Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 259 • 29 ianuarie – 20 februarie 2014 • 7,5 lei

Nr. 259


ABONEAZ~-TE LA Biz

652 .rN

|N S~LB~TICIE SUCCESULUI TV SECRETELE

Bear Grylls

uraganului crizei financiare mondiale. jungla economic` local` sub amenin]area Cum au traversat antreprenorii români

|N AFACERI

p

]

Ia \ntreaga colec]ie Biz pe un an [i economise[ti 50 RON din pre]ul de copert`. Prime[ti 20 de apari]ii ale revistei [i, \n plus:

• Biz Tech. Supliment dedicat industriei de IT • 50 branduri inovatoare pentru români • 50 cele mai puternice branduri romåne[ti Un proie ct

IECT

UN PRO

• O invita]ie la Zilele Biz edi]ia 2014

* Pre]ul abonamentului este 100 RON (TVA inclus) [i cuprinde 20 de apari]ii Pentru detalii v` rug`m s` ne contacta]i la tel.: 0371. 32.32.32 sau e-mail: gabriela.matei@revistabiz.ro

[i


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Magia comunic`rii

D

up` anii de glorie din deceniul trecut, industria de comunicare a \nceput s`-[i piard` din str`lucire. |n condi]iile unor bugete mici, pu]ini au mai reu[it s` fie creativi, s` construiasc` campanii frumoase [i s`-i determine pe clien]i s`-i recomande.

{tim cu to]ii, nu e u[or s` faci treab` când totul \n jur pare c` se destram`, dar ceea ce faci te define[te [i arat` cine e[ti. Indiferent de domeniul comunic`rii, c` vorbim despre publicitate, PR sau digital, toat` lumea se plânge, iar clien]ii sunt nemul]umi]i. Pia]a se zbate \n orgolii inutile, niciun concurent nu e bun [i \ntotdeauna clientul e de vin`. De[i aceast` stare a lucrurilor a devenit o obi[nuin]`, când cineva are o ini]iativ`, cât de mic`, se vede! |n marea lips` de viziune care domne[te de ani buni, un act de curaj al unei agen]ii este foarte bine primit, [i de[i to]i ceilal]i colegi g`sesc zeci de motive pentru care ceea ce s-a \ntâmplat nu este cu nimic ie[it din comun, pia]a vede, clien]ii observ` [i \i urmeaz` pe oamenii care-i conving. Am \nceput anul trecut demersul descoperirii de oameni noi, de idei frumoase [i ini]iative curajoase, care viza directorii de marketing deschiz`tori de drumuri. Anul acesta, am l`rgit aceast` ini]iativ` [i vom realiza, pe lâng` a doua edi]ie a topului Biz PR Awards, dou` noi studii de pia]` despre publicitate [i digitalul românesc. Cum sunt agen]iile, ce proiecte au, cu cifre de afaceri [i profit, dar [i câ]i clien]i au, câ]i sunt “vechi” [i câ]i noi, ce p`rere au clien]ii [i dac` ar recomanda agen]ia cu care lucreaz`. |ncepem anul cu aceste proiecte \n “to do list” [i cu speran]a c` acest domeniu atât de fascinant pentru noi to]i \[i va recâ[tiga str`lucirea [i va impune iar oamenii valoro[i, dintre cunoscu]i sau din noul val, care vor aduce un suflu nou \n magia comunic`rii.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1


sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 259

ILUSTRA}IE COPERT~: GABI MATEI

Nr. 259 • 29 ianuarie – 20 februarie 2014 • 7,5 lei

4 6 8 10 12 14 32 2

Biz

O industrie care merge ca pe roate Economia global` schimb` foaia Micile recompense [i marile experien]e Despre economie, banking [i social media Berlinala de business GMP Group prezint`: The Independents Previziuni 2014. Anul cre[terii noastre

38 42 48 52 56 58

Ce caut` Google \n calorifere? Cas` nou` pentru IT România intr` \n pâine prin Egipt Social media, pove[ti [i un brand global Reinventarea boutique-ului imobiliar Cine angajeaz` \n 2014?

62 63 66 70 76 79 80

Antrenor personal online Luxul, negru pe alb Lec]iile maturit`]ii profesionale Eu [i gadgetul meu Viva Las Vegas! Cel mai bun dintre cei mai buni Steaua Biz: Iulian Stanciu, afaceristul all-in-one


agend`

O INDUSTRIE CARE MERGE CA PE ROATE Cei doi produc`tori auto locali au avut un an excelent [i au perspective la fel de bune pentru 2014. Dacia a doborât recordul anual de vânz`ri, cu aproape 430.000 de unit`]i, iar Ford a ajuns la 100.000 de ma[ini Ford B-Max produse la Craiova. DE GABRIEL BÂRLIG~ Pia]a auto european` continu` s` fie pe minus, dar cele dou` fabrici care fac ma[ini \n România reu[esc s` r`mân` pe plus. Dacia a anun]at un 2013 excep]ional, cu vânz`ri care au ajuns la 429.540 de vehicule, \n cre[tere de 19,3% fa]` de anul anterior, când fusese atins precedentul record comercial al m`rcii. Vânz`rile m`rcii \n afara României au \nregistrat \n 2013 un nou record, 4

Biz

cu peste 404.000 de unit`]i, \n condi]iile unei pie]e europene \n regres cu 1,7% fa]` de anul 2012. |n total, peste 290.000 de vehicule Dacia au fost \nmatriculate \n 2013 pe pie]ele din Europa, ceea ce corespunde unei cote de pia]` de 2,11%. Pe primul loc \n topul vânz`rilor pe ]`ri se afl` \n continuare Fran]a, cu aproape 94.000 de unit`]i [i o cot` de pia]` de 4,3%, urmat` de Germania, cu peste 47.000

de unit`]i [i o cot` de pia]` de 1,5%. |n Marea Britanie, unde livr`rile au \nceput \n 2013 cu o gam` limitat` la dou` modele (Duster [i Sandero), Dacia a reu[it s` comercializeze peste 17.000 de vehicule. {i pe plan intern, unde pia]a este \n c`dere liber` [i se afl` la cel mai sc`zut nivel de la \nceputul anilor 2000, Dacia a reu[it s`-[i sporeasc` cu 12,4% volumul vânz`rilor,


AGEND~

{TIRI

Atacul troienilor financiari

pân` la 24.890 de unit`]i, ceea ce i-a adus un plus de 5,4 puncte pe pia]`, pân` la o cot` de 31,6% din vânz`rile totale de vehicule noi. Pentru 2014, Dacia a anun]at c` se va concentra pe plan intern pe \nnoirea re]elei comerciale. |ntre timp, ve[ti bune vin [i de la Craiova, unde Ford a anun]at pe 20 ianuarie construirea automobilului B-Max cu num`rul 100.000 la uzina din România. Automobilul B-Max cu num`rul 100.000 este un model Titanium echipat cu un motor pe benzin` de tehnologie avansat` EcoBoost de 1 litru, fabricat tot la Craiova. |n 2013, Fod B-Max a \nregistrat rezultate foarte bune \n toat` Europa, cu vânz`ri de peste 67.000 de unit`]i. Uzina de autovehicule de la Craiova construie[te \n prezent aproximativ 370 de unit`]i B-Max pe zi. Pe lâng` acest model, Ford produce la Craiova motoarele pe benzin` EcoBoost de 1 litru [i 1,5 litri, acesta din urma echipând modelele Ford din America de Nord [i Asia. Biz

financiare din 88 de ]`ri au fost atacate de troieni, ]inta preferat` a acestora fiind \n special b`ncile din top 15. Tehnicile de atac variaz` de la redirec]ionarea paginilor de browser c`tre alte site-uri, pân` la "inject`ri" complexe de cod, ce permit automatizarea unor tranzac]ii nedetectabile \n fundal. Datele arat` c`, \n primele nou` luni din 2013, peste un milion din infect`ri s-au \nregistrat \n Statele Unite. Pe urm`toarele locuri s-au situat Japonia – 206.000, Marea Britanie – 178.000 [i Canada – 118.000. (D.L.) Foto: © Ljupco Smokovski-Dreamstime.com

Num`rul troienilor “financiari”, crea]i cu scopul de a aduna cât mai multe date bancare ale utilizatorilor, a crescut de mai bine de trei ori, mai exact cu 337%, \n primele nou` luni din 2013, se arat` \ntr-un raport Symantec. Doar anul trecut, 1.400 de institu]ii

Foto: © Maksym Yemelyanov – Dreamstime.com

Economia global` schimb` foaia

6

Biz

Ve[ti bune de la Banca Mondial`: economia global` va avea o cre[tere de 3,2% \n 2014, fa]` de 2,4% \n 2013, urmand s` men]in` un ritm constant de 3,4% [i 3,5% \n 2015 [i 2016. Pe lâng` cre[terea din ]`rile \n curs de dezvoltare, anul 2014 aduce \n sfâr[it pe plus [i economiile dezvoltate, ceea ce poate marca finalul celor [ase ani de recesiune global`. Estim`rile B`ncii Mondiale pentru cre[terea economic` din ]`rile \n curs de dezvoltare arat` un avans de 5,3% (comparativ cu 4,8% \n 2013), continuat` cu 5,5% \n 2015 [i 5,7% \n 2016. “De[i ritmul este cu 2,2 procente sub cel \nregistrat \n perioada de boom din 20032007, nu este deloc \ngrijor`tor. Aproape toat` aceast` diferen]` vine din \nghe]area zonelor de cre[tere nesustenabil` de dinaintea crizei”, se arat` \n raportul B`ncii Mondiale.

Economiile dezvoltate au reu[it s` \ncheie 2013 cu un plus de 1,3%, urmând ca \n 2014 s` creasc` cu 2,2%, iar \n 20152016 avansul este estimat la 2,4%. Statele Unite [i-au revenit cel mai bine, urmând s` aib` o cre[tere economic` de 2,8% \n acest an, fa]` de 1,8% \n 2013, care va fi consolidat` la 2,9% [i 3% \n 2015, respectiv 2016. Zona euro \[i va reveni dup` doi ani de sc`dere, cu un avans de 1,1% \n 2014, 1,4% \n 2015 [i 1,5% \n 2016. Schimburile comerciale la nivel global vor cre[te cu 4,6% \n acest an, respectiv cu câte 5,1% \n 2015 [i 2016, dup` ce anul trecut a \nregistrat un avans de 3,1%. “Economiile dezvoltate prind avânt, ceea ce va ajuta la cre[teri importante [i \n ]`rile \n curs de dezvoltare”, a declarat Jim Yong Kim, pre[edintele B`ncii Mondiale. (G.B.)


CLICK-TO-CHAT CU BANCA DIRECT PE FACEBOOK Luna februarie a anului 2014 vine pentru UniCredit }iriac Bank cu aniversarea a doi ani de la inaugurarea e-Sucursalei pe pagina de Facebook a b`ncii. Proiectul a luat na[tere din dorin]a de a oferi mai mult confort utilizatorilor, un mijloc de interac]iune inovativ, adaptat noilor obiceiuri de comunicare. Prima sucursal` pe Facebook a unei b`nci din Romånia a adus vizitatorilor posibilitatea de a intra \n leg`tur` cu reprezentan]ii UniCredit }iriac Bank \n timp real, prin intermediul unui chat securizat disponibil nonstop. Beneficiile aduse consumatorilor sunt importante fa]` de alte modalit`]i clasice de comunicare cu banca, precum vizitarea sucursalelor sau telefonul. e-Sucursala a eliminat timpul petrecut \n fa]a unui ghi[eu sau timpul de a[teptare la telefon. Pe chat-ul securizat, comunicarea este mult mai eficient` [i mai comod` pentru utilizator. Prin op]iunea click-to-chat, vizitatorii e-Sucursalei UniCredit }iriac Bank pot cere informa]ii live de la consultan]ii b`ncii, f`r` a p`r`si platforma de socializare Facebook. “Am gåndit acest proiect pentru a construi un dialog real [i util cu persoanele care ne viziteaz` pagina”, spunea Anca Nu]`, director al Departamentului Identitate [i Comunicare din cadrul UniCredit }iriac Bank, la momentul lans`rii e-Sucursalei, cu doi ani \n urm`. Se poate spune c` acest obiectiv a fost atins. |n cei doi ani de func]ionare, e-Sucursala a fost vizitat` de peste 100.000 de utilizatori, dintre care cåteva mii au interac]ionat cu reprezentan]ii b`ncii prin click-to-chat. Prin canalul de comunicare instant, utilizatorii pot cere informa]ii despre produsele [i serviciile b`ncii sau pot verifica eligibilitatea pentru \mprumuturi [i

carduri. Potrivit reglement`rilor \n vigoare, ace[tia pot furniza date personale prin intermediul click-to-chat, iar \n cazul \n care sunt necesare date confiden]iale se stabile[te de comun acord cum se va continua convorbirea (telefonic sau \ntr-una dintre sucursalele b`ncii). Dintre vizitatorii e-Sucursalei \n ace[ti doi ani, aproximativ o cincime au fost clien]i ai b`ncii, restul fiind prospec]i, interesa]i \n principal de produse de creditare [i carduri/overdraft. Este de un real ajutor pentru utilizatori faptul c` pot ob]ine direct pe chat un calcul de eligibilitate, care ar fi condi]iile estimative pentru produsul sau serviciul dorit, c`tre ce sucursal` este cel mai simplu s` se \ndrepte, cu ce documente [i care ar fi persoana de contact. Este foarte \ncurajator faptul c` 98% dintre cei care au completat chestionarul de sfår[it de chat au finalizat conversa]ia considerånd problema

rezolvat` [i ar recomanda UniCredit }iriac Bank prietenilor sau familiei. |n plus, odat` intra]i \n e-Sucursala UniCredit }iriac Bank, utilizatorii de Facebook au la dispozi]ie o serie de servicii [i informa]ii utile \n interac]iunea cu banca, atåt \n mediul online, cåt [i \n cel offline: accesul facil la Online B@nking [i Business Net; pot desc`rca bro[uri despre serviciile [i programele UniCredit }iriac Bank, destinate persoanelor fizice sau juridice; pot consulta harta UniCredit }iriac Bank pentru a localiza cea mai apropiat` sucursal`, cel mai apropiat ATM sau BNA din re]ea; pot consulta cursul valutar, actualizat \n timp real. Nu \n ultimul rånd, standul virtual dedicat proiectelor de responsabilitate social` desf`[urate de banc` \i ]ine la curent pe vizitatori cu privire la cele mai relevante ini]iative: PAVILION – centru de art` contemporan` [i cultur` sus]inut de UniCredit }iriac Bank, Concursul de Debut Literar UniCredit, precum [i primul centru de \nchiriat biciclete din Bucure[ti, Cicloteque. Activ [i actualizat cu informa]ii complete despre produsele [i serviciile UniCredit }iriac Bank r`måne \n continuare [i site-ul b`ncii, unicredittiriac.ro. Strategia [i implementarea proiectului e-Sucursala au fost realizate de c`tre Republika Interactive, agen]ia online a UniCredit }iriac Bank. Prima sucursal` bancar` pe Facebook din Romånia \[i a[teapt` \n continuare utilizatorii. Este simplu. Click-to-chat.


AGEND~

{TIRI

Micile recompense [i marile experien]e Anul trecut a fost un an greu. De[i spun asta aproape invariabil \n ultimii cinci ani \n fiecare ianuarie, 2013 a fost un an aparte. Multe proiecte, multe ac]iuni, unele au ie[it din prima, altele au picat dup` ce am petrecut ore [i zile \n [ir \n \ncercarea de a g`si o solu]ie pentru problemele ce p`reau simple la \nceput. DE ALEXANDRU ARDELEAN Atunci cånd am contabilizat bilan]ul anului 2013, totalul a fost unul negativ pentru lini[tea mea psihic`: ore multe [i lungi petrecute \n redac]ie. Am mai ajuns [i acas`, \ns` nu de pu]ine ori vecinii, pe care abia apucam s` \i v`d, \mi spuneau: “Credeam c` v-a]i mutat!”. A[a c` am \nceput, ca de altfel foarte mul]i romåni, s` compensez. C`r]ile [i site-urile de dezvoltare personal` abund` \n sfaturi legate de echilibrul dintre via]a profesional` [i cea personal`. Iar metoda cea mai la \ndemån` este compensarea cu mici recompense: o mas` la un restaurant mai special, un cadou bine ales pentru cineva din familie. Adev`rul este c` func]ioneaz`. {i nu este doar o am`gire de moment. Micile recompense mai \nseamn` [i timp de calitate petrecut cu cei dragi (nu includ aici evad`rile la Poiana Bra[ov \n preajma s`rb`torilor, evad`ri care \nseamn` 6 - 7 ore \n trafic, dublu fa]` de un zbor Bucure[ti - Roma, de la plecarea de acas` pån` la sosirea la un hotel din capitala Italiei). City-break-urile au fost o solu]ie pentru mine, iar dac` m` uit la abunden]a ofertelor sau la aglomera]ia de la aeroportul Otopeni, atunci e clar c` popularitatea acestor programe este 8

Biz

DETALIILE FAC DIFEREN}A: Iat` care sunt beneficiile cardului de credit Wizz Air-Bancpost: 4 Fiecare cump`r`tur` la comercian]i din Romånia [i din str`in`tate (online [i offline) aduce puncte care se transform` \n echivalentul \n lei \n contul personal Wizz prin intermediul programului de loialitate Shop & Travel (detalii pe www.wizzbancpost.ro) 4 Wizz Discount Club gratuit - acces gratuit \n club [i prime[ti garantat 45 lei reducere pe orice segment de zbor Wizz Air/pentru tine, dar [i pentru cei care te \nso]esc (detaliile complete ale Wizz Discount Club se g`sesc pe www.wizzair.com) 4 2.500 puncte cadou: prime[ti anual un bonus la prima ta achizi]ie de pe wizzair.com 4 Reduceri de pån` la 25% la cump`r`turi \n magazinele selec]ionate, prin intermediul programului MasterCard Elite 4 Acces gratuit nelimitat la MasterCard Business Lounge \n Aeroportul Henri Coand` din Bucure[ti 4 Serviciul Alerte SMS: pentru orice tranzac]ie la POS mai mare de 100 lei 4 Extras de cont prin e-mail [i un minim de plat` lunar de numai 3,5% din sumele folosite 4 Comision 0% la plata cu cardul [i pån` la 55 de zile perioada de gra]ie – o resurs` de bani mereu la dispozi]ie, pentru cump`r`turi \n magazine sau online, \n rate sau cu plata integral` \n cre[tere. Ceea ce \nseamn` c` mul]i romåni [i-au p`strat apetitul pentru c`l`torii [i cump`r`turi. Nu oricum, \ns`. Vrem cu to]ii oferte cåt mai bune [i vrem s` fim recompensa]i pentru loialitate. Anul a \nceput bine din aceast` privin]`. Wizz Air \mpreun` cu Bancpost au lansat un card de credit care recompenseaz` loialitatea, cump`r`turile

[i c`l`toriile frecvente. A[a c` pot zbura mai des [i mai ieftin, pentru c` tot ce cump`r cu acest card de credit se transform` \n puncte cu care pot ob]ine servicii [i zboruri gratuite pe www.wizzair.com. Micile recompense se transform` de azi \n marile experien]e, adic` Barcelona, Roma, Bruxelles, Dubai, Londra, Milano, Palma de Mallorca. Biz


AGEND~

{TIRI

Când serviciile fac un deserviciu “Clientul nostru, st`pânul nostru” este o zical` extrem de r`spândit` \n mediul de afaceri [i mai ales \n departamentele de rela]ii cu clien]ii. Dar cât de adev`rat` mai este expresia pentru companii? DE OVIDIU NEAGOE R`spunsul la \ntrebare \l ofer`

poate fi [i faptul c` mai bine de o treime (36%) dintre organiza]iile participante la studiu au o strategie formal`, care recunoa[te leg`tura direct` dintre performan]` [i calitatea serviciilor pentru clien]i. Cu toate acestea, companiile recunosc c` este nevoie de o astfel de strategie, ba chiar un num`r semnificativ de responden]i (41%) afirm` c` lucreaz` \n prezent la elaborarea uneia. |ntr-o er` a tehnologiei, unde social media joac` un rol semnificativ, opinia consumatorilor devine din ce \n ce mai puternic`, iar companiile care nu ]in pasul risc` s` piard` “jocul” pe serviciul propriu, “c` a[a-i \n tenis”, cum spunea actorul Toma Caragiu \ntr-un cunoscut scheci. Biz

Foto: © Johan Larson-Dreamstime.com

rezultatele studiului “Service 2020: Return on Service”, realizat de firma de audit [i consultan]` financiar` BDO International [i dat publicit`]ii la finele lunii trecute. Astfel, o mare parte dintre companiile participante la sondaj (84%) consider` c` serviciile de calitate oferite au o importan]` foarte mare [i moderat` asupra performan]ei financiare, dar \nc` depun eforturi majore pentru m`surarea impactului. O companie din trei sus]ine c` o experien]` nepl`cut` a clien]ilor s-a tradus prin pierderi financiare [i num`rul acestora scade [i mai mult când vine vorba despre sc`derea pre]ului ac]iunilor. Unul dintre motive

www.bizforum.ro/managementulsinelui

18 februarie 2014 Te invit`m la atelierul experimental de reinventare a sinelui [i de cre[tere a stimei de sine.

Vino s` cuno[ti [i s` experimentezi metodele de dezvoltare durabil` a stimei de sine.

Te a[tept`m s` construie[ti proiectul personal de dezvoltare a stimei de sine – EU².

Workshopul va fi sus]inut într-o manier` inedit` de c`tre: DORIN BODEA Senior Consultant & General Manager, Result Development

VINTIL~ MIH~ILESCU Sociolog [i antropolog

Vino s` vorbim despre autorespect, autoapreciere [i autoacceptare. S` înv`]`m s` cre[tem în mod durabil stima de sine, cum s` gestion`m eficient sinele pentru a ne îmbun`t`]i semnificativ calitatea rela]iilor cu ceilal]i, performan]a în munc`, cum s` aducem mai mult` bucurie în via]a noastr`. Programul de workshop este structurat în dou` sesiuni a câte dou` ore fiecare.

|nscrierea la evenimentul Managementul Sinelui cost` 165 euro + TVA. Pentru a v` înregistra v` rug`m s` trimite]i un e-mail la adresa gabriela.matei@revistabiz.ro cu datele dumneavoastr` (nume, prenume, funcţie, companie, Reg. Com., CUI, adresa sediului social, telefon). Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile. Organizatori

Biz

9


AGEND~

OPINIE

Despre economie, banking [i social media ROBERT Z~NESCU @ robertzanescu Director marketing [i comunicare la Bancpost

|n zilele dinaintea revolu]iei digitale, networkingul se f`cea \n afara biroului, la evenimente [i conferin]e. Activit`]ile live erau momentele \n care puteai s`-]i \mp`rt`[e[ti entuziasmul, energia [i pasiunea cu oameni care, chiar dac` nu gåndeau \ntotdeauna ca [i tine, cel pu]in \]i \n]elegeau zonele de interes [i obiectivele de afaceri. Ast`zi \ntoarcerea la contactele directe este esen]ial` pentru dezvoltarea activit`]ii \n re]elele sociale. Revolu]ia digital` ne-a schimbat comportamentul. Am devenit ni[te “screen-agers” – ne petrecem timpul de afaceri [i timpul liber \n fa]a unor ecrane (laptop, smartphone, tablet`). Odat` cu amplificarea comportamentului de tip “screen-ager” s-a instalat nevoia de a completa experien]a ob]inut` online cu interac]iuni offline, \n cadrul unor evenimente \n care interac]iunea fa]` \n fa]` este elementul fundamental. Motiva]ia este cumva surprinz`toare: suntem conecta]i online, \ns` ne dorim s` dezvolt`m aceste conexiuni \n rela]ion`ri directe. Dup` aceste interac]iuni offline, rela]ionarea online este \mbog`]it` [i se creioneaz` noi leg`turi. Industria financiar-bancar` a fost totu[i ceva mai pu]in expus` unor astfel de transform`ri pentru c`, \n acest caz, conectarea [i conversa]ia online nu se deruleaz` la aceea[i intensitate ca \n alte industrii. Evenimentele [i conferin]ele specifice domeniului financiar-bancar au r`mas \ns` acelea[i ancore de interac]iune direct`, f`cånd totu[i unii pa[i \nainte \n redarea acestor conferin]e \n online [i distribu]ia mesajelor spre un spectru mai larg de audien]e. Un exemplu este The Central & Eastern European Forum 2014, organizat de Euromoney Conferences \n Viena, la 14 [i 15 ianuarie 2014. La fiecare \nceput de an, acest eveniment stabile[te priorit`]i pe agenda investi]ional` [i dezbate modific`ri de paradigm` la nivel macroeconomic, precum [i \ncerc`ri specifice ale sectorului financiar-bancar din regiunea central [i est-european`. Dezbaterile din acest an de la The Central & Eastern European Forum 2014 au fost concentrate pe recuperare [i cre[tere dup` criza economic`, cooperarea economic` \ntre regiuni, fonduri UE, cre[terea sustenabil` a profitabilit`]ii b`ncilor, gestionarea creditelor neperformante sau modelele de finan]are. Cei peste 1.200 de delega]i prezen]i au avut un motiv suplimentar de interes: se estimeaz` c` Europa Central` [i de Est va cre[te \n 2014 mai repede decåt Europa de Vest. 10

Biz

Conferin]a Euromoney a avut un hashtag dedicat pe Twitter, #CEEForum 2014, iar conversa]ia a surprins urm`toarele aspecte: Ewald #Nowotny, guvernatorul B`ncii Centrale a Austriei – Politicile monetare sunt un contributor substan]ial pentru “recuperare”. Erik #Berglof, economist-[ef, BERD – Nu ne dorim cre[tere de tip “precriz`”, ci mai degrab` una sustenabil` [i stabil`. Gikas #Hardouvelis, economist-[ef [i managerul Biroului de Cercetare Economic`, Eurobank Group – Regiunea central` [i est-european` este capturat` de Europa. Criza european` a afectat regiunea. Anthony C. # Hassiotis, [eful Diviziei Activit`]i Interna]ionale a Eurobank – Este esen]ial` schimbarea psihologiei consumatorului. Redarea \ncrederii consumatorului este cheia credit`rii [i cre[terii economice. #Cre[terea depinde \n mare m`sur` de leg`turile economiilor CEE cu economia Germaniei. |n 10 ani #Europa va pierde o parte din puterea sa #economic` [i #politic` din cauza cre[terii sc`zute [i a politicilor demografice. #Asia va fi unul dintre cå[tig`tori \n urm`torii 10 ani. Cånd vorbim de competitivitate \n #CEE vorbim de costuri sc`zute cu #for]a de munc`. Asta nu poate fi \ntreaga poveste. #Romånia este noua #Polonie. #Romånia, #Serbia, #Polonia sunt oportunit`]ile investi]ionale ale anului 2014.


BERLINALA DE BUSINESS Motorul economiei din Europa, Germania, intr` \n vizorul Biz la cea de-a patra edi]ie a proiectului interna]ional Biz World. Echipa redac]ional` a revistei \[i va muta cartierul general \n patru dintre cele mai puternice ora[e germane, pentru a descoperi secretul succesului pentru modelul german.

A

DE OVIDIU NEAGOE cordurile din muzica

clasic` ce se aud \n surdin` sunt acoperite sporadic de clinchetul paharelor de vin. Fiecare sortiment de vin spune o poveste diferit`, dar \n fiecare pahar se poate \ntâlni aceea[i pasiune, acela[i rafinament. O experien]` inedit`, care are puterea s` r`scoleasc` toate sim]urile, poate \ncununa cu succes o zi de munc`. Timpul pare c` are o alt` dimensiune aici, chiar [i lumân`rile ce des`vâr[esc decorul cald [i primitor dau impresia c` pot arde la nesfâr[it. {i nu, “gura de rai” nu este un bistro parizian, ci Die Weinerei, un wine-bar din capitala german`, Berlin. Aici, cu numai doi euro clien]ii pot savura oricâte pahare de vin \[i doresc – desigur, cu modera]ie – din toate sortimentele disponibile, iar la plecare fiecare mesean achit` cât consider` c` valoreaz` \ntreaga experien]`. Este un concept nou [i curajos, de care se poate abuza cu u[urin]`, \ns` Die Weinerei nu numai c` nu a tras obloanele, ba chiar prosper`, nu pu]ine fiind cazurile \n care clien]ii chiar pl`tesc mai mult decât ar costa \n mod normal un pahar cu vin. 12

Biz

Locul reu[e[te s` spun` o poveste extrem de interesant` despre germanul de rând. Pentru c` “omul sfin]e[te locul”, nu? Iar Germania pare, mai ales de la debutul recesiunii, binecuvântat`, \n ciuda dificult`]ilor cu care se confrunt` \ntreaga regiune. La fel ca \n via]a particular`, calitatea angaja]ilor este direct propor]ional` cu performan]a companiei, iar organiza]iile de succes din mediul de afaceri pot contribui la impulsionarea economiei unui \ntreg stat. De aceea, revista Biz [i-a propus ca la finele acestei luni s` se mute timp de o s`pt`mân` \n cele mai puternice poluri de business din Germania – Berlin, Frankfurt, Hamburg [i Bonn – pentru a \n]elege de la r`d`cin` mediul de afaceri nem]esc [i mecanismele care pun \n func]iune locomotiva B`trânului Continent. |ntreaga poveste a experien]ei germane o ve]i putea reg`si \n paginile edi]iei revistei Biz din cea de-a doua jum`tate a lunii februarie.

DIN GERMANIA CU DRAGOSTE Biz World este un proiect interna]ional anual, aflat la cea de-a

patra edi]ie (dup` Bruxelles, Londra, New York & Silicon Valley), iar decizia de a analiza \n am`nunt de la fa]a locului gigantul economiei europene nu este deloc \ntâmpl`toare. Nu numai c` Berlinul joac` un rol extrem de important pentru viitorul Uniunii Europene, dar economia Germaniei este cea mai puternic` [i stabil` din B`trânul Continent, fiind \n continuare imun` la efectele recesiunii [i, implicit, ale crizei datoriilor suverane. Dovad` st` [i faptul c`, la jum`tatea acestei luni, agen]ia de rating Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingul AAA al Germaniei, acordat pe baza politicilor


Foto: © Rostislav Ageev – Dreamstime.com

PROIECT SPECIAL

Bundestagul, parlamentul din Berlin fiscale prudente de la Berlin [i a economiei competitive [i diversificate. S` ne gândim doar la puterea afacerilor de familie, la cre[terea exponen]ial` a scenei start-up-urilor, ori la cercetare [i dezvoltare, f`r` s` omitem desigur industria auto, cea farmaceutic` sau produc]ia de bere, toate fiind colosale. Nu degeaba to]i ochii au fost a]inti]i spre Germania [i \ntreaga lumea a privit cu fascina]ie economia motorului B`trânului Continent. |n pofida dificult`]ilor din Uniune, Germania reu[e[te cu succes s` \[i continue dezvoltarea, s` creeze noi locuri de munc` [i s` \[i reduc` din datoria de stat. Mai mult,

Bundesbank, banca central` german`, a anun]at spre finele anului trecut c` a modificat estim`rile privind cre[terea economic` pentru 2014 la 1,7% de la 1,5%, \n timp ce pentru 2015 cre[terea estimat` este de 2%. Pentru a afla ce \nseamn` aceste cifre reci [i modul \n care rezultatele pozitive se r`sfrâng asupra \ntregii Uniuni Europene, inclusiv asupra României, speciali[ti ai Deutsche Bank, cea mai mare banc` particular` din statul vestic [i una dintre cele mai importante institu]ii financiare din lume, vor r`spunde \ntreb`rilor Biz. Vom afla chiar de la brokeri la Deutsche Börse care a fost evolu]ia

companiilor listate la Bursa de Valori din Frankfurt, iar despre re]eta succesului sau motivele e[ecului din ultima perioad` ne vor vorbi chiar conduc`torii celor mai puternice companii din Germania, ca de exemplu Deutsche Telekom sau Siemens. O imagine de ansamblu [i mai exact` asupra mediului corporatist [i a top managementului german va fi creionat` [i cu ajutorul celor mai importan]i juc`tori din consultan]` \n management [i executive search, cu ajutorul Horvátz & Partners [i respectiv Pedersen & Partners. Pe radarul Biz nu intr` \ns` numai nume mari ale mediului de afaceri global, ci [i juc`tori mai tineri, dar cu poten]ial, Berlin fiind unul dintre cele mai prietenoase locuri din lume cu companiile de tip start-up. Un astfel de exemplu de succes este SoundCloud, o platform` lansat` de compania german` cu acela[i nume care permite utilizatorilor s` \ncarce muzic` [i s` o \mp`rt`[easc`. Cre[terea de poveste, \ntr-un an cât alte organiza]ii tinere \n [apte, se datoreaz` [i hub-ului care adun` sub aceea[i umbrel` companiile din IT&C, “Silicon Allee”, varianta german` a modelului american Silicon Valley. Faptul c` multe companii din IT se simt \n capitala german` ca pe[tele \n ap` este demonstrat [i de un proiect de lege prin care primarul general al Berlinului, Klaus Wowereit, vrea s` ofere \n ora[ul pe care \l p`store[te internet gratuit prin Wi-Fi. Wowi, cum \l alint` berlinezii pe cel care a transformat ora[ul \ntr-unul dintre cele mai importante centre culturale din Europa, totodat` cel care a pus pentru prima oar` celebra etichet` a Berlinului “S`rac, dar sexy”, va povesti \n exclusivitate \n Biz despre planurile pentru capitala Germaniei. Proiectul Biz Germania este realizat \n parteneriat cu Ambasada Germaniei la Bucure[ti, Romtelecom & Cosmote, Howard Johnson Grand Plaza Hotel, iar partenerul logistic al evenimentului este TNT România. Travel partner al proiectului este Eximtur. Biz Biz

13


ILUSTRA}II: GABI MATEI

COVER STORY

14

Biz


GMP GROUP

Povestea continuă pe...

www. gmp-group.ro Biz

15


COVER STORY

Aproape c` nu exist` publicitar pe lumea asta care s` nu cread` despre sine c` este special, c` este altfel. Cel pu]in eu nu am \ntâlnit \nc` unul. Creativitatea este, cred, cel mai clamat atribut al industriei de comunicare. Pu]ini sunt \ns` cei care pot s` [i sus]in` \n mod concret [i coerent acest atribut. DE LOREDANA S~NDULESCU Când i-am \ntâlnit pe cei din GMP, [i ei, ca orice al]i oameni de agen]ii, mi-au vorbit despre creativitate. Sindrom clasic, am zis. Prin ce sunte]i altfel, de unde vi se trage creativitatea? Din independen]`, mi-au r`spuns. Este una dintre cele mai pu]in a[teptate explica]ii. |ns` poate [i una dintre cele mai valide. Nu este vorba despre independen]a care \nseamn` afiliere sau neafiliere, apartenen]` sau nonapartenen]` la un grup sau altul. Este mai mult de atât. Este vorba despre capacitatea de a dezvolta entit`]i antreprenoriale, de sine st`t`toare, care s` fie capabile s` func]ioneze [i s` se dezvolte liber, independent de persoana celui care le-a creat. {i, inevitabil, aceast` libertate de ac]iune ajunge s` stimuleze creativitatea. |n teorie e simplu. Se creeaz` un nucleu care cre[te ce cre[te, pân` când \ncepe s` se desprind` alte nuclee mai mici. Atunci intervine momentul zero, \n care nucleele fie se sufoc` sub presiunea unui singur centru de conducere, care, cople[it de prea multe responsabilit`]i, ajunge inevitabil s` clacheze, fie se dezvolt` creativ pentru c` managerul care a creat nucleul de baz` a fost suficient de puternic \ncât s` aib` \ncredere s` delege. Sau, altfel spus, a avut puterea s` parcurg` drumul de la managerantreprenor la lider [i apoi s` g`seasc` echilibrul \ntre cele dou` posturi.

{i \n practic` poate fi simplu. Povestea GMP o demonstreaz` prin drumul parcurs de la o firm` de apartament cu doi angaja]i, \nfiin]at` \n 1998, la grupul de acum alc`tuit din [ase companii, cu un portofoliu bogat \n premii [i clien]i, o cifr` de afaceri cumulat` de peste 6,6 milioane de euro, un profit brut de aproape 780.000 de euro, 135 de angaja]i [i trei sedii amenajate \n case frumoase din zone centrale ale Bucure[tiului. Toate acestea au devenit posibile pentru c` fondatorul companiei, Felix T`taru, a realizat destul de devreme valoarea pe care i-o confer` puterea parteneriatului [i a \ncrederii \n oamenii pe care i-a descoperit anima]i de o viziune comun` cu a sa. Primul a fost Bogdan Ni]u, \n 2000, cu care a dezvoltat Webstyler, au urmat Ioana M`noiu al`turi de care a pus bazele GMP PR, apoi Laura Florea [i Ileana Neam]u \n 2008, cu care a crescut compania de consultan]` Point Public Affairs, Bogdan Stanciu, general manager al GO Studio, [i Andreea Nemens, Executive Director al GMP Advertising, \n 2009, Raluca Ene \n 2012 (Chapter 4) [i Mihai Gongu, care \n 2013 s-a al`turat echipei de crea]ie a GMP Advertising. Ei sunt oamenii al`turi de care Felix T`taru a construit

GMCiPfragderupafac2er01i 3

16

Biz

e

6.670.000 Pr77of8.it000brut e

grupul. Le-a conferit libertate [i \ncredere. Fiecare din liderii companiilor care alc`tuiesc grupul func]ioneaz` pe principii antreprenoriale, cu toate responsabilit`]ile, dar [i confortul ce rezult` din capacitatea de a avea control asupra propriilor decizii. A[a se explic` rezultatele, m`surate \n premii, reputa]ie [i nu \n ultimul rând \n business. Când libertatea nu e \ngr`dit`, creativitatea nu are limite. Capacitatea lui Felix T`taru de a delega nu a existat dintotdeauna. Nu s-a n`scut cu ea \n sânge, dar s-a educat \n acest sens. Ca orice antreprenor aflat la \nceput de drum, a avut [i perioade \n care f`cea de toate, era [i client service, [i general manager, mergea [i \n crea]ie. Se amestecau mult rolurile [i sim]ea c` nu e bine. A[a a decis s` apeleze la un consultant care avea s`-i schimbe stilul de management. Cristina Gheorghe, primul coach cu care a lucrat, cu ani \n urm`, a fost cea care, când i-a spus c` vrea s` intre cu GMP \n liga \ntâi a creativit`]ii, l-a \ntrebat ce este dispus s` schimbe \n acest sens. R`spunsul a venit cât se poate de prompt: “S` m` schimb pe mine [i totul \n jurul meu, dac` e cazul”. Primul pas a fost s` delege [i a[a a reu[it, pas cu pas, s` fac` din GMP o organiza]ie cu structuri independente. Nu s-a temut c` pierde controlul. Din contr`, a câ[tigat la capitolul profesionalism, eficien]` [i, nu \n ultimul rând, creativitate. Un alt moment decisiv \n rafinarea stilului s`u managerial a fost Berlin School of Creative


GMP GROUP

Leadership. A aflat de aceast` institu]ie \n mod absolut \ntâmpl`tor la un workshop sus]inut la Cannes Lions de Michael Conrad [i imediat a decis c` trebuie s` urmeze aceste cursuri. Experien]a acumulat` \n cei doi ani de cursuri a fost de-a dreptul revelatoare. Ulterior, o decizie important` a fost implicarea profesorului Robert Weisz, de la Berlin School of Creative Leadership, \n via]a grupului prin evaluare [i consiliere strategic`. Continuând pe linia managementului strategic, grupul GMP implementeaz` de anul trecut AD-IN-ONE, una dintre cele mai eficiente solu]ii software pentru managementul integrat al agen]iilor de publicitate, digital [i PR de dimensiuni medii [i mari. Solu]ia permite \nlocuirea modelelor clasice de lucru, de la folosirea aplica]iilor greoaie de gestionare a traficului [i \nregistrare a orelor de lucru pân` la multitudinea de fi[iere Excel [i bibliorafturi cu facturi. De asemenea, solu]ia spore[te eficien]a fluxului de lucru \n fiecare din agen]iile grupului \n care a fost implementat`. Cele [ase entit`]i ale grupului GMP cresc \mpreun`, \ns` fiecare pe propriul drum, cu identit`]i [i stiluri distincte, modelate de personalitatea liderilor care le conduc. Nucleul \n jurului c`ruia s-a conturat \ntreg grupul este GMP Advertising. “Agen]ia de publicitate este când un motor, când un fin consultant, când vânt, când c`rbune. |n func]ie de nevoia clientului, decidem de la caz la caz ce rol s` juc`m \n coordonarea unui pitch sau \n managementul unui client”, explic` Andreea Nemens, care din noiembrie 2012 a preluat de la Felix T`taru coordonarea activit`]ii opera]ionale a agen]iei, departamentele de client service, crea]ie, strategie, produc]ie AV [i print, graphic design [i DTP.

Webstyler este agen]ia digital` a grupului, cu departamente de strategie [i crea]ie proprii, cu clien]i care lucreaz` doar cu ei din tot grupul, cât [i clien]i care lucreaz` cu dou` sau mai multe agen]ii din grup. Fiind parte a grupului, \ncearc` s` lucreze cât mai mult \mpreun` pentru a oferi servicii cât mai complete, f`r` s` fac` \ns` rabat de la independen]a de a efectua totu[i o selec]ie, pentru c`, atunci când o agen]ie poate alege pentru cine lucreaz` [i nu este obligat` s` lucreze pentru un anumit client, exist` premise s` ofere servicii mai bune.

grupului. La nivel de servicii, sunt cunoscu]i \n pia]` \n primul rând ca lobby-i[ti [i exper]i \n comunicare institu]ional`. Pe lâng` aceste servicii, au o divizie care este specializat` pe management de asocia]ii de afaceri, un domeniu nou pentru România, dar [i pe comunicare corporatist` strategic`, aici fiind incluse comunicarea intern` [i strategii de comunicare de criz`. Nu \n ultimul rând, sunt [i avoca]i, având o cas` de avocatur` asociat`, F`tu Law Firm. Agen]ia Chapter 4, la cârma c`reia se afl` Raluca Ene, este

GMP GROUP |N CIFRE COMPANIE GMP Advertising Webstyler GMP PR Point Public Affairs GO Studio* Chapter 4

CIFR~ DE AFACERI PROFIT BRUT NR. ANGAJA}I 2014 ANUL |NFIIN}~RII 3.250.000 380.000 45 1998 1.150.000 140,000 45 2000 1.500.000 120.000 23 2007 410.000 55.000 12 2008 180.000 35.000 5 2010 180.000 63.000 5 2012

* business unit \n cadrul GMP Advertising Cifrele financiare sunt exprimate \n euro [i reprezint` estim`ri pentru anul 2013

GMP PR a fost gândit` ca un corespondent al GMP Advertising \n PR, respectiv ca o agen]ie creativ` [i antreprenorial`. |n urm` cu aproape zece ani, \n industria de PR din România predominau manifest`rile clasice: rela]ii media [i organizare de evenimente. “Ne-am pus problema: dac` lans`m o agen]ie de PR nou` pe o pia]` mai degrab` aglomerat`, care va fi elementul diferen]iator?”, poveste[te Ioana M`noiu, care \n 2005, \mpreun` cu Felix T`taru, punea bazele GMP PR. {i, evident, r`spunsul a fost creativitatea. A[a au \nceput s` fac` “PR stunt-uri” când se f`ceau foarte pu]ine asfel de lucruri \n România, campanii neconven]ionale, campanii care au stârnit reac]ii. Point Public Affairs, agen]ia \nfiin]at` [i condus` de Laura Florea, reune[te “corporati[tii”

“bra]ul” interna]ional de PR al grupului GMP. |n România, face parte din GMP, iar interna]ional este parte a re]elei austriece de agen]ii Chapter 4 Group, re]ea afiliat` exclusiv la Burson-Marsteller pentru Europa Central` [i de Est. Aceast` \nrudire aduce atât experien]a regional` a celorlalte birouri din ]`ri precum Ungaria, Serbia, Bulgaria sau Macedonia, cât [i cea interna]ional`, venit` pe filiera uneia dintre cele mai mari 5 agen]ii globale de PR. GO Studio func]ioneaz` sub forma unei divizii de business, sub coordonarea lui Bogdan Stanciu, \n cadrul GMP Group, specializat` \n design grafic [i branding, care deserve[te atât clien]i ai GMP, cât [i clien]i proprii. Divizia a fost lansat` \n 2010 ca o solu]ie adaptat` companiilor mici [i mijlocii. Biz Biz

17


COVER STORY

CREATIVITATEA ESTE O DECIZIE Antreprenoriat [i creativitate – ace[tia sunt pilonii pe care Felix T`taru [i-a construit businessul \n ultimii 15 ani. A creat o structur` de entit`]i independente cu o mare capacitate de mobilizare, ce se alimenteaz` din DE LOREDANA LOREDANA S~NDULESCU S~NDULESCU energia [i pasiunea partenerilor pe care [i i-a ales. DE Dup` num`rul de premii pe care le-a]i cå[tigat anul trecut, 2013 pare s` fi fost unul dintre cei mai buni ani pentru GMP. A[a a fost? 2013 a fost un an bun. Tot timpul este loc de mai bine. Aceasta este cheia evolu]iei – s` vedem ce am fi putut face mai bine. {i cum niciodat` nu pot spune “Am f`cut totul”, ne uit`m \n urm` cu bucuria unor reu[ite [i cu \n]elepciunea unor \nv`]`minte. Premiile sunt binevenite ca o consecin]` a ce facem. Dac` vin, s` ne bucure, cu modera]ie. Dac` nu vin, s` ne gåndim la ce puteam face mai bine. |n definitiv, premiile sunt doar o recunoa[tere extern` a unei rela]ii destul de intime \ntre client [i agen]ie. Doar ace[tia [tiu adev`ratele provoc`ri [i travaliul pentru un rezultat la care am tras \mpreun`. {i doar \n unele cazuri ce se vede din exteriorul rela]iei este aplaudat. |ntr-adev`r, pentru grup a fost o sincronizare. Pån` acum, \n fiecare an cel pu]in una dintre firmele grupului era recunoscut` public pentru diferite ispr`vi cu titlul “Agen]ia Anului”. 2013 a f`cut ca cele mai importante companii ale grupului, ca vechime, m`rime [i cifr` de afaceri, respectiv, GMP Advertising, Webstyler [i GMP PR, s` fie pe locul 1 pe diferite podiumuri. Pe lång` multe proiecte comune f`cute \n grup, cel mai important lucru \n 2013 a fost c` \mpreun` am reu[it s` facem “Cea mai important` campanie de promovare a Romåniei”, conform evalu`rii Mediafax Group – Why Don’t you Come Over – \mpreun` cu ziarul Gåndul.

Dincolo de premii, cum a fost 2013 strict din perspectiva businessului? La nivelul grupului am \nregistrat o sc`dere a cifrei de afaceri cu 18

Biz


GMP GROUP Cåt “valoreaz`” premiile \n business?

aproximativ 9% [i, \n consecin]`, [i a profitului. Dar nu rezultatele financiare ne motiveaz` cel mai mult, cu atåt mai pu]in nu ne demotiveaz`. Sigur, ne ambi]ioneaz` s` fim mai buni. Firmele grupului sunt \n stadii diferite de dezvoltare, activeaz` \n pie]e cu dinamici diferite, astfel \ncåt ele sunt evaluate individual.

Un premiu te calific` pe o list` de pitch. Mai departe, depinde de fiecare dintre noi ce facem \n competi]ie, dar [i de “potrivirea” cu clientul. Asta la nivel extern. La nivel intern, colegii sunt motiva]i s` \ndr`zneasc` s` fie [i mai creativi, s` provoace statu-quo-ul. Or acest lucru este greu de estimat. Din p`cate, \ntr-o cultur` \n care validarea extern` este lege, cåteodat`

a i ț c n i t s i d t i m i r p a u r a t ă AdenuIlAAtrCehcaumt pFieolnixpTentrumleunaicdaerreshșipi c, ovinztiurnieb,uția la o c g n i n î s i ă t ț r n e e v l d e A c l x a e n , o t i t n a e n m r devdoetzavoltarea globalăteaoInrteecunoașTere, dardmeali aaleels s ă t e p a i a ț e c t n i ș t a s i e D . s n e o i c t a u i r c t o n s e Aso formă de încurajarerepședinte senior, ales .în 2013, din pozițișai dvei tovirceppreședinte al IAA din 2016 premiile interna]ionale ajung s` aib` o pondere mult prea mare [i s` ni se par` c` influen]eaz` realitatea obiectiv`. Cu sau f`r` premii ar trebui s` fim aceia[i... dac` [tim cine suntem.

FOTOTOGRAFII: VALI MIREA

Privind \n urm`, cåt de greu a fost drumul de la firma de apartament la grupul de acum? Atunci cånd iube[ti ceva po]i muta mun]ii din loc f`r` s` sim]i durere. {i da, iubesc comunicarea! Sigur c` au fost multe momente grele \n via]a de antreprenor. Dar orice antreprenor este \nsufle]it de ce face, de viziunea [i motiva]ia pentru care se d` jos din pat \n fiecare diminea]`. Iar motiva]ia cea mai puternic` vine din puterea pe care comunicarea ne-a ar`tat c` o are, din responsabilitatea de a face ceva bun [i folositor pentru cei din jur. {i, slav` Domnului, am avut multe momente \n care am v`zut cåt` putere [i influen]` putem avea \n jurul nostru, \n campaniile sociale, electorale sau de brand. Sincer, nu mi-am imaginat c` vom reu[i prin campania “Why Don’t

You Come Over?” s` facem guvernul Marii Britanii s` renun]e la campania pe care o aveau planificat` la \nceputul anului trecut: “You Will Not Like It Here”. Cånd ai astfel de rezultate, ui]i de oboseal`, de necazuri [i triste]ile care sunt inerente \n via]a de zi cu zi. Ce e cel mai frumos e c`, de la un moment dat, din fericire destul de devreme, am realizat puterea parteneriatului [i \ncrederii \n oameni care sunt anima]i de aceea[i viziune. Primul a fost Bogdan Ni]u, \n 2000, a urmat Ioana M`noiu [i Ana Maria Diceanu \n 2007, apoi Laura Florea [i Ileana Neam]u \n 2008, Bogdan Stanciu [i Andreea Nemens \n 2009, Raluca Ene \n 2012 [i Mihai Gongu \n 2013. Ei sunt supereroii mei. {i greut`]ile dispar. Singurul greu pe care \l v`d acum este c` am lipsit de acas` cånd copiii mei erau mici [i, \mpreun` cu Nadia, ar fi avut mai mult` nevoie de mine. Sentimentul rat`rii unui moment important din via]` este cel mai dureros.

Care au fost momentele marcante [i schimb`rile majore \n managementul grupului? La nivelul grupului dinamica a fost variat`. De la cre[teri spectaculoase de echip` (m` refer pe rånd la aproape toate firmele) cu mut`ri de sedii [i alte schimb`ri inevitabile, la gestionarea unor situa]ii total noi care apar \n via]a unor antreprenori. {i asta ne ]ine \n priz`. O decizie important` a fost implicarea lui Robert Weisz, profesor de-al meu [i al Ioanei M`noiu de la Berlin School of Creative Leadership, \n via]a grupului prin evaluarea situa]iei [i consilierea strategic` ulterioar`. O consecin]` a acestui lucru a fost mutarea \mpreun` a GMP Advertising cu Webstyler \ntr-un sediu nou pentru ambele firme. La nivelul GMP Advertising, unde \nc` sunt general manager, cea mai important` mi[care a fost delegarea din atribu]iile mele c`tre Andreea Nemens, care a devenit director executiv \n urm` cu un an. |n GMP PR, o schimbare notabil` este ob]inerea titlului de partener de c`tre Ana Maria Diceanu. Biz

19


“Creativitatea este o decizie.” Ce \nseamn` mai exact aceast` afirma]ie [i cum se aplic` industriei de advertising?

Care sunt rezultatele transferului de responsabilit`]i c`tre Andreea Nemens? {i eu, [i colegii mei trebuie s` evolu`m. Grupul are mare nevoie de leadership [i coordonare, pe de o parte, iar GMP Advertising trebuie s` ating` nivelul urm`tor, pe care \l traduc prin independen]a de lider. Andreea lucreaz` \n GMP Advertising de 5 ani, ocupånd pozi]iile de account director, client service director [i apoi a devenit fireasc` trecerea la director executiv. Rezultatele sunt vizibile atåt \n ceea ce prive[te organizarea, Andreea fiind mult mai disciplinat` decåt mine, cåt [i \n campaniile de succes din acest an, dar [i multe alte lucruri care se vor vedea pe parcurs.

Lider sau manager? De ce are nevoie mai mult o companie de advertising? Un lider, dac` nu e [i manager, risc` s` o ia atåt de tare \nainte \ncåt, cånd se uit` \napoi, s`-[i dea seama c` e singur. Un manager, dac` nu e [i lider, e posibil s` fac` lucrurile ca la carte, iar c`ru]a s` stea pe loc. Nu v`d cum se poate s` ai succes \ntr-o organiza]ie antreprenorial` f`r` amåndou`. Companii multina]ionale de publicitate conduse eminamente de manageri [i s` aib` succes am v`zut. Multe sunt a[a. Cele antreprenoriale nu pot func]iona altcumva decåt prin echilibrul dintre lider [i manager. 20

Biz

Este o afirma]ie puternic` pe care am aflat-o anul trecut la Cannes. Orice companie, client, agen]ie sau media poate decide oricånd s` fie creativ`. A[a cum orice om cred c` are acest har. Numai c` nu reu[im cu to]ii s` \l poten]`m. Cånd conduci o companie de comunicare, toate deciziile sunt influen]ate de dezideratul creativit`]ii. S` nu uit`m, prin impactul s`u, creativitatea face ca bugetele s` fie mai \n]elept investite [i deci mai eficiente. {i nu m` refer doar la comunicare. Epoca digital` ne aduce posibilit`]i infinite de creativitate. Doar s` ne propunem asta. Pentru c` \n continuarea citatului “Creativitatea este o decizie” se spunea: “Fiecare client are creativitatea pe care o merit`”. Cred c` businessurile din Romånia merit` mult mai mult` creativitate.

Unde v` afla]i acum [i care este locul pe care-l viza]i pe viitor? Grupul GMP este un grup independent, antreprenorial, care are \n ADN creativitatea [i spiritul proactiv \n toate formele de comunicare. Astfel cred c` reinvent`m conceptul de grup \n Romånia. Suntem David din povestea cu Goliat. Nu ne d` nimeni business pe ochi frumo[i, a[a cum se \ntåmpl` la multe dintre companiile multina]ionale de publicitate. Trebuie s` lupt`m pentru fiecare cont, \n pitch-uri. Asta ne ]ine \n form`, ne motiveaz` [i ne ajut` s` fim buni parteneri pentru clien]ii no[tri.

Care este urm`torul pas \n dezvoltarea grupului GMP? Cåteodat` le mai spun colegilor c` noi suntem ca o fructier` cu felurite fructe. Suntem \n familia fructelor, adic` a comunic`rii. Fructe diferite fiind, avem multe \n comun, dar [i multe particularit`]i. Pentru fructele noastre avem clien]i comuni, care vor salate de fructe, dar [i clien]i care vor doar un singur tip de fruct. |n func]ie [i de ce vrea clientul, dar ce vrea [i fructul. Cert este c` vrem ca

fiecare fruct s` fie cel mai bun de pe taraba lui. Pa[ii urm`tori ]in de o cåt mai bun` integrare a grupului. Respectiv, s` avem cele mai bune salate de fructe. AD-IN-ONE, mutarea \mpreun` sunt cå]iva dintre pa[ii importan]i pe care i-am f`cut pentru a avea o salat` cåt mai apetisant`.

2014 este un an electoral. Ce impact considera]i c` va avea acest fapt asupra industriei locale de advertising [i, \n particular, asupra GMP? La nivelul pie]ei, cred c` guvernul va scoate pe pia]` licita]ii diverse astfel \ncåt s` ajung` bani \n media, deci pia]a va cre[te u[or. Cåt despre noi, nu [tiu. Lucrurile sunt \nc` tulburi. Ne-am f`cut dou` planuri de business: cu sau f`r` client electoral.

Care este direc]ia spre care se \ndreapt` industria global` de advertising? }ine [i Romånia pasul \n aceea[i direc]ie? Direc]ia principal` ]ine de mutarea bugetelor \n digital. Da, se observ` asta [i la noi. Mai timid, dar se vede. Noi, \n general, suntem cu cå]iva ani \n urma tendin]elor generale. A[a c` mai sunt ani buni pån` cånd bugetele de digital vor trece pe primul loc \n Romånia.

Ce v-a determinat s` implementa]i solu]ia AD-IN-ONE? C`utam de ceva vreme o solu]ie care s` ne ajute s` fim mai eficien]i [i s` ne raport`m cu to]ii la acelea[i standarde. |n urma unui sondaj interna]ional am g`sit cel mai potrivit acest sistem desenat special pentru grupuri de comunicare. |n 2013 am \nceput s` \l implement`m [i deja \i vedem roadele. Este un instrument extraordinar care leag` timpul de bani. Astfel, [tim \n fiecare moment atåt gradul de \nc`rcare [i disponibilitatea fiec`rei agen]ii, cât [i rela]ia dintre acest timp [i cåt de eficient \l planific`m. Or eficien]a se vede \n bani [i \n cåt de competitivi suntem \n fa]a clien]ilor. Nu [tiu s` mai fi implementat vreun alt grup din Romånia solu]ia AD-IN-ONE, dar nu e timpul pierdut. Recomand`m! Biz


GMP ADVERTISING Comunicare ancorat` \ntr-un context relevant. Cea mai rapid` vitez` de reac]ie. Curaj [i viziune. Sunt doar cåteva dintre dezideratele pe care GMP Advertising [i le-a propus. {i pe care [i reu[e[te s` le transforme \n realitate. Unul dintre cele mai mare complimente pe care un publicitar \l poate face unui coleg de breasl` este s`-i spun`: “Mi-ar fi pl`cut s`-mi vin` mie ideea asta”. Când comentariul este spus \ntr-un cadru mult mai larg decât la o bere, \ntre prieteni, satisfac]ia este cu atât mai mare. Iar când o mare agen]ie concurent`, \n spe]` McCann Erickson, le-a trimis celor de la GMP Advertising un trofeu pentru campania “Gândul”, “Why Don’t You Come Over?”, a fost un semn bun. Despre GMP Advertising s-a vorbit mult anul trecut \n industria autohton` de publicitate [i nu numai. Campania pentru “Gândul” a atras un val de aten]ie [i recunoa[teri atât \n competi]iile locale, cât [i pe scenele

interna]ionale. A debutat \n sezonul competi]ional cu titlul de finalist la Categoria PR – Crisis la Cannes Lions [i un Gold la categoria PR Distribution / Publication la Ad Stars 2013. |n cadrul competi]iei locale PR Awards 2013 a fost desemnat` Campania anului [i a câ[tigat Gold la categoria Comunicare pentru administrarea crizelor, riscurilor [i oportunit`]ilor, Gold la categoria Digital PR, Gold la categoria Media Relations, Gold la categoria Buget –, Creativitate + [i Silver la categoria Comunicare \n domeniul public. Succesul campaniei nu a trecut neobservat nici \n cadrul ADC

, g n i s i rt ve Ad P M G AgenațiAna Iulndeui pe2013ndentă la GoldeN Drum

Awards 2013, unde de asemenea a primit mai multe premii. Toamna a adus GMP Advertising pe scena Golden Drum, unde a primit Grand Prix la categoria Digital Campaigns, Gold la categoria PR – Change & Crisis Communication, Silver la Integrated Campaigns [i, nu \n ultimul rând, titlul de Agen]ia Independent` a Anului la Golden Drum, festivalul Noii Europe, ce recunoa[te creativitatea campaniilor de comunciare. Cu 30 de puncte primite \n cadrul Festivalului, GMP a primit premiul Tartini Award 2013 [i titlul de Agen]ia Independent` a Anului. Tot anul trecut, portofoliul de premii pentru aceast` campanie a inclus [i titlul de cea mai bun` campanie din regiune la European Excellence Awards 2013 [i un Grand Prix la categoria PR din cadrul Eurobest. Biz Biz

21


COVER STORY

EXECUTIVUL VERSUS La un an de la preluarea conducerii opera]ionale a GMP Advertising, Andreea Nemens face primul bilan]. Cu portofoliul de premii câ[tigate [i ambi]ia de a consolida o agen]ie cu o echip`, nu cu un star, viitorul sun` bine. o strategie de care s` te ]ii când vine vorba de pitch-uri. A[a \ncât s` \]i pui eforturile \n proiecte \n care ai [anse reale, \n care exist` poten]ial, a[a \ncât s` reu[e[ti s` câ[tigi nu un proiect, ci un client pe termen lung. De-a lungul timpului am [i refuzat clien]i pentru c` nu eram compatibili din punctul de vedere al valorilor.

Care este bilan]ul primului an de la preluarea managementului opera]ional al GMP Advertising?

Cum se vede viitorul advertisingului din perspectiva unui manager de agen]ie?

GMP – Agen]ia Independent` a Anului \n Noua Europ`. GMP – agen]ia care a f`cut campania “Gândul”. Şi care are neastâmp`rul de a merge peste fiecare client s` \i propun` un hit, o idee care o s` \i aduc` rezultate. Am f`cut asta pentru clien]i ca Romtelecom, c`rora le-am propus campanii care au avut cele mai bune rezultate \n business, am f`cut asta pentru Baumax [i mul]i al]ii. GMP – o agen]ie cu o echip`, nu cu un star. |mi doresc foarte mult ca echipa s` câ[tige, ca echipa s` creasc` [i s` reu[easc` s` fac` performan]`. Cred c` oamenii pe care i-am ales [tiu s` joace \n echip`, [tiu s` \[i fac` echipe la rândul lor.

Viitorul se vede luminos dac` ai o viziune, dac` ai un plan [i dac` ai al`turi o echip` \n care crezi. Este o pia]` \n care e \nc` loc de pozi]ion`ri distincte, de campanii care s` sparg` tiparele, de curaj, de profesionalizare, de inova]ie. Advertisingul este \ntr-un fel acest T`râm al F`g`duin]ei, unde dac` e[ti curajos, creativ [i foarte \ncrez`tor po]i da lovitura. Po]i face o campanie pe care s` o [tie o lume \ntreag`, po]i scoate un brand din anonimat, po]i câ[tiga un client mare, po]i fi remarcat \n lume. Cred c` viitorul este unul promi]`tor dac` po]i crea valoare ad`ugat` pentru clien]ii t`i, dac` visul pe

Ce rat` de new business a]i avut \n 2013? Dar rata de reten]ie a clien]ilor? Rata de reten]ie a clien]ilor e de 100%, iar rata de câ[tigare a pitch-urilor este de 50%. Mai lucr`m la asta. E important s` ai 22

Biz

care \l ai e unul care s` \i inspire pe oamenii din echipa ta.

Care este cel mai frumos lucru legat de industria româneasc` de advertising? Cel mai mult \mi place c` e ambi]ioas`, c` a \nceput s` fie remarcat` [i recunoscut` \n lume.

Ce nu-]i place [i ai vrea s` schimbi? Nu \mi place c` nu e mai unit`, c` nu se pre]uie[te mai mult [i c` nu se lupt` mai mult s` \i conving` pe clien]i s` \ndr`zneasc`. A[ vrea s` pot crea un festival de publicitate atât de bun, \ncât fiecare om din fiecare agen]ie de crea]ie din ]ara asta s` \[i doreasc` s` câ[tige un premiu acolo [i fiecare client s` fie mândru c` are comunicare la acele standarde. Mi-ar pl`cea s` fie mai mult` transparen]` \n industrie, s` se pun` mai mult pre] pe work-ul de calitate, s` fie mai mult` aten]ie [i bani pu[i \n implementare. {i mi-ar pl`cea s` fie standardele tuturor, oameni de agen]ie [i clien]i, pu]in mai sus. {i \nc` ceva, dac` a[ putea, a[ trimite fiecare om bun din industria asta m`car o dat` la Cannes. Om de agen]ie sau client. Biz


CREATIVUL Este coautorul celei mai premiate campanii \n 2013 [i Copywriter-ul Anului la ADC Awards. |n era \n care Instagram câ[tig` teren, Mihai Gongu tot mai crede \n copywriting. De aceea, premiul \i e drag. |ns` nu-l vede ca pe o confirmare, ci ca pe o instigare. |n comunicatul care anun]a venirea ta \n echipa GMP Advertising erai descris drept având “profil de neam], pe genul creativ”. Ce \nseamn`, mai exact, aceast` descriere? Când m-am mutat \n Berlin, \n 2009, am avut surpriza s` fiu abordat de mai multe ori pe strad` \n rus`. A[a c` nu [tiu ce s` zic de “profilul de neam]” A. Probabil se refer` la faptul c` sunt un creativ mai organizat [i mai structurat decât imaginea-cli[eu a creativilor români sau a creativilor \n general. Dup` atâ]ia ani de criz`, cred \ns` c` mul]i dintre creativi au devenit mai productivi.

Ce a contat cel mai mult \n alegerea GMP Advertising? GMP e prima agen]ie independent` la care lucrez. Am vrut s` \ncerc [i altceva dup` 10 ani de multina]ionale. Au fost mai multe lucruri care m-au atras: oamenii din GMP pe care \i [tiam deja bine [i \n care aveam \ncredere, ambi]ia managementului de a face performan]` creativ` [i \nc` un argument important pe care \l ve]i afla \n viitor. Motivul principal a fost \ns` acela de a putea spune prietenilor la bere c` GMP \nseamn` Gongu Mihai Publicitate A.

Ce este diferit \n GMP fa]` de alte agen]ii cu care ai lucrat? O echip` mai sudat`, specific` agen]iilor mai mici. {i mai mul]i oameni care vin cu pl`cere la munc`.

Cum ]i-au venit cele mai bune idei? Cele mai tari idei vin atunci când \nve]i s` \i ascul]i pe cei din jur, nu doar s` \i auzi. Cele mai tari idei sunt despre oameni [i inspirate de oamenii din via]a ta.

Ai multe idei “de sertar”? Dac` sunt \ntrebat dac` am multe idei refuzate, r`spunsul e da, [i cred c` e s`n`tos s` vad` lumina zilei doar câteva idei, cele mai bune. Dac` \ntrebarea se refer` la idei pe care le ]in la sertar sperând s` le folosesc cândva, r`spunsul e da [i cred c` e important ca acele câteva idei, cu adev`rat bune, s` vad` lumina zilei cândva. Nu sunt multe.

Care este cel mai frumos lucru legat de industria româneasc` de advertising? |mi place c` tr`im \ntr-o ]ar` \n care publicul iube[te publicitatea

creativ`. Românii simpatizeaz` brandurile care au curajul de a fi altfel, de a veni mereu cu ceva nou. Suntem un popor latin, care iube[te umorul, ironia [i c`ruia nu \i place s` se plictiseasc`. Chiar dac` prin efortul doar al unor agen]ii [i nu al \ntregii pie]e, industria româneasc` de publicitate se bate s` fie cea mai bun` din Europa Central` [i de Est [i are \nc` vârfuri peste cele din Cehia [i Polonia \n competi]iile interna]ionale. Acest “Las’ c` v` ar`t`m noi ce pot românii!” e ce m` ]ine aici, \n România, [i ce \i va atrage [i pe cei mai buni dintre cei pleca]i pe alte meleaguri atunci când se vor \ntoarce.

Ce nu \]i place [i ai vrea s` schimbi? A[ vrea ca oamenii s` cread` mai mult \n puterea acestei industrii de a schimba comportamente [i mentalit`]i. Publicitatea nu trebuie neap`rat s` devin` noul TVR Cultural, dar \[i poate propune s` creasc` [i s` inspire publicul ]int`. E mai profitabil pe termen lung s` \]i faci consumatorul s` \n]eleag` mai mult, s`-[i doreasc` mai mult, ca s` poat` câ[tiga mai mult, ca s` poat` cheltui mai mult. E valabil atât pentru marketeri, cât [i pentru televiziuni. Biz Biz

23


COVER STORY

NI}U. BOGDAN NI}U La 24 de ani [i numai doi ani de la \nfiin]area firmei, Bogdan Ni]u conducea deja agen]ia online a anului \n Romånia. Performan]a de atunci l-a ambi]ionat s` ]in` standardele sus, astfel \ncåt s` pun` um`rul la cre[terea pie]ei. [i despre rela]ia digital` a oamenilor cu brandurile.

De unde a]i \nv`]at digital?

Lansånd agen]ia \n momentul \n care pu]in` lume [tia ce este internetul, a]i prins un start bun. Cum v-a]i folosit de acest avantaj competitiv? Am prins, \n primul rånd, un start greu. Mergeam la clien]i [i trebuia s` le explic`m de ce au nevoie de un site. Erau, parc`, maximum 200.000 de romåni online cånd am lansat agen]ia. Cine s` vrea s` comunice pe internet? Majoritatea agen]iilor de digital de ast`zi au ap`rut cånd balta avea deja mult pe[te. S` vezi cum era cånd alergam dup` doi pe[ti, [i `ia mici! Au fost [i alte agen]ii care au prins acel start [i care \ntre timp au disp`rut sau au azi o pozi]ie ne\nsemnat`. Cred c` ne-am f`cut singuri startul bun. Apoi, \ntr-adev`r, am folosit acest avantaj: am avut mai multe insight-uri despre ce se \ntåmpl` la client, am fost primii care am creat anumite expertize \ntr-o agen]ie de digital (echipe de crea]ie digital`, departament de strategie) [i, poate cel mai important, cred c` am avut [i avem cel mai mult “intelligence” despre comportamentul utilizatorilor, despre engagement 24

Biz

Pe de o parte, am studiat foarte mult ce se f`cea \n pie]ele evoluate. |mi aduc aminte c` la \nceputul anilor 2000 \l urm`ream cu aten]ie, spre exemplu, pe Hillman Curtis. Am [i \nv`]at de la ei, ne-au [i inspirat. Dup` 4-5 ani, cånd ne-am permis financiar, am \nceput s` mergem la seminariile unora dintre cele mai importante festivaluri din Europa: Cannes Lions, Eurobest, Golden Drum. Am fost prima agen]ie digital` prezent` la fiecare dintre aceste festivaluri. Pe de alt` parte, am \nv`]at foarte mult din propriile proiecte. Am folosit rezultatele fiec`rui proiect pentru a \n]elege cåt mai bine mecanismele digitalului.

Cum \ncuraja]i “engagementul real” \n defavoarea celui bazat pe compensa]ii materiale? Noi am militat \ntotdeauna pentru

engagementul real care este bazat pe motive autentice ale oamenilor de a se implica \ntr-o ac]iune a unui brand. Agen]ia digital` trebuie s` analizeze publicul ]int`, s` g`seasc` acele motive [i s` le exploateze. Asta este ceea ce noi \ncerc`m s` facem pentru fiecare brand. Din p`cate, marea majoritate a agen]iilor digitale nu fac asta, ci, ori din disperarea de a garanta KPIs digitali (like-uri), ori pentru c` nu [tiu cum s` fac` engagement real, aleg s` propun` clien]ilor solu]ii bazate pe premii materiale. Pentru mine, o agen]ie care face asta ori nu este un consultant adev`rat, ori este doar la nivel de amatori. Clien]ii au \nceput \ns` s` observe c` astfel de ac]iuni nu aduc beneficii reale brandurilor lor.

Cum putem sc`pa de “advertisingul declinat \n online”, ca s` ne \ndrept`m mai mult spre comunicare digital` autentic`? Asta se va \ntåmpla cånd digitalul va deveni pentru clien]i un mediu \n care s` investeasc` prin planificare pe termen lung. Cånd asta se va \ntåmpla, brandurile vor tr`i cu adev`rat digital, iar strategia de prezen]` digital` a unui brand nu va mai avea la baz` declinarea ATL-ului. Ast`zi trecem, din p`cate, printr-o evolu]ie prea lent` c`tre acel moment, iar agen]iile au o mare parte din vin`, prin faptul c` nu \ncearc` s` ajute clien]ii s` mearg` c`tre planificare pe termen lung [i accept` rolul de executant al “declin`rii \n online”. Biz


WEBSTYLER Se definesc prin sintagma “Forward Thinkers”. Dup` 14 ani pe pia]`, parc` li se potrive[te mai mult ca niciodat`. “Thinkers” exprim` atitudinea de consultan]i [i “Forward” indic` o agen]ie care caut` mereu s` inoveze. |n 2002, la numai doi ani de la \nfiin]are, Webstyler, agen]ia de digital a grupului GMP, reu[ea o prim` performan]`. Ob]inea titlul de agen]ia de online a anului \n competi]ia Internetics. De atunci, istoria s-a repetat de \nc` cinci ori \n 2006, 2007, 2008, 2010 [i 2013, Webstyler fiind \ncununat` [i cu titlul de Agen]ia Deceniului la Internetics (2000 – 2010). Chiar dac` primul titlu de Agen]ia Online a Anului a fost mai mult un obiectiv de PR pentru a deveni un nume \n pia]`, nu are cum s` nu intre la capitolul prime realiz`ri notabile. Este de la sine \n]eles c` la momentul acela le era mai greu s` \nceap` s` se compare cu agen]iile din str`in`tate, a[a cum Bogdan Ni]u \[i propusese \nc` de cånd a creat agen]ia, dac` nu reu[eau \ntåi s` fie printre cei mai buni pe pia]a local`. {i au reu[it. La 14 ani distan]`, Webstyler, cu o echip` alc`tuit`

din 45 de persoane, cu departamente proprii de crea]ie [i strategie [i o cifr` de afaceri de peste 1,1 milioane de euro, \[i men]ine [i pozi]ia pe harta creativit`]ii digitale, atåt la nivel local, cåt [i la nivel interna]ional, dovad` fiind numeroasele premii cå[tigate pe scenele marilor competi]ii: Digital Communication Awards 2013 (Berlin) pentru }ara lui Andrei, Petrom – Best online community; Golden Drum Festival 2013 – Grand Prix \n sec]iunea Digital Campaigns pentru campania “Why Don’t You Come Over?” (Gåndul); Eurobest Festival 2012 – Bronze, PR Corporate Communication

24%

Rw abtuasiness de neîn 2013

(“See Beyond Limits” – Dolce Sport); Golden Drum Festival 2012 – Silver Drum, \n sec]iunea Corporate PR (“See Beyond Limits” – Dolce Sport); Golden Drum Festival 2010 – Silver Drum \n competi]ia Interactive Campaigns (“True Football” – Timi[oreana); Golden Drum Festival 2007 – Silver Drum Award la sec]iunea Interactive (campania pentru referendum “Alo... 322?”). Cu o rat` de new business \n 2013 de 24%, 9 particip`ri la pitch-uri din care 7 au fost cå[tigate, unul pierdut [i unul la care \nc` a[teapt` rezultatele, echipa Webstyler se måndre[te cu faptul c` are \ntotdeauna curajul s` le spun` clien]ilor unde consider` c` gre[esc, chiar din faza de pitch, ceea ce \i plaseaz` astfel \n categoria mult råvnit` a consultan]ilor \n comunicare, [i nu doar \n cea a unor furnizori de servicii. Biz Biz

25


GMP PR Gåndit` drept o agen]ie de PR creativ` [i antreprenorial`, dup` modelul fratelui mai mare, GMP Advertising, \n [apte ani de activitate pe pia]` GMP PR demonstreaz` c` reu[e[te s` se impun` ca atare. |n urm` cu [apte ani, echipa GMP PR era un mic departament \n cadrul agen]iei de advertising a grupului GMP. Planurile erau mari [i visele pe m`sur`. Pia]a \ncepea s` se aglomereze, astfel \ncåt ca s`-[i croiasc` un drum nu le r`månea decåt s` g`seasc` elemente diferen]iatoare. Au \nceput prin a face campanii neconven]ionale, care au stårnit reac]ii. |n scurt timp, a venit [i recunoa[terea prin premii: Agen]ia de PR a Anului \n 2006 la Romanian PR Awards, experien]` repetat` apoi \n 2011; Newcomer Agency of the Year \n 2008 la European Excellence Awards; Silver Effie 2013. Pån` \n prezent, agen]ia de]ine un portofoliu de 25 de premii Gold la Romanian PR Awards [i 10 premii Silver, \n cadrul aceleia[i 26

Biz

competi]ii, plus titlul PR Innovator of the Year, oferit de Vodafone \n 2013. Portofoliul interna]ional cuprinde recunoa[teri ale performan]elor la Sabre Awards (4 premii) [i European Excellence Awards (4 premii). |n prezent, cu o echip` de 23 de speciali[ti \n comunicare, GMP PR ofer` servicii de consultan]` \n PR pentru companii precum: Petrom, Holcim, GSK, BCR, Ursus Breweries, Henkel, Groupama, Casa de Insolven]` Transilvania, HP, Funda]ia Bill & Melinda Gates (programul Biblionet), Cemacon, Marelvi, Friesland, Roca, Antrefrig.

în 20a 13câ,șGtigMatP PR 5 cl i e nț i no i

Agen]ia este organizat` \n mai multe divizii de business, printre care Social Media, Crisis Management [i Strategy. La scurt timp de la \nfiin]are, departamentul de Social Media dezvolta proiecte pentru 80% dintre clien]ii agen]iei. Departamentul de Crisis este unul dintre pu]inele departamente specializate dintr-o agen]ie de PR din România [i a gestionat peste 30 de crize complexe \n ultimii ani. Departamentul de strategie, lansat la finalul anului 2012, a dezvoltat o serie de instrumente inovatoare de cercetare [i evaluare a impactului campaniilor. Din mai 2013, Ana Maria Diceanu, Business Development Director la GMP PR, a devenit partener \n cadrul agen]iei, al`turi de Ioana M`noiu [i Felix T`taru. Biz


GMP GROUP

PR ANTREPRENORIAL Format` profesional \n structuri de corpora]ie multina]ional`, odat` ajuns` la GMP Ioana M`noiu a avut [ansa s` experimenteze frumuse]ea antreprenoriatului, cu toate riscurile [i provoc`rile pe care acesta le implic`. Care este esen]a voastr`, GMP PR? Dac` m` uit la anii 2005 - 2006, a[ spune c` eram foarte curajo[i. Venind dintr-o agen]ie multina]ional`, dintr-o dat` descopeream libertatea pe care ]i-o d` antreprenoriatul. Eram liberi s` fim nebuni [i s` surprindem pia]a [i clien]ii. Companiile veneau la noi pentru asta, ne cereau s` facem lucrurile altfel. Ne-am propus s` fim cea mai inovatoare agen]ie de PR din Romånia [i aici nu ne referim numai la campanii, ci [i la abord`ri strategice [i servicii. La finalul anului trecut am primit premiul de PR Innovator of the Year de la Vodafone, ceea ce \nseamn` c` suntem pe drumul cel bun.

Ce \]i place cel mai mult din industria romåneasc` de PR? |mi plac energia [i ambi]ia agen]iilor. Exist` aceast` dorin]` de a face lucruri mari, de a face supercampanii, de a cå[tiga premii de creativitate, de a fi cei mai buni, de a ne bate cu toat` Europa dac` se poate. Este o industrie foarte vie, dinamic`, cu spirit de competi]ie.

Ce nu \]i place [i ai vrea s` schimbi dac` ai putea? Atitudinea de cenu[`rese. Cumva, noi ne subapreciem. De[i avem rezultate atåt de bune, parc` nu ne con[tientiz`m valoarea. |n rela]ia cu clien]ii ne vindem prea ieftin, iar \n public prefer`m s` st`m \n umbr`. Modestia este o calitate, dar parc` noi o avem prea mult.

De exemplu, au fost multe atacuri referitoare la industria noastr` la care niciunul din noi nu a reac]ionat.

Cum contribui]i voi, GMP PR, la educarea pie]ei [i, implicit, a clien]ilor? Avem multe ini]iative \n zona de educare. La \nceputul fiec`rui an, le prezent`m clien]ilor no[tri tendin]ele anului \n PR, dup` care ne ghid`m \n urm`toarele 12 luni. Prezent`m \n mod constant la evenimentele industriei cele mai bune studii de caz, ce func]ioneaz`, ce nu mai func]ioneaz`. Eu ]in de doi ani un curs de PR la Dalles Go, la care vin mul]i oameni din industrie. Mergem [i ]inem prezent`ri ori de cåte ori suntem invita]i la facult`]ile de profil.

Ce planuri ave]i cu GMP PR? Reprezint` afilierea la o re]ea interna]ional` o prioritate la acest moment? Vrem s` ne extindem din zona serviciilor tipice ale unei agen]ii de PR [i s`

lans`m servicii noi. S` mergem mai mult pe strategie [i research, servicii integrate, brand building. Vom continua s` promov`m serviciile de management de criz`, care sunt unele dintre cele mai bune din pia]`. Nu este o prioritate afilierea.

|n ce crezi c` se transform` PR-ul? Social media a schimbat totul. De la o comunicare unidirec]ional` prin comunicatul de pres`, am intrat \ntr-un dialog permanent, 24 de ore din 24. Vorbim din ce \n ce mai rar cu presa [i din ce \n ce mai mult cu consumatorii. Nu mai organiz`m conferin]e de pres`, facem live streaming. De la crize anun]ate cu 24 de ore \nainte, ast`zi explodeaz` o criz` la ora 13 [i la 13.10 este peste tot \n blogosfer`. Schimbarea mijloacelor de comunicare influen]eaz` modul de exprimare, viteza de reac]ie, abordarea. Jobul omului de PR nu mai este de la 9 la 6, el este preg`tit s` intervin` la orice or` din zi [i noapte. Biz Biz

27


ELEGAN}~ {I PRAGMATISM Cu 18 ani de experien]` \n politici publice, lobbying [i advocacy, public affairs [i comunicare, Laura Florea conduce din 2008 firma de consultan]` \n comunicare Point Public Affairs.

Cum a fost 2013 pentru Point Public Affairs? Rata de reten]ie a clien]ilor este foarte mare \n Point Public Affairs. {ase dintre clien]ii no[tri sunt cu noi de peste 3-4 ani, trei dintre ei sunt cu noi chiar de cånd ne-am \nfiin]at. |n 2013 am pierdut cu regret un singur client din cei tradi]ionali, dar am cå[tigat 8 clien]i noi cu contracte pe o durat` de cel pu]in un an [i multe proiecte punctuale mai mici. Nu to]i clien]ii noi au fost cå[tiga]i prin pitch-uri, unii au venit direct la noi [i ne-au solicitat serviciile. Unele dintre pitch-uri au fost organizate la sfår[itul anului trecut, dar se vor aplica \n 2014. Am participat la 8 pitch-uri mai importante [i am cå[tigat 6 dintre ele.

Care sunt particularit`]ile pie]ei romåne[ti de public affairs? Pia]a de public affairs din Romånia este f`r` \ndoial` \n cre[tere. Asta \nseamn` c` un segment din ce \n ce mai mare al mediului de afaceri \n]elege nevoia de servicii profesionale de lobby [i public affairs. De[i am v`zut un interes crescånd \n zona companiilor romåne[ti, care 28

Biz

particip` tot mai activ \n procesul decizional, \n continuare masa de clien]i provine preponderent din zona multina]ionalelor, care sunt mai sofisticate \n rela]ia cu autorit`]ile, chiar dac` sunt birocratice. Antreprenorii romåni vin [i ei repede din urm`. Au \nceput s` \n]eleag` c` agenda de telefon garnisit` cu persoane publice nu rezolv` problemele. Pe partea cealalt`, sunt oamenii politici [i armata administra]iei, care simuleaz` c` sunt interesa]i de mediul de afaceri. Dup` declara]iile publice despre \ncurajarea investi]iilor, urmeaz` [edin]ele interne despre cum s` le taxeze, “c` au de unde”. |ns` atitudinea asta o vedem [i pe strad` [i \n pres`. “S` nu le plångem de mil`” e justificarea pentru orice. E greu s` comba]i asta cu

argumente ra]ionale. Convingerile personale, interesele politice, presiunea social`, capacitatea administrativ` slab`, toate contribuie la formarea legilor. Trebuie s` fii echipat s` \n]elegi [i s` faci fa]`.

Care sunt tendin]ele la nivel global [i cum reu[esc companiile de profil din Romånia s` ]in` pasul cu acestea? Comunicarea integrat` este f`r` \ndoial` cheia succesului \n public affairs. Globalizarea, modific`rile de canale media [i cre[terea vitezei informa]iei sunt factorii care au impus noile trenduri. Dac` pån` \n anii 2000 public affairs [i lobby erau dominate de \ntålniri unu la unu cu deciden]ii, ast`zi e nevoie de toate canalele [i formele de comunicare pentru a pune subiectele pe agenda public` [i pentru a cå[tiga favorabilitatea public`. Campaniile care reu[esc sunt cele care ]in cont de contextul politic [i social [i sunt abordate din toate perspectivele, inclusiv perspectiv` juridic`. Din ce \n ce mai multe campanii sunt complexe [i, pe lång` rela]ii directe cu autorit`]ile, se execut` prin tactici de PR [i media relations, evenimente, uneori publicitate [i comunicare digital`. Biz


BLIC AFFAIRS POINT PUBLIC Point Public Affairs \ncepe anul \n for]`. Se afl` \n plin proces de rebranding, pentru a reflecta o nou` pozi]ionare pe pia]`, [i este \n curs de m`rire a echipei cu oameni valoro[i [i strategici. |nfiin]at` \n 2008 de c`tre Laura Florea, Ileana Neam]u [i Felix T`taru, Point Public Affairs este o companie de lobby cu o echip` alc`tuit` din 12 speciali[ti cu expertiz` \n comunicare institu]ional`. Pe lång` aceste servicii, compania cuprinde [i o divizie specializat` \n managementul asocia]iilor de afaceri, un domeniu nou pentru Romånia, [i \n comunicare corporativ` strategic`. Totodat`, Point Public Affairs este asociat` cu Casa de avocatur` F`tu Law Firm. De-a lungul timpului, Point Public Affairs s-a implicat \n proiecte precum: Asocia]ia Registrul Român de Lobby – unde de]ine pre[edin]ia [i unde a ini]iat mi[carea de autoreglementare a domeniului lobby-ului, Institutul de Guvernan]`

6

Corporativ` al Bursei de Valori Bucure[ti – unde Laura Florea este lector, Romanian Business Leaders – unde contribuie la proiectul Clean Business Coalition. Anul acesta, planul echipei de management a Point Public Affairs este s` continue dezvoltarea diviziei de management de asocia]ii. De asemenea, compania trece printr-un proces de rebranding [i de extindere a echipei de profesioni[ti \n condi]iile \n care anul trecut din cele 8 pitch-uri mari la care au participat au cå[tigat 6. Domeniul lobby-ului [i al afacerilor publice este prin defini]ie unul extrem de riguros, necesit` disciplin` maxim`, cunoa[terea temeinic` a procesului decizional [i a procedurilor legislative, o \n]elegere

e t a g i t ș â c i r u h pitc În 2013\

a mecanismelor [i fenomenelor politice, economice [i sociale [i nu \n ultimul rånd acces politic [i decizional. Cum Romånia traverseaz` o perioad` de fr`månt`ri politice [i sociale foarte mari, mediul de afaceri, de unde provin clien]ii Point Public Affairs, a ajuns la un prag de blazare [i ne\ncredere. Oamenii de afaceri acuz` lipsa de consisten]` a politicilor publice, de transparen]` \n adoptarea lor, reclam` decredibilizarea clasei politice din pricina conflictelor acute repetate. Imaginea general` este c` nu se mai poate schimba nimic, c` suntem pe un drum gre[it. |n acest context, scopul Point Public Affairs este s`-[i ajute clien]ii s` sparg` aceste bariere de comunicare cu deciden]ii politici. Cum reu[e[te? Prin pasiune, creativitate \n solu]iile pe care le promoveaz` [i pragmatism \n abord`ri. Biz Biz

29


CHAPTER 4 COMMUNICATIONS Bra]ul interna]ional de PR al grupului GMP, Chapter 4, a avut \n cei doi ani de la \nfiin]are o ascensiune care s-a f`cut remarcat` atåt pe plan local, cåt [i \n regiune, \n cadrul re]elei din care face parte. Parte din grupul GMP [i interna]ional parte a re]elei austriece de agen]ii Chapter 4 Group, re]ea afiliat` exclusiv la BursonMarsteller pentru Europa Central` [i de Est, Chapter 4 Romånia, \nfiin]at` \n 2012, este agen]ia cu cea mai rapid` ascensiune din re]eaua Chapter 4, reu[ind ca \ntr-o scurt` perioad` de timp s` devin` un model de bune practici profesionale [i de management \n regiune. Proiecte variind de la campanii de rela]ii cu presa la evenimente de lansare \n strad` [i deschideri de magazine [i de la campanii

nnstăă le i a m e up tr ta s ui un a uî luți “deEcvâot înarint:tecdaelit2a0te09a. sUnerluvcicri loreși esrteezculetatele sunt aprteecriaetesadt de cliepneturlfcourmadaenvțăă,riantdiifnerice.nt de momentul econom Ra”luca Ene de management [i gestionare a crizei la comunicare pentru procese de fuziuni [i achizi]ii au diversificat experien]a de lucru a agen]iei [i au crescut nivelul de expertiz` al echipei care \n prezent num`r` cinci consultan]i, dintre care trei seniori. |n cei doi ani de activitate, agen]ia a cå[tigat deja experien]` local` [i regional` \n industrii precum FMCG, IT&C, industria farmaceutic` sau cea a transporturilor. Rata de new business de anul trecut 30

Biz

Iulia Goag` – PR Account Manager, Raluca Ene – Managing Director, Marina Constanda – PR Account Executive, Andra Iacob – Senior PR Executive, Ena Karabelas – PR Account Director a fost una foarte bun`, cå[tigånd marea majoritate a licita]iilor la care a participat, ast`zi portofoliul agen]iei fiind alc`tuit \n propor]ie de 70% din clien]i locali. Datorit` apartenen]ei [i la re]eaua regional` [i afilierii la Burson-Marsteller, agen]ia are, de asemenea, \n portofoliu [i

clien]i interna]ionali [i lucreaz` frecvent \n echipe interna]ionale de proiect pentru clien]i globali ai partenerilor s`i. |n 2013, Chapter 4 [i-a re\nnoit aproape \n totalitate portofoliul de clien]i, num`rånd un total de peste 25 de clien]i [i zeci de proiecte dintre cele mai variate. Biz


GMP GROUP

GO STUDIO Lansat` \n urm` cu patru ani, GO Studio este o divizie de business \n cadrul GMP Group, specializat` \n servicii de design grafic [i branding, atåt pentru clien]ii grupului, cåt [i pentru propriii clien]i.

Avånd experien]a unei agen]ii de publicitate mari, dar cu o structur` flexibil` [i simplificat`, echipa GO Studio a reu[it s` eficientizeze procesul de lucru, astfel \ncåt s` se poat` adapta nevoilor venite din partea unor clien]i medii [i mici, care nu au bugetele companiilor multina]ionale, dar care au briefuri diverse: de la design de cataloage, rapoarte anuale, POSM-uri pån` la branding [i identit`]i vizuale, sau mici campanii de comunicare punctuale. Divizia func]ioneaz` practic ca un butic de crea]ie, dar livreaz` la standardele [i reperele unei agen]ii mari, de grup. Eficientizarea vine din eliminarea unor pa[i [i verigi intermediare care ar \nc`rca “nota de plat`” a clien]ilor. Consolidarea businessului existent [i g`sirea de noi oportunit`]i reprezint` urm`torul pas firesc \n strategia pe 2014 a echipei GO Studio. |n primul rånd, miza este s` construiasc` o rela]ie de \ncredere [i parteneriat cu clien]ii existen]i, care au \nceput deja s` con[tientizeze c` nu sunt doar un furnizor la care apeleaz` cånd au o urgen]` sau o nevoie punctual`, ci un partener de business. Aceast` abordare va duce implicit [i la cre[terea businessului deja existent, la nivel de volum, dar mai ales la nivel de calitate. Biz

Daniel Chisescu – DTP & Design Specialist, Adrian Macea – Graphic Designer, Bogdan Stanciu – Head of Design, Valentin N`stase – Graphic Designer, Monica Bondoc – DTP & Design Specialist

fim să at rț fo u -a ne or l i nț e i cl a uă n i nt co ea at de t i l e și adaptabi i alternativ “diDinnceamicînace masui flrsexelibeilideși tidempscnehișcei lasarea gă. Tisimpusolluesți te oicaalsotă lubațiirileeră comupeniccaarree șiamreîntâmpinat-o în 2013. Pentru-aampuobteișanuiditensătif "negociem" icunteclliiegnțeni tefieșicaatreipdeiceaddeline,cofimuenicacarree,orneă de pecreadețiade.liDene,cedaler șimapri muocltese ul ui ul nt e i cl a ne u i es pr m că pă m î să t i uș re ori amde creație și, implicit, un rezultat creativ de care să fimBomâgdndanri.St”anciu Biz

31


PREVIZIUNI 2014

ANUL CRE{TERII NOASTRE |ntre politic`, necunoscute externe [i probleme interne mai vechi, economia româneasc` intr` \n 2014 cu speran]e de cre[tere. Iat` cum ar putea reu[i s` le confirme pân` la sfâr[itul anului.

1,8%

DE ALEXANDRU ARDELEAN

A

m avut un an

nea[teptat de bun din punctul de vedere al mersului economiei. Din p`cate nu a fost rezultatul unor planuri bine ]intite. S` mul]umim providen]ei pentru vremea bun` care a facilitat un an agricol excep]ional, dar [i mediului privat pentru c` a exportat mai mult decåt a importat [i a reu[it s` reduc` costurile, dar [i s` redeschid` apetitul pentru investi]ii. Nu ne putem baza la infinit pe aceste lucruri. Este nevoie ca \ntr-un an electoral cum este 2014 guvernul s` se dezmeticeasc` din b`t`lia politic` [i s` ia m`suri clare pentru revigorarea economiei. Pentru a vedea cum se contureaz` anul care abia a \nceput pentru mediul de business din România, am identificat trei domenii mari, macroeconomia, pia]a de capital [i sistemul

32

Biz

din PIB deficitul contului curent \n 2014

bancar, pe care le-am detaliat pe larg \ntr-o serie de articole \n paginile urm`toare.

CA BARCA PE AP~

2,5%

Plutim \ntr-o direc]ie destul de incert`, de[i ar putea fi foarte simcre[tere economic` plu s` stabilim cursul [i s` navig`m spre limanul revirimentu\n 2014 lui economic. Conform previziunilor Casei de Insolven]` Transilvania, 2014 va fi un alt an dificil pentru multe seco infuzie de lichidit`]i \n pia]` care s` toare din economie, ca urmare a condezghe]e consumul, este nerealist s` sumului \n continuare sc`zut, a sper`m \ntr-o relansare. “Creditele raaccesului greoi la finan]are, dar [i a portate la BNR se afl` la un nivel efectelor secundare generate de regleminim pentru ultimii doi ani, iar cel al ment`rile Basel III, cu referire la indirestan]elor la un nivel maxim, de peste catorii de lichiditate ai sistemului 15%. Cel mai probabil, ne afl`m doar la bancar. Ajust`rile pruden]iale impuse mijlocul crizei”, a declarat Rudolf Vivor avea un impact treptat asupra mozental, asociat coordonator al Casei de dului \n care b`ncile gestioneaz` crediInsolven]` Transilvania. tele neperformante. Dup` cinci ani de La \nceputul lunii decembrie a anucriz`, e mai dificil s` identific`m seclui trecut, guvernatorul BNR, Mugur toarele aflate \ntr-un moment favorabil Is`rescu, a declarat c`, pentru sus]inefa]` de cele ce vor avea dificult`]i. F`r`


2,5% din PIB deficitul contului curent \n 2015

rea credit`rii, banca central` este preg`tit` s` reduc` rezervele minime obligatorii \n 2014, care \nsumeaz` circa 6 miliarde de euro la valut` [i 3-4 miliarde de euro la lei, chiar dac` \n pia]a monetar` se \nregistreaz` un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro. Is`rescu spunea c` pe pia]a monetar` din România, Banca Na]ional` face ce nu face de regul` o banc` central`: lanseaz` lichiditate \n pia]`. “Media de lichiditate este de 2 miliarde de euro, exces de lichiditate,

2,7% cre[tere economic` \n 2015

dar toat` economia este un covor peste care a fost o secet`, s-a f`cut o pojghi]`, st` lichiditatea deasupra, dar nu vrea s` intre \n economie”, a spus Is`rescu \n urm` cu o lun`. De[i apari]ia de noi credite neperformante este a[teptat` s` \ncetineasc` \n 2014, provizioanele (rezervele puse deoparte de b`nci pentru a putea acoperi eventuale pierderi previzibile \n viitor) vor r`mâne probabil la un nivel ridicat, având \n vedere necesitatea de cre[tere a ratei de acoperire a creditelor neper-

Foto: © Selensergen – Dreamstime.com

PREVIZIUNI 2014

formante existente. |n acest context, b`ncile se vor concentra pe eficientizarea cheltuielilor [i realizarea de economii, ceea ce ar putea conduce la repozi]ionarea unor institu]ii de credit [i chiar la consolid`ri \n sectorul bancar. Veniturile din dobânzi [i veniturile totale ale b`ncilor vor fi probabil afectate de sc`derea dobânzilor la lei, revenirea \ntârziat` a credit`rii [i focusarea b`ncilor pe sursele locale de finan]are, anticipeaz` agen]ia de rating Fitch, care atribuie României ratingul “BBB-”, cu perspectiv` stabil`. Contrar estim`rilor prezentate de Fitch cu un an \n urm`, situa]ia din sistemul bancar al României a continuat s` se deterioreze \n primele nou` luni din 2013, cu o cre[tere a creditelor neperformante \n ritm similar cu primele nou` luni din 2012. Totodat`, ritmul de cre[tere a creditului neperformant a fost accentuat de sc`derea soldului creditelor. BNR va continua \n acest an reducerea dobånzii, poate chiar spre 3%, [i va continua s` ]inteasc` infla]ia, preg`tindu-se de m`surile necesare adopt`rii euro la nivelul anului 2020. Leul va fi principala necunoscut` \n ecua]ia BNR, pentru c` vom putea asista atåt la un nivel de 4 lei spre sfår[itul anului, dac` economia merge bine [i reformele structurale [i de politic` monetar` vor da roade, cât [i la un interval de 4,5 – 4,6 lei chiar dac` vom avea derapaje infla]ioniste datorate anului electoral. Agricultura va ajuta sus]inerea leului dac` vremea va ]ine cu noi. Exporturile sunt a[teptate a continua, la un ritm m`car la fel precum cel din 2013, care s` \ncurajeze mediul privat [i s` duc` la cre[terea PIB. Astfel, aceste dou` elemente esen]iale vor putea ajuta o reluare a consumului, chiar dac` moderat`, care s` sus]in` m`surile luate de BNR. Dac` nu vom avea derapaje politice grave \n acest an electoral [i vom reu[i s` continu`m reformele structurale [i s` absorbim mai multe fonduri europene, dar [i s` continu`m investi]iile [i s` ajut`m mediul privat, vom putea spune la bilan]ul lui 2014 c` a fost un an bun. Biz Biz

33


PREVIZIUNI 2014

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

ECONOMIE

Cu toat` viteza \nainte De[i economia Romåniei a reu[it s` fie pe o curb` ascendent` \n 2013, nu este sigur c` 2014 ar putea r`måne la fel, fiind an electoral. Iar dac` nici vremea nu ]ine cu noi, atunci am putea avea probleme. DE ALEXANDRU ARDELEAN Estimarea f`cut` de Institutul de Statistic` (INS) pentru anul trecut a f`cut ca primele nou` luni din 2013 s` aduc` o cre[tere a economiei de 2,7%, cre[tere sus]inut` de industrie [i de agricultur`. A]i remarcat c` am exportat mai multe produse industriale anul trecut, de la ma[ini Dacia la piese de schimb sau materiale brute, precum o]el, fier sau aluminiu. Exporturile au avut o cre[tere de 5,2% \n primele nou` luni ale lui 2013. Agricultura a avut parte de un an bun [i, chiar dac` \nc` avem \n comer] produse din import, economia a fost sus]inut` de produc]ia na]ional` din produsele agricole. Ba chiar am reu[it s` export`m destul de mult c`tre ]`ri din afara UE, iar Egiptul a fost una din ]`rile care au reluat importurile din Ro34

Biz

månia. Tot ce s-a produs \n Romånia a valorat la nou` luni peste 467 de miliarde de lei. Prognoza general` privind cre[terea economic` pentru 2013 estimat` de guvern, FMI [i Comisia European` este de 2,2%, iar pentru acest an este anticipat un avans de 2,1-2,2%. Bugetul pe 2014 a luat \n calcul o majorare a PIB de 2,2%. Este greu de estimat dac` vom atinge aceast` cifr` [i real, nu doar pe hårtie. Travers`m un an electoral (alegerile europarlamentare din mai [i alegerile preziden]iale din noiembrie) cu mize politice foarte ridicate [i care pot alimenta o cre[tere a infla]iei. De aceea este nevoie de o politic` prudent` anul acesta [i de o continuare a reformelor structurale, pentru a nu se

\nscrie pe o pant` descendent`. Dac` nu avem un an agricol bun, atunci cre[terea economiei o s` fie de pån` \n 2%, iar dac` nu reu[im s` cre[tem restul sectoarelor economice, am putea asista la recesiune. Ion Sturza, CEO al Fribourg Investments, crede c` alegerile vor aduce populism exagerat cu impact pe termen mediu. El are [i dou` ve[ti bune pentru economia romåneasc` – se va \ncheia criza economic`, iar guvernul va reu[i dou` privatiz`ri de anvergur` [i va debloca dou` investi]ii private strategice. Este nevoie ca guvernul s` \[i asume responsabilitatea [i s` decid` asupra m`surilor economice care trebuie luate pentru a evita derapaje. Legisla]ia, mai ales cea fiscal`, trebuie s` nu mai fie schimbat` atåt de des, dar trebuie s` fie revizuit` [i simplificat`. Acest fapt ar putea fi o bil` alb` pentru investitorii str`ini, care ar avea astfel un cadru legislativ stabil [i ar putea face mai u[or predic]ii asupra mersului afacerilor. Sectorul bugetar [i cel administrativ trebuie reformate pån` la cap`t pentru a deveni flexibile, bazate pe tehnologie [i informatizare, pentru a r`spunde rapid nevoilor mediului de afaceri [i cet`]enilor. Investi]iile, surs` generatoare de profit, locuri de munc` [i de \mbun`t`]ire a calit`]ii vie]ii, trebuie continuate [i chiar accelerate, dar conform unei agende publice discutate transparent, care s` r`spund` nevoilor reale ale economiei [i nu s` aduc` bani pentru pu[culi]a privat` a unor companii afiliate mediului politic. Una dintre marile probleme pe care le-au avut toate guvernele, odat` ce am devenit membri ai Uniunii Europene, a fost incapacitatea de a absorbi fondurile comunitare. Suntem \nc` la 30% din suma total`, adic` undeva pe la 5 miliarde. Aceast` capacitate ar trebui s` se accelereze \n exerci]iul financiar 2014-2020, pentru a vedea un beneficiu real [i direct al acestor fonduri. Economia \n Romånia depinde \nc` foarte mult de m`surile guvernamentale [i de reformele puse \n aplicarea acestora, iar mediul privat, motorul principal al cre[terii, \ncearc` s` \[i croiasc` o cale cåt mai potrivit` pentru a face fa]` tuturor provoc`rilor. Biz


PREVIZIUNI 2014 PIA}A DE CAPITAL

Pe aripile bursei

Anul 2014 ar putea fi anul pie]ei de capital romåne[ti. Un an \n care ar putea fi listate mai multe “perle” de]inute de stat, s-ar relua cre[terile [i am asista la o consolidare a bursei. DE ALEXANDRU ARDELEAN pital [i bursa de valori trebuie s` fie mai ieftine pentru a deveni mai competitive. ASF are \n plan modernizarea legisla]iei care reglementeaz` activitatea SIF-urilor, precum [i legisla]ia aferent` pie]ei Forex. Un alt moment a[teptat este definirea pie]ei Rasdaq, care trebuia reglementat` de mai mul]i ani. Astfel, Rasdaq va fi desfiin]at`, iar ac]ionarii firmelor de pe acest segment trebuie s` decid` mutarea pe o pia]` reglementat` sau pe un sistem alternativ (ATS). |n caz contrar, societ`]ile respective vor fi transferate pe un sistem alternativ administrat de BVB, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Finan]elor. Proiectul prevede c` activitatea pie]ei Rasdaq [i a segmentului titlurilor nelistate va \nceta \n termen de 12 luni de la intrarea legii \n vigoare. Pe pia]a Rasdaq sunt listate 985 de societ`]i, cu o capitalizare total` de 7,9 mld. lei (1,76 mld. euro). |n ultimii [ase ani, mai mult de jum`tate dintre companiile de pe Rasdaq s-au delistat, num`rul acestora coborând de la 2.019 \n anul 2007. |n ultimii ani, rulajele au sc`zut continuu pe pia]a Rasdaq, concomitent cu num`rul de companii listate, ajungând s` \nsumeze \n 2013 abia 300,6 mil. lei (68 mil. euro). Biz Foto: © Saniphoto-Dreamstime.com

Ar putea fi anul care ar permite Romåniei s` \nceap` procesul de trecere de la statutul de pia]` de frontier` la pia]` emergent`. Este momentul \n care, dup` o perioad` de rea[ezare ca urmare a ceea ce s-a \ntåmplat \n economia mondial` [i cea local`, s` se reia consolidarea [i maturizarea. Privatiz`rile, companiile private \n c`utarea unor surse alternative de finan]are [i reformele propuse \n domeniul reglement`rii pie]ei sunt printre factorii care ar putea conduce România la statusul de pia]` emergent` \n 2014, arat` o analiz` a XTB România, companie de brokeraj lider pe pia]a local`. Dup` succesul \nregistrat de list`rile din 2013 a dou` dintre cele mai importante companii de]inute de stat \n domeniul energetic, Nuclearelectrica [i Romgaz, guvernul are \n plan list`ri pe burs` ale unor pachete semnificative din ac]iunile Hidroelectrica [i Electrica. “Seria de privatiz`ri prev`zute pentru anul 2014 la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) va avea o contribu]ie semnificativ` \n dezvoltarea pie]ei de capital autohtone, pentru c` investitorii vor avea astfel acces la unele dintre cele mai importante companii din sectorul energetic din România. Acest lucru va duce la cre[terea lichidit`]ii [i la prezen]a unor noi investitori pe pia]a de capital”, a declarat Tadeusz Kuropatwinski, General Manager la XTB România. Un alt impuls pentru dezvoltarea pie]ei va fi reprezentat de reorientarea companiilor private spre bursa de valori ca surs` de finan]are, având \n vedere dificult`]ile \ntâmpinate \n ob]inerea unor credite bancare. Acest lucru trebuie \ns` corelat cu disponibilitatea BVB de a deveni mai deschis` pentru companiile private, spre exemplu prin reducerea costurilor. Exist` deja companii care s-au orientat spre burs` \n de-

trimentul \mprumuturilor bancare, cel mai recent exemplu fiind AdePlast. De[i listarea companiei nu s-a finalizat, acesta este un prim pas care ar putea determina mai multe companii private s` \ncerce listarea pe bursa principal` din Bucure[ti. Un obstacol \n dezvoltarea pie]ei de capital este reprezentat de multitudinea reglement`rilor care sunt \n vigoare \n acest moment \n România. BVB [i Autoritatea de Supraveghere Financiar` (ASF) [i-au exprimat dorin]a de a reduce num`rul reglement`rilor [i de a \mbun`t`]i cadrul legal existent. Noul CEO al BVB a spus deja c` pia]a de ca-

Biz

35


PREVIZIUNI 2014 SISTEM BANCAR

B`nci, face]i jocurile!

tare, iar profitabilitatea b`ncilor se va men]ine la un nivel slab \n 2014, potrivit unui raport Fitch. |ntr-un mediu economic dificil, cu o revenire fragil`, profitabilitatea se va \mbun`t`]i u[or fa]` de 2013 odat` ce nivelul creditelor neperformante se va stabiliza, anticipeaz` anali[tii agen]iei de rating. Fitch anticipeaz` c` rata de cre[tere a creditelor neperformante va \ncetini \n acest an. Totodat`, o revenire mai larg` nu pare probabil`, având \n vedere c` revigorarea activit`]ii economice va fi moderat`, iar b`ncile se concentreaz` pe rezolvarea problemei creditelor neperformante, [i nu pe crediDE ALEXANDRU ARDELEAN tare. Ratele creditelor neperformante ar putea cre[te \n trimestrul al patrulea, dup` ce BNR a ini]iat o reevaluare a clasific`rii creditelor [i provizion`rii, noteaz` Fitch. Riscurile legate de ponderea ridicat` a creditelor \n valut` nu se vor tempera curând, având \n vedere c` o mare parte din aceste \mprumuturi reprezint` credite de consum pe termen mediu sau ipotecare pe termen lung, iar creditarea, predominant \n moned` local`, merge greu \n prezent. Profilul de finan]are al sectorului bancar românesc se \mbun`t`]e[te treptat, raportul credite-depozite coborând cu aproximativ 10 puncte procentuale \n trimestrul al treilea raportat la perioada corespunz`toare a anului 2012, la 108%. Lichiditatea \n lei este “confortabil`”, \n timp ce deficitul de finan]are \n se va reflecta \ncetvalut` este \nc` sem\ncet, dar sigur [i nificativ, \ns` se \n dobånzile pe \nchide treptat. care clien]ii le O alt` tendin]` a pl`tesc la creera nivelul creditelor companiilor acestui an va fi dite, dar [i \n la sfâr[itul lunii octombrie 2013, \n cre[terea mobidobånzile de la sc`dere fa]` de 28,32 mld. euro \n lit`]ii [i a accesului depozite, care octombrie 2012, \n condi]iile \n la internet \n Rovor fi mai mici. care ponderea restan]elor a månia, ceea ce va Astfel, vom crescut de la 12,10% la 15,11%. duce [i la o majorare ajunge s` ne aproSurs`: BNR a num`rului de tranpiem mult mai tare zac]ii bancare online. Tehde randamentele pe nologia va schimba \n cå]iva care clien]ii vestici le ob]in ani comportamentul consumatoruatunci cånd fac un depozit, de lui. Vom asista la dou` tipuri de clien]i: doar cåteva procente. tinerii, \n cre[tere, care vor apela din plin O alt` particularitate a sectorului banla beneficiile online-ului [i ale lumii mocar romånesc \n prima parte a anului se bile, [i categoria de popula]ie vårstnic`, a[teapt` a fi deteriorarea calit`]ii activetributar` mediului offline. Biz lor, fiind necesare provizioane suplimenFoto: © Martin Maun-Dreamstime

Nu este un \ndemn la a risca jetoanele la rulet`, ci la continuarea consolid`rii [i restructurarea sectorului bancar. Juc`torii bancari continu` atåt propria cur`]enie \n portofolii, cåt [i dezvoltarea [i reluarea consumului.

Pentru a putea face jocurile, Banca Na]ional` ajut` b`ncile [i mai ales consumatorii pentru a relua creditarea [i mai ales pentru a avea credite [i dobånzi suportabile [i rezonabile pentru toat` lumea. Un prim pas a fost f`cut chiar la \nceputul anului, cånd Consiliul de Administra]ie al BNR a redus rata dobânzii de politic` monetar` de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum [i ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% [i ratele rezervelor minime obligatorii la valut` de la 20% la 18%. Decizia de reducere a rezervelor minime obligatorii a fost anticipat` de pia]`, iar o indica]ie \n acest sens a venit chiar din partea guvernatorului Mugur Is`rescu. Unii anali[ti se a[teptau [i la continuarea reducerii dobânzii de politic` monetar`. Sc`derea dobånzii de politic` monetar` 36

Biz

26,65 mld. euro


Peste 500.000 de vizitatori [i 4.500 de expozan]i au trecut pragul ROMEXPO \n anul 2013 Anul 2013 a însemnat pentru ROMEXPO reunirea celor mai importante târguri [i evenimente din domenii de interes, în cadrul c`rora atât speciali[tii cât [i publicul larg au putut s` î[i construiasc` o imagine de ansamblu asupra ariilor economice c`rora li s-au adresat. 4 Cifra de afaceri a ROMEXPO SA a crescut fa]` de anul 2012, apropiindu-se de 11 milioane de euro. Târgul Interna]ional de Produse [i Echipamente în Domeniul Agriculturii, Horticulturii, Viticulturii [i Zootehniei Indagra, Târgul Interna]ional Bucure[ti – TIB, Târgul de Turism al României, dar [i BIFE-SIM – Târgul Interna]ional de Mobil`,

Echipamente [i Accesorii – sunt în top 4 târguri organizate de c`tre ROMEXPO. Acestea însumeaz` 30% din veniturile companiei.

PLANURI DE VIITOR |n ceea ce prive[te anul 2014, ROMEXPO are în plan atât îmbun`t`]iri ale bazei materiale, cât [i noi evenimente. Astfel, în acest an va avea loc prima edi]ie a Romanian Nautic Expo – expozi]ia interna]ional` de ambarca]iuni de agrement, sportive [i de pescuit, echipamente [i accesorii. Pentru c` pia]a telefoniei mobile este în continu` cre[tere, iar, conform celui mai nou studiu Ericsson Mobility Report, la nivel global num`rul de abonamente pentru telefoanele smartphone va trece pragul de 2 miliarde în urm`torii doi ani, ROMEXPO va dezvolta o aplica]ie pentru telefoane smartphone ce va cuprinde principalele informa]ii despre târguri. De asemenea, vor fi continuate moderniz`rile aduse pavilioanelor expozi]ionale existente [i va fi continuat` construc]ia pavilioanelor expozi]ionale \ncepute.

ADVERTORIAL

Astfel, pe tot parcursul acestui an, vizitatorii au putut reg`si la ROMEXPO 40 de târguri [i expozi]ii proprii, 18 târguri [i evenimente organizate de c`tre parteneri, 390 de seminarii, conferin]e, workshopuri [i congrese, 3 evenimente pentru publicul larg, 5 concerte [i un festival de muzic`. Domeniile târgurilor [i expozi]iilor organizate au fost dintre cele mai diverse: turism, construc]ii, amenaj`ri interioare, industrie, mobilier, echipament militar, cosmetice [i mod`, agricultur`, industria alimentar`, medicin` [i multe altele. Mai concret, cele 40 de târguri [i expozi]ii organizate în anul 2013 de c`tre ROMEXPO s-au eviden]iat prin: 4 157.700 mp – suprafa]a expozi]ional` ocupat` 4 4.500 – particip`ri ale companiilor la evenimentele organizate 4 Peste 500.000 – vizitatori au trecut pragul manifest`rilor expozi]ionale organizate 4 Totodat` companii din 33 de ]`ri [i România au fost prezente în 2013 la ROMEXPO, târgurile având în medie un grad de interna]ionalizare de aproape 50%


Foto: © Flynt – Dreamstime.com

CE CAUT~ GOOGLE |N CALORIFERE? Gigantul american a dat 3,2 miliarde de dolari pentru Nest, o companie care ofer` utilizatorilor op]iuni inteligente pentru reducerea consumului de energie. De ce? Pentru c` astfel are o nou` poart` de intrare \n casele noastre. DE GABRIEL BÂRLIG~ 38

Biz


TEHNOLOGIE

D

e când Google a devenit sinonim cu aproape orice c`utare pe internet, abund` glumele cu cheile r`t`cite pe care s` le po]i g`si cu ajutorul motorului de c`utare al companiei americane. Iat` c` gluma se \ngroa[` (sau poate deveni realitate), dup` achizi]ia Nest de c`tre Google, pentru 3,2 miliarde de dolari. De ce? Pentru c` Nest se afl` \n casele multor americani [i le cunoa[te deja multe obiceiuri. Produsul de baz` al companiei este termostatul inteligent omonim (\n SUA, termostatul e principalul instrument ce controleaz` temperatura \n cas`), care \nva]` comportamentul utilizatorilor [i ac]ioneaz` \n consecin]` – sc`zând de exemplu temperatura din cas` atunci când “[tie” c` nu e nimeni acas`. Mai mult, cu ajutorul aplica]iei de smartphone, termostatul poate fi controlat de oriunde. Este un pas important \n direc]ia caselor inteligente la nivel de mas`, nu doar pentru cei dispu[i s` pl`teasc` pentru sistemele complicate disponibile \n acest moment pe pia]`. |n acela[i timp, Nest este un dispozitiv important pentru ceea ce se nume[te “internetul lucrurilor” (the Internet of things) – care va face ca majoritatea obiectelor ce ne \nconjoar` s` fie interconectate pentru a func]iona cât mai eficient, dar [i s` \nve]e [i s` se adapteze la comportamentul utilizatorului. Mai mult, anul trecut Nest a lansat Nest Energy Services, care face leg`tura dintre termostatele inteligente [i companiile de utilit`]i. Utilizatorii care sunt clien]i ai unui furnizor de energie electric` partener cu Nest pot realiza economii la factura de curent electric prin aderarea la un program ce transmite termostatelor s` scad` consumul de energie \n timpul orelor de vârf, când aceasta e mai scump`.

DE LA IPOD LA NEST Compania Nest a fost fondat` de doi fo[ti ingineri de la Apple, Matt Rogers [i Tony Fadell. Acesta din urm` este considerat unul dintre p`rin]ii celebrului iPod, care a relansat compania fondat` de Steve Jobs [i f`r` care nu am fi vorbit ast`zi

de dur`, fiindc` vor participa la ea gigan]i ca Apple, Microsoft sau Samsung, to]i dorind s` ne controleze aparatura electronic` [i electrocasnic`. Segmentele profitabile pentru Google, Apple sau Samsung \n ultimii ani au fost strâns legate de smartphone. Dar deja se simte o saturare a pie]ei [i s-a f`cut trecerea de la inova]ii majore la mici \mbun`t`]iri fa]` de modelele anterioare. Juc`torii implica]i \n zona de hardware nu mai pot paria doar pe versiuni mai bune ale unui dispozitiv sau altul, ci trebuie s` integreze tehnologiile din smartphone-uri \n restul aparatelor care ne \nconjoar`. {i s` g`seasc` modalit`]i cât mai simple de control [i de comunicare cu [i \ntre acestea. Google [i-a construit modelul de business reu[ind s` valorifice con]inutul de pe web, creat \n foarte mare parte de oameni. Compania [tie cum s` TONY FADELL, g`seasc` acel con]inut releCOFONDATOR NEST vant care ne intereseaz` [i Este unul dintre p`rin]ii s` ni-l pun` la dispozi]ie, celebrului iPod, care nu dar \ntr-un viitor \n care tot doar c` a salvat Apple de la mai multe dispozitive vor fi faliment, ci a f`cut posibil` conectate la internet va revenirea spectaculoas` a ap`rea un nou mediu \n companiei [i a fost o etap` care Google nu este preesen]ial` \n drumul spre zent. Aici vine contribu]ia iPhone [i iPad. Nest, care reprezint` tocmai veriga lips` \n conexiunile cu dispovia]a. Desigur, puterea financiar` a Goozitivele care ne \nconjoar`. Termostatul gle va permite accelerarea dezvolt`rii de Nest \nva]` comportamentul utilizatoruproduse care s` ne conecteze [i mai mult lui folosind senzorul integrat [i poate locuin]ele la internet. transmite aceste informa]ii \ntregii re]ele de dispozitive Nest din toate casele unde PARIUL PE CASA sunt instalate, care pot “\nv`]a” la rândul INTELIGENT~ lor [i deveni mai inteligente. Pentru Google, achizi]ia este extrem de Astfel, \n casa inteligent`, valoarea nu important`, reprezentând un pas decisiv const` \n fiecare dispozitiv \n parte, ci \n \n zona “Internet of things” care, al`turi felul \n care acestea se conecteaz`, comude dispozitivele inteligente purtate ca acnic` [i ac]ioneaz` ca urmare a schimbucesorii (wearable technology), pare s` fie lui de informa]ii. Comunicarea le va unul dintre principalele fronturi ale permite dispozitivelor s` realizeze o b`t`liei tehnologice din urm`torii zece schem` a comportamentului utilizatoriani. Dup` ce a pierdut startul \n social lor, reu[ind astfel s` ne anticipeze media (de[i depune \n continuare efordorin]ele. Nest are deja algoritmi care exturi importante \n a promova Google ploateaz` re]eaua senzorilor existen]i \n Plus), gigantul internetului a reu[it s` fie jurul nostru, pe care \i folose[te inclusiv un juc`tor important \n domeniul “wea\n detectorul s`u de incendii. Pasul rable technology” prin Google Glass, dar urm`tor [i decisiv va fi conectarea acestei avea nevoie de o intrare \n casele noastre. infrastructuri prin intermediul Google, Aici, b`t`lia \n urm`torii ani va fi extrem despre iPhone [i iPad. Fadell a demonstrat c` st`pâne[te perfect zona de hardware, dar are [i un ochi format pentru design, deci Google a “cump`rat” [i o buc`]ic` important` din spiritul Apple odat` cu Nest. Spirit evident din faptul c` Nest a reu[it s` lanseze produsul pe pia]` f`r` ajutorul sau resursele vreunei companii multina]ionale. Mai mult, compania pare s` fi reu[it s` ia fa]a Apple \n domeniul caselor inteligente, având \n vedere c` produsele sale (pe lâng` gama de termostate, Nest a mai lansat detectoare de incendii) au un design \n linia minimalist` consacrat` de compania condus` azi de Tim Cook. Tony Fadell a declarat c` a reg`sit la Google aceea[i strategie de a l`sa tehnologia s` lucreze \n culise, f`r` ca oamenii s` fie nevoi]i s`-[i schimbe prea mult

Biz

39


ajutorul unei simple conexiuni la internet. Ca s` d`m un exemplu din aceea[i categorie cu Nest, Belkin a lansat anul trecut dispozitivele Echo Water [i Echo Electricity. Echo Water se plaseaz` sub chiuveta din buc`t`rie, de unde m`soar` vibra]iile pentru a monitoriza toate sursele de ap` din locuin]` (chiuvete, du[, toalet` etc.), ca s` analizeze cât de eficient este consumul de ap`. Face toate astea folosind algoritmi g`zdui]i \n cloud, pe baza c`rora lanseaz` mesaje c`tre CE ESTE NEST? utilizator referitoare la consumul de ap`. Echo Electricity ORIGINE face acela[i lucru \n Companie fondat` de doi cazul consumului fo[ti ingineri de la Apple de curent electric. Anul trecut, la IFA, am v`zut o dePRODUS monstra]ie realizat` Nest Thermostat – termostatul de Panasonic referiinteligent care \nva]` singur toare tocmai la felul \n care cloud-ul va ajuta la crearea SERVICIU casei inteligente Nest Energy Services – reduce \ntr-un mod mult automat consumul la orele de vârf mai simplu ca pân` acum. Panasonic folose[te conexiuPRODUS nea prin cloud penNest Protect – detector tru un sistem de inteligent de incendii comenzi vocale mult mai simplu de utilizat de orice utiIMPORTAN}~ lizator. Astfel, pe O poart` pentru Google lâng` faptul c` frispre “internet of things” giderul, aragazul, filtrul de cafea, bateria de ap` din buc`t`rie pot comunica sele noastre. De altfel, Fadell nu vorbe[te \ntre ele, este mult mai simplu pentru despre casa inteligent`, ci despre “casa utilizator s` comunice cu acestea. con[tient`”, dând un plus de umanitate [i discre]ie acestui demers care va permite un acces nemai\ntâlnit al tehnologiei \n DE PE INTERNET, |N CAS~ locuin]ele noastre. Dac` sunte]i convin[i c` produsul princiCasa inteligent` este un concept care pal pe care-l vinde Google este motorul prinde vitez` nu doar datorit` miniatude c`utare, mai gândi]i-v` un pic. Comriz`rii accentuate. Un alt factor care pania realizeaz` cea mai mare parte din anun]` un viitor al lucrurilor conectate venituri pornind de la ideea c` produsul este cloud computing. Acesta poate elisunte]i chiar voi. Google ofer` advertisemina necesitatea introducerii unor procerilor posibilitatea de a ]inti foarte precis soare complexe ([i scumpe) \n aparatele un poten]ial client pe baza comportadin cas`, pentru c` puterea de calcul mentului online al acestuia, fiindc` [tie poate fi g`zduit` \n cloud [i accesat` cu ce c`ut`m [i astfel poate realiza leg`tura ceea ce poate deschide oportunit`]i extraordinare. Nest poate oferi platforma perfect` pentru ca Google s`-[i extind` puterea de calcul [i algoritmii dincolo de internetul actual, al oamenilor, c`tre internetul lucrurilor. Dintotdeauna Nest a declarat c` nu se va opri la termostate [i detectoare de incendii, ci dore[te s` fac` mai inteligente [i pl`cute toate tehnologiile obi[nuite dar importante pe care le folosim zilnic \n ca-

40

Biz

dintre o companie care ofer` un produs sau serviciu legat tocmai de aceast` c`utare. Mai mult, Google “cite[te” [i mailurile de pe Gmail (desigur, respectând dreptul nostru la intimitate – citi]i [i voi cu aten]ie condi]iile de utilizare ale serviciului!) pentru a ne putea livra reclame pornind de la lucrurile despre care discut`m \n mesajele noastre private. Deocamdat`, Google este dependent de un ecran (al unui computer, smartphone, al unei tablete) pentru a [ti ce facem [i ce ne intereseaz`. Achizi]ia Nest poate semnala o schimbare radical` a acestei realit`]i. Oficial, politica Nest, care va fi p`strat` de Google, limiteaz` destul de drastic folosirea datelor culese de dispozitive de la utilizatori doar la \mbun`t`]irea produselor [i serviciilor Nest. Dar gândi]i-v` ce fel de informa]ii (chiar [i anonime) va putea culege Google pentru a afla detalii foarte intime legate de comportamentul nostru atunci când nu suntem la calculator sau pe smartphone. Ceea ce facem \n lumea fizic`, nu doar \n cea virtual`, va putea fi studiat atent, pentru a putea fi folosit de Google ca parte a businessului s`u. Sun` periculos [i destul de \nsp`imânt`tor, dar s` ne uit`m la felul \n care social media a convins atât de mul]i oameni s` ofere de bun` voie informa]ii [i date extrem de personale. Orice alegere pe care o facem folosind dispozitive conectate la internet va l`sa urme [i Google se pricepe de minune s` transforme aceste informa]ii minuscule \n bani.

B~T~LIA CU APPLE Achizi]ia Nest este doar una dintre multele [i costisitoarele tranzac]ii de acest tip f`cute de Google \n ultimii ani. Compania fondat` de Larry Page [i Sergei Brin este, de altfel, cunoscut` pentru faptul c` este dispus` s`-[i asume riscuri financiare mari. S` ne gândim la achizi]ia YouTube, din 2006, care a costat Google nu mai pu]in de 1,6 miliarde de dolari. La acea vreme, pre]ul p`rea cam mare. Dar explozia zonei de video din ultimii ani, mai ales ca urmare a ascensiunii re]elelor sociale (YouTube \nsu[i este una dintre cele mai mari re]ele sociale), a dat dreptate Google. Cam cât ar fi costat azi


TEHNOLOGIE

YouTube, când are peste un miliard de vizitatori unici lunar, care urm`resc 6 miliarde de clipuri \n fiecare lun`? Google lupt` de ani de zile cu Apple, dup` ce iPhone-ul [i iPad-ul au schimbat radical pia]a de smartphone, dar cele dou` companii par a avea strategii total diferite când vine vorba de achizi]ii. |n timp ce Google nu se sfie[te s` cumpere companii mari (divizia de terminale mobile a Motorola a costat nu mai pu]in de 11,5 miliarde de dolari), Apple prefer` s` fac` achizi]ii \n rândul unor companii mici [i mai pu]in cunoscute. Diferen]ele se v`d [i mai clar dac` analiz`m ce fel de companii cump`r` fiecare dintre cei doi gigan]i. Google intr` prin aceste achizi]ii pe segmente noi, \n timp ce Apple prefer` companiile care acoper` “g`urile” din propriile servicii [i produse. Culmea este c` Apple are rezerve de numerar uria[e, de trei ori mai mari decât Google, dar

pare s` aib` o abordare extrem de precaut` \n zona achizi]iilor. Apple a preferat s`-[i cizeleze permanent produsele, dar tocmai asta pare s` \mping` compania c`tre modelul ini]ial care a adus-o \n pragul dispari]iei pe vremea când vindea doar Mac-uri: un juc`tor de ni[`, \n ciuda marjelor de profit foarte mari. Culmea este c`, \n ultimii ani, Apple s-a impus ca furnizor de smartphone-uri [i tablete pentru marea mas` a consumatorilor. Acum, pare \ns` s` se retrag` \ntr-un turn de... silicon. Nu putem neglija [i al]i juc`tori importan]i. De[i aflat` \ntr-un con de umbr`, Microsoft este o companie care poate oricând schimba jocul, mai ales dac` ne uit`m la faptul c` dispozitivul Kinect, conectat ini]ial la consola de jocuri Xbox, ofer` posibilitatea unei interac]iuni directe [i extrem de simple cu orice dispozitiv inteligent. Samsung produce de decenii electronice [i electrocasnice, iar

ast`zi este cel mai mare produc`tor de smartphone-uri din lume, deci \i va fi foarte u[or s` g`seasc` c`i de a le pune s` colaboreze. De altfel, compania sud-coreean` a anun]at chiar \n ianuarie lansarea Samsung Smart Home, un serviciu care permite televizoarelor smart, aparatelor de uz casnic [i smartphone-urilor s` se conecteze [i s` fie gestionate de pe o singur` platform` integrat`. Serviciul va fi lansat comercial prin intermediul \ntregii game de aparate [i dispozitive Samsung \n prima jum`tate a acestui an. Peste tot semnele viitoarei b`t`lii sunt clare, iar “teatrul de r`zboi” va fi chiar casa fiec`ruia dintre noi. Dup` ce le-am primit pe ecranele din via]a noastr`, companiile din domeniul tehnologiei vor s` aduc` conceptul smart \n toat` casa. Va fi tot mai greu s` v` r`t`ci]i cheile. De fapt, s-ar putea s` nu mai ave]i nevoie de chei. Doar s` nu uita]i codul de acces \n locuin]`. Biz

E{TI PREG~TIT PENTRU TAB~RA DE SUPRAVIE}UIRE BEAR GRYLLS? O experien]` unic` te a[teapt` \n ]inuturile Sco]iei, unde, dup` o preg`tire corespunz`toare te vei testa \n situa]ii de supravie]uire extreme. Tab`ra de supravie]uire ofer` cuno[tin]e extrem de valoroase. Bear Grylls, gazda emisiunii Man vs Wild, a conceput el \nsu[i acest curs, care nu poate fi comparat cu niciun alt curs de supravie]uire. Pe durata acestui curs intensiv de 5 zile ce se va desf`[ura \n rezerva]ia Alladale Wilderness din Sco]ia [i unde participantii l-ar putea \ntâlni chiar pe Bear Grylls, acestia pot \nv`]a cum s` fac` focul când plou` toren]ial, cum s` se orienteze \n mediul \nconjur`tor [i s` \nve]e s` g`seasc` surse alternative de hran` \n situa]ii de supravie]uire. Dup` antrenament, participan]ii vor fi testa]i pe durata unei expedi]ii de 36 de ore. Benzin`riile MOL desf`[oar` pân` la data de 16 februarie 2014 o campanie care \]i ofer` [ansa s` fii selectat pentru tab`ra de supravie]uire Bear Grylls. Afl` mai multe detalii pe: www.molromania.ro/fiskars Înscrie-te acum pe: www.survivethecamp.ro

Biz

41


CAS~ NOU~ PENTRU IT

Un dezvoltator imobiliar a g`sit o ni[` profitabil` pe o pia]` lovit` puternic de recesiune. Cum? Simplu, [i-a adaptat proiectele pentru o industrie, cea de IT, care prosper` [i \n aceste vremuri grele. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 42

Biz


IMOBILIARE

tul a 95% din spa]iul total al celei de-a \n vecin`tatea Politehnicii, universitate doua cl`diri de birouri din zona Cotrocare “livreaz`” anual mii de speciali[ti ceni. Conform contractului, EA urma pe pia]a muncii. Astfel, studen]ii care s` pl`teasc` 2,1 milioane de euro se \nscriu la internship-uri [i doctorananual, timp de [apte ani, având zii pot ajunge de la cursuri la serviciu op]iunea de prelungire pe \nc` trei ani. [i \napoi \n câteva minute, aspect Contractul-eveniment poate fi consiesen]ial pentru decizia de relocare a derat o surpriz`, \n contextul unei pie]e companiilor dispuse s` le ofere animobiliare care \ntârzie s` se dezghe]e gaja]ilor cele mai bune condi]ii de de ani buni, \ns` \n realitate mi[carea lucru. Acest argument este \nso]it de nu e atât de nea[teptat`. AFI Park, propozi]ia central` a proiectului imobiliar, iect compus din cinci cl`diri (doar una accesul relativ facil, parcarea subteran` fiind finalizat` \n acest moment), a fost dedicat` [i nu \n ultimul rând mall-ul gândit de la bun \nceput ca un proiect cu toate serviciile adiacente. imobiliar dedicat industriei IT, având ca principal punct de sprijin proximitaCLIENTUL #1 tea unui mall. Modelul nu e unic, nici Prima fil` a pove[tii de succes a AFI m`car \n portofoliul AFI Europe Park e ocupat` de Microchip Technocompania a reu[it cu succes s` lanseze logy, companie american` acest concept \n Praga, cu Palace Flora. produc`toare de se“Am aflat c` exist` o sinergie \ntre bimiconductoare. rouri [i mall, pentru c` birourile Acesta a fost de adaug` vizitatori altfel [i primul centrului coclient al complemercial, \n spexului imobiliar, cial la food \n urma unui court, dar [i pencontract semtru alte servicii”, nat \n prima MILIOANE DE EURO explic` David jum`tate a Hay, CEO al AFI anului 2012, este investi]ia AFI Europe Europe România. când AFI România \n fiecare din cele Principalele griji Park exista ale dezvoltatorilor doar \n 5 cl`diri din AFI Park cl`dirilor de birouri schi]ele sunt, \n mod tradi]ional, chiria[ii [i arhitec]ilor. gradul de ocupare. “Ne aflam \ntr-un proces Clien]ii viza]i de AFI au de c`utare a unui spa]iu, din cauza fost de la bun \nceput faptului c` expira contractul cu vechea companiile de IT, \ntrucât toate coorcl`dire [i eram con[tien]i de faptul c` donatele p`reau s` se alinieze \n favoanu mai puteam cre[te num`rul de anrea acestui segment. Spre deosebire de gaja]i dac` am fi r`mas acolo”, explic` alte industrii, IT-ul reu[e[te s` fie unul Delia Chiricescu, general manager la din pu]inele domenii cu cre[teri Microchip Technology România. Comanuale, atr`gând o pleiad` de pania american` [i-a deschis sediul din multina]ionale \n Bucure[ti. Ultima pe Bucure[ti \n 2006, cu un singur angalist` e Deutsche Bank, care [i-a mutat jat, iar \n momentul de fa]` a ajuns la centrul tehnologic la Bucure[ti [i 125 de salaria]i, având \n plan s` inten]ioneaz` s` creasc` echipa la creasc` num`rul acestora cu \nc` 50 \n 500 de ingineri pân` \n 2016. |ns`, urm`torii doi ani. dincolo de dezvoltarea industriei IT \n De la bun \nceput, Microchip a ales România, un alt factor decisiv pentru s` lucreze \n zona Politehnicii, instasuccesul AFI Park const` \n faptul c` lându-se \n cl`direa Vodafone din complexul de cl`diri de birouri se afl` vecin`tatea universit`]ii bucure[tene.

20

C

um vi se pare o chirie

143 de euro/mp pe an? Pentru compania de gaming Electronic Arts (EA) a fost pre]ul corect când a decis s` mute \n cas` nou` angaja]ii s`i din Bucure[ti, la finele anului trecut. Produc`torii de jocuri se mutau astfel \ntr-o cas` nou`, AFI Park 2, proiect apar]inând AFI Europe, unde au \nchiriat 14.700 de metri p`tra]i, echivalen-

Biz

43


Pentru AFI Park 3 [i 4 purt`m negocieri tot cu multina]ionale din IT. Aceste companii cresc foarte rapid, [i-au sporit considerabil for]a de munc` \n ultimii ani” DAVID HAY, CEO, AFI Europe Romånia

{ase ani mai târziu, planurile de extindere \i determinau pe americani s` caute un nou spa]iu, \ns` apropierea de Politehnic` r`mânea obiectivul principal \n procesul de relocare. Astfel au ales s` semneze un contract pe [apte ani cu AFI Park \n mai 2012, iar \n luna septembrie au ocupat primul spa]iu \nchiriat \n cl`direa num`rul 1 a complexului. Fiind o companie de semiconductori cu laborator propriu, Microchip a cerut dezvoltatorului imobiliar s` personalizeze spa]iul dup` propriile gusturi [i necesit`]i, cum ar fi sistemul de ventila]ie, alimentare [i cel cu jeturi de aer. “Am avut mult timp s` gândim [i s` rafin`m planificarea spa]iului \nainte de a ne muta. Am f`cut acest lucru \mpreun` cu angaja]ii, am ob]inut inputuri privind nevoile [i a[tept`rile, motiv pentru care dup` ce ne-am mutat nu s-au f`cut modific`ri majore”, spune Chiricescu, care a apreciat de la bun \nceput flexibilitatea planului cl`dirii [i faptul c` poate fi modularizat dup` bunul plac al chiria[ilor.

Chiar dac` Microchip nu se num`r` printre angajatorii cu cre[teri spectaculoase ale num`rului de salaria]i, acesta se afl` \nc` de la deschiderea 44

Biz

FOTO: VALI MIREA

EFECTUL POLI

filialei române[ti \ntr-un proces moderat dar continuu de extindere, iar principala surs` de recrutare este Politehnica. De altfel, pentru a consolida rela]ia cu aceast` facultate, oficialii de la Microchip au decis s` sponsorizeze anual competi]ii de electronic` desf`[urate \n cadrul unit`]ii de \nv`]`mânt pentru studen]ii acesteia. “Tinerii din «Poli» sunt destul de bine preg`ti]i, au cuno[tin]ele de baz`, iar

mai departe fiecare companie construie[te pe aceast` baz` \n func]ie de nevoile sale”, explic` Delia Chiricescu. Astfel, \n ciuda percep]iei negative vizavi de sistemul de \nv`]`mânt, acesta se dovede[te a fi nu doar un furnizor important de for]` de munc` pentru pia]a IT, dar [i un pol de interes pentru proiectele imobiliare de birouri. Mai mult, Microchip este doar una din nenum`ratele companii de software [i hardware care sponsorizeaz` facult`]ile de profil prin diverse programe – de la traininguri [i concursuri la dotarea s`lilor de cursuri – cu scopul de a putea recruta tinere talente mai eficient. Eforturile multina]ionalelor [i planurile dezvoltatorilor imobiliari de la AFI par s` fi dat roade, \ntrucât speciali[tii \n IT au \mbr`]i[at cu u[urin]` ideea de a lucra \ntr-o cl`dire de birouri din zona Cotroceni, iar proximitatea mall-ului AFI Palace a cânt`rit decisiv. “Avem mul]i angaja]i tineri care nu [i-au \ntemeiat \nc` familii, pentru ei e foarte important s` poat` lua masa de prânz cald`, la ora potrivit`, iar aici beneficiem de astfel de oportunit`]i pentru toate gusturile [i bugetele”, e de p`rere managerul de la Microchip Technology. Acestui avantaj i se adaug`, bine\n]eles, posibilitatea de a pl`ti facturile, de a

Majoritatea angaja]ilor – cred c` to]i cu excep]ia unor pozi]ii de sales [i administrativ – vin de la Politehnic`, deci vecin`tatea acestei universit`]i a fost factorul determinant \n alegerea spa]iului” DELIA CHIRICESCU, General Manager, Microchip Technology Romånia


IMOBILIARE

ISTORIA CELOR 5 • 2005 – achizi]ia terenului • Octombrie 2009 – finalizarea mall-ului AFI Palace Cotroceni • Septembrie 2012 – finalizarea AFI Park 1 • Aprilie 2014 – finalizarea AFI Park 2 • Decembrie 2014 – finalizarea AFI Park 3 • 2015 – finalizarea AFI Park 4 • 2015 – finalizarea AFI Park 5

ajunge la o farmacie \n câteva minute sau de a-]i petrece timpul liber de dup` serviciu la cinematograf sau la shopping, f`r` a mai fi nevoit s` str`ba]i ora[ul la ore de trafic intens. De altfel, nevoile specifice ale companiilor de IT nu sunt atât de specifice pe cât am putea crede. Dincolo de sporirea sistemelor de securitate, a capacit`]ii de alimentare [i de ventila]ie, ace[ti chiria[i au, \n linii mari, acelea[i cerin]e ca [i multina]ionalele care activeaz` \n alte domenii. Ceea ce s-a schimbat \n ultimii ani este \ns` aten]ia pe care o acord` unor detalii. “Chiria[ii din IT sunt mai preg`ti]i [i \[i permit s` fie mai preten]io[i. Nu vor s` fac` gre[eli atunci când aleg un spa]iu, motiv pentru care negocierea unui contract dureaz` mai mult, dar acest lucru nu ne deranjeaz`”, spune David Hay. |n momentul de fa]`, primele dou` cl`diri ale proiectului de cinci cl`diri AFI Park au fost \nchiriate, iar oficialii negociaz` deja \nchirierea cl`dirii 3. Nu au dubii \n privin]a ocup`rii urm`toarelor cl`diri, care vor fi finalizate la sfâr[itul lui 2015, \ntrucât cererea este pe m`sura amplorii proiectului. Mai mult, David Hay, CEO-ul AFI Europe, e de p`rere c` \n România va ap`rea \n urm`torii ani un nou trend: deschiderea sucursalelor companiilor de BPO (business process outsourcing) [i a 46

Biz

centrelor de shared services. Practic, vorbim despre companii care opteaz` pentru outsourcing \n cazul unor activit`]i specifice [i de entit`]i care preiau sarcinile opera]ionale ale multina]ionalelor, precum contabilitatea, resursele umane, IT-ul sau securitatea. “Dup` succesul pe care companiile de BPO [i shared services l-au avut \n Polonia, vor realiza \n scurt timp c` România trebuie s` fie urm`toarea lor ]int`”, spune Hay. De altfel, AFI Business Park din zona Progresul este construit special pentru acest tip de companii [i nu este exclus ca ele s` ocupe spa]ii semnificative \n ultimele cl`diri ale proiectului AFI Park, ce vor fi date \n folosin]` la finele anului viitor.

REPLICAREA MODELULUI |n momentul de fa]`, majoritatea companiilor de IT din Bucure[ti colaboreaz` cu universit`]ile de electronic` [i calculatoare din toat` ]ara, aducând practic speciali[ti de la sute de kilometri pentru a lucra \n sediile din capital`. De[i aleg s` ocupe cl`diri de birouri aflate \n proximitatea Politehnicii, \n urm`torii ani s-ar putea dovedi mai eficient din punct de vedere economic s` deschid` centre \n ora[ele cu un num`r mare de speciali[ti: Cluj, Timi[oara, Ia[i, Bra[ov sau Sibiu. De

altfel, aceast` tendin]` s-a f`cut deja sim]it` \n ultimii doi ani, motiv pentru care trei din primele 10 companii prezente \n “Top 20 companii din IT pentru care s` lucrezi” – material publicat \n edi]ia precedent` a revistei Biz – sunt prezente \n Cluj-Napoca. “Sunt ora[e secundare care devin ]inte reale pentru companiile de IT”, remarc` David Hay. Astfel, este de a[teptat ca dezvoltarea acestui sector \n ora[ele “secundare” amintite s` stimuleze interesul marilor dezvoltatori imobiliari de a pune bazele unor proiecte \n jurul universit`]ilor de profil, similare celui cl`dit de AFI Europe \n Bucure[ti. Revirimentul pie]ei imobiliare \n adev`ratul sens al cuvântului pare s` \ntârzie, \ns` avansul unor anumite ni[e, cum ar fi cea a cl`dirilor de birouri, poate da un semnal pozitiv, \ntrucât proiectele de calitate construite pentru multina]ionale reu[esc s` ob]in` grade de ocupare aproape de 100% \n termene de sub un an de la \nceperea negocierilor. Acest lucru e datorat \n bun` m`sur` succesului unor businessuri precum cele din IT, ceea ce demonstreaz` c` tehnologia poate muta din loc economia – sau m`car anumite sectoare – dincolo de grani]ele tradi]ionale ale codului [i circuitelor electronice. Biz


Foto: © Tomert – Dreamstime.com

7 14 21

M

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

V

S

D

6 13 20 7 14 21 1 8 15 22

V S D

2 9 16

3 10 17

4 11 18

V

S

D

1 8 15 22

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

J

V

S

D

Mi 3 10 17 24

M 2 9 16 23

L

D

AN PRTHE WEB

24

11 7 14 21

6 13 20

D

5 12 19 26

Mi 1 8 15 22 J 2 9 16 23 V 3 10 17 24 S 4 11 18 25

M

L

CL

dia sumsocial me UJ

16

top o s cial brands

6

media su social m BUCURE{TI

19

18

OCTOMBRIE

5 12 19

SEPTEMBRIE

4 11 18

3 10 17

M J

29

2 9 16

L Mi

7 14

Mi

2 9 16

1 8 15

7 14

6 13

5 12

IUNIE

D

S

V

J

Mi

4 11

3 10

1 8 15

6 13

M

Biz Berlin

27 - 31 M

L

FEBRUARIE

J

5 12

L

MAI

2 9 16 23

J

Mi 1 8 15 22

6 13 20

L

IANUARIE

7 14 21

V

7 14 21

6 13 20 27

5 12 19 26

4 11 18 25

3 10 17 24

3 10 17 4 11 18 5 12 19 6 13 20 7 14 21 1 8 15 22 2 9 16 23

L M Mi J V S D

3-6

25

20

10 – 14

NOIEMBRIE

D

S

V

J

Mi 2 9 16 23

M 1 8 15 22

L

IULIE

2 9 16 23

6 13 20

J

D

5 12 19

Mi

1 8 15 22

4 11 18

M

S

3 10 17

L

MARTIE 7 14

6 13 20

5 12 19

4 11 18

3 10 17

3 10 17

2 9 16

1 8 15

7 14

6 13

5 12

4 11

2 9 16 23

1 8 15 22

D

S

V

J

7 14 21 28

6 13 20 27

5 12 19 26

4 11 18 25

Mi 3 10 17 24

M

L

30

10

4–7

Vacan]`

DECEMBRIE

D

S

V

J

Mi

M

L

AUGUST

D

S

V

J

Mi 2 9 16

M 1 8 15

L

APRILIE

EVENIMENTE BIZ 2014


ROMÂNIA INTR~ |N PÂINE PRIN EGIPT

Cu o produc]ie de grâu record, România pare s`-[i fi recâ[tigat titlul de grânar al Europei [i a devenit, \n ultima perioad`, principalul furnizor de grâu pentru Egipt. |n scurt timp \ns`, Fran]a ar putea s`-i ia pâinea de la gur` pe pia]a din Africa de Nord. DE OVIDIU NEAGOE 48

Biz


EXPORTURI ini[tea s-a a[ternut brusc \n micu]ul apartament din Cairo. Zarva produs` de pu[tii familiei de egipteni a fost \ntrerupt` de cel mai important eveniment al zilei: masa. De altfel [i singura mas` a tinerilor [colari din acea zi. Câteva ro[ii [i o bucat` de pâine, mâncate pe ner`suflate, [i, la nici zece minute mai târziu, chicotelile au re\nceput. Imaginea de mai sus nu este desprins` dintr-un film documentar care creioneaz` portretul unei familii s`race din Egipt, ci face parte din realitatea cotidian` a unui num`r cople[itor de locuitori ai statului nordafrican. Aproape 40% dintre egipteni sunt nevoi]i s` tr`iasc` zilnic cu numai doi dolari. |n Egipt, care este cel mai mare importator de grâu din lume, mai bine de 70% dintre alimente provin din alte state, iar veniturile mici [i cre[terea pre]ului la alimente \ngreuneaz` din ce \n ce mai mult misiunea celor mai multe familii de a pune pe mas` alimente de baz`. {i problemele nu se opresc aici. Mai bine de 85% dintre tinerii egipteni nu au un loc de munc`, \n condi]iile \n care o bun` parte dintre ei au studii universitare. |n aceste condi]ii, nu a trecut mult timp [i butoiul cu pulbere a explodat. Str`zile din Cairo au fost luate cu asalt de oamenii nemul]umi]i, iar \n Pia]a Tahrir se puteau face auzite, \n cadrul protestelor violente premerg`toare alung`rii fostului pre[edinte Hosni Mubarak, singurele dorin]e ale egiptenilor: “Pâine, libertate [i justi]ie social`”. Noul guvern a cedat presiunilor protestatarilor [i, \n scurt timp, a apelat la România [i Ucraina pentru achizi]ia de grâu ieftin. “România a realizat exporturi semnificative de grâu \n ultima

perioad` - \n luna august, a exportat \n afara Uniunii Europene 9,6% din produc]ia total` de grâu la un pre] mediu de 183 de euro/ton`”, spune Claudiu Cazacu, analist-[ef la X-Trade Brokers România, o companie de brokeraj. “Egiptul, care a importat 181.000 de tone \n august, a continuat s` fie interesat de grâul românesc, realizând o comand` de 60.000 de tone \n noiembrie, de data aceasta la un pre] de 224 de euro pe ton`, cu 22,4% mai ridicat”, adaug` Cazacu. |n intervalul iulie - septembrie din sezonul comercial 2013 – 2014, România a reu[it s` exporte \n Egipt nu mai pu]in de 800.000 de tone de grâu, devenind astfel cel mai important furnizor de grâu pentru statul din Africa de Nord, potrivit datelor Departamentului American pentru Agricultur`. |n prima jum`tate a anului trecut, România a exportat mai bine de

Grâul românesc s-a vândut ca pâinea cald` atât \n ]`rile din afara comunit`]ii europene, cât [i \n Uniune, România \ncasând pentru exporturile din primul semestru al anului trecut 295 de milioane de euro. Toate aceste cifre impresionante, generate pe baza unui an bun \n agricultura local`, au dus la o explozie a exporturilor române[ti de grâu, care s-a resim]it la nivelul \ntregii comunit`]i europene. Uniunea European` a emis de la jum`tatea anului trecut licen]e de export pentru 4,47 de milioane de tone de grâu, fiind cea mai rapid` rat` din ultimul deceniu. Pozi]ia României ar putea fi \ns` amenin]at` de Fran]a, care

Egiptul, care a importat 181.000 de tone \n august, a continuat s` fie interesat de grâul românesc, realizând o comand` de 60.000 de tone \n noiembrie.” Claudiu Cazacu, analist-[ef la XTB România

1,51 milioane de tone de grâu, de 1,6 ori mai mult comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2012, când exporturile se ridicau la 711.605 de tone, potrivit Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. Nu numai pe rafturile magazinelor de panifica]ie din Egipt se vor g`si produse realizate pe baza grâului românesc. Arabia Saudit`, Siria sau Mauritania au fost alte destina]ii importante pentru cerealele locale.

ar putea prelua o cot` important` pe pia]a egiptean`, pe m`sur` ce oferta local` se va diminua. Cel mai important produc`tor de grâu din comunitatea european`, Fran]a, care are o produc]ie de mai bine de 37 de milioane de tone pe an, a preferat s` trateze pia]a egiptean` cu r`bdare, \n a[teptarea unor pre]uri mai bune. “Pre]ul a devenit prea mic”, spune analistul-[ef al XTB România. “Fran]a a preferat s` Biz

49


EXPORTURI \[i m`reasc` stocurile interne decât s` exporte la pre]urile curente, iar exemplul ei ar putea fi luat [i de alte ]`ri exportatoare. Grâul a avansat temporar \n a doua jum`tate a lunii noiembrie, pe seama previziunilor c` vremea rece din SUA va afecta recolta de iarn`”, mai spune Claudiu Cazacu. Scenariul s-a tradus prin faptul c` cererea la export pentru produsele americanilor a devenit mai puternic`, fiind avantajat` [i de cre[terea pre]urilor din Rusia, unul dintre marii exportatori la nivel mondial, peste cele din pia]a interna]ional`.

SEMENI GRÂU, NU CULEGI FURTUN~ Vânz`rile SUA, cel mai mare exportator de grâu din lume, pot cre[te [i mai mult. La finele lunii noiembrie, grâul american

50

Biz

7,29

ne o t e d e n a milio României,

de grâu a ia ] c u d o i, r p a fost imii opt an lt u in d e r a lui cea mai m r Ministeru lo e t a d m r confo urale zvolt`rii R e D i [ ii r u Agricult

destinat exporturilor era cu 23% mai mult, iar datele Departamentului American pentru Agricultur` indicau o produc]ie record pentru sezonul 2013 – 2014, ceea ce ar putea pune o presiune negativ` pe pre]uri. O posibil` ]int` de pre]

pentru jum`tatea anului se afl` la 5,5 dolari / bu[el (aproximativ 27,2 kg), comparativ cu 6,2 – 7 dolari / bu[el, intervalul \n care oscileaz` acum pre]ul grâului la Bursa de M`rfuri de la Chicago, potrivit estim`rilor XTB România. Grâul este mai ieftin \n Bulgaria, unde pre]urile au ajuns \n luna noiembrie a anului trecut s` fluctueze sub 180 de euro/ton`. Tot cercetarea firmei de brokeraj, care citeaz` Asocia]ia Na]ional` a Grânelor din Bulgaria, mai arat` c` traderii au putut realiza profituri consistente prin achizi]ia de grâu ieftin din Bulgaria, de-a lungul verii, pe care l-au depozitat [i exportat ulterior c`tre ]`rile arabe la pre]uri mai mari. Pre]uri mici, \n schimb, pot fi \ntâlnite [i \n Ungaria, unde \n cea de-a doua jum`tate a lunii noiembrie, pre]ul pe bursa de la Budapesta


Cercetarea mai arat` c` pentru anul curent estim`rile ce ]in de suprafa]a cultivat` la nivel interna]ional sunt \n cre[tere cu pân` la 225,4 milioane de hectare, cea mai mare suprafa]` din ultimii 17 ani, \n SUA, China, dar [i \n Uniunea European`. Un asemenea scenariu s-ar putea traduce printr-o sc`dere a importurilor din partea puterii asiatice, care DRUMUL PÂINII EGIPTENE poate \nclina talerele balan]ei |n mai pu]in de trei luni, Egipt, cel mai cerere [i ofert`. mare importator de grâu din lume, a Astfel, pre]ul ar cump`rat 1,97 de milioane de tone de putea urma un grâu, majoritatea provenind din România. drum }AR~ CANTITATE* (tone) ascendent spre regiunea România 800.000 de 6 dolari / Ucraina 590.000 bu[el. “Pre]ul Rusia 540.000 grâului pe * iulie – septembrie 2013 plan local ar putea fi relativ stabil \n perioada urm`toare, dar este posibil ca 2014 s` aduc` 2012, pre]ul a scumpiri de pân` la 15% \ntrucât, sc`zut cu 22,5%. |n ultimele [ase din punct de vedere statistic, este luni, pre]ul s-a temperat [i a pu]in probabil` repetarea anului gravitat \n jurul unei valori medii agricol foarte bun, atât \n de 6,75 dolari pe bu[el. Mi[carea România cât [i la nivel global”, de ieftinire a fost generat` \n spune Claudiu Cazacu. prim` faz` de echilibrarea |n prezent, pre]ul grâului este balan]ei dintre cerere [i ofert` semnificativ mai redus decât \n spre finalul anului 2012, fiind aceea[i perioad` a anului 2012, apoi urmat` de cre[terea ofertei datorit` atât condi]iilor anticipate, \n prima jum`tate a favorabile produc]iei interne de anului trecut. “Fondurile de anul trecut, cât [i sc`derii investi]ii [i de hedging [i-au semnificative a pre]ului la nivel \nchis din pozi]iile de cump`rare, interna]ional. Cum grâul iar investitorii de retail s-au tranzac]ionat la Bursa de asociat tendin]ei, m`rindu-[i M`rfuri de la Chicago s-a ieftinit volumele pe vânzare”, precizeaz` cu 22% \n ultimul an, leul s-a analistul-[ef al XTB România. apreciat fa]` de moneda “Pozi]ia net` pe vânzare a american`, spre deosebire de anul fondurilor de hedging pe 2012, iar pe pia]a local` pre]ul de complexul m`rfurilor agricole a achizi]ie de la produc`tori este cu ajuns la un maxim al anului aproape 20 de procente mai mic 2013. Pentru grâu, pozi]ia net` a decât \n 2012, independent de al]i celor care mizeaz` pe vânzare a factori, deprecierea pre]ului ar ajuns la 66.041 contracte, cea trebui s` se reflecte \ntr-o mai mare de când exist` ieftinire a produselor ce au la raport`ri, din 2006”, baz` grâul. Biz continu` Cazacu. se situa la aproape 164 de euro/ton`. Pe pie]ele interna]ionale, pre]ul grâului a sc`zut cu aproximativ 32% \n ultimele 17 luni, de la un maxim de 9,37 dolari/ bu[el, valoare \nregistrat` \n luna iulie a anului 2012, pân` la 6,39 dolari/bu[el la jum`tatea lunii decembrie a anului trecut. Mai mult, comparativ cu anul


Social media, pove[ti [i un brand global Ce v-ar pl`cea s` face]i pentru prima oar`? Vodafone [i-a propus s` afle r`spunsul prin programul global Firsts, care folose[te social media pentru a aduce brandul mai aproape de consumatori. Barbara Haase, Vodafone Group Brand Director, a vorbit \n exclusivitate pentru Biz despre aceast` nou` strategie. DE GABRIEL BÅRLIG~ Care au fost motivele pentru care a]i ales s` lansa]i programul Firsts? Este o schimbare c`tre o direc]ie mai emo]ional` [i personal` a brandului. Am analizat brandul \n urm` cu ceva mai mult de un an [i am v`zut c` \n majoritatea pie]elor pe care suntem prezen]i, chiar [i \n cele \n care am intrat mai târziu, aveam awareness neasistat de 100%. O mare parte din acest lucru se datora implic`rii pe termen lung \n Formula 1, care ne-a ajutat foarte mult s` devenim cunoscu]i pe plan global. Ni s-a p`rut un moment potrivit s` trecem la o leg`tur` mai direct` [i emo]ional` cu consumatorii. Vrem s` trecem de la simple "cuno[tin]e" la "apropia]i" cu ajutorul social media [i al tehnologiei mobile.

De ce acum? Credem c` este momentul potrivit fiindc` am v`zut cum rela]ia dintre consumatori [i telefoane mobile nu mai este centrat` pe tehnologie, ci pe serviciile [i produsele oferite prin intermediul acestora. Oamenii au rela]ii tot mai strânse cu telefonul lor mobil. Ave]i un exemplu foarte bun \n Ghi]` Ciobanul, care a devenit un erou local, demonstrând c` se poate tr`i autentic cu ajutorul tehnologiei mobile. Ne-am gândit la ceva care s` poat` fi o exprimare credibil` a ceea ce face Vodafone. A[a ne-a venit ideea Firsts. Credem c` 52

Biz

oamenilor le place [i sunt inspira]i când fac lucruri pentru prima dat`, iar tehnologia mobil` poate ajuta la apari]ia acestor pove[ti. E un program pe termen lung [i vrem s`-l continu`m minimum 3-5 ani. Sper`m s` form`m un ecosistem \n jurul Firsts.com, unde oamenii, clien]i Vodafone sau nu, s`-[i fac` publice dorin]ele legate de a face ceva pentru prima oar`, s` se ajute \ntre ei cu sfaturi, dar [i cu noi, cu exper]i, pentru a-[i materializa aceste aspira]ii.

Cum gestiona]i programul, având \n vedere c` are mai multe niveluri – global, local [i personal? Am abordat global programul, dar nu ne-am gândit la organizarea noastr` intern`, ci la felul \n care abord`m consumatorii. C`ut`m pove[ti inspira]ionale pentru ei [i sigur acestea \[i vor croi singure drum c`tre noi. Le oferim oamenilor posibilitatea s`-[i prezinte aspira]iile legate de ceva ce vor s` fac` pentru prima dat` pe site-ul Firsts.com [i ne putem al`tura lor pentru a-i ajuta s`-[i \mplineasc` acest vis. Deci la nivel personal oamenii vor colabora cu noi. La nivel local, pove[tile vor asigura diversitatea acestui program. Avem deja feedback de pe diverse pie]e, inclusiv din România, oamenii se gândesc la premiere cu iz local pentru pia]a respectiv`.

Firsts.com va fi punctul central al programului? Site-ul e poarta spre lumea Vodafone Firsts, dar respect`m comportamentul oamenilor \n social media. Firsts.com face leg`tura cu fiecare canal preferat de utilizatori: cei pasiona]i de Twitter pot g`si lucruri acolo, cei care utilizeaz` Facebook vor g`si [i acolo detalii, la fel [i pe YouTube [i a[a mai departe. Vom reflecta totul pe conturile noastre de social media, fiindc` vrem ca totul s` se mi[te \n acest ecosistem. Nu vom avea campanii TV sau publicitate clasic`. Programul reflect` faptul c` oamenii apeleaz` tot mai des la social media ca s` \mp`rt`[easc` pove[ti interesante, s`-[i exprime p`rerile [i, de ce nu, s` ne prezinte ideile lor legate de ceea ce ar vrea s` fac` pentru prima dat`.

De ce social media? O mare parte din ce facem vine oricum din zona de digital, deci e o mi[care natural`. Vom p`stra local publicitatea tradi]ional`, dar influen]at` de programul Firsts, care este ceva \n plus. Am decis s` trecem de la sponsoriz`ri tradi]ionale, cum era cazul cu Formula 1, la lucruri care s` implice oamenii emo]ional la un nivel mai profund. De fapt, nu facem decât s` urm`m oamenii acolo unde se afl` deja. Nu le dict`m s` ne vad` la TV sau \n social media. Vrem s` fim acolo unde ei


MARKETING

comunic` [i se implic` al`turi de prieteni [i comunit`]i. De asta a fost natural s` folosim social media.

A]i g`sit deja o serie de premiere? Desigur. Prima poveste care este deja pe site e din India, o are \n centru pe Mary Kom, campioan` de box [i medaliat` olimpic`. Ea [i-a dorit s` fac` primul centru pentru femei din India

specializat \n predarea tehnicilor de autoap`rare. Pe lâng` centrul propriuzis, Vodafone a creat un forum online cu acoperire na]ional`, o linie telefonic` special`, precum [i un serviciu SMS gratuit cu ajutorul c`ruia, \n urma transmiterii unui mesaj text, femeile vor putea primi pe telefonul mobil sfaturi [i lec]ii de autoap`rare. Nu facem totul \n social media. Spoek Mathambo, un muzician din Africa de

Barbara Haase, Vodafone Group Brand Director

Sud, a visat mereu s` creeze prima compila]ie muzical` folosind fragmente culese de la mai multe grupuri etnice [i culturale din Africa de Sud. Cu sprijinul nostru, a c`l`torit cinci zile \n toat` ]ara, s-a \ntâlnit cu oameni din aceste grupuri, a \nregistrat melodiile, le-a \nc`rcat \n cloud [i colaboratorii lui din studioul din Johannesburg au realizat compila]ia. Vom avea câte o poveste nou` la fiecare dou` s`pt`mâni. Toate vor putea fi g`site pe site, acesta fiind canalul principal pe care-l folosim pentru campanie. Nu vom apela la media clasic`, vom r`mâne \n ecosistemul social media.

A]i renun]at la sponsorizare \n Formula 1. V` retrage]i din sport? Sportul este parte din portofoliul acestor pove[ti. Mary Kom s-a dovedit o poveste cu implica]ii sociale, dar am ajuns la ea prin box. Nu am renun]at la sport, suntem implica]i \n rugby \n Africa de Sud sau \n cricket \n India. |n ceea ce prive[te sponsoriz`rile tradi]ionale, \ncerc`m s` g`sim abord`ri ca s` le transform`m \n premiere. |n Africa de Sud ne gândim ca, pentru prima oar`, o echip` de fani ai rugby-ului s` joace contra clubului lor favorit. Ceva similar s-ar putea face [i \n India cu cricketul. Vrem s` ne gândim cum putem folosi aceste colabor`ri ca parte a programului Firsts [i s` renun]`m pe termen mediu [i lung la sponsoriz`ri tradi]ionale care nu au leg`tur` cu tehnologia noastr` [i noul program.

Cum ve]i m`sura eficien]a programului? Avem indicatori clari de performan]`, perfect m`surabili \n social media, de[i [tim c` [i aici se \nva]` \nc` multe. Dar pentru mine cel mai important va fi dac` oamenii ne plac pentru ceea ce facem. Avem o idee foarte clar` referitor la ce vrem, am \nceput foarte bine, dar e un proces de \nv`]are. E o premier` [i pentru Vodafone. Cred c` am g`sit o abordare foarte bun` prin care Vodafone s` aib` un rol \n aceste pove[ti. Biz Biz

53


Peste 15 ani de servicii de management al documentelor de la Xerox La sfâr[itul anilor ’90, Xerox era prima companie din ]ar` care prezenta beneficiile serviciilor de management al documentelor. Avea \n spate o expertiz` bogat` \n tehnologii de lucru cu documentele – peste 90 de ani la nivel global, un portofoliu extins de echipamente [i zeci de mii de patente \nregistrate la nivel interna]ional.

Ast`zi, Xerox este lider mondial pe segmentul serviciilor de management al documentelor [i al proceselor de business, iar businessul de servicii ocup` peste 50% din veniturile totale ale companiei, atât la nivel local, cât [i interna]ional [i se afl` \ntr-o continu` cre[tere.” GABRIEL PANTELIMON, Country General Manager, Xerox România bancar`, petrol [i gaze [i retail & produc]ie. Odat` cu cre[terea num`rului de clien]i, am diversificat paleta de servicii, dar [i de tehnologii [i instrumente software [i le-am personalizat \n func]ie de cerin]ele fiec`rui tip de companie \n parte.” Din 2009, odat` cu izbucnirea crizei economice, segmentul serviciilor de management al documentelor de pia]` a realizat un nou salt, fiind printre pu]inele din pia]` care au reu[it s` creasc` \n condi]ii economice dificile. Un num`r tot mai mare de companii de toate m`rimile le-au externalizat, toate având acelea[i obiective – voiau s` \[i optimizeze procesele de lucru cu documentele, s` ob]in` reduceri pe mai multe planuri: costuri, consumabile, energie [i Foto: © Getty Images

ADVERTORIAL

Dar povestea Xerox \n România a \nceput mult mai devreme. În 1968, Xerox era printre primele mari companii care intrau \n ]ar`. A adus \n ]ar` primele copiatoare, primul fax, primele echipamente laser [i color [i, mai târziu, multifunc]ionale complexe, instrumente software avansate [i solu]ii de imprimare mobil`. Având la baz` un portofoliu bogat de tehnologii de imprimare, Xerox a v`zut dincolo de simpla copiere a documentelor [i a \nceput s` vorbeasc` companiilor despre avantajele serviciilor de management al documentelor la sfâr[itul anilor ’90. “Ini]ial, companiile au fost reticente \n privin]a serviciilor de management al documentelor, le era greu s` vad` imaginea de ansamblu”, spune Gabriel Pantelimon, Country General Manager, Xerox România. “Am \nceput prin a furniza aceste servicii pe echipamentele clien]ilor, la sediul lor, \n special servicii de imprimare de mare volum, iar printre primii clien]i au fost companii din industriile telecom [i finan]e-b`nci.” “Treptat, companiile au \nceput s` aprecieze beneficiile serviciilor Xerox, iar din 2000 tot mai multe au \nceput s` apeleze la cele de management al documentelor. Vorbim, \n general, de companii mari din industrii precum cea financiar-

timp [i, \n paralel, s` \[i creasc` productivitatea [i calitatea materialelor tip`rite. La \nceputul anului trecut, Xerox a lansat [i serviciile de marketing [i comunicare, ce optimizeaz` procesul de comunicare [i reduc semnificativ costurile prin eficientizarea, automatizarea [i administrarea \ntregii activit`]i de comunicare, folosind numeroasele sale tehnologii, instrumente software [i solu]ii complexe. Pentru ca toate companiile, indiferent de m`rime sau de zona geografic`, s` beneficieze de servicii de management al documentelor la cele mai \nalte standarde, Xerox dezvolt` [i optimizeaz` permanent serviciile [i tehnologiile sale [i implementeaz` programe [i ac]iuni pentru partenerii s`i. Astfel a dezvoltat Xerox Partner Print Services (XPPS) – un program care ajut` IMM-urile s` \[i optimizeze businessurile prin intermediul re]elei de parteneri – [i High Tech Alliance – care sprijin` clien]ii finali \n privin]a optimiz`rii proceselor de business, prin formarea unor alian]e strategice cu integratorii.


antreprenoriat Reinventarea BOUTIQUE-ULUI IMOBILIAR Dup` 20 de ani de experien]` de top \n domeniul imobiliar, Oana Chi]escu (re)inventeaz` conceptul de boutique de tranzac]ie, propunând clien]ilor un spa]iu complet personalizat, modular, \nchiriat chiar [i pentru câteva ore. DE OANA GRECEA

C

onceput ca un boutique

imobiliar, businessul Oanei Chi]escu este o afacere de familie, crescut` [i educat` \n genera]ii, reinventat` \n timp de criz` [i relansat` \n for]` \n 2013. Imobutique este o companie româneasc` de consultan]` \n domeniul imobiliar [i al serviciilor conexe care se deosebe[te de celelalte agen]ii de tranzac]ii imobiliare prin concentrarea pe solu]ii de finan]are pentru achizi]ii imobiliare, pe variante rapide [i profitabile pentru businessul modern. Oana Chi]escu, cu o experien]` de peste 20 de ani pe pia]a imobiliar`, a \n]eles c` pia]a de specialitate trebuie s` se adapteze continuu contextului socioeconomic [i nevoilor din ce \n ce mai atipice [i specifice ale clien]ilor. Toate acestea au inspirat-o s` pun` \n practic` un boutique care vinde solu]ii imobiliare rapide, inedite, la \ndemân` [i u[or de pus \n practic`. A[a a ajuns la Complex Unit, concept ce r`spunde unor nevoi specifice atât \n zona de office, cât [i \n cea de reziden]ial` [i vine cu propuneri personalizate [i inedite, asigurând \n acela[i timp, pe tot parcursul proiectului, consultan]` [i suport. Complex Unit cuprinde patru

56

Biz

Serviciile oferite prin aceste concepte mari sec]iuni: Office Unit, My se adreseaz` celor care nu vor sau nu pot Workspace, My Home [i My Building. s` parcurg` procesul lung [i delicat al Office Unit se adreseaz` ob]inerii de avize de la vecini [i asocia]iile proprietarilor de business care au de proprietari, societ`]ilor expate care vin nevoie de un sediu social [i/sau punct \n România sau celor care p`r`sesc de lucru, cât [i celor care au un spa]iu România dar vor s` \[i p`streze un birou, de birouri excedentar, pe care doresc s` celor c`rora le-a expirat perioada de \l cedeze \n coloca]iune. Facilit`]ile conceptului constau CIFRE \n amenajarea Imoboutique \n cifre biroului [i \nregistrarea punctului de Experien]` profesional` manageriat: 20 ani lucru. Birourile se pot \nchiria mobilate sau Cl`diri \n portofoliu: peste 2.000 de unit`]i locative nemobilate [i au suprafe]e Clien]i: 100 de birouri \nchiriate pentru proiectul care se pot modifica \n Office Unit (estim`ri) func]ie de cerin]ele clien]ilor. O alt` facilitate o presupune Consultan]` pentru finan]are \n cadrul My \nchirierea pe termen scurt [i Building: 7 mil. euro/finan]are fonduri EU/proiect \nregistrarea sediului de Cl`diri \n portofoliu \n sec]iunile My Home [i My firm` la acea adres` (acest Office: 200 de unit`]i locative serviciu se refer` la documenta]ia necesar` pentru \nscrierea societ`]ilor g`zduire la cabinetele de avocatur`, celor comerciale la Registrul Comer]ului). care nu \[i permit o unitate locativ` Imoboutique ajut` [i la \nchirierea pe individual` din cauza chiriilor ridicate durat` determinat` sau punctual` a [i/sau formalit`]ilor greoaie, celor care s`lilor de conferin]`, amfiteatrelor ori au nevoie de spa]ii pentru la catering pentru clien]ii interesa]i de cursuri/amfiteatre, s`li de clase, evenimente mai mult sau mai pu]in seminarii. periodice.


My Workspace ofer` personalitate spa]iului profesional de lucru, prin spa]ii profesionale de lucru aflate \n cl`diri “cu personalitate”, istorie [i arhitectur` deosebite. My Home este spa]iul personal de locuit care reflect` personalitatea clientului [i care \n acela[i timp ofer` familiaritate. My Home este reprezentat de “case” cu caracter, construc]ii cu istorie [i design pre]ios, imobile unice prin amplasament, concept [i realizare. Pentru My Building, Imoboutique ofer` consultan]` \n ceea ce prive[te ob]inerea de fonduri pentru achizi]ionarea unei cl`diri [i transformarea ei \n conformitate cu dorin]ele beneficiarului. Oana Chi]escu a reu[it s` identifice o ni[` insuficient exploatat` \nc` \n România, cea a cl`dirilor cu destina]ie industrial` (foste hale, fabrici, mori, garaje etc.). “Inspirat` de acest lucru, ini]iind o serie de discu]ii cu diver[i speciali[ti \n ob]inerea de finantare, am ajuns la concluzia c` acest tip de tranzac]ie poate reprezenta \n final un poten]ial fabulos pentru clien]i”, spune Oana Chi]escu. Cum afl` clien]ii de Imoboutique? Din mediul profesional [i \n special de la evenimentele camerelor de comer] occidentale \n România, de pe site-ul agen]iei, de la cabinetele de avocatur` [i de consultan]` [i audit care deservesc societ`]ile expate din România. Care este diferen]a fa]` de hub-urile actuale? |n opinia Oanei Chi]escu, acestea ofer` solu]ii de networking [i nu de spa]ii bine delimitate, private. Ceea ce are Imoboutique \n plus fa]` de concuren]i este adaptarea perfect` la legisla]ia actual`, corelarea cu normele impuse de Registrul Comer]ului [i administra]iile financiare. Un atu este [i consultan]a pentru finan]are a proiectelor de reabilitare a construc]iilor industriale prin colabor`rile cu societ`]ile consacrate de consultan]`. Oana Chi]escu a avut curajul s` reinventeze consultan]a pe pia]a de real estate româneasc`. Antreprenoarea este unul dintre pu]inii speciali[ti care au competen]e certificate \n corporate social responsabilty. Biz Biz

57


strategie

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

Cine angajeaz` \n 2014?

Candida]ii care caut` un loc de munc` la \nceputul noului an se vor lovi de re]inerea companiilor, ce a[teapt` semnale pozitive mai clare \nainte de a demara procese de recrutare, doar 11% având \n plan \n primele trei luni planuri de extindere a echipelor. DE OVIDIU NEAGOE 58

Biz


11% este procentul companiilor din România care vor derula procese de recrutare \n urm`toarele trei luni, potrivit ManpowerGroup România.

oaptea dintre ani a fost una extrem de agitat` pentu britanicul Mark Reckless. {i nu din cauz` c` organiza vreo petrecere extravagant` cu oaspe]i unul [i unul. Conservator convins, dovada fiind chiar rolul de membru al

Parlamentului Britanic din partea Partidului Conservator, Reckless pare c` nu se d` \n vânt dup` petrecerile cu mul]i invita]i. Tocmai acest gând \i tulbura lini[tea \n acea sear`: un val de cet`]eni români [i bulgari invita]i \n Marea Britanie de ridicarea restric]iilor de munc`. Acesta este [i motivul pentru care zorii primei zile a noului an l-au prins pe acesta al`turi de o mân` de jurnali[ti aduna]i ciorchine pe un aeroport londonez \n a[teptarea “invaziei”. Nu mic` le-a fost \ns` mirarea când s-a dovedit c` un singur român a fost atras de deschiderea pie]ei muncii. Acesta este Victor Spirescu, fost angajat \n construc]ii \n ]ar`. Alegerea tân`rului nu este una tocmai \ntâmpl`toare. |n România, cel pu]in pentru primul trimestru al acestui an, angajatorii din sectorul construc]iilor nu numai c` nu cocheteaz` cu recrut`rile, ci chiar pl`nuiesc reducerea num`rului de angaja]i, fiind \n continuare unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei. |n urm`toarele trei luni, \n sectorul construc]iilor, angajatorii indic` o previziune net` de angajare (diferen]a dintre procentul de angajatori care anticipeaz` o cre[tere a volumului de angaj`ri [i procentul

celor care prev`d o sc`dere a num`rului de angaja]i) de –11%, valoare negativ` \nregistrat` de-a lungul \ntregului an 2013. Rezultatele apar]in studiului “Manpower privind Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc`”, realizat de ManpowerGroup România. Viza]i sunt [i salaria]ii din comer]ul cu ridicata [i cu am`nuntul, unde se \nregistreaz` cel mai abrupt declin (–20% fa]` de primul trimestru al anului trecut). Cu un climat mohorât de angajare se vor confrunta [i candida]ii care \[i caut` un loc de munc` \n industria ospitalit`]ii, mai ales c` urm`toarea perioad` marcheaz` sfâr[itul celor mai multe dintre concedii. Dar ve[tile rele pentru cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc` la \nceput de an nu se opresc aici. 78% dintre angajatorii români nu pl`nuiesc o schimbare a num`rului de angaja]i, \n timp ce 10% dintre responden]i chiar estimeaz` c` vor apela la reduceri de personal. La polul opus, doar 11% dintre companiile chestionate au precizat c` vor face recrut`ri \n primele trei luni ale anului.

CÂTEVA SEMNE BUNE ANUL ARE Cu toate c` \n trei domenii de activitate analizate de studiu se a[teapt` o sc`dere a num`rului de angaja]i, \n [ase dintre cele zece sectoare planurile de recrutare sunt pozitive, semn c` organiza]iile pl`nuiesc cre[terea num`rului de angaja]i. “Campioana” \n topul celor mai ferme inten]ii de recrutare este industria prelucr`toare, unde \ntâlnim o previziune net` de angajare de 13%. Aceasta este urmat` de agricultur`, vân`toare, silvicultur` [i pescuit, un sector care a asistat la cea mai spectaculoas` cre[tere. Aici, previziunea net` de angajare a urmat un drum ascendent cu opt puncte procentuale, comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, ajungând la o valoare de 12%. {i cei care \[i vor trimite CV-urile la companii cu domeniul de activitate \n transporturi, depozitare [i comunica]ii au [anse mari la un nou loc de munc`. “Tendin]a na]ional` este evident una de stabilizare a for]ei de munc`”, spune Valentin Petrof, director general Biz

59


STRATEGIE MANAGEMENT la ManpowerGroup România. “Ponderea angajatorilor care nu-[i vor modifica num`rul total de angaja]i a crescut cu \nc` patru puncte procentuale fa]` de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn c` din ce \n ce mai mul]i angajatori se mul]umesc s` r`mân` \n expectativ`, a[teptând evolu]ii pozitive mai clare \nainte de a decide s`-[i m`reasc` for]a de munc`”, continu` Petrof. Previziunea net` de angajare de 4% din România este similar` cu cea \nregistrat` \n state cu economii mai puternice precum Germania, Cehia sau Africa de Sud [i peste inten]iile de angajare din ]`ri ca Italia, Irlanda, Finlanda ori Spania, care sunt coda[ele clasamentului. Prin compara]ie, realitatea de pe pia]a local` a muncii este un semnal \ncurajator, dar re]inut \n ceea ce prive[te ritmul \n care companiile creeaz` noi locuri de munc`. |ntr-o er` a resurselor umane când talentele reprezint` principalul motor al cre[terii economice, candida]ii [i angajatorii sunt nevoi]i s` mizeze pe cartea flexibilit`]ii, pentru a câ[tiga teren \n fa]a competi]iei. Lipsa talentelor este un flagel care bântuie \n

Ponderea angajatorilor care nu-[i vor modifica num`rul total de angaja]i a crescut cu \nc` patru puncte procentuale fa]` de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn c` din ce \n ce mai mul]i angajatori se mul]umesc s` r`mân` \n expectativ`, a[teptând evolu]ii pozitive mai clare \nainte de a decide s`-[i m`reasc` for]a de munc`.” VALENTIN PETROF, Director General, ManpowerGroup România

continuare mediul de afaceri local. Candida]ii afla]i \n c`utarea unui nou loc de munc`, care \[i vor atinge poten]ialul prin deprinderea unor noi abilit`]i [i prin exploatarea tuturor oportunit`]ilor, vor avea un rol important \n dezvoltarea companiilor angajatoare [i implicit a \ntregului mediu de business. “|n acest an, principalii factori care \ncununeaz` cu succes g`sirea unui loc de munc` sunt locul, timpul [i abilit`]ile”, spune Jeffrey Joerres, pre[edinte [i CEO la ManpowerGroup. “Totul se rezum` la a fi \n locul potrivit, la timpul potrivit [i cu abilit`]ile potrivite pentru acel job”, adaug` CAMPIONII RECRUT~RII Joerres. România se afl` printre primele 30 de state \n ceea Care este “locul ce prive[te inten]iile de recrutare din urm`toarele potrivit” arat` tot trei luni, cu o previziune net` de angajare de 4%, cercetarea realizat` fiind pe pozi]ii de egalitate cu Germania, dar la de subsidiara local` coada clasamentului. a ManpowerGroup. De[i perspectivele de LOC }AR~ PREVIZIUNE NET~ DE ANGAJARE* angajare sunt pozitive \n cinci 1. Taiwan 39% dintre cele opt 2. India 33% regiuni, o activitate 3. Noua Zeeland` 21% de recrutare mai 4. Columbia 19% intens` va avea loc 5. Singapore 19% \n partea central` [i 6. Japonia 17% de sud a ]`rii, unde 7. Brazilia 16% previziunea net` de 8. Peru 16% angajare se ridic` la 9. Turcia 16%** opt procente. |n 10. Hong Kong 14% timp ce \n regiunea sudic` inten]iile de * Datele reprezint` realitatea pie]ei muncii din primul angajare s-au trimestru al anului 2014 \mbun`t`]it ** Date neajustate sezonier Surs`: ManpowerGroup România semnificativ fa]` de

60

Biz

ultimul trimestru al anului trecut, \n partea de vest a ]`rii angajatorii nu s-au ar`tat la fel de optimi[ti. De departe cea mai pu]in ofertant` pia]` a for]ei de munc` va fi, \n urm`toarele trei luni, regiunea de sud-est, unde previziunea net` de angajare a urmat un drum descendent cu 17 puncte procentuale comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. “Atât cre[terile, cât [i descre[terile num`rului total de angaja]i devin marginale, iar varia]ia interregional` se diminueaz`”, spune Valentin Petrof. “La \nceputul lui 2014 angaj`rile primesc \ns` un u[or imbold [i chiar dac` cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc` pot \ntâmpina unele dificult`]i \n g`sirea oportunit`]ii potrivite, credem c` o pia]` mai pu]in volatil` le va fi, \n cele din urm`, benefic`”, adaug` directorul general al ManpowerGroup România. Optimismul este \n cre[tere [i la nivel global, nu doar regional. |n 34 dintre cele 42 de state [i teritorii cuprinse \n studiu, angajatorii estimeaz` o cre[tere a num`rului total de angaja]i \n primul trimestru din acest an. |n Europa \ns`, perspectivele sunt mixte. Dac` angajatorii din Turcia sunt cei mai \ncrez`tori, la polul opus se afl` cei din Italia, care preconizeaz` cele mai drastice sc`deri. |n ciuda mult vehiculatelor invazii de angaja]i români [i bulgari pe pia]a muncii din Marea Britanie, odat` cu ridicarea restric]iilor angajatorii din regat manifest` pruden]`, fiind \nregistrat` o previziune net` de angajare de 5%, cu un procent mai mare decât cea \nregistrat` \n România. Biz


STRATEGIE MANAGEMENT

Antrenor personal online George Urdea, fondatorul University of Skills, o platform` care sugereaz` utilizatorilor programe de training [i alte resurse personalizate pe baza intereselor [i a experien]ei profesionale, pl`nuie[te, pe lâng` dezvoltarea start-up-ului, [i un “atac” asupra retailului. DE OVIDIU NEAGOE zi obi[nuit` de munc` l-ar putea surprinde pe George Urdea, specialist \n arhitectura informa]iei, \n fa]a calculatorului, \ntocmind o documentare serioas` despre cele mai noi atest`ri, programe de training, evenimente, \ntâlniri profesionale din marile ora[e ale lumii sau alte resurse gratuite ori pl`tite din domeniul financiar-bancar. Antreprenorul român stabilit la Londra a cofondat, \n urm` cu aproape trei ani, al`turi de Royce Fullerton, portalul University of Skills, o platform` care sugereaz` utilizatorilor cursuri online sau offline, atest`ri [i alte programe de training personalizate, \n func]ie de interesele [i experien]a profesional` ale fiec`ruia. Profesioni[tii din mediul de afaceri, antreprenorii [i chiar studen]ii interesa]i de un anumit domeniu nu trebuie decât s` acceseze site-ul platformei (uofskills.com) [i apoi s` se conecteze prin re]eaua de socializare LinkedIn. Odat` sincronizate cele dou`, cu numai câteva click-uri portalul poate s` fac` cele mai potrivite sugestii pentru dezvoltarea profesional`, pe baza CV-ului virtual, a intereselor, a experien]ei, a abilit`]ilor, dar [i a loca]iei fizice, \n cazul cursurilor offline. Ca activitate, România nu st` r`u deloc, fiind ocupanta celei de-a patra pozi]ii \ntr-un top al ]`rilor cu cei mai mul]i utilizatori, dup` SUA, Marea Britanie [i Australia. “Din mai multe [edin]e de brainstorming [i cu ideile avute cu mai mult timp \n urm` am ajuns la educa]ie [i training, o tem` preferat` de amândoi”, spune pentru Biz George Urdea despre cum a luat 62

Biz

na[tere start-up-ul. “Am decis s` c`ut`m training-urile pentru noi, speciali[tii \n IT, cum am putea s` facilit`m un training pentru noi, s` \l construim pentru nevoile noastre. {i a[a, \ncet-\ncet a luat na[tere University of Skills”, continu` fondatorul. Povestea companiei a prins contur \n India, dar implementarea propriu-zis` a University of Skills a avut loc \n Chile, unde George Urdea a locuit timp de nou` luni de zile, dup` ce antreprenorii au primit un grant de 40.000 de dolari din partea guvernului sud-american prin programul Start-up Chile. Pe atunci, tân`rul lucra parttime \n consultan]`, iar restul timpului era dedicat activit`]ii legate de University of Skills. Munca sa a dat roade. La aproape trei ani de la experien]a din America de Sud, University of Skills cre[te organic cu câte 200 de noi utilizatori \n fiecare zi [i are o strategie bine definit` pentru urm`toarea perioad`. “Momentan agreg`m programe de training doar

dintr-un num`r destul de limitat de locuri [i ne focus`m pe SUA [i ]`ri din Europa de Vest”, spune George Urdea. “Pe termen scurt pl`nuim s` l`rgim plaja de evenimente, iar pe termen mediu [i mai lung ne dorim s` ad`ug`m la baza noastr` de date [i alte loca]ii, de pe tot globul, inclusiv din ]`rile emergente [i Asia”, continu` acesta. Planurile celor doi antreprenori nu se opresc aici. Cofondatorii University of Skills pl`nuiesc s` atace un alt domeniu, total diferit de cel al educa]iei [i dezvolt`rii profesionale. Acum, o zi obi[nuit` de munc` pentru George Urdea l-ar mai putea surprinde analizând \n detaliu sectorul retailului, \n special domeniul pl`]ilor [i comer]ul offline. Motivul are la baz` construc]ia unei platforme care s` ofere comercian]ilor, fie c` sunt marii operatori de centre comerciale, fie c` sunt mici magazine stradale, oportunitatea s` lege vânz`rile [i produsele din inventar cu clien]ii. Platforma ar putea ajuta antreprenorii [i angaja]ii din retail s` afle ce tip de client este o persoan`. “Dac` eu cump`r \n fiecare diminea]` o cafea dintr-un loc, atunci, folosind solu]ia noastr`, proprietarul poate vedea dac` eu sunt un client «gold» sau «silver» [i nu doar cineva care a intrat [i a cump`rat \ntâmpl`tor din acel magazin”, explic` George Urdea ideea de la baza urm`torului start-up pe care \[i dore[te s` \l lanseze. Biz


life Luxul, negru pe alb Celebrul brand eleve]ian de instrumente de scris de lux Caran d'Ache scrie un capitol important \n luxul românesc, prin deschiderea primului magazin din România. DE OVIDIU NEAGOE

C

u o investi]ie de 100.000 de euro, produc`torul

elve]ian de instrumente de scris de lux Caran d'Ache a lansat, la \nceputul lunii trecute, primul magazin din ]ar`, prin reprezentantul exclusiv Exenza Concept. Magazinul, amplasat \n Calea Victoriei, g`zduie[te [i un instrument de scris unic – Caelograph. Pe suprafa]a acestuia pot fi studiate, la orice or` [i dat`, pozi]iile celor 51 de constela]ii [i ale celor 353 de stele vizibile din emisfera nordic`, instrument disponibil la pre]ul de 18.859 de lei. Pe lâng` acesta, clien]ii români vor mai avea la dispozi]ie instrumente de scris din gama lux, instrumente din gama Office Libe, produse din gama Fine Artist, dar [i brichete, butoni [i o varietate de produse din piele fin`, cu un design elegant – portofele, etuiuri, curele, gen]i sport, serviete, sau trolere. Cu o istorie de aproape 100 de ani, instrumentele de scris [i materialele pentru desen Caran d'Ache, Maison de Haute Ecriture, sunt recunoscute \n \ntreaga lume pentru excelen]a specific elve]ian`. “Experien]a cu produsele Caran d’Ache ne-a convins s` aducem acest brand consumatorului român, un consumator exigent, mai ales c` vorbim despre segmentul premium, aflat \n continu` dezvoltare”, spune Ciprian Cârstea, General Manager la Excenza Concept. “Am adus \n magazinul de pe Calea Victoriei o gam` variat` de instrumente, combina]ii remarcabile de m`iestrie tehnic` [i design excep]ional. Sper`m ca magazinul s` devin` preferatul celor care \n]eleg [i apreciaz` pl`cerea de a folosi instrumente de scris cu adev`rat speciale”, adaug` Cârstea. Biz

LUPUL, PAZNIC PE WALL STREET

Grani]a dintre \mplinirea visului american [i l`comie pare foarte sub]ire. Pe scurt, aceasta este povestea lui Jordan Belfort, un tân`r care pune bazele unei firme de brokeraj [i devine milionar la 26 de ani. |n scurt timp, modestia se transform` \n l`comie [i “mult” nu mai este suficient, chiar dac` modalit`]ile de ob]inere a banilor implic` [i activit`]i ilegale. Dac` va reu[i s` scape de bra]ul lung al legii pute]i vedea pe marile ecrane din 10 ianuarie \n pelicula “The Wolf of Wall Street”, film bazat pe fapte reale, regizat de Martin Scorsese [i cu Leonardo DiCaprio \n rolul principal. Biz

63


LIFE

{TIRI

CheckMATE Compania chinez` Huawei a lansat la \nceputul acestei luni, \n cadrul târgului Consumer Electronics Show din Las Vegas, modelul Ascend Mate2 4G, un smartphone puternic cu o tehnologie unic` de economisire a energiei, prin care se \mbun`t`]e[te performan]a cu mai bine de 30% \n compara]ie cu dispozitivele similare. Gadgetul beneficiaz` de un display de 6,1 inci [i o camer` frontal` de 5 megapixeli, fiind astfel ideal pentru func]ii de divertisment, mai ales c`, la o singur` \nc`rcare, utilizatorii pot s` urm`reasc` [ase filme sau s` asculte pân` la 100 de ore de muzic`. “Huawei Ascend Mate2 4G este conceput pentru a veni \n \ntâmpinarea nevoilor genera]iei mobile care vrea divertisment \n permanen]`, chiar [i atunci când se afl` \n mi[care, precum posibilitatea de a desc`rca albume foto \n câteva secunde sau de a-[i folosi smartphone-ul ca [i birou mobil”, spune Colins Giles vicepre[edinte executiv la Huawei Consumer Business Group. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

27 APRILIE De regul`, un an nou \ncepe cu o privire \n viitor, cu vise [i obiective. Dar [i o c`l`torie \n trecut poate fi plin` de farmec. Aceasta este propunerea Muzeului Na]ional de Art` al României, care v` a[teapt` la expozi]ia “Podoabe din trecut: Paftale [i bijuterii din colec]iile MNAR”, vernisat` la jum`tatea lunii trecute. Ve]i putea admira peste 80 de accesorii care dateaz` din secolele XVII – XIX, printre care sunt incluse [i obiecte din argint [i aurite.

24 IANUARIE

Un taxi numit dorin]` Dac` pl`nui]i s` revede]i Londra de la finele acestui an ve]i observa cu rapiditate o schimbare semnificativ` la ora[ul de pe malul Tamisei: noul design al celebrelor taxiuri negre. Noul model a fost prezentat la \nceputul lunii de c`tre Nissan, care a anun]at c` vizitatorii le vor putea vedea pe str`zile capitalei Angliei de la finele anului acestuia, iar din 2015 vor putea c`l`tori [i cu variantele electrice. Automobilul are la baz` platforma monovolumului NV200 [i a fost prezentat pentru prima oar` britanicilor \n vara anului trecut, dar conservatorismul tipic englezesc a dus la un val de critici, motiv pentru care mai marii companiei au revenit \n studiourile de design [i, pe baza unor interviuri cu [oferii de taxiuri, au reconstruit unul dintre simbolurile londoneze. Noul model are o cutie de viteze automat`, iar lampa de pe partea superioar` a ma[inii beneficiaz` de iluminare LED. NV200 este un program global, prin care Nissan pl`nuie[te s` produc` taximetre [i pentru alte metropole precum New York, Barcelona sau Tokio. (O.N.)

64

Biz

Data de mai sus reprezint` un dublu motiv de s`rb`toare: se \mplinesc 155 de ani de la Unirea Principatelor Române [i [ase ani de la lansarea Hard Rock Cafe \n Bucure[ti. Forma]ia Zdob [i Zdub din Republica Moldova trece iar Prutul [i sus]ine un concert special pe scena Hard Rock Cafe. Pe lâng` piesele care au consacrat forma]ia, ve]i mai putea asculta [i cel mai nou album al trupei, intitulat “Basta Mafia”.

27 IANUARIE Dac` ave]i un cont pe Facebook, foarte sigur a]i primit o serie de invita]ii s` accesa]i jocuri, precum Farmville. Astfel de jocuri \mbin` elemente din psihologie cu tehnica, re]et` ce poate fi folosit` [i \n afara universului ludic, chiar \n mediul de business. Conceptul se nume[te “gamification” [i pute]i afla mai multe despre cum poate fi aplicat \n lumea rece a cifrelor

dintr-un curs de zece s`pt`mâni, sus]inut de profesorul Kevin Werbach de la Universitatea din Pennsylvania. Cursul poate fi accesat gratuit pe platforma coursera.org.

13 IANUARIE |ncepe oficial lupta \mpotriva kilogramelor \n plus, acumulate \n perioada s`rb`torilor de iarn`. Pân` la finele lunii februarie ve]i avea ocazia [i s` \nv`]a]i s` comunica]i prin mi[care, printr-o serie de cursuri de dans contemporan destinate atât \ncep`torilor, cât [i avansa]ilor, organizate de Centrul Na]ional al Dansului. {i, cum dansul \nseamn` [i creativitate, aici ve]i putea lua parte la o serie de jocuri [i improviza]ii.

31 IANUARIE Ce se \ntâmpl` atunci când doi inamici de r`zboi se v`d nevoi]i s` colaboreze pentru a supravie]ui? Aceasta este povestea filmului “Into The White”, care are loc \n cel de-al doilea r`zboi mondial, \ntr-un ]inut pustiu din Norvegia. Aici, dou` avioane inamice se pr`bu[esc, iar pentru a face fa]` gerului pilo]ii aeronavelor, una britanic` [i alta german`, se ad`postesc \n aceea[i caban`. Cum vor reu[i cele dou` tabere inamice s` colaboreze [i cine va \ncerca s` tr`deze ve]i putea afla de pe marile ecrane de la finele acestei luni.


LIFE

{TIRI

GASTRONOMIE

Ciocolata, mâine-i gata! De când emisiunile televizate [i chiar posturile TV dedicate g`titului au câ[tigat popularitate [i \n rândul românilor, mâncarea din farfurie nu mai graviteaz` doar \n jurul gustului, un capitol important din gastronomie fiind scris actualmente [i de aspect. Pe m`sur` ce creativitatea [i-a f`cut loc \ncet-\ncet [i \n buc`t`rie, o farfurie cu bucate are puterea s` \ncânte toate sim]urile. Compania american` 3D Systems [i-a propus s` ridice gastronomia la rang de art` [i a prezentat, la \nceputul acestei luni, \n cardul Consumer Electronics Show din Las Vegas, dispozitivul ChefJet Pro, o imprimant` 3D color care poate da unor “materiale” precum ciocolat`, vanilie, zah`r sau pepene verde forme aproape imposibil de “sculptat” de mâna uman`. “MasterChef-ul” electric va fi disponibil de la jum`tatea anului [i va costa aproape 10.000 de dolari. Pentru buc`tarii care consider` varianta profesional` un pic cam “piperat`” exist` [i o versiune de baz` de aproape 5.000 de dolari. (O.N.)

China face jocurile “游戏机” este o sintagm` care, potrivit Google Translate, \n limba chinez` tradi]ional` \nseamn` “consol` de jocuri”. Cele trei simboluri, \n aceast` ordine cel pu]in, sunt un motiv de bucurie pentru produc`torii de console, precum Sony Corporation, Microsoft Corp sau Nintendo. Dar [i pentru chinezii de rând, mai ales c` de mai bine de 13 ani le-au fost str`ine. Motivul se afl` la r`d`cina unei rezolu]ii adoptate de guvernul de la Beijing \n anul 2000, prin care interzicea vânzarea consolelor de jocuri \n China, din cauza temerilor cu privire la con]inutul violent al jocu-

rilor ce s-ar putea transpune [i \n via]a real`. Ridicarea restric]iilor de la \nceputul lunii a fost primit` pe m`sur`, ac]iunile Nintendo \nregistrând o cre[tere de 10% la bursa din Tokio, \n timp ce gigantul Microsoft a crescut cu un procent. De[i marea majoritate a consolelor sunt realizate de subcontractori din China, conform noii rezolu]ii unit`]ile ce vor ajunge pe rafturile magazinelor din statul comunist vor fi produse \n zona de comer] liber din Shanghai, un experiment ce face parte din noua reform` economic`. (Ovidiu Neagoe)

Fotografii smart amsung a \nceput anul \n for]` [i [i-a extins portofoliul de aparate foto compacte smart prin lansarea a cinci noi modele, ce ofer` utilizatorilor func]ii avansate [i conectivitate. Camerele se bucur` de tehnologiile NFC [i Wi-Fi de ultim` genera]ie, care ajut` pasiona]ii de fotografie s` \mp`rt`[easc` imaginile cu prietenii [i familia. Una dintre vedetele din rândul func]iilor, Tag & Go, face posibil` conectarea gadgetului cu alte dispozitive [i smartphone-uri prev`zute cu tehnolo-

S

gia NFC, prin simpla atingere a telefonului inteligent [i a aparatului foto imaginile putând fi transferate cu u[urin]`. De când gadgeturile au devenit accesorii, designul acestora este mai important ca niciodat`. Astfel, partenerul ideal de c`l`torie pentru cei afla]i \n c`utarea unei camere foto elegante este Samsung WB350F, prev`zut cu o carcas` cu aspect de piele disponibil` \n cinci culori: alb, negru, maro, ro[u [i albastru. |n ciuda aspectului elegant compania asiatic` nu a f`cut rabat

nici de la performan]ele tehnice. Camera este echipat` cu un zoom optic de 21x [i are un senzor BSI CMOS de 16 megapixeli. (Ovidiu Neagoe) Biz

65


LIFE

STIL DE MANAGER

LEC}IILE MATURIT~}II PROFESIONALE Oanei Bulexa \i este foarte greu s` vorbeasc` despre sine. Sufer` cumva de sindromul comunicatorului care se pricepe s`-i pun` \n lumin` pe ceilal]i, f`r` ca prezen]a s`-i fie sim]it`, dar cånd este pus` \n b`taia reflectoarelor pare s` se blocheze. Nu pentru c` nu [tie ce trebuie s` fac`, ci pentru c` este mult prea con[tient` de ce se a[teapt` de la ea. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

Dup` o experien]` de patru ani ca jurnalist de televiziune, s-a orientat spre PR, mai exact spre Ogilvy PR, \n 2006. Din februarie 2007 face parte din echipa The Practice, agen]ie de PR unde a ocupat pe rånd pozi]ii cu responsabilit`]i din ce \n ce mai mari, de la Consultant la Consumer Practice Director, apoi Head of PR Department. Acum este Managing Director, al`turi de Monica Jitariuc, cu care \mparte managementul agen]iei dup` ce \n februarie 2013 fondatoarea The Practice, Gabriela Lungu, le-a predat [tafeta odat` cu mutarea la Londra pentru o pozi]ie de top \n managementul re]elei Weber Shandwick EMEA. Dup` [apte ani inten[i, \n care a evoluat, a construit [i a crescut cel mai mult, Oana Bulexa a ajuns acum la maturitate profesional` \ntr-un domeniu care simte c` i se potrive[te de minune. PR-ul nu a fost \ns` alegerea dintåi. Prima dragoste profesional` a fost jurnalismul, concomitent cu un prim loc de munc` \n 2001 la Mediafax. Pentru c` era absolvent` de ASE, a ajuns \n Departamentul Economic, unde singurul domeniu neacoperit era Agricultura. A plåns cånd i s-a spus c` trebuie s` scrie [tiri

66

Biz

despre agricultur`. I se p`rea cel mai uråt domeniu, dar \n scurt timp [i-a schimbat p`rerea. A ajuns s`-i plac` [i i-a r`mas un domeniu aproape de suflet. La Mediafax a \n]eles pentru prima dat` ce \nseamn` valoarea unui brand puternic, cu o reputa]ie foarte bun`. Numele Mediafax de pe cartea de vizit` a f`cut-o [i pe ea mult mai responsabil` decåt [i-ar fi propus de una singur`. Experien]a de acolo a f`cut-o s` \[i dea seama c` este foarte important s` se lege profesional de un loc de munc` unde lucrurile se fac exemplar, unde oamenii au satisfac]ia lucrului bine f`cut. Pe parcurs [i-a dat seama c` decodificase un pic gre[it apetitul pentru comunicare [i c`, de fapt, nu mass-media era chemarea, ci PR-ul. Decizia de a lucra \n comunicare s-a conturat dup` ce a \nceput s` intre \n contact cu oamenii de PR \n calitate de jurnalist, prin intermediul comunicatelor de pres` sau participând la evenimente. De altfel, credea c` \n asta const` PR-ul [i c` \i va fi extrem de u[or s` treac` de cealalt` parte a baricadei. Nu a fost a[a. Abia dup` ce a intrat \n påine a \n]eles c` un comunicat de pres` sau o conferin]` sunt doar


Fotografiile au fost realizate la Infinitea. Fotograf: Vali Mirea


LIFE

STIL DE MANAGER

vårful unui aisberg mare, c` este o meserie complex`, pe care odat` ce ai ales-o, ai de \nv`]at zi de zi, toat` via]a. “|n fiecare an \nv`] parc` mai mult decåt \n cel anterior. Cånd eram la \nceput de drum cred c` \nv`]am mai pu]in decåt acum, pentru c` odat` cu maturizarea vine [i puterea de a \n]elege mai bine lec]iile pe care le prime[ti”, explic` Oana Bulexa rela]ia de durat` pe care o are cu deprinderea de a \nv`]a.

DE LA PRIMELE PROIECTE LA MANAGER DE AGEN}IE Chiar din primele zile de lucru \n PR a avut ocazia s` lucreze la dou` proiecte \n paralel. Primul a fost un drive test pentru Volvo S40, pentru care avea de organizat un eveniment cu presa. Cel de-al doilea a fost o campanie ampl`, care a durat aproape trei luni: campania Gillette “Suporter \n fiecare diminea]`”, cunoscut` mai degrab` sub numele “Vreau s` fiu mare”, dup` emisiunea omonim` de la Pro TV. S-a ocupat de implementarea componentei de PR, care a presupus o caravan` \n cinci ora[e mari din ]ar`, evenimente cu presa local`, interviuri cu personalit`]i ale fotbalului, organizarea unui meci demonstrativ cu vedete din fotbalul romånesc [i interna]ional la Bucure[ti, pe stadionul Dinamo. Acum, din pozi]ia de manager al uneia dintre cele mai premiate [i creative agen]ii de PR, responsabilit`]ile [i provoc`rile sunt pe m`sur`. Nu o define[te un anumit stil de management, ci mai degrab` \ncearc` s` ia ce e mai bun din toate [i s` conduc` prin puterea exemplului. Fiind un manager crescut din råndul echipei, \n fiecare nou` etap` din carier` a sim]it c` e bine s` demonstreze c` [tie ce cere de la ceilal]i, c` nu le pretinde altora s` fie cum nu este ea, c` nu se distan]eaz` de echip`. Asta pentru c` sunt trei principii de la care nu se abate: autenticitatea, pasiunea pentru meserie [i dorin]a de a fi un bun om de PR pentru ca mai apoi s` poat` fi un manager bun. Biz 68

Biz


Primii 7 ani de The Practice, 5 lec]ii \nv`]ate “S` tac, dar [i s` vorbesc.” Uneori, s` taci e o virtute. Mai ales dac` \n timpul `sta ascul]i, \nve]i de la ceilal]i, cånt`re[ti bine lucrurile, \n]elegi. Pe de alt` parte, nu e bine nici s` taci prea mult, nu? Trebuie s` mai [i vorbe[ti. Eu n-am fost niciodat` un om prea t`cut, deci de vorbit am vorbit \ntotdeauna mult. Ce am \nv`]at la The Practice este c` atunci cånd vorbesc, trebuie s` am [i ceva relevant de spus. S` am un gånd valoros, un argument bun, o idee interesant` de \mp`rt`[it cu ceilal]i. “S` m` \nc`p`]ånez, dar [i s` [tiu cånd s` m` dau b`tut`.” Am \nv`]at s` disting \ntre \nc`p`]ånarea bun`, constructiv`, care se traduce de fapt \n ambi]ia de a face un lucru foarte bine, \n \ncrederea c` am solu]ia potrivit`, [i \nc`p`]ånarea d`un`toare, care se traduce \n rigiditate, \n vederi m`rginite, \n ambi]ii personale conduse gre[it. “S` m` gr`besc, dar [i s` am r`bdare.” Timpul este limitat, iar orice om de PR [tie c` \n meseria noastr` lucrurile se \ntåmpl` de multe ori cu viteza luminii. Trebuie s` te mi[ti repede mai ales cånd de tine depind oameni, decizii, situa]ii. De aceea am \nv`]at c` e important s` pot lua rapid o hot`råre, cånt`rind corect toate op]iunile. Pe de alt` parte, am \nv`]at c` sunt situa]ii \n care e bine s` nu m` gr`besc: s` am r`bdare pentru o idee mai bun`, pentru un rezultat mai bun, s` nu m` mul]umesc cu prima solu]ie, s` nu m` las doboråt` la prima nereu[it`. “S` [tiu ce vreau, dar [i s` nu [tiu ce vreau.” S` gåndesc logic, s` nu pun carul \naintea boilor, s` pornesc mereu de la un obiectiv, s` nu \mi risipesc eforturile. Dar [i s` \mi p`strez mintea deschis`, s` nu gåndesc \n [abloane, ci cåt mai creativ, s` caut solu]ii de[tepte [i idei inovatoare.

Cea mai bun` campanie de PR a anului 2013 Experien]a de jurat la Eurobest 2013 i-a dat Oanei Bulexa posibilitatea s` intre \n contact direct cu multe campanii interna]ionale de excep]ie. Campania care i-a atras \n mod special aten]ia este “We are David Bailey”, realizat` pentru Samsung NX Smart Camera \n Marea Britanie. “We are David Bailey” a avut o strategie foarte simpl` [i o idee creativ` foarte clar`, a permis dezvoltarea unei campanii integrate pornind de la un gånd de PR, a implicat \ntr-o manier` original` celebritatea aleas` ca sus]in`tor, a avut rezultate de comunicare [i de business remarcabile. Campania s-a bazat pe un insight general valabil: cu to]ii vrem s` facem fotografii bune, ca fotografii profesioni[ti, de[i nu st`pånim no]iunile necesare [i nici nu avem aparatura lor sofisticat`. Pornind de aici, ideea a fost una foarte simpl`, dar foarte creativ`: orice om poate fi un fotograf profesionist cu noua camer` NX100 de la Samsung. Concret, “orice” David Bailey poate fi la fel de bun ca “acel” David Bailey, cel mai cunoscut [i apreciat fotograf din Marea Britanie, atåta vreme cåt face fotografii cu o astfel de camer`. 143 de necunoscu]i cu numele David Bailey s-au \nscris \ntr-un concurs de fotografie, de la studen]i la pensionari, de la contabili la programatori, consultan]i de IT, de la ingineri la profesori. |ntr-o a doua faz` a campaniei oricine a putut testa noua camer`, devenind pe parcursul testelor un “David Bailey”. A urmat o licita]ie a unei selec]ii de fotografii, printre care au fost incluse [i lucr`ri f`cute de celebrul David Bailey. Rezultatele campaniei au fost peste a[tept`ri, nu doar ca vizibilitate [i implicare a consumatorilor, ci [i ca rezultate de vånzari, cota de pia]` a Samsung crescånd de la circa 3% la 55%.

Biz

69


LIFE

TEHNOLOGIE

Foto: ŠThatchakon_Hin-ngoen_Dreamstime.com

Eu [i gadgetul meu

70

Dormim cu el pe noptier`, \l protej`m de intemperii, suntem cuprin[i de disperare dac`-l uit`m acas`. Am \ntrebat mai mul]i oameni de business care gadget \ndepline[te pentru ei criteriile de mai sus [i nu numai! Biz


LIFE

TEHNOLOGIE

Flavia Popa

Fotografii: Vali Mirea

Secretar General, BRD - Groupe Société Générale Dintre cele dou` gadgeturi prezente aproape tot timpul \n via]a mea, la fel ca [i cele dou` fe]e ale lui Ianus, am ales tableta. Dac` via]a de la birou este dominat` de smartphone, tableta apare \n cealalt` “via]`” a mea, de dincolo de birou, fiind o adev`rat` bibliotec`, depozitar` a c`r]ilor, muzicii, filmelor, fotografiilor mele dragi, toate adunate \ntr-un singur loc. N-a[ putea spune c` mi-a schimbat via]a, \ns` tableta, evident, \mi face zilele mai bune [i este cu siguran]` unul dintre lucrurile pe care le-a[ lua cu mine pe o insul`, care \ns` nu trebuie [i nu poate fi pustie.

Biz

71


LIFE

TEHNOLOGIE

C`t`lin Teni]` Managing Partner, TreeWorks Ca pasionat de literatur` [i gadgeturi \n acela[i timp, am \ncercat \n ultimii [ase ani aproape toate dispozitivele destinate lecturii c`r]ilor \n format electronic. Nu cu mult timp \n urm`, am schimbat Kindle Paperwhite cu e-book readerul Kobo Aura HD, care a devenit noul meu gadget preferat. Are un ecran ceva mai mare – nu cu mult, cam cu un inci – cuplat cu o rezolu]ie considerabil mai bun` – 265 dpi este aproape retina-level. |mi place ideea c` pot cump`ra c`r]i din orice libr`rie online, formatul epub fiind open, iar dac` cite[ti noaptea, [i eu fac chestia asta des, iluminarea este mult mai bun`.

72

Biz


LIFE

TEHNOLOGIE

Cristina Popescu Manager Comunicare Corporativ`, Danone Europa de Sud-Est Laptopul HP EliteBook este al`turi de mine de la cafeaua de diminea]`. Laptopul \mi d` libertatea de a lucra unde vreau [i c창nd m` simt inspirat`. Prefer laptopul, pentru c`, spre deosebire de alte gadgeturi portabile, \mi ofer` toate condi]iile s` lucrez la maximum de capacitate pentru a crea con]inut: tastez comod [i cu vitez`, am zeci de ferestre deschise, m` mi[c cu rapiditate \ntre programe [i aplica]ii. Un alt gadget, nelipsit din toate vacan]ele mele, este Suunto D4, un computer de diving u[or, stilat [i comod de purtat, la care-mi place mai ales u[urin]a utiliz`rii intuitive, fiindc` nu-mi place s` citesc manuale de utilizare.

Biz

73


LIFE

TEHNOLOGIE

R`zvan C`p`nescu Chief Creative Officer, Publicis Bucharest Gadgetul preferat este iPhone-ul meu 4s. Pentru c` este singurul gadget / bucat` de electronic` / ma[in`rie care este mai bun acum dec창t atunci c창nd l-am cump`rat, acum vreo doi ani. Este singurul gadget care practic evolueaz` odat` cu tine (mul]umit` aplica]iilor). De aceea, \mi vine [i greu s` \l schimb cu unul nou acum. Este versiunea mea light de laptop, de agend`, de secretar`, de GPS, de televizor sau de ceas cu alarm`. Love it!

74

Biz


SINGURUL SUPLIMENT TEHNOLOGIC DIN PRINTUL ROMĂ…NESC

Biz Tech \[i propune s` pun` un pic de ordine \n lumea nebun` a gadgeturilor [i s` v` ajute s` selecta]i acele tehnologii care chiar v` sunt folositoare, indiferent c` vorbim de smartphone-uri, tablete, laptopuri sau televizoare smart. Nu uita]i c` tehnologia e la fel de bun` ca [i cel sau cea care o folose[te.

UN PROIECT


LIFE

GADGET

Viva Las Vegas! Ora[ul jocurilor de noroc a fost pentru câteva zile capitala mondial` a tehnologiei. La CES 2014 a plouat cu nout`]i \n toate domeniile – de la smartphone-uri [i tablete la televizoare curbate [i ochelari pentru realitatea virtual`. DE GABRIEL BÂRLIG~

Sony Xperia Z1 Compact |ntr-o lume a smartphone-urilor tot mai mari, Sony [i-a dat seama c` mai pu]in poate \nsemna uneori mai mult, a[a c` a lansat Xperia Z1 Compact, aducând laolalt` toate tehnologiile reg`site la vârful de gam` Xperia Z1, \ntr-o form` compact`. Terminalul promite cea mai bun` camer` foto \ntr-un smartphone compact (20,7 megapixeli, senzor de imagine 1/2.3 CMOS Exmor RS for mobile, lentile G Lens [i motorul de procesare a imaginilor BIONZ for mobile). Xperia Z1 Compact are procesor quad-core Qualcomm Snapdragon 800 de 2,2 GHz [i o baterie de 2.300 mAh. Ecranul TRILUMINOS HD de 4,3 inci este ”ajutat“ de tehnologia X-Reality, care optimizeaz` inteligent imaginile, identificând [i reproducând pixelii lips`.

Asus Transformer Book Duet Unul dintre cele mai interesante produse de la CES. Este primul dispozitiv din lume care ofer` patru moduri de lucru: laptop [i tablet` cu Windows, laptop [i tablet` cu Android. Utilizatorii pot comuta de la un sistem de operare la cel`lalt \n doar 4 secunde, prin atingerea butonului Instant Switch sau a tastei virtuale de pe tablet`. Transformer Book Duet are procesor Intel Core i7 cu grafic` Intel HD [i memorie DDR3L 1600 de 4 GB, beneficiind de un ecran tactil cu diagonal` de 13,3 inci, rezolu]ie 1.920 x 1.080 Full HD [i panou IPS. Tableta ofer` 128 GB stocare pe SSD, capacitate ce poate fi extins` prin folosirea unui card MicroSD de pân` la 64 GB. Dock-ul cu tastatur` include un hard disk de 1 TB.

LG Chromebase Este primul computer all-in-one cu sistem de operare Google Chrome, beneficiind de un ecran lat de 21,5 inci IPS Full HD (1.920 x 1.080), cu un unghi de vizualizare de 178 de grade. Sistemul de operare este bazat pe o arhitectur` simpl` dar puternic` [i vine la pachet cu o serie de aplica]ii Google. De asemenea, reprezint` un portal pentru zeci de mii de aplica]ii din Chrome Web Store, dintre care multe func]ioneaz` [i offline. Dotat cu noile procesoare Intel, LG Chromebase suport` aplica]ii web, grafic` [i jocuri cu u[urin]`.

76

Biz


LIFE

GADGET

Lenovo ThinkPad 8 Este o tablet` de business compact`, cu diagonala de 8 inci, având o grosime de numai 8,8 mm [i cânt`rind doar 408 grame. Cu ajutorul tastaturii ata[abile, devine un laptop ideal pentru munca de birou. Ecranul WUXGA 1.920 x 1.200 ofer` o zon` de vizionare cu 25% mai mare decât tabletele de dimensiuni similare. Ruleaz` Windows 8.1 [i are suport pentru 10 puncte de atingere. Cu ajutorul husei magnetice op]ionale Quick Shot Cover, utilizatorii pot face poze prin simpla deschidere a acesteia, ceea ce porne[te automat aplica]ia de fotografiere. Mai mult, husa magnetic` porne[te tableta atunci când este deschis`. Lenovo ThinkPad 8 are un procesor Intel Bay Trail Quad Core, stocare SSD pân` la 64 GB, 3G/4G op]ional, WiFi [i autonomie de o zi.

Huawei Ascend Mate2 4G Mul]i prefer` phabletele, iar Huawei ]ine cont de acest fapt prin lansarea celei de-a doua genera]ii a modelului Ascend Mate. Noul Huawei Ascend Mate2 4G are un ecran de 6,1 inci (la fel ca predecesorul s`u), o camer` frontal` de 5 megapixeli, procesor quad-core de 1,6 GHz [i 9,5 mm grosime. Bateria de 4.050 mAh este cu 30% mai eficient` decât genera]ia precedent`, promi]ând autonomie de func]ionare de dou` zile [i, foarte interesant, Ascend Mate2 poate fi folosit pentru a \nc`rca alte dispozitive mobile. Cânt`re[te 202 grame, are 2 GB de RAM [i memorie intern` de 16 GB, cu slot microSD care suport` pân` la 64 GB. Sistemul de operare este Android 4.3 Jelly Bean.

Samsung Curved UHD U9000 Compania sud-coreean` a lansat la CES prima sa linie de televizoare curbate Ultra High Definition (UHD). Vorbim despre o rezolu]ie mai mare de patru ori fa]` de cea Full HD, iar ecranele curbate schimb` fundamental modul \n care oamenii percep televizoarele. Pentru a maximiza avantajele televizoarelor curbate, Samsung a dezvoltat o curbur` optim` de 4200R, capabil` s` redea cea mai bun` calitate a imaginii de la o distan]` normal` de vizualizare de 3-4 metri. Datorit` algoritmului Auto Depth Enhancer, care ajusteaz` automat contrastul pentru o profunzime mai ridicat` a imaginii, televizoarele curbate ofer` un efect 3D f`r` a fi necesar` purtarea ochelarilor. Seria U9000 va fi disponibil` la dimensiunile de 78, 65 [i 55 inci.

Biz

77


LIFE

AUTO

Cel mai bun dintre cei mai buni

Nava amiral a flotilei Mercedes din 2014 este noul S 600, prezentat la Detroit drept singura ma[in` care poate \ndeplini standardele stratosferice ale fondatorului companiei Gottlieb Daimler. DE GABRIEL BÂRLIG~ Este esen]a luxului. Cel pu]in a[a a declarat la lansare Ola Källenius, vicepre[edinte pentru vânz`ri [i marketing la MercedesBenz, care a ad`ugat: “Clasa S a fost dintotdeauna \ntruchiparea promisiunii noastre de a oferi tot ce e mai bun \n termeni de tehnologie [i design”. Dincolo de vorbele frumoase, nu putem s` nu remarc`m faptul c` modelul lansat la Salonul Auto de la Detroit vine cu un motor mai puternic decât al predecesorului. Astfel, propulsorul V12 cu dou` turbine dezvolt` 530 CP, fa]` de 517 la genera]ia anterioar`. Asta [i pentru c` a crescut capacitatea cilindric` cu 78

Biz

peste 400 centimetri cubi, pân` la 5.980 cc. Cuplul maxim de 830 Nm este ob]inut de la 1.900 rpm. Dar Mercedes S 600 se gânde[te [i la mediu, având func]ia ECO start/stop inclus` standard. Consumul mediu este undeva \n jurul a 9,2 litri la 100 km. Lista inova]iilor tehnologice e [i ea impresionant` - amintim doar suspensia Magic Body Control cuplat` cu Road Surface Scan, prin care o camer` video special` detecteaz` orice denivelare din fa]` (cum ar fi un limitator de vitez`) [i preg`te[te suspensia pneumatic` pentru aceasta.

Este prima suspensie care “vede” drumul. Tot standard e [i noul sistem Collision Prevention Assist Plus. Dac` pericolul de coliziune persist` [i [oferul nu r`spunde, sistemul poate frâna singur la viteze de pân` la 200 km/h. La interior, se poate opta pentru un touchpad cu ajutorul c`ruia se pot controla printr-o singur` atingere comenzile consolei centrale. Tot op]ional, exist` un sistem care proiecteaz` informa]ii esen]iale de pe instrumentele de bord pe parbriz, \n raza vizual` a [oferului – vitez`, instruc]iuni de naviga]ie etc. Biz


BIZ STAR

Iulian Stanciu, afaceristul all-in-one Unii profesioni[ti sunt construi]i s` fie manageri, al]ii dau dovad` de fler \n antreprenoriat. Iulian Stanciu e unul dintre pu]inii oameni din mediul de afaceri românesc capabili s` exceleze simultan pe ambele fronturi. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

F

Recent, managerul [i-a manifestat apetitul pentru businessuri antreprenoriale, anun]ând investi]ii consistente \n industria alimentar`. Al`turi de Vlad Dumitru [i Ioana Iancu, Iulian Stanciu a preluat Pavilionul H din Bucure[ti [i a anun]at deschiderea celei mai mari ber`rii din estul Europei, \n urma unei investi]ii de peste 2,5 milioane de euro. Ber`ria lui Stanciu va avea \ntre 1.500 [i 2.000 de locuri [i va fi deschis` \n prima jum`tate a acestui an. Prin aceast` mutare, Iulian Stanciu reu[e[te s` revitalizeze o cl`dire pe cât de cunoscut`, pe atât de lipsit` de perspective din punct de vedere economic [i cultural \n ultimul deceniu. Pentru capacitatea de a dezvolta businessuri locale solide, pentru curajul de a trece grani]ele cu afacerile pe care le conduce, dar [i pentru versatilitatea de care d` dovad` \n dezvoltarea businessurilor \n ni[e diferite, Iulian Stanciu prime[te Steaua Biz. FOTO: VALI MIREA

ace parte din genera]ia managerilor români [coli]i \n str`in`tate, \ncepându-[i activitatea profesional` \n Canada, \n anii ’90. Prezen]a lui Iulian Stanciu \n mediul de business românesc s-a f`cut sim]it` pentru prima dat` \n 2003, iar de atunci a reu[it s` se remarce prin versatilitate, dezvoltând afaceri \n mai multe domenii, cum ar fi distribu]ia [i retailul. eMAG, cel mai mare retailer online din ]ar`, a cunoscut cele mai bune zile ale sale sub conducerea lui Stanciu, fiind preluat \n vara lui 2012 de gigantul sud-african Naspers. Odat` cu aceast` mutare, Stanciu a beneficiat de resursele necesare pentru a duce eMAG la un alt nivel; managerul a reu[it s` lanseze brandul peste grani]e [i s` \i schimbe orientarea, dintr-un electroretailer \n magazin virtual generalist, cu o gam` larg` de produse [i un program dezvoltat de marketing afiliat.


Biz 259 m  

Dupa succesul din 2013, creatorii GMP Group prezinta: The Independents

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you