD~

Aristocra]ie pentru cunosc`tori Vicomte A. Paris, brandul de haine de origine aristocrat` francez`, s-a lansat pe pia]a din Romånia \n toamna anului 2013, printr-un magazin \n mallul Promenada, din Bucure[ti, al`turåndu-se re]elei de peste 400 de magazine din lume \n care este prezent. Ce \nseamn` pentru moda din Romånia acest brand spune Luiza Hudea, General Manager la Vicomte A. Bucure[ti. DE ALEXANDRU ARDELEAN

icomte A. Paris a ap`rut pe pia]` \n anul 2005, la ini]iativa vicontelui Arthur de Soultrait. Inspira]ia [i-a g`sit-o \n cadrul familiei, care era pasionat` de sporturile ecvestre. Vestele jocheilor devin astfel [evaletul tån`rului artist antreprenor, care adaug` culoare, elemente originale [i creeaz` stilul Vicomte A. Paris. 72

Biz

Cum a ajuns Vicomte A. \n Romånia? Anul trecut, un prieten foarte vechi, stabilit la Paris, mi-a propus s` aducem aici un brand autentic, cu o ascensiune remarcabil` la nivel interna]ional, care va aduce un suflu nou [i \n peisajul de fashion din Romånia. Propunerea a venit \ntr-o perioad` \n care voiam o schimbare, o provocare. Am mers la Paris [i am fost cucerit` repede de esen]a brandului [i de oportunit`]ile pe care le ofer`. Am deschis primul magazin Vicomte A.

\n toamna anului trecut, \n Promenada Mall. Cred c` era nevoie de un nou standard \n vestimenta]ie, atåt \n ceea ce prive[te calitatea materialelor, cåt [i stilul [i designul inconfundabil. Calitatea materialelor este irepro[abil` – se observ` imediat, chiar \nainte de a atinge produsul. Iar pentru cei aten]i la detalii, Vicomte A. este alegerea perfect`: croiul este elegant, cus`turile sunt impecabile. Micile accente fac diferen]a: buzunarele jachetelor au margini din piele, iar monograma cu ini]ialele brandului este brodat`. Accesoriile au cucerit pe toat` lumea: gen]ile sunt practice, \nc`p`toare [i adorate de vedete; cravatele au un design original [i vin \n mai multe variante – clasice, pentru birou, sau tricotate, pentru weekend-uri [i

LIFE

petreceri [ic; chiar [i [osetele sunt de cea mai bun` calitate – un accent pe care doar cunosc`torii \l apreciaz`.

Ave]i un parcurs extrem de interesant. Cum a]i reu[it s` v` motiva]i s` merge]i mai departe? Motto-ul meu \n via]` este: “Only sky is the limit”, a[a c` motiva]ia este stilul meu de via]`, m` reg`sesc \n tot ce \nseamn` nou [i provocare. |mi place s` lupt, [i mai mult decåt atåt, s` reu[esc \n tot ceea ce fac. Vin dup` mul]i ani petrecu]i \n companii mari, am experien]` \n vånz`ri. Am muncit mult, m-am dedicat jobului, dar, de la o vreme, m` tot gåndeam c` a[ vrea s` fiu pe cont propriu. A[a a \nceput aventura Vicomte A. Paris. S` nu crede]i c` acum lucrez mai pu]in! Cine crede c` a avea propria afacere \nseamn` s` nu faci nimic se \n[al`. |n cele mai multe cazuri, cånd e[ti pe cont propriu, munce[ti mai mult, [i seara, [i \n weekend, \]i cite[ti mailurile \n vacan]`. Sincer, nu [tiu unde g`sesc atåta energie, dar important este c` nu obosesc [i c` vreau s` merg mai departe.

]ar`, iar marketingul [i promovarea sunt foarte importante. |n lume, Vicomte A. se vinde \n mai mult de 400 de magazine, iar \n Romånia suntem abia la primul. De aceea, \n primul rånd, vreau s` fac brandul cåt mai cunoscut, s` \i spun povestea, ca oamenii s` [tie ce cump`r` – nu doar \nc` un tricou polo sau \nc` o c`ma[`. Este vorba de materiale de cea mai bun` calitate [i de croieli impecabile, de un brand aristocratic, creat de vicontele Arthur de Soultrait. Iar Arthur e un tån`r

MOD~

Vicomte A. este [i \n Romånia. Momentan a fost mai dificil s` trimitem hainele \n provincie, s` le spunem telefonic [i prin e-mail ce produse avem disponibile, \ns` totul se va rezolva odat` cu lansarea magazinului online.

Care sunt planurile Vicomte A. pentru Romånia? |mi doresc s` v`d pe strad` tot mai mul]i romåni \mbr`ca]i elegant [i creativ \n acela[i timp, care s` aib`

Navy inspiration

De ce a]i deschis un magazin \ntr-un mall [i nu stradal? Mi-ar fi pl`cut s` fim prezen]i \ntr-o loca]ie stradal`. Acest subiect este \n discu]ie \n continuare [i \n viitorul apropiat probabil vom fi prezen]i [i stradal. Mall-ul a fost cea mai bun` [i viabil` variant` pentru noi \n momentul \n care am decis s` aducem Vicomte A. \n Romånia.

La cåt a ajuns, ca [i cifre, afacerea \n acest moment? Dac` vorbim de cifre, pot s` spun c` investi]ia ini]ial` \n primul magazin a dep`[it 100.000 euro. |n prezent, preocuparea mea este s` conturez o imagine puternic` a brandului, astfel \ncåt clien]ii s` \n]eleag` ce reprezint` Vicomte A. [i de ce Vicomte A. poate deveni stilul lor, a[a cum, la nivel interna]ional, a devenit un stil vestimentar pentru foarte multe femei [i b`rba]i.

Care sunt planurile pe termen mediu? Urm`torii pa[i pentru dezvoltarea businessului din România sunt deschiderea unui magazin online [i inaugurarea a dou` noi loca]ii \n Bucure[ti [i una \n

Vicomte A. Paris propune, pentru sezonul toamn`-iarn` 2014-2015, ]inute de inspira]ie navy.

Noile piese te trimit cu gåndul la riviera francez`, la look-uri relaxate, dar foarte [ic [i pline de culoare. Vedetele colec]iei sunt jachetele: de la cunoscutele bomber jacket pån` la duffle coat, al`turi de puloverele cu dungi, bluzele [i tricourile cu detalii de inspira]ie navy. Culorile sunt irezistibile: galben intens, portocaliu, bordeaux, verde \nchis, bleumarin. Vicomte A. Paris propune o garderob` complet`: costume business sau de sear`, c`m`[i de cea mai bun` calitate, ce pot fi purtate la birou, tricourile polo pentru care brandul este cunoscut, pantaloni [i jean[i. Accesoriile sunt [i ele numeroase: cravate, papioane, butoni, gen]i unisex, fulare, m`nu[i, [osete sau pocket square, toate \n nuan]ele noii colec]ii. \n func]ie de styling, \]i po]i crea o ]inut` serioas`, pentru o \ntålnire de afaceri, un look casual, perfect pentru weekend, sau unul rebel-[ic, pentru o cin` \n ora[ sau o petrecere.

antreprenor care [tie s` \[i promoveze afacerea: a fost \n Romånia de patru ori, inclusiv la petrecerea de lansare a brandului, [i va reveni de fiecare dat` cånd vom avea evenimente importante. Pe de alt` parte, m` bucur foarte mult cånd m` sun` oameni care cunosc brandul din str`in`tate. Mi-a telefonat un domn din Cluj, care [tia magazinul din St. Tropez, [i m-a rugat s` \i trimit anumite piese prin curier. M-a sunat cineva din Ia[i, un om foarte fericit s` afle c`

curajul s` poarte culori \ndr`zne]e [i croieli moderne. Aceasta este propunerea Vicomte A.: [ic, impertinent [i insolent. Trebuie s` spun c` m` bucur c` lucrez pentru un brand atåt de frumos, care \mbin` clasicul cu piese mai \ndr`zne]e. Nu e nimic banal, fiecare colec]ie e suprinz`toare. Sunt piese de care pur [i simplu te \ndr`goste[ti: butonii care sunt inspira]i de bilele de biliard, cravatele tricotate, gen]ile din cea mai fin` piele. Biz Biz

LIFE

ART~

|ntre dou` spa]ii culturale Ana-Maria Altman se \mparte \ntre fascinanta lume a artei contemporane bucure[tene [i cea vienez` [i de ani buni este activ implicat` \n via]a mai multor galerii de art` \n calitate de curator. DE LOREDANA S~NDULESCU storic de art`, Ana-Maria Altman a mediat \n ultimii 25 de ani art` \n dou` mari muzee vieneze. |n timpul liber [i \n vacan]e, a expus \n Austria arti[ti romåni, iar la Timi[oara arti[ti austrieci. |n octombrie anul trecut a descoperit \n Bucure[ti Galeria Galateca [i de atunci a \nceput o frumoas` colaborare, concretizat` \n vara acestui an cu expozi]ia Political Bestiary a artistului Valeriu Mladin, pe care l-a expus [i mediat \ncepånd din luna aprilie 2014 la Viena cu proiectul 44. Galateca este prima [i, deocamdat`, singura galerie cu care a rezonat la Bucure[ti, un spa]iu [i o pia]` culturale aflate \n plin` ascensiune.

Care sunt provoc`rile cu care se confrunt` un curator activ \ntr-o galerie de art`? Lucrurile sunt complicate prin \ns`[i complexitatea demersului de a fi curator. Nu exist` re]ete, ci numai disciplin` [i mult` sinceritate fa]` de sine \nsu[i. Pia]a de art` este tot mai dinamic`. A ]ine pasul cu ea \nseamn` s` po]i vedea dincolo de efectele imediate ale unui eveniment. Curatorul are nevoie de mult discern`månt [i de o viziune complex` asupra \ntregului fenomen al fluctua]iilor scenei artei. {tie c` trebuie s` r`mån` \n umbra artistului [i c` scena \i apar]ine numai cåt timp sus]ine cuvåntarea la vernisaj. Dac` artistul are succes, acesta \l datoreaz` \n primul rånd celui care, cu tot efortul, toat` experien]a, tot angajamentul profesional, reu[e[te s` \nsceneze un “hype expozi]ional” perfect mediat. Un curator poate fi cel care \ndrum` [i mediaz` un artist. Pentru a fi [i agentul lui pe pia]a na]ional` sau interna]ional` este nevoie de o cunoa[tere complex` a 74

Biz

fenomenelor [i curentelor artistice din spa]iul geografic \n care [i-a propus s`-l mediezi. Poate un curator s` le fac` pe toate? Cåt` experien]`, cåt` memorie vizual` [i cåt` informa]ie posed` fiecare curator, cåte cuno[tin]e elementare de business [i cåt` energie este dispus s` depun` curatorul pentru un artist? Dar pentru zece? Totul se rezum` la demersul individual. Provocarea din discu]ie este un act de discern`månt, de modestie, de etic` [i de moral`. Provocarea devine implicit [i un act de d`ruire.

Cum vede]i pia]a de art` contemporan` romåneasc`? Pia]a de art` romåneasc` pare s` \ntinereasc` cu fiecare zi. Tinerii arti[ti se distan]eaz` consecvent [i con[tient de formul`rile expresiilor plastice tradi]ionale [i \ncearc` cu mult curaj noi c`i de prezentare [i colabor`ri interna]ionale. Este remarcabil` ascensiunea genera]iei tinere de arti[ti romåni pe pia]a na]ional` [i interna]ional`. Tot mai multe galerii sus]in [i includ \n portofoliul lor arti[ti romåni din genera]ia tån`r`. Succesul unuia ar putea s` devin` cu u[urin]` succesul tuturor. Artistul romån ar trebui \ns` s` \nceap` s` se modeleze pie]ei de art`, s` devin` un mic antreprenor cu cuno[tiin]e \n finan]e, contabilitate, jurisdic]ie. Numai cel care este foarte bine informat [i acoper` cåt mai multe sfere de cuno[tin]e elementare de business poate valorifica la maximum ceea ce creeaz`.

Cum arat` pia]a romåneasc` comparativ cu cea austriac`? Exist` \n Austria, de fapt \n spa]iul de limba german`, o mare apreciere [i recunoa[tere pentru toate tipurile de

manifest`ri ale artei contemporane romåne[ti, pentru noua [i tån`ra genera]ie de arti[ti de la Cluj, dar [i din Timi[oara sau Bucure[ti. Galeriile romåne[ti au fost \n ultimii cinci ani extrem de prezente la Vienna Art Fair [i arta romåneasc` s-a våndut bine. Cå]iva arti[ti romåni remarcabili, printre care i-a[ aminti pe Aurel Vlad sau Silviu Oravizan, sunt prezen]i prin operele lor \n colec]ii austriece private. Cåteva funda]ii importante cum ar fi Strabag [i Essl colec]ioneaz` [i premiaz` anual arta contemporan` din estul Europei, iar arti[tii romåni reu[esc s` se situeze mereu la locurile din vårf. Kultur Kontakt ofer` anual cazare la Viena [i Salzburg arti[tilor romåni. Creatorul contemporan romån a dep`[it sfera exotismului. Nu pot \ns` s` m` exprim asupra pie]ei de art` romåne[ti pe ansamblu deoarece cunosc doar activitatea unui num`r mic de galerii.

Prin ce difer` consumul de art` contemporan` \n Bucure[ti comparativ cu alte ora[e unde a]i lucrat? Am avut ocazia s` v`d la Art Safari din Bucure[ti un public foarte interesat, cel pu]in \n vizionarea expunerilor. S-a reu[it cu acest tårg de art` performan]a de a ie[i dintr-un exclusivism claustrofob. Tårgurile de art` sunt un bun barometru pentru comer]ul de art`. Semnele [i semnalele, concluziile trebuie analizate individual, iar galeriile trebuie s` ]in` cont de cotele arti[tilor våndu]i. |n Austria exist` mai multe galerii care reprezint` cåte un artist “\n ascensiune”. |n Romånia, fiecare galerie cere arti[tilor exclusivitate de reprezentare, ceea ce nu mi se pare o solu]ie bun`. Este d`un`tor pentru artist [i pentru progresul lui s` fie

LIFE

prezent \ntr-o singur` galerie, s` aib` doar colec]ionari na]ionali sau s` fie achizi]ionat doar de colec]ionarii fideli ai unicei galerii care \l reprezint`. Se mai pune [i \ntrebarea cåt de bine cunosc curatorii locali ce se petrece pe pia]a interna]ional` [i care sunt curentele stilistice de ultim` or`. Cånd un colec]ionar din vestul Europei

spa]ii neconven]ionale. Toate aceste manifest`ri necesit` prezen]a curatorului, el este cel care impulsioneaz` aceste demersuri artistice, \n extrasfera de mult dep`[itelor [i necoordonatelor structuri socio-culturale. |n Romånia, de altfel [i \n alte ]`ri est-europene \n care pia]a de art` este \nc` foarte

ART~

produce stagn`ri \n evolu]ia [i viziunea curatorului, se va instaura rutina [i se va pierde interesul pentru dialogul efervescent \ntre genera]ii [i pentru manifest`rile artistice globale actuale.

Galateca este prima galerie din Bucure[ti cu care lucra]i. Cum a]i \nceput aceast` colaborare? Galeria Galateca este o favorit` a mea \n Bucure[ti. Am vizitat-o prima dat` \n octombrie 2013. Mi-a pl`cut din prima clip` - nu numai spa]iul cu vitrinele generoase la strad`, dar [i conceptul, strategia complex`, modern`, tån`r` [i dinamic` ce define[te aceast` galerie. Tipul de spa]iu expozi]ional “white cube” se preteaz` unor nelimitate modalit`]i de expunere; separat art shop-ul, esen]ial [i vital ast`zi pentru galeriile de art`. Totul prezint` un mix ideal [i corespunde tendin]elor interna]ionale. Vibra]ia fiec`rui detaliu, surpriza [i pl`cerea pe care o ai descoperind fiecare obiect, \n fiecare exponat sunt doar cåteva motiva]ii ale aprecierilor mele. Chiar [i faptul c` po]i achizi]iona imediat un obiect de art` “mai mic” la un pre] accesibil este un factor care face aceast` galerie atractiv`. Am vizionat anterior la \ntåmplare [i dependent de sporadicele mele vizite la Bucure[ti cåteva expozi]ii la Galateca [i am descoperit arti[ti pe care mi-ar pl`cea s`-i expun [i \n Austria.

Ce proiecte ave]i \n lucru pentru perioada urm`toare?

achizi]ioneaz` un num`r considerabil de opere de art`, are ca ]el \nfiin]area unui muzeu. Tot mai acut se remarc` nevoia de concentrare asupra valorilor etice \n comer]ul cu art`. Curatorul ac]ioneaz` ca mediator al discursului \ntre art`, galerii, infrastructuri, arti[ti, colec]ionari [i pozi]iile lor. Se contureaz` \ns` tot mai pregnant tipul de ini]iativ` [i proiect expozi]ional privat, \n atelierele arti[tilor sau \n

tån`r`, am observat c` s-a instaurat \n multe galerii un fel de “veto” al arti[tilor consacra]i care \[i asum` dreptul de decizie [i atribu]ia de unici evaluatori estetici ai proiectelor expozi]ionale. Galeria devine \n acest caz un fel de club exclusivist. Curatorul galeriei se supune “dictatului” care vine de la arti[tii galeriei; subiectivitatea “altora” domin` asupra activit`]ii acestuia. |n timp, se vor

Preg`tesc la Viena dou` proiecte. |n luna octombrie, prezentarea expozi]ional` a artistului de origine romån` Constantin Pacea, care tr`ie[te la Paris [i \n Spania, [i \n noiembrie un proiect expozi]ional dedicat Marilenei Preda - Sånc. Pentru 2015 am cåteva oferte de la galerii vieneze de a prezenta arta “feminin`” [i am conturat deja dou` proiecte pentru a doua jum`tate a anului. Artistele, una din Austria [i cealalt` din Romånia, sunt din genera]ii diferite [i au teme diametral opuse. Nu v` pot dezv`lui deocamdat` numele lor din motive de confiden]ialitate pån` la definitivarea conceptului. Biz Biz

LIFE

MUZIC~

Secretul interpret`rii: E C H I L I B R U L Concursul Enescu a reunit la Bucure[ti 240 de tineri arti[ti din 36 de ]`ri de pe 5 continente [i muzicieni consacra]i \n plan mondial. Gala de deschidere a fost un nou prilej pentru fo[tii laurea]i Alexandru Tomescu [i Amir Tebenihin s` ias` la ramp`. Am aflat de la Alexandru Tomescu ce reprezint` acest concurs pentru Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ce reprezint` pentru tine concursul George Enescu? F`r` \ndoial`, este cel mai important eveniment competi]ional din Romånia [i unul dintre concursurile marcante din lume, iar faptul c` are o istorie de peste jum`tate de veac \n spate [i mai ales c` \n ultimii 10-15 ani a fost organizat cu atåta precizie este un lucru extrem de important pentru a construi o reputa]ie. Este amplasat \n galeria de concursuri mari, importante [i, cånd spun acest lucru, m` gåndesc [i la recompensele care sunt oferite cå[tig`torilor. {i nu m` refer la recompensele financiare, de[i au [i ele importan]a lor, ci la concertele [i oportunit`]ile de lansare oferite dup` participare. Acesta este cel mai important cå[tig pentru care merit` s` te ba]i.

A fost o experien]` foarte bun`, cred c` este atåt de important pentru un artist, pentru un om de scen`, s` treac` [i prin acest test de stres. Dup` concursul Enescu, poate unul dintre cele mai importante concerte \n care am fost invitat s` cånt a fost cel de deschidere a festivalului George Enescu, edi]ia 2001, al`turi de Orchestra Na]ional` a Fran]ei, dirijat` de Christoph Eschenbach. Este o oportunitate cu totul special` pentru un tån`r \n plin` afirmare [i am profitat din plin de ea. Cel mai important lucru nu este s` cå[tigi concursul, cåt s` [tii ce ai de f`cut dup` aceea, nu m` refer la un an-doi, ci la 10-20-30 de ani dup` aceea, s` ai un plan pe termen lung, pe care s` 76

Biz

FOTO: VALI MIREA

{i tu ai fost laureat al concursului. Cum s-a materializat pentru tine oportunitatea oferit`?

LIFE

[tii s` \l urm`re[ti. |n lumea artistic`, a[a cum v`d eu lucrurile, nu ajungi \ntr-un punct x \n care zici, da, asta este ceea ce am cùtat. Este o cùtare continu`, nu ai cum s` g`se[ti un adev`r ultim, \l cau]i toat` via]a, iar \n clipa \n care consideri c` nu mai ai nimic nou de spus \nseamn` c` te-ai plafonat. De aceea m` [i atrage atåt de mult [i sunt pasionat de aceast` meserie, de interpret, fiindc` este o cùtare continu`.

Care este provocarea pentru tinerii interpre]i [i de ce ar fi bine s` participe la acest concurs? Participarea la concursuri este una dintre c`ile pentru a porni o carier` interna]ional`, dar nu singura [i nu este o etap` absolut obligatorie. V` pot enumera patru, cinci dintre soli[tii mari din ziua de ast`zi care nu au cå[tigat niciun concurs, care nu au participat la niciun concurs interna]ional. Sigur c`, \n ziua de ast`zi, \n contextul unei oferte atåt de variate, de numeroase, de interpre]i, de soli[ti, concursurile stabilesc \ntr-adev`r ni[te ierarhii de moment. Pentru un organizator de concerte sau de festivaluri, faptul c` are printre interpre]ii pe care \i invit` acolo s` cånte un cå[tig`tor recent al unui concurs este o carte de vizit` foarte bun`. Sunt, am avut [i eu prieteni din ace[tia, concuren]i care fac din asta un mod de via]`. Poate fi un mod de via]` vreme de 10-15 ani: \]i preg`te[ti foarte bine un repertoriu standard [i apoi iei la rånd concursurile - o dat`, de dou` ori, de trei ori, de cinci - \ns` inevitabil vine [i momentul \n care realizezi c` nu te mai \ncadrezi \n limita de vårst` [i trebuie s` te \ntrebi pentru ce participi la concursuri.

Cum vezi desp`r]irea Concursului de Festival? E adev`rat c` au fost o mul]ime de experimente \n ultimii 10-12 ani cu ce se \ntåmpl` \n anul \n care nu exist` festivalul. Am [i v`zut, am [i cåntat \n festivaluri alternative, eu zic c` este o idee foarte bun` s` despart` Concursul de Festival, fiindc` se pune un accent exclusiv anul acesta pe concurs. |n str`in`tate, concursurile sunt foarte gustate de publicul meloman [i nu m`

refer aici doar la violoni[tii care vin s` asculte al]i violoni[ti, ci pur [i simplu iubitorii de muzic` sunt curio[i s` vad` la prima mån` cum arat` viitoarea genera]ie de soli[ti. Fiindc` sigur poate fi o mare satisfac]ie s` [tii c` ai ascultat un viitor mare solist pe vremea cånd \nc` \[i c`uta drumul. |n str`in`tate exist` o categorie de public care c`l`tore[te mii de kilometri pentru a participa la astfel de evenimente [i sunt sigur c` aceast` lumin` pus` pe concursul George Enescu va fi cåt se poate de binevenit`.

Din perspectiva ta de artist, ce sfaturi le-ai da tinerilor interpre]i care intr` \n acest concurs? E simplu, ideea nu este s` \i mul]umeasc` pe to]i laolalt` [i pe membrii juriului, ci asumarea unei variante interpretative cåt se poate de personal`, pe care s` o sus]in` cu toat` convingerea. Sigur c` un ingredient de baz` \n toat` aceast` ecua]ie este echilibrul, fiindc`, ne place sau nu, noi suntem interpre]i, suntem o verig` intermediar` \ntre compozitor, de la care a pornit totul, [i public, la care ajunge muzica. Noi nu avem \ntr-o m`sur` atåt de mare un rol de crea]ie. Sigur c` tot ceea ce cånt`m trece prin noi, porne[te din noi, practic \n clipa \n care \nve]i o lucrare muzical` ajungi s` o consideri a ta [i \n clipa \n care o cån]i, o recreezi atunci \n momentul respectiv. No]iunea de echilibru este foarte important` tocmai pentru a p`stra coeren]a \ntregului ansamblu. |ntotdeauna trebuie s` existe acest echilibru \ntre cåt de corect e[ti fa]` de partitur` [i cåt de mult` libertate \]i iei [i \n func]ie de cum sunt dozate aceste propriet`]i poate rezulta o interpretare str`lucit` sau una dezechilibrat`.

Ce ne preg`te[te artistul Alexandru Tomescu? Am foarte multe proiecte \n derulare. Cel mai apropiat este, dup` deschiderea concursului George Enescu, Festivalul Orchestrelor Radio, unde voi cånta al`turi de colegii mei din Orchestra Na]ional` Radio la sfår[it de septembrie. Apoi, \n octombrie, am programat` o sesiune de \nregistr`ri \n Germania, cu inginerul de sunet Jakob

MUZIC~

Händel, laureat cu Grammy, cu care am \nregistrat \n ultima vreme. |n noiembrie voi merge cu colegii mei din Ad Libitum \ntr-un turneu \n Olanda [i Belgia, iar la \nceput de decembrie voi fi \ntr-un turneu \n SUA, la Kennedy Center \n Washington [i la Carnegie Hall la New York. Desigur, nu voi fi str`in de scenele romåne[ti [i \n special de cea din Bucure[ti, sunt solistul Orchestrei Radio de 12 ani [i am marea satisfac]ie c` al`turi de ei pot prezenta programe mai pu]in obi[nuite [i m` refer la muzica de secol XX care mie \mi este foarte drag`. |n decembrie, \mpreun` cu Tiberiu Soare, voi cånta concertul de Alban Berg, pe urm` \n februarie sau martie concertul de Schimanowski, deci o mul]ime de lucruri noi [i proaspete.

{tiu c` mai ai un proiect de suflet. Da, este un proiect care \mi este foarte drag. Probabil c` mul]i dintre iubitorii de muzic` din Romånia [tiu deja povestea casei familiei lui George Enescu de la Mih`ileni, localitate unde este \nmormåntat` mama compozitorului [i se pare ultimul loc pe care Enescu l-a vizitat atunci cånd a p`r`sit ]ara pentru totdeauna. Am aflat [i eu de povestea trist` a acestei case aflate \ntr-o stare avansat` de degradare [i atunci, \n primul rånd ca artist romån [i ca fondator al funda]iei Remember Enescu, am mers acolo, \mpreun` cu ni[te prieteni foarte buni, [i aici e vorba despre arhitectul {erban Sturza, pre[edintele Uniunii Arhitec]ilor din Bucure[ti, [i cu o echip` \ntreag` de arhitec]i voluntari, ca s` vedem la fa]a locului care este situa]ia. Peste var` s-a \ntåmplat un miracol, proprietarii cl`dirii [i-au dat acordul pentru a se face lucr`ri de interven]ie de urgen]` menite s` \mpiedice pr`bu[irea casei. Lucrul acesta s-a \ntåmplat, a fost o ac]iune rapid` de strångere de fonduri \ncununat` de succes. |n clipa de fa]`, casa este preg`tit` s` treac` prin iarn` [i prin multe alte anotimpuri reci [i inten]ionez s` m` implic activ \n sprijinirea acestei cauze fiindc` mi se pare un lucru de maxim` urgen]` pentru oricare artist [i pentru oricare muzician din Romånia. Biz Biz

LIFE

GADGET

Mai mare e mai bine Noul iPhone 6 [i fratele s`u mai mare, iPhone 6 Plus, au reu[it simultan s` \i mul]umeasc` pe fanii brandului [i s` stârneasc` ironii din partea concuren]ilor. Vânz`rile au b`tut \ns` din nou toate recordurile. DE DRAGO{ L~Z~RESCU SPECIFICA}II TEHNICE iPHONE 6 Capacitate: 16 / 64 / 128 GB Dimensiuni: 138,1 mm / 67 mm / 6,9 mm Greutate: 129 grame Display: 4,7 inci, ED-backlit widescreen Multi-Touch cu tehnologie IPS Rezolu]ie: 1334 x 750 pixeli Microchip: A8 cu arhitectur` de 64-bi]i, coprocesor M8 motion Memorie: 16/64/128 GB, 1 GB RAM Foto: 8 MP, 3.264 x 2.448 pixeli, phase detection autofocus, dual LED (dual tone) flash Foto secundar: 1,2 MP, 720p@30fps Video: 1.080p@60fps, 720p@240fps Sistem de operare: iOS 8 Baterie: Li-Po 1.810 mAh Conectivitate: 2G, 3G, 4G

Phone 6 [i versiunea mai mare, iPhone 6 Plus, au fost lansate \n acela[i timp, ob]inând vânz`rirecord de 10 milioane de unit`]i \n primele trei zile, \n ciuda faptului c` pe pia]a chinez` au intrat mai târziu. Noul telefon rezolv` o parte din problemele modelelor precedente de iPhone, cum ar fi dimensiunea mic` a ecranului, grosimea [i designul aproape neschimbat. Printre primele schimb`ri la nivel de hardware pe care le putem observa la noul device se num`r` camera foto de 8 megapixeli, a c`rei lentil` iese \n relief, ceea ce

Biz

\nseamn` c` telefonul nu se mai poate plia perfect pe suprafe]ele plane. Ecranul modelului clasic este de 4,7 inci, \n timp ce “fratele s`u mai mare” are o diagonal` de 5,5 inci. iPhone 6 are o rezolu]ie neobi[nuit` Retina HD de 1.334 x 750 pixeli, adic` u[or deasupra standardului 720p, cu aceea[i densitate ca \n cazul iPhone 5S. Totu[i, culorile sunt foarte clare [i ecranul ofer` o vizibilitate bun` chiar [i din unghiuri \nguste. Ies \n eviden]` greutatea foarte mic` a telefonului (doar 129 de grame) [i sub]irimea – 6,9 milimetri. Aceste

specifica]ii se traduc prin sacrificarea bateriei Li-Po de doar 1.810 mAh [i camera foto \n relief, de care aminteam mai devreme. Totu[i, carcasa e destul de mare comparativ cu ecranul propriu-zis. Unii competitori ai Apple au reu[it s` “\nghesuiasc`” un ecran mai mare, de 5 inci, intr-o carcas` de dimensiunea iPhone 6. Marginile rotunjite din aluminiu amintesc de HTC One M8. De[i acestea adaug` o not` de elegan]` [i ergonomie, fac ca telefonul s` fie mai alunecos. O alt` problem` semnalat` de fanii iPhone pentru modelul 6 Plus este aceea a predispozi]iei la \ndoire \n buzunar, ceea ce a generat dezbateri aprinse \n mediul online, dar [i ironii din partea rivalilor de la Samsung, LG [i HTC. Chiar dac` iPhone 6 nu are cea mai bun` camer` foto, cel mai bun display sau cel mai performant procesor din pia]`, acesta reu[e[te s` rezolve principalele probleme ale predecesorului s`u [i s`-i mul]umeasc` pe cei care tânjeau dup` un ecran mai mare. Pre]ul exorbitant e un p`cat ce poate fi iertat cu u[urin]` de fanii de tradi]ie ai Apple. Biz

LIFE

AUTO

Ultimul mohican al verii

Un cavaler german face o vizit` la Paris \n luna octombrie: BMW Seria 2 Cabriolet are premiera mondial` la salonul auto din capitala francez`, fiind succesorul celei mai de succes decapotabile premium \n clasa sa. DE GABRIEL BÂRLIG~ oul model al constructorului

german are, deci, misiunea de a continua succesul predecesorului s`u, care a f`cut istorie cu peste 130.000 de unit`]i vândute. Decapotabila combin` pozi]ia joas` de condus cu o capot` lung` [i dinamismul trac]iunii spate, toate al`turi de o deschidere larg` a acoperi[ului. Designul exterior a fost dezvoltat \n paralel cu cel al modelului BMW Seria 2 Coupé [i poart` semnele distinctive ale unui BMW cabriolet, reu[ind \ns` [i s` se diferen]ieze de modelele compacte ale gamei BMW Seria 1. La exterior se remarc` silueta plat` cu o linie a profilului arcuit`, tensionat`, precum [i pasajele puternic sculptate ale ro]ilor spate. Iese \n eviden]` [i linia joas` a portbagajului, remarcabil` pentru un model decapotabil. Modelul respect` propor]iile specifice BMW, cu console scurte, capot` lung`, habitaclu

Biz

dispus mult \n spate, ampatament lung [i ecartament lat. Comparativ cu modelul anterior, BMW Seria 1 Cabriolet, noul Seria 2 Cabrio a crescut \n dimensiuni. Lungimea are un plus de 72 de milimetri, ajungând la 4.432 mm, l`]imea s-a extins cu 26 mm (1.774 mm), ampatamentul beneficiaz` de un plus de 30 de milimetri (2.690 mm), ecartamentul fa]` de 41 mm (1.521 mm), iar ecartamentul spate de 43 mm (1.556 mm). Aceasta s-a tradus prin confort optimizat la intrarea [i ie[irea pasagerilor din spate, volum m`rit al portbagajului cu 30 de litri când acoperi[ul este \nchis (capacitatea maxim` este de 335 de litri), respectiv de 20 de litri când automobilul este decapotat (280 de litri). Structura de protec]ie \n caz de r`sturnare este ascuns` dup` tetierele spate. |n ceea ce prive[te propulsoarele, motoarele pe benzin`, cu patru cilindri,

cu tehnologie BMW TwinPower Turbo echipeaz` modelele BMW 228i Cabriolet (245 CP) [i BMW 220i Cabriolet (184 CP), \n timp ce singura versiune diesel este BMW 220d Cabriolet, echipat` cu motor cu patru cilindri din noua gam` de propulsoare BMW Group, cu tehnologie TwinPower Turbo (190 CP). Pe lâng` transmisia standard (manual`, cu [ase trepte), toate variantele modelului pot fi echipate op]ional cu transmisia automat` Steptronic cu opt trepte. Vârful de gam` BMW M235i Cabriolet beneficiaz` de un propulsor de 3 litri, cu [ase cilindri dispu[i \n linie, cu tehnologie M Performance TwinPower Turbo, care dezvolt` 326 CP. {asiul acestui model, care atinge viteza maxim` de 250 km/h, are reglaj specific M, dot`ri optimizate aerodinamic ale caroseriei, design individual al cockpitului [i transmisie sport Steptronic cu opt trepte. Biz