Biz 232- Top Companii Verzi by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 232 • 1 - 15 iunie 2012• 7,5 lei

|n ciuda dificult`]ilor economice, exist` companii care nu au renun]at la proiectele green [i au ales s` investeasc` \n sustenabilitate. Care sunt acestea afla]i din prima edi]ie a topului celor mai verzi companii din România.

Nr. 232

BRAND

Septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

cele mai puternice branduri rom책ne[ti

Un proiect

Un studiu

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Culoarea companiilor CARE FAC

erdele este noul negru. Spuneam acest lucru \n 2007, cånd lansam \n premier` ziua de CSR de la Zilele Biz [i o rubric` permanent` \n revist` dedicat` CSR-ului de orice fel. Mediul p`rea a fi la momentul acela cel mai \n vog` domeniu din CSR, pentru c` era spectaculos, cu rezultate vizibile, cu notorietate mare [i cu performan]e impresionante.

Acum, griul este noul negru pentru majoritate. Griul care macin` bugetele companiilor din cauza recesiunii economice, griul care a [ters entuziasmul unora [i altora \n orice domeniu, mai ales \n CSR, griul care guverneaz` \ntreaga via]` social-economic` din acest moment. Exist` \ns` [i pete de culoare, companii care sparg griul monoton [i care fac lucrurile bine [i a[ezat, a[a cum le-au f`cut \ntotdeauna, f`r` s` renun]e la valorile care le guverneaz`. Din acest motiv, am ales s` realiz`m un nou top, Topul celor mai verzi companii din Romånia. Este o alt` premier` pe care Biz o realizeaz`, dup` atåtea alte topuri de referin]` \n peisajul de business romånesc. Cu sprijinul partenerilor de la ISRA Center, am reu[it s` avem o imagine a celor mai active companii care fac acum CSR verde [i care nu au renun]at la filosofia sustenabilit`]ii \n favoarea reducerii costurilor. Ini]iativa Biz este una \n linie cu ac]iunile din ultima vreme: s` facem lucrurile bine, \n mod original [i cu substan]`! Nu ne l`s`m ap`sa]i de griul care ne \nconjoar`, noi vedem culoarea din via]a noastr` [i o aplic`m \n orice facem. Pentru noi, fiecare nou` provocare este o [ans` de a face lucrurile s` se mi[te [i a le \mpinge mai departe. Acesta este [i motivul realiz`rii topului de fa]`, care sper`m s` devin` o tradi]ie pentru Biz. Un top al performan]elor din CSR green, un top al reu[itelor [i al celor care nu se mul]umesc s` a[tepte, ci ac]ioneaz`.

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ALEXANDRU ARDELEAN, Jurnalist Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: Artprint

Biz

sumar Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 232

Biz

DESIGN COPERT~: AUREL {ERBAN

Nr. 232 • 1 - 15 iunie 2012• 7,5 lei

07 12 14 28 34 38 42

Preg`tiri pentru Grexit? Listare cu n`b`d`i Top companii verzi D`m banca pe mobil Cele mai mari companii de care nu a]i auzit Un e[ec r`sun`tor Un CEO la curtea antreprenorului

44 50 54 57 58 60 64

Afaceri \n barca altora Marina Zara, Flanco: Sunt adepta marketingului pe teren Apa trece, brandurile r`m책n Sorana Savu: Certitudinea schimb`rii Paul Garrison: Unde este tensiunea? Verdict: recesiune! Psihologia noii crize financiare

66 67 70 74 78 80

Cu c`r]ile pe fa]` despre angaja]i Secrete sub soare La Sibiu, cultura face diferen]a

Steaua ospitalit`]ii de 5 stele Ma[ini mici cu speran]e mari Steaua Biz: Cristian Mungiu a str`lucit la Cannes

AGEND~

{TIRI

Preg`tiri pentru Grexit? Soarta zonei euro [i a Europei unite este \n acest moment extrem de vulnerabil` [i st` sub semnul Eladei. Noile alegeri din iunie sunt decisive pentru viitorul economiei grece[ti, dar [i pentru r`månerea acestei ]`ri \n zona euro. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Alegerile vor stabili, practic, [i cum va ar`ta zona euro dac` Grecia va fi nevoit` s` renun]e la moneda unic`. Deja la Bruxelles oficiali din zona euro recomand` statelor membre s` preg`teasc` planuri de avarie pentru ie[irea Greciei din euro, a[a-numitul “Grexit”, eventualitate care poate fi administrat`, potrivit b`ncii Germaniei. Trei oficiali au declarat pentru Reuters c` instruc]iunile au fost convenite pe 21 mai, \n timpul unei teleconferin]e a Eurogroup Working Group (EWG), format din exper]i care lucreaz` \n numele mini[trilor de Finan]e din zona euro. “EWG a convenit c` fiecare ]ar` din zona euro trebuie s` preg`teasc` un plan de avarie, individual, pentru consecin]ele poten]iale ale unei ie[iri a Greciei din zona euro”, a declarat unul dintre

oficialii din zona euro. |n raportul lunar al b`ncii centrale germane se arat` c` situa]ia Greciei este extrem de \ngrijor`toare [i pune \n pericol orice viitor ajutor financiar, prin neaplicarea reformelor prev`zute \n al doilea program de salvare. Germania a \nceput s` dea semne tot mai mari de nervozitate fa]` de ceea ce se \ntåmpl` \n Grecia. Ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat c` cea mai mare economie a Europei [i cel mai mare contributor la eforturile de salvare este gata s` sprijine Grecia s` se ajute singur`, dar se a[teapt` ca autorit`]ile elene s` \[i respecte obliga]iile. “Nu vrem s` turn`m bani \ntr-un sac f`r` fund”, a spus oficialul german. Friedrich a fost primul ministru Biz

AGEND~

{TIRI

german care a cerut deschis ie[irea statului elen din zona euro. Grecia a fost nevoit` s` convoace din nou alegeri parlamentare pentru 17 iunie, dup` ce configura]ia politic` rezultat` \n urma scrutinului din 6 mai, \n care partidele antiausteritate au ob]inut un scor bun, nu a permis formarea unui guvern. Sondajele de opinie arat` c` partidele care se opun m`surilor de austeritate, de care depinde ajutorul interna]ional de 130 de miliarde de euro, vor repeta performan]ele bune ob]inute la alegerile din mai, sporind riscul ca Grecia s` intre \n default [i s` ias` din zona euro. Merkel [i ceilal]i lideri europeni au afirmat la summitul din aceast` s`pt`mân` de la Bruxelles c` vor ca Grecia s` r`mân` \n zona euro. Este greu de prev`zut care ar fi de fapt efectele reale asupra economiilor europene dac` Grecia ar p`r`si zona euro, c`ci este o situa]ie f`r` precedent. Charles Dallara, directorul general al Institutului pentru Finan]e Interna]ionale, a declarat c` ie[irea Greciei ar fi greu de controlat, iar costurile ar dep`[i probabil suma de 1.000 de miliarde de euro. Numai expunerea B`ncii Centrale Europene la datoriile Greciei este de peste dou` ori mai mare decåt capitalul institu]iei, a spus Dallara, care a reprezentat b`ncile \n negocierile cu guvernul elen pentru restructurarea datoriilor. Temerile legate de criza din Europa au [ters deja circa 4.000 mld. dolari din valoarea ac]iunilor tranzac]ionate la nivel mondial. Biz

Romånia, pol al energiei regenerabile România ocup` locul 14 \n topul celor mai atractive ]`ri din lume \n termeni de investi]ii \n energie regenerabil`, potrivit raportului Country Attractiveness Indices, lansat la finele lunii trecute de Ernst & Young. Comparativ cu edi]ia anterioar` a studiului, România [i-a men]inut pozi]ia [i a ob]inut un punctaj foarte apropiat de cel al unor state precum Spania, Suedia, Australia sau Japonia. “Potrivit ultimelor date publice, companiile care produc energie electric` din surse regenerabile au \nceput deja s` \ncaseze sume importante de bani de la statul român, ca rezultat al cantit`]ilor livrate \n primele patru luni ale acestui an”, arat` raportul. Care este totu[i cea mai atractiv` ]ar`? Ei bine, China, urmat` de SUA, Germania, India [i Italia. Cea mai important` evolu]ie a fost \nregistrat` de Japonia, care a urcat trei locuri, pân` pe 10. (O.N.)

Cum se cump`r` apartamentele noi Num`rul românilor care achizi]ioneaz` apartamente noi \n complexuri reziden]iale pl`tind pre]ul pe loc a sc`zut cu 28% \n ultimii trei ani, conform datelor ob]inute de portalul Proiecte.biz. Astfel, doar 28,8% dintre clien]ii complexurilor reziden]iale dispun de lichidit`]i suficiente pentru a achita pe loc un apartament, fa]` de aproape 40% \n 2009. Creditul imobiliar r`mâne principala form` de plat` la care apeleaz` cei mai mul]i dintre clien]ii ansamblurilor reziden]iale (59%). Varianta ratelor la dezvoltator este aleas` de aproximativ 12% dintre clien]i. |n ceea ce prive[te avansul 8

Biz

disponibil, la momentul actual, 78% dintre clien]ii care apeleaz` la un credit sau la varianta ratelor de dezvoltator de]in sub 10.000 euro, fiind vorba \n principal de clien]ii programului Prima Cas`, la care avansul solicitat este de doar 3.000 de euro, sau de clien]ii unor produse de creditare relativ similare. 9% dintre cei care \[i caut` cas` \ntr-un ansamblu reziden]ial nou de]in \ntre 10.000 [i 20.000 euro pentru avans, pe când doar 8% dispun de un avans de peste 20.000 euro. Restul de 75% din participan]ii la studiu nu [tiu sau au decis s` nu r`spund` la aceast` \ntrebare. (G.B.)

AGEND~

{TIRI

ROMÂNII, PRIETENI CU PL~}ILE ONLINE Luca Cassina, General Manager, PayPal pentru Europa Central`, de Est [i de Nord, Turcia [i Italia. Ce a[tept`ri ave]i pe pia]a româneasc` pentru 2012? Ne a[tept`m la o cre[tere a num`rului de consumatori români. Ritmul de cre[tere a num`rului de conturi PayPal \n România este de 54% pe an. Exist` o jum`tate de milion de conturi PayPal active \n România, din care \n jur de 10.000 sunt conturi de business.

Cu care dintre pie]ele din regiune România se aseam`n` cel mai mult? Exist` numeroase asem`n`ri. Cea mai pregnant` este preferin]a pentru plata la livrare (circa 70%) mai curând decât metodele de plat` online. Numeroase companii interna]ionale (PayPal, Amazon, Facebook) privesc pia]a din Europa Central` [i de Est drept un tot unitar [i nu drept pie]e distincte. Misiunea antreprenorilor locali este s` \ncerce s` construiasc` afaceri globale sau alian]e cu juc`tori interna]ionali. Ungaria este \n avantaj \n ceea ce prive[te expansiunea magazinelor online, Polonia, cu un sector e-commerce dezvoltat (estimat la 4 mld. euro), se bazeaz` \n continuare pe licita]ii online, \n Cehia exist` câteva afaceri online foarte mari, \n timp ce România are dezvoltatori locali extraordinari, \ns` majoritatea afacerilor sunt conectate cu capitaluri str`ine. |n Rusia sectorul de e-commerce este \n cre[tere [i ne a[tept`m s` ajung` la 30-40 de miliarde de euro \n urm`torii 5 ani.

Care este cea mai mare provocare pentru serviciile de pl`]i online? Educarea consumatorilor este principalul nostru scop, dar [i cea mai mare provocare. Exist` ]`ri, inclusiv România, unde studiile arat` c` se prefer` plata la livrare \n loc s` se utilizeze cardurile. (L.S.) 10

Biz

Cine-i cel mai tare-n brand? Chiar [i \n condi]ii de incertitudine economic`, brandurilor globale le-a crescut valoarea. Potrivit BrandZ Top 100 branduri globale, realizat de Millward Brown, valoarea total` a celor mai mari 100 de branduri globale a crescut cu 66% \n perioada 2006 – 2012 [i a ajuns \n prezent la 2,4 trilioane de dolari. DE LOREDANA S~NDULESCU Brandurile auto, financiare [i cele de Pentru al doilea an consecutiv, cel mai valoros brand global este Apple, cu o retail par s` foloseasc` din ce \n ce mai mult tehnologia pentru a se diferen]ia. cre[tere de 19%, pân` la valoarea Paradigma din retail se schimb` de la 182,9 miliarde de dolari. IBM a crescut cu multi-channel la omni-channel, retailerii 15% (115,9 miliarde de dolari) [i a devansat dorind s` ias` \n calea consumatorilor \n Google, care coboar` pe pozi]ia a treia cu o toate mediile [i \n toate ocaziile de valoare de 107,8 miliarde de dolari. |nainte cump`rare. Brandurile de lux \ncearc` s` de listarea public` [i la opt ani de la \[i \ntinereasc` clientela prin crearea de \nfiin]are, Facebook a crescut cu 74% \n lumi virtuale, iar automobilele [i serviciile valoare, fiind brandul cu cea mai mare financiare se bazeaz` tot mai mult pe ascensiune, de pe pozi]ia 35 pe locul 19. internet [i tehnologii inteligente. Andrei Iordache, Client Service la Daedalus Brandurile tehnologice [i de comunica]ii Millward Brown, a analizat evolu]ia reprezint` aproape clasamentului jum`tate din valoarea comparativ cu anul TOP 10 BRANDURI GLOBALE |N 2012 trecut, dar [i LOC 2012 BRAND VALOARE (MIL. $) cumulat` a brandurilor din top 100, spre raportat la prima 1. Apple 182.951 deosebire de 31%, cât edi]ie, precum [i 2. IBM 115.985 reprezentau \n 2006. nout`]ile care rezult` 3. Google 107.857 |n 2012, valoarea din actuala 4. McDonald's 95.188 generat` de branduri cercetare. Fa]` de 5. Microsoft 76.651 active pe pie]e 2011, aproape 6. Coca-Cola 74.286 emergente este de zece jum`tate din 7. Marlboro 73.612 ori mai mare decât \n branduri (48) au 8. AT&T 68.870 2006, iar valoarea sc`zut \n valoare, 9. Verizon 49.151 brandurilor provenite 11 branduri sunt nou 10. China Mobile 47.041 din economii emergente intrate, iar 38 [i-au a crescut cu 663% fa]` de sporit valoarea. 2006. Categoriile cu cele mai mari cre[teri Valoarea cumulat` a brandurilor de top a anuale sunt bunurile de lux (15%), fastcrescut cu doar 0,3% fa]` de 2011, dar food (15%), \mbr`c`minte [i accesorii comparativ cu 2006 exist` o cre[tere de (13%). La polul opus se afl` domeniul 66%. Primele 10 branduri au crescut mai asigur`rilor (-16%). Biz mult decât restul.

www.revistabiz.ro

12 - 16 noiembrie 2012 Hotel Howard Johnson Bucure[ti

AI INSTINCT PENTRU AFACERI? CREZI |N INOVA}IE? TE A{TEPT~M LA CEA DE A 11-A EDI}IE A ZILELELOR BIZ, CEL MAI RELEVANT EVENIMENT DE AFACERI DIN ROMÂNIA Vino s`-i \ntâlne[ti pe cei mai reprezentativi oameni de afaceri, top manageri, speciali[ti, antreprenori, români [i str`ini. Vei fi \n avangarda ideilor. Tot ce este nou, tendin]ele din cele mai dinamice domenii vor fi prezentate [i dezb`tute \n cadrul celor cinci zile ale evenimentului: ANTREPRENORIAT INOVA}IE MANAGEMENT CSR MEDIA & MARKETING

AGEND~

INTERNA}IONAL

Listare cu n`b`d`i Listarea la Burs` a re]elei de socializare Facebook nu a primit like-urile pe care le a[tepta. Mai mult, investitorii acuz` dur toate p`r]ile implicate \n oferta public` ini]ial`, marcat` de erori care au dus la sc`derea pre]ului ac]iunilor Facebook cu 16%. DE OVIDIU NEAGOE Din Oferta Public` Ini]ial` (IPO) a Facebook Inc. nu au lipsit erorile de tranzac]ionare, care au dus la sc`derea semnificativ` a pre]ului ac]iunilor la cea mai popular` re]ea de socializare [i la \ndep`rtarea investitorilor de burs`, care nu se bucura oricum de prea mult`

popularitate din cauza crizei financiare. Pre]ul ac]iunii la \nchiderea NASDAQ pe 24 mai era de 34,03 dolari, \n sc`dere cu 10,99 dolari fa]` de ziua precedent`, \n condi]iile \n care evolu]ia pie]ei era una cresc`toare. Dup` acest picaj, a urmat o deschidere a sesiunii de 12

Biz

tranzac]ionare turbulent`, care a dus la sc`derea [i mai puternic` a pre]ului ac]iunilor, \n loc de o apropiere de pragul stabilit la listare. Investitorii arat` cu degetul spre toate p`r]ile implicate, dar \n special spre banca de investi]ii Morgan Stanley, principalul aranjator al list`rii, [i spre operatorul bursier NASDAQ, care a \ntâmpinat dificult`]i \n gestionarea volumelor mari tranzac]ionate. Potrivit presei interna]ionale, nici executivii re]elei sociale nu au primit un “like” din partea investitorilor. Ace[tia au gre[it când au m`rit pachetul de ac]iuni din IPO cu 25%, dar [i pre]ul de vânzare al ac]iunii de la 28 – 35 de dolari la 35-38 de dolari. Biz

R~ZBUNAREA IBERIC~ Compania spaniol` Repsol a sistat un contract prin care furniza Argentinei gaz natural lichefiat. Ac]iunea vine la numai câteva s`pt`mâni dup` ce guvernul argentinian a preluat controlul YPF, subsidiar` a Repsol. Potrivit declara]iilor companiei iberice, furnizorul de energie argentinian Enarsa a comis o serie de \nc`lc`ri ale contractului [i nu respect` termenii impu[i.

RE|NTOARCEREA LA CONSUM Sentimentul de \ncredere \n consum a \nregistrat un record pozitiv, luna trecut`, dup` patru ani de ne\ncredere. Unul dintre motive este estimarea cre[terii salariale a familiilor cu venituri mari din SUA. Studiul realizat de University of Michigan arat` c` sentimentul de \ncredere a crescut \n luna mai la 79,3 puncte, de la 76,4 \n aprilie.

R~ZBOI PE CALEA AERULUI India a amenin]at UE c` va interzice survolarea spa]iului aerian al avioanelor europene \n cazul \n care Comisia European` va sanc]iona operatorii indieni pentru emisiile de carbon. Anun]ul vine la numai o s`pt`mân` dup` ce zece operatori chinezi [i indieni au refuzat s` furnizeze la Bruxelles informa]ii cu privire la emisiile de carbon.

AGEND~

NBC, CU OCHII PE MICROSOFT NBCUniversal este \n discu]ii cu Microsoft pentru achizi]ia pachetului de 50% din ac]iunile gigantului din industria software \n MSNBC.com, companie mixt` format` de Microsoft [i NBC. Tranzac]ia s-ar putea finaliza \n aceast` var`. MSNBC [i MSNBC.com sunt opera]iuni separate.

INTERNA}IONAL

TOYOTA {I PIE}ELE EMERGENTE Din 2015, [oferii din pie]ele emergente vor putea alege din opt modele compacte Toyota special concepute pentru state precum Brazilia, Rusia, India sau China. Compania nipon` pl`nuie[te s` recupereze din avansul pe care Volkswagen [i General Motors \l au pe aceste pie]e.

TRANZI}IE CORPORATE Vremea managerilor care \[i impun viziunea cu for]a a apus. Acum este timpul ca ace[tia s` devin` lideri ai companiilor pe care le conduc, s` inspire [i, mai ales, s` cultive viziunea strategic` a organiza]iei \n fiecare angajat. Revista “Harvard Business Review” propune un articol de copert` prin care cititorii vor desprinde pa[ii prin care pot face tranzi]ia de la manager la lider.

REGINA LA G8

BANKIA PROMITE TRANSPAREN}~ Dup` ce a analizat rezultatele financiare din 2011, care ar`tau drumul de la un profit de 300 mil. euro la pierderi de 2,98 mld. euro, a patra banc` spaniol` ca m`rime a promis transparen]` [i un plan concret de restructurare pân` la sfâr[itul lunii. Banca a cerut statului un ajutor de 19 mld. euro, care va duce la na]ionalizarea institu]iei.

CRIZA ARE BILET DE MOSCOVA Potrivit Google Translate, “кризис” \nseamn` criz` \n limba rus`. Potrivit “Pravda”, ru[ii vor auzi acest cuvânt tot mai des. Economi[tii sus]in c` Rusia nu are motive de optimism [i trebuie s` ia \n calcul un nou val al recesiunii. Rusia devine tot mai dependent` de pre]ul la petrol [i gaze, iar nivelul deficitului acestora r`mâne la o valoare apropiat` de 10%.

|ntreaga lume a[teapt` mutarea “reginei” zonei euro, cancelarul german Angela Merkel. Revista britanic` “The Week” propune ca articol de copert` o analiz` a poten]ialelor mut`ri pe tabla de [ah european` ale Angelei Merkel \n \ncercarea acesteia de a salva Europa [i de a p`stra Grecia \n zona euro. Biz

Teritoriul verde [i-a restr창ns grani]ele \n ultimii ani. Din cauza dificult`]ilor economice, companiile care mai aloc` fonduri dedicate sunt cele care au ca pilon central responsabilitatea social`.

Aceste companii sunt avangarda lucrurilor bine f`cute \n sustenabilitate. Ele sunt motivul pentru care am decis s` facem un top al companiilor verzi din Rom책nia. DE ALEXANDRU ARDELEAN

COVER STORY

Prin anii 2006 - 2007, era o mod`. |n 2009, p`rea a deveni o tendin]`. |n 2012, este o umbr` de realitate. CSR-ul verde a trecut prin mai multe etape \n Romånia, fiind condi]ionat \ntotdeauna de puterea financiar` a companiilor care se \ncumet` s` fac` acest lucru. {i ne referim doar la mediul privat, pentru c` aici este CSR. Ac]iunile pe care trebuie s` le fac` guvernul intr` la capitolul politici dedicate dezvolt`rii statului [i ar trebui s` fie direc]ie strategic` de consolidare [i cre[tere. Scriam acum cinci ani c`, la noi, domeniul responsabilit`]ii sociale legat de mediu func]ioneaz` cu dou` viteze. Una a companiilor, care mi[c` lucrurile [i for]eaz` statul s` \ntreprind` [i el ac]iunile necesare pentru dezvoltare, [i una a ac]iunilor guvernamentale mereu \n contratimp cu ce se \ntåmpla \n societate. |ntre timp, am traversat o perioad` economic` extrem de nefast`. Ne afl`m ast`zi \ntr-o alt` dimensiune a domeniului, pentru c` CSR-ul a fost primul care a “beneficiat” de t`ierea de fonduri. Din acest motiv am ini]iat topul de fa]`, ca s` vedem ce s-a \ntâmplat \n domeniu [i care este clasamentul celor mai verzi companii din Romånia. Cercetarea f`cut` pentru realizarea topului vizeaz` \n primul rånd modul \n care companiile care fac 16

Biz

campanii de green sunt percepute [i v`zute de c`tre public, adic` de stakeholderi. Din acest motiv, topul este cu atåt mai util pentru toat` lumea, pentru c` avem o imagine clar` a modului \n care membrii comunit`]ii v`d companiile care fac green [i campaniile desf`[urate de acestea [i ne ajut` s` \n]elegem ce este de \mbun`t`]it. Am apelat, \n demersul nostru, la compania de cercetare de pia]` ISRA Center ca s` ne ajute s` realiz`m acest top. Dintre toate ac]iunile pe care o companie le poate \ntreprinde \n CSR, campaniile green sunt cele mai vizibile [i de impact, \ntrucåt ac]iunile lor pot fi u[or observate \n jurul nostru [i au poten]ialul de a atinge comunit`]i largi [i de a mobiliza voluntar un num`r mare de oameni. “La invita]ia Biz, ISRA Center a acceptat cu pl`cere s` se implice \n acest proiect pe care l-a considerat unul inovator pentru pia]a din Romånia. Ca [i domeniu de cercetare, research-ul \n ceea ce prive[te campaniile CSR [i modul cum acestea

ale implic`rii companiilor din Romånia \n campanii CSR green. Au fost ale[i pentru evaluare indicatori care descriu intensitatea efortului de implicare \n campanii ce ]in de responsabilitatea fa]` de mediu. Componentele incluse \n Green Check Index (GCI) pentru acest studiu sunt: credibilitate, diferen]iere, claritate, relevan]` [i eficien]`. Principalul target al studiului este popula]ia general`, pentru c` ei sunt beneficiarii finali ai eforturilor f`cute de companii \n campaniile green. Am dorit s` afl`m [i pozi]ia companiilor \n ceea ce prive[te nivelul lor de implicare \n campanii green, tocmai pentru a nuan]a rezultatele [i a identifica diferen]a dintre ac]iunile reale \ntreprinse de companii [i percep]ia popula]iei. De altfel, f`r` percep]ia stakeholderilor, ac]iunile de CSR \[i pierd mult din relevan]`.

ATEN}IA LA COMUNIT~}I CSR-ul verde a \nsemnat pentru unele companii doar adaptarea la nivel local a unor campanii mai ample desf`[urate la nivel global. Exist` \ns` [i companii care au \n]eles c` nu a[a

“

De[i research-ul \n ceea ce prive[te campaniile CSR green este \nc` la \nceput \n Romånia, ISRA Center s-a implicat activ \n ultimii ani \n proiecte strategice de acest tip.” ALICE MIHAI, Business Development Director, ISRA Center

impacteaz` reputa]ia unei companii sunt \nc` la \nceput \n Romånia, iar ISRA Center a avut ocazia de a se implica pe astfel de proiecte strategice pentru clien]ii s`i, punånd astfel la dispozi]ie expertiza acumulat` \n acest domeniu”, spune Alice Mihai, Business Development Director la ISRA Center. Am dorit s` evalu`m modul \n care oamenii percep diferite aspecte

dai ceva \napoi comunit`]ii din care faci parte. Astfel c` au creat campanii speciale adaptate la realit`]ile romåne[ti [i la nevoile locale. Cercetarea ISRA Center s-a focusat pe campaniile desf`[urate de companiile prezente pe teritoriul Romåniei, \ns` nu s-a putut neutraliza complet influen]a campaniilor globale \n m`sura \n care unele dintre ele au fost comunicate [i la noi. |n plus, unele dintre companiile

TOP COMPANII VERZI

care au opera]iuni \n Romånia beneficiaz` de coordonarea strategiilor de comunicare [i PR (inclusiv pe partea de CSR) la nivel global. De asemenea, a fost necesar s` se ia \n considerare pentru acest studiu [i influen]a pe care imaginea de ansamblu [i notorietatea general` a unei companii le au asupra componentei de CSR a reputa]iei companiei. |n acest sens, este posibil ca \n multe cazuri diferite elemente ale unui brand s` fie influen]ate de faptul c` acesta este foarte cunoscut [i are o imagine bun` din perspectiva consumatorilor. Este [i cazul implic`rii \n CSR, unde exist` tendin]a ca o companie foarte cunoscut`, cu o imagine pozitiv`, s` fie perceput` a se implica mai activ \n campanii CSR, inclusiv \n zona green. Cercetarea s-a raportat la anul 2011, cu amendamentul c` desf`[urarea unor campanii \n anii anteriori poate crea un “bias” asupra percep]iei generale, avånd \n vedere c` limitele temporale sunt dificil de trasat cånd este vorba despre aspecte legate de cunoa[terea [i evaluarea unor subiecte. Anul de referin]` a fost 2011, cu precizarea c` pot exista influen]e ale campaniilor realizate \n anii anteriori a c`ror remanen]` \n råndul popula]iei la nivel de cunoa[tere [i percep]ie \[i poate face sim]it` prezen]a. |n plus, exist` [i cazuri de campanii on-going pentru care este greu de estimat un nivel exact de implicare \ntr-un anumit moment (bugete, persoane implicate, resurse etc). Mai trebuie luat \n considerare [i faptul c` exist` campanii green ini]iate de diferite organiza]ii sau asocia]ii \n care se pot implica mai multe companii, astfel de exemple fiind: “Let’s do it, Romania!” sau “Plant`m fapte bune”.

COMPANIILE, LA RAPORT Companiile care au fost selectate pentru a fi incluse \n studiu sunt printre cele mai mari companii din Romånia (fac parte din top 200 companii cu cea mai mare cifr` de afaceri) [i, prin urmare, au [i o notorietate foarte bun` \n råndul popula]iei generale. De altfel, notorietatea ridicat` a fost [i un criteriu

COMPONENTELE GREEN CHECK INDEX (GCI) URM~RITE |N ACEST STUDIU SUNT: CREDIBILITATE

cåt de autentice sunt mesajele legate de green pe care o companie le transmite c`tre publicul s`u

DIFEREN}IERE

cåt de diferen]iatoare sunt percepute eforturile unei companii \n direc]ia green \n compara]ie cu alte companii

RELEVAN}~

\n ce m`sur` campaniile green desf`[urate de companii sunt importante pentru cei viza]i

CLARITATE

gradul \n care mesajul transmis de campaniile green ale unei companii este u[or de \n]eles

EFICIEN}~

\n ce m`sur` campaniile green desf`[urate reu[esc s` \[i ating` scopurile declarate

FRECVEN}~ DE IMPLICARE

cåt de des o companie se implic` \n campanii green

GRAD DE IMPLICARE

cum se implic` per ansamblu o companie \ntr-o campanie green

de selec]ie de la care s-a pornit \n alegerea companiilor incluse \n studiu, deoarece companii mai pu]in cunoscute ar fi fost relativ dificil de evaluat de c`tre popula]ia general`. Aproape to]i cei 1.111 responden]i cunosc companiile selectate \n cercetare, iar procentul \n care oamenii le cunosc este foarte mare. BCR [i Coca-Cola sunt cunoscute de 98% dintre reponden]i, Orange, Romtelecom, Cosmote, Petrom, Rompetrol, Carrefour sunt cunoscute de 96% dintre cei intervieva]i. Urmeaz` Danone (95%), McDonald’s [i Dacia (94%), Raiffeisen [i Avon la egalitate cu 92%. Tarom [i Bergenbier sunt cunoscute de 91%. Samsung este cunoscut de 89%, Lukoil de 88%, Vodafone [i Panasonic de 87%, iar Renault de 86%. Chiar dac` la nivel de awareness companiile incluse \n studiu se bucur` de procentaje ce dep`[esc 90%, nu acela[i lucru se poate spune despre cunoa[terea implic`rii lor \n

proiecte de responsabilitate social` legat` de protec]ia mediului [i ecologie. Doar 21% dintre persoanele intervievate cunosc companii care s` se fi implicat \n 2011 \n CSR green. Numai 2% dintre to]i reponden]ii au men]ionat campanii specifice de CSR green. Este important \ns` de precizat c` aceste persoane cunosc \n medie dou` companii implicate \n CSR green (num`r ce poate fi apreciat ca fiind mare, avånd \n vedere c` aproape 80% din popula]ie nu cunoa[te companii implicate \n astfel de campanii). |n plus, studiul arat` c` persoanele care cunosc campaniile CSR green au un profil bine definit: persoane tinere, cu educa]ie superioar` [i venituri ridicate, care locuiesc \n special \n urbanul mic, acest lucru ar`tånd c` ac]iunile CSR green s-au desf`[urat [i au avut impact \n special \n comunit`]ile mici. |n råndul acestora, Petrom este compania cu cel Biz

COVER STORY

TOP COMPANII VERZI

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Biz

PETROM

Topul este condus de Petrom, care are performan]e foarte bune la capitolele credibilitate, claritate, relevan]` [i eficien]` [i beneficiaz` de cel mai ridicat awareness al implic`rii \n campanii CSR green. Practic, Petrom de]ine 18% din totalul awareness-ului creat \n jurul campaniilor green, la o distan]` de 8 puncte fa]` de urm`toarea companie din top.

COSMOTE

Cosmote are o evaluare general` mai bun` decåt Petrom, performan]ele companiei fiind ridicate la credibilitate, claritate, relevan]` [i eficien]`. Responden]ii au apreciat c` organiza]ia Cosmote are o frecven]` mare de ini]iere a campaniilor green. |ns` compania pierde la capitolul awareness creat \n jurul campaniilor pe care le ini]iaz`, acesta fiind de 10%.

VODAFONE

Vodafone se diferen]iaz`, \n perspectiva popula]iei generale, printr-un nivel foarte bun al frecven]ei de implicare, prin claritatea mesajului transmis [i prin eficien]a implic`rii (atingerea scopurilor propuse). 10% este procentul pe care compania l-a ob]inut la capitolul awareness al campaniilor green. Toate aceste rezultate o situeaz` pe locul 3.

CARREFOUR

Carrefour reu[e[te s` se disting` printr-o credibilitate mare a campaniilor ini]iate, cu o claritate bun` a mesajului transmis. Pierde la capitolele diferen]iere, relevan]` [i eficien]`. Oamenii chestiona]i \n studiu apreciaz` \ns` frecven]a de ini]iere a campaniilor green, iar procentul de awareness al campaniilor pe care compania le face este de 8%.

COCA-COLA

Coca-Cola are cel mai bun nivel de credibilitate [i rezultate bune cånd vine vorba despre eficien]a cu care se implic` \n campanii green. Din p`cate, compania nu reu[e[te s` scoat` un scor mai bun la capitolul diferen]iere. Gradul de awareness al campaniilor pe care organiza]ia le face este de 8%.

ROMPETROL

Rompetrol a reu[it s` ob]in` scoruri foarte bune la capitolul claritatea mesajului campaniilor f`cute. Credibilitatea campaniilor a fost un alt punct tare al companiei. Rompetrol a pierdut puncte la eficien]a campaniilor. 7% este procentul de awareness al cam paniilor realizate.

AVON

Avon a ob]inut rezultate foarte bune la eficien]a campaniilor pe care le face, [i rezultate bune la claritatea mesajului transmis. Nici la capitolele credibilitate, diferen]iere [i relevan]` compania nu st` r`u. Din p`cate, aceasta pierde la capitolul awareness al campaniilor, procentul \nregistrat fiind de 7%.

ORANGE

Evaluarea general` a campaniilor green ini]iate de Orange a ob]inut rezultate bune, mai ales la capitolul eficien]` [i claritate a mesajului. Diferen]ierea \n cazul Orange a avut de suferit, reponden]ii considerånd c` nu se diferen]iaz` de alte companii. Nici la capitolul awareness a campaniilor green compania nu st` atåt de bine, \nregistrånd un procent de 6%.

BCR

BCR are unul dintre cele mai bune rezultate la claritatea mesajului transmis \n campaniile pe care le ini]iaz`, dar [i la eficien]a acestora. Relevan]a [i credibilitatea \n råndul popula]iei sunt mari de asemenea. Ca [i alte companii, BCR pierde puncte la diferen]ierea fa]` de alte campanii, iar gradul de awareness al campaniilor green este de doar 4%.

TOP COMPANII VERZI

10 11 12 13 14 15

MC DONALD’S

Compania McDonald’s puncteaz` foarte bine la capitolul claritate [i bine \n ceea ce prive[te credibilitatea campaniilor. Pierde \n schimb la eficien]a campaniilor green pe care le realizeaz`, nereu[ind s` ob]in` prea multe puncte. Gradul de awareness al campaniilor desf`[urate nu este foarte ridicat, situåndu-se la 4%.

P&G

Procter & Gamble (P&G) are o rat` ridicat` a clarit`]ii mesajului [i a ob]inut rezultate foarte bune la relevan]a campaniilor pe care le face [i bune privind credibilitatea lor. La capitolul awareness, compania mai are de lucrat, doar 4% [tiind de campaniile ini]iate de P&G.

DANONE

Danone a ob]inut rezultate foarte bune la capitolul claritate [i bune la relevan]a mesajului, iar campaniile sale au un grad ridicat de credibilitate. Diferen]ierea [i eficien]a sunt cele pe care compania trebuie s` pun` accent \n viitor. Gradul de awareness al campaniilor green ale Danone este de doar 4%.

DACIA

Dacia are, de asemenea, un grad sc`zut de awareness al campaniilor green pe care le face, de doar 4%. Compania puncteaz` \n schimb foarte bine la claritatea mesajului campaniilor ei. Credibilitatea, eficien]a [i diferen]ierea sunt puncte pe care compania trebuie s` pun` mai mult accent.

ROMTELECOM

Nici campaniile realizate de Romtelecom nu sunt foarte bine cunoscute, gradul de awareness fiind de doar 3%. |n schimb, credibilitatea campaniilor pe care operatorul telecom le realizeaz` este foarte mare. Alte capitole la care compania puncteaz` sunt claritate, relevan]` [i eficien]`. Diferen]ierea este un aspect care necesit` focus din partea companiei.

MOL

Mol a \nregistrat rezultate foarte bune la majoritatea capitolelor. Campaniile sale au ob]inut cel mai bun scor la capitolul credibilitate dintre toate companiile din top. Singurul capitol la care compania a pierdut puncte este diferen]ierea. Gradul de awareness al campaniilor green pe care Mol le face este \ns` unul dintre cele mai sc`zute, de doar 3%.

Poten]ialul companiilor s-a calculat \nmul]ind procentul celor care cunosc fiecare companie care s-a implicat \n campanii CSR green cu procentul total al celor care cunosc companii care s-au implicat \n campanii de acest fel. Topul companiilor s-a calculat \nmul]ind poten]ialul fiec`rei companii cu evaluarea general` x frecven]a de ini]iere a campaniilor.

METODOLOGIE Target popula]ia general`: 1.111 interviuri cu persoane \ntre 20 [i 60 de ani din mediul urban (50.000+). E[antionul este reprezentativ \n råndul popula]iei ]int`, stratificat \n func]ie de regiune [i gradul de urbanizare, selec]ia unit`]ilor din e[antion a fost f`cut` aleatoriu, folosindu-se pasul statistic de 3 f`r` revenire; eroarea de e[antionare

este de ±2,9%. Chestionarul a fost inclus \ntr-un studiu de tip Omnibus aplicat prin metoda Face to Face PAPI, la domiciliul respondentului. Datele au fost culese \n perioada 17-29 februarie 2012. Target companii: din top 200 al companiilor cu cea mai mare cifr` de afaceri din Romånia, au fost selectate \n urma unui desk research companiile implicate \n campanii de CSR green. |n plus, au fost selectate companiile care aveau poten]ialul de a fi cunoscute de popula]ia general` prin intermediul serviciilor sau produselor pe care le ofer`, eliminându-se companii cum ar fi cele din domeniul industrial, de import-export sau de distribu]ie. Astfel, s-a ajuns la o list` de 44 de companii care au fost contactate telefonic pentru a fi invitate s` r`spund` chestionarului special creat pentru ele. Au fost

targetate pentru a r`spunde persoane din departamentul PR, corporate communication sau chiar CSR (acolo unde existau departamente specializate). |ntreb`rile au fost legate de num`rul de campanii CSR green derulate \n 2011 [i de alte detalii despre obiectivele [i resursele implicate \n aceste campanii. Dintre cele 44 de companii contactate, 22 au r`spuns \n perioada februariemartie 2012 la chestionarul ISRA Center. Astfel, baza de responden]i fiind prea restråns` pentru o analiz` cumulat` a acestor r`spunsuri, s-a decis folosirea lor pentru a compara r`spunsurile date de companii cu percep]ia popula]iei, realizåndu-se la fiecare companie din top comentarii bazate pe r`spunsurile din chestionarul adresat companiilor. Biz Biz

COVER STORY

mai mare awareness pentru CSR green, urmat` la o distan]` apreciabil` de Cosmote [i Vodafone. Este de semnalat absen]a b`ncilor (cu excep]ia BCR) din acest top, dar [i a companiilor produc`toare de ma[ini \n contrast cu companiile din domeniile petrolier [i telecom. Ceea ce a relevat studiul este c` 79% din popula]ie nu cunoa[te niciun fel de campanie de tip CSR green, iar dintre cei 21% care cunosc companii implicate \n green, 91% dispun de un awareness superficial, de]inånd pu]ine informa]ii, fiindu-le dificil s` numeasc` sau descrie campaniile pe care le cunosc.

organiza]iile din cercetarea realizat` de ISRA Center au fost cele de reciclare [i colectare de de[euri, de ecologizare (\mp`duriri, cur`]are spa]ii verzi, cur`]are råuri), de \ncurajare a comportamentului de protec]ie a mediului, de \ncurajare a consumului ra]ional de resurse [i a consumului de energie regenerabil` [i campanii de reducere a nivelului de poluare. Cele mai multe companii sunt percepute de participan]ii la studiu ca fiind implicate \n campanii care au leg`tur` cu reciclarea [i colectarea de de[euri. Pot fi \ntålnite [i situa]ii specifice de companii despre care exist` percep]ia c` se implic` mai mult \n CAMPANII {I CAMPANII campanii compensatorii fa]` de mediu, avånd \n vedere activitatea pe Campaniile green au \n principal un care o desf`[oar`. Astfel de exemple scop major: s` duc` la un mediu mai sunt companiile din domeniul carbus`n`tos, care s` reziste \n timp [i de ran]ilor, Petrom, Rompetrol [i Mol, care s` beneficiem cu to]ii. Principalele asociate \n mare m`sur` cu campatipuri de campanii \n care s-au implicat niile legate de ecologizare. |n acela[i sens, COMPANIILE |{I PREZINT~ PROIECTELE GREEN Dacia este asociat` cu campaniile de 5,9% 28% Petrom reducere a ni3,4% velului de poCosmote 16% luare. 3,2% Coca-Cola, Vodafone 15% P&G [i Rom2,7% Carrefour 13% telecom sunt 2,7% [i ele asociate Coca-Cola 13% \n m`sur` ri2,3% Rompetrol 11% dicat` cu cam2,2% paniile de Avon 10% ecologizare 2,1% Orange (\mp`duriri, 10% cur`]area 1,4% BCR 7% To]i responden]ii spa]iilor verzi, (N=1.111) McDonald’s 1,4% 6% cur`]area råurilor). Rompe1,4% Responden]ii care Procter & Gamble 6% cunosc companii trol are cea care au desf`[urat mai ridicat` Dacia 1,2% 6% campanii CSR green \n 2011 asociere cu 1,2% Danone (N=238) 6% campaniile de 1,0% educare (\ncuRomtelecom 5% rajarea comMol 1% 4% portamentului de protec]ie a mediului). Da20

Biz

none este perceput ca avånd o implicare bun` \n campaniile legate de reducere a nivelului de poluare [i are cea mai mare asociere cu campaniile de \ncurajare a consumului ra]ional de resurse. Campaniile ar r`måne necunoscute dac` nu ar exista sursele de informare care s` le popularizeze, astfel \ncåt cei c`rora le sunt adresate s` [tie de ele. {i aici nu este vorba de exerci]ii de imagine sau de PR, ci doar de informare, pentru ca stakeholderii s` [tie c` respectivele companii sunt actori sociali \n comunit`]ile lor [i respect` comunitatea [i o ajut`. Astfel, televizorul r`måne principala surs` de informare, \ns` nu trebuie ignorat nici poten]ialul internetului de a deveni o surs` important` de informare despre CSR green. Este foarte important pentru companii modul \n care realizeaz` managementul comunic`rii \n ceea ce prive[te aceste campanii deoarece percep]ia popula]iei poate fi u[or perturbat` de factori ter]iari. Astfel, \n cazul Petrom, de[i exist` site-ul dedicat “}ara lui Andrei”, niciuna dintre persoanele care [tiu c` Petrom se implic` \n campanii CSR green nu a men]ionat internetul ca surs` de informare. Dacia, Romtelecom [i Vodafone au reu[it s` transmit` cel mai bine informa]iile despre campaniile lor green prin internet. Este interesant de observat c` \n cazul McDonald’s [i P&G popula]ia a men]ionat prezen]a informa]iilor pe produse ca una dintre principalele surse de informare pe aceast` tem` (dup` TV).

CAMPIONII GREEN Cele 15 companii care au ajuns \n top sunt companii care au [tiut s` se foloseasc` de toate resursele pe care le au pentru a fi adev`ra]i actori sociali \n comunit`]ile din care fac parte. |n prima etap` a calcul`rii topului s-a realizat un indicator agregat de evaluare general` a implic`rii companiilor \n campanii de green pe baza indicatorilor: credibilitate,

CSR

Dormim mai lini[ti]i pentru c` lucr`m \ntr-o companie responsabil`

2010, 10.000 de puie]i de stejar pe o suprafa]` de 20.000 de metri p`tra]i la est de Ploie[ti, cu sprijinul Asocia]iei MaiMultVerde [i al Administra]iei Domeniilor Publice [i Private din Ploie[ti. |n 2011, echipa de voluntari din cele patru companii s-a \ntors pentru a replanta copacii care nu au prins r`d`cini \n 2010 pentru ca, \n decurs de cinci ani de la plantare, p`durea s` poat` supravie]ui pe cont propriu, atingând maturitatea timpurie. De asemenea, o component` important` a proiectelor de CSR ale COSMOTE România o reprezint` colectarea \n vederea recicl`rii telefoanelor [i accesoriilor vechi. Programul dedicat acestui obiectiv este I Love Recycling, prin care au fost colectate pân` acum 500 de kilograme de telefoane [i accesorii [i 142 de tone de baterii prin magazinele din re]eaua de retail, toate fiind trimise spre reciclare prin companii autorizate.

De curând, cu ocazia Orei P`mântului, COSMOTE a lansat o campanie ampl`, \n care to]i clien]ii sunt provoca]i s` se al`ture celei mai importante ini]iative ecologice, care le ofer` posibilitatea de a contribui la re\ntinerirea mediului \nconjur`tor. Astfel, COSMOTE se angajeaz` ca pentru fiecare telefon sau accesoriu vechi adus pentru reciclare \ntr-unul dintre magazinele COSMOTE sau Germanos \n loc de a fi aruncat la \ntâmplare, s` planteze \n aceast` toamn` un copac pe care \l va \ngriji pân` la maturitate. Noi am lansat aceste programe, le punem \n practic` cu mândrie [i sper`m ca exemplul nostru s` fie replicat pe o scar` cât mai larg`. Dormim mai lini[ti]i [tiind c` am f`cut un bine lumii \n care tr`im. |ncerca]i [i voi, fiecare acas` pentru \nceput, [i ve]i vedea cât` satisfac]ie vor aduce o ac]iune atât de simpl` [i rezultatul, atunci când apare.

ADVERTORIAL

-ul se afl`, \nc` de la lansarea pe pia]a autohton`, \n ADN-ul COSMOTE România. Indiferent c` ne referim la ac]iuni de protec]ie a mediului, prin plant`ri, programe interne de reciclare sau economisire a resurselor sau la sus]inerea unor organiza]ii care lucreaz` \n beneficiul unor categorii defavorizate, filosofia companiei a fost aceea de a sprijini comunitatea \n care activeaz`. Una dintre direc]iile \n care am identificat o nevoie real` este protec]ia mediului \nconjur`tor. Câ]i dintre noi suntem preocupa]i de impactul pe care o sticl` de plastic aruncat` \ntâmpl`tor sau un copac t`iat \l pot avea asupra mediului? Tindem s` credem c` mul]i, pentru c` numai a[a, fie [i cu pa[i m`run]i, putem schimba lumea \n mai bine. Green Office reprezint` un exemplu de responsabilizare [i educare a angaja]ilor cu privire la impactul pe care compania \l are asupra mediului \nconjur`tor, cu scopul de a reduce acest impact. Mul]umit` acestui proiect, to]i angaja]ii COSMOTE au primit training de protec]ia mediului. De asemenea, au fost instalate co[uri de colectare selectiv` \n toate departamentele. Ca rezultat, numai \n 2011 COSMOTE România a trimis la reciclare peste 7 tone de hârtie, consumul de hârtie a fost redus cu 15%, consumul de combustibil al flotei de ma[ini a fost p`strat constant per kilometru, a colectat [i trimis la reciclat 100% din cantitatea de ulei de la generatoarele din re]ea, a colectat [i trimis la reciclat 100% din ambalajele r`mase \n depozit. Un alt proiect important al COSMOTE România este programul “Adopt` o p`dure”, lansat \n 2009, un program de plantare [i \ngrijire timp de cinci ani a unei p`duri. Angaja]ii COSMOTE România, Germanos, Telemobil [i Sunlight România Filiala Bucure[ti au plantat, \n

COVER STORY

diferen]iere, claritate, relevan]`, eficien]`. |n etapa a doua, acesta a fost ponderat cu percep]ia asupra frecven]ei de ini]iere a campaniilor green. Indicatorul rezultat a fost corelat cu notorietatea implic`rii \n campanii green, rezultånd astfel un top care ia \n considerare trei dimensiuni principale: evaluarea modalit`]ii de implicare, frecven]a implic`rii [i nivelul de cunoa[tere a implic`rii (m`sura \n care campania a reu[it s` \[i fac` auzit` vocea \n comunitate) \n campanii CSR green.

sant de men]ionat c` niciunul dintre cei care cunosc campaniile nu a auzit de ele de pe internet. Cei mai mul]i (49%) [tiu c` Petrom s-a implicat mai mult \n campanii de ecologizare. Cosmote se afl` pe locul al doilea, cu rezultate foarte bune \n ceea ce prive[te percep]ia asupra frecven]ei de implicare \n campanii green. Reprezenta]ii Cosmote spun c` \n 2011 au existat [apte campanii green \n care s-a implicat compania. De[i domeniile \n care s-a implicat sunt va-

nii green, dintre care trei interne (\ncurajarea protec]iei mediului printre angaja]i). Vodafone s-a implicat anul trecut cel mai mult \n campanii cum ar fi: cur`]area [i reciclarea de[eurilor (inclusiv de[eurile electronice), reducerea consumului de hårtie [i folosirea eficient` a resurselor. Eforturile depuse \n direc]ia campaniilor de reciclare au avut impact [i \n cadrul popula]iei, astfel \ncåt 46% au observat c` Vodafone deruleaz` campanii de acest tip. Campaniile au

LISTA COMPANIILOR INCLUSE |N STUDIU Avon BCR Bergenbier Carrefour Coca-Cola Cosmote Dacia Danone Enel GDF Suez Romånia Heineken

HP IBM Kraft Foods L’Oréal Lukoil McDonald’s Mega Image Mercedes-Benz Metro Group Mol Nestlé

Primele cinci companii din top au reu[it s` ob]in` performan]e importante \n campaniile lor green. Topul este condus categoric de c`tre Petrom, care, chiar dac` dispune de o evaluare a modului de implicare \n campaniile CSR green \n linie cu alte companii, are \n plus un awareness ridicat (cel mai mare num`r de persoane care [tiu c` aceast` companie se implic` \n campanii CSR green), fapt ce o propulseaz` pe primul loc \n top. Campania “}ara lui Andrei” are [i cele mai multe men]iuni spontane atunci cånd vine vorba despre indicarea unor exemple concrete de campanii de c`tre popula]ia general`. 82% dintre cei care cunosc campaniile green ale Petrom au auzit de ele de la TV [i este intere22

Biz

Orange Panasonic PepsiCo Petrom Philip Morris Philips Procter & Gamble Raiffeisen Renault Rewe Romånia Romaqua Group

riate (reciclare, \ncurajarea consumului ra]ional de resurse, comportament intern de protec]ia mediului, ecologizare), Cosmote este asociat` cel mai mult cu campaniile de reciclare (51%). |n termeni numerici, campaniile CSR green sus]inute de Cosmote \n 2011 au mobilizat, conform declara]iilor companiei, 1.200 de angaj`ri, 3.000.000 de colaboratori [i clien]i [i 2.000 de voluntari din afara companiei. Locul 3 este ocupat tot de o companie din telecom: Vodafone, care se diferen]iaz`, \n perspectiva popula]iei generale, printr-un nivel foarte bun al frecven]ei de implicare, prin claritatea mesajului transmis [i prin eficien]a implic`rii (atingerea scopurilor propuse). |n 2011, compania a ini]iat 10 campa-

Rompetrol Romtelecom Samsung Siemens Romånia Starbucks Tarom Toyota Unilever URBB Ursus Breweries Vodafone

vizat to]i angaja]ii [i to]i clien]ii Vodafone, iar bugetul alocat pentru ele a fost de 150.000 de euro. Principala surs` de informare despre campaniile green sus]inute de Vodafone este tot televizorul, \ns` compania are [i un nivel bun al prezen]ei internetului ca surs` de informare (23%). Pe locul 4 se afl` Carrefour, care dispune de un nivel foarte bun al clarit`]ii mesajului transmis [i a ob]inut rezultate bune \n ceea ce prive[te credibilitatea implic`rii. Compania este asociat` \n special cu campaniile legate de reciclarea [i colectarea de de[euri (53%) [i \ntr-o anumit` m`sur` [i cu campaniile de ecologizare (23%). Ca surse de cunoa[tere a campaniilor green ini]iate de Carrefour, pe lång`

Responsabilitatea social` nu exist` pe termen scurt singura companie din Turcia care a primit un Gold Panda pentru implicarea \n proiectele de responsabilitate social`. A fost deci firesc ca acest parteneriat s` fie extins [i \n Romånia, unde suntem måndri s` st`m al`turi de WWF \n programele derulate.

aranti Bank pune \n centrul filosofiei sale corporate respectul pentru mediul \nconjur`tor, pentru oameni [i pentru bunele practici. Institu]ia bancar` este convins` c` acesta este unicul mod prin care poate sus]ine comunitatea care a \nvestit-o cu \ncrederea sa. Despre proiectele de CSR ale b`ncii ne vorbe[te Virginia O]el, Communication Leader, Garanti Group Romånia.

Ce define[te politica de CSR a Garanti Bank? Garanti Bank se implic` \n ceea ce prive[te proiectele de responsabilitate social` la toate nivelurile: nu doar reac]ioneaz` la anumite fenomene, ci ac]ioneaz` proactiv, iar lansarea WWF Bonus Card este o dovad` \n acest sens. Nu trebuie s` a[tept`m s` se produc` diverse fenomene, putem ac]iona preventiv, influen]ånd \n bine cursul lucrurilor.

Care sunt proiectele de responsabilitate social` ale Garanti Bank? Garanti Bank deruleaz` \n Romånia diverse proiecte de responsabilitate social`, \ns` diferen]a \n abordarea acestui domeniu a venit din faptul c` am fost prima institu]ie care a lansat un produs prin care oricine poate contribui la protejarea mediului \nconjur`tor. Este vorba despre primul card de afinitate eco din Romånia, WWF Bonus Card, prin care Garanti Bank ofer` 0,5% din valoarea cump`r`turilor efectuate cu acest card de credit organiza]iei World Wide Fund for Nature (WWF), pentru sprijinirea proiectelor ce vizeaz` conservarea şi protec]ia naturii \n ariile protejate din Carpa]i, de-a lungul Dun`rii [i \n Delta Dun`rii, dar [i promovarea dezvolt`rii socio-economice durabile [i a unui stil de via]` cu un impact redus asupra mediului. Din 2010, cånd am lansat acest card, [i pån` \n prezent, am derulat dou` campanii majore pentru a promova beneficiile pe care le are WWF Bonus Card, \n primul rånd pentru responsabilizarea fiec`ruia dintre noi. Una dintre aceste campanii este \n continuare \n derulare [i se va desf`[ura cel mai probabil [i anul viitor. Este vorba despre proiectul “Romånia s`lbatic`”, ini]iat de c`tre fotograful Dan Dinu [i \n cadrul c`ruia organiz`m, \mpreun` cu WWF, o expozi]ie itinerant` de fotografie \n aer liber dedicat` celor mai s`lbatice [i spectaculoase locuri din cele 13 parcuri na]ionale ale Romåniei [i din Rezerva]ia

VIRGINIA O}EL, Communication Leader, Garanti Group Romånia

Biosferei Delta Dun`rii. Pornit` \n Bucure[ti, expozi]ia a continuat \n Timi[oara [i Bra[ov, urmånd s` ajung` [i \n alte ora[e mari din ]ar`. De ce a]i decis s` face]i responsabilitate social`? Garanti Bank pune \n centrul filosofiei sale corporate respectul pentru mediul \nconjur`tor, pentru oameni [i pentru bunele practici. Dovad` a celor afirmate mai sus st` parteneriatul de lung` durat` pe care Garanti Group \l are cu World Wide Fund for Nature (WWF) \n Turcia, parteneriat \nceput \n urm` cu 18 ani [i prin care cele dou` organiza]ii colaboreaz` foarte stråns pentru a dezvolta [i implementa proiecte spectaculoase, care fac cu adev`rat diferen]a \n via]a comunit`]ii. Sub sloganul “Guarantee for Nature”, am contribuit activ la principalele programe de protejare [i sustenabilitate a izvoarelor naturale din Turcia. Tocmai datorit` acestui parteneriat pe termen lung, Garanti Bank a fost r`spl`tit` cu un Gold Panda \n 2001 [i de dou` ori \n 2008. Suntem, pån` \n prezent,

Cum vede]i CSR-ul \n Romånia? Cu siguran]` c` pot fi f`cute mai multe lucruri \n acest domeniu, cu un impact mai mare asupra societ`]ii. Sunt companii mari care au \n ADN-ul lor responsabilitatea social`, sunt altele pentru care aceste politici sunt „trasate” de la centru, \ns` implicarea \n procesele care au menirea s` \mbun`t`]easc` nivelul de trai, calitatea vie]ii, protejånd \n acela[i timp mediul \nconjur`tor ar trebui s` fie adoptat` pån` [i de cea mai mic` firm`. |n Romånia, pentru ca acest lucru s` se \ntåmple, este nevoie ca fiecare om s` fie con[tient c` prin ac]iuni individuale este responsabil pentru lucrurile care se \ntåmpl` \n jurul lui. Aici este de fapt greutatea, \n educarea fiec`ruia dintre noi \n sensul protej`rii lucrurilor din jurul nostru, iar aici un rol covår[itor \l au familia [i [coala. Cum vede]i CSR-ul pe termen lung? Responsabilitate social` nu exist` pe termen scurt. Nu putem fi ast`zi responsabili, iar måine iresponsabili fa]` de lucrurile la care ]inem. Este, prin defini]ie, o rela]ie de durat`. St` \n puterea noastr` s` o facem s` dureze cåt mai mult. Biz

COVER STORY

PROVOC~RI |N GREEN

televizor sunt men]ionate [i ziarele [i revistele \ntr-o m`sur` destul de mare (33%) [i notific`rile scrise pe ambalaj sau trimise clien]ilor odat` cu alte materiale (20%), fiind de altfel printre pu]inele companii care informeaz` despre campanii green prin intermediul produselor sau serviciilor sale (al`turi de McDonald's [i Procter & Gamble). Locul 5 este ocupat de Coca-Cola, care are cel mai bun nivel de credibilitate (al`turi de Mol) [i rezultate bune cånd vine vorba despre eficien]a cu

Problemele pe care companiile le \ntålnesc atunci cånd decid s` organizeze campanii green sunt legate atåt de factorii externi, cåt [i de cei interni. Printre problemele externe se num`r` identificarea unor colaboratori de \ncredere care pot \ndeplini cerin]ele campaniei (spre exemplu firme autorizate \n reciclarea de[eurilor) sau dep`[irea barierelor legate de dezvoltarea unor “bune obiceiuri” (educarea popula]iei).

CE CAMPANII {TIU OAMENII

1.111 total e[antion investigat

21%

au men]ionat companii care au desf`[urat campanii CSR green \n 2011

care se implic` \n campanii green. Popula]ia consider` c` a existat o implicare mare din partea Coca-Cola \n campanii legate de reciclare (57%) sau de ecologizare (50%). Campaniile ini]iate de companie sunt cunoscute \n mare m`sur` de la televizor (77%) sau din ziare [i reviste (13%). Compania se implic`, conform reprezentan]ilor s`i, \n campanii legate \n special de consumul ra]ional de resurse (mai ales cånd vine vorba despre resursele implicate \n procesul de produc]ie), colectarea selectiv` a de[eurilor [i sus]inerea dezvolt`rii comunit`]ilor locale. Multe dintre proiecte sunt desf`[urate on-going [i se reiau de la an la an, \n func]ie de impactul avut, fiind dificil de estimat un num`r exact \n 2011. 24

Biz

au men]ionat campanii specifice CSR green

}ara lui Andrei Green office Capitala Verde Adopt` o p`dure Litoral curat Bicicleta ro[ie |mpreun` pentru fiecare Hello Green Livada BCR Green business index Proiectul Delta Dun`rii Umbrela Verde

|ntr-un alt sens, companiile \ntåmpin` [i probleme legate de modul cum sunt folosite sumele alocate c`tre ONG-urile cu care colaboreaz`, transparen]a [i respectarea scopurilor propuse. La nivel extern, [i rela]ia cu autorit`]ile poate ridica dificult`]i, \ntrucåt \n unele cazuri procesul de ob]inere a informa]iilor sau a documentelor necesare este mai \ndelungat. La nivel intern, se \ntåmpin` de multe ori bariere legate de resursele umane implicate, timpul necesar preg`tirii [i superviz`rii campaniilor [i necesitatea de a avea o comunicare continu` c`tre target-urile vizate. Un alt aspect adus \n discu]ie este lipsa de receptivitate a popula]iei, dar [i a multor reprezen-

tan]i ai presei fa]` de campaniile legate de protejarea mediului. |n unele situa]ii, companiile au observat [i un interes sc`zut din partea propriilor angaja]i \n aceast` privin]`. Companiile mai semnaleaz` [i o diversitate sc`zut` a nevoilor legate de mediu [i ecologie. Exist` tipuri de proiecte care apar \n mod recurent, cum ar fi \mp`duririle sau colectarea de de[euri, dar pu]ine alte op]iuni de implicare, unele companii sim]ind nevoia de cerin]e mai variate din partea comunit`]ilor [i organiza]iilor implicate \n acest domeniu. Exist` [i opinii care arat` c` o bun` organizare [i apelul la consultan]i profesioni[ti pot pre\ntåmpina problemele sau posibilele dificult`]i atunci cånd se ini]iaz` campanii CSR green, una dintre metode fiind apelul la ONG-uri locale care pot oferi un feedback legat de identificarea [i propunerea celor mai bune modalit`]i de abordare a situa]iilor din fiecare comunitate. |n plus, colaborarea cu agen]ii specializate de PR [i comunicare faciliteaz` procesul de organizare [i promovare a campaniilor. |n Romånia se constat` c` nu exist` \ntotdeauna o corela]ie \ntre performan]a real` a companiilor \n domeniul green [i ceea ce oamenii \n]eleg [i percep \n leg`tur` cu aceste ac]iuni. Spre exemplu, Rompetrol [i Avon au o implicare sc`zut` \n campanii de tip green, \ns` au ap`rut \n top printre primele 10. |n plus, percep]ia implic`rii \n campanii green se afl` la nivel general [i difuz, fapt observat prin foarte pu]ine asocieri f`cute cu exemple de campanii concrete. Prin urmare, se poate concluziona c` este nevoie de o comunicare din ce \n ce mai sus]inut` [i puternic` \n acest domeniu, astfel \ncåt s` se dep`[easc` bias-ul creat de notorietatea general` a companiei [i s` se poat` stabili o leg`tur` direct` \ntre companie [i campania lansat`. Biz

Totul despre Zero Conform Wikipedia, “Zero înseamn`, primor dial, absen]a oric`rei cantit`]i”. Tot Wikipedia semnaleaz` c` “tr`ind într-o lume material`, omului i-a fost foarte greu s` în]eleag` no]iunea de zero”. Deci, Cui îi e fric` de “zero”? Prima reac]ie natural` în fa]a lui “zero” este teama. Teama de nul, de van, de nimic. Tr`im în lumea care define[te binele prin “tot”: bel[ug, plin, întreg. Îns` exist` [i reversul medaliei, atunci când zero devine bun. Haide]i s` ne gândim la cantitatea de noxe din aerul pe care îl respir`m zilnic. Aerul urban este plin de noxe [i praf. Cum v-ar pl`cea alternativa Zero? Zero noxe, praf, zgomot. Imagina]i-v` o lume în care “zero” înseamn` aer curat. DPD, al doilea cel mai mare curier din Europa, a ales s` al`ture “Zero” de “Tot” [i s` transforme “Total Zero” într-o (pro)misiune pentru aer curat. Cum? Eliminând toate emisiile de gaze nocive, prin asigurarea de expedieri cu zero emisii de dioxid de carbon pentru toate livr`rile DPD din lume. Potrivit oficialilor DPD, eliminarea total` a gazelor nocive mediului din cadrul programului Total Zero va fi implementat` în 2012 la nivelul tuturor ]`rilor DPD, inclusiv în România. Programul are la baz` un mecanism în trei pa[i: m`surarea emisiilor de carbon, politica responsabil` de control [i reducere a emisiilor [i compensarea noxelor care nu pot fi evitate prin achizi]ionarea de credite de emisii. Prin lansarea Total Zero, compania \[i asum` responsabilitatea de a reduce cât mai mult posibil impactul negativ la adresa mediului, lansând o serie de ini]iative care vor diminua progresiv emisiile de dioxid de carbon. Conform managementului DPD, Total Zero va fi lansat ini]ial în iulie 2012, pe cele mai mari pie]e DPD din Europa: Fran]a, Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia [i Luxemburg, ]`ri în care se vor elimina peste 500.000 tone de emisii de corbon anual. “Total Zero s-a n`scut din recunoa[terea DPD a volumului ridicat de noxe, pe care, din p`cate, industria de logistica îl produce, [i din nevoia de a proteja mediul [i a reduce cât mai mult efectele nocive pe care emisiile de carbon le au asupra planetei” declar` John Acton, Managing Director al DPD International.

Compania a implementat deja o gril` de m`surare a emisiilor de carbon [i un program on-going care m`soar` [i reduce la fa]a locului dioxidul de carbon produs. Programul include campanii de con[tientizare asupra consumului responsabil de combustibil, \nnoirea flotelor DPD cu ma[ini care pot sus]ine de trei ori mai mult volum, traininguri de “eco-driving”, folosirea de autovehicule electrice, biciclete, sau consum responsabil de electricitate. În România, DPD deruleaz` cu succes, de peste trei ani, un program special prin care promoveaz` utilizarea transportului rutier ca alternativ` la cel aerian. Studiile derulate intern au demonstrat c` transportul aerian este de opt ori mai nociv pentru mediu fa]` de cel rutier. Prin programul whyflyparcels.com, dezvoltat de DPD, compania reu[e[te s` calculeze per colet diferen]a de impact a emisiilor de carbon în atmosfer`.

DPD Cu peste 2,5 milioane colete livrate zilnic, DPD este unul dintre liderii interna]ionali ai serviciilor de colet`rie [i curierat expres. Compania de]ine cea mai important` re]ea rutier` din Europa [i livreaz` în 230 de ]`ri din lume. Clien]ii DPD, atât cei business cât [i persoane fizice, au la dispozi]ie o gam` larg` de servicii de curierat na]ionale sau interna]ionale. DPD are 24.000 angaja]i [i o flot` de 18.000 de vehicule, care opereaz` în peste 800 de loca]ii din 40 de ]`ri. Ac]ionarul majoritar, cu 83,32 % din ac-

]iuni, este GeoPost Group, subsidiar` aflat` în proprietatea grupului francez La Poste. Cu o cifr` de afaceri consolidat` de peste 3.440 miliarde euro in 2010, GeoPost este în prezent al doilea cel mai mare furnizor de servicii de curierat [i colet`rie din Europa.

DPD România DPD România este activ` pe pia]a local` din 2008, prin preluarea Pegasus, prima companie de livr`ri urbane din România, înfiin]at` în 1997. În Martie 2008, GeoPost Yurtici Kargo a achizi]ionat pachetul majoritar al Pegasus, acesta preluând numele DPD România. Din iunie 2011, DPD România se afl` 100% în proprietatea GeoPost Yurtici Kargo. În prezent, DPD România se num`r` printre primele 5 companii de curierat rapid [i colet`rie din România, cu peste 500 de angaja]i (inclusiv francizele), 74 depozite [i 15 000 de colete livrate zilnic. DPD România are o acoperire na]ional` în propor]ie de 100% [i efectueaz` livr`ri în peste 220 de ]`ri din întreaga lume.

Total Zero DPD. Curierat pentru un mediu mai curat: Zero emisii de CO2

D~M BANCA PE MOBIL

caneaz` codul de bare al facturii cu telefonul mobil [i datele de pe ea vor fi preluate \ntr-un [ablon. Tot ce ai de f`cut mai departe este s` ape[i butonul â&#x20AC;&#x153;Pl`te[teâ&#x20AC;? de pe ecranul telefonului. Simplu, nu? Ah, [i \nc` ceva. |n caz c` nu ai destui bani \n contul curent, po]i s` transferi suma din contul de economii. Totul de pe telefonul mobil. De[i pare o secven]` desprins`

B~NCI

Asaltul smartphone-urilor a cuprins [i industria bancar`, care a creat aplica]ii de mobile banking pentru clien]i. De[i \nc` un business de ni[`, mobile banking-ul are un poten]ial extrem de mare: este u[or, rapid, disponibil oricånd [i sigur. DE ALEXANDRU ARDELEAN

din filmele science fiction, v` asigur c` nu este. Tehnologia ne permite ast`zi s` facem toate aceste lucruri direct de pe telefonul mobil. Dac` \n urm` cu cå]iva ani aceste lucruri p`reau irealizabile, acum sunt la ordinea zilei, datorit` evolu]iei smartphone-urilor. Dezvoltarea lor a dus [i la un boom al aplica]iilor care transform` telefonul mobil \ntr-un adev`rat computer [i u[ureaz` via]a utilizatorului. Sunt nenum`rate aplica]iile care ne ajut` \n tot felul de activit`]i zilnice, de la remindere pån` la aplica]ii despre mersul trenurilor sau al avioanelor. Nici b`ncile nu au stat departe de acest asalt tehnologic [i au implementat solu]ii de mobile banking, un beneficiu suplimentar pentru clien]i. Dar, dac` toate b`ncile au implementat solu]ii de internet banking, \n zona de mobil numai cåteva au adoptat aceast` solu]ie. Am studiat oferta celor peste 40 de b`nci de pe pia]a local` [i am descoperit c` doar [ase institu]ii bancare au aplica]ii de mobile banking care permit acela[i gen de tranzac]ii ca [i \n internet banking. Intesa Sanpaolo Bank [i Banca Carpatica au aplica]ii de mobile

token, iar Garanti Bank are o aplica]ie de prezentare a b`ncii, de localizare de ATM-uri [i de sucursale. Reprezentan]ii ING Bank Romånia, unul dintre pionierii inova]iei tehnologice de pe pia]a local`, spun c`, de[i pia]a local` de mobile banking este \nc` tån`r`, are un poten]ial foarte bun de cre[tere \n perioada urm`toare. “Serviciile de mobile banking sunt \ncurajate de trendul ascendent al vånz`rilor de telefoane inteligente, \nregistrat atåt la nivel interna]ional, cåt [i la noi \n ]ar`.” |n Romånia, rata crescut` de penetrare a telefoniei mobile, al`turi de cre[terea num`rului de smartphone-uri achizi]ionate (\n prezent estim`rile vorbesc de un num`r de aproximativ 2 - 2,5 milioane de astfel de aparate folosite) au \nceput s` modifice sim]itor comportamentul consumatorilor [i s`-i direc]ioneze din ce \n ce mai mult spre utilizarea mobilelor inteligente pentru o gam` larg` de activit`]i, pe lång` func]ia de apel telefonic: cump`rare online, efectuare de opera]iuni bancare sau consum de media. |n prezent, \n Romånia, pia]a bancar` este caracterizat` printr-o re]ea impresionant` de sucursale (o sucursal` la 4.500 de persoane),

B~NCI

ceea ce nu \nseamn` \ns` [i mai mult confort pentru client sau un nivel mai ridicat de calitate a serviciilor oferite. Din acest motiv, avantajul dat de mobile banking este evident. |n primul rånd confortul, care este \ntotdeauna un bonus binevenit \n ritmul alert al zilelor noastre. Posibilitatea de a face tranzac]ii direct de pe telefonul mobil este cea mai mare u[urare pentru orice client. De altfel, potrivit unor studii, ne d`m seama \n primele 15 minute dac` nu avem telefonul la noi, fa]` de cele patru ore care trec pån` realiz`m c` nu avem portofelul la noi [i l-am l`sat acas`. Cu siguran]`, accesul la mobile banking diminueaz` frecven]a cu care clien]ii viziteaz` agen]iile bancare, permi]åndu-le [i acestora s` economiseasc` timp. “Noi consider`m c` economisirea timpului, accesibilitatea [i confortul \n banking-ul de zi cu zi vor deveni o preocupare din ce \n ce mai important` \n urm`torii ani, iar mobile banking-ul reu[e[te s` satisfac` aceste nevoi”, spune Rohith Murthy, director e-Business la Citibank Romånia.

PIONIERATUL FACE DIFEREN}A De[i este \nc` \ntr-un stadiu incipient \n Romånia, din experien]a altor ]`ri, care au adoptat mai repede aceast` solu]ie, vedem c` \n mobile banking exist` foarte mult poten]ial. Evident, poten]ialul depinde de mai mul]i factori: de gradul de adoptare a smartphone-urilor \n råndul clien]ilor, de rezisten]a la schimbare a clien]ilor (nu mul]i sunt cei care adopt` tehnologia sau serviciile moderne), de disponibilitatea b`ncilor de a crea astfel de servicii. Platformele mobile dezvoltate de b`ncile care au ales s` activeze [i pe acest segment permit clien]ilor s` efectueze tranzac]ii, s` pl`teasc` facturile, s` \[i verifice soldurile conturilor, s` afle unde este cea mai apropiat` sucursal` sau ATM. Aplica]iile sunt disponibile gratuit \n magazinele de aplica]ii, iar utilizatorul 30

Biz

23,4

folose[te pentru internet banking, [i autentificare acela[i vorbim despre utilizator [i aceea[i cåteva mii de i parol` ca \n cazul utilizatori, oficialii v i t c ri a o t a l internet de la ING Bank alu tiliz de u bil` la fin i e n banking-ului. estimeaz` c` a f milio fonie mo [tia pot e Diferen]ele dintre pl`]ile prin mobile e l c le de te i 2011. A i ai mobi aplica]ii nu sunt banking vor dep`[i ] u anul iali clien ui. l ] u n majore, avånd \n \n urm`torii patru pote banking vedere c` ele urm`resc sau cinci ani acelea[i principii ale pl`]ile efectuate prin internet banking-ului. intermediul terminalelor Fiecare banc` a \ncercat s` foloseasc` desktop. ING a lansat la 1 martie cåt mai mult tehnologia [i inova]ia [i a aplica]ia Home’Bank pentru mobil [i, creat diverse alte subaplica]ii \n premier` pentru Romånia, cea mai folositoare utilizatorilor. Dar ceea ce a flexibil` modalitate de plat` a contat foarte mult pentru fiecare a fost facturilor la utilit`]i: aplica]ia Fast folosirea tuturor criteriilor avansate de Pay, care permite scanarea codului de securitate, avånd \n vedere c` este bare a facturilor cu ajutorul camerei unul dintre pilonii care trebuie atin[i foto al smartphone-ului. La doar o pentru a \ncuraja folosirea aplica]iilor s`pt`mån` de la momentul lans`rii de mobile banking. aplica]iei de mobile banking, au fost {i, chiar dac` acum volumul este peste 10.000 de desc`rc`ri, \n prezent \nc` redus comparativ cu pia]a de aceast` aplica]ie fiind utilizat` de cinci

B~NCI

CÅ}I DAU SUCURSALA PE MOBIL De[i num`rul clien]ilor nu este atåt de mare, poten]ialul de dezvoltare este imens:

Citibank - 30% dintre utilizatorii de online banking sunt activi [i pe platforma Citi Mobile

ING Bank Romånia – 10.000 de utilizatori

Millenium Bank – N/A

Nextebank – 2.500 de utilizatori activi de mobile banking

Raiffeisen Bank – 20.000 de clien]i

Banca Transilvania – 13.000 de utilizatori

ori mai mul]i clien]i decåt a fost Home'Bank \n prima s`pt`mån` de la lansare, \n 2006. Aplica]ia Home'Bank a fost dezvoltat` pentru telefoanele mobile cu sistem de operare iOS sau Android, singurul lucru necesar pentru ca aceasta s` poat` fi folosit` fiind ca respectivul smartphone s` aib` camer` foto cu autofocus. Costurile pe care le presupun serviciile bancare de pe mobil sunt comisioanele aferente opera]iunilor efectuate (tarife identice cu cele existente \n versiunea online a Home'Bank). Autentificarea pentru folosirea aplica]iei Home'Bank pentru smartphone este aceea[i ca \n cazul versiunii desktop, respectiv cu ajutorul digipass-ului. Oficialii b`ncii spun c` investigheaz` \n prezent [i metode mai facile de autentificare, dar ele trebuie s` ofere \n continuare un standard \nalt de securitate. ING Bank \[i propune s` extind` gama de servicii inovatoare de acest tip pentru clien]ii

s`i. Chiar \n acest moment, banca are versiune optimizat` a platformei de \n dezvoltare produse care vor online banking pentru browser-ul continua aceast` linie, chiar \n zona de mobil. Clien]ii pot fi \ns` taxa]i pentru mobile. De aceea, ING investe[te utilizarea transferului de date mobile, anual aproximativ un milion de euro \n func]ie de tarifele aplicate de c`tre \n internet banking [i mobile banking. furnizorul de servicii. Pentru a asigura Spuneam c` sunt [ase b`nci care cel mai \nalt nivel de securitate, Citi [i-au asumat pionieratul \n aceast` Mobile implic` autentificarea \n dou` direc]ie. Una dintre ele este [i Citibank, etape. |n plus, nicio informa]ie care la baz` o strategie specific`, financiar` nu este stocat` pe telefonul “smart banking – experien]a bancar` mobil. Sistemele de securitate ale adev`rat`”, centrat` pe trei Citi Mobile asigur` aceea[i principii cheie: confort, siguran]` a produse inovatoare [i tranzac]iilor ca \n experien]` bancar` cazul platformei superioar`. Unul de internet dintre produsele banking. milioan prin care realizeaz` Aplica]ia este e intelige de telefoane aceast` strategie protejat` de un nt Romån e utilizate \n este platforma Citi sistem de smartp ia. 7,5 milioa Mobile. Aceasta este criptare ne hone-u ri ar pu disponibil` atåt ca o performant atåt t e a \n 2015 fi . aplica]ie ce poate fi pentru acces, cåt [i

2,5

desc`rcat` gratuit, cåt [i ca o

pentru tranzac]ii.

B~NCI

a fost creat` o pagin` dedicat` |n plus, exact ca [i pentru utilizatorii Autentificarea se realizeaz` aplica]iei, www.nextemobile.ro, de BT24 – solu]ia de online banking a introducånd numele de utilizator [i pentru a \ncuraja clien]ii s` descarce B`ncii Transilvania – comisioanele parola, iar utilizatorul va fi deconectat [i s` testeze aplica]ia direct pe opera]ionale sunt \n medie cu 10% mai automat dup` cinci minute de smartphone-ul lor. mici decåt prin utilizarea inactivitate pentru a \mpiedica accesul Un alt pionier, Raiffeisen canalului clasic de neautorizat \n sistem. Posibilitatea de a Bank, este pe aceast` derulare a acestora efectua opera]iuni bancare prin pia]` din 2003, odat` cu la ghi[eu. Cea intermediul telefonului mobil este o lansarea Smart Tel, o mai recent` parte important` a strategiei globale a solu]ie de lansare a BT \n Citi. La nivel global, institu]ia \[i i r u neartpho m tranzac]ionare cadrul propune s` devin` cea mai important` s e \n d cal` de mii pia]a lo ru al bancar` via SMS. |n aplica]iei de banc` digital`. e p e t est våndu ul trim 2011, a fost ref`cut mobile banking {i pentru Millennium Bank accentul e im n lt a u fo 2011. |n t, 1 din 3 tele e. designul solu]iei pentru este plata s-a pus pe inova]ie, astfel c` intrarea u n c o e tr artph m s anului t s iPhone [i Android, facturilor de pe o pia]` care este la \nceput [i \n e a fo våndut datorit` utiliz`rii lor de utilit`]i prin plin` dezvoltare a fost un pas firesc. c`tre clien]ii cu un grad de scanarea codului de Pentru c` utilizarea smartphone-urilor tranzac]ionare ridicat pe canale bare al acestora. este \n cre[tere, banca [i-a propus s` electronice, cu un profil educat [i Anca Mitric`, director executiv fie preg`tit` s` r`spund` nevoii de utilizatori de internet. Serviciul Smart Divizia Business Management \n mobilitate a clien]ilor \n accesarea Mobile este inclus gratuit \n cele mai cadrul Nextebank, o institu]ie care a serviciilor [i produselor bancare. utilizate pachete de cont curent. |n mizat mult pe tehnologie, crede \n Platforma de internet banking a fost cazul achizi]iei individuale, aplicarea noilor tehnologii care s` ne extins` [i pentru terminale abonamentul lunar este de 4 lei, iar u[ureze via]a de zi cu zi, \n solu]ii inteligente. Costurile pentru tranzac]iile realizate prin Smart moderne prin care clien]ii cå[tig` efectuarea de opera]iuni sunt acelea[i Mobile sunt cu 50% mai mici fa]` de timp \n orice domeniu, inclusiv \n cel ca [i pentru folosirea serviciului cele din agen]ii, indiferent de suma bancar. “Ne-am asumat pionieratul \n internet banking, cu pån` la 50% mai tranzac]ionat`. Magda S`ndulescu, aceast` direc]ie \nc` din 2006, cånd mici decåt pentru opera]iunile la director implementare [i dezvoltare am lansat prima aplica]ie de acest gen ghi[eu. Securitatea este o strategie persoane fizice la Raiffeisen de pe pia]a romåneasc`. Iar anul caracteristic` central` [i aici, astfel Bank, spune c` \n fiecare an \ncearc` trecut ne-am decis s` optimiz`m \ncåt orice comunica]ie dintre banc` s` aduc` nout`]i. “Astfel \n luna iunie versiunea anterioar` a aplica]iei, [i aplica]ie este criptat`, iar vom lansa o nou` versiune con]inånd s` o orient`m mai mult spre utilizatorul se poate suplimentar: deschiderea de depozite, clien]ii ]int`, care \nregistra \n aplica]ie de de conturi curente [i de economii, folosesc tot mai intens pe un singur terminal pl`]i interbancare \n valut`, layout internetul de pe inteligent. Dac` personalizat pentru clien]ii premium.” telefonul mobil de vrea s` se ne o h p Oficialul de la Raiffeisen Bank mai tip smartphone.” conecteze de pe t r ma foane s st an, le e t spune c` exist` cre[teri anuale Clien]ii b`ncii au un alt terminal, e d ce milion ute \n a nea, d n å importante \n cadrul clien]ilor din acces gratuit la trebuie s` v Ma vor fi i Sorin lecom lu it zone urbane, dar este \nc` prea aplica]ia de mobile contacteze banca iv r Te pot diviziei l u . r devreme pentru a vorbi despre o banking, [i, dup` ce este ia o t n omâ direc sung R m explozie \n adev`ratul sens al NexteMobile, f`r` identificat [i a S a cuvåntului pe acest serviciu. niciun cost verificat, i se ofer` suplimentar (abonament, accesul pe alt terminal. utilizare), fiind comisiona]i la O alt` banc`, o alt` aplica]ie. VIITORUL MOBIL opera]iunile efectuate cu 50% mai Serviciul de mobile banking al B`ncii Chiar dac` \n acest moment mobile pu]in fa]` de comisionul perceput la Transilvania este foarte accesibil banking-ul este \ntr-o faz` incipient` pl`]ile efectuate la ghi[eu. Oficialii inclusiv din punctul de vedere al la noi, datorit` evolu]iei tehnologiei [i b`ncii au demarat un proiect prin care costului. Cu excep]ia unui abonament a dorin]ei utilizatorilor de simplificare au instalat \n sucursale cåte un stand lunar \n valoare de patru lei pentru vom vedea o pia]` foarte activ` \n de test cu smartphone-uri, pentru ca persoanele fizice, respectiv de cinci lei aceast` direc]ie \n viitorul apropiat. to]i clien]ii s` poat` \ncerca aplica]ia pentru persoanele juridice, nu exist` Din acest motiv, pia]a va cre[te mult, [i \n]elege beneficiile acesteia. |n plus, niciun alt cost asociat acestui serviciu. ceea ce va duce [i la o competi]ie

600

Biz

B~NCI

dinamic` \ntre b`nci \n furnizarea cåt mai multor func]ionalit`]i integrate, totul spre beneficiul clien]ilor. “Credem c` pia]a bancar` din Romånia tinde s` urmeze trendul celorlalte pie]e bancare dezvoltate, acela de a migra de la un banking exclusiv tradi]ional la unul orientat spre mobilitate [i utilizarea canalelor alternative care faciliteaz` folosirea cu u[urin]` a serviciilor [i produselor bancare”, consider` Anca Mitric` de la Nextebank. Solu]iile de mobile banking aduc un plus de valoare portofoliului de servicii oferite utilizatorilor dornici s` economiseasc` timp, resurse, s` aib` costuri reduse, operativitate [i eficien]` maxim`. Provocarea cea mai mare a b`ncilor este educarea clien]ilor \n sensul utiliz`rii canalelor alternative de accesare a serviciilor [i produselor

Posesor ii de term din Rom inale mo provocare este \nc` num`rul mic al ånia vor bile desc`rc \n anul 2 utilizatorilor fa]` de investi]iile a \n med 020, de ie, 13 ori m ini]iale mari, principala piedic` decåt în a i multe d prezent, ate conexiu iar num \ntr-o dezvoltare mai puternic` a nilor de `rul acest tip milioane acestui canal. v a dep`[i 2 , de la tr 7 de ei milioa estimea |n mare parte, \n ciuda ne \n 20 z` Nokia 10, Siemens Traficul utili z`rii de c`tre clien]i a smartNetwork generat s. de smar phone-urilor, Rohith Murthy tp va cre[te hone-ur i de 30 d apreciaz` c` gradul de utilizare a e ori pån` \n 2020. mobile banking-ului va depinde de cre[terea traficului mobil, de date, de viteza tranzac]iilor efectuate prin intermediul telefonului mobil precum [i bancare pentru a profita la maximum de de nivelul de securitate oferit clien]ilor. avantajele acestora. |n ciuda acestei Cu toate c` e un segment tån`r de pia]`, provoc`ri, ca [i online banking-ul, reprezentan]ii ING Bank cred c` mobile serviciile de mobile banking: ajut` foarte banking-ul [i e-banking-ul vor cunoa[te o mult b`ncile \n optimizarea fluxurilor de dezvoltare puternic`: “Estimarea noastr` clien]i din unit`]i, dar [i pentru a-[i este c`, pån` la sfår[itul anului, pl`]ile gestiona eficient costurile”, spune prin mobile banking vor ajunge \n Marius Flore, director, Direc]ia Canale Romånia la 5% din cele efectuate prin Electronice & E-Banking Channels internet banking”. Biz Division la Banca Transilvania. O alt`

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei. Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și aﬂă cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

CELE MAI MARI

COMPANII DE CARE N-A}I AUZIT

COMPANII

AU VENITURI DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI, MII DE ANGAJA}I {I CONTROLEAZ~ SEGMENTE DE PIA}~ FOARTE PROFITABILE. DAR NUMELE LOR NU V~ VA SPUNE MARE LUCRU. V~ VOR IMPRESIONA |NS~ POVE{TILE LOR EXTRAORDINARE. DE GABRIEL BÂRLIG~

xxon, Toyota, Samsung, Allianz sunt companii

de mii de tone de zah`r din Asia de Sud-Est. Compania elve]ian` s-a listat abia anul trecut la bursa de la Londra, adunând 10 mial c`ror nume ne este mai mult decât cunoscut. liarde de dolari din oferta public` ini]ial`, dar lumea era mai Nu le-am ales la \ntâmplare: toate sunt \n primele ocupat` la acea vreme cu specula]iile privind listarea Facebook 50 de companii ca cifr` de afaceri \n 2011, potrivit ca s` fie atent` la astfel de "detalii". unui clasament al celor mai mari 500 de companii |n lumea tranzac]iilor cu materii prime, aproape totul trece pe din lume, \ntocmit de Fortune. Sinopec Group, la Glencore [i asta a creat companiei o reputa]ie controversat`. State Grid, Glencore, McKesson, Pemex sunt companii al c`ror Cu doar 2.000 de angaja]i (traderi, avoca]i, contabili [i nu nume v` este cel mai probabil necunoscut. Dar [i ele fac parte numai) \n 40 de ]`ri, Glencore domin` pie]ele de materii prime din aceea[i categorie: sunt \n top 50 al celor mai mari companii din lume. Managerii ei au reu[it chiar s` \ncheie diverse alian]e din lume dup` cifra de afaceri \nregistrat` anul trecut. {i atunci, cu oligarhii ru[i [i cu magna]ii africani din domeniul mineritude ce nu auzim zilnic de ele? lui, ceea ce-i confer` acces la pre]uri preferen]iale. {i, \ntr-o lume Cauzele sunt multiple. Vorbim de companii care nu dep`[esc \n care materiile prime fac legea, Glencore [i-a sporit veniturile grani]ele ]`rii de origine sau o fac foarte discret (Sinopec [i State cu peste 36% \n perioada 2009 - 2011. Grid sunt companii de stat din China, Pemex e o companie meSediul central al companiei se afl` \ntr-un s`tuc din cantonul xican`) sau care activeaz` \n domeniul industrial, f`r` deschielve]ian Zug, \ntr-o cl`dire modern` ce contrasteaz` puternic cu dere direct` c`tre consumatorul final (Glencore este cel mai \mprejurimile, dar reflect` perfect for]a sa global`. |n domeniul mare grup de tranzac]ionare a materiilor prime din lume). Sunt tranzac]iilor [i al mineritului, Glencore este privit` deopotriv` cu [i grupuri de tip holding care de]in zeci de subsidiare \n domenii admira]ie [i cu team`. Cum ar putea fi altfel, \n condi]iile \n care foarte diferite, cum este cazul Koch Industries. Sunt companii ce lista clien]ilor sì include nume precum gigan]ii petrolieri Exxon furnizeaz` produse [i servicii pentru alte companii cunoscute, Mobil, BP, Total, ConocoPhilips, cum este cazul McKesson, care este Chevron, compania de minerit Rio furnizor de medicamente, produse Tinto, liderul global al produc]iei medicale [i servicii IT \n domeniul TOPUL TOPURILOR de o]el ArcelorMittal sau Sony, dar s`n`t`]ii. [i companiile petroliere na]ionale Oricare ar fi \ns` motivele pentru CELE MAI MARI COMPANII DIN LUME din Iran, Mexic [i Brazilia? care astfel de companii gigant r`mân DUP~ CIFRA DE AFACERI Fondatorul companiei are o poascunse privirii publice, pove[tile lor LOC COMPANIE VENITURI* PROFIT* veste care explic`, poate, succesul sunt fascinante [i ne arat` c` exist` 1. Wal-Mart Stores 421.849 16.389 acesteia. Marc Rich a fugit de domenii extrem de profitabile care 2. Royal Dutch Shell 378.152 20.127 nazi[ti \n Statele Unite când avea pot hr`ni ace[ti uria[i f`r` a ]ine 3. Exxon Mobil 354.674 30.460 7 ani. |n 1974, a \nfiin]at o compamereu prima pagin` a ziarelor [i a 4. BP 308.928 -3.719 nie de trading cu numele sù, care site-urilor de [tiri. Urmeaz` câteva 5. Sinopec Group 273.422 7.629 va deveni Glencore. Rich a fost un dintre aceste pove[ti. 6. China Natnl. Petroleum 240.192 14.367 extraordinar trader \n domeniul 7. State Grid 226.294 4.556 materiilor prime, dar \n 1983 a ELVE}IA MATERIILOR PRIME 8. Toyota Motor 221.760 4.766 fost acuzat de evaziune fiscal` [i Când ai o cifr` de afaceri de 145 de 9. Japan Post Holdings 203.958 4.891 vânzare de petrol c`tre Iran, a[a miliarde de dolari, numele tù ar tre10. Chevron 196.337 19.024 c` a fugit \n Elve]ia, unde a trìt bui s` fie pe buzele tuturor. Dar n-a]i * milioane $ ca fugar vreme de 17 ani. A fost auzit prea des de Glencore. Poate Sursa: Fortune 500 gra]iat de pre[edintele Bill Clinton doar dac` ave]i de vândut câteva sute

Biz

\n ultima zi a mandatului acestuia, \n 2001. Cine a intervenit pentru Rich? Printre al]ii, “greii” politicii israeliene Ehud Barak [i Shimon Peres. Dar compania crescut` dup` chipul [i asem`narea sa l-a scos din schem` \n 1994, for]ându-l s`-[i vând` ac]iunile fostului trader german Willy Strothotte, ocazie cu care a ap`rut [i numele Glencore. De atunci, compania a crescut exponen]ial, ajungând \n 2001 la venituri de 145 de miliarde de dolari [i profit de 1,3 miliarde de dolari. Dar ce face, de fapt, Glencore? G`se[te clien]i pentru materiile prime, c`rora le vinde punând un adaos la pre]ul cerut de produc`tori [i utilizând instrumente complexe pentru a reduce riscurile ce pot ap`rea din cauza vremii, a evolu]iei pie]elor sau a schimb`rilor de regim politic \n diverse ]`ri. Vreme de patru decenii, compania s-a descurcat excelent de]inut` \n parteneriat privat de angaja]ii care-[i \mp`r]eau profiturile printr-un sistem de bonusuri acordate \n func]ie de performan]`. Compania a ajuns unul dintre cei mai mari furnizori de zah`r, exportatori de cereale [i furnizori de petrol independen]i din lume. Anul trecut, \n luna mai, Glencore s-a listat la bursa din Londra, adunând 10 miliarde de dolari prin oferta public` ini]ial`. Mi[carea marcheaz` o etap` nou` \n activitatea companiei, care va trebui s` devin` mult mai transparent`.

CINE DICTEAZ~ LA BURS~ Când vorbim despre putere \n afaceri, mul]i ne gândim aproape exclusiv la for]a financiar`. Dar, \ntr-o lume \n care bursa \]i poate [terge \ntr-o singur` zi miliarde de dolari din valoare, puterea st` la companiile care controleaz` indicii bursieri vitali. Iar \n lumea indicilor bursieri nu exist` unul mai cunoscut [i mai influent decât Dow Jones. Aici intr` \n scen` o alt` companie foarte puternic` [i influent` de care cel mai probabil nu a]i auzit. CME Group (CME vine de la Chicago Mercantile Exchange – Bursa de M`rfuri din Chicago) controleaz` indicii Dow Jones. Compania s-a format \n 2007, când Bursa de M`rfuri din Chicago a achizi]ionat Chicago Board of Trade, cea mai veche pia]` de instrumente futures din lume. Apoi, CME Group s-a lansat \ntr-o serie de achizi]ii care i-au consolidat puterea pe pie]ele financiare globale. De exemplu, \n martie 2008, grupul a achizi]ionat NYMEX Holdings Inc., compania care de]ine Bursa de M`rfuri din New York. Iar \n februarie 2010, CME a achizi]ionat 90% din indicii Dow Jones, inclusiv Dow Jones Industrial Average. |n principiu, instrumentele financiare derivate reprezint` "pâinea" companiei. Printre aceste instrumente s-au num`rat [i celebrele CDS (credit default swaps) care au declan[at criza economic` global` din care \nc` nu am ie[it. Practic, bursele controlate de CME sunt un fel de cazinouri unde agen]i bursieri [i speculatori pariaz` pe cre[terea sau sc`derea pre]urilor materiilor prime, inclusiv petrolul, aurul, valutele, ratele dobânzilor [i alte produse financiare exotice. Iar CME ia o parte din toate aceste "pariuri". {i marja de profit nu e de neglijat, compania fiind una dintre cele mai profitabile din Chicago, un puternic centru financiar [i industrial global. Veniturile sale efective nu o plaseaz` printre campionii mon36

Biz

ASCUNSE |N AMERICA Iat` câteva dintre cele mai mari companii americane al c`ror nume v` este aproape sigur necunoscut YUM! BRANDS INC. Angaja]i: 49.000 Venituri (2011): 11 mld. $ Domeniu: De]ine 37.000 de restaurante \n peste 110 ]`ri, inclusiv Pizza Hut, Taco Bell, KFC.

JOHNSON CONTROLS Angaja]i: 130.000 Venituri (2011): 28 mld. $ Domeniu: Produce componente auto pentru Toyota, GM, Volkswagen [i Ford.

diali, dar influen]a pe care o de]ine prin bursele [i indicii pe care le controleaz` este uria[`. Anul trecut, CME Group a avut venituri de 3,3 miliarde de dolari [i un profit opera]ional de nu mai pu]in de 2 miliarde de dolari. |n aceea[i categorie poate intra Depository Trust & Clearing Corporation (DTCC), depozitar de instrumente financiare. |n 2011, DTCC a intermediat tranzac]ii cu astfel de instrumente \n valoare de 1,7 cvadrilioane (1.700 mii de miliarde) de dolari. Ce \nseamn` asta? La fiecare trei zile, compania a tranzac]ionat echivalentul PIB-ului Statelor Unite.

INVAZIA CHINEZ~ Dac` privim pe locurile 5, 6 [i 7 \n topul Fortune 500, g`sim trei nume absolut necunoscute, Sinopec Group, China National Petroleum [i State Grid. Sunt numele americanizate ale marilor companii din domeniul energiei [i utilit`]ilor din marea putere economic` [i financiar` care a devenit China. Sinopec, cel mai mare produc`tor [i rafinator de petrol din statul comunist, a avut anul trecut o cifr` de afaceri de peste 273 de miliarde de dolari. {i asta \n condi]iile \n care compania nu este cu adev`rat liber` \n ac]iunile pe care le \ntreprinde, având \n vedere c` guvernul de la Beijing \i impune s` nu creasc` pre]urile pe plan intern. Compania a ob]inut \n 2011 un profit de 7,6 miliarde de dolari [i se extinde pe plan global, cu noi proiecte \n Canada, Brazilia [i Kazahstan. La fel putem vorbi [i despre China National Petroleum, care, de[i a ob]inut venituri mai mici (240 miliarde de dolari), a avut un profit dublu, de 14,3 miliarde de dolari. Compania are contracte cu Rusia, Venezuela, Irak [i Qatar [i parteneriate cu BP, Total [i Shell. Nevoia uria[` de energie a Chinei este hr`nit` de State Grid, cea mai mare companie de energie electric` din statul comunist, care are peste un miliard de clien]i \n 26 de provincii chineze. Numai \n primul trimestru din 2011 compania a achizi]ionat 70% din totalul de

COMPANII

primele 18 companii \n topul Fortune 500. Numai c` nimeni nu cunoa[te cifrele exacte. Koch Industries a fost fondat` de Fred C. Koch \n 1940, când a dezvoltat o metod` inovatoare de TIAA-CREF INGRAM MICRO rafinare a petrolului. Azi, compaAngaja]i: 7.000 Angaja]i: 13.750 nia e de]inut` de doi dintre fiii s`i, Venituri 2011: 26 mld. $ Venituri (2011): 30 mld. $ Charles G. Koch, CEO [i Domeniu: Gestionare sisteme Domeniu: Vânzare en gros de pre[edinte al Consiliului de Admide pensii pentru profesori, PC-uri, laptopuri, imprimante nistra]ie, [i David H. Koch, vicecercet`tori, medici, arti[ti. [i software. pre[edinte executiv, care au cump`rat \n 1983 cu 1,1 miliarde TJX de dolari ac]iunile de]inute de ceiAngaja]i: 154.000 lal]i doi fra]i ai lor, Frederick [i Venituri (2011): 20 mld. $ William. Fiecare dintre cei doi Domeniu: De]ine magazinele de de]ine acum 42% din companie, tip discounter Marshalls, T.J. iar Charles a declarat de multe ori Maxx, HomeGoods, A.J. Wright. c` nici mort nu va accepta listarea companiei. Prin urmare, este pu]in probabil s` afl`m prea multe detalii despre activit`]ile Koch Industries, care va 17,4 milioane de contoare inteligente livrate pe plan global, continua s` fac` \n lini[te miliarde de dolari anual. semn c` investe[te masiv \n modernizare. |n 2001, State Grid a avut venituri de peste 226 de miliarde de dolari [i un profit de 4,5 miliarde de dolari. SECRETE AMERICANE Dar China este un rezervor uria[ de viitori gigan]i globali. Exist` un alt grup de companii din SUA pu]in cunoscute \n nume Avantajul principal al statului comunist este pia]a local` uria[`, propriu, dar care controleaz` afaceri importante. Restaurantele dar [i faptul c` a devenit fabrica \ntregului mapamond. Pân` nu Pizza Hut, Taco Bell, KFC [i Long John Silver's sunt de]inute de demult, mai nimeni nu auzise de nume precum Huawei sau aceea[i companie, Yum! Brands, care anul trecut a avut o cifr` de ZTE, dar aceste companii telecom se extind accelerat \n plan afaceri de 11,1 miliarde de dolari. Compania s-a desprins din PepsiCo global. {i, dac` n-ar fi fost scandalul legat de condi]iile de munc` \n anii ’90, sub numele Tricon Global Restaurants, schimbat \ntre de la fabricile Apple din China, nici de Foxconn n-a]i fi auzit timp \n mult mai apetisantul Yum! Brands. prea curând. Pe ]eav` sunt multe companii, cum ar fi Ma[inile sunt f`cute de Toyota, General Motors, Ford sau produc`torul de echipament sportiv Li Ning, care poart` numele Volkswagen, dar exist` o companie care le livreaz` tuturor acesgimnastului care a câ[tigat 6 medalii la Olimpiada din 1984. tora componente, cum ar fi scaune, sisteme de control al u[ilor, Li Ning este dep`[it` \n China doar de Nike, dar nu vrea s` baterii. Johnson Controls a fost fondat` \n 1885, are sediul r`mân` prea mult` vreme pe locul 2. Compania are deja peste central \n Milwaukee, 130.000 de angaja]i [i venituri de 28 de 8.000 de magazine \n China [i a \nceput recent s` investeasc` miliarde de dolari \n 2011. masiv \n branding [i s` \nceap` extinderea interna]ional`. |n Tehnologia se vinde la bucat`, dar exist` o companie care este acest sens, folose[te din plin internetul, site-ul Li-Ning.com lider la vânzarea ei en gros. Ingram Micro a f`cut 30 de miliarde având clipuri video, fotografii, recomand`ri [i integrare extins` de dolari anul trecut vânzând PC-uri, laptopuri, imprimante [i cu re]elele sociale, ca orice alt concurent care se respect`. software de la IBM, Nokia, Microsoft [i Intel c`tre reselleri ca Wal-Mart, Staples sau Office Depot. Compania californian` \[i realizeaz` 60% din venituri \n afara Americii de Nord. AFACERI PRIVATE Pensiile pot fi profitabile. O dovede[te TIAA-CREF, care este Nu ve]i g`si urm`toarea companie \n topul realizat de “Fortune” sistemul de pensii preferat de zona academic`, cea medical`, de dintr-un motiv simplu: este o companie nelistat`, care nu-[i face cercetare [i cultural` din SUA. Anul trecut, a realizat venituri de publice rezultatele. Dar Koch Industries este un conglomerat in26 de miliarde de dolari, dar gestioneaz` active de 426 de dustrial impozant, cu sediul \n Wichita, Texas, cu subsidiare \n miliarde de dolari, fiind una dintre cele mai mari companii produc]ie, rafinare [i distribu]ie de petrol, energie, petrochimie, americane de servicii financiare. agricultur`, tranzac]ii financiare [i investi]ii. Printre companiile Exist` sigur mul]i al]i gigan]i de care nu a]i auzit. Companii de]inute se num`r` Invista, Georgia-Pacific, Flint Hills Resoural c`ror nume este cunoscut doar speciali[tilor sau care, nefices, Koch Pipeline, Koch Fertilizer, Koch Minerals [i Matador ind listate [i nelucrând direct pentru consumatorul final, nu Cattle Company. Grupul are 50.000 de angaja]i \n SUA [i vor fi cunoscute publicului larg prea curând. Dar pove[tile lor 20.000 \n alte 59 de ]`ri. Veniturile sale anuale graviteaz` \n fascinante vor ie[i la suprafa]` \ntr-un fel sau altul. Biz jurul valorii de 100 de miliarde de dolari, ceea ce ar plasa-o \n Biz

UN E{EC R~SUN~TOR {i gigan]ii din Silicon Valley au f`cut erori \ntr-o pia]` extrem de dinamic` [i imprevizibil`, dar Yahoo pare s`-i dep`[easc` pe to]i, cu o serie incredibil` de rateuri, care pare s` nu se mai \ncheie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 38

Biz

ajoritatea pove[tilor din copil`rie \ncep cu sintagma “A fost odat` ca niciodat`”. Fiindc` articolul are \n centru o poveste, cunoscut` de cei pasiona]i de IT, am fost tentat s` folosesc la rândul meu aceast` sintagm`, \ns` finalul nu tocmai fericit m-a determinat s` abandonez ideea. Povestea gigantului Yahoo a \nceput frumos, pe un t`râm \ndep`rtat din California. Cândva, Yahoo.com, fondat de tinerii Jerry Yang [i David Filo, era cel mai relevant motor de c`utare din lume [i una dintre companiile la care orice tân`r visa s` lucreze. Din acest punct de vedere, l-am putea compara cu Facebook din zilele noastre. |n momentul de fa]`, Yahoo continu` s` fie o prezen]` important` \n lumea online, \ns` asta se poate schimba oricând, dac` ne uit`m la valea adânc` pe care a \nceput s` o coboare de ani buni. De fapt, dac` ne raport`m la pozi]ia dominant` pe care o ocupa \n peisajul IT&C \n urm` cu 12 ani, putem spune c` \n momentul de fa]` Yahoo este cel mai r`sun`tor e[ec al acestei pie]e. Compania lui Yang [i Filo nu a ajuns \ntâmpl`tor \n aceast` postur` ingrat`, ci drumul ei a fost pres`rat cu multe gre[eli impardonabile, fiind marcat [i de lipsa inspira]iei. Toate e[ecurile \n[irate de Yahoo au dus nu doar la pierderea pozi]iei de lider \n detrimentul altor companii, ci [i la devalorizarea abrupt` [i dureroas` a ceea ce a fost cândva cea mai cool firm` din Silicon Valley.

PIERDEREA TRENULUI Google nu a fost dintotdeauna homepage-ul internau]ilor. Cel mai important as din mâneca lui Yang [i Filo a fost Yahoo Search, cândva cel mai popular motor de c`utare. Din p`cate pentru cei doi fondatori, Google a reu[it s` \i detroneze la \nceputul noului mileniu, datorit` focusului exclusiv pe dezvoltarea unui algoritm eficient. |n acest timp, Yahoo era preocupat` s` dezvolte, f`r` succes, alte ramuri ale businessului, ignorând importan]a vrabiei din mân`. De altfel, oficialii companiei Yahoo au \n]eles care e

TEHNOLOGIE

valoarea unui motor de c`utare eficient, \ns` au f`cut-o prea târziu. Când [i-au v`zut businessul amenin]at de Google, au \ncercat s` cumpere compania lui Larry Page [i Sergey Brin, \ns` pre]ul oferit de Terry Semel – controversatul CEO al Yahoo de la acea vreme –, un miliard de dolari, a fost sub a[tept`rile [efilor de la Google, care solicitaser` o sum` cuprins` \ntre trei [i cinci miliarde de dolari pentru tehnologia de c`utare. Nu putem decât s` ne \ntreb`m cum ar fi ar`tat internetul ast`zi dac` Google ar fi \nc`put pe mâna Yahoo. Acesta nu a fost \ns` singurul tren pierdut de [efii Yahoo. La rândul lor, puteau vinde compania c`tre un alt gigant IT&C, Microsoft, \ntr-un moment \n care Bill Gates era mai decis ca oricând s` fac` pasul c`tre online, iar Yahoo nu d`dea semne de revenire. {efii Yahoo nu au [tiut s` speculeze poten]ialul propriei companii, pe care au supraevaluat-o, astfel c` au decis \n mod inexplicabil s` refuze oferta uluitoare de 47 miliarde de dolari a Microsoft. De la acea tranzac]ie e[uat` [i pân` \n prezent, Microsoft s-a tot str`duit s` cucereasc` lumea online, \ns` nu el a fost marele perdant. Decizia s-a dovedit a fi, de departe, cea mai proast` alegere pe care executivii de la Yahoo o puteau lua, iar ast`zi compania lor valoreaz` pu]in sub 19 miliarde de dolari. La oportunit`]ile ratate men]ionate mai sus se adaug` [i alte decizii de business total neinspirate, precum achizi]ionarea Broadcast.com – site disp`rut \ntre timp – pentru 5,7 miliarde de dolari \n 1999 sau ratarea [ansei de a cump`ra Facebook \n 2006 pentru doar un miliard de dolari, \ntr-un moment \n care Zuckerberg era dispus s` vând`.

CREDIBILITATE? CARE CREDIBILITATE? Yahoo nu numai c` a ratat posibilitatea de a achizi]iona cea mai mare re]ea de socializare din lume, dar nu a reu[it niciodat` s` \n]eleag` importan]a social media. |n schimb, continu` s` aib` un rol important \n instant messaging, prin aplica]ia Yahoo Messenger. Cu toate

acestea, oficialii de la Yahoo nu fac o treab` tocmai bun` \n \ncercarea de a p`stra produsul eficient [i sigur. |n ultimii ani, Messenger-ul a devenit canalul preferat de transmitere a viru[ilor, iar Yahoo nu pare s` fac` nimic concret pentru a se debarasa de aceast` problem`. Cum Facebook [i Google lucreaz` constant la \mbun`t`]irea propriilor aplica]ii integrate de instant messaging, nu ar fi surprinz`tor dac` Yahoo Messenger ar disp`rea \ncet, dar sigur din topul aplica]iilor de profil din pia]`.

online, \ns` nu pare s` \nve]e prea multe din aceste erori. Mai mult, le proiecteaz` mai departe \n viitor, \n special prin lipsa de ac]iune \n zonele care conteaz`. La fel cum au gre[it subestimând importan]a motorului de c`utare la finele anilor ’90, Yahoo pierde din vedere ni[ele importante ale prezentului [i viitorului. De[i ne afl`m \ntr-un moment \n care viitorul tehnologic apar]ine smartphone-urilor [i tabletelor, Yahoo pare s` ignore total acest segment. Din p`cate, lumea

GRE{ELI LA VÂRF

Situa]ia ingrat` \n care se afl` compania \n acest moment se datoreaz` managementului neinspirat al ultimilor executivi ai Yahoo. Confondatorul companiei, Jerry Yang, se face vinovat de refuzarea ofertei Microsoft din 2008, \n \ncercarea e[uat` de a dezvolta un motor de c`utare care s` rivalizeze cu Google. La \nceputul lui 2009 Yang a renun]at la postul de CEO \n detrimentul lui Carol Bartz, care s-a remarcat prin duritate [i declara]ii neortodoxe. Jerry Yang Bartz a fost concediat` la telefon de consiliul de administra]ie al Yahoo \n septembrie 2011 pe fondul unor rezultate sub a[tept`ri, iar postul a fost preluat de Scott Thompson \n luna ianuarie a acestui an. De[i era de a[teptat ca noul CEO s` aduc` lini[te [i echilibru \n cadrul companiei, inadverten]ele din CV-ul lui au creat un scandal care a determinat board-ul Yahoo s` \l demit` \n luna mai a aceluia[i an. |n acest moment, Ross Levinsohn asigur` interimatul \n func]ia de CEO al Yahoo.

Credibilitatea companiei a fost \ns` afectat` [i mai puternic \n momentul \n care s-a aflat c` fostul CEO Scott Thompson [i-a falsificat CV-ul pentru a ob]ine jobul de la Yahoo. Mai mult, Thompson a insistat asupra faptului c` este omul potrivit pentru a conduce compania \n continuare. Circul mediatic a luat sfâr[it la zece zile de la deconspirarea lui Thompson, care la plecare le-a dezv`luit membrilor board-ului c` a fost diagnosticat cu cancer. Nu toate companiile pot avea executivi iconici precum Steve Jobs, Bill Gates sau Mark Zuckerberg, \ns` verificarea backgroundului oamenilor din fruntea companiei era o ac]iune la \ndemâna oricui, iar superficialitatea board-ului Yahoo a dus la p`tarea imaginii companiei \n pia]`.

F~R~ VIITOR Yahoo a cumulat mai multe e[ecuri decât oricare alt` companiei din

smartphone-urilor este pentru Jerry Yang [i David Filo un vapor care a plecat demult din port, \ntrucât to]i marii juc`tori din pia]` au f`cut deja pa[i importan]i \n aceast` direc]ie, fie prin comercializarea de smartphone-uri, fie prin realizarea unor sisteme de operare. Nici chiar Nokia – o companie aflat` la rândul ei \ntr-un sever impas tehnologic – nu ignor` importan]a smartphone-urilor, ci continu` s` se lupte pân` la ultima suflare cu Samsung [i Apple. |n momentul de fa]`, Yahoo r`mâne un important portal de [tiri \ntr-o lume online care a dep`[it dependen]a de portaluri. Recenta numire a lui Ross Levinsohn ca CEO interimar, precum [i acumularea de capital \n urma vânz`rii a 40% din compania chinez` de internet Alibaba ar putea fi semnele unei reveniri mult a[teptate, dar prea pu]in anticipate. Biz Biz

Octombrie 2012 Timi[oara, Edi]ia a III-a

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

www.revistabiz.ro www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Un eveniment

antreprenoriat Unde este competitivitatea?

Liderii europeni continu` s` pompeze lichidit`]i \n Grecia, ca s` salveze moneda euro, dar nu fac nimic pentru a asigura restructurarea acestei economii bolnave, care afecteaz` \ntreaga Europ`. DE LES NEMETHY

riza legat` de Grecia [i de moneda euro

pare s` se mai fi domolit, cel pu]in pentru moment. Banca Central` European` a inundat sistemul financiar al B`trânului Continent cu lichidit`]i, prin intermediul opera]iunilor de refinan]are pe termen lung, o alt` form` de relaxare financiar`. Iar pia]a pare c` \ncepe s`-[i revin`, aflându-se pe drumul cel bun. Dar chiar poate avea succes aceast` metod` \n \ncercarea de a solu]iona criza din Europa? S` recurgem la o analogie. Dac` o companie pierde mul]i bani pentru c` nu mai este competitiv`, e o solu]ie s` injectezi lichidit`]i \n ea (de exemplu, acordându-i cu credite cu prea mult` u[urin]`)? Lichidit`]ile poate c` reu[esc s` ]in` compania \n via]`, dar nu o vindec`. Pot doar s` amâne ziua judec`]ii (adic` falimentul), atunci când bunurile companiei sunt vândute unor entit`]i care pot scoate mai mul]i bani din ele. Dac` \ns` compania folose[te lichiditatea pentru a se restructura (cre[terea competitivit`]ii produselor sale, prin cercetare [i dezvoltare sau reducerea costurilor etc.), atunci banii care au intrat \n firm` servesc unui scop constructiv. De aceea se pune \ntrebarea: oare aceast` injectare masiv` de lichidit`]i \n economia european` aduce suficient de mult` restructurare? Eu sunt de p`rere c` refinan]area nu va putea antrena restructurarea pe o scar` suficient de mare, din cel pu]in dou` motive. |n primul rând, ]inte[te b`ncile [i nu produc]ia. De[i b`ncile au avut beneficii \n urm` injec]iei de lichiditate, ele nu au acordat mai multe credite sectorului productiv. Mai mult, \n multe ]`ri din Europa, b`ncile au redus \mprumuturile pentru sectorul corporatist \n ultimii doi - trei ani. |n al doilea rând, nici b`ncile nu se prea omoar` s` se restructureze. Multe pot face foarte bine profit din obliga]iunile de stat [i nu vor s` se se ocupe de lucruri cum ar fi rezolvarea problemei \mprumuturilor sau s` ri[te creditând sectorul de busi-

ness. Nu [tiu dac` exist` statistici pe aceast` tem`, dar, din informa]iile neoficiale venite dinspre b`nci, rezult` c` acestea amân` rezolvarea problemei grave a portofoliilor de credite. S` privim problema [i din alt unghi. Cum ar trebui s` arate economiile Greciei, Spaniei sau Portugaliei dac` strategia european` de rezolvare a crizei euro ar avea succes? Ca economia Germaniei, cu un num`r mare de companii care export` produse [i servicii \n Asia sau America. Dar, pân` s` se \ntâmple acest lucru, \n Europa vor fi mereu probleme serioase, deoarece a[a-zisele ]`ri periferice din zona euro nu-[i pot devaloriza monedele ca s`-[i sporeasc` competitivitatea. Pentru asta, ele trebuie s` se restructureze, dar restructurarea este \nc` extrem de modest` \n zon`, iar acest lucru duce la pericolul ca economia Europei s` r`mân` cu dou` viteze sau, [i mai grav, s` se destrame. |n 2000, Europa a adoptat obiectivul Agendei Lisabona: acela de a deveni cea mai competitiv` societate din lume. }`rile nordice [i Germania s-au restructurat masiv [i au devenit competitive la scar` global`, iar Germania nu are rival \n materie de exporturi. |ns` \n celelalte ]`ri europene Agenda Lisabona \nseamn` doar vorbe. Dup` e[ecul cu surle [i trâmbi]e al Agendei Lisabona, eurocra]ii nu mai au curaj s`-[i propun` \mbun`t`]irea competitiv`]ii. Obiectivul acesta nici m`car nu mai figureaz` \n planurile lor. Injectarea de lichidit`]i \n sistemul financiar european f`r` solu]ionarea problemelor fundamentale legate de competitivitate echivaleaz` cu aplicarea unui pansament pe o ran` din care curge sânge. Uniunea European` [i membrii guvernelor trebuie s` trag` \n criz` cu dou` pistoale deodat`: unul al lichidit`]ii [i cel`lalt al competitivit`]ii. Iar aceasta din urm` trebuie s`-[i reg`seasc` locul \n agend`. Biz

LES NEMETHY

CEO [i fondator al Euro-Phoenix, companie de corporate finance / fuziuni [i achizi]ii. Absolvent de Economie [i Drept, cu un master în rela]ii interna]ionale, este autorul c`r]ii “Business Exit Planning”, disponibil` pe Amazon.com.

Biz

Un CEO la curtea ANTREPRENORULUI Orlando [i Roland Szasz au cl`dit de la zero o companie care domin` pia]a de echipamente de protec]ia muncii, apoi au dep`[it o criz` financiar` care i-a luat pe nepreg`tite. Ce anume \i determin` s` parieze totul pe experien]a corporatist` a unui nou CEO? DE DRAGO{ L~Z~RESCU ` vorbeam \ntr-unul dintre

cot` de pia]` de aproximativ 25% (nu exist` cifre oficiale privind dimensiunea numerele trecute ale revistei pie]ei, ci doar estim`ri ale juc`torilor). Biz despre reticen]a tipic` a Este totodat` momentul \n care criza antreprenorului român privind economic` i-a luat pe nepreg`tite, iar renun]area la puterea problemele au \nceput s` apar` \n decizional` \n cadrul companiei \n dauna paradis. Pentru prima dat` \n istorie, unui CEO competent. M` bucur c`, la Renania Trade raporta spre sfâr[itul doar o lun` de la publicarea articolului, anului 2008 sc`deri ale veniturilor. am aflat despre un antreprenor care mi-a |n 2009, compania a \nregistrat un contrazis teoria. Este vorba despre recul al veniturilor de 20%, moment \n Orlando Szasz, care, al`turi de fratele sù, care fra]ii Szasz au pornit reorganizarea Roland, a construit un mic imperiu \n companiei. Prima m`sur` a fost domeniul echipamentelor de protec]ia separarea p`r]ii comerciale a companiei muncii din România. Acum, Orlando a de cea de produc]ie a decis c` o nou` echipamentelor de etap` \n via]a protec]ie, prin companiei Renania \nfiin]area companiei Trade impune Safety schimbarea sunt cheltuielile medii pentru Height Engineering, care modelului de echipamente de protec]ia produce brandul business [i aducerea unui CEO din muncii \n România, fa]` de Vertiqual. Ulterior au renun]at la clien]ii mediul corporatist. 260 de euro \n Belgia rù-platnici, au Pân` a vorbi eficientizat livrarea despre noua produselor \n ]ar` [i au investit \n strategie, se impune un scurt istoric al preg`tirea personalului. Rezultatele nu companiei. Renania a pornit ca un au \ntârziat s` apar`, astfel c` \n 2010 business part-time pentru cei doi fra]i din Renania \nregistra o cre[tere sensibil`, de Târgu-Mure[, \n 1996. Dup` ce Orlando 4%, a cifrei de afaceri. a terminat facultatea de stomatologie, a hot`rât s` renun]e la o carier` \n DE LA EST LA VEST domeniu, convins c` poate cl`di un Odat` ce m`surile luate de fra]ii Szasz au business solid al`turi de fratele sù [colit dat roade, a urmat consolidarea \n Germania. |n timp ce competi]ia businessului dintr-o pozi]ie mai stagna, Renania Trade a crescut de la un confortabil`. Ca orice alt` companie care an la altul, bazându-se \n primul rând pe activeaz` \n domeniul comer]ului, consecven]`. Astfel, \n 2008 cei doi fra]i Renania Trade se aprovizioneaz` cu au ajuns la o cifr` de afaceri record a produse [i echipamente \n primul rând companiei de 22,3 milioane de euro [i o

40 de euro

Biz

din China. Contrar convingerilor populare, nu tot ce se produce \n China e de proast` calitate. “Acolo g`se[ti produse de la cea mai bun` la cea mai slab` calitate, important este s` ai posibilitatea de a le tria”, explic` Orlando Szasz. Este exact ceea ce a f`cut pentru a se asigura c` nu va primi produse neadecvate: a deschis un birou de sourcing [i control al calit`]ii \n provincia Guangzhou, China, unde a angajat localnici. “Avem un sourcing mai performant prin intermediul unor persoane de la fa]a locului care cunosc mentalitatea, limba, care au un cuvânt de spus \n privin]a punctualit`]ii [i calit`]ii produsului. Colegilor no[tri de la vânz`ri le e mai u[or s` colaboreze cu un om din cadrul companiei. Biroul func]ioneaz`; s-a \ntâmplat ca angaja]ii din China s` decid` blocarea unei comenzi de 2-3 containere din motive calitative”, detaliaz` Szasz. Pe de alt` parte, fratele s`u mai mare, Roland, a r`mas doar \n consiliul de administra]ie al Renania Trade. |n schimb, a luat calea occidentului. Din 2009 conduce compania Height Safety Engineering, care se ocup` cu produc]ia de echipamente de protec]ie de \nalt` calitate pentru pia]a vest-european` [i cea local`. Practic, cei doi fra]i [i-au unit for]ele \n dou` direc]ii diferite pentru un scop comun: calitatea superioar` a echipamentelor de protec]ie. DUBLU |N TREI ANI Schimb`rile din cadrul companiei au avut efectul scontat, astfel c`, dup`

ANTREPRENORIAT TEHNOLOGIE

SE NA{TE UN BUSINESS ANGEL Sc`pat de grija conducerii executive a Renania Trade, Orlando Szasz pare s`-[i fi reg`sit apeten]a pentru start-upuri pe care a descoperit-o al`turi de fratele lui \n urm` cu 16 ani. F`r` a divulga detalii legate de urm`toarele

sale investi]ii, antreprenorul ardelean se arat` interesat de a investi \n orice tip de proiecte, indiferent de domeniu, atâta timp cât ideea \l \ncânt`. “Sunt implicat \n analiza unor noi oportunit`]i de business. Sunt tot felul de propuneri pe care le analizez, fie c` le-am primit sau le-am ini]iat eu. Nu am o preferin]` pentru un domeniu anume \n care s` investesc, depinde strict de feelingul pe care \l voi avea.

FOTO: VALI MIREA

reculul de 20% din 2009, a urmat un avans de 4% al cifrei de afaceri. Totu[i, transformarea firmei Renania nu era \ncheiat`. De fapt, cea mai important` mutare avea s` urmeze. Cei doi fra]i au decis s` schimbe nu doar modelul de business, ci [i conducerea executiv`. Astfel, \n luna februarie, Orlando Szasz a renun]at la pozi]ia de CEO al companiei \n detrimentul Florentinei Taudor, manager recrutat din mediul corporatist. “Eu mi-am \nsu[it o denumire sofisticat`: pre[edinte de consiliu director. Am sim]it faptul c` Renania Trade a ajuns la un nivel de maturitate [i c` ar fi interesant [i util s` trecem pu]in din modul de administrare antreprenorial c`tre un management profesionist”, explic` Orlando Szasz. Alegerea doamnei Taudor nu este una \ntâmpl`toare. Noul CEO al Renania Trade [i-a petrecut ultimii ani conducând divizia de credite neperformante a BCR, iar \nainte de acest job a ocupat un post similar \n cadrul GE Money. Experien]a \n domeniul creditelor neperformante ar urma s` ajute compania s` restructureze portofoliul de clien]i. Numirea noului CEO vine la pachet cu un obiectiv extrem de \ndr`zne]: dublarea cifrei de afaceri a Renania Trade (\n prezent de 22,2 milioane de euro) \n urm`torii trei ani. Targetul este unul dificil de atins, dar nu imposibil, e de p`rere proprietarul Renania: “Dac` compar`m nivelul cheltuielilor din România cu ce se cheltuie \n Vestul Europei vedem c` exist` o discrepan]` foarte mare. Acest gap nu se va umple \n urm`torii 3-5 ani, dar trendul va fi cresc`tor [i \n privin]a pie]ei echipamentelor de protec]ie”, spune el. Astfel, dac` \n România o companie cheltuie anual \n medie 40 de euro per angajat pentru asigurarea protec]iei sale, \ntr-un stat vest-european precum Belgia bugetul mediu este de 260 de euro per angajat.

Chiar dac` nu am expertiz` \n unele domenii, sunt convins c` pot face treab` cu speciali[ti [i consilieri”, spune el misterios, dar \n acela[i timp mul]umit de noile orizonturi. Pentru unii antreprenori, renun]area la puterea decizional` \n cadrul propriei companii e echivalent` cu sfâr[itul nedorit al unei pove[ti frumoase. Pentru Orlando Szasz, e doar \nceputul. Biz

Florentina Taudor, noul CEO al Renania Trade, aduce suflul corporatist \n compania fondat` de Orlando Szasz

Biz

Afaceri |N BARCA ALTORA Au 56, respectiv 36 de ani [i conduc afaceri din turism. Cu ceva timp \n urm` erau propriii [efi, iar via]a ar`ta un pic altfel. Mircea Vladu (Prestige Tours) [i Remus Vi[an (Paravion) fac fa]` acum provoc`rilor venite din partea managementului GED, fondul de investi]ii care le-a achizi]ionat afacerile. DE OANA GRECEA

cum, cei doi antreprenori

fac parte integrant` din Happy Tour, cel mai mare tour-operator de pe pia]a de turism din România, care a integrat sub aripa sa afacerile Paravion (singura agen]ie 100% online), Prestige Tours (liderul agen]iilor tour-operatoare) [i Travel House (brandul de lux al grupului). Mi[carea f`cut` de Mircea Vladu acum aproximativ un an a [ocat mult` lume din industrie. Agen]ia sa, Prestige Tours, era afacere de familie, se afla \ntre firmele frunta[e din domeniu, cre[tea de la an la an, iar notorietatea sa era foarte bun`. De asemenea, dup` 21 de ani pe pia]a de turism din România, Mircea Vladu nu prea mai avea ce \nv`]a de la al]ii, iar banii nu i-au lipsit, având \n vedere c` Prestige Tours era profitabil`. {i totu[i, exact vârsta a fost, se pare, motorul principal al vânz`rii. “De la o anumit` vârst` nu mai vrei s` por]i responsabilitatea oamenilor cu care lucrezi. Prestige a avut o cre[tere s`n`toas`, de 10 - 15% \n intervalul 2008 - 2011. {i, pân` la urm`, un business de familie are [i el limitele lui”, ne-a declarat Mircea Vladu, acum Deputy Managing Director la Prestige Tours. Fiica este \n continuare mâna sa dreapt` [i \n noua firm`. So]ia domnului Vladu s-a retras, conduce un business de ni[`, cu o licen]` pe formare profesional` [i nu face concuren]` firmei Happy Tour Group. Dar discursul lui Vladu s-a schimbat u[or fa]` de momentul vânz`rii, care a constat \ntr-o parte de cash (\nc` confiden]ial) [i o parte (aproape 5%) \n ac]iuni ale Happy Tour. Dac` atunci

Biz

turism. “Sunt la vârsta când pot s` m` spera s` vin` mai repede momentul timbucur [i de alte lucruri. Am muncit destul pului liber petrecut cu familia, mai ales de greu [i destul de mult [i nu m` sperie cu nepo]ica de [apte ani, pentru Vladu oricine ar veni”, spune Vladu. Dar nu oritimpul este \nc` o problem`. Ca antrecine \[i permite s` achizi]ioneze un grup prenor, programul era mai flexibil, iar de talia Happy Tour. Variantele sunt: ori \ntâlnirile se puteau pune la orele care \]i un alt fond de investi]ii, ori un tour-opeconveneau. Ca manager angajat \ntr-o rator foarte mare din Europa. companie gen corpora]ie, trebuie s` resLa nivel personal, Mircea Vladu nu mai pec]i procedurile [i s` \ncepi odat` cu de]ine alte businessuri. Ca persoan` ceilal]i. De asemenea, pe cont propriu fizic` termin` o investi]ie imobiliar` – deciziile \]i apar]in \n totalitate [i le po]i apartamente \n Bucure[ti construite cu lua pe loc, ca manager trebuie s` le supui unor aprob`ri. “Pân` acum aproape toate propunerile mi-au De la o anumit` vârst` nu mai vrei fost acceptate”, spune Vladu f`r` a s` por]i responsabilitatea oamenise plânge. Dovada c` lor cu care lucrezi. {i, pân` la urm`, parteneriatul \ntre un business de familie are ac]ionarul minoritar [i managementul [i el limitele lui.” grupului este \n Mircea Vladu, Deputy Managing regul` o constituie prelungirea contracDirector, Prestige Tours tului cu \nc` un an. “Contractul a fost scopul de a le vinde, care \i vor asigura o semnat pe un an [i expir` \n curând, dar b`trâne]e lini[tit`. Viitorul \l vede poate se prelunge[te automat dac` ambele mai mult \ntr-un post de consilier, nu p`r]i sunt de acord cu acest lucru”, \ntr-o activitate care s` necesite 10 - 12 explic` Vladu. ore de munc`. “Am vândut foarte multe Investitorul român nu se teme de posidestina]ii, dar de v`zut nu am v`zut nici bila schimbare a [efilor [i chiar a ac]iona10%”, spune Vladu, care se gânde[te seriatului. Se [tie c` un fond de investi]ii rios s` c`l`toreasc` mai des [i pe pecump`r` pentru a vinde mai profitabil rioade mai lungi de timp. \ntr-un orizont de timp. “De aceea nu am Dac` ar fi s` priveasc` \n urm`, cele vândut toate ac]iunile, pentru c` fondul mai grele momente ale vie]ii de antreprede investi]ii [tie s` fac` bani, iar eu [tiu s` nor au fost prin 1991 - 1992, când toat` fac turism”, recunoa[te Vladu. El spune valuta din cont a fost transformat` \n lei, c` poate face [i alte lucruri, nu numai \n

“

Remus Vi[an, Deputy Managing Director, Paravion Tour [i Mircea Vladu, Deputy Managing Director, Prestige Tours

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT TURISM

Biz

ANTREPRENORIAT TURISM

ca m`sur` a unei decizii luate de primministrul de atunci, Theodor Stolojan. “S-a luat o hot`râre c` nicio firm` nu mai are voie s` de]in` valut` \n cont. Când aveai nevoie, trebuia s` faci licita]ie, iar infla]ia era galopant`. Noi am cump`rat din ce \n ce mai scump [i era s` intr`m \n faliment”, \[i aminte[te Vladu. Printre cele mai mari satisfac]ii ar numi faptul c`, \n 22 de ani de antreprenoriat, a reu[it s` transforme numele firmei \n renume, s` aib` cel mai mic procent de reclama]ii/nemul]umiri de pe pia]a româneasc` [i s` aib` angaja]i care i-au stat al`turi timp de 12 sau chiar 15 ani. Chiar [i integrarea, \mpreun` cu echipa sa, \n noua structur` a grupului Happy Tour, Vladu ar enumera-o la momente mai grele dar dep`[ite cu brio. “Nu e u[or cu aceste noi proceduri, schimb`ri de sisteme, de softuri”, explic` el.

“

A VÂNDUT CA S~ CREASC~ Pe Remus Vi[an (36 de ani), Deputy Managing Director la Paravion Tour, alte motive l-au mânat \n vânzarea c`tre GED. Al`turi de ceilal]i doi ac]ionari ai companiei Millenium Tour (din care f`cea parte, ca brand, Paravion), a con[tientizat c` nu mai au resursele s` creasc`, s` investeasc` pentru a se dezvolta. Agen]ia, ca [i portalul de rezerv`ri online nu fuseser` gândite \n scop de exit. “Managementul GED ne-a ar`tat c` turismul se poate face altfel. Acesta a constituit motivul pentru care am fost deschi[i spre vânzare. Ne-a pl`cut cui vindem [i ce urmeaz` s` facem, adic` un business de viitor. Exist` oportunit`]i, deschidere spre exterior – acces la know how, exact ce ne lipsea \nainte”, m`rturise[te Vi[an. |nc` de pe b`ncile facult`]ii, tân`rul din Timi[oara a muncit \n turism. Al`turi de doi prieteni, Daniel Pi]urlea [i Drago[ Penca, actualmente ac]ionari [i la Orhideea Spa, au \nfiin]at \n 1999 agen]ia Millenium Tour. “Ini]ial, ne-am ocupat de grupuri, dar am fost prima agen]ie care a avut un hotel \n gestiune \n Croa]ia. Pe timpul iernii am avut revelioanele la Praga cu vagoane de dormit, un alt program produs de noi [i bine primit de pia]`”, spune Vi[an. Pentru c` 46

Biz

avion. Am \nceput colaborarea cu Monopoly TV, \n re]eaua de aeroporturi”, mai spune Vi[an. Astfel c`, \n timp, Paravion a crescut organic, atr`gând \n 2010 aten]ia fondului de investi]ii spaniol. “A fost mai obositor când eram antreprenor. Puteam veni la serviciu când vroiam, dar nu-mi permiteam asta. Nu-mi puteam lua foarte multe zile libere. Acum sunt mai organizat, e mult mai bine. Antreprenorul este \ntr-o continu` fug`, este responsabil pentru orice [i nu mai are timp. Aici (\n cadrul Happy Tour Group) totul este pus la punct, nu m` ocup de resurse umane [i financiar. M` pot concentra pe ce trebuie, respectiv segmentele de tehnologie [i marketing”, explic` Remus Vi[an. O diferen]` vine [i din faptul c` \nainte era nevoit s`-[i reinvesteasc` veniturile, iar Managementul GED ne-a ar`tat c` acum nu mai e nevoie s` personal. turismul se poate face altfel. ~sta investeasc` Rezultatele Paravion \l a fost motivul pentru care am fost fac pe Remus Vi[an s` fie deschi[i spre vânzare. Ne-a pl`cut fericit c` a vândut. Pentru prima parte a anului, trancui vindem [i ce urmeaz` s` facem, zac]iile online au avut o cre[tere de 69% fa]` de adic` un business de viitor.” aceea[i perioad` a anului Remus Vi[an, Deputy Managing trecut. Cre[terea a fost posibil` ca urmare a unei noi Director, Paravion Tour investi]ii de schimbare a tehnologiei din spatele Paravion, care permite clientului s` navistruc]ia site-ului, preg`tirea gheze mult mai repede pe site. “Din opera]ional` [i \ntr-un buget de markedatele culese de pe site s-a dovedit ca ting. |n câteva luni au pus la punct toate s-a m`rit procesul de decizie. A sc`zut acestea [i \n 2005-2006 au \ncercat s` cu 25-30% timpul petrecut pe site [i a cunoasc` pia]a. Au ales numele de Paracrescut ritmul de conversii dup` ce am vion, profitând de renun]area la acest schimbat tehnologia”, explic` managenume de c`tre Po[t` (par avion era un rul. |n 2011 au avut loc peste 80.000 de termen folosit pentru trimiterea de corezerv`ri online, iar pentru anul acesta lete). “De la \nceput am dorit ca Para]inta vizeaz` peste 100.000 de vion s` vând` bilete 100% online, nu am rezerv`ri. Investi]ia Paravion din 2011 a vrut s` fim o platform` care vinde bilete, fost de 400.000 de euro, bani pe care [i apoi ele sunt prelucrate de agen]i care fo[tii ac]ionari nu i-ar fi avut dac` ar fi \ncaseaz` banii. 2005 a fost un an favocontinuat singuri. rabil unei astfel de investi]ii, pentru c` Remus Vi[an este un manager din GECAD lansase e-Payment.” genera]ia nou`, c`ruia \i place s` c`l`to|n 2007, doar platforma respectiv` nu reasc` (iube[te soarele din Mediterana), era suficient`, num`rul rezerv`rilor [i s` stea cu familia (are doi copii: o feti]` pl`]ilor online fiind \nc` destul de mic. de 5 ani [i un b`iat de 3 ani), care mi“Ne-am dat seama c` avem nevoie de un zeaz` \n promovarea Paravion pe social marketing online agresiv [i am c`utat media [i pe influen]a (\n timp) a bloggeparteneriate care s` ne ajute s` atingem rilor specializa]i asupra pie]ei. Biz clien]ii care vor s` cumpere bilete de erau tineri [i \ntreprinz`tori, au \ncercat [i internetul, pornind \n 2001 - 2002 primul portal: concediu.com. |ncepând din 2004 au urm`rit atent tehnologia din spatele site-urilor. |n 2005, dup` prezentarea Amadeus Romania a unei platforme de vânzare online a biletelor de avion, au \nceput s` se gândeasc` la variante de dezvoltare. “|ntrebarea noastr` c`tre cei de la Amadeus a fost cum putem s`-i ajungem din urm` pe cei mari. Ni s-a spus c` nu se poate, dar putem \ncerca ceva, cu risc mare”, poveste[te managerul Paravion Tour. Ac]ionarii de atunci s-au hot`rât s` achizi]ioneze tehnologia de la Amadeus, cu o investi]ie peste 5.000 de euro. Dar, pe lâng` platforma respectiv`, mai trebuia investit \n con-

INOVA}IE

FRANKE – SURS~ DE INSPIRA}IE PENTRU MULTE BUC~T~RII DIN LUME Este prim`var`, un sezon al re\nnoirii [i al schimb`rilor care pot \ncepe chiar cu locuin]ele dumneavoastr`. Buc`t`ria este centrul casei, locul \n care \ntreaga familie se adun` [i cel mai potrivit pentru a \ncepe schimb`rile care s` confere casei un aspect nou care s` se potriveasc` stilului de via]` modern [i alegerilor \n materie de design. 48

Biz

ranke, lider \n produc]ia de sisteme complete pentru buc`t`rie, [i-a prezentat cele mai noi produse la tårgul Eurocucina, desf`[urat \n aprilie la Milano, oferind o surs` de inspira]ie pentru sisteme de buc`t`rie des`vår[ite destinate unei audien]e interna]ionale formate din consumatori, arhitec]i sau designeri. O prezen]` remarcabil` creånd un spa]iu modern, expozi]ia amenajat` de Franke la Milano a pus \n valoare combina]ia perfect` \ntre design [i tehnologie definitorie pentru brand. Produsele expuse la Eurocucina 2012, pe care le pute]i g`si \n curånd \n showroom-urile din ]ar`, au \n centru elemente precum excelen]a, designul, inova]ia [i tehnologia de cel mai \nalt nivel. Noile colec]ii \mbin` inova]ia [i designul specifice Franke, atingånd perfec]iunea arhitectural`. Noile tendin]e ale sistemelor Franke folosesc linii orizontale de design al`turate unor forme \ndr`zne]e [i neconven]ionale, toate create pentru a r`spunde nevoii de interpretare proprie a stilului de via]` contemporan. Franke \[i consolideaz` expertiza \n produc]ia de cuptoare prin introducerea tehnologiei Dynamic Cooking (DCT), o modalitate exclusiv` de a \nc`lzi cuptorul folosind trei rezisten]e combinate [i controlate electronic

ce stau la baza acestei tehnologii unice. Mai rapide, mai eficiente [i cu o capacitate de neegalat de a preg`ti måncarea omogen, cuptoarele din noua gam` Franke subliniaz` for]a inovatoare a companiei. De asemenea, Franke a dezvoltat o aplica]ie care permite comunicarea \ntre cuptorul Franke [i un smartphone. Utilizånd telefonul, pot fi selectate meniurile favorite dintr-o list` foarte variat` de re]ete. Dup` alegerea meniului (pot fi combinate pån` la patru meniuri \n acela[i timp) semnalul trimis prin intermediul smartphone-ului programeaz` automat cuptorul. |n timp ce cuptorul g`te[te, v` pute]i relaxa \n compania prietenilor sau a familiei f`r` a va mai face griji pentru alimentele din cuptor, deoarece acesta va trimite un semnal pe smartphone atunci cånd fiecare meniu este gata. Aceast` tehnologie va fi disponibil` la cuptoarele Franke \ncepånd cu aprilie 2013. Una dintre nout`]ile \n materie de hote este Crystal Steel, ce completeaz` sistemul Crystal Steel. Aceast` hot` cu margini p`trate se distinge prin \mbinarea de efect dintre designul avangardist [i func]ionalitatea profesional`. Printre dot`rile cheie se num`r` filtrele ascunse [i comanda prin atingere. Lider mondial \n produc]ia de chiuvete, Franke lanseaz` Aton, o gam` modern` de chiuvete ce ofer` o inova]ie dubl`, o zon` a chiuvetei fiind folosit` pentru sp`lare \n timp ce cea de-a doua poate fi folosit` ca blat pentru g`tit. Chiuveta poate fi accesorizat` cu un suport elegant pentru paharele de [ampanie sau o combina]ie de toc`toare, site [i t`vi. Biz

INTERVIU

Marina Zara: Sunt adepta marketingului pe teren Flanco are un nou director de marketing, pozi]ie r`mas` vacant` din martie 2012, dup` ce Violeta Luca a devenit Deputy CEO. Ce se schimb` [i care vor fi coordonatele de baz` \n strategia de marketing a retailerului de produse IT&C, electronice [i electrocasnice? DE LOREDANA S~NDULESCU Marina Zara, noul director de marketing al Flanco, este un om de ac]iune. Nu-i place s` piard` timpul. La mai pu]in de opt ore de la instalare ne acorda primul interviu, dovad` de deschidere pe care pu]ini manageri o au la atât de pu]in timp de la preluarea unei func]ii. S` fie aceasta [i o dovad` de curaj? Sau de \ncredere \n propriile for]e? Poate e pur [i simplu [i o form` de eficien]`? “Azi stau de vorb` cu voi, v` spun ce am de gând s` fac, de mâine m` g`si]i \n magazine, ca s` v`d ce au de spus consumatorii”, declara Marina Zara, o adversar` a [edin]elor interminabile [i a prezent`rilor inutile. De altfel, eficien]a nu-i este un concept str`in, fie c` este vorba de a[tept`rile pe care le are de la campaniile de marketing, fie pentru simplul fapt c` la fostul loc de munc` obi[nuia s` mearg` cu rolele prin birou ca s` câ[tige timp când se deplasa dintr-un loc \n altul.

MARINA ZARA, director de marketing, Flanco

Ce v-a motivat s` accepta]i oferta Flanco? A fost o \ntâlnire de bun augur. Nu a fost numai o ofert` din partea Flanco, ci o \ntâlnire norocoas` de ambele p`r]i, \ntr-un moment \n care fiecare dintre noi c`uta s` creasc`: eu s` cresc \n alt domeniu, ei s` creasc` \mpreun` cu un om nou, cu o viziune nou` [i cu experien]`.

Nu pot s` spun decât c` am admirat curajul \ntregii echipe Flanco. Managerul de resurse umane n-a avut nicio reticen]` \n a m` primi [i a-mi deschide por]ile, de[i veneam din complet alt domeniu. A urmat apoi un proces foarte scurt [i dina50

Biz

FOTO: VALI MIREA

A fost o negociere \ndelungat`?

mic. A fost dragoste la prima vedere de ambele p`r]i. Pe mine m-a atras foarte tare faptul c` este vorba de o companie atât de tân`r`, cu atâta experien]`, care s-a reinventat foarte mult. Pe ei nu [tiu ce i-a atras la mine, dar cu siguran]` tot dorin]a de a cre[te [i de a face lucrurile altfel. Flanco [i Marina Zara vor lucrurile altfel. Asta este ceea ce caracterizeaz` parteneriatul dintre noi.

|nainte de a se al`tura echipei Flanco, Marina Zara a lucrat timp de 17 ani \n mediul corporatist, unde a ocupat, \ncepând cu octombrie 1998, func]ia de Marketing Director al McDonald's România. Absolvent` a Institutului Politehnic din Bucure[ti [i a programului MBA Asebuss, specializarea finan]e [i marketing, de]ine o expertiz` solid` \n planificare strategic`, media, precum [i \n evaluarea [i analiza consumatorului.

RETAIL

Faptul c` v-a]i \ntâlnit pe un drum comun a [ters teama cauzat` de schimbarea domeniului? Mie nu mi-a fost team`. Toate informa]iile de care avem nevoie \n munca noastr` exist` \n c`r]i. Atât eu, cât [i ei am avut curajul s` accept`m c` informa]iile stau \n manuale [i \n oamenii care au teoretizat strategii de dezvoltare a afacerii [i dezvoltare personal`. Procesul de luare a deciziei a fost scurt pentru c` avem aceea[i filosofie de baz`: \n asocierea dintre o persoan` [i o organiza]ie conteaz` s` existe chimie, ceea ce noi am avut. M-am \ntâlnit cu directorul de resurse umane, apoi cu Violeta Luca [i CEO-ul companiei, Adrian Olteanu. Nu a fost o negociere propriu-zis`, pentru c` \n anumite momente ale dezvolt`rii unei firme sau persoane exist` ceva ce conteaz` mai mult decât celelalte, [i anume dorin]a de cre[tere. Mi-am dorit s` fac un pas \nainte [i [tiu c` mersul \n viitor nu se condi]ioneaz` de negocierea unui salariu sau a unei pozi]ii. Mersul \n viitor se negociaz` numai cu o chimie potrivit`, o dorin]` de succes [i de a face lucrurile altfel. Tot procesul a durat maximum 10 zile. Am cunoscut amprenta companiei, \ntâlnindu-m` cu trei oameni cheie din companie, restul au fost simple am`nunte care nici pentru ei, nici pentru mine nu conteaz`. Vrem s` cre[tem \mpreun`. Suntem campioni. Eu am fost \not`tor de performan]`, am fost campioan` a ]`rii, prin urmare nu puteam decât s` m` al`tur unei echipe care vrea s` fie campioan` a ]`rii.

A]i preluat conducerea departamentului de marketing al unei companii care nu a stagnat [i care a ridicat [tacheta tot mai sus. Cât de mare vi se pare provocarea aceasta? Tocmai de aceea reuniunea noastr` este benefic`. Nu a[ putea s` func]ionez decât la capacitate maxim`, cu toate motoarele pornite, cu putere [i entuziasm. Neuronii adorm \n rutin`. Tot ce am v`zut aici este un sport de echip`. Obiectivele sunt foarte curajoase [i asta m` motiveaz`.

Cum a]i g`sit departamentul? Este un departament dinamic, cu o echip` foarte nou`, compus` din

12 persoane. De[i sunt oameni noi, fiecare [tie foarte clar ce are de f`cut. Departamentul este subdivizat pe mai multe paliere: cercetare, crea]ie, evenimente [i servicii.

V-a]i propus s` schimba]i ceva \n departamentul de marketing? Odat` cu venirea mea o s` fie veselie [i entuziasm. Nu [tiu cum a fost pân` acum, dar [tiu sigur c` amprenta mea va fi veselia, entuziasm [i dinamism.

|n campaniile Flanco s-a mizat mai pu]in pe cel mai mic pre] [i mai mult pe servicii postvânzare, solu]ii de creditare [i consultan]`. Ve]i men]ine direc]ia aceasta? Cred c` pachetul de solu]ii oferit consumatorilor reprezint` viitorul \n electroretail. Nu produsele fac diferen]a, ci felul \n care Flanco se integreaz` \n via]a consumatorilor. {i competi]ia vinde produse, \ns` solu]ii de via]` bun` numai Flanco ofer`. Toat` puterea mea de munc` se va subordona acestei strategii de oferire a unei solu]ii de via]` u[oar` pentru client prin consultan]` financiar`, consultan]` tehnic`, servicii postgaran]ie.

E [i pia]a preg`tit` pentru o astfel de ofert`? Solu]ia de a face via]a u[oar` unui om care alege s`-[i ia un aparat electrocasnic nu e o pia]` dezvoltat`. Noi cre`m necesitatea acestei op]iuni ar`tându-i clientului cât de u[oar` poate fi via]a lui dac` apeleaz` la “prietenul Flanco”.

Aceasta este o proiectare emo]ional`. Când vom vedea primele semne concrete \n aceast` direc]ie? Curând. Cu certitudine \n cursul acestui an. Ne asum`m rolul de a crea o pia]` de solu]ii \n sprijinul clien]ilor. Flanco nu va vinde un produs la un pre], ci o solu]ie a unui produs pentru un client.

Ce fel de director de marketing v-a]i propus s` fi]i pentru Flanco? Sunt un director de marketing conectat 24 din 24 la business, c`ruia \i plac foarte mult provoc`rile [i c`ruia \i place s` fie campion \mpreun` cu compania.

Dintre calit`]ile pe care le ave]i, care v-a ajutat cel mai mult? Flexibilitatea valabil` pentru tot parcursul meu profesional. Cred c` este prima calitate care m-a ajutat s` acumulez lucruri [i s` am rezultate. Sunt foarte orientat` spre rezultate. Eu nu am f`cut niciodat` o campanie pentru c` e frumoas` sau pentru c` avea spot TV. Am c`utat s` vin mereu cu o idee care s` aib` eficien]` maxim`, cost mic [i mare impact \n vânz`ri. Am avut curajul [i flexibilitatea de a nu m` \ncadra \ntr-o dogm`. Sunt inginer de forma]ie, mintea mea este analitic` [i [tiu s` m` uit la cifre. |n orice campanie de marketing pe care am f`cut-o sau o voi face caut s` fie profitabil`, \ns` nu doar pe durata campaniei, ci s` aib` o profitabilitate recurent`. Efectele trebuie s` se vad` [i dup` ce \nceteaz` campania, pentru c` numai a[a se pune c`r`mid` peste c`r`mid` \n piramida profitabilit`]ii pe termen lung. Ca s` concluzionez, cele mai mari calit`]i ale mele sunt flexibilitatea [i nebunia de a \ncerca lucruri noi.

De unde a]i \nv`]at conceptul de profitabilitate recurent`? Din experien]`. Am observat c` atunci când nu mai investe[ti bani \ntr-o campanie efectul ei se termin`. De aceea am \ncercat s` fac campanii de notorietate a m`rcii \n care s` i se vorbeasc` clientului cu sufletul, nu despre pre]. Produsul nu este pre], este o solu]ie la o nevoie pe care o identifici la consumatorii t`i. O s` merg \n magazinele Flanco pentru c` vreau s` v`d cum arat` clientul. Solu]iile nu se pot g`si \n prezent`ri sau c`r]i. |n c`r]i \nv`]`m materia, clientul se afl` numai \n magazine. Sunt adepta marketingului \n magazine, pe teren, pentru c` acolo se \ntâmpl` lucrurile, nu \n prezent`ri. Avem 76 de magazine \n toat` ]ara [i am ca obiectiv ca \n 2012 s` le vizitez pe toate. Nu sunt adepta [edin]elor interminabile sau a prezent`rilor care s` \mpresioneze [efii, \n schimb voi merge frecvent \n magazine.

Ca manager, ce cere]i de la echip`? Rezultate. Tot ce conteaz` este s` avem rezultate [i s` facem lucrurile cu pasiune. Biz Biz

www.revistabiz.ro

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`. BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

Aboneaz`-te la Biz! Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

APA TRECE, BRANDURILE R~MÂN Pe o pia]` estimat` la 300 de milioane de euro, din care aproape jum`tate este disputat` de cinci branduri cu tradi]ie pe pia]a local` a apelor minerale, ce [anse au s` câ[tige cot` de pia]` m`rcile nou intrate \n joc? DE LOREDANA S~NDULESCU

eoretic [anse sunt,

\ntrucât pia]a este departe de a-[i fi atins poten]ialul maxim. |n prezent, pia]a de ap` \mbuteliat` din România a ajuns la 11,3 milioane de hectolitri, ceea ce \nseamn` un consum de 0,16 litri/ zi/persoan`, potrivit datelor f`cute publice de Rio Bucovina, companie aflat` pe locul trei \n ceea ce prive[te cota de pia]` pe \n categoria apelor minerale naturale. Poten]ialul de cre[tere este mare, speciali[tii de la Rio Bucovina estimând c` pe viitor consumul ar putea s` ajung` la peste 35 de milioane de hectolitri pe an. Cu toate acestea, cre[terea consumului, estimat` de companie pentru anul \n curs, este una moderat`, situat` undeva \ntre 3% [i 5%. Ce r`mâne de f`cut \n cazul unui nou juc`tor? S` a[tepte o cre[tere natural` prin \mbun`t`]irea nivelului de trai sau prin cre[terea num`rului de consumatori educa]i [i preocupa]i de un stil de via]` s`n`tos, care \n]eleg beneficiile consumului de ap` mineral` natural` asupra organismului? Ar fi o solu]ie, numai c` \n afaceri e greu ca lucrurile s` fie l`sate \n voia cre[terii naturale.

ATAC LA PURITATE A[a c` mult mai de impact este intrarea pe pia]` cu o strategie de marketing agre-

siv`, bine coordonat`, cu un element diferen]iator clar comunicat. O astfel de intrare a avut Aqua Carpatica, apa mineral` lansat` \n urm` cu mai pu]in de doi ani de c`tre omul de afaceri Jean Valvis, artizanul a dou` m`rci de succes, Dorna [i LaDorna, vândute c`tre Coca-Cola (2002), respectiv Lactalis (2008). Cu o investi]ie de 12,5 milioane de euro alocate pentru construirea unei unit`]i de \mbuteliere a apei, situate la 20 de kilometri de Vatra Dornei, \n comuna Panaci, grupul Valvis Holding lansa \n noiembrie 2010 Aqua Carpatica. Nici investi]ia, nici faptul c` unitatea se deschidea cu o capacitate de produc]ie anual` de 92 de milioane de litri nu au atras aten]ia, ci campania de comunicare pentru promovarea noului brand a fost cea care a stârnit mult` vâlv` \n jurul brandului. La scurt timp dup` lansare a izbucnit un scandal mediatic atât pe seama designului sticlei, acuzat a fi fost inspirat dup` cel al brandului sârbesc Voda Voda, [i a siglei, despre care s-a spus c` seam`n` cu cea a Alian]ei Civice, cât [i pe seama sloganului cu care brandul a ie[it pe pia]`: “Cea mai pur` ap` mineral` din lume”. Elementul central al campaniei a fost de la bun \nceput puritatea apei [i, \n ciuda atacurilor, promovarea a fost men]inut` pe aceea[i linie, \n concordan]` cu pozi]ionarea noii ape minerale, care se

BRANDURI adreseaz` unui public pentru care componenta “natural” reprezint` un factor important \n procesul de decizie. Sloganul ini]ial a fost nuan]at \n “Aqua Carpatica, cea mai pur` ap` mineral` carbogazoas` din lume” [i “Apa plat` cu cel mai sc`zut con]inut de nitra]i din România”, iar la interven]ia CNA spotul TV care promova puritatea apei [i con]inutul sc`zut de nitra]i a suferit mici ajust`ri. “Schimb`rile cerute de CNA sunt de nuan]` [i nu altereaz` \n niciun fel mesajul de baz` al campaniei noastre, dimpotriv`. CNA a cerut s` facem precizarea c` ne adres`m copiilor mici [i, pentru c` uzan]ele \n rândul speciali[tilor [i medicilor impun termenul de «recomandat» [i nu «admis», am fost \ntru totul de acord cu cerin]ele lor”, precizeaz` Jean Valvis, pre[edinte al Valvis Holding. Dincolo de ajust`rile impuse campaniei de comunicare, linia a r`mas constant` pe ideea de puritate. Mai mult decât atât, anul acesta a debutat cu o puternic` ofesiv` a brandului \n online atât pe Facebook, unde a reu[it s` atrag` peste 140.000 de fani, cât [i prin ini]ierea proiectului legea-apei.ro pentru introducerea con]inutului de nitra]i pe etichetele tuturor apelor din România [i schimbarea legii apei. “|ntr-o pia]` aglomerat` cu concuren]i bine stabili]i care aveau peste 10 ani de comunicare \n spate, noi am pornit la drum cu un produs unic – «cea mai pur` ap`»”, spune Raluca Iacob, Senior Strategic Planner, Cohn & Jansen JWT, agen]ia care se ocup` de promovarea m`rcii. Sarcina comunic`rii este cu atât mai grea cu cât \n România nivelul de educa]ie \n ceea ce prive[te nitra]ii este foarte sc`zut. |n Europa exist` ]`ri care au trecut prin procese similare [i au ajustat legi astfel \ncât s` protejeze s`n`tatea copiilor. De exemplu, \n Fran]a concentra]ia de nitra]i maxim` admis` \n apa \mbuteliat` este aliniat` cu recomand`rile medicilor pediatri (10 mg/l), de 5 ori mai mic` decât limita din UE. |n sus]inerea ideii de puritate, Aqua Carpatica [i Cohn & Jansen JWT au lansat \n online “|ntoarcerea la puritate”, o cauz` care a stârnit un capital de simpa-

JEAN VALVIS, pre[edinte, Valvis Holding: “Din estim`rile noastre interne, vânz`rile s-au dublat fa]` de anul trecut [i avem o cot` de pia]` \ntre 5 [i 7%. 90% vindem prin retail, 10% prin HoReCA, dar \n curând vom lansa ambalajul de sticl` destinat HoReCa [i sper`m s` cre[tem [i acest segment premium, pe care ni-l dorim foarte mult.” CARMEN TIDERLE, director de crea]ie, Leo Burnett: “Clientul s-a \ndr`gostit de idee de cum a auzit-o \n prezentarea de pitch [i, fiindc` i-a pl`cut atât de mult, ne-a acordat timp cum nu am avut niciodat` s` o aducem la via]`.” RALUCA IACOB, Senior Strategic Planner, Cohn & Jansen JWT: “Puritatea apei este un beneficiu nou, diferen]iator care trebuie \ns` explicat. Sarcina comunic`rii este cu atât mai grea cu cât \n România nivelul de educa]ie \n ceea ce prive[te nitra]ii este foarte sc`zut.” DANA ICHIM, Group Brand Manager Waters, Coca-Cola (România, Bulgaria, Moldova & Malta): “Noua sticl` con]ine cu pân` la 25% mai pu]in plastic [i se poate r`suci mult mai simplu. Ocup` astfel mai pu]in loc [i devine mai u[or de depozitat \n vederea recicl`rii.”

tie ce pân` \n prezent s-a transpus \n peste 50.000 de semn`turi, jum`tate din num`rul necesar pentru procesul de lobby menit a ajuta la schimbarea cadrului legislativ privind legea apei \n România. Chiar dac` num`r`toarea pare s` fi ajuns la jum`tatea drumului, strângerea de semn`turi este doar \nceputul luptei. “Noi, \n cele din urm`, dorim s` facem un lobby puternic, iar Hot`rârea de Guvern 1020 s` fie schimbat` \n sensul dorit de noi”, precizeaz` Jean Valvis. Ce au \nsemnat toate aceste demersuri pentru cota de pia]` a brandului? Din estim`rile interne ale companiei, fa]` de anul trecut vânz`rile s-au dublat [i s-a

ajuns la o cot` de pia]` \ntre 5 [i 7%, iar pentru urm`torii ani Jean Valvis ]inte[te o cot` de pia]` de 10 - 15 %.

LIDERII CONTRAATAC~ Dac` a[a stau lucrurile pentru o marc` nou intrat` pe pia]`, cum comunic` liderii de pia]`? Anul acesta, fiecare dintre cele trei branduri lider de pia]` pare s`-[i fi rafinat propria direc]ie de comunicare strategic`. Dac` Romaqua men]ine strategia de a comunica Borsec drept un brand de tradi]ie [i prestigiu, unul dintre cele mai apreciate [i puternice branduri autohtone, Dorna, mizeaz` pe responsabilitatea fa]` de mediu. |n aprilie anul acesta, Coca-Cola a lansat un nou ambalaj pentru apele Dorna [i Dorna Izvorul Alb, care con]ine cu 25% mai pu]in plastic [i este mult mai u[or de reciclat. La rândul s`u, Rio Bucovina mizeaz` pe puterea de \mbr`ca brandul \ntr-o poveste frumoas`. “Echilibrul suprem”, cunoscut drept “spotul cu shaolinul”, creat de Leo Burnett pentru Bucovina, a devenit vizibil la foarte scurt timp de la lansare. “Ne-am a[teptat ca reclama s` fie pl`cut`, \ns` impactul ei \n social media a dep`[it a[tept`rile. Spotul a adunat peste 100.000 de vizualiz`ri online, astfel c` am avut surpriza s` constat`m c` vizibilitatea TV a fost puternic secondat` de vizibilitatea online”, poveste[te Monica R`dulescu, Strategic Planner la Leo Burnett. Ideea spotului a pornit de la un atribut al produsului, echilibrul, rezultat al unor cercet`ri efectuate de institute independente care au ar`tat c` Bucovina este cea mai echilibrat` ap` din punctul de vedere al con]inutului de minerale. Ideea campaniei a pornit de la un cli[eu inversat, dup` cum relateaz` directorul de crea]ie al Leo Burnett, Carmen Tiderle. “Bucovinenii sunt atât de cump`ta]i \ncât chiar [i cei mai echilibra]i oameni, ca shaolinii, vin s` \nve]e de la bucovineni echilibrul suprem de la ei”, precizeaz` Carmen Tiderle. Puritatea apei, tradi]ia unui brand de prestigiu, reg`sirea echilibrului printr-o poveste frumos ambalat` sau preocuparea fa]` de mediu – toate sunt direc]ii \n strategiile juc`torilor pe pia]a apelor minerale. Ce vor aprecia consumatorii cel mai mult? R`spunsul se va reg`si \n viitoarele m`sur`tori ale cotelor de pia]`. Biz Biz

strategie CERTITUDINEA SCHIMB~RII Pentru Sorana Savu, Senior Partner-ul agen]iei Premium Communication, nicio cauz` nu e pierdut` cât` vreme conversa]ia r`mâne deschis`, indiferent c` mediul de comunicare e online sau offline. DE LOREDANA S~NDULESCU

Dac` stau bine s` m` gândesc, n-am f`cut niciodat` PR \n afara mediului digital. Doar c` defini]ia PR-ului digital s-a modificat [i a crescut \n ultimii ani [i, cumva, l-am asimilat perioadei web 2.0. Fax n-am folosit, de exemplu, \n agen]ie de zece ani. Toat` comunicarea cu ceea ce numim media tradi]ional` s-a derulat dintotdeauna digital. Dac` vorbim despre schimb`rile impuse de web 2.0, lucrurile stau diferit. |ntr-adev`r, mediul online interactiv a permis consumatorilor s` interpeleze brandurile [i companiile direct, cu prietenie sau cu resentimente, cu solicit`ri sau cu plângeri. Pe scurt, diferen]a principal` \ntre epoca pre [i post-web 2.0 este interac]iunea real`. |n calitate de consultan]i, noi eram cei care anticipam, cercetam sau intuiam reac]iile consumatorilor la ac]iunile de comunicare ale brandurilor, acum nu mai e cazul, reac]iile se v`d cu ochiul liber. Probabil c` m`rcile regret` perioada de atunci, noi eram ceva mai diploma]i decât consumatorii.

Cum sunte]i organiza]i \n interiorul agen]iei? James Grunig spunea anul trecut c` marele pericol pentru PR este s` devin` exclusiv o func]ie de suport pentru marketing. Ar fi, \ntr-adev`r, foarte trist [i e deja semn r`u c` o asemenea remarc` vine de la un om care a insistat toat` via]a asupra caracterului strategic al co-

FOTO: VALI MIREA

Ai f`cut PR [i \nainte de “vremea digitalului” [i acum, \n plin` epoc` digital`. Ce vezi diferit acum?

SORANA SAVU, Senior Partner,

Premium Communication munic`rii. Cred \ns` c` lucrurile nu stau chiar a[a, de fapt cele dou` perspective coexist` de mult` vreme cu succes [i acesta este [i principiul pe care ne-am bazat noua structur` a agen]iei. Comunicarea de marketing e o disciplin` de marketing de ceva timp [i ea a fost cel mai puternic influen]at` de mediul digital. Publicul ei e mai eterogen, instrumentele ei se adapteaz` [i dezvolt` foarte mult \n ultima vreme pe digital, execu]ia cere [i gândire strategic`, dar [i vitez` de reac]ie [i mult, tot mai mult timp. De aici, Premium Marketing & Digital Communication. Comunicarea corporatist` acoper` publicuri mai numeroase, dar mai structurate [i mai specializate. Practica reclam` cuno[tin]e de economie [i de drept, de aici Premium Corporate & Financial

Communication. Ca s` r`spund specific la \ntrebare, suntem \n continuare repartiza]i pe clien]i, \n func]ie de afinit`]ile consultan]ilor cu domeniile de business pe care lucreaz`, dar, cum spuneam, exist` clien]i \n care comunicarea e preponderent marketing & digital [i al]ii \n care e corporate & financial. Nu cred \n structurile for]ate, gruparea aceasta a fost o evolu]ie natural`, de asta am [i punctat-o formal \n cele din urm`. Nu am considerat niciun moment structurarea departamentului Marketing & Digital drept un instrument de new business [i nici un pas \n extinderea c`tre alte arii ale comunic`rii care nu ne sunt proprii. Pe m`sur` ce lumea e mai complex`, cumva specializarea mi se pare o idee mai bun` decât \ncercarea de a ne asuma teritorii care ne pot afecta fundamental [i ireversibil credibilitatea profesiei.

Cum convinge]i un client reticent la digital s` fac` primii pa[i \n acest mediu? Printr-un transfer de \ncredere. Clien]ii cu care lucr`m sunt exclusiv clien]i permanen]i, pentru care acoperim mai multe aspecte ale comunic`rii [i cu care dezvolt`m o rela]ie [i de durat` [i de \ncredere. Punctele pe care le câ[tig`m ducând la bun sfâr[it activit`]ile de PR tradi]ional ne ajut` atunci când le propunem clien]ilor s` experimenteze. Ei [tiu c` recomand`rile noastre nu sunt conjuncturale, ci strategice [i atunci reticen]ele se estompeaz`. Biz Biz

Unde este tensiunea? Marketingul de calitate func]ioneaz` ca umorul: identific` un punct de presiune \n via]a consumatorilor targeta]i [i apoi elibereaz` tensiunea cu ajutorul unei solu]ii de brand. DE PAUL GARRISON c` noi, oamenii, suntem o mas` mare de erry Seinfeld spunea c` mecain[i care facem totul la fel, ca oile. Iar nismul umorului const` \n solu]ia oferit` de Apple este individualitaexercitarea presiunii \ntr-un tea. O fi iPod-ul t`u exact acela[i model punct [i apoi eliberarea enerca [i al meu, \ns` \n realitate este foarte giei acumulate, lucru care se diferit de al meu, pentru c` l-ai personaliface prin intermediul poantei. Iar rezultazat pe gustul t`u cu aplica]ii [i con]inut. tul este un hohot de râs. Serialul de suc|n marketing, confund`m adesea ces al lui Seinfeld \nf`]i[a un grup de punctele de presiune cu st`rile de necesipersonaje mai curând nesuferite, care tate, \ns` ele sunt lucruri diferite. Puncerau remarcabile mai mult prin gradul ritele de presiune merg mai \n profunzime. dicat de egoism [i lips` de caracter. OaEle sunt emo]ionale, \n vreme ce st`rile menii chiar sunt a[a [i \n realitate, \n general, dar ne place s` credem c` fiecare dintre noi e, PAUL GARRISON este totu[i, altfel. Te ui]i la “Seinprofesor de marketing [i feld” [i te sim]i jenat când fost decan al Central Eurovezi cum personajele fac ni[te pean University Business lucruri pe care tu nu le-ai face School, iar acum pred` la \n ruptul capului, \n nicio Maastricht School of Manasitua]ie. Numai gândul c` ai gement România [i Skolputea face [i tu la fel era sufikovo School of Management cient pentru a stârni hohote din Moscova. A lucrat \n de râs din partea audien]ei, marketing mai bine de 30 care a fost – deloc \ntâmde ani. De-a lungul carierei pl`tor – cea mai numeroas` a lucrat la Procter & Gampentru un serial \n Statele ble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publiciUnite mai mul]i ani la rând. tate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de Marketingul de calitate are consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. cam acela[i mecanism: idende necesitate sunt adesea pur func]ionale, tific` un punct de presiune \n via]a conde genul “Mi-e sete”. Cu toate acestea, sumatorilor targeta]i [i apoi elibereaz` exist` destule st`ri de necesitate care sunt tensiunea cu ajutorul unei solu]ii de [i emo]ionale, dup` cum putem vedea \n brand. De exemplu, Apple profit` de graficul al`turat. Dar punctele de prepunctul de presiune care const` \n faptul 58

Biz

siune p`trund dincolo de st`rile de necesitate [i descoper` adev`ratele motiva]ii. “R`sf`]ul” ca stare de necesitate este interesant. Leag`-l de un punct de presiune mai profund, cum ar fi “M` simt neapreciat”, [i vei \n]elege c` exist` o dorin]` mult mai puternic` decât ce putea rezolva brandul la momentul respectiv. |n articolele precedente am subliniat importan]a segment`rii corecte a clien]ilor. Dac` nu ai f`cut decât o segmentare pe baz` de categorii, o s` r`mâi cu st`rile de necesitate pe categorii, motiv pentru care beneficiile promise de brandul t`u, mai mult ca sigur, vor fi foarte asem`n`toare cu ale concuren]ei, ceea ce nu e deloc bine. Dar dac` ai combinat \n]elegerea la scar` mai mare a stilului de via]` al consumatorilor cu categoriile de st`ri de necesitate pe care le cuno[ti atât de bine, vei putea s` sapi mai adânc pentru a descoperi adev`ratele motive care creeaz` punctul de presiune.

IERARHIA MOTIVA}IONAL~ A UNUI BRAND Dispunerea \n ordinea corect` a beneficiilor unui brand multidimensional \n func]ie de efectul motiva]ional asupra consumatorului reprezint` o manier` mai centrat` pe consumator de a articula strategia de brand decât obi[nuitele strategii de brand, care sunt \n general centrate pe brand, ca structur` [i con]inut. Mai \ntâi exist` beneficiile la nivel de intrare pe pia]`, cu scopul de a aduce brandul \n rândul celor care merit` interesul consumatorilor, apoi se urc` spre beneficii care diferen]iaz`, culminând cu o experien]` crucial` – toate sunt relativ u[or de \ndeplinit \n aceast` etap`, deoarece acum [tii cui te adresezi [i ce determin` deciziile privind alegerea unui brand sau a unui produs de c`tre consumatori. Se formeaz` astfel coridoare de beneficii, determinate de st`rile de necesitate. Iar acele st`ri de necesitate sunt determinate de punctele de presiune corespunz`toare. Modelul de ierarhie motiva]ional` reflect` atât adev`rata stare de necesitate, cât [i punctul de presiune care st` sub aceasta \n categoria “domiciliu” (cump`rarea unei case sau a unui apartament).

STRATEGIE MARKETING

TEAMA CA ARGUMENT?

ST~RI DE NECESITATE 19 st`ri de necesitate generale

6 categorii de st`ri de necesitate

Fac impresie Sunt eu \nsumi De]in controlul Vibrant [i plin de via]` Energic [i optimist Pl`cere senzorial` Supliment alimentar Te distrezi Te r`sfe]i Experimentezi [i descoperi

Exprimarea sinelui

Exaltare Sporirea pl`cerii

Te bucuri de moment

Stabile[ti leg`turi cu ceilal]i Te bucuri de moment |]i petreci timpul cu folos Evadare de moment Scapi de stres Tihn` [i relaxare |]i potole[ti setea |]i potole[ti foamea |]i recape]i puterile

Relaxare [i revitalizare

|mprosp`tare [i \ntinerire

Majoritatea punctelor de presiune tind s` fie mai curând negative, deoarece ele sunt ceea ce ne \ngrijoreaz` [i ne r`pesc somnul. |ns` deoarece ele sunt atât de puternic \ntip`rite \n subcon[tientul nostru, noi, ca marketeri, nu trebuie s` le aducem aminte oamenilor de fricile lor, ci s` le oferim o solu]ie. Iar aceasta trebuie s` fie complet satisf`c`toare [i, dac` se poate, chiar s`-i binedispun`. Mult` lume sus]ine c` reclama cea mai tare a tuturor timpurilor este sportul firmei Apple numit “1984”, care a lansat calculatorul Macintosh, inspirat` din celebrul roman “1984” al scriitorului George Orwell. Spotul e la un pas de a intra \n teritoriul reclamelor negative, \ns` p`streaz` o perspectiv` optimist`. Numai c` ulterior Apple, care altfel \n]elege foarte bine punctele de presiune, a f`cut totu[i pasul spre reclama negativ` la lansarea produsului lor de office, iar Steve Jobs [i-a dat seama c` f`cuse o gre[eal`. |n urm` cu câ]iva ani, [i Coca-Cola a apucat-o pe calea negativ`, când a abordat punctul de presiune referitor la mamele care muncesc toat` via]a dar nu sunt r`spl`tite. Nu numai c` respectivul clip a fost retras imediat din cauza reac]iei negative a consumatorilor indigna]i, dar directorul de marketing al companiei a fost concediat la scurt timp dup` aceea. Consumatorii vor ca brandurile lor preferate s` le ofere solu]ii, nu s`-i bat` la cap cu aspectele negative. Iar noi, ca marketeri, trebuie s` \n]elegem motiva]iile punctelor de presiune dac` vrem s` putem veni cu cea mai bun` solu]ie. Steve Jobs nu a fost concediat dup` reclama incriminat`, dar nici bine nu i-a fost cu consiliul de administra]ie. Dup` ce s-a \ntors \ns`, zece ani mai târziu, a r`mas la punctul de presiune pe care \l cuno[tea, continuând s` elibereze energia acumulat`, prin intermediul produselor [i comunic`rii de brand, care ne-au inspirat s` fim mai pu]in comuni [i s` fim oameni care au, fiecare \n parte, puterea de a schimba lucrurile \n bine (vezi spotul “Crazy Ones”). Biz Biz

Verdict: recesiune!

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Tocmai când [efii companiilor din România redeveniser` optimi[ti [i estimau cre[teri pentru 2012, statistica rece arat`, tehnic, revenirea la recesiune. Iar fantomele anilor trecu]i amenin]` din nou stabilitatea organiza]ional`. DE OVIDIU NEAGOE

`r]ile au fost jucate. Evolu]ia Produsului Intern Brut din ultimele dou` trimestre a dus la reintrarea Romåniei \n recesiune tehnic`. Cu toate c` procentele de sc`dere sunt foarte mici [i nu intr` \n calcul o pierdere substan]ial` pentru economia statului, anun]ul tehnic de reintrare \n recesiune func]ioneaz` ca un avertisment [i arat` mediului de afaceri c` \nc` nu este momentul oportun pentru relaxare. Dar Radu Dan Mih`escu, pre[edinte [i director general la CODECS, companie furnizoare de programe de training [i MBA, consider` c` intrarea recent` a Romåniei \n recesiune nu va duce la luarea unor m`suri extraordinare de c`tre top managementul local, pentru c` m`surile importante au fost adoptate \n intervalul 2008 – 2009. “Atunci companiile [i-au reanalizat activitatea, au recalculat bugetele, au \nceput s` fac` estim`ri \n minus, au restructurat posturi [i au adoptat o atitudine precaut`, atitudine la care nu vor renun]a nici dac` ar fi s` asist`m la trei ani consecutivi de cre[tere economic`”, mai spune pre[edintele CODECS. Motivul? Criza economic` a predat o lec]ie important` pentru to]i managerii, care au \nv`]at c` cea mai corect` abordare este precau]ia [i asigurarea stabilit`]ii. Dar cum func]ioneaz` vechile arme ale companiilor \n noua lupt` cu recesiunea

\n condi]iile \n care comunitatea local` de business vede redresarea economiei mondiale ca fiind fragil`?

NOUA ORDINE LOCAL~ Situa]ia economic` a Romåniei este stabil` [i exist` [i optimism \n råndul mediului de afaceri, dar numai \n cazul \n care situa]ia interna]ional`, mai ales cea din Europa, va avea o evolu]ie pozitiv`. “Trebuie privit cu optimism \n viitor, dar prudent [i precaut”, spune pentru Biz Sorin Faur, HR Director la firma de audit [i consultan]` financiar` BDO International pentru [apte ]`ri \n care activeaz` compania. Acesta mai adaug` c`, \n planul m`surilor concrete, fiecare manager trebuie s` ia \n calcul toate prevederile necesare pentru asigurarea finan]`rii opera]iunilor curente: cu cåt acestea sunt mai mari, cu atåt nevoia de capital va fi mai mare, iar asigurarea finan]`rii [i a unor rezerve de cash se va dovedi esen]ial` \n momentele de criz`, de altfel, cea mai important` lec]ie \nv`]at` \n timpul crizei \ncepute \n 2008. Faptul e probat [i de studiul “Cele mai importante tendin]e \n economie [i societate \n urm`toarele 12-18 luni”, cercetare realizat` de Funda]ia Romanian Business Leaders, \n parteneriat cu GfK Romånia [i dat` publicit`]ii la finele lunii trecute. Astfel, 77% dintre responden]ii studiului consider` c` lipsa investi]iilor va marca urm`toarele 12 luni, pentru c` accesul tot Biz

Antreprenorii fa]` cu recesiunea Intrarea tehnic` \n recesiune a Romåniei nu stric` numai planurile marilor companii, ci [i pe cele ale antreprenorilor. Tot potrivit studiului realizat de Funda]ia Romanian Business Leaders [i GfK Romånia, 71% dintre antreprenori v`d un fenomen major \n exportul for]ei de munc`. Unul dintre motive este c` de]in`torii propriilor businessuri au ajuns la un nivel ridicat de experien]` \n domeniul \n care activeaz` [i doresc ca angaja]ii s` fie selec]iona]i dup` “chipul [i asem`narea” lor [i nu de pu]ine ori ace[tia sunt implica]i activ \n procesul de recrutare. “Antreprenorii sunt exper]i \n domeniul de activitate pe care [i l-au ales [i \[i doresc s` angajeze oameni ca ei”, spune Andi Dumitrescu, director general la GfK Romånia, \n cadrul studiului. “Sunt primii care simt pe propria piele drama generat` de plecarea speciali[tilor”, adaug` Dumitrescu. Pe lång` migrarea talentelor, o alt` problem` care pune be]e \n roate antreprenorilor este [i calitatea educa]iei. “Un om bine instruit devine un bun specialist de care antreprenorul are atåt de mare nevoie s` \[i dezvolte un business de succes \n Romånia”, conchide studiul.

mai dificil la finan]are [i sc`derea investi]iilor constituie o problem` serioas` pentru fiecare [ef de companie. “Anul trecut tot pe vremea aceasta, Romånia ie[ea din recesiune tehnic` dup` 33 de luni de rezultate negative. Un an de rezultate pozitive [i a[tept`ri optimiste nu poate [terge cu buretele 33 de luni de regres economic, iar \n acel moment, chiar [i acum, ie[irea Romåniei din recesiune nu putea fi egalat` cu ie[irea din criza economic` global`”, spune Radu Mih`escu. “De aceea, «strategiile de criz`» \nc` stau la baza planurilor de afaceri [i a activit`]ii generale a mediului de afaceri, nu s-a renun]at niciodat` la ele”, continu` pre[edintele [i CEO-ul CODECS. Alte probleme identificate de oamenii de afaceri responden]i la studiu sunt corup]ia (75%), accesarea fondurilor europene (68%), pesimismul investitorilor (64%), incertitudinea economic` (64%), descurajarea antreprenoriatului (64%), stagnarea economic` (63%), lipsa lichidit`]ilor \n economie (61%) [i productivitatea sc`zut` (58%). Printre cele mai pu]in importante fenomene economice identificate de raport se num`r` tendin]a c`tre protec]ionism (25%), cre[terea infla]iei (26%) [i reconsolidarea financiar` (28%). Mai mult, tot potrivit 62

Biz

raportului, alegerile parlamentare [i locale vor fi un fenomen cu un puternic impact asupra economiei Romåniei (77% dintre participan]i), urmate de \ntårzierea fondurilor europene (10%), instabilitatea politic` (8%), incompeten]a clasei politice (8%), cre[terea corup]iei (7%) [i lipsa unei strategii de dezvoltare a Romåniei (6%). Pe ultimele locuri ca importan]` asupra economiei locale au fost identificate schimburile din fiscalitate (5%), \n`sprirea condi]iilor de creditare (5%), amånarea investi]iilor \n infrastructur` (5%) [i amånarea privatiz`rilor (4%). “|n lipsa unor factori destabilizatori la nivel macro, situa]ia nu este \ngrijor`toare cu adev`rat: vorbind despre intern se poate spune c` s-au dep`[it riscurile majore”, mai spune directorul de resurse umane al BDO International. “Din p`cate, noi riscuri se prefigureaz` la orizont – exitul Greciei din zona euro, pierderea unor fonduri europene substan]iale sau cursul de schimb – [i desigur materializarea acestora ar duce la un regres [i ar adånci atunci cu adev`rat situa]ia \n care ne afl`m”, continu` Sorin Faur. Cum situa]ia economic` din Romånia este \n stråns` leg`tur` cu evenimentele de pe plan interna]ional, liderii companiilor din ]ar` trebuie s` fie aten]i la factorii externi, care pot influen]a

\ntr-un mod decisiv firava stabilitate actual`. Raportul comunit`]ii Romanian Business Leaders a identificat [i o serie de factori externi care au un puternic impact asupra economiei locale \n urm`toarele 12 – 18 luni. Printre ace[tia se num`r` adåncirea crizei din zona euro (38% dintre responden]i), sc`derea economiei europene (33%), explozia datoriilor suverane (19%), cre[terea pre]ului la principalele materii prime (18%), recesiunea economic` mondial` (18%), alegerile din statele puternice (16%), situa]ia din Orientul Mijlociu, \n special cea din Iran (12%), evolu]ia economic` din Asia, mai ales cea din China (5%), [i migra]ia for]ei de munc` (4%).

NOI FURTUNI LA ORIZONT Anul 2012 a \nceput bine pentru romåni. Dup` o u[oar` revenire a economiei \nregistrat` anul trecut, \nceputul anului

STRATEGIE MANAGEMENT

Semne rele anul are Urm`toarele 12 luni nu vor fi tocmai lini[tite pentru mediul de business, \ntrucât situa]ia economic` actual` nu permite relaxarea. Iat` care sunt fenomenele cu cel mai puternic impact asupra mediului de afaceri: PROVOCARE Lipsa capitalului Reintrarea \n recesiune Sc`derea puterii de cump`rare Alegerile parlamentare, preziden]iale [i locale Schimb`ri legislative Sc`derea calit`]ii angaja]ilor Cre[terea fiscalit`]ii Degradarea sistemului de educa]ie Sc`derea investi]iilor str`ine Cre[terea pre]ului la materii prime

PROCENT 21% 21% 14% 10% 8% 7% 6% 6% 5% 5%

Surs`: Studiu Romanian Business Leaders [i GfK Romånia

Presiune pe profituri Reintrarea Romåniei \n recesiune, chiar dac` statistic, dat` fiind stabilitatea actual` a economiei, nu \nseamn` c` nu vor exista consecin]e. Iat` care sunt cele mai importante consecin]e \n opinia mediului de afaceri:

curent a coincis cu cre[terea optimismului \n råndul mediului de afaceri. Studiul “BDO Business Barometer” realizat de subsidiara din Romånia a BDO International \n luna aprilie a acestui an – \nainte de anun]ul potrivit c`ruia Romånia a reintrat \n recesiune – arat` c` 57,62% dintre participan]i estimeaz` c` vor \nregistra cre[teri ale veniturilor \n anul 2012, ceea ce a \nsemnat un nivel maxim de \ncredere \n atingerea unei dinamici pozitive. Mai mult, numai 16,94% dintre responden]i apreciaz` c` veniturile companiilor la conducerea c`rora se afl` vor sc`dea. Dac` la edi]ia din 2011 a studiului 46,5% dintre managerii participan]i au considerat c` vor \nregistra o cre[tere a veniturilor, pentru anul curent nota de optimism s-a accentuat. Astfel, 38,98% estimeaz` c` vor \nregistra o cre[tere a profiturilor, iar un grup de 37,29% v`d o

CONSECIN}~ Investi]ii reduse Sc`derea profitabilit`]ii Restructur`ri / [omaj Stagnarea cre[terii Deteriorarea mediului de afaceri Sc`derea \ncrederii \n stat [i economie Sc`derea veniturilor popula]iei Instabilitate Schimb`ri sociale [i politice majore Sc`derea consumului intern

PROCENT 13% 12% 7% 6% 5% 5% 5% 4% 4% 3%

Surs`: Studiu Romanian Business Leaders [i GfK Romånia

stagnare. O alt` concluzie a important` a raportului este cre[terea num`rului de clien]i (anticipat` de 40,67% dintre responden]i) sau men]inerea num`rului actual al acestora (49,15%). La polul opus, doar 10,16% au mizat pe o sc`dere a num`rului de clien]i. “Nota de optimism este corect` [i fundamentat` \ntr-un climat de stabilitate economic` [i politic`, atåt pe plan intern cåt [i la nivel

regional”, spune Sorin Faur. “Chiar [i \n situa]ia unei recesiuni anun]ate pe hårtie, optimismul este o solu]ie mai bun` decåt pesimismul, pentru c` optimismul face parte din solu]ie. Simpla schimbare a st`rii de spirit \n privin]a viitorului de la optimism la pesimism este suficient` pentru inversarea situa]iei”, continu` directorul de resurse umane al BDO International. Biz Biz

Psihologia noii crize financiare Managerii companiilor sunt for]a]i s` ia \n calcul [i cel mai pesimist scenariu \n timpul recesiunii, pentru c` pot ap`rea amenin]`ri mai mari dup` criz`. Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development, ne-a vorbit despre solu]iile mediului de afaceri pentru combaterea noilor efecte ale crizei. DE OVIDIU NEAGOE Cum crede]i c` va schimba noua recesiune tehnic` cererea pentru programe de training? De ce? Va fi aproape la fel ca \n 2009. Cererea pentru programe de training este \n sc`dere, iar nevoia \n cre[tere. Este un paradox. Noi vrem s` cre[tem. {i ne-am asumat câteva investi]ii. Compania noastr`, Result Development, are pentru acest an un obiectiv [i plan de cre[tere cu 20% fa]` de 2011. {i suntem convin[i c`-l vom realiza. Ne baz`m ca strategie de vânzare pe cele dou` elemente fundamentale ale cre[terii economice: educa]ia [i managementul. Cu alte cuvinte, c`ut`m s` convingem poten]ialii no[tri clien]i c`, investind \n aceste dou` direc]ii, nu vor gre[i. Vor avea de câ[tigat chiar pe termen mai scurt de 6 luni - un an. Avem programe de dezvoltare a echipelor manageriale [i de vânz`ri care s` garanteze ob]inerea de rezultate. Educa]ia [i managementul ne vor ajuta s` dep`[im recesiunea. Un studiu pe 171 de antreprenori [i manageri realizat de Romanian Business Leaders [i GfK a eviden]iat faptul c` cea mai mare problem` cu care se confrunt` 68% dintre ei este lipsa speciali[tilor. De asemenea, aproximativ 60% sunt nemul]umi]i de productivitatea angaja]ilor. Exist` un singur r`spuns la aceste dou` probleme: investi]ia \n dezvoltarea performan]ei angaja]ilor [i \n management. {i aici pute]i s` v` baza]i pe noi.

Cum estima]i c` va evolua \n acest an pia]a de training? Cred c`, \n ansamblul ei, pia]a de training din România va avea o evolu]ie negativ`, de comprimare cu cel pu]in 10-15%, de[i 64

Biz

nevoia preg`tirii de speciali[ti, de manageri [i de oameni de vânz`ri este \ntr-o continu` cre[tere. Sunt din ce \n ce mai convins c` pia]a româneasc` de training a fost influen]at` negativ de multele proiecte finan]ate din fonduri europene care au fost f`cute de mântuial`, din diverse motive. Lipsa rezultatelor odat` cu implementarea acestor proiecte a generat mult` ne\ncredere [i suspiciune.

Ca furnizor de training, cum vede]i noua intrare \n recesiune a Romåniei? Prima lec]ie a recesiunii ne indic` s` lu`m \n calcul [i cel mai pesimist scenariu. Vorbind despre ce se va \ntâmpla la nivel microeconomic, putem s` trat`m dou` componente ale noii recesiuni: psihologic` [i financiar`. Din punct de vedere psihologic va exista o perioad` de team` (cel pu]in pân` \n toamn`) care va anula disponibilitatea de a face investi]ii [i, implicit, de asumare a riscurilor. Din punct de vedere financiar, vor exista probleme \n g`sirea surselor de finan]are. {i presiunea lichidit`]ilor va fi mai mare [i vor exista [i alte \ncerc`ri de reducere a costurilor. Dar leacul pentru orice recesiune este cre[terea economic`. Cunosc mul]i antreprenori români care [i-au dat seama c` nu are sens s` a[tepte [i s` pun` accent doar pe reducerea costurilor. Pân` la urm`, este o perioad` foarte bun` pentru a lua cot` de pia]` [i pentru a-]i fideliza clien]ii. Sunt businessuri care au crescut semnificativ. Avem dou` exemple de success stories. Avem dezvoltate dou` tipuri de proiecte integrate de dezvoltare pe care le-am implementat cu succes: Cre[tere Controlat`, pe partea de vânz`ri, dedicat cre[terii cotei de pia]`, [i Next

Generation, pe partea de management, ce vizeaz` cre[terea productivit`]ii angaja]ilor.

Result Development este [i furnizor de programe de training pe vånz`ri. Cåt contribuie acest segment la cifra de afaceri a companiei? Programele noastre de consultan]` [i training pe vânz`ri au pondere de aproximativ 40% din cifra de afaceri. |n ultimii trei ani ne-am diversificat foarte mult oferta de programe pe vânz`ri [i estim`m pentru anul acesta ca jum`tate din cifra noastr` de afaceri s` fie generat` de acestea.

Care sunt cele mai importante lec]ii ale managementului companiilor \nv`]ate \n prima criz` economic`, ce nu trebuie repetate acum? Managementul a avut cel mai mult de \nv`]at. |n primul rând a \nv`]at c` noua realitate economic` \l for]eaz` s` fie nu numai manager [i lider, ci [i antreprenor. |n consecin]`, are nevoie s`-[i dezvolte competen]e antreprenoriale, al`turi de cele specifice managementului [i leadership-ului. A \nv`]at s` ac]ioneze [i s` ia decizii rapid, [tiind c` orice va face nu va fi mul]umit. Este o condi]ie a crizei. |n al doilea rând, a \nv`]at s` aib` grij` de bani. S` aib` un nivel bun al lichidit`]ilor, s` reduc` costurile opera]ionale, s` se concentreze pe produsele [i serviciile relevante, s` ias` de pe pie]ele \n c`dere, s` se concentreze pe clien]ii importan]i, s` dezvolte excelente rela]ii cu furnizorii (inclusiv cu b`ncile). Dar \nc` nu a \nv`]at cum s` gestioneze criza din punct de vedere psihologic. Iar dimensiunea psihologic` este

STRATEGIE

INTERVIU

extrem de dureroas` [i de periculoas` \n criz`. Pentru c` distruge \ncrederea. Este vorba de câteva ac]iuni de bun sim]: informarea frecvent` [i periodic` a angaja]ilor, stabilirea [i gestionarea schimb`rilor, motivarea angaja]ilor, investirea \n programe de dezvoltare pentru angaja]i cu scopul de a face fa]` crizei.

|nainte de noua intrare \n recesiune a Romåniei, managerii romåni erau oarecum optimi[ti. Crede]i c` se schimb` acum atitudinea? Eu cunosc foarte pu]ini manageri români optimi[ti. Tr`im \ntr-o cultur` dominat` de pesimism, fatalism [i resemnare. Marea majoritate sunt pesimi[ti [i dau vina pe sistem sau pe economie c` nu le merge businessul. Trebuie s` \nceteze o astfel de atitudine. |mi amintesc o situa]ie din urm` cu vreo 10 ani [i cum a gestionat-o [eful meu de atunci, un canadian. Era un an greu [i nu reu[eam s` vindem mai nimic. Echipa noastr` a f`cut o [edin]` ad-hoc pentru a vedea ce costuri mai putem reduce dup` ce \n repetate rânduri am tot redus. |mi amintesc c` ne-a spus pe un ton iritat: “Voi sunte]i pro[ti? |n loc s` v` gândi]i [i s` veni]i cu solu]ii despre cum putem s` facem vânz`ri, voi vre]i s` mai reduce]i din ceea ce nu ave]i”. A fost o lec]ie important` pentru mine.

Avem un workshop dedicat managementului despre cum se poate construi o strategie coerent` pentru gestionarea crizei [i a efectelor acesteia. Uneori, pericolele dup` o criz` sunt chiar mai mari decât criza \n sine. De exemplu, referindu-ne la management, putem sintetiza cel pu]in trei amenin]`ri majore: un comportament prudent, f`r` asumare de riscuri, o birocratizare excesiv` [i control excesiv. Aceste trei amenin]`ri sunt du[manul de moarte al cre[terii afacerii [i caracterizeaz` din p`cate multe organiza]ii \n acest moment. Iar responsabili sunt managerii lor. Biz

FOTO: VALI MIREA

Sunte]i [i consultant \n management [i autor al lucr`rii “Romånii, un viitor previzibil?”. Ce strategie sf`tui]i s` adopte acum managerii [i care trebuie s` fie calit`]ile necesare ale acestora pentru dep`[irea efectelor crizei?

DORIN BODEA, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` \n management Result Development [i totodat` autorul lucr`rii “Romånii, un viitor previzibil?”.

Biz

STRATEGIE STUDIU

Cu c`r]ile pe fa]` despre angaja]i Cea mai important` resurs` a unei companii, angaja]ii, au ocazia s` se evalueze mai u[or, iar antreprenorii [i managerii pot cunoa[te mai bine motiva]iile [i nemul]umirile acestora cu ajutorul c`r]ii “Românii, un viitor previzibil?”, scris` de Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development. DE OVIDIU NEAGOE e spune c`, dac` ai carte, ai parte. Proverbul nu poate fi mai adev`rat ca acum, dup` reintrarea României \n recesiune tehnic`, dup` dou` trimestre cu sc`deri economice. Managerii companiilor multina]ionale [i locale [i antreprenorii români care [i-au f`cut temele \n timp util, dup` primul val al recesiunii, au dovedit c` aceasta nu este invincibil`. Acum a venit iar timpul s` se pun` cu burta pe carte, s` descopere care sunt noile resurse [i limit`ri ale celui mai important bastion din lupta cu criza: angaja]ii. Unul dintre alia]ii managerilor [i antreprenorilor români care [i-au propus s` sfideze \n continuare criza economic` este cartea “Românii, un viitor previzibil?”, scris` de Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development, companie de consultan]`, cercetare [i training \n management [i vânz`ri. Lucrarea are la baz` un studiu realizat de compania de consultan]` [i training pe 1.132 de români, cei mai mul]i fiind angaja]i cu studii superioare. |n paginile c`r]ii sunt prezentate caracteristicile culturale ale angaja]ilor români [i impactul acestora asupra vie]ii personale [i profesionale. Autorul le ofer` antreprenorilor [i managerilor o serie de instrumente extrem de utile pentru a fi 66

Biz

mai predictibili \n comportamentul de conducere [i mai ales s` \nve]e s` ob]in` \ncrederea angaja]ilor. {i nu doar cei cu func]ii de conducere pot desprinde lec]ii importante din carte, ci fiecare angajat \n parte, ca [i studen]i care \[i doresc p`trunderea pe pia]a muncii \ntr-o perioad` nefavorabil` recrut`rilor entrylevel. “Pentru orice angajat studiul constituie un prilej de con[tientizare [i de schimbare, de dezvoltare personal`”, spune pentru Biz Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development. “De asemenea, este un prilej de compara]ie fa]` de ceilal]i români, din aceea[i categorie profesional`, vârst` etc.”. Studiul companiei Result Development aduce trei beneficii importante antreprenorilor [i managerilor locali. |n primul rând, arat` care sunt erorile \n evaluarea [i autoevaluarea performan]ei [i a competen]elor angaja]ilor [i, mai ales, ce se poate face pentru \ndreptarea acestora. Apoi, lucrarea identific` sensibilit`]ile angaja]ilor români, precum motiva]iile [i frustr`rile acestora, iar \n al treilea rând identific` principalele direc]ii de dezvoltare pe care le doresc cei mai mul]i români. Mai mult, lucrarea analizeaz` [i diferen]a dintre români [i occidentali prin formula “magia onestit`]ii [i mitul inteligen]ei la

români”. Noul volum aduce contribu]ii valoroase [i \n domeniul resurselor umane prin analiza motiva]iilor [i a frustr`rilor angaja]ilor români, a modalit`]ilor de evaluare [i autoevaluare [i a oportunit`]ilor de schimbare cultural`. Autorul [i echipa de la Result Development au dezvoltat mai multe aplica]ii [i workshop-uri pentru a veni \n sprijinul antreprenorilor [i managerilor, \n patru mari direc]ii: “Managementul Oamenilor – dezvoltarea performan]ei angaja]ilor români”, “Marketing – Psihologia cump`r`torului român”, “Vânz`ri – strategii [i tehnici de vânzare pentru clien]ii români” [i “Managementul resurselor umane – motivarea [i angajamentul angaja]ilor români”. A[adar, indiferent c` sunte]i manager, antreprenor, director de resurse umane sau angajat, volumul “Românii, un viitor previzibil?”, de Dorin Bodea, nu trebuie s` v` lipseasc` din bibliotec`. Biz Cartea poate fi achizi]ionat` din re]eaua de libr`rii C`rture[ti, Mihai Eminescu [i Lybrarium (libr`ria Bastilia). Lucrarea mai poate fi cump`rat` [i online, fie de pe site-ul elefant.ro, fie direct de pe pagina de web a companiei de training [i consultan]` \n management: www.result.ro/studiu/inscriere.html

life Secrete sub soare Pl`nui]i un concediu \n sezonul cald, pe o plaj` \ndep`rtat` [i ferit` de \mbulzeala tipic` din cele mai populare destina]ii turistice cu deschidere la mare sau ocean? Iat` care sunt cele mai nepopulate [i frumoase plaje din lume.

LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

DE OVIDIU NEAGOE

irele de nisip alb [i fin se scurg molcom printre degetele de la picioare, mångåiate de razele soarelui dimine]ii, ca \ntr-o clepsidr` care arat` trecerea lent` a timpului. Departe de forfota marilor ora[e [i de plajele aglomerate, aici, timpul pare c` are o alt` dimensiune. Lini[tea adånc` este spart` rareori de zgomotul pl`cut al lin-

VACAN}A LUI MEL GIBSON

DENUMIRE Grand Haven Lord Howe Island Pyla-sur-Mer Ibo Island Phu Quoc Island Salema Bethany Beach Koh Lanta Cirali Beach Palm Beach

LOCA}IE Michigan Australia Fran]a Mozambic Vietnam Portugalia Delaware Thailanda Turcia Barbuda

Sursa: travelandleisure.com

guri]ei ce love[te blånd marginea ce[tii de cafea [i de valurile m`rii care, dup` ce \mbr`]i[eaz` turi[tii ce-i ies \n cale, \[i croiesc drum c`tre plaj`. Astfel de locuri fabuloase, ferite de pa[ii turi[tilor, sunt ideale pentru petrecerea sezonului cald. Un [ezlong, cartea preferat`, un cocktail, soarele [i marea sunt ingredientele ideale pentru o zi pe o plaj`

aproape pustie [i lini[tit`. Portalul de turism travelandleisure.com a realizat un top al celor mai nepopulate, dar totodat` de o frumuse]e r`pitoare plaje din lume pentru anul 2012. |n cazul \n care pl`nui]i un concediu de var` \n care s` combina]i relaxarea cu plaja, atunci trebuie s` lua]i \n calcul [i plajele propuse de site-ul de turism. Biz

Celebrul actor [i regizor american Mel Gibson revine pe marile ecrane de la jum`tatea acestei luni, cu noul film “Get The Gringo / How I Spent My Summer Vacation”. Regizat de Adrian Grunberg, dup` un scenariu al lui Mel Gibson, filmul spune povestea unui infractor de profesie care este trimis la o \nchisoare dur` din Mexic, unde este nevoit s` \nve]e s` supravie]uiasc`. Biz

LIFE

{TIRI

Pasiune cu o pat` de culoare V` place s` picta]i? Sunte]i un cunosc`tor sau m`car v` dori]i s` v` \mbog`]i]i cultura general` ori s` \nv`]a]i o serie de tehnici care au stat la baza succesului unor pictori precum Van Gogh sau Gustav Klimt? Atunci trebuie s` [ti]i c`, din 6 iunie, \ncepe seminarul “Stiluri [i mari pictori: Van Gogh [i Gustav Klimt”, organizat de Funda]ia Calea Victoriei. |n patru ateliere, pute]i face cuno[tin]` cu doi dintre cei mai renumi]i pictori din lume. Lectorul Cristina Ma-

rian va ajuta fiecare participant s` descifreze tainele picturii marilor arti[ti prin reproducerea unor lucr`ri sau doar prin pictarea \n cele dou` stiluri total diferite. Vincent Van Gogh vedea arta ca pe un mijloc de expresie a personalit`]ii [i a avut o influen]` major` asupra artei secolului XX, iar Gustav Klimt a contribuit din plin la \ntemeierea mi[c`rii “Secession”. Seminarul este \mp`r]it \n patru ateliere, \n primele dou` participan]ii \l vor descoperi pe Van Gogh [i vor \nv`]a s` foloseasc` pensula]iile libere, \n timp ce \n ultimele dou` ateliere iubitorii de pictur` care vor trece pragul Funda]iei vor fi \ndruma]i spre pictura decorativ`. (Ovidiu Neagoe)

Colec]ia prim`var`-var` \n IT Produc`torul de accesorii IT Canyon a lansat Volume Series, o nou` gam` de produse format` din rucsacuri pentru laptop, c`[ti stereo, mausuri optice cu fir sau wireless, boxe pentru calculator [i trei modele de camere web, inclusiv modele HD [i Full HD. Noile produse vor fi disponibile \n magazinele partenere Asbis, din luna iulie. Una dintre principalele caracteristici ale produselor din noua gam` este designul simplu, f`r` ca produc`torii s` fac` rabat de la calitate. “Datorit` procesului nostru de produc]ie, le oferim consumatorilor o solu]ie eficient` \n ceea ce prive[te raportul calitate-pre]”, spune Geert van Dijk, VP Sales & Marketing la Canyon. “Volume Series este o gam` care se adapteaz` nevoilor \n continu` schimbare ale pie]ei de accesorii IT, reu[ind astfel s` asigure o calitate superioar` la pre]uri mai mult decåt competitive”, continu` Van Dijk. Una dintre vedetele noii game, camera web Full HD, are 8 megapixeli [i este compatibil` cu software de messenger ca Skype sau Yahoo! pentru Windows dar [i Mac OS. 68

Biz

CALENDAR

26 APRILIE – 30 SEPTEMBRIE Acesta este intervalul \n care Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei a[teapt` vizitatorii s` treac` pragul expozi]iei “I.D. Berindei (1871- 1928) Proiecte de arhitectur`: palatele urbane”, ce con]ine 51 de proiecte de arhitectur` originale, expuse \n premier` absolut` \ntr-un muzeu. 35 dintre aceste piese sunt desene ce poart` semn`tura lui Berindei, \n timp ce restul au fost realizate de angaja]ii acestuia.

8 – 17 IUNIE Timp de zece zile, \n parcarea de lâng` Ateneul Romån, iubitorii de muzic` clasic` sunt a[tepta]i la cea de-a [aptea edi]ie a Bucharest Music Film Festival, organizat de ArCuB. |n fiecare sear`, \ncepånd cu orele 21:00, vizitatorii vor putea urm`ri proiec]ii ale unor concerte [i opere filmate pe marile scene ale lumii. Accesul publicului este gratuit.

3 IUNIE V` place teatrul? Atunci merge]i la Teatrul Na]ional Bucure[ti, la piesa “B`iatul din ultima banc`”, cu Dan Tudor, Mihai C`lin [i Bråndu[a Mircea. Piesa spune povestea unui profesor de liceu care corecteaz` lucrarea unui elev timid [i t`cut, din ultima banc`, [i realizeaz` c` acesta a scris o compunere str`lucit`. De aici, \ntre ace[tia se creeaz` o leg`tur` profund`, dar [i primejdioas`.

15 IUNIE Roger Brown, un specialist \n recrutare la o companie multina]ional` are o via]` perfect` [i niciun motiv s` se plång`: are un job bine pl`tit, o cas` uria[` [i ma[ini luxoase. Ce nu [tiu colegii [i nici so]ia acestuia este c` Roger mai are un loc de munc`, mai bine pl`tit decât cel din recrutare: fur` opere de art`. Mai multe despre tån`rul corporatist pute]i afla de pe marile ecrane de la jum`tatea acestei luni din filmul “Hodejegerne” (Vån`torii de capete) regizat de Morten Tyldum.

10 IUNIE Este ultima zi a expozi]iei organizate de Enel, care aduce \n Romånia o colec]ie foto unic` ce descrie istoria complex` a companiei, de la \nfiin]area din anul 1962 \n Italia, pån` ast`zi, cånd are o prezen]` pe 4 continente [i 40 de ]`ri. Expozi]ia face parte din evenimentul World Press Photo, cea mai important` expozi]ie de fotojurnalism, ce se desf`[oar` \ntre 17 mai [i 10 iunie \n noul sediu al Bibliotecii Na]ionale din Bucure[ti.

LIFE

{TIRI

INOVA}IE

Revolu]ie \n design iXelium, plita ecologic` produs` de Whirlpool, a cå[tigat de curånd marele premiu iF Gold Design pentru cel mai bun raport tehnologie, – design, devenind astfel primul produc`tor de electrocasnice care a primit aceast` distinc]ie. Whirlpool a anun]at, ca urmare a “\ncuraj`rii” primite la concursul din München, extinderea gamei iXelium, care include acum [i cuptoare, hote, frigidere [i cuptoare cu microunde. Vestea bun` pentru pasiona]ii de g`tit [i nu numai este c` revolu]ionarele plite iXelium sunt disponibile [i pe pia]a din ]ar`. Plita este un produs ecologic: tehnologia utilizat` \n cadrul celor cinci arz`toare cu flac`r` vertical` ofer` eficien]` energetic` maxim` [i poate duce la economii de 20% \n cadrul procesului de fierbere.

Lux fran]uzesc \n Micul Paris a jum`tatea lunii trecute, Le Manoir a deschis dou` magazine noi Comtesse du Barry \n Bucure[ti [i Cluj, extindere a brandului francez care mizeaz` pe cre[terea pie]ei de lux \n urm`toarea perioad`. Ca urmare a extinderii, brandul francez renumit \n gastronomia fin` are \n ]ar` [ase magazine. Investi]ia total` \n noul magazin din capital` se ridic` la 200.000 de euro, iar compania Le Manoir estimeaz` pentru primul an vånz`ri de 450.000 de euro. Investi]ia \n primul magazin din Cluj este similar` cu cea din Bucure[ti, magazinul urmånd s` func]ioneze \n regim de semifranciz`. Magazinele Comtesse du Barry ofer` produse “haute de gamme” elaborate dup` re]ete exclusive: foie gras, terine, jambon, brånzeturi maturate fran]uze[ti, caviar, somon afumat, castane [i fructe glasate,

dulce]uri sau praline de ciocolat`. Tot aici pute]i g`si [i bomboane de ciocolat` Maxim’s de Paris sau Michel Cluizel, mirodenii exotice [i rafinate de la Terre exotique. Brandurile de lux cel mai recent intrate pe pia]a romåneasc` prin intermediul magazinelor sunt uleiurile Chateau Estoublon, ceaiurile Kusmi Tea. “{ase magazine Comtesse du Barry \n [ase ani este desigur o realizare important` pentru Le Manoir”, spune Cristian Preotu, director asociat Le Manoir. “Dar cred c` \nseamn` mai mult decåt un succes \n afaceri, este un semn al maturiz`rii consumatorului romån de produse premium: din ce \n ce mai mul]i romåni cu bani aleg luxul autentic, care \nseamn` \n primul rånd calitate, produse autentice la pre]ul corect”, continu` Cristian Preotu. (Ovidiu Neagoe)

Obiectiv: calitate roduc`torul de aparate electrice [i electrocasnice Sony a lansat la nivel interna]ional [i \n Romånia noul Sony NEX-F3, o camer` cu obiective inter[anjabile, conceput` pentru amatorii de fotografie care doresc s` realizeze imagini la o calitate DSLR cu un aparat compact. Noua camer` are un design similar aparatelor din gama α. Senzorul CMOS cu care a fost prev`zut NEX-F3 este mult mai mare decåt cele disponibile pe camerele compacte [i ajunge la o

rezolu]ie de 16,1 megapixeli reali, captând mai mult` lumin`, surprinzând imagini cu zgomot redus [i filmând \n Full HD. Noua camer` de la Sony vine \n ajutorul fotografilor amatori care vor s` realizeze portrete de calitate [i f`r` eforturi. Sistemul de focalizare automat` identific` pozi]ia subiectului [i redimensioneaz` scena astfel \ncåt s` creeze fotografii de tip portret corect compuse [i de \nalt` calitate. (Ovidiu Neagoe) Biz

LIFE

INTERVIU

Partizanul FITS, Contantin Chiriac, directorul Festivalului, ne-a acordat un interviu \n care a povestit despre aceast` edi]ie, care sunt a[tept`rile sale [i care sunt surprizele pentru anul urm`tor, cånd FITS va ajunge la aniversare. La momentul acestui interviu, Contantin Chiriac se preg`tea de gongul \nceputului de festival. 70

Biz

Tema festivalului din acest an este “Crize. Cultura face diferen]a”. De ce crize? Pentru c` este o criz` cumplit` [i probabil c` eu, \ncercånd s` punctez, vorba prietenilor, “Omule, o s` \]i aduc` ghinion!” [i adev`rul e c` mi-a adus ghinion. Dar f`r` a pune degetul pe ran`, f`r` a \ncerca s` devoalezi ceea ce este fundamental grav \n clipa aceasta \n societate, \n mecanismul ei

de func]ionare [i de dezvoltare, f`r` a \ncerca s` ai o evaluare adev`rat` a marilor probleme cu care ne confrunt`m \n aceast` clip`, nu vom putea avea solu]ii. |n pofida faptului c` avem miracol \n zona cultural`, \n zona frumosului, \n zona prezen]ei sub semnul marii competitivit`]i \n Romånia [i \n lume, cu Teatrul Na]ional din Sibiu, cu Festivalul Interna]ional, cu toate

LIFE

INTERVIU

FOTO: SEBASTIAN MARCOVICI / FITS

LA SIBIU, CULTURA FACE DIFEREN}A

structurile care sunt \n jur pe principiul vaselor comunicante, nu ai cum s` faci cu o floare prim`var`. Po]i s` ar`]i c` exist` solu]ii, dar atåta timp cåt iner]ia [i voin]a de c`p`tuial` [i de “M` descurc” sunt atåt de mari, normal c` o floricic`, care reprezint` o floare de col], care este atåt de rar` [i care este [i foarte fragil`, dar [i foarte puternic` \n acela[i timp, poate d`inui numai \n condi]iile \n care se dore[te

Cum? Printr-o nou` edi]ie a Festivalului Interna]ional de Teatru (FITS), cea de a 19-a, care s-a def`[urat \n perioada 25 mai – 3 iunie. Edi]ia din acest an are genericul “Crize. Cultura face diferen]a”. Iar la Sibiu acest lucru se vede din plin, pentru c`, pe parcursul celor 10 zile de festival, ora[ul devine o imens` scen` pentru cei peste 2.500 de arti[ti din toate col]urile lumii. DE ALEXANDRU ARDELEAN binele acestei ]`ri, al acestui neam, \ntr-o perioad` atåt de grea \n care, din p`cate, foarte pu]ini \n]eleg \ncotro este drumul bun [i \n care se båjbåie cu ni[te certitudini extreme. |n acela[i timp, dac` nu puncteaz` acest lucru, c` suntem \ntr-o perioad` de criz` major`, c` \ntr-adev`r cultura face diferen]a [i nu vorbesc numai de cultura care produce eveniment cultural, ci de cultura \n adev`ratul

sens al cuvåntului profund [i rafinat, de cultura rela]iilor umane, a businessului, a educa]iei, de cultura a tot ceea ce \nseamn` devenire [i dezvoltare, nu avem cum s` avem elite, nu avem cum s` avem exemple, nu avem cum s` avem table de valori. Din cauza asta am pus aceast` tem` a crizei, controversat` poate, sau poate [i plin` de orgoliu, pentru c` vor fi, sunt convins, mul]i politicieni sau Biz

INTERVIU

mul]i exper]i care vor spune: “Hai, dom’le, s` fim serio[i, c` salvarea sau o regenerare nu are cum s` vin` de aici atåta timp cåt nu exist` surs` de finan]are”. Toat` lumea se gånde[te numai la surs` de finan]are, numai la lichiditate, nu la concept, nu la solu]ii care s` aduc` pe termen scurt, mediu [i lung remedii.

Constantin Chiriac, directorul FITS

Este din nou o edi]ie plin` de evenimente de prim rang. Cum se ajunge la un asemenea program? Muncind 24 din 24, f`r` a te opri. Este un proces continuu. Dac` nu e[ti \n acord cu via]a, cu tot ceea ce se \ntåmpl` mai bun \n clipa asta, peste tot \n lume, dac` nu e[ti viu, curios [i interesat s` descoperi ce este \n clipa asta profund, inovator, diferit de tot ce facem noi [i luminat de o putere 72

Biz

lizezi un astfel de festival \n aceste condi]ii socio-economice?

care s` poat` s` aduc` inspira]ie, s` aduc` dincolo de informa]ie, puterea de a influen]a, de a schimba, de a na[te gånduri, de a na[te idei, de a na[te imagini m`car, nu ai cum s` devii \n timp, nu ai cum s` fii competitiv. |n acela[i timp, asta ]ine de o atitudine pe care o ai sau nu o ai, ]ine de o c`utare pe care o ai sau nu \n

tine, \nn`scut`. Asta ]ine de o voin]` de fier, de o \nc`p`]ånare, aparent nebun` pentru unii, care \nseamn` lupta pentru performan]`, pentru calitate, pentru schimbare, pentru menire, pentru tot ceea ce \nseamn` viitor, nu trecut.

FITS este unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa [i din lume. Cåt de dificil este s` rea-

FOTO: SCOTT EASTMAN / FITS

LIFE

Este \ngrozitor. Este \ngrozitor de greu pentru c` nimic nu este predictibil \n ]ara asta. Cu excep]ia siguran]ei pe care ne-o d` comunitatea, care este probabil cea mai important` arm`. Pentru c`, f`r` aceast` siguran]` a unei comunit`]i stabile, valoroase [i care a \n]eles for]a culturii [i capacitatea ei de a schimba, de a na[te solu]ii, nu a[ fi putut s` fac acest lucru. Conteaz` enorm faptul c` tot timpul am \n spate un ora[ \n toat` puterea lui, dincolo de tot ce \nseamn` lupte politice [i, din fericire, \n Sibiu nu au existat niciodat` lupte politice violente, pentru c` for]ele s-au decantat. Dincolo de asta, exist` pu]ine op]iuni. Sunt oameni atåt de valoro[i care au impus de-a lungul timpului, \ncåt nu mai avem cum s` ne \ndoim c` de ce iese un om (\n alegeri) cu 80-90% pentru a patra, a cincea oar`. Totodat`, metoda de lucru f`r` multe vorbe [i bazat` pe fapte concrete a dat roade [i va da roade, sunt convins. Ei bine, de aici am aceast` stabilitate [i aceast` for]` de a cl`di pe o baz` care exist`. Iar de aici pot s` brodez. Faci un mare eveniment care poate s` fie grandios, po]i s` faci un mare eveniment care poate s` fie clasic, po]i s` faci un mare eveniment care s` fie inovator. Sau, cum de obicei \ncerc`m, faci un mare eveniment \n care mixezi toate chestiile acestea. Deci nu e niciun secret, adic` oricånd pot s` explic. To]i vin [i m` \ntreab` de formule magice. Sunt formule magice, poate ar trebui s` m` \ntrebe ce m`nånc diminea]a, la prånz [i seara [i cum reu[esc s` rezist numai cu patru ore de somn pe noapte. Ar trebui s` vad` [i rapiditatea de a lua decizii, de a g`si solu]ii. Ar trebui s` vad` capacitatea oamenilor de a r`spunde la provoc`ri [i de a-[i asuma responsabilit`]i, pentru c` nu este un festival Constantin Chiriac, este un festival al unei mari echipe pe care eu o conduc.

Din punct de vedere calitativ, care sunt provoc`rile?

FOTO: MIHAELA MARIN / FITS

Sigur c` exist` provoc`ri, pentru c` sunt atåt de multe spectacole excep]ionale. Al`turarea lor, puzzle-ul pe care \l faci este o mare problem`. Timingul fiec`rei companii este o mare problem`. O alt` problem` este logistica, care este atåt de s`rac`, m` refer mai ales la spa]iile indoor. Timpul de montare [i de demontare, pre]urile, toate concur` la felul \n care faci acest puzzle. Ei bine, de fiecare dat` ai 10-20 de puncte care sunt fundamentale [i pe care nu le schimbi. |n rest, sunt alte 20 de lucruri pe care vrei s` le aduci neap`rat [i pe care le \nvâr]i [i cåteodat` determin` schimb`ri [i \n punctele principale, cutremuråndu-se multe lucruri pe care dup` aceea le rearanjezi. Apoi, \ncep s` vin` lucrurile de ni[`, care sunt fabuloase [i de care avem nevoie. Dup` acestea vin lucrurile comune, comune la modul foarte \nalt, cum este un mare spectacol de teatru clasic, din Rusia. Numai c` el este luat ca un lucru comun, nu ca un lucru fundamental, cu toate c` ar trebui s` fie judecat \n prima categorie. Sunt atåt de multe lucruri care influen]eaz`! |n acela[i timp, vrånd-nevrånd, te ui]i la ce se \ntåmpl` azi [i acum \n Romånia. Ce ar fi mai important s` aduc pentru aceast` ]ar`? Pentru c` eu nu aduc pentru gloria mea sau a Sibiului. Eu aduc pentru

bucuria oamenilor [i pentru calitatea spectacolelor [i a acestui demers. Nu \ntåmpl`tor Festivalul de la Sibiu este considerat unul dintre cele mai creatoare, cele mai “ast`zi construite” festivaluri. Sunt trupe cu care lucrez de mul]i ani ca s` le aduc, mari regizori, mari companii, dar pe care \ncerc mereu s`-i conving s` vin` la noi cu ce este mai actual [i mai nou \n repertoriul lor. Toate, absolut toate, sunt gåndite sub zodia calit`]ii, iar aceast` \mbinare vine [i din experien]a uria[` pe care am acumulat-o, din intui]ia pe care o am [i din tot ceea ce \nseamn` colabor`rile pe care le-am avut de-a lungul timpului. E un lucru unic.

Care sunt a[tept`rile lui Constantin Chiriac de la aceast` edi]ie [i de la festival, \n general? |n mod cert, la anul, la 20 de ani, va fi o restructurare, o reform`, o regåndire. Trecånd prin “Crize. Cultura face diferen]a”, mai \n]elep]i [i experimenta]i cu ni[te ani, [i trecånd prin stresul financiar – mai ales cel de la aceast` edi]ie – al nerespect`rii unor contracte fire[ti pe care orice putere, trecut` sau viitoare, va trebui s` [i le asume, vrånd-nevrånd, va trebui s`-mi iau alte m`suri de siguran]` [i s` dezvolt un nou concept care s` dea mai

mult` libertate celor care vor cu adev`rat calitate, vor s` fie mobili [i vor s`-[i asume riscuri. Pentru c`, pån` acum, cel pu]in pe zona romåneasc`, am fost cam prea protector, \ncercånd s` sprijin pe cåt posibil, s` ajut, iar reac]iile nu au fost \ntotdeauna cele a[teptate, nu s-a continuat ce facem noi aici, nu s-a mers mai departe. De aceea m` gåndesc c` ar trebui s`-i duc \n zona cealalt` atunci, \n zona orgoliului, [i s` \ncurajez competi]ia, pentru c` se pare c` asta func]ioneaz` cel mai bine la noi, [i astfel s` se bage mai mul]i bani.

Care ar fi Top 3 recomand`ri \n aceast` edi]ie FITS? Festivalul, festivalul, festivalul!

{i \n urm`toarea? Oh, multe, foarte multe surprize pentru edi]ia viitoare! Inclusiv faptul c` vom \ncepe s` comunic`m selec]iuni din program devreme, din octombrie, deja! Biz

A contribuit la acest material Ruxandra Predescu, Community Manager la Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu.

Biz

LIFE

TURISM

Am descoperit, dincolo de lumea all inclusive, Antalya care ofer` o bog`]ie cultural` aflat` la confluen]a dintre elegan]a european` [i luxul oriental, o oaz` de lini[te [i un capitol important din istoria [i arhitectura mondiale scrise de fostul mare Imperiu Otoman. DE OVIDIU NEAGOE

Steaua ospitalit`]ii cåt alte ora[e \n [apte. Uria[e hoteluri de cinci stele, afaceri mici [i mijlocii, care se dezvolt` \ntr-un ritm exponen]ial se preg`tesc intens pentru un val de turi[ti ce va dep`[i 11 milioane de vizitatori \n acest an. Contrar celor mai multe a[tept`ri, destina]ia de la Marea Mediteran` nu \nseamn` numai all inclusive [i activit`]i exclusiv \n interiorul gigantelor complexe hoteliere.

DISTRAC}IE LA MUNTE {I LA MARE

in c`nile cu cafea fierbinte se ridic`

\ncet-\ncet aburi, ce plutesc haotic deasupra plajei scurt timp, apoi dispar brusc, purta]i de briza m`rii, care pare c` aduce din larg un puternic miros de cafea, ce energizeaz` pe cine \i iese \n cale. Pare o diminea]` ideal` pentru o zi din concediul de peste sezonul cald [i o modalitate perfect` pentru \nc`rcarea bateriilor necesare la startul celui de-al treilea trimestru din mediul de afaceri, nu? La nici dou` ore de zbor, Antalya, un paradis al hotelurilor de cinci stele, unde elegan]a [i rafinamentul B`trånului Continent se \mpletesc armonios cu luxul [i opulen]a Orientului, poate face chiar [i pe cei mai preten]io[i turi[ti s` se simt` ca acas`. Despre Antalya se poate spune c` se dezvolt` \ntr-un an

Biz

Care este cea mai bun` modalitate de a \ncepe un sejur \n Antalya? Ca str`in \n orice destina]ie turistic` este cel mai bine s` tr`ie[ti ca localnicii. |n Turcia, primul loc care trebuie vizitat este hamamul – baia turceasc`. Procesul const` \n saun` uscat` [i umed`, baia propriu-zis` [i peeling, aplicarea unor m`[ti faciale, fiind \ncununat cu un masaj de relaxare. Un astfel de r`sf`] demn de un sultan ajunge la aproape 35 de euro. La acela[i pre], cei care nu doresc s` leneveasc` pe plaj` \n concediul de HOTEL var` pot opta pentru Loca]ie excursii de jum`tate de Pre]* zi, cu mas` inclus`, fie la rafting, fie \ntr-o croazier` la Kekova –

ora[ul scufundat \n urm` cu mai bine de 2.000 de ani. O alt` lec]ie de istorie pe care o pute]i afla \n Antalya este cea a ora[ului Demre, situat \ntre Finike [i Kas Myra. Mormintele de piatr` din stånc` [i amfiteatrul de aici [i, \n apropiere, biserica Sf. Nicolae, unde a luat na[tere legenda lui Mo[ Cr`ciun, sunt doar cåteva puncte de reper pe h`r]ile turi[tilor care ajung \n provincia turc`. Cum timpul alocat concediului de var` este \ntotdeauna prea scurt [i nu permite vizitarea altor puncte cheie din Turcia,

CASE DEPARTE DE ACAS~

MARTI MYRA Kemer 2.622 euro**

LIFE

de cinci stele

TURISM

este bine s` [ti]i c` \n Antalya pute]i fotografia Capadocia, renumitele terase Pamukkale sau chiar Moscheea Albastr` din Istanbul. Toate acestea [i multe edificii din Turcia pot fi admirate la Mini City, o Turcie \n miniatur` dominat` de machete la o scal` de 1/25 din m`rimea originalului. Dac` nu sunte]i \ns` pasionat de sporturi extreme, de istorie sau arhitectur`, ci v` dori]i doar un concediu relaxant, atunci pute]i opta cu \ncredere pentru o c`l`torie cu iahtul pe apele lini[tite ale M`rii Mediterane.

O apari]ie nu tocmai obi[nuit` pe malul unei m`ri, dar care creioneaz` perfect ideea de vacan]`, este muntele Taurus cu vårful Tahtali, ce poate reprezenta refugiul ideal pentru o zi \nnorat` sau chiar pentru dup`-amiezele caniculare. Iubitorii de munte care opteaz` pentru o ascensiune la 2.365 de metri nu au nevoie de echipamentul de alpinism, ci doar de haine mai groase decåt cele de plaj`, pentru c` pot ajunge \n vårful muntelui cu ajutorul unui teleferic, care func]ioneaz` \n fiecare zi pån`

la orele 17:00. Excursiile op]ionale recomandate au fost testate de revista Biz, \n timpul unei excursii organizate de Happy Tour [i partenerul operatorului romån Neva Travel. Ospitalitatea localnicilor nu este un mit [i nu de pu]ine ori, la auzul limbii romåne, turcii nu ezit` s` spun` “Bun` ziua. Ce faci?”, “Hagi” sau “Nadia”. {i nici hotelierii nu se las` mai prejos. Spa]ioasele camere ale hotelurilor de pe malul M`rii Mediterane \ntåmpin` turi[tii cu co[uri cu fructe, vinuri alese pe språncean` [i nu duc lips` de nimic care i-ar face pe ace[tia, chiar [i pentru o clip`, s` gåndeasc` c` nu se afl` \n propria cas`, de departe de acas`. Biz

VOYAGE Belek 4.041 euro

MAXX ROYAL GOLF & SPA Belek 5.686 euro

CALISTA LUXURY RESORT Belek 3.254 euro

*Pre]uri oferite de Happy Tour, valabile pentru 1 iulie – 12 august, pentru un sejur de 11 zile \ntr-o camer` dubl`. Pre]ul nu include bilete de avion, taxe de aeroport, asigur`ri de s`n`tate, tranzit, asisten]` turistic`; **Pre]ul ob]inut pe site-ul hotelului \n intervalul 1 – 12 iulie; Foto: R`zvan Pascu [i companiile.

Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Numbers O imagine face cât 1.000 de cuvinte, iar un grafic bine realizat cât sute de cifre din balan]a contabil`. Numbers v` permite s` introduce]i date pentru a realiza grafice [i tabele foarte u[or de parcurs. Cost` 9,99 de dolari, dar face to]i banii, mai ales c` merge [i pe iPad.

Translate This Dac` v` sim]i]i pierdu]i \n fa]a unui meniu \ntr-o limb` str`in`, nu dispera]i. Scoate]i telefonul [i lansa]i aplica]ia Translate This, care folose[te serviciile de traducere Bing [i Google pentru multe limbi, inclusiv germana, franceza, spaniola, japoneza, suedeza sau coreeana.

Remote for PowerPoint Când ave]i o prezentare important` [i organizatorii nu au pointer, nu v` face]i griji. Desc`rca]i aplica]ia [i v` transforma]i telefonul mobil \n telecomand` pentru rularea de prezent`ri, folosind conexiunea Bluetooth sau Wi-Fi. Mai mult, ve]i vedea slide-urile pe telefon.

Documents To Go Premium Aplica]ia permite vizualizarea, editarea [i crearea de fi[iere Word, Excel [i PowerPoint direct pe BlackBerry. Versiunea Premium include [i vizualizarea fi[ierelor PDF, dar [i un program pentru PC care permite sincronizarea fi[ierelor cu terminalul mobil.

Biz

O experien]` optim` cu cinci nuclee Sud-coreenii de la LG par s` fi optat pentru promovarea \n principal a terminalelor high-end. Optimus 4X HD este arma cu care pornesc \n iunie la cucerirea Europei. DE GABRIEL BÂRLIG~

rezentat \n premier` \n februarie la Mobile World Congress, din Barcelona, LG Optimus 4X HD vine pe pie]ele europene din luna iunie. Terminalul Android 4.0 are la baz` procesorul quad-core Tegra 3 de la NVIDIA cu tehnologia 4-PLUS-1, care folose[te un al cincilea nucleu pentru a folosi cât mai eficient energia bateriei. Tegra 3 folose[te toate cele 4 nuclee de baz`, dar \n stand-by trece automat la cel de-al cincilea, care are un consum sc`zut de energie. Mai mult, LG promite c` va introduce [i tehnologia Eco-Mode, care va permite utilizatorului s` opreasc` manual oricare dintre nucleele procesorului, pentru ca bateria s` ]in` mai mult. De altfel, de la Barcelona, sud-coreenii au reu[it deja s` \mbun`t`]easc` bateria de 2.150 mAh cu noua tehnologie SiO+, care \i spore[te puterea [i timpul de utilizare. La capitolul display, terminalul ofer` un ecran tactil de 4,7 inch True HD, care pro-

mite o experien]` multimedia la o rezolu]ie excelent`. Interesante sunt [i func]iile Fingertip Seek, care arat` un preview al cadrelor dintr-un clip video prin atingerea barei de progres, sau Live Zooming, care permite realizarea de zoom in [i zoom out \n timpul rul`rii unui clip. Camera digital` de 8 megapixeli are o func]ie ce permite utilizatorului s` aleag` [i s` salveze cea mai bun` versiune dintre mai multe fotografiile realizate. |n ceea ce prive[te interfa]a, Optimus 4X HD este dotat cu Quick Memo, introdus \n premier` de LG la Optimus Vu. Nu este o aplica]ie, ci este o func]ie integrat` \n sistemul de operare, astfel c` poate fi folosit` \n orice aplica]ie, inclusiv \n jocuri sau playere video. Quick Memo permite realizarea de note peste imaginea de ecran, care pot fi salvate [i apoi \mp`rt`[ite cu al]i utilizatori, oferind chiar posibilitatea de a include URL-uri \n aceste note. Biz

MA{INI MICI CU SPERAN}E MARI Cum greu g`se[ti locuri de parcare, iar combustibilul e tot mai scump, pare momentul ideal pentru ca automobilele compacte [i chiar mini s` aib` succes. Iat` câteva dintre pariurile acestei veri. DE GABRIEL BÂRLIG~

PEUGEOT 208 Noua genera]ie a leului francez din segmentul supermini promite o “regenerare”, dup` succesul deosebit al predecesoarelor 205, 206 [i 207. Din start, s-au t`iat 6 cm \n fa]` [i 1 cm \n spate fa]` de modelul precedent. De asemenea, francezii au lucrat intens la eliminarea greut`]ii \n exces pentru a reduce consumul de combustibil, dar [i pentru a spori performan]a dinamic` a ma[inii. Astfel, Peugeot 208 va porni de la 975 kg, fiind mai u[or cu 110 kg decât modelul 207 cu motorul HDi de 1,4 litri [i chiar cu 173 kg sub versiunea cu motorul pe benzin` de cea mai mic` putere. Vor fi 5 motoare diesel, de la 1,4 litri [i 68 CP, la 1,6 litri [i 115 CP, respectiv 5 propulsoare pe benzin`, de la 1 litru cu 68 CP la 1,6 litri [i 156 CP. 78

Biz

LIFE

AUTO

MINI JOHN COOPER WORKS GP Dup` 6 ani, MINI a decis s` accelereze din nou, cu o nou` versiune a celui mai performant MINI construit vreodat` pentru drumurile publice. Cei de la BMW ]in secrete performan]ele tehnice, spunând doar c` a parcurs varianta Nordschleife a circuitului de la Nürburgring \n 8 minute [i 23 de secunde, cu 19 secunde mai repede decât predecesorul din 2006. MINI John Cooper Works GP are transmisia, [asiul [i aerodinamica inspirate direct din motorsport. Motorul turbo bazat pe principiul twin-scroll (o turbin` alimentat` separat de la dou` seturi de cilindri) genereaz` un cuplu remarcabil pe o plaj` mare de tura]ii. Modelul are bare mari fa]` [i spate [i emblematicul spoiler de pe acoperi[, plus un difuzor spate care optimizeaz` fluxul de aer sub caroserie. La interior, au fost eliminate scaunele din spate, focusul aflându-se pe necesit`]ile pilotului [i ale copilotului.

VOLKSWAGEN UP! FOUR-DOOR Micu]ul Volkswagen prieten cu mediul vine [i cu o versiune \n 4 u[i. Este disponibil din luna mai \n Germania [i, pân` la sfâr[itul verii, va ajunge \n toate showroom-urile din Europa. Modelul are acelea[i motoare ca fratele cu dou` u[i (de 60 CP [i, respectiv, 75 CP), acelea[i versiuni de echipare (take up!, move up!, high up!, black up!, white up!) [i dimensiuni (lungime - 3.540 mm, l`]ime – 1.641 mm, \n`l]ime – 1.478 mm). Nimic nou nici \n fa]` sau \n spate, dar s-a schimbat profilul lateral, din cauza portierelor din spate. Nem]ii promit c` \n spate vor \nc`pea doi adul]i.

HONDA JAZZ SI Japonezii introduc \n aceast` var` \n Europa o versiune mai sportiv` a modelului hatchback Jazz, cu apelativul Si (Sports injected). Modelul are alt` suspensie, bara fa]` [i cea spate au fost modificate, iar volanul a fost \mbr`cat \n piele. O problem` ar putea fi faptul c` motorizarea nu a fost schimbat`, fiind p`strat propulsorul de 1,4 litri [i 98 CP. Americanii se vor bucura de mai mult` putere, cu un motor de 1,5 litri [i 117 CP. Puterea maxim` e atins` la 6.000 rpm, \n timp ce cuplul maxim e realizat la 4.800 rpm. Biz

BIZ STAR

Cristian Mungiu a str`lucit din nou la Cannes Pentru regizorul [i scenaristul Cristian Mungiu, Festivalul de la Cannes pare s` devin` o a doua cas`. Ultima sa pelicul`, “Dup` dealuri”, a cules noi lauri \n Fran]a. DE OANA GRECEA egizorul [i scenaristul român Cristian Mungiu a fost distins la Festivalul de Film de la Cannes cu premiul pentru scenariu, acordat pentru pelicula “Dup` dealuri” (“Beyond the Hills”). Filmul este bazat pe o poveste real`, iar Cosmina Stratan [i Cristina Flutur, actri]ele care au jucat personajele principale feminine, au fost [i ele distinse cu premiul pentru interpretare feminin`, ambele aflându-se la primul lungmetraj din carier`. De men]ionat este faptul c`, \ntrucât fiecare actri]` a primit propriul premiu de interpretare, filmul lui Mungiu a primit, practic, trei premii la Cannes. Cristian Mungiu este laureat a doua oar` la celebrul festival de film, dup` ce \n 2007 a cucerit pe Croazet` marele trofeu Palme d’or, pentru filmul “4 luni, 3 s`pt`mâni [i 2 zile”. Pelicula “Dup` dealuri” este o coproduc]ie \ntre casa cineastului român (Mobra Films), casa francez` Why Not Productions [i casa de produc]ie Les Films du Fleuve, cu sediul \n Belgia, a fra]ilor Jean-Pierre [i Luc Dardenne. Subiectul filmului este bazat pe povestea a dou` fete, Alina [i Voichi]a, care au crescut \mpreun` la orfelinat [i s-au reg`sit apoi

\ntr-o m`n`stire izolat` din România. Alina vrea s` plece de acolo pentru a se stabili \n Germania [i \[i dore[te ca Voichi]a s` vin` cu ea. |ns` Voichi]a este ata[at` de via]a de la m`n`stire. Atunci când Alina \l \nfrunt` pe preot, tân`ra este dus` la spital, iar persoanele care o \ngrijesc \ncep s` cread` c` este posedat` de diavol. Din distribu]ie mai fac parte, pe lâng` Cosmina Stratan [i Cristina Flutur, Dana Tapalag`, C`t`lina Harabagiu [i Valeriu Andriu]`. La cea de a 65-a edi]ie a Festivalului de Film de la Cannes (16 - 27 mai) trofeul Palme d’or a revenit regizorului Michael Haneke, pentru “Amour”. Juriul competi]iei a mai acordat Grand Prix pentru “Reality” de Matteo Garrone, premiul pentru regie – Carlos Reygadas, pentru “Post Tenebras Lux”, premiul pentru interpretare masculin` – lui Mads Mikkelsen din “The Hunt”, de Thomas Vinterberg, [i premiul juriului – “The Angels’ Share”, al lui Ken Loach. Pentru reu[ita extraordinar` [i pentru modul \n care promoveaz` cinematografia româneasc`, revista Biz \i acord` lui Cristian Mungiu Steaua Biz.

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la patru zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

Social Media Summer Camp www.bizforum.ro/smsummercamp

Sponsori