Biz 226- Cavalerul din Canary Wharf

Biz www.revistabiz.ro

PROIECT SPECIAL

Biz Londra

De la list`ri pe burs` la detalii din lumea bancherilor, de la Parlament la antreprenori români pe t`râm britanic, v` oferim un num`r realizat \n centrul financiar al Europei.

Nr. 226 • 16 - 29 februarie 2012 • 7,5 lei

ROMÂNI LA LONDRA Au venit, au \ndr`znit [i au cucerit pia]a britanic` STIL DE VIA}~ LONDONEZ Combina]ia ideal` \ntre tradi]ie [i modernism JOCURI OLIMPICE FINANCIARE Ce \nseamn` olimpiada pentru economia Marii Britanii EMI GAL Preg`tiri pentru un asalt transatlantic

Cavalerul din Canary Wharf

Nr. 226

Sir George Iacobescu este artizanul regener`rii estului Londrei, cel mai mare proiect de reabilitare urban` din Europa, \ntr-un centru financiar global de miliarde de lire.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Cum am cucerit

Londra

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

A

m fost f`cu]i s` fim jurnali[ti. Am ales s` fim jurnali[ti f`r` grani]e! Noi, membrii echipei Biz, ne num`r`m printre cei mai privilegia]i oameni.

Cred cu t`rie c` avem o via]` extraordinar`. S` tr`ie[ti f`când ceea ce-]i place [i s` po]i ridica zi de zi propria [tachet`, propunându-]i s` fii [i mai bun, este simplu: via]a noastr` de zi cu zi.

Biz Bruxelles a fost primul proiect special Biz realizat integral peste hotarele ]`rii. |mi amintesc cât de mult ne-a pl`cut s` lucr`m la acel num`r al revistei [i ce succes am avut cu acel proiect. |mi amintesc [i ne\ncrederea multora dintre cei care auzeau c` vom realiza o \ntreag` revist` cu \ntreaga echipa relocat` pentru o s`pt`mân` \n afara ]`rii.

Dar cel mai bine \mi amintesc c`, la \ntreb`rile prietenilor, r`spundeam plin` de satisfac]ie c` pentru asta am fost f`cu]i. Pentru astfel de proiecte speciale.

Biz Londra este a[adar \nc` o confirmare. Un proiect special de succes. Timp de o s`pt`mân`, oameni marcan]i din afacerile, politica [i cultura britanic` s-au \ntâlnit cu noi [i chiar au tr`it al`turi de echipa Biz ceea ce cu mare drag numim experien]a londonez` a revistei.

De la interlocutori din domeniul financiar-bancar sau din comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice pân` la ambasadori [i anali[ti economici, de la interviuri cu cei mai proeminen]i oameni de branding [i marketing pân` la \ntâlniri cu românii care au reu[it s` se impun` \n Londra, echipa Biz a reu[it \ntr-o s`pt`mân` de lucru intens s` viziteze [i cele mai cunoscute atrac]ii londoneze, pub-uri [i restaurante, muzee, teatre [i parcuri [i s` simt` acel suflu unic, dar atât de frumos [i studiat diferit pe care \l au Londra [i to]i cei care se simt englezi.

Am observat, spre deosebire de alte ]`ri, c` englezii sunt foarte selectivi cu cei cu care se \ntâlnesc. {i, aten]ie, te verific`! Interlocutorii [tiau cine suntem. Ce am mai f`cut. Ce articole a mai scris jurnalistul cu care se \ntâlneau. Spiritul critic de care dau dovad` pân` [i \n cea mai banal` situa]ie este cu siguran]` una dintre explica]iile succesului de care Marea Britanie se bucur` indiferent de crize [i probleme.

Am revenit \n ]ar` cuceri]i de aceast` capital`. Convin[i c` \ntr-o astfel de ]ar` ne-ar pl`cea s` se transforme [i a noastr`. Dar mai ales \n]elegând marea diferen]` dintre ]`rile noastre: dac` \n România aproape toat` lumea se str`duie[te s` fie cineva, s`-[i etaleze calit`]ile [i atuurile, \n Marea Britanie este mai important s` faci ceva decât s` fii cineva.

V` invit s` medit`m m`car pu]in la aceast` realitate. S` ne gândim de fapt ce dorim s` transmitem ca persoane [i ca na]ie. {i, mai mult, s` ne gândim ce ne-ar pl`cea s` r`mân` \n final despre noi.

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

Un proiect sus]inut de

05 08 10 12

Cum se str책nge cureaua \n stil britanic Firm` \n 3 ore Ghici cine ia locul lui Nokia?

Sir George Iacobescu, Cavalerul din Canary Wharf

[i

21 24 26 28

Liber la lichiditate pe burs` Interviu: Ion Jinga, Ambasadorul Rom책niei \n Anglia Interviu: Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii \n Rom책nia Rom책ni la Londra

Biz

PROIECT SPECIAL

www.revistabiz.ro

Biz Londra

De la list`ri pe burs` la detalii picante din lumea bancherilor din City, de la Parlamentul britanic, la antreprenori români care lupt` de la egal la egal cu cei britanici, v` oferim un num`r realizat integral \n centrul financiar al Europei

Nr. 226 • 16 - 29 februarie 2012• 7,5 lei

ROMÂNI LA LONDRA Au venit, au \ndr`znit [i au cucerit pia]a britanic` \n ciuda concuren]ei acerbe STIL DE VIA}~ LONDONEZ Combina]ia ideal` \ntre tradi]ie [i modernism, seriozitate [i poft` de via]` JOCURI OLIMPICE FINANCIARE Ce \nseamn` olimpiada pentru economia Marii Britanii

Biz Londra

Cavalerul din Canary Wharf Nr. 226

FOTO COPERT~: VALI MIREA

EMI GAL Preg`tiri pentru un asalt transatlantic

Sir George Iacobescu este artizanul regener`rii estului Londrei, cel mai mare proiect de reabilitare urbana din Europa, \ntr-un centru financiar global, de miliarde de lire.

Echipa Biz a c`l`torit la Londra cu cardurile de credit American Express

\n România prin

36 40 42 44

Emi Gal: Preg`tiri pentru un asalt transatlantic Antreprenori \n c`utarea calmului englezesc Ce caut` un indian \n Delta Dun`rii?

Alina Cojocaru: Dansånd cu via]a

48 50 56 62

Cum a ren`scut Regent Street Mark Ritson: Social media poate fi totul sau nimic Jocurile Olimpice financiare Lec]ia britanic` de management

AGEND~

{TIRI

Cum se strånge cureaua \n stil britanic De[i Londra va g`zdui s`rb`toarea olimpic` [i Jubileul de Diamant al Reginei, ceasul economic tic`ie amenin]`tor, ultimele date anun]ate de guvernul britanic indicånd o posibil` intrare \n recesiune.

DE ALEXANDRU ARDELEAN 4

Biz

Ultimul trimestru al anului trecut a adus o surpriz` nepl`cut` economiei Marii Britanii, o contrac]ie cu 0,2%, ceea ce a produs o u[oar` panic` la gândul c` regatul ar putea s` reintre \n recesiune.

Potrivit Asocia]iei Bancherilor Britanici, creditarea pentru companiile care formeaz` coloana vertebral` a economiei britanice a coboråt cu 2,3 miliarde de lire sterline \n decembrie, peste media sc`derilor de 500 de milioane de lire a precedentelor [ase luni. Asocia]ia arat` c` cererea pentru finan]are din partea industriei r`måne redus`, \ntrucât temerile economice [i lipsa \ncrederii afecteaz` planurile de

\mprumut, mai ales \n sectoarele industriei prelucr`toare [i construc]iilor. Depozitele au crescut cu 16 miliarde de lire \n 2011, jum`tate fa]` de avansul din anul anterior.

Sectorul serviciilor, cu cea mai mare pondere \n economia britanic`, a stagnat \n trimestrul al patrulea, iar construc]iile au sc`zut cu 0,5%.

Industria prelucr`toare a coborât cu 0,9%, iar utilit`]ile cu 4,1%. Contextul economic al Marii Britanii este cu atåt mai dificil cu cåt datoria public` a ]`rii a dep`[it pragul de 1.000 de miliarde de lire sterline. |n decembrie, guvernul a

AGEND~

{TIRI

de ceea ce se \ntåmpl` \n Grecia, dar [i de criza datoriilor din zona euro. “Cel mai bun lucru care ar ajuta economia britanic` ar fi rezolvarea crizei din zona euro. |nregistr`m pagube colaterale din partea zonei euro, ca [i al]ii, 40% din exporturile noastre merg \n zona euro”, a declarat recent David Osborne, Ministrul britanic de Finan]e. El a spus totu[i c` \ncetinirea recent` a infla]iei este \ncurajatoare, iar guvernul va \ncerca s` evite agravarea [omajului.

Marea Britanie urmeaz` s` introduc` \n urm`toarele dou` luni o serie de Asigur`torul britanic Aviva iese de pe pia]a rofacilit`]i fiscale care, mâneasc`, dup` ce a vândut c`tre gigantul \n opinia lui Osborne, american MetLife opera]iunile din România, o vor face una dintre Cehia [i Ungaria. |n România, Aviva avea dou` cele mai atractive ]`ri divizii, Asigur`ri de Via]` [i Pensii Private. pentru afaceri.

Mi[carea face parte din strategia grupului de Martin Harris, concentrare a activit`]ilor pe pie]ele unde are o ambasadorul Marii pozi]ie dominant`. Tranzac]ia va fi avizat` de Britanii \n Romånia, c`tre autorit`]ile competente din fiecare ]ar` [i a spus c` \n acest an va fi finalizat` \n cursul acestui an. Capitalurile focusul guvernului tanic a intrat \n România [i pe pia]a pensiilor proprii ale celor trei opera]iuni la 30 iunie 2011 Majest`]ii Sale este pe private, prin \nfiin]area Aviva Pensii Private, care aveau o valoare de aproximativ 57 milioane de economie. “Principala activeaz` atât pe segmentul pensiilor private euro, potrivit datelor Aviva. provocare este s` se obligatorii (Pilonul II), cât [i al pensiilor facultaAviva Asigur`ri de Via]` România este unul asigure c` economia tive (Pilonul III). |n primii zece ani de activitate, dintre cei mai importan]i juc`tori, ocupând locul britanic` are o Aviva a investit 243 milioane de lei \n dezvolta5 \n ierarhia de profil, cu o cot` de 5,34% [i cre[tere sustenabil` [i, rea opera]iunilor din România, potrivit datelor subscrieri de 88,9 milioane de lei la finele anucum am mai spus, anun]ate de companie \n octombrie 2010. lui 2010. Compania a avut \n 2010 pierderi de \nseamn` dezvoltarea Cu vânz`ri globale de 47,1 miliarde de euro 19,9 milioane de lei. Lansat` oficial la 11 ocIMM-urilor, \n 2010, Aviva este al [aselea asigur`tor la nivel tombrie 2000, Aviva România a activat pân` \n \ncurajarea acestora interna]ional, deservind 44,5 milioane de clien]i iunie 2002 sub numele de Commercial Union s` exporte \n ]`ri ca \n Europa, America de Nord [i Asia-Pacific.

Asigur`ri de Via]` România. |n 2007, grupul briRomånia, de pild`, [i s` sus]in` Regatul Unit a[a cum este, un centru financiar mari, inclusiv b`nci cooperatiste de publice s-ar putea afla sub presiune \n cheie [i un centru cheie \n lume.” locuin]e, practic preluate cu for]a, cele trei luni r`mase pân` la \ncheierea Ambasadorul a mai spus c`, \n acela[i multe din institu]iile financiare mai actualului an financiar, \ntrucât timp, 2012 va fi un an dificil pentru toate mici fiind de fapt \n faliment. Statul cre[terea mai slab` reduce veniturile ]`rile din Europa. {i chiar dac` Marea britanic a cheltuit circa 600 miliarde din taxe [i majoreaz` cheltuielile cu Britanie are un nivel foarte ridicat al de lire; exist` acordul Merlin care beneficii sociale. Guvernul Cameron [idatoriei publice, pl`te[te un nivel foarte oblig` b`ncile s` \mprumute a asumat \n iunie 2010 un plan de redus al dobånzii pentru \mprumuturi.

IMM-urile [i s-au modificat (sau austeritate extrem de dur care s` reduc` Licita]ia cu titluri de stat din ianuarie a urmeaz` s` se modifice) multe din deficitul bugetar [i s` nu duc` ]ara spre \nregistrat cele mai mici niveluri de aspectele pruden]iale, de reglementare o criz` profund` \n anii ce vin. dobånd` consemnate vreodat`, de [i de organizare, inclusiv de salarizare 0,69%. “Este un semnal al pie]elor, care a salaria]ilor din sectorul bancar.”

PE REPEDE |NAINTE arat` \ncrederea \n stabilitatea economiei |n afara acestor segmente, vor fi luate Autorit`]ile de la Londra trebuie s` fac` britanice [i \ncredere \n ac]iunile pe care m`suri [i \mpotriva [omajului, dar [i acum fa]` celor mai mari provoc`ri, guvernul le ia pentru a reduce datoria [i pentru \mbun`t`]irea mediului de avånd \n vedere c` reformele pe care spentru a se asigura c` este sustenabil`”, afaceri [i ajutorarea IMM-urilor. Marea au angajat s` le implementeze sunt cele a mai spus Martin Harris. Biz Britanie este \n acest moment afectat` mai dure din ultimii ani. Guvernul are \mprumutat 13,7 miliarde de lire sterline, cu 2 miliarde de lire mai pu]in ca \n aceea[i perioad` a lui 2010.

Cu toate acestea, datoriile totale, excluzånd costurile salv`rii sectorului financiar, au urcat la 1.004 miliarde de lire (1.206 miliarde de euro). Suma este cea mai mare \ncepånd din 1993, cånd au \nceput s` fie \nregistrate date, [i echivaleaz` cu 64% din PIB. Economi[tii au avertizat c` finan]ele

\n vedere reformarea asigur`rilor sociale, a pensiilor, a sistemului de s`n`tate [i a celui financiar.

De altfel, guvernul a avut mult de furc` cu sistemul financiar. Bogdan Patriniche, un bancher romån care lucreaz` \n City-ul londonez, ne-a povestit cum \n sistemul financiar s-au na]ionalizat trei b`nci mari: RBS, Northern Rock [i Lloyds. “B`nci mai mici au fost absorbite de b`nci mai

GOODBYE, AVIVA!

6

Biz

AGEND~

{TIRI

Firm` \n doar 3 ore Dac` la Bucure[ti reducerea timpului de \nfiin]are a unei noi companii de la zece la trei zile e o performan]`, \n Marea Britanie acest lucru e posibil \n doar 3 ore.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU Guvernul de la Bucure[ti a decis reducerea decalajului dintre România [i Occident privind durata \nfiin]`rii unei noi companii. Astfel, pentru a \nregistra o societate comercial`, un român va trebui s` a[tepte doar trei zile. Cu toate acestea, decalajul dintre români [i britanici r`mâne unul semnificativ, \ntrucât englezii au posibilitatea de a primi actele aferente noii societ`]i comerciale la doar trei ore de la depunerea online a cererii de \nfiin]are. |ncepând cu data de 6 februarie, persoanele care doresc s` \[i \nfiin]eze o firm` pe teritoriul României nu se vor mai adresa Fiscului pentru ob]inerea certificatelor pentru spa]iul cu destina]ie de sediu social [i a adeverin]elor privind \nregistrarea documentului care atest` dreptul de folosin]` asupra spa]iului respectiv, ci Oficiilor Registrului Comer]ului. Antreprenorii au posibilitatea de a depune documentele necesare \nfiin]`rii companiei online, \ns` ace[tia se vor prezenta \n persoan` la Oficiile 8

Biz

Registrului Comer]ului sau la notariat pentru a ob]ine specimenul de semn`tur`. |nainte ca guvernul s` ia aceast` ini]iativ`, \nfiin]area unei companii \n România dura zece zile [i costa aproximativ 900 de lei.

Prin compara]ie, \nfiin]area unei companii \n Marea Britanie dureaz` maximum trei ore, iar \ntregul proces se poate derula online, urmând ca antreprenorii s` primeasc` certificatul de \nregistrare, electronic, prin e-mail.

“Este mult mai u[or ca antreprenor \n Marea Britanie, pentru c` este mai pu]in` birocra]ie [i se aplic` principii mult mai simple. E greu pân` le pricepi, pentru c` sunt mai pu]in evidente pentru un str`in, dar odat` aflate ele nu se schimb` peste noapte, nu te a[teapt` surprize \n reglement`ri. Este un sistem complet diferit [i extraordinar de simplu care trebuie re\nv`]at”, spune Adina Luca, consultant \n cadrul companiei britanice Stillae Limited.

|ntregul proces de \nregistrare a unei companii se desf`[oar` prin intermediul unor website-uri certificate de Registrul Comer]ului britanic, iar costurile variaz` \n func]ie de facilit`]ile pentru care opteaz` antreprenorul. Astfel, site-ul companiesmadesimple.com permite \nregistrarea firmei la costuri cuprinse \ntre 16,99 lire sterline (89 lei) [i 249,99 lire sterline (1.310 lei). Dac` opteaz` pentru cel mai ieftin pachet, proprietarul companiei beneficiaz` de facilit`]i precum o interfa]` online de administrare a companiei, domeniu web cu numele companiei [i consultan]` contabil`. Pachetele mai scumpe includ sigiliu, [tampila companiei, o aplica]ie pentru gestionarea TVA-ului, un software de contabilitate, cursuri pentru familiarizarea cu statutul de antreprenor britanic, posibilitatea de a verifica activitatea financiar` a companiilor cu care colaboreaz` [i un sediu social, la care proprietarul companiei ar urma s` primeasc` coresponden]a. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

S-a \ntâmplat când Biz era la Londra

ATERIZARE FOR}AT~ Malev [i-a \ncetat opera]iunile. Board-ul director al operatorului aerian a optat pentru sistarea activit`]ii cu scopul reducerii pierderilor financiare. Decizia executivilor maghiari pune cap`t serviciilor companiei dup` 66 de ani de activitate. Subcontractorii au cerut plata \n avans pentru serviciile furnizate, ceea ce a dus la cre[terea cheltuielilor, explic` CEO-ul de la Malev.

CINE IA LOCUL NOKIA Extinderea companiei germane Bosch \n parcul industrial de la Jucu, printr-o investi]ie de 77 de milioane de euro, va fi sus]inut` de guvern prin acordarea unor ajutoare de stat.

Potrivit estim`rilor germanilor, \n prima faz` a investi]iei se vor crea 300 de noi locuri de munc`.

“Guvernul are toat` deschiderea pentru a sprijini investi]iile care genereaz` locuri de munc`, inclusiv prin acordarea de ajutor de stat \n cazul Grupului Bosch”, spune fostul premier Emil Boc. “M` bucur c` Bosch \[i va extinde investi]iile din 10

Biz

Romånia la Cluj, mai ales \n contextul \ncet`rii activit`]ii companiei Nokia.

Clujul este o zon` cu for]` de munc` bine calificat`, cu o infrastructur` dezvoltat`”, a continuat Boc. Mai mult, tot la \nceputul lunii, fostul premier s-a v`zut la Palatul Victoria cu Fabio de’Longhi, CEO [i ac]ionar majoritar la DeLonghi, \ntålnire la care delega]ia italian` [i-a exprimat hot`rårea de extindere a opera]iunilor \n Romånia.

Compania italian` are \n vedere derularea activit`]ii \n fostele hale de produc]ie ale Nokia, din Jucu. Biz

LISTARE CU MULTE LIKE-URI Facebook a depus documenta]ia pentru oferta public` ini]ial`, dorind s` ob]in` 5 mld. dolari \n urma acesteia. Cu 845 de milioane de utilizatori activi \n fiecare lun` (483 de milioane pe zi) [i venituri anuale de 3,7 mld. dolari, Facebook se preg`te[te s` \nfrunte rigurozitatea de pe Wall Street.

FUZIUNE DE MILIARDE Glencore [i Xstrata sunt \n discu]ii pentru fuzionarea celor dou` companii, care ar duce la na[terea unui gigant de 88 mld. dolari. Fuziunea ar zgudui din temelii industria minier`, \ntr-o manier` similar` fuziunii din 2001 dintre BHP [i Billiton, care a generat un deceniu de consolidare \n industrie.

AGEND~

NUMAI {APTE-S NOROCOASE Romånia ocup` locul 7 \n UE \n topul statelor care au \nregistrat cre[teri \n FMCG, cu +0,3% \n luna decembrie 2011 fa]` de noiembrie. Sc`deri au fost \nregistrate \n Malta [i Slovenia (-3,1%), iar cele mai semnificative cre[teri au fost \n Portugalia (2,2%), Belgia (1,5%), Polonia (0,7%), Estonia, Danemarca [i Marea Britanie (0,5%) [i Romånia (0,3%).

INTERNA}IONAL

RECORD LA PIERDERI 10,2 miliarde de dolari aceasta este estimarea produc`torului japonez de aparate electrice [i electrocasnice Panasonic cu privire la pierderile anuale proprii. Compania se al`tur` altor produc`tori, ca Sony [i Sharp, \n lupta pentru supravie]uire \n produc]ia de televizoare. Pån` la sfår[itul lunii viitoare, compania va renun]a la 17.000 de angaja]i.

FUZIUNE LA |N~L}IME Renumita publica]ie american` “Bloomberg BusinessWeek” propune, ca articol de fond, o analiz` ampl` despre dificult`]ile noii companii formate ca urmare a fuziunii dintre Continental Airlines [i United. The New United \nc` func]ioneaz` ca dou` entit`]i diferite, cu logo-uri [i sloganuri diferite. Despre strategia de management pentru integrare pute]i citi \n cea mai recent` edi]ie a revistei.

TEORIA HAOSULUI

ACCELERARE SPRE MAROC Produc`torul francez de autoturisme Renault a inaugurat \n Tanger (Maroc) cea mai nou` uzin` \n care urmeaz` s` se construiasc` mai multe modele noi de Dacia, inclusiv noul monovolum Lodgy.

Fabrica va avea o capacitate anual` de 400.000 de unit`]i. Investi]ia \n Maroc a dep`[it un miliard de euro.

UCRAINA |N OFFSIDE Dup` ce a primit o veste bun` al`turi de Polonia, când a cå[tigat dreptul de organizare a Campionatului European de Fotbal din acest an, Ucraina nu mai este la fel de \ncåntat` de g`zduirea evenimentului, care ini]ial trebuia s` aduc` profituri [i s` stimuleze economia. |n schimb va aduce pierderi de 8 mld. dolari, \n condi]iile \n care cheltuielile totale se ridic` la 14 mld. dolari.

Publica]ia “Fast Company” dezvolt` ideea de “genera]ie flux” \n cel mai nou articol de copert`. Viitorul businessului este haos pur, iar pentru a supravie]ui \n astfel de climat este nevoie de o abordare cu totul nou`, descris` \n am`nunt \n paginile revistei. Cu toate acestea, \n mediul de business haotic al viitorului vor exista \n continuare cå[tig`tori.

Biz

11

Conduce una dintre cele mai importante societ`]i de real estate cu capital str`in din lume. A construit \n Londra un miniora[, devenit cel mai important proiect de reabilitare urban` din Europa. Sir George Iacobescu vorbe[te \ntr-un interviu \n exclusivitate pentru revista Biz despre viitoarele proiecte ale centrului financiar Canary Wharf.

DE OANA GRECEA {I ALEXANDRU ARDELEAN

SIR GEORGE IACOBESCU

CAVALERUL DIN CANARY WHARF

FOTO: VALI MIREA

Lucreaz` de peste 25 de ani la Canary Wharf [i are pe mân` investi]ii de [ase miliarde de lire sterline. Cu toate acestea, este un om modest, care vorbe[te cu drag despre locurile din care a plecat.

La 66 de ani, Sir George Iacobescu conduce cea mai mare investi]ie pentru reabilitare urban` de pe continent. Cet`]ean britanic de origine român`, nu a emigrat direct \n Marea Britanie [i nici nu a avut pe cineva care s`-l ajute s` reu[easc`.

Rezultatele [i ideile bune au fost cele care l-au propulsat \n carier`. |nceputurile au fost grele [i l-au ]inut departe de familie. A emigrat cu greu [i dup` mul]i ani de a[tept`ri din România \n Canada, \n 1975. Cu diploma de inginer \n buzunar, a lucrat timp de doi ani la firma canadian` Homeco Investments din Montreal. Din 1978 a \nceput s` lucreze pentru cel mai mare dezvoltator de proiecte imobiliare din America, Olympia and York. Timp de cinci ani s-a ocupat de construc]ia primei fabrici moderne de granit din America de Nord, la Toronto, apoi de ridicarea Olympia Center, un turn de 64 de etaje, [i a Neiman Marcus Buildings, la Chicago.

Din 1983 s-a stabilit la New York.

Dup` patru ani, Olympia and York a fost solicitat` de Margaret Thatcher s` se ocupe de proiectul Canary Wharf. |n ciuda reticen]ei ini]iale fa]` de reu[ita acestui proiect, George Iacobescu s-a mutat la Londra [i a devenit vicepre[edinte executiv responsabil cu realizarea bugetelor, cu proiectarea [i construirea a jum`tate din viitorul centru financiar. Adic` unul dintre cei doi oameni care r`spundeau cu capul de acest proiect. |n anul 1994, a fost promovat \n Consiliul de Administra]ie al Canary Wharf Holdings Limited ca director executiv, devenind vicepre[edinte executiv \n 1996 [i pre[edinte executiv \n martie 1997. Pentru meritele sale a fost promovat \n continuare, iar \n iunie 2011 a fost numit pre[edinte al Canary Wharf Group.

Pentru el, succesul se m`soar` \n multe ore de munc`, \ntre 14 [i 16 ore, dar nu uit` niciodat` de familie. “|n ciuda muncii, nimic nu este mai important decât fa14

Biz

milia [i prietenii. Cei mai buni prieteni ai mei sunt \nc` cei din copil`rie, colegii de [coal` [i de facultate”, recunoa[te sincer Iacobescu. Spune c` se vede cu colegii de facultate la fiecare cinci ani. Consider` perioada \n care a f`cut Facultatea de Construc]ii Civile, Agricole [i Industriale drept una dintre cele mai frumoase perioade ale vie]ii sale. S-a orientat singur spre aceast` facultate dup` ce a v`zut cât de greu o duceau \n regimul comunist rudele sale. Bunicul s`u a fost avocat [i ziarist la “Adev`rul”, iar tat`l s`u, medic hematolog [i unul dintre inventatorii trombinei. Ace[tia i-au dat un sfat bun, spunându-i c` \n lume se va construi tot timpul [i va fi mereu nevoie de ingineri constructori.

Canary Wharf este considerat al doilea centru financiar din capitala Marii Britanii, dup` City, centrul financiar istoric care s-a dezvoltat de-a lungul a 500 de ani. Necesitatea construirii acestui centru de afaceri a ap`rut dup` decizia premierului Margaret Thatcher de a liberaliza toate serviciile financiare, care a schimbat hot`râtor sistemul bancar londonez. De altfel, Margaret Thatcher este una din persoanele pe care George Iacobescu le admir` cel mai mult, pentru c`, “\n ciuda problemelor moderne ale Marii Britanii, ea a fost arhitectul care a re\nnoit ]ara [i a creat societatea modern`”. East London a devenit unul dintre cartierele cele mai u[or

COVER STORY

PROIECTELE CANARY WHARF |N 2012 Un nou sediu pentru Agen]ia European` a Medicamentului (AEM), pe strada Churchill Place. Va avea 30 de etaje [i 46.500 mp. Jum`tate din cl`dire va fi ocupat` de AEM, iar cealalt` jum`tate de al]i chiria[i.

Noua sta]ie Crossrail. Este cea mai mare dintre noile sta]ii de tren Metro, \ntr-un proiect masiv care va lega vestul de centrul [i estul Londrei pån` \n 2018.

O cl`dire de birouri de 37 de etaje, pe Fenchurch Street, cunoscut` [i ca “Walkie Talkie”, de 60.000 mp, \n City-ul londonez.

Centrul Shell, care va avea 120.000 mp de spa]ii mixte, comercial, retail [i reziden]ial, pe malul de sud al Tamisei, aproape de London Eye.

continent. Familist convins, George Iacobescu are o fiic`, Julie, [i un nepo]el de care este foarte mândru.

IMPLICAT |N COMUNITATE

de recunoscut din lume [i cu un succes comercial important.

Pentru aceste eforturi, recunoscute de oficialii englezi, \n iunie 2003 George Iacobescu a fost decorat cu titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic, iar \n anul 2007 a fost numit custode al British Museum. La 31 decembrie 2011 a primit titlu de cavaler [i Knight Bachelor (Sir) din partea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii pentru implicarea \n ac]iuni caritabile pentru comunitate [i pentru serviciile aduse lumii financiare. Sir George este \n topul celor mai bine pl`ti]i manageri din Europa (conform “The Guardian”) [i are r`spunderea celei mai mari investi]ii pentru reabilitare urban` de pe

Sir George este membru al Consiliului de Administra]ie de la British Museum, vicepre[edinte al Societ`]ii Regale Britanice de Sculptur` [i membru al Chartered Management Institute. Este, de asemenea, implicat \n mai multe societ`]i comunitare de binefacere. George Iacobescu este unul dintre sus]in`torii organiza]iilor Jewish Care [i Community Safety Trust. Jewish Care este cea mai mare organiza]ie din domeniul social [i al s`n`t`]ii care deserve[te comunitatea evreiasc` din Londra [i sud-estul Angliei, operând peste 70 de centre [i servicii de care beneficiaz` s`pt`mânal mai mult de 7.000 de persoane.

A fost unul din pre[edin]ii fondatori ai Teach First, o organiza]ie care \ncurajeaz` absolven]ii de universitate s` aleag` meseria de profesor. Misiunea Teach First este de a se ocupa de lipsurile din domeniul educa]iei prin transformarea absolven]ilor de excep]ie \n lideri, \n orice domeniu de activitate, [i \n profesori eficien]i, capabili s` inspire tân`ra genera]ie. De asemenea, a fost directorul grupului de afaceri London First [i al agen]iei Gateway to London, prin care se \ncurajeaz` investi]iile \n Londra. Este unul dintre membrii Consiliului Consultativ al TheCityUK, o organiza]ie care promoveaz` domeniul serviciilor financiare.

|n 2010 a fost numit de c`tre Secretarul de Stat pentru Ap`rare la Unitatea de Reforma Ap`r`rii, f`când parte din grupul \ns`rcinat cu restructurarea Ministerului Ap`r`rii. De]ine titlul de Doctor Onorific de Business Administration al Universit`]ii din East London.

Dup` numirea sa \n func]ia de Chief Executive, \n anul 1997, Grupul Canary Wharf a extins activit`]ile caritabile. Printre acestea s-a num`rat [i crearea unui birou local de leg`tur` de afaceri pentru a ajuta companiile locale. Printre ini]iativele menite s` promoveze \n continuare ocuparea for]ei de munc` locale au fost crearea unui joint-venture de recrutare [i Centrul de Instruire pentru London Borough of Tower Hamlets. Grupul Canary Wharf a pus la dispozi]ie, de asemenea, f`r` chirie, spa]iile pentru birouri pentru un num`r de organiza]ii de caritate, cum ar fi Medecins du Monde. G`zduie[te un num`r mare de evenimente \n fiecare an pentru comunitatea local`, precum [i un program activ de sponsorizare a unor [coli locale, grupuri ale comunit`]ii [i echipe sportive. Tot \n Canary Wharf, Comitetul Olimpic responsabil cu evenimentele din vara lui 2012 a primit dou` etaje pentru a-[i face cartierul general.

Canary Wharf a pus \n aplicare, de asemenea, crearea unui spa]iu de art` public` [i a extins programul de evenimente, inclusiv expozi]ii periodice [i spa]ii permanente de sculptur` [i art`. G`zduie[te, de asemenea, un num`r mare de evenimente, de la turnee de squash la concerte gratuite \n aer liber. Biz Biz

15

PLANURILE UNUI VIZIONAR Al doilea centru financiar al Londrei este impresionant. Interviul are loc \n cea mai \nalt` cl`dire a complexului, One Canada Square, de 244 de metri, pån` de curånd cea mai \nalt` cl`dire din ora[. Totul func]ioneaz` dup` ceas. La recep]ie se [tie de noi, la etaj ne \ntåmpin` asistenta personal`, responsabil` cu agenda lui Sir George.

Are programul stabilit pe ore [i pe minute. Interviul nostru a fost agreat cu patru luni \nainte. Conform program`rii, \n urm`torul minut apare, degajat [i amabil, George Iacobescu. Modest, ne spune c` dup` interviu pleac` la o expozi]ie la British Museum, unde urmeaz` s`-l \ntålneasc` pe Prin]ul Charles, \n calitatea sa de custode al muzeului. Deci, s`-i d`m drumul: DE OANA GRECEA {I ALEXANDRU ARDELEAN

16

Care a fost cea mai mare tranzac]ie imobiliar` din Canary Wharf care a avut loc pån` acum [i \n ce an?

rea la care sunt, ori mai cresc. Niciodat` nu se duc \n jos.

Practic, cea mai mare a fost \n 2004, vånzarea cl`dirii Citi Group, de 100.000 mp, pentru valoarea de 1,1 miliarde de lire sterline, adic` 1,3 miliarde de euro. Dar tranzac]iile acestea sunt foarte mult legate nu numai de m`rimea cl`dirii, ci [i de lungimea ISU, de chirie. Aici de obicei cl`dirile se \nchiriaz` pe cel pu]in 15 ani.

Dar majoritatea se \nchiriaz` pe 25 [i pe 30 de ani. Motivul acesta este o chestie tradi]ional` \n Marea Britanie, nu exist` nic`ieri \n lume a[a ceva. Este un obicei foarte bun pentru dezvoltatori. De ce se \ntåmpl` asta? Pentru c`, pe vremuri, toate cl`dirile de birouri apar]ineau societ`]ilor de asigurare care pl`teau pensii.

Ele aveau nevoie s` [tie c` pe urm`torii 25 sau 30 de ani au tot timpul un flux de bani care le vine \n fiecare an. {i mai exist` o caracteristic` a chiriilor \n Anglia: chiriile se rev`d, se reevalueaz` la fiecare cinci ani, dar r`mân ori la valoa-

Adic` [i \n timpul crizei chiriile au r`mas la fel?

Biz

Da, au r`mas la fel, nimic nu se schimb`.

Chiriile nu au leg`tur` cu problemele companiilor.

Cât la sut` din spa]ii sunt ne\nchiriate?

Canary Wharf este \nchiriat aproape complet, \n jur de 98%. Durata medie de \nchiriere este de aproximativ 14,5 ani \n cele 35 de cl`diri de birouri.

Ce companie a \nchiriat cel mai mare spa]iu [i care cel mai mic?

Combinat, Barclays [i Barclays Capital sunt cei mai mari chiria[i din Canary Wharf, cu aproape 186.000 de metri p`tra]i de spa]ii de birouri. Citi este urm`torul, cu aproape 150.000 mp. Interesant, cel mai mic chiria[ din Canary Wharf este a doua mare banc` din lume: China Construction Bank ocup` doar

aproximativ 500 de metri p`tra]i. Noi a[tept`m mai multe companii chineze[ti s` se extind` \n Londra \n urm`torii ani.

Care sunt cele mai mari proiecte pe care le ave]i acum \n construc]ie?

Am cump`rat recent un teren de 35 de acri, unde vrem s` construim 450.000 mp.

Vrem s` facem ceva deosebit, deoarece Canary Wharf a fost \ntotdeauna un centru de afaceri [i practic aici ai cele mai mari b`nci din Europa, ori sedii mondiale, cum este HSBC, care este a doua sau a treia banc` mondial`, sediul mondial al lui Barclays sau sedii europene cum este sediul pentru EMEA al lui Citi Group. Canary Wharf a fost f`cut pentru business, pentru institu]ii financiare. Pe acest teren cump`rat o s` \ncerc`m s` facem ceva diferit. Vor fi multe apartamente, unele de lux, dar [i apartamente sociale. Este un obicei foarte interesant \n ]ara aceasta, cam jum`tate din apartamentele pe care le vinzi/construie[ti trebuie s` fie locuin]e sociale.

COVER STORY

Au sc`zut pre]urile de construc]ie?

FOTO: VALI MIREA

Au continuat s` creasc`, de[i a fost criza din 2008. Au crescut foarte mult pån` \n 2008, apoi au \nceput s` scad`, dar nu mai mult de 10%. Acum, \ncet-\ncet, cresc din nou. De ce? Pentru c` o mul]ime dintre lucrurile pe care le construie[ti nu sunt produse local, sunt produse mondial. Sunt doar cinci sau [ase companii \n lume care fac lifturi, cum ar fi Otis, Kone, Schindler sau ThyssenKrupp. Ace[tia produc \n toat` lumea.

Cånd se fac \n China 100 de cl`diri de 50 sau 80 de etaje, ai nevoie de lifturi. Chiar dac` \n partea aceasta a omenirii care este Europa nu exist` cre[tere (depinde ce se va \ntåmpla mai departe, mai ales cu euro), \n restul lumii – \n Brazilia, \n India, \n China – exist` cre[tere. China cre[te anul `sta cu 8,9% [i sunt foarte neferici]i. Recesiune \n China o s` fie cånd aceast` ]ar` cre[te numai cu 5%.

Apoi, ai nevoie de ceea ce se cheam` clouding, panouri de fa]ad`. Sunt companii \n China care fac fa]ade, dar nu sunt cele mai sofisticate. Fa]adele cele mai sofisticate le face o singur` companie din lume. Au cerere [i pre]urile se duc \n sus \n func]ie de cererea pie]ei. Cåt e lumea de mare, specializ`ri sunt destul de pu]ine pentru anumite lucruri. {i astea cresc pre]ul.

De exemplu, dac` tu construie[ti 100 de apartamente, trebuie s` faci \n plus \nc` 50 de apartamente pentru oamenii s`raci. A[a \]i pl`te[ti datoria fa]` de societate. Astfel, o s` facem apartamente de lux, dar [i pentru oameni s`raci, [i o s` facem [i un cartier mai “funky”.

A fost o oportunitate s` cump`ra]i acum, a]i negociat mult timp?

Am negociat cam un an de zile. Aveam

25% din teren achizi]ionat [i am cump`rat celelalte 75% de la doi parteneri. Vrem s` schimb`m pu]in natura, pentru c` [i lumea s-a schimbat cu criza financiar`, cu high-tech, o mul]ime de elemente noi. Chiria[ul cel mai important acum 20 de ani era Citi Group.

Ast`zi, chiria[ul cel mai important este Google. S-a schimbat natura ocupan]ilor, astfel c` [i noi trebuie s` ne adapt`m construc]iile.

Dar exist` o preocupare pentru spa]iile ecologice \n tot ceea ce construi]i?

Noi \ncerc`m s` construim ecologic, ultimele cl`diri pe care le-am f`cut sunt cele mai verzi din Londra. |n curånd toate acoperi[urile or s` fie gr`dini, dar nu din cele cu pu]in`, iarb` cum a]i mai v`zut, o s` punem chiar parcuri pe cl`diri. Practic, o mul]ime de sisteme pe care le punem \n cl`diri sunt sisteme ecologice. De exemplu, capt`m toat` apa de ploaie [i o recicl`m \n interior. Facem sisteme care produc \mpreun` [i aer condi]ionat, [i c`ldur`. |n loc s` ai sisteme separate, ai un singur sistem, care recicleaz` energia. |n plus, lifturile pe care le punem sunt cele mai sofisticate sisteme, care \nva]` tiparul de mi[care al oamenilor. Dac` se [tie c` la etajul 32 lumea pleac` la lunch la orele 12.30, lifturile stau pe la etajul 32.

Biz

17

Cu cåt este mai scump s` construie[ti ecologic?

Cam cu 10%, \ntre 5 [i 10%. De exemplu, lu`m ap` din råu [i o recicl`m ca s` r`cim. Asta am f`cut pentru unul dintre primele proiecte pe care le-am \ntreprins la New York, World Financial Center, \n fa]a Ground Zero, spre råu; toate cele patru cl`diri de-acolo [i o gr`din` de iarn`. Am f`cut un sistem care ia apa noaptea din råu, o pune sub cl`diri, o ]ine [i \n timpul zilei o folose[te pentru aerul condi]ionat, apoi o vars` \napoi \n råu. |ntotdeauna ne-am preocupat de lucrurile acestea. Dar cl`dirile de acest tip, prin natura lor, cer energie mult`.

Ce valoare au activele pe care le de]ine compania [i \n ce zon` se afl` acestea?

Acum, practic, \n euro ar fi cam 6 miliarde. Majoritatea sunt aici [i mai avem o cl`dire pe care o construim \n The City, \n The Square Mile. |n cl`direa asta am proiectat de exemplu ultimele dou` etaje cu dou` gr`dini enorme, de 2.500 de metri p`tra]i, una deasupra alteia, care o s` fie deschise pentru public. O s` fie singura gr`din` la \n`l]ime unde publicul poate s` intre de pe strad`, s` vin` s` m`nånce un sandvi[, s` vad` Londra.

Acum reconstruim \n zona London Eye, unde este Shell. Am cump`rat tot terenul \n jurul cl`dirii Shell [i vom dezvolta acolo nou` cl`diri de apartamente [i de birouri. Am avut cl`diri [i la New York, pe care le-am vândut.

|n ce stadiu este proiectul Crossrail?

Crossrail este un tren, este un metrou, prima linie care o s` mearg` \n Londra de la est la vest. Sistemele astea de infrastructur` iau o mul]ime de timp. Am decis s` o construim noi \nainte de a veni infrastructura public`. Nu am vrut s` a[tept`m ca guvernul s` o fac` [i atunci am \ncheiat o \n]elegere cu Gordon Brown (prim-ministru \naintea lui David Cameron). Am \ntrebat: cåt te cost` pe tine, guvern, s` faci aceast` sta]ie, care are o lungime enorm` (244 de metri)? Este exact cåt m`rimea turnului acestuia dar pe orizontal`, asta este sta]ia. Pre]ul bugetului guvernului era de un miliard de lire sterline. Am cerut s` ni se dea o [ans` s` \l rede18

Biz

sen`m noi, s` \l refacem [i apoi s` venim \napoi la guvern cu un pre]. Neam decis s` facem noi sta]ia, la 50% din pre]. Am dat un pre] fix de 500 de milioane de lire sterline [i suntem aproape gata cu ea, \n august anul acesta o inaugur`m. Dar \ntreaga linie se deschide \n 2018, pentru c` merge pån` la aeroportul Heathrow. Sunt 15 sta]ii, noi facem doar o sta]ie. Este un exemplu de måndrie fa]` de ceea ce pot face oamenii no[tri. Noi facem mult mai repede decåt fac al]ii pentru c` avem echipele noastre de construc]ie, aici e totul f`cut \n cas`, \ncepånd de la design, de la planning, la partea legal`, la partea de finan]are, la partea de inginerie, la partea de arhitectur`. Sigur c` angaj`m arhitec]i de afar`, dar avem arhitec]i \n`untru.

Dup` aia facem noi construc]ia, lucr`rile de amenajare, apoi facem [i \ntre]inerea. Facem totul [i cånd faci singur, faci pentru tine, nu te speculeaz` un contractor, tu cumperi totul, tu controlezi totul. Sta]ia aceasta de aici, Crossrail, de exemplu, e gata \n august, \n timp ce dac` o f`ceau al]ii, era de dou` ori mai scump` [i era gata \n 2017 – 2018.

Toate aceste proiecte sunt ideile dumneavoastr`?

Nu, nu. Eu conduc compania. Dar am un grup de 20-30 de oameni inteligen]i. |ns` compania nu este enorm`, sunt 200 de oameni, [i tot timpul \ncerc`m s`

venim cu lucruri noi, facem lucrurile mai ieftin, punem mai mult` tehnologie, acesta e motivul pentru care sunt toate b`ncile acestea aici, deoarece puteau s` se duc` \n alt` parte. Dar am oferit lucruri pe care nu le ofer` nimeni. De exemplu, sub strad` avem 6 metri de servicii, \n care am pus tehnologie, comunica]ii, electricitate, ap`, gaze pentru urm`torii 100 de ani. Nu a mai f`cut nimeni asta. |n momentul \n care vine cineva de talia Barclays sau Bank of America [i zice: “Avem nevoie de cele mai sofisticate birouri”, noi le avem deja. |ncerc`m s` facem cl`dirile simple pe dinafar` dar foarte sofisticate pe din`untru.

Cåt de conectat mai sunte]i acum cu Romånia?

Nu a[a de mult. Am fost de multe ori \n ]ar`, m-am v`zut cu oamenii de la conducere, dar... Sunt convins c` [i acolo sunt o mul]ime de oameni de[tep]i [i o mul]ime de oameni \ntreprinz`tori care nu pot s` ridice capul din cauza diverselor p`turi de birocra]ie [i de oameni care iau mit`.

Dar asta pentru c` romånii sunt un popor de oameni foarte cumsecade. Alte popoare nu ar tolera chestia asta. Dar romånul este atåt de cumsecade, c` po]i s` pui pe el o mul]ime.

Dar nu vi s-a cerut sfatul \n vreun proiect?

Nu a[a mult. Au fost aici to]i conduc`torii, prim-mini[trii, N`stase, Geoan`, T`riceanu [i a[a mai departe.

COVER STORY

CANARY WHARF... |NAINTE {I DUP~ Al doilea centru financiar ca importan]` din Europa, Canay Wharf este construit pe o peninsul`, pe locul vechilor docuri din Londra. Construc]ia a \nceput \n 1987, iar primii chiria[i s-au mutat \n 1991. Aici lucreaz` acum 100.000 de oameni. Centrul cuprinde 34 de cl`diri, cea mai \nalt` fiind One Canada Square, care are 50 de etaje [i 244 de metri \n`l]ime. Turnul are 3.960 de ferestre [i 4.388 de trepte. Lifturile urc` de la recep]ie pån` la etajul 50 \n 40 de secunde. Cl`direa are 27.500 de tone de o]el [i 500.000 de yale. Canary Wharf are 24 de imobile de birouri, cinci mall-uri, un magazin universal, dou` centre de conferin]e, teatre, cinematografe, cluburi de sport.

Spunea]i \n 2008 c` am tr`it o criz` de amploare [i c` ar urma s` se \ncheie \n 2011. Suntem \n 2012 [i am intrat \n zona crizei datoriilor.

E alt` criz`, eu am spus c` acea criz` se termin`. Am avut o criz` economic`, asta este o criz` politic`. A fost o criz` economic`, creat` de b`nci [i de gre[eli. Lehman, care s-a pr`bu[it, a fost chiria[ul nostru [i cl`direa lor am våndut-o anul trecut celei mai importante b`nci de investi]ii din lume, JP Morgan, care se mut` acum \n Canary Wharf. Lehman nu era o banc` mare, era o banc` mic`. Din p`cate, din cauza instrumentelor derivate s-au \ntåmplat lucrurile, iar Henry Paulson, [eful Trezoreriei americane de la acea vreme, nu [i-a dat seama care este efectul pr`bu[irii. Dar criza economic` s-a terminat. Acum a \nceput o criz` politic`, geopolitic` [i economic`. Eu vreau s` fiu optimist, sper, dar nu v`d niciun scenariu \n care Grecia s` evite falimentul.

Cum vede]i rezolvarea crizei zonei euro?

Au venit s` v` cunoasc` sau s` v` curteze?

Au venit s` m` cunoasc`, s` se uite la proiectul acesta ca la o experien]`, dar nu a ie[it nimic din asta. Pentru c` este un exemplu extraordinar. Zona aceasta a fost una dintre cele mai s`race din ]ar`, aici au fost docurile vechi, iar Margaret Thatcher [i Michael Heseltine au creat aceast` zon` pentru dezvoltare. Este un exemplu fantastic de cum po]i s` aduci la via]` o zon`. Aici a fost inima imperiului britanic \n termeni de comer]. Aici veneau toate vapoarele din imperiu. Lucrau 75.000 de oameni. Dar, \n anii ’60, s-au \ntåmplat câteva lucruri: o mul]ime dintre produse au \nceput s` fie f`cute mai bine \n India, China, au ap`rut containerele, deci nu a mai fost nevoie s` vii aici, se puteau desc`rca vapoarele \n larg, [i sindicatele au fost distruse de Margaret Thatcher. Atunci, zona asta a murit com-

plet [i \ncet-\ncet s-a ajuns la ce s-a f`cut aici. Dar exist` un model, pe care pot s` \l foloseasc` multe alte ]`ri sau ora[e.

Canary Wharf e listat` la burs`? Care sunt ac]ionarii principali?

Da. E listat` pe burs`. Prima oar` a fost listat` \n 1999 [i apoi a fost relistat` \n 2004, sub numele de Songbird. Este listat`, dar practic ac]ionarii principali sunt Morgan Stanley Real Estate Fund, fondul suveran al guvernului Chinei (cea mai mare investi]ie f`cut` de chinezi \n Marea Britanie), fondul suveran al Qatarului [i un mare business de la New York, care apar]ine unei familii.

Este listat`, dar 70% apar]ine unui club de investitori. Este listat` pentru c` trebuie s` fii pe burs`. Complexul genereaz` venituri de aproximativ 250 de milioane de lire pe an.

2011 a fost anul \n care euro a tr`it periculos, iar 2012 va fi anul \n care cet`]enii se vor pronun]a cu privire la moneda unic`. Guvernele din zona euro vor s` salveze moneda unic` [i cet`]enii vor decide dac` sunt de acord. Unii deja au votat pentru schimbarea guvernelor lor, \n Irlanda, Portugalia [i Spania. Francezii par gata s` \l schimbe pe pre[edintele Sarkozy \n mai, de[i nu par gata s` aleag` un candidat socialist neexperimentat. Politicienii trebuie s` \[i conving` oamenii din ]`rile lor c` o dizolvare a euro ar fi mai periculoas` decåt reformele dureroase care deja sunt \n derulare. Este aproape imposibil s` vedem un scenariu de deznod`mânt \n care Grecia s` evite falimentul. Principala preocupare este dac` acesta va fi unul controlat sau unul necontrolat. |n ciuda acestor lucruri, sunt optimist [i cred c` Grecia va dep`[i aceast` situa]ie \ncurcat`. Consecin]ele falimentului sunt prea mari. Germania nu vrea s` vad` zona euro destr`måndu-se [i este posibil s` o ajute, dar probabil va cere ceva la schimb din Grecia, Italia, Portugalia [i Irlanda: m`suri foarte drastice necesare pentru ca aceste ]`ri s` \[i pun` economiile na]ionale \n ordine.

Biz

19

COVER STORY

CEREMONIA DE |NVESTIRE CU TITLUL DE SIR Onorurile au loc \n Sala de Bal a Palatului Buckingham, unde se adun` familia [i prietenii celui care le prime[te. |nvestirea la rang de cavaler este anun]at` cu mult timp \nainte pe lista de Onoruri de |nceput de An sau de Ziua Reginei. Sir George Iacobescu a fost ridicat la acest rang printr-un decret publicat \n 31 decembrie 2011 [i a fost \nvestit \n data de 14 februarie. |n timpul ceremoniei, o orchestr` cånt` muzic` \n surdin`. }inutele sunt elegante: rochii de diminea]`, uniforme militare, costume [i costume tradi]ionale.

Protocolul spune: nimeni nu strånge måna Majest`]ii Sale dac` aceasta nu o \ntinde ea prima [i atunci este permis` doar o strångere u[oar`.

De asemenea, Regina pune sabia \ntåi pe um`rul stång al cavalerului [i apoi pe cel drept [i acesta este semnul de \nvestire.

Cånd crede]i c` economia se \ntoarce la cre[tere?

Statele Unite au \nceput s` arate semne de recuperare, dar vor trebui s` se zbat` pentru a atinge o cre[tere economic` de 2% anul acesta. Brazilia, care este cea de-a [asea economie mare a lumii, are o prognoz` de cre[tere de aproximativ 2-3%. Austeritatea continu` \n zona euro o s` \mpiedice cre[terea economic` global`. Singura cale de a cre[te este de a reduce cheltuielile care nu sunt necesare [i de a direc]iona banii c`tre crearea [i stimularea de noi industrii, noi locuri de munc` [i infrastructur`.

Cum vede]i economia Marii Britanii?

Guvernul britanic prognozeaz` o cre[tere de 0,6% \n acest an, totu[i exist` un consens al altor economi[ti c` aceast` cre[tere va fi ceva mai mic`. Marea Britanie beneficiaz` de o credibilitate extrem de puternic` pe pie]ele interna]ionale [i de abordarea stabil` [i serioas` a managementului financiar de c`tre Ministrul de Finan]e [i de c`tre Primul-Ministru.

Pie]ele au \ncredere c` guvernul va face ceea ce este necesar pentru a reduce deficitul [i acest fapt se reflect` \n ratele dobånzilor.

Dar \n Romånia?

Cred c` \n Romånia exist` un mare contingent de companii mici [i mijlocii care sunt talentate [i gata s` ofere servicii de calitate. Pentru a le ajuta, guvernul ar 20

Biz

trebui s` se preocupe de reducerea birocra]iei [i eradicarea corup]iei. |n Romånia nu exist` adev`r complet. Exist` numai buc`]ele de adev`r, nimic nu e complet r`u [i nimic nu e complet bun.

Din punct de vedere economic, Romånia [i-a \ndeplinit obliga]iile. O ]ar` nu poate s` consume mai mult decåt produce. Fiecare ]ar` trebuie s` tr`iasc` prin mijloacele proprii. Romånia, din punctul de vedere al FMI, [i-a f`cut datoria. Problema pe care o v`d \n Romånia este c` a produs s`r`cie. Nu \mi permit s` dau sfaturi, pentru c` tr`iesc aici [i nu e fair, dar cred c` s-a produs o schimbare de pl`ci tectonice, pentru c` lumea merge \ntr-o direc]ie, iar partidele \n cealalt`. Partidele au pierdut din vedere ce se \ntåmpl`, au pierdut leg`tura cu omul de pe strad`. Guvernul trebuie s` fie \n austeritate, trebuie s` dispar` [paga, trebuie s` dispar` birocra]ia. Omul de pe strad` nu s-ar sup`ra c` i se reduce salariul dac` ar [ti c` totul este egal deasupra, \n societate. To]i trebuie s` sufere la fel. Se fur` \n Romånia, se fur` [i \n Anglia. Dar \n Anglia se fur` individual, \n Romånia se fur` colectiv.

Sunt zeci de mii de oameni care ar vrea s` fac` businessuri, dar nu le fac pentru c` [tiu c` nu pot s` treac` prin birocra]ie, [tiu c` trebuie s` dea [pag` la fiecare pas [i atunci sunt doborå]i.

Ave]i mul]i romåni care lucreaz` \n Canary Wharf, mai aproape de dumneavoastr`?

Am un num`r de romåni [i to]i sunt foarte buni. Adev`rul este c` num`rul de romåni care caut` serviciu \n Canary Wharf este mai mare decåt num`rul de salaria]i pe care-i am. Nu exist` atåtea joburi. Dac` a[ da afar` pe to]i oamenii [i a[ lua romåni [i tot nu a[ putea s` fac fa]`.

A]i dat oameni afar` acum, cu criza?

Nu, nu am dat afar`. Num`rul salaria]ilor este exact acela[i care a fost [i acum doi ani. |n perioad` de criz` \ncerc`m s` ]inem to]i oamenii, pentru c` atunci cånd se schimb` economia [i ai nevoie de oameni, te cost` mult mai mult s` angajezi oameni [i s` \i specializezi din nou.

Cum a]i reu[it \n Marea Britanie?

Unul dintre lucrurile care separ` Marea Britanie de cele mai multe locuri este toleran]a. Societatea britanic` tinde s` aib` o \n]elegere a culturilor diferite, \n timp ce se str`duie[te din greu s` \[i p`streze mo[tenirea. Marea Britanie este, \n general vorbind, o meritocra]ie unde munca serioas` [i talentul sunt recunoscute practic \n orice companie.

Cum descrie]i rolul pe care \l ave]i la Muzeul Britanic?

Un fapt interesant legat de numirea mea ca [i custode al British Museum este c` a fost ultima numire semnat` de Tony Blair ca Prim-Ministru al Marii Britanii.

Rolul meu la British Museum este foarte important pentru mine. Importan]a muzeului \nseamn` c` are o responsabilitate de a prezerva nu doar “comorile” engleze[ti, dar [i cele ale fiec`ri rase sau religii din \ntreaga lume. Actul constitutiv al British Museum cere custozilor s` fie responsabili pentru “tot globul”. Nu m` pot gåndi la un mai bun ambasador pentru pace \ntre diferitele culturi decåt British Museum. Sunt foarte onorat s` fac parte din conducerea lui.

Care sunt pasiunile dumneavoastr`?

Prima [i cea mai important` pasiune este familia mea: so]ia, fiica, nepotul [i ginerele. |n afara familiei, sunt interesat de jazz, oper`, dar [i de clubul de fotbal Chelsea. Biz

BURS~

LIBER LA LICHIDITATE PE BURS~ Condi]iile de pia]` dificile, criza datoriilor din zona euro, mi[c`rile geopolitice sunt pe buzele tuturor, dar exist` [i ve[ti bune. Pe bursa londonez` companiile pot g`si bani. Tracey Pierce, Director of Equity Primary Market la London Stock Exchange Group, ne-a spus care sunt avantajele Londrei. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care este pozi]ia Bursei de Valori de la Londra (London Stock Exchange – LSE) \n prezent?

M` ocup de divizia legat` de pia]a primar`, echipa mea este responsabil` s` atrag` companii s` se listeze [i s` tranzac]ioneze \n Londra [i s` ajut`m acele companii, odat` ce s-au listat, cu produse [i servicii adi]ionale. LSE este cea mai interna]ional` burs` din lume, \n termeni de num`r al companiilor listate, avem circa 2.600 companii listate pe sec]iunile bursei. Cam 600 dintre acestea sunt ac]iuni interna]ionale din peste 110 ]`ri diferite. Echipa mea, cu oameni la Londra, Milano, Hong Kong [i Beijing, c`l`tore[te pe tot globul [i lucreaz` cu companii care doresc s` se listeze interna]ional, cu b`nci de investi]ii [i cu comitete consultative. |n acela[i timp, are leg`turi foarte strånse cu al]i stakeholderi, printre care guverne, organisme de supraveghere, pentru a se asigura c` ace[tia sunt con[tien]i de avantajele list`rii la Londra pentru companiile care doresc s` strâng` capital interna]ional [i s` \[i \mbun`t`]easc` profilul global.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Care sunt avantajele list`rii la Londra pentru o companie str`in`?

Unul dintre marile avantaje ale list`rii la LSE este c` respectivele companii pot accesa cel mai mare grup interna]ional de capital. |n Londra se afl` aproximativ 1.800 de miliarde de dolari \n active \n administrare [i 1.200 de miliarde de dolari investi]i \n ac]iuni Biz

21

BURS~ investitori, consultan]i sau anali[ti, mai ales \n sectoare specifice ca resurse naturale, petrol [i gaze [i minerit. Avem [i rolul de intermediar \n introducerea companiilor pe pia]a londonez`.

Sunt [i companii din Europa de Est listate aici?

Condi]iile din pia]` sunt \nc` dificile [i, cu criza datoriilor din Europa, pia]a IPO-urilor este mai modest`. Totu[i, suntem foarte activi \n Europa continental` [i mai ales \n Europa de Est pentru a lucra cu companii, uneori pentru a preg`ti pachetul de ac]iuni COSTURILE LIST~RII LA LONDRA destinat list`rii, proces care Stock Exchange [i 6,71% pe NASDAQ. Londra are [i avantaje competitive atunci poate dura luni sau ani de zile, [i continu`m s` lucr`m |n 2011, costurile au mai crescut pu]in, cånd vine vorba de list`ri pentru c` [i tacu aceste companii pån` dar \n continuare sunt cele mai mici, xele solicitate companiilor pentru procesul cånd sunt gata de listare. ajungånd la aproximativ 3% din valoarea de listare sunt mai mici decåt la alte burse Suntem foarte prezen]i \n tranzac]iei. O tax` pu]in mai mic` este de renume din lume. |n 2010, taxa medie Rusia [i fostele republici soperceput` doar la Bursa de la Hong Kong, brut` pentru listarea la London Stock Exvietice [i avem peste 100 de \ns` nu este o op]iune principal` change a fost de 2,45% din valoarea trancompanii din regiune care pentru IPO-uri. zac]iei, comparativ cu 6,24% la New York sunt deja listate. De asemenea, suntem foarte activi [i \n Romånia, Polonia, Bulgaria [i \n alte interna]ionale. Companiile pot accesa Cum se realizeaz` mai exact lista]`ri est-europene. acest grup de capital interna]ional nu rea unei companii str`ine pe LSE? doar prin IPO-uri, dar [i pentru list`ri secundare. Anul trecut, 12,9 miliarde de lire au fost strånse prin IPO-uri [i 9 miliarde de lire prin list`ri secundare.

Unul dintre motivele pentru acest fapt este c` Londra are o baz` global` de investitori institu]ionali, precum [i investitori interna]ionali cu sedii aici. |n plus, avem cel mai mare num`r de investitori str`ini. Pentru acele companii care doresc s` strång` capital de la o gam` larg` de investitori, indiferent c` este vorba de Marea Britanie, Europa, America de Nord, Asia-Pacific sau Orientul Mijlociu, Londra poate fi un nod pentru acele investi]ii. Important este c` grupul de investitori asigur` un grad mare de lichidit`]i \n pia]a secundar`. Din acest motiv, aproximativ 12 miliarde de lire sunt tranzac]ionate zilnic \n ac]iunile listate aici, \n toate sec]iunile LSE. Pentru a strånge capital, companiile tranzac]ionate g`sesc la Londra un nivel ridicat al fondurilor.

22

Biz

Rolul nostru este de a identifica acele companii care ar beneficia de listarea \n Londra. Ne \ntâlnim cu ele [i discut`m despre tipul de sec]iune pe LSE care le-ar \ndeplini cerin]ele. Exist` patru sec]iuni cheie ale LSE. Prima este pia]a primar` pentru companiile mari, iar organiza]iile se pot lista la categoria premium (condi]iile de listare sunt mai stricte, potrivit regulilor britanice) sau la categoria standard (condi]iile de listare se bazeaz` pe regulile UE). A doua sec]iune este AIM, dedicat` companiilor mai mici, \n dezvoltare, [i mai exist` alte dou` pie]e specializate, Professional Securities Market [i Specialist Fund Market. Dup` stabilirea categoriei propice, urmeaz` procesul de listare [i a obliga]iilor pe care companiile trebuie s` le \ndeplineasc`. |n aceast` etap`, discut`m [i despre beneficiile poten]iale, dar [i problema capitalului [i a lichidit`]ilor. Unul dintre beneficiile cheie pentru listare este c` avem o mas` critic` de expertiz`, indiferent c` sunt

Pute]i s` ne oferi]i mai multe detalii despre pia]a romåneasc`?

Exist` oportunit`]i de listare la Londra pentru companiile romåne[ti pentru a-[i l`rgi baza de investitori [i pentru a-[i spori vizibilitatea pe plan interna]ional. |n Romånia exist` un num`r de companii de]inute de stat [i unele care au fost privatizate. Desigur, exist` bursa local` [i se pot lista acolo, dar cånd vor s` \[i l`rgeasc` baza de investitori [i s` aib` o expunere interna]ional` mai mare, credem c` Londra poate servi acestor nevoi.

Sunt o serie de companii din Romånia cu care discut`m [i le expunem beneficiile pentru momentul \n care pia]a \[i va mai reveni [i se pot lista. Cånd lucr`m \n aceste pie]e, observ`m c` oferta noastr` este complementar` pentru pia]a local`. |n general, o companie care se listeaz` pe bursa local` pentru a atrage investitori locali [i investitori individuali [i apoi vin la Londra pentru a-[i l`rgi cu adev`rat baza de investitori.

BURS~ Cu ce companii discuta]i?

Avem trei companii listate aici, cu focus pe România, la categoria AIM. Cåt despre companiile cu care suntem \n discu]ii, informa]iile sunt confiden]iale.

Ce ne pute]i spune despre Fondul Proprietatea (FP), a]i discutat cu ei?

foarte dificile. Suntem optimi[ti \n ceea ce prive[te viitorul, cred c` nu putem prognoza cåte IPO-uri vor fi, dar lista companiilor cu care suntem \n negocieri de listare este mai puternic` decåt \nainte de criza financiar`. Companiile sunt preg`tite s` devin` publice [i s` vin` la bursa de la Londra. Lista r`måne foarte puternic`, mai ales din ]`rile emergente, Rusia, fostele republici sovietice, India, Asia de Sud-Est. Sper`m s` se stabilizeze condi]iile de pia]` [i s` fie mai prielnice pentru companii.

au fost minerit, petrol [i gaze, servicii financiare. Dar exist` [i alte industrii reprezentative unde se strång bani, precum sectorul chimic, infrastructur`, real estate [i agricultura [i agro-industria. O s` vede]i o diversificare a acestor domenii, ca urmare a list`rii companiilor din pie]ele emergente. Dar sectoarele cheie pentru aceste companii sunt resursele naturale, minerit, petrol [i gaze, infrastructur`, servicii de suport [i agricultur`.

Nu pot s` confirm c` am discutat cu ei, dar [tiu de existen]a FP [i [tiu c` analizeaz` op]iunile de listare, pentru c` este un fond mare. Ce pot s` v` spun este c`, dac` s-ar lista aici, ar fi unul dintre cele Care sunt provoc`rile bursei mai mari [ase fonduri listate pe pia]a acum? noastr`. Astfel, ar avea un profil semnifiCare sunt principalele domenii din |n primul rånd sunt condi]iile globale de cativ [i ar putea s` strång` capital de la care provin companiile? pia]`. Avem nevoie de o mai mare stabiliinvestitori interna]ionali, nu doar de la Unul dintre principalele avantaje ale tate \n pia]` pentru ca companiile s` se cei regionali sau locali. Ar fi un pachet de Londrei, atåt pe pia]a principal`, cåt [i \ntoarc` c`tre burs` pentru a ac]iuni potrivit pentru care nivestrânge capital. Cred c`, pentru lul de lichiditate ar fi ridicat. La noi, o provocare este competi]ia capitalizarea curent` a fondului, crescut` cu bursele din America, PREZEN}~ ROMÅNEASC~ s-ar uita la listarea pe pia]a princu cele asiatice. Iar alte provoc`ri LA LONDRA cipal`. Ne-ar pl`cea s` \i atragem sunt cele de pe pia]a intern` [i de |n prezent, la categoria AIM (destinat` comla Londra. Cred c` ar putea avea regulile de listare. London Stock paniilor mijlocii cu poten]ial de cre[tere) sunt multe avantaje [i beneficii prin Exchange este o burs` de succes, listate trei fonduri de investi]ii care au ca listarea aici. {i de asemenea s-ar dar vrem s` implement`m de ase]int` pia]a romåneasc`. Este vorba de: putea bucura de profilul [i de stamenea m`suri care s` asigure pe New Europe Property Investments plc, mai departe succesul. tutul de a fi un fond listat la LSE. listat` \n august 2007 [i cu o capitalizare de pia]` de 262,12 milioane de lire sterline [i Spunea]i c` sunte]i optimist` Cum a fost pia]a principal` care de]ine \n Romånia 27 de propiet`]i \n leg`tur` cu viitorul pie]ei. anul trecut? imobiliare.

Cum \l vede]i pornind de la Condi]iile au continuat s` fie difi-

condi]iile actuale?

Reconstruction Capital II, listat \n cile din cauza crizei financiare [i Londra are mai multe puncte decembrie 2005, cu o capitalizare de pia]` apoi au fost evenimentele geoforte ca [i centru financiar inde 45,06 milioane de lire sterline.

Fondul politice (prim`vara arab`), dar [i terna]ional: capital disponibil, de]ine \n Romånia mai multe companii, dezastrele naturale (tsunami \n lichiditate crescut`, o abordare inprintre care Policolor, Mamaia Resort Hotels, Japonia). Apoi, criza datoriilor teligent` asupra regulamentelor, Albalact sau Romar Holding. din Europa [i ultimele evolu]ii op]iunile legate de categoriile burdin Statele Unite. A fost o \ncetiEast Balkan Properties plc, listat` \n siere [i masa critic` de expertiz`. nire global` \n pia]a IPO-urilor \n decembrie 2005, cu o capitalizare de pia]` Aceste avantaje sunt foarte greu de de 12.08 milioane lire. |n Romånia, fondul toate bursele din lume. Noi \n g`sit \n alte p`r]i, astfel \ncåt de]ine un portofoliu de cl`diri de birouri, 2011 am sim]it o \mbun`t`]ire Londra \[i va p`stra pozi]ia \n retail [i spa]ii industriale. fa]` de 2010, a[a c` am avut circa topul centrelor financiare din 140 de noi companii care s-au lume. Iar \n timp ce lumea iese din al`turat bursei, peste 70 de noi dificult`]ile economice, pachetele de IPO-uri, peste 12,9 miliarde lire strånse pe cele secundare, este c` atragem ac]iuni listate vor juca un rol important \n urma IPO-urilor. Astfel, au crescut companii din sectoare de activitate \n finan]area companiilor. Pentru c` o semnificativ atåt num`rul list`rilor, cât [i variate. Avem peste 30 de domenii reparte din motivele pentru care am intrat valoarea acestora fa]` de 2010. Anul treprezentative pe pie]ele noastre. Dar \n \n criza financiar` au fost nivelurile ridicut, am avut de asemenea listarea \n mai mod clar avem expertiza special` \n arii cate de datorii, a[a c` ac]iunile vor fi a companiei Glencore, care a fost cel mai precum resurse naturale, minerit, peparte a solu]iei. Londra este \ntr-o pozi]ie mare IPO interna]ional la LSE din toate trol [i gaze sau servicii financiare. Acesavantajoas`, deoarece, de[i suntem \n timpurile, circa 10 miliarde de dolari \n tea sunt reflectate \n tipul companiilor Europa, capitalul disponibil aici este urma list`rii primare la Londra [i secun[i al fondurilor strånse. |n 2011, \n terglobal. A[a c` este mai pu]in afectat de dare la Hong Kong. A fost o listare de meni de bani strån[i la IPO-uri [i la condi]iile locale de pia]`, pentru c` avem succes \n timpul unor condi]ii de pia]` list`ri secundare, principalele sectoare o acoperire cu adev`rat global`. Biz Biz

23

Ion Jinga Discu]ia de la Londra cu Ion Jinga, ambasadorul Rom책niei \n Regatul Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, a gravitat \n jurul solidit`]ii rela]iilor politice [i al cre[terii schimburilor economice bilaterale, dar [i al for]ei comunit`]ii rom창ne[ti din Regat.

Foto: VALI MIREA

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Cum caracteriza]i rela]ia dintre Marea Britanie [i Romånia?

Este o rela]ie caracterizat` de existen]a unui parteneriat strategic agreat \n anul 2003 [i actualizat la noul statut al Romåniei, de stat membru al Uniunii Europene [i al NATO, prin vizita de anul trecut a pre[edintelui Romåniei ca invitat al Guvernului Majest`]ii Sale.

Acesta este cadrul general \n care putem plasa rela]ia actual`. La sfår[itul anului trecut, \ntr-o discu]ie cu ministrul britanic de Externe, William Hague, acesta a men]ionat c` niciodat` \n istoria comun` Romånia [i Marea Britanie nu au avut rela]ii atåt de bune ca \n prezent. Prietenii din Ministerul Britanic de Externe mi-au spus c`, \ntr-o evaluare pe care diploma]ia britanic` a f`cut-o privind rela]iile bilaterale ale Regatului Unit pe parcursul anului 2011, Romånia figureaz` \ntre rela]iile de top \n ceea ce prive[te dinamismul, substan]a [i densitatea contactelor, evenimentelor [i proiectelor comune. A[ spune c`, \n ciuda faptului c` Europa \n ansamblul s`u [i, ca parte a Europei, Romånia [i Marea Britanie sunt \nc` sub impactul consecin]elor unei crize economice prelungite, rela]iile dintre cele dou` ]`ri cunosc acum o rela]ie fast` cu excelente perspective pentru viitor.

Cåt de puternic` este cooperarea economic` dintre cele dou` ]`ri?

Este o cooperare care a cunoscut [i cunoa[te un trend ascendent \n pofida crizei. Cu siguran]` c` rezultatele ar fi fost chiar mai spectaculoase dac` nu am fi avut criz`. Anul trecut, schimburile comerciale au dep`[it 2,7 miliarde de euro. Marea Britanie este unul dintre partenerii no[tri cu care avem o balan]` pozitiv` pe comer], export`m mai mult decåt import`m (+156 de milioane de euro la nivelul anului trecut). Din aceast` perspectiv`, Marea Britanie este al nou`lea partener comercial al Romåniei din lume [i al doilea \n Uniunea European` din

perspectiva balan]ei pozitive. Sunt peste 4.400 de companii britanice [i companii mixte romåno-britanice care opereaz` pe pia]a romåneasc`. Exist` un capital direct investit \n jur de 750 milioane de euro [i, dac` lu`m investi]ia Vodafone plus alte investi]ii considerate indirecte, dep`[im 4 miliarde de euro investi]ii britanice \n Romånia. Sunt cåteva mii de oameni de afaceri britanici \n Romånia, sunt cåteva mii de expa]i pe teritoriul nostru.

Anul trecut, rela]iile economice au \nregistrat o cre[tere cu 13% \n perioad` de criz`, exporturile noastre au crescut cu 7%, e adev`rat c` au crescut [i importurile din Marea Britanie cu

2011, presa britanic` a preluat pe surse elemente dintr-un raport pe care \l prezentau ca fiind confiden]ial, comandat de fostul guvern laburist [i ]inut la secret tocmai pentru c` era devastator pentru politica de emigra]ie, fiindc` acel raport ar fi ar`tat c` romånii [i bulgarii, cei pentru care mai exist` \nc` restric]ii pe pia]a for]ei de munc`, au un grad sc`zut de integrare, grad ridicat de [omaj [i grad redus de educa]ie. Am reu[it pån` la urm` s` ob]inem de la autorit`]ile britanice publicarea acelui raport, f`cut public, cu men]iunea c` a fost comandat de fostul guvern. Citesc raportul [i constat cu surprindere [i pl`cere c`, dintre to]i

“Marea Britanie este al nou`lea partener comercial al Romåniei din lume [i al doilea \n Uniunea European` din perspectiva balan]ei pozitive, de 156 milioane euro anul trecut.” ceva mai mult. Noi export`m \n Marea Britanie produse care \nglobeaz` tehnologie de vårf [i manoper` de \nalt` specialitate: 34% din exporturi sunt aparatur` electric` [i electronic`, 24% ma[ini utilaje, componente de aeronautic` componente de construc]ii navale, IT [i doar 5% produse chimice, 5% mobilier, 5% materiale plastice.

De cealalt` parte, britanicii export` \n Romånia cam acelea[i lucruri, dar la o pondere ceva mai mic`.

Care sunt bazele noastre comune, politice, sociale, economice [i valorile comune, \n afar` de cele europene?

Avem peste 100.000 de romåni tr`itori permanent sau temporar \n Marea Britanie. O comunitate care, \n ciuda a ceea ce mai scriu cånd [i cånd tabloidele, este, probabil, cea mai bine dotat` din punct de vedere intelectual din Marea Britanie. |n toamna anului

str`inii din Marea Britanie, romånii au cel mai ridicat procent de oameni cu studii superioare (40%) [i cel mai sc`zut procent de oameni cu un nivel redus de educa]ie (26%). Romånii au cel mai ridicat grad de ocupare – 85% au locuri de munc`. O parte a presei a \ncercat atunci s` speculeze c` 15% sunt [omeri. Acela[i raport spune c` nivelul de [omaj al romånilor din Marea Britanie este tot cel mai sc`zut (4,4%). Diferen]a este dat` de studen]i, profesii liberale, avoca]i, oameni care lucreaz` pe cont propriu \n zona de servicii financiare, arti[ti. Este o comunitate bine \nchegat`, venit` \n cåteva valuri succesive, o comunitate care munce[te, o comunitate care \[i cå[tig` existen]a cu demnitate, o comunitate care \[i p`streaz` valorile [i care r`måne apropiat` de ]ar`. Biz Citi]i versiunea integral` a interviului pe www.revistabiz.ro

Biz

25

FOTO: VALI MIREA

Martin Harris |nt책lnirea cu Martin Harris, Ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, a avut loc cu dou` zile \nainte de a pleca spre Londra. A fost o discu]ie intens` [i cald` despre planurile ambasadei, Jocurile Olimpice, zona euro sau Jubileul de Diamant.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Cum a]i caracteriza rela]ia dintre cele dou` state?

Tot mai apropiat`. Este extrem de surprinz`tor, dac` ne uit`m \napoi. Am venit pentru prima dat` \n Romånia cånd eram student, acum 20 de ani, \n vara lui 1990. |n acel punct, cele dou` state nu se cuno[teau prea bine. Evident, au existat rela]ii \nainte de r`zboi, dar a fost o perioad` lung` de izolare \ntre cele dou` state. Mul]i oameni din Marea Britanie aveau o vag` idee despre Romånia [i viceversa. Cånd m` uit acum, este o rela]ie tot mai apropiat`. Avem mul]i romåni care locuiesc \n Marea Britanie sau o viziteaz`, mul]i britanici care viziteaz` Romånia, care vin aici pentru afaceri sau pentru vacan]`, avem cupluri [i familii mixte romåno-britanice, rela]ii de afaceri, care se petrec \ntre cele dou` state. Rela]ia de acum este complet diferit` fa]` de cum a fost, este mult mai intens`. Dac` m` uit \n viitor, peste 20 de ani, m` a[tept ca rela]ia s` fie [i mai apropiat`, pentru c` suntem parte a Uniunii Europene [i a aceleia[i pie]e comune. Pentru mine, provocarea ca ambasador este s` m` asigur c` rela]ia dintre cele dou` guverne ]ine pasul cu rela]ia dintre indivizi sau dintre companii. Ideal este s` fim \naintea acestei rela]ii, s` fim noi cei care o dezvolt`m, o rela]ie tot mai apropiat` dintre Marea Britanie [i Romånia.

Cåt de puternic` este cooperarea economic` dintre cele dou` ]`ri?

Vedem aceea[i tendin]` reflectat` \n sfera economic`. Dac` m` uit la exporturile britanice c`tre Romånia, \n 2011, volumul exporturilor a crescut cu 21%, dep`[ind media european` de 10%.

Dinamica este foarte puternic` [i arat` interesul companiilor britanice pentru Romånia, pe care o v`d ca pe o pia]` interesant`, propice pentru investi]ii.

Vedem de asemenea noi investi]ii ale companiilor britanice \n Romånia. |n aceast` s`pt`mån` (16-20 ianuarie), compania Melrose Resources a mai investit 130 de milioane de dolari \n sectorul energetic, pentru prospec]iuni \n

Marea Neagr`. De asemenea, avem investi]ii semnificative \n sectorul telecomunica]iilor. |n acest moment trebuie s` spunem c` Romånia are cea mai rapid` vitez` de internet din Europa [i a doua din lume. Aceasta se datoreaz` \n mare parte [i investi]iilor f`cute de Vodafone, cea mai mare investi]ie britanic` \n Romånia, care va investi peste jum`tate de miliard de euro \n urm`torii zece ani [i care se situeaz` \n prima linie a tehnologiei [i infrastructurii \n Europa. Important este c` va oferi [i o platform` pentru dezvoltare economic` \n zonele rurale. Va aduce internet de mare vitez` \n zona rural` din Romånia, despre care toat` lumea realizeaz` c` este o zon` cu poten]ial. Cred c` este o pia]` cu interes crescut pentru companiile

Londra la Bucure[ti, m` aflu lång` un om de afaceri britanic care vine s` investeasc` aici [i este o bun` oportunitate pentru mine s` explic suportul pe care ambasada britanic` \l asigur`. Observ`m cre[terea cererilor oamenilor de afaceri britanici pentru serviciile ambasadei cu scopul de a-i ajuta s` \[i g`seasc` noi parteneri pe pia]a romåneasc`.

Cånd a]i \nceput mandatul, a]i spus c` ve]i avea o misiune diferit` fa]` de a predecesorului dumneavoastr`.

Focusul predecesorului meu a fost s` preg`teasc` Romånia pentru aderarea \n Uniunea European`. Pentru mine, contextul este diferit, Romånia este parte a UE, a[a c` misiunea mea este diferit`, stabilirea unui parteneriat puternic cu

“Cred c` România este o pia]` cu interes crescut pentru companiile britanice.

Sunt foarte \ncåntat s` v`d, de asemenea, c` \ntreprinderile mici [i mijlocii export` \n Romånia pentru prima dat`.” britanice. Sunt foarte \ncåntat s` v`d, de asemenea, c` \ntreprinderile mici [i mijlocii export` \n Romånia pentru prima dat`. Este o dezvoltare foarte \ncurajatoare [i cred c` totul merge foarte bine pentru viitor.

Care este rolul dumneavoastr` \n acest domeniu? |n ceea ce m` prive[te, doresc s` sprijin dezvoltarea exporturilor IMM-urilor din Marea Britanie \n Romånia, s` m` asigur c` Romånia beneficiaz` de expertiz` britanic` \n infrastructur`. |n acest sens, a[tept`m cu mare interes vizita Lordului Green, Ministrul pentru Comer] [i Investi]ii, care va veni aici la sfår[itul lunii martie. Aceast` vizit` vine dup` cea a Ministrului de Stat pentru Afaceri [i Inova]ie, Vincent Cable, \n septembrie 2011, ale c`rui concluzii au fost c` Romånia este potrivit` pentru investi]ii, are un mare poten]ial pentru UK [i pentru companiile britanice. De cåte ori zbor de la

Romånia, cåt [i \n cadrul institu]iilor europene. {i asta am f`cut aici, m-am concentrat pe aceste lucruri \n ultimul an [i jum`tate. Cånd pre[edintele s-a adresat ieri (19 ianuarie) corpului diplomatic \n cadrul \ntålnirii anuale cu [efii misiunilor diplomatice acredita]i aici, pentru a prezenta liniile politicii externe ale Romåniei pentru acest an, a men]ionat Marea Britanie ca unul dintre principalii parteneri din Europa. Noi vedem Romånia ca un partener im-portant pentru noi pentru c` avem acelea[i pozi]ii \n multe chestiuni cheie, atåt economic (travers`m acelea[i provoc`ri), cåt [i din punctul de vedere al securit`]ii, unde for]ele noastre lucreaz` \mpreun` \n p`r]i dificile ale lumii, ca Afganistan. Avem multe lucruri \n comun [i putem construi un parteneriat mutual de mare succes, atåt \n cadrul UE, cåt [i al NATO. Biz Citi]i versiunea integral` a interviului pe www.revistabiz.ro

Biz

27

ROMÂNI LA LONDRA

ROMÂNI LA LONDRA

FOTO: MIHAI BALOIANU

Au cucerit imperiul britanic din interior, prin munc`, inventivitate, pasiune [i perseveren]`. Iat` pove[tile românilor care au reu[it s` se impun` la Londra \n antreprenoriat, management sau cercetare, \n ciuda unei concuren]e acerbe [i a imaginii nu tocmai roz a României.

28

Biz

ROMÂNI LA LONDRA

Manager \n jurul lumii Din punct de vedere profesional, nimic nu este definitiv pentru Marius Per[inaru. Acum este la Londra, dar, dac` se ivesc oportunit`]i, se vede muncind oriunde \n lume. Singura lui problem` este s`-[i fac` meseria cât mai bine. DE LOREDANA S~NDULESCU finele anului trecut, prin intermediul unui business pe care ondra – Istanbul – Miami – India – Mexic este l-a lansat acas`. Este vorba despre o mic` afacere pe care o axa pe care c`l`torea la \nceputul anului trecut administreaz` so]ia sa [i pe care a deschis-o \mpreun` cu Marius Per[inaru, la distan]` de câteva zile de la o un prieten, la Bran. Cu utilaje cump`rate din Austria, destina]ie la alta. Un ritm de-a dreptul nebun, c`ruia fostul ambalaje din Anglia [i din mere crescute la ferma de la General Manager al Xerox România (2004 – 2009) i-a Bran, familia Per[inaru a pus pe roate o f`bricu]` unde se f`cut fa]` cu brio. Acum, odat` cu numirea \ntr-o nou` produce suc natural de mere, M`r de Bran, pe care-l func]ie, \ncepând din ianuarie 2012, ritmul s-a mai comercializeaz` \n câteva magazine [i restaurante. Biz domolit. De la vicepre[edinte DMO Channel Operations a fost numit Chief Commercial Officer Director General pentru Tehnologie [i Servicii pentru Europa Central` [i de Est, Israel [i Turcia. Noua atribu]ie \l aduce mai aproape de cas` [i de zona cu care este de ani buni familiarizat.

Având continuitate ani la rând \n aceea[i corpora]ie, una de altfel foarte eterogen` din punct de vedere etnic, relocarea \n Londra nu a fost deloc dificil`. Mai degrab` [i-a f`cut griji pentru familie, \ns` s-au dovedit nefondate, deoarece atât so]ia cât [i fiica s-au adaptat la stilul englezesc. Cât prive[te via]a sa de zi cu zi \n companie, nu a sim]it nicio schimbare major`. “Ori c` lucrez \n biroul Xerox de la Bucure[ti, ori \n cel de la Londra, este acela[i lucru”, poveste[te Marius Per[inaru. Singura problem` a fost trecerea de la un job opera]ional, cum e cel de General Manager \ntr-o corpora]ie, \n unul de influen]`. La sediul central nu mai po]i s` spui ce trebuie s` se fac`, trebuie s` convingi oamenii, s`-i influen]ezi astfel \ncât directorii din fiecare ]ar` s` mearg` \n direc]ia dorit`. Prin mutarea \n postul de la Londra i-a disp`rut componenta de leadership pe care a fost nevoie s` o recapete [i s`-[i recl`deasc` pozi]ia \n noul context mult mai complex al corpora]iei.

MARIUS “Via]a la Londra este minunat`”, poveste[te PER{INARU, Marius Per[inaru. Sunt mituri legate de vreme Chief Commercial urât`, ploaie sau cea]`, dar \ntr-un an [i Officer – Director jum`tate a prins o singur` dat` vreme cu General pentru Tehnologie [i adev`rat ce]oas`. Iar \n ceea ce prive[te Servicii pentru muzeele, locurile de vizitat [i activit`]ile Europa Central` [i cultural-artistice, ora[ul este de-a dreptul o de Est, Israel [i \ncântare. Leg`tura cu România o men]ine Turcia, Xerox UK permanent prin intermediul familiei [i, de la Biz

FOTO: VALI MIREA

L

29

ROMÂNI LA LONDRA

Cafenea la rang de art` Abia când am contactat-o pentru interviu, Daiana St`nescu-Radeka a realizat c` ea chiar are un business. {i chiar unul de succes, din moment ce se aude de el la mii de kilometri distan]`, pân` \n ]ara sa natal`. DE LOREDANA S~NDULESCU \nseamn` Marmalade, de la g`tit pân` la contabilitate [i alte `r` s` fie \ncununarea unui plan de business chestiuni administrative. prestabilit, cafeneaua Marmalade este rezultatul unor Clien]ii, majoritatea englezi, vin pentru re]etele Daianei, decizii pe care Daiana St`nescu-Radeka a avut dintre care cel mai apreciat este tortul de morcovi, dar [i curajul s` le ia, pornind de la zero \ntr-o ]ar` care-i era cu totul pentru atmosfera pl`cut` din cafeneaua ei. “Le place c` pun str`in`. Fiica celebrului caricaturist Mihai St`nescu, Daiana a mult` dragoste [i pasiune \n ceea ce fac. {i s-au obi[nuit ca zi plecat la Londra \n 1992 imediat dup` terminarea liceului, ca de zi s` m` g`seasc` \n cafenea.” |n mai bine de trei ani de la s`-[i viziteze prietenul, actualul so]. Decizia de a r`mâne \n deschidere, a \nv`]at multe despre administrarea businessului Anglia a fost motivat` [i de dorin]a de a studia la [i se mândre[te c` a primit recenzii bune pe un site de Universitatea de Arte din Londra. S-a \nscris la facultate [i, referin]` dedicat cafenelelor [i restaurantelor londoneze, iar pentru a-[i putea pl`ti studiile, a muncit ani la rând, sear` de ultima vizit` a autorit`]ilor i-a adus o clasificare de cinci stele, sear`, \ntr-o pizzerie. “A fost greu, dar atunci nu sim]eam maximul pe domeniul s`u de activitate. Biz greut`]ile”, \[i aminte[te ea. Dup` terminarea facult`]ii, s-a \nscris la concursul de admitere la cursurile de master ale reputatei universit`]i Royal College of Arts, cu ideea c` nu va fi admis` (erau 4.000 de candida]i pe 20 de locuri). A fost acceptat`, \ns` a intervenit problema pl`tirii cursurilor. Timp de un a fost ajutat` de o burs` ob]inut` printr-o funda]ie din România, \n al doilea an \ns` cei de la funda]ie au anun]at-o c` nu mai pot finan]a. A urmat cursurile pân` la final, \ns` nu a primit diploma de absolvire.

“Nu conteaz`, nu am f`cut facultatea pentru diplom`, ci ca s` \nv`]. A fost cea mai frumoas` perioad` din via]a mea”, poveste[te Daiana, a c`rei via]` a luat o alt` turnur` dup` na[terea fiicei sale, Anais. O vreme a predat arta grafic` la universitate, a f`cut ilustra]ii pentru “The Guardian”, a pictat [i a avut expozi]ii \n Londra [i SUA. |n primii ani din via]a copilului [i-a descoperit pasiunea pentru arta culinar`. A[a a pus grafica [i pictura \n stand-by [i s-a apucat s` citeasc` c`r]i de art` culinar`. La un moment dat, de la o simpl` colaborare de weekend cu un muzeu, a ajuns s`-[i câ[tige reputa]ia de autoare a celor mai bune pr`jituri f`cute \n cas` \n zona \n care ea locuia.

De aici pân` la a-[i deschide propria cafenearestaurant nu a fost decât un pas. Un pas pe care l-a f`cut cu mult` munc` [i curajul de a lua un credit de la banc` pentru aparatur` [i echipamentele de buc`t`rie.

Cafeneaua s-a dovedit un succes imediat. Chiar din prima zi au fost clien]i care au stat [i o or` la coad`. “Nu [tiu dac` mai exist` alt` cafenea \n DAIANA ST~NESCU-RADEKA, Londra unde chiar totul s` fie f`cut \n cas`”, spune proprietar Marmalade Daiana, care \n continuare se ocup` de tot ce 30

Biz

FOTO: MIHAI BALOIANU

F

ROMÂNI LA LONDRA

FOTO: MIHAI BALOIANU

România. “Am denumit compania Albinu]a, pentru c` am vrut un nume u[or de re]inut, care s` inspire \ncredere [i faptul c` lucr`m \n interesul clientului”, explic` antreprenorul.

Albinu]a.co.uk, lansat` la \nceputul anului 2010, a fost bine primit` de clien]i, cu toate c` \n primele luni de func]ionare proprietarii magazinelor tradi]ionale române[ti au perceput-o ca pe o posibil` amenin]are. Compania lui Cherciu s-a impus repede pe pia]`, astfel c` produse precum pufule]ii, mezelurile, semin]ele [i vinurile române[ti au ajuns s` fie o prezen]` frecvent` pe mesele românilor din Marea Britanie. “Avem unele produse exclusive pentru românii din Anglia, cum ar fi o tochitur` f`cut` \n România dup` re]eta noastr`. Mai avem jum`ri \n untur`, drob de miel.

ADRIAN CHERCIU, Ne adapt`m cererii clien]ilor”, spune proprietar Adrian Cherciu.

Albinuta.co.uk Albinu]a a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 200.000 de euro, la mai pu]in de doi ani de la \nfiin]are.

Practic, a reu[it dublarea veniturilor \n cel de-al doilea an de func]ionare.

Tân`rul antreprenor sper` ca anul acesta veniturile s` creasc`, pe fondul diversific`rii gamei de produse alimentare. De[i ini]ial a mizat doar pe interesul românilor pentru produsele tradi]ionale, Cherciu a \nceput s` Adrian Cherciu a reu[it, la 32 de ani, s` aduc` buc`t`ria comercializeze produse din Polonia, româneasc` \n casele din Marea Britanie cu ajutorul Ungaria [i Slovenia, iar \n curând va unui magazin online. DE DRAGO{ L~Z~RESCU introduce pe pia]` o gam` de produse din Macedonia.

Totu[i, imigran]ii români [i cei balcanici reprezint` un segment mic din pia]a Marii Britanii. up` ce ambasada SUA i-a respins de trei ori Cherciu nu inten]ioneaz` s` se limiteze la un grup de ordinul acordarea vizei pentru o burs` de studii, Adrian sutelor de mii, ci vrea s`-i cucereasc` [i pe britanici cu Cherciu nu a abandonat ideea emigr`rii. “Mi-am zis produsele sale. “|n general, consumatorul britanic este deschis c` oricum trebuie s` plec. Am luat aceast` decizie pe fondul s` \ncerce totul \n materie de buc`t`rie interna]ional`”, unui cumul de factori. Au contat contextul social, dezam`girea adaug` el. Cum cifra de afaceri nu \i permite investi]ii majore vizavi de \ntârzierea schimb`rilor la zece ani de la Revolu]ie, \n campanii de marketing, Adrian Cherciu a g`sit o alt` cale dorin]a de mai bine”, spune el. Tân`rul, pe atunci \n vârst` de de a-[i promova produsele: festivalurile dedicate mânc`rurilor doar 20 de ani, a renun]at la Facultatea de Jurnalism [i a luat interna]ionale, unde se va axa pe promovarea brânzeturilor [i drumul Londrei, pentru a se dedica unei alte pasiuni, IT-ul. a mezelurilor. |n viitorul apropiat, Cherciu ia \n calcul [i o Cherciu a lucrat \n domeniul IT pentru mai multe companii colaborare cu supermarketurile din Marea Britanie. “Nu [tiu din Londra, iar pe parcursul [ederii \n capitala britanic` a de ce produc`torii din România nu \ncearc` s` penetreze observat c` exist` o lips` de informare \n rândul minorit`]ii de aceast` pia]`. |n supermarketurile din Londra vezi vinuri din români. Astfel a pus bazele site-ului cu rol informativ romanitoate ]`rile, mai pu]in din România”, spune el. online.co.uk. |ntre timp, platforma lui Cherciu a ajuns la Fie c` va \ncepe o colaborare cu lan]urile de magazine din 16.000 de membri \nregistra]i. Ace[tia [i-au exprimat tot mai Anglia sau nu, Cherciu nu anticipeaz` o explozie a veniturilor, des pe site dorin]a de a avea acces la produsele cu specific ci mai degrab` o cre[tere organic`, \ns` acest aspect nu pare românesc, \n lipsa unor magazine tradi]ionale române[ti \n s` \l deranjeze absolut deloc. Dimpotriv`, este tipul de ora[ele mici din Marea Britanie. business pe care \l visa atunci când a decis s` se afirme Astfel, tân`rului i-a venit ideea de a lansa o companie care dincolo de grani]e. Biz s` comercializeze online produse alimentare importate din

Afaceri cu gust românesc

D

Biz

31

ROMÂNI LA LONDRA

Gene române[ti \n Marea Britanie Gabriella Ficz a plecat din ]ar` \n urm` cu 12 ani pentru a lucra \n cercetare al`turi de speciali[ti din toat` lumea. Acum pune bazele propriului laborator \n capitala cercet`rii [tiin]ifice. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

E

32

Biz

descoperit` nici \n momentul de fa]`”, spune Ficz. Practic, demetilaza [terge memoria celular`, iar aceast` proprietate este fundamental` \n descoperirea unor tratamente \mpotriva cancerului [i crucial` \n folosirea celulelor stem. De[i proiectul nu a avut ca finalitate g`sirea enzimei c`utate, finan]area acestuia i-a permis Gabriellei Ficz s` avanseze \n cercet`ri [i ca urmare, \n 2011 a GABRIELLA FICZ, contribuit la dezlegarea unui cercetator la mecanism indirect de [tergere a Institutul memoriei celulare, lucrare Babraham din Cambridge publicat` \n prestigiosul jurnal Nature. “Acum sunt interesat` de mai multe direc]ii [tiin]ifice. Toate au leg`tur` cu memoria celular` [i \n metode noi de secven]iere a genomului uman pentru a g`si modific`rile epigenetice nedescoperite din acesta”, spune ea.

Descoperirile la care se a[teapt` Ficz ar putea rezolva controversa folosirii celulelor stem. |n momentul de fa]`, se pot colecta celule adulte de la un pacient [i transforma \n celule stem, care se pot dezvolta la rândul lor \n orice tip de celule. Acest proces se nume[te [tergerea memoriei celulare, \ns` principala problem` este c` memoria nu este [tears` complet. Epigenetica, specializarea Gabriellei Ficz, poate ajuta la \n]elegerea acestui proces [i la perfec]ionarea lui, astfel \ncât tratamentul cu celule stem s` devin` mai eficient iar riscurile dezvolt`rii unor celule nedorite s` dispar`.

Dincolo de proiectele \n care este implicat`, Gabriella Ficz mai are un obiectiv \ndr`zne]: deschiderea unui laborator de cercetare propriu. “Mi-a[ dori s` pot deschide laboratorul \n Cambridge sau \n Londra. |n momentul de fa]`, fac tot ce e posibil pentru a-mi dezvolta ideile \n propriul laborator”, explic` Ficz. De[i s-a ata[at de stilul de via]` britanic, cercet`toarea nu exclude o nou` aventur` departe de România, indiferent c` vorbim despre un stat european sau chiar Statele Unite ale Americii. Biz FOTO: MIHAI BALOIANU

ste unul dintre pu]inii români care s-au impus \n domeniul cercet`rii genetice \n ultimele dou` decenii. De peste [ase ani, Gabriella Ficz \ncearc` s` dezlege misterele epigeneticii \ntr-un laborator din cadrul institutului Babraham, situat \n Cambridge. Micu]ul or`[el britanic este unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume. De altfel, visul Gabriellei Ficz din anii adolescen]ei era s` poat` lucra \ntr-un laborator profesionist cu speciali[ti al`turi de care s` poat` progresa.

Ficz s-a dedicat biologiei moleculare \nc` din timpul facult`]ii, pe care a terminat-o la Ia[i. Poten]ialul descoperirilor \n acest domeniu [i fascina]ia pentru “via]a moleculelor” au fost factorii motivatori ai tinerei românce. A [tiut din perioada liceului c` \[i dore[te s` \[i cl`deasc` o carier` \n cercetare.

“M-am plâns destul de mult \n jur legat de faptul c` \mi doream s` particip la proiecte de cercetare \n facultate”, spune Ficz. Insisten]ele ei au avut ecou, astfel c` profesorul de geografie a ajutat-o s` ia parte la un proiect \n Cehia la Departamentul de Biochimie din Olomuc. “Acolo mi-am \nceput via]a de cercet`tor. }in minte c` mi-am investit to]i banii, 2.000 de dolari, pentru a lua parte \n acele patru luni la experien]a de a lucra cu cercet`tori str`ini \ntr-un laborator cu adev`rat modern”, \[i aminte[te ea. Au urmat cinci ani \n Germania, unde a \nceput cercetarea \n domeniul epigeneticii, ob]inând masteratul [i doctoratul. Cum cel mai important institut de epigenetic` din Europa \[i avea sediul \n Marea Britanie, la Cambridge, a speculat prima oportunitate de a ajunge aici, iar \n 2005 a fost admis` pentru a participa la un proiect amplu \n urma unui concurs.

“Primul meu proiect s-a legat de depistarea demetilazei, o enzim` foarte c`utat` \n ultimii 15-20 de ani, care nu a fost

ROMÂNI LA LONDRA

Proiecte de design la scar` mondial` Ciprian Morar a fondat firma Lateral.ro acum patru ani. De atunci face programare, design [i consultan]` la nivel mondial, \n domeniul tehnologiei, la birourile din Târgu-Mure[, Oradea, Londra [i Silicon Valley. Multe din portalurile realizate au fost deja vândute. DE OANA GRECEA

L

axat mai ales pe dezvoltarea de proiecte online \n zona de recrutare, Morar spune c` nu va mai lansa site-uri pe acest segment.

Firma Lateral e \mp`r]it` \n dou` entit`]i: Strategic Services [i Incubator. Pe partea de Strategic Services compania face design [i software, iar pe partea de Incubator \ncearc` s` incubeze proiecte “high risk, high return” (risc sporit, dar profit pe m`sur`). Compania are 40 de angaja]i, iar cifra de afaceri cu care a \ncheiat anul 2011 a fost de 1,34 milioane euro, aproape dublu fa]` de anul precedent. Lateral colaboreaz` cu mai multe firme \n Europa (cum ar fi LexisNexis UK) [i \n SUA, de la start-up-uri la companii listate pe NASDAQ, având \n portofoliu mai multe proiecte de succes.

Pentru Morar, criza este o oportunitate, chiar dac` e dezam`git de ce se \ntâmpl` \n România.

“M`surile financiare luate \n ultimii doi ani de Ministerul Finan]elor continu` s` fac` pia]a româneasc` necompetitiv` pentru software. Nu exist` o abordare pe termen lung [i e p`cat”, ne-a declarat antreprenorul. A g`sit \ns` oportunit`]i pe pia]a american`, pe care dore[te s` o cucereasc` \n viitorul apropiat.

Cea mai mare ambi]ie a sa este s` fac` din Lateral “the BPTWA” (best place to work at – cel mai bun loc de munc`) din Transilvania.

Consider` c` cea mai mare realizare este faptul c` a c`l`torit [i a v`zut lumea.

“Pe plan profesional, sunt cel mai mândru de echipa Lateral, unde avem un retention rate de 100% \ncepând cu 2008 \ncoace [i o echip` tot mai fabuloas` pe zi ce trece”, mai adaug` el. Biz FOTO: MIHAI BALOIANU

ondra este un loc fenomenal din punctul de vedere al carierei, iar pentru Europa e locul perfect \n domeniul designului sau al softwareului”, spune Ciprian Morar, originar din Târgu-Mure[. |nc` din timpul facult`]ii a \nfiin]at compania de software Flame, pe care a [i vândut-o unei firme din UK, [i apoi a fondat Lateral, \n 2008, cu aproximativ 30.000 de euro investi]ie, la \nceput la Târgu-Mure[. “|n acel moment, eu locuiam la Londra [i practic din dormitor f`ceam pe agentul de vânz`ri”, spune copilul-minune al designului din Târgu-Mure[. Morar a ob]inut dup` absolvirea liceului o burs` de studiu \n design \n capitala Angliei.

Pe lâng` Flame, a mai vândut dou` proiecte incubate la Lateral. Unul din proiectele de succes pe care le-a creat [i pentru care are planuri mari este Explorra.com, o re]ea social` \n domeniul turismului. Ciprian Morar mai are \n portofoliu site-ul Jobber.ro, unul dintre cele mai serioase portaluri de joburi din industria de software, creat cu scopul de a avea “pulsul pe talent \n domeniu”.

A preluat recent firma Visual din Cluj, o “achizi]ie de talent”, dup` cum spune chiar el, pe care inten]ioneaz` s` o integreze \n Lateral. Portofoliul acestei companii, care a lucrat pentru clien]i mari gen Vodafone sau Orange, \i recomand` pe designerii de aici pentru proiectele interna]ionale pe care le are \n plan investitorul român.

Compania Lateral este \ns` \nregistrat` de antreprenorul de 31 de ani \n România, fapt care a \nceput s`-i aduc` prejudicii la nivel interna]ional. Practic, spune el, pre]urile scad de[i calitatea serviciilor este bun`. De aceea, CIPRIAN Ciprian Morar se gânde[te s` MORAR, mute sediul juridic al firmei \n fondator Londra sau \n Silicon Valley.

Lateral.ro Dac` pân` acum Lateral.ro s-a

Biz

33

ROMÂNI LA LONDRA

Analiz` final`... de business Adina Luca este de circa [apte ani \n Marea Britanie [i de doi ani este antreprenor. Face analiz` de business pentru firme engleze[ti [i s-a integrat foarte bine \n sistemul anglo-saxon. |n România a construit o firm` pe care a vândut-o. DE OANA GRECEA

FOTO: VALI MIREA

mobilitate permanent`. Am vrut s` tr`iesc \n anonimitatea asigurat` de o metropol`”, adaug` ea. |nfiin]area propriei firme a fost un impuls de moment, dar [i ca urmare a g`sirii unui partener englez. Cu experien]a antreprenorial` româneasc`, Adina recunoa[te acum c` diferen]a \n privin]a atitudinii fa]` de antreprenori este uria[`.

Atitudinea b`ncii, a contabililor [i a furnizorilor de birou a fost pozitiv`. “Am fost invitat` s` folosesc resurse [i suport pentru firm` pe gratis, de la sfaturi de \nfiin]are la mentori pentru afacere”, spune Luca. Una din facilit`]i este, spre exemplu, pre]ul chiriei, care este raportat la veniturile [i \ncas`rile de la clien]i. “Chiria pentru birou \n Covent Garden (echivalentul zonei Pia]a Victoriei), cu toate cheltuielile incluse (cur`]enie la birou \n fiecare zi, recep]ie asigurat` de proprietar), este de 1.300 de lire pe lun` f`r` TVA”, explic` antreprenoarea.

Chiria este practic echivalentul unei zile de consultan]` \ncasat` de la clien]i. Adina Luca recunoa[te c` timpul de lucru pentru probleme birocratice era \n România 40%, pe când \n Anglia el este de maximum 5%. Investi]ia ini]ial` a fost zero, pentru c` avea deja un client pl`titor. |n Marea Britanie po]i s` facturezi ca persoan` fizic` \nainte de \nfiin]area firmei. “Am \nceput cu un client din Anglia [i unul din România. |nfiin]area firmei a durat dou` s`pt`mâni. Am dat pa[apoartele [i 400 ADINA LUCA, de lire contabililor [i mi-au trimis certificatul de coproprietar al firmei \nfiin]are prin po[t`. Eu n-am f`cut nimic.” de consultan]` Firma Stillae a fost \nfiin]at` de Adina Luca [i financiar` Stillae partenerul britanic \n decembrie 2010. Planul este s` ajung` la primul milion de lire \n urm`torii trei ani (acum preconizeaz` circa 300.000 de lire cifr` de afaceri vândut \n 2006 firma de training Interact pe 2012) [i o echip` de [ase consultan]i. Ceea ce ofer` Luca, România, \nfiin]at` \n 1997, cu scopul precis de a respectiv business analytics, este un serviciu de consultan]` pe emigra \n Marea Britanie. “Am vrut s` ajung de fapt baza analizelor de date din firme. “|ncepem cu o analiz` care \ntr-o ]ar` cu o cultur` [i un sistem complet diferite de cele rezolv` o problem` imediat` a clientului [i care poate s` fie de române[ti”, spune Adina Luca, ac]ionar al firmei engleze[ti numai dou`-trei zile [i pe baza a ceea ce reiese continu`m pe Stillae. Ajuns` \n Anglia, a lucrat o perioad` la Gallup, ca [i alte date \n proiecte mai lungi, mai scurte sau chiar continuu. consultant independent de management cross-cultural. Dup` Avem un client cu care lucr`m de 15 luni”, explic` aceasta primii doi ani [i-a dat seama c` n-a fost cea mai fericit` modul de lucru al firmei sale. alegere din punctul de vedere al u[urin]ei adapt`rii, pentru c` Un lucru foarte dificil este atragerea de clien]i noi, pentru Marea Britanie, spune ea, este Europa “veche” [i, de[i are c` trebuie s` le câ[tigi \ncrederea [i trebuie s` te recomande multe facilit`]i pentru emigran]i, nu are deschiderea social` rezultatele anterioare. Biz pentru integrare complet`. “Gândesc via]a [i munca \n

A

34

Biz

ROMÂNI LA LONDRA

Cum se traduce cultura \n profit Ramona Mitric` a \nceput antreprenoriatul cultural dup` mul]i ani \n care a fost aproape de acest fenomen \n Marea Britanie. A lansat de pu]in timp o firm` de consultan]` [i o editur` prin care public` autori români pe care \i traduce personal. DE OANA GRECEA s` cre`m o punte \ntre dou` lumi, pornind de la cultura ajuns la Londra \n 1999, ca ata[at cultural al a[a-zis «de mas`», mai degrab` decât de la cultura de elit`”, Ambasadei României \n Marea Britanie. Dup` doi adaug` Mitric`. C`r]ile publicate de Profusion sunt ani, a schimbat munca din sistemul de stat cu disponibile \n mai multe libr`rii din Marea Britanie, cum ar fi sistemul privat, fiind numit` director al Centrului Cultural Waterstone’s Gower Street din Londra sau No Alibis din Românesc din Londra, o organiza]ie britanic` independent`.

Belfast, dar [i pe site-ul editurii. Electronic, c`r]ile Profusion |n 2008, a creat Profusion International, propria firm` de sunt disponibile exclusiv \n versiune Kindle prin intermediul consultan]` artistic`, iar \n noiembrie 2011 a lansat \mpreun` Kindle Shop de pe Amazon.co.uk ori Amazon.com, sau de pe cu Mike Phillips o editur` britanic` privat`, Profusion Books. versiunile localizate pentru Germania, Fran]a, Italia [i Spania. |n paralel, a fost directorul Funda]iei Ra]iu, care oferea burse Antreprenoarea cunoa[te tot ce se \ntâmpl` \n Londra \n [i evenimente culturale \n capitala Angliei. domeniul cultural [i aproape zilnic viziteaz` un muzeu sau {i pentru Ramona Mitric`, Londra este un loc propice o galerie de art`. Biz antreprenoriatului. |n opinia ei, sistemul de taxare este complex, exist` multe facilit`]i oferite de stat [i de autorit`]ile locale, care u[ureaz` via]a antreprenorilor. |nainte de a ajunge la Londra, timp de trei ani pân` RAMONA \n 1999 a lucrat ca director de PR la Funda]ia MITRIC~, Cultural` Român` din Bucure[ti. A studiat filologia la cofondator al Universitatea din Bucure[ti [i apoi teatrologia la Editurii IATC. “Am descoperit c` experien]a acumulat` Profusion International lucrând \n domeniul promov`rii culturale m` ajut` enorm acum, când lucrez pe cont propriu. Sunt \n continuare \n sfera culturii, doar c` acum m` ocup de descoperirea, traducerea \n englez` [i publicarea de c`r]i bune”, mai spune Mitric`.

Aceasta \[i dore[te ca Profusion s` fie un business de succes. Primele c`r]i editate de companie \n cadrul colec]iei Profusion Crime sunt versiunile \n limba englez` ale romanelor “Atac \n bibliotec`” de George Arion [i “Ucide]i generalul” de Bogdan Hrib, ap`rute \n noiembrie 2011. Anul acesta, cei doi antreprenori vor lansa traducerea romanului “Indicii anatomice” de Oana StoicaMujea [i cartea document “R\maru, m`celarul din Bucure[ti” de Mike Phillips [i Stej`rel Olaru.

Colec]ia Profusion Crime se va extinde [i \n domeniul publica]iilor academice, aducând pe pia]a britanic` lucr`ri de specialitate din România.

Editura are un num`r mare de colaboratori, profesioni[ti din diferite domenii: traduceri, PR, publicitate, marketing, strategie.

De ce c`r]i din România? Ramona Mitric` motiveaz` gestul s`u prin faptul c` dore[te s` prezinte publicului britanic produse culturale prin care s` poat` vedea [i \n]elege o alt` lume, lumea României [i a Europei de Est. “Ceea ce \ncerc`m cu Profusion este Biz

FOTO: MIHAI BALOIANU

A

35

Preg`tiri pentru un asalt transatlantic A plecat la Londra acum vreo trei ani. A reu[it s` \[i fac` firma cunoscut`, apreciat` [i dorit` de investitori. La sfår[itul lunii ianuarie a atras o nou` rund` de finan]are de la doi investitori americani. Deschide birou la New York \n aprilie [i va conduce o echip` de 30 de oameni pån` la sfår[itul anului. Emi Gal este la fel de dinamic, dar a devenit mai matur \n gåndire [i \n experien]`, de[i o s` \mplineasc` doar 26 de ani. Ne-am \ntâlnit \ntr-un club privat, unde este membru, [i am b`ut whisky sour, b`utura lui preferat`. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ce-ai f`cut \n ultimii trei ani?

Ultima dat` cånd ne-am v`zut, eram deja mutat la Londra. Ridicasem prima rund` de finan]are, 800.000 de dolari, [i ini]ial eram foarte vis`tor, voiam s` fac multe cu banii. Doream s` ne concentr`m pe produse, astfel \ncåt s` ne asigur`m c` acelea pe care le avem \n pia]` sunt folositoare pentru clien]i [i c` ace[tia sunt dispu[i s` le pl`teasc` [i avem ceva care poate face bani. Voiam s` extindem [i echipa de vånz`ri [i \n Londra [i \n New York. Doar c` ne-am dat seama imediat c`, de fapt, cu 800.000 de dolari am putut s` cre[tem doar echipa din Londra, s` avem o echip` bun` de vånz`ri [i s` ne concentr`m pe produse astfel \ncåt s` avem clien]i. A[a c` am f`cut un plan pentru a vinde c`tre clien]i, a primi feedback de la ei ca s` vedem ce le place, ce nu le place, ce folosesc, ce nu folosesc din produsele noastre, pentru a le \mbun`t`]i. {i am f`cut asta o bun` parte din 2010 [i tot anul 2011, am luat clien]i, am lucrat foarte aproape cu ei, astfel \ncåt s` ne asigur`m c` ceea ce le oferim noi este profitabil [i este folositor pentru ei.

Ce ai f`cut cu rezultatele?

Concentråndu-ne pe produse, ne-am dat seama c` fiecare dintre cele dou` tipuri mari de advertiser are probleme diferite.

Primul tip sunt brand advertiserii (Unilever, Coca-Cola), brandurile mari interesate s` ]in` utilizatorii \n ad-urile lor cåt mai mult timp, pentru c` asta \nseamn` c` sunt expu[i la brand, drept 36

Biz

urmare \[i vor aminti de brand \n momentul \n care trebuie s` cumpere produsul respectiv. Am constatat c` pentru ace[tia nu exist` o solu]ie bun` care s` fac` clipurile, reclamele video pe care ei le ruleaz` online, mai eficiente \n materie de rat` de clic, rat` de engagement [i timpul petrecut \n reclam`. A[a c` am luat tehnologia pe care o aveam, care f`cea un video interactiv, [i am aplicat-o pe reclamele video, f`cåndu-le interactive, astfel \ncåt \n momentul \n care ruleaz` un ad video online, utilizatorii lui pot rezerva un test drive, pot downloada o bro[ur`, pot vedea mai multe despre o ma[in` \n ad, f`r` s` se duc` pe site-ul ma[inii respective. Acest produs, BrainRolls, a \nceput s` creasc` foarte bine. |n 2011, am cå[tigat o gr`mad` de clien]i, ad network-uri foarte mari din UK [i din Europa, Fox Network, Adconion, Advideo.

{i altceva?

Anul trecut am \nceput s` ne uit`m la pia]a de video, \n]elegånd-o mai bine, [i am \ncercat s` vedem ce probleme mai are. {i am descoperit c` exist` un segment foarte mare de advertiseri pentru care fiecare leu cheltuit pe advertising trebuie s` aduc` bani, gen retaileri online, companiile financiare. {i am realizat c`, pentru acest gen de clien]i, nu exist` niciun produs pe video. A[a c` am dezvoltat ceea ce \n momentul de fa]` este prima platform` de retargeting personalizat pe video din lume, BrainAds. Consumatorul se duce pe site-ul retailerului [i se uit` la o imprimant`, dar nu o

cump`r`. Noi set`m un cookie, [tiind c` tu te-ai dus s` te ui]i la o imprimant`, [i apoi, cånd urm`re[ti un video pe YouTube, \nainte s` apar` video-ul, \]i va ap`rea un pre-roll, un ad video, pentru respectivul retailer cu imprimanta la care te-ai uitat tu [i cu un mesaj care \]i spune “Vezi c` ai uitat s` cumperi imprimanta asta, po]i da click s` cumperi”.

Acesta este retargetingul. Exist` cåteva companii care o fac pe bannere, dar noi suntem primii care o fac pe video. Am lansat acest produs \n a doua jum`tate a anului trecut, a crescut foarte frumos.

Cred c` \n [ase luni o s` fie produsul care ne va face cel mai mul]i bani, pentru c` are poten]ial foarte mare.

{i care au fost consecin]ele acestor decizii?

Spre sfår[itul anului 2011 am realizat c` avem aceste dou` produse care func]ioneaz` foarte bine, a[a c` am mai luat o rund` de finan]are, anun]at` s`pt`måna trecut` (n.r. – 16-22 ianuarie). Am luat 1,8 milioane de dolari pe care i-am primit de la investitori foarte mi[to, Atlas Ventures, unul dintre cele mai mari fonduri din SUA, foarte cunoscu]i, [i Credo Ventures, un fond foarte nou din Europa. Cu ace[ti bani am hot`råt s` extindem echipa \n Londra, s` construim echipa de vånz`ri din New York [i s` extindem echipa tehnic` din Romånia. {i, printre aceste planuri, dac` reu[im, mi-ar pl`cea s` ne extindem un pic [i mai mult c`tre Germania [i Fran]a, unde avem clien]i.

ROMÂNI LA LONDRA Spune-mi mai multe despre New York.

O s` deschidem biroul \n aprilie. Am luat decizia s` deschidem un birou la New York \ntrucât cele mai mari agen]ii [i re]ele de publicitate sunt acolo, iar noi vindem c`tre ei. To]i clien]ii mari sunt la New York. Cea mai mare re]ea de video din lume e \n America, a[a c` trebuie s` fim acolo.

Poten]ialii cump`r`tori sunt \n America, a[a c` trebuie s` fim [i noi lång` ei. Plus c` am ajuns \ntr-un punct \n care Londra merge bine, trebuie s` mergem mai departe [i New Yorkul e urm`torul pas. Motivul pentru care am luat doi investitori din America este c` ne pot ajuta s` ne lans`m acolo, deja vorbesc cu poten]iali oameni de vånz`ri care ar putea lucra pentru noi acolo. Suntem \n contact cu agen]ii interesate de ceea ce facem. Primim mailuri de la oameni din State care sunt interesa]i de ce facem noi, interesul exist`, trebuie doar s` ne ducem acolo, ca s` putem s` r`spundem adecvat [i s` convertim toate oportunit`]ile acestea \n clien]i. Va fi o provocare, pentru c` nu am aceea[i re]ea ca la Londra, nu cunosc to]i oamenii din tehnologie ca la Londra, dar \mi plac provoc`rile, a[a c` abia a[tept s` m` mut la New York.

O s` stau acolo, la \nceput, o lun` dou`, cåt va fi nevoie s` contruiesc echipa. Apoi voi face naveta regulat, pentru a pune pe roate biroul. O s` \ncepem cu unul-doi oameni, iar pån` la sfår[itul anului vrem s` ajungem la o echip` de [ase oameni.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Care este politica voastr` de pre]uri, cum se \ntåmpl` lucrurile?

Pentru c` suntem un start-up, lucrurile din acest punct de vedere s-au modificat destul de mult de la un trimestru la altul. |n momentul de fa]`, modelul e foarte simplu. Pe BrainRolls, lu`m bani la mia de afi[`ri, adic` CPM. Pentru fiecare mie de afi[`ri pentru un anumit client, lu`m \ntre 1,5 [i 2,5 lire CPM. Gånde[te-te c` unii dintre clien]ii ace[tia ruleaz` milioane, zeci de milioane de afi[`ri pe lun`. Se adun` foarte mult. Pre]ul pentru BrainAds este cost per click, aici este legat de performan]`. Clien]ii vor s` pl`teasc` doar dac` cineva d` click pe ad care s` Biz

37

ROMÂNI LA LONDRA se duc` c`tre site-ul lor. |n acest caz, costul per click este mai scump, \ntre 1,5 [i 3 lire, pentru c` respectivele click-uri sunt mai valoaroase pentru advertiseri. Noi cu aceste pre]uri mergem la clien]i, este foarte simplu. |n general exist` o sum` minim`, nu pot cheltui mai pu]in de 2.000 de lire pe lun`, pentru c` altfel nu renteaz` pentru noi.

Desigur, pentru clien]ii no[tri cei mai valoro[i acord`m discounturi [i alte facilit`]i, ca s` \i fideliz`m. |ns` modelul nostru e foarte bun pentru c`, pe m`sur` ce ei fac mai mul]i bani, [i noi facem mai mul]i bani, ceea ce este ideal.

valoreaz` cåteva zeci de mii de lire, ceea ce \nseamn` c`, \n momentul \n care compania se va vinde, vor avea un cec cu care pot s` \[i cumpere cas`, ma[in`, ce vor ei. {i eu am vrut s` fac acest lucru pentru oamenii din companie. Eu tot \ncerc [i fac start-up-uri de [apte ani de zile. Primul meu angajat \nc` lucreaz` cu mine [i asta cred c` e o dovad` a faptului c`, \n ciuda e[ecurilor unora dintre companiile mele, oamenilor le place s` lucreze cu mine [i au \ncredere c` la un moment dat lucrurile vor merge foarte bine. Oricum, \i iubesc pe oamenii din echipa mea, sunt cei

Te-ai \mbog`]it?

Pe hårtie, da. Pe hårtie, sunt milionar, orice ar \nsemna acest lucru. Evident, måine se poate \ntåmpla ceva nasol, orice, [i s-a dus totul pe apa såmbetei, a[a c`, pån` nu ai un exit, valoarea asta pe hårtie exist` [i e acolo pentru c` ni[te oameni au investit \n companie la valoarea respectiv`.

Ace[ti oameni sunt investitori de meserie, drept urmare \[i fac temele cum trebuie \nainte s` investeasc`. Dar, da, pe hårtie pot zice c` sunt milionar. Nu am \nc` milioane de euro \n cont, nici nu \mi doresc \n mod special \n momentul acesta, toate la timpul lor, dar lucrurile merg foarte bine, a[a c` am \ncredere c` la un moment dat voi avea \ndeajuns de mul]i bani \ncåt s` mai investesc [i \n Romånia, \n diverse start-up-uri [i s` \ncep ceva nou.

Apropo de bani, care a fost cifra de afaceri a companiei anul trecut?

Nu o facem public`, dar am trecut de un milion de lire.

Care este acum ac]ionariatul companiei?

Eu sunt ac]ionar majoritar, cel mai mare ac]ionar \n firm`, [i apoi avem 10 investitori care sunt [i ac]ionari. Am decis c` echipa Brainient e foarte valoroas`, a[a c`, pe m`sur` ce oamenii ne arat` c` sunt dedica]i firmei, primesc op]iuni \n firm`; patru oameni care au fost \n companie aproape de la \nceput sunt acum ac]ionari. Ac]iunile lor 38

Biz

Pentru c` exist` mai mul]i ac]ionari, cum conduci compania?

Exist` echipa de management, format` din mine, care sunt CEO, Andrei – partenerul meu [i CTO, omul de vånz`ri, persoana care se ocup` de finan]e. {i apoi exist` un board of directors, c`tre care raport`m noi, format din cinci oameni absolut geniali. Chairmanul companiei este Claude London, care este Head of Digital la BBC Woldwide.

Avem ca industry expert \n board pe Jason Goodman, CEO la Albion Londra, care anul trecut a fost aleas` a doua cea mai c`utat` agen]ie de publicitate din Marea Britanie.

Dup` care avem tot felul de investitori valoro[i, cum este Dave McClure, care a fondat Five Hundred Start-ups, Sherry Coutu, o doamn` care a fondat o companie al c`rei IPO a valorat dou` miliarde \n 2001. Oamenii ace[tia ne ajut` ca [i companie s` cre[tem. De exemplu, Sherry Coutu este \n board of advisors [i la LinkedIn [i este prieten` la cataram` cu Reid Hoffman, CEO al LinkedIn. Anul trecut, am fost la o cin` unde am stat al`turi de Reid Hoffman [i am petrecut trei ore povestind. Prin oamenii ace[tia, pot ajunge la aproape oricine \n lumea tehnologiei.

Unde te vezi peste 3-5 ani?

mai tari. Nu cred c` am fi reu[it f`r` ei, pentru c` sunt dedica]i. Media de vårst` este cam 27 de ani, o echip` foarte tån`r`. Dac` ar fi s` g`sesc un fir ro[u \n råndul echipei, a[ zice c` to]i au foarte mult` energie. {i energia aia la munc` [i-o distribuie prin a face lucruri noi, a descoperi. {i cred c`, f`r` oameni talenta]i, nu po]i s` construie[ti ceva, pentru c` nu po]i s` le faci tu pe toate ca fondator, antreprenor, CEO. {i nici nu este indicat s` le faci tu pe toate.

Ideal ar fi s` angajezi oameni care sunt mai de[tepti ca tine [i care pot face anumite lucruri mai bine decåt tine.

|mi doresc s` fi avut un exit cu Brainient [i s` am un start-up nou, \n New York cel mai probabil. Vreau s` \ncep ceva care s` rezolve o problem` pe care o au oamenii, nu companiile.

Cred c`, dac` totul merge bine, la urm`torul start-up banii nu or s` mai fie obiectivul principal [i o s` m` pot concentra mai mult pe o problem` a unor oameni, nu a unor companii. |mi doresc s` construiesc ceva care s` rezolve o problem` punctual` pe care oamenii o au zilnic. Mi-ar da o satisfac]ie, dincolo de succesul companiei, c` uite, am f`cut ceva. {i cred c`, dac` \mi petrec timpul s` construiesc valoare pentru investitori, pot s` construiesc [i valoare pentru problemele unor oameni. Keep calm and carry on, cum spun britanicii. Biz

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media.

Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \ntre 20 [i 22 aprilie, la

AMSTERDAM

Detalii [i informa]ii la gabriela.matei@revistabiz.ro

RELA}II BILATERALE

Antreprenori \n c`utarea calmului englezesc Dup` ce a ghidat investitorii britanici spre România, Anne-Marie Martin, care conduce Camera de Comer] Româno-Britanic`, ajut` acum tot mai mul]i antreprenori români s` se impun` pe pia]a din Regatul Unit. DE GABRIEL BÂRLIG~ mânia, a ajuns s`-[i mute centrul actie Anne-Marie Martin, orivit`]ii \n România”, spune Anneginea român` \mpletit` cu Marie Martin. Decizia de a deschide educa]ia [i civiliza]ia brifiliala de la Bucure[ti a fost logic` [i tanic` par s-o fi preg`tit pentru s-a produs \n 2003. func]ia pe care o ocup` acum, cea de CEO al British Romanian Chamber of Commerce (BRCC).

Criza atrage antreprenorii “Am crescut aici, deci m` simt |n Marea Britanie, activitatea Camerei foarte britanic`, dar \mi cunosc este concentrat` pe partea strategic`, bine r`d`cinile, deci cred c` era de promovare a României pe plan inevitabil s` ajung s` lucrez \n global, dar [i pe sprijinirea românilor acest domeniu”, spune ea la \ncepentru a-[i \nfiin]a companii \n putul interviului.

Marea Britanie. “Este un fenomen rePlecat` din România la 6 ani, cent. Venirea antreprenorilor români \mpreun` cu p`rin]ii, nu [i-a uitat s-a intensificat \n ultimii doi ani”, niciodat` r`d`cinile, iar când a arat` Anne-Marie Martin. Cauza? Reavut pentru prima oar` posibilitacesiunea, desigur, care a dus la trezitea de a reveni \n ]ar` a f`cut-o, rea unui interes sporit din partea \n 1992. “A fost un [oc cultural marilor produc`tori din România de a masiv”, recunoa[te cea care din deveni membri ai BRCC. Ace[tia erau 2001 se ocup` de administrarea cainteresa]i s` intre pe pia]a britanic`, merei de comer] româno-britanice. ANNE-MARIE MARTIN, conduce s` fac` export acolo, ca s` scape de reDe altfel, drumurile cu avionul o cesiune. A[a a fost cazul cu companii Camera de Comer] Româno-Britanic` ajutau s` ia pulsul dezvolt`rii ecoprecum Dobrogea Grup (mor`rit [i nomice a României: \n anii ’90, avionul Tarom de la Londra la panifica]ie) sau Transavia (industria c`rnii).

Bucure[ti era pe jum`tate gol [i majoritatea celor de la bord se Nu trebuie uitat nici valul de tineri antreprenori români cuno[teau \ntre ei. “Azi, am noroc dac` pot recunoa[te pe cicare au venit s`-[i \nfiin]eze companii aici, mai ales \n domeneva din avionul plin ochi”, spune Anne-Marie Martin. niul alimentar [i \n construc]ii, fiindc` diaspora cre[te [i are nevoie de produse [i servicii specifice. Un exemplu de ini]iativ` antreprenorial` român` este RoExport, care din Func]ia creeaz` camera 2004 import` produse alimentare din România [i le distribuie A lucrat al`turi de tat`l ei \n compania acestuia, care f`cea expe pia]a britanic` c`tre peste 600 de clien]i comerciali. Un anporturi de substan]e chimice specializate c`tre ]`ri din Europa treprenor român de succes este [i Florian Moldoveanu, care a de Sud-Est, inclusiv România. |n 1998, un grup de oameni de fondat firma de construc]ii PiLON tot \n 2004, ajungând \n afaceri care-l includea [i pe tat`l ei, al`turi de ambasadorul prezent la o cifr` anual` de afaceri de peste 16 milioane de lire.

României la Londra la acea vreme, Radu Onofrei, au format Anne-Marie Martin spune c` deschiderea mediului de afaun comitet care a evaluat fezabilitatea \nfiin]`rii unei camere ceri britanic nu e o problem`. “Marea Britanie e atât de conde comer] româno-britanice. Cum erau pu]ine companii britacentrat` pe performan]a \n afaceri, \ncât nu conteaz` de unde nice mari care investiser` \n România, s-a decis ca nou vii, dac` ai un plan bun de afaceri [i o idee viabil`, un serviciu \nfiin]ata camer` s` fie companie britanic` nonprofit, cu consau un produs de calitate. Nu cred c` directorului de banc` \i siliu de administra]ie [i activitate finan]at` de c`tre membri. pas` c` e[ti român când \]i analizeaz` cererea de finan]are”, Fiind unul dintre directorii fondatori, Anne-Marie Martin a arat` aceasta. Problema este c`, pe pia]a din Marea Britanie, ajuns s` conduc` Camera, devenind CEO al acesteia \n 2001. concuren]a e mult mai mare [i mai bine organizat`, de aceea De la câ]iva membri, BRCC a ajuns la 170 \n prezent, 85% companiile române[ti trebuie s` fie foarte atente la modul \n dintre ace[tia fiind companii din România. “A fost interesant care \[i fac planurile de prezent`ri [i \n care se prezint` \n fa]a s` vedem cum o camer` cu membri mai ales din Marea Britapoten]ialilor clien]i [i investitori britanici. Biz nie, care se ocupa de \nlesnirea investi]iilor britanice c`tre RoFOTO: VALI MIREA

P

40

Biz

CE CAUT~ UN INDIAN |N DELTA DUN~RII? Dup` ce a vândut ebookers.com, Dinesh Dhamija a investit masiv \n imobiliare, \n Marea Britanie, India [i România. Delta Nature Resort a fost ]inta investi]iilor din România, iar planurile de dezvoltare vor continua. Dar antreprenorul indiano-britanic nu se gr`be[te. DE OANA GRECEA hamija este un investitor britanic care are microbul c`l`toriilor \n sânge. Fiu de ambasador n`scut \n India, a c`l`torit mult \n copil`rie, astfel c` fondarea ebookers.com, una din cele mai de succes agen]ii de turism online din Europa, a fost un lucru aproape firesc. Inova]ia a venit din miza pus` pe internet \naintea altora, \ns` [i asta s-a datorat c`l`toriilor. Inspira]ia i-a venit din SUA, unde, zice el, totul se \ntâmpl` mai repede decât \n Europa. |n 2004 a vândut afacerea pentru 100 de milioane de dolari c`tre grupul american Cendant, iar de atunci, conform cauzelor contractuale, nu mai are voie s` investeasc` \n online timp de zece ani. |n 2015, când va expira aceast` clauz`, nu va mai fi interesat s` investeasc` \n domeniu, spune el.

A f`cut doar investi]ii mici \n câteva companii de internet, \n special pe consultan]`.

Omul de afaceri se num`r` printre cei mai boga]i 20 de antreprenori din Marea Britanie, iar potrivit edi]iei din mai 2011 a clasamentului celor mai boga]i englezi editat de “Sunday Times”, Dhamija are o avere estimat` la 100 de milioane de lire sterline (114 milioane de euro). Nu comenteaz` \ns` asupra acestor estim`ri. |n România a venit \ntâi \n vizit`, pe vremea când cumnatul s`u, Excelen]a Sa Ajai Malhotra, a fost numit \n func]ia de ambasador al Indiei la Bucure[ti.

42

Biz

DINESH DHAMIJA, proprietar Delta Nature Resort

TURISM

}ara noastr` tocmai aderase la Uniunea European`, iar Dhamija a identificat oportunit`]i de investi]ii. Treptat a cump`rat, \ncepând din 2006, terenuri [i propriet`]i \n care a investit peste 60 de milioane de euro. Cea mai cunoscut` afacere a sa este Delta Nature Resort, un complex de cinci stele din Delta Dun`rii, iar cel mai r`sun`tor e[ec este proiectul imobiliar Blue Tower, aflat \n faliment.

Dhamija, ac]ionar majoritar al dezvoltatorului imobiliar Copper Beech, mai are \n România un teren de 12,5 ha \n Sucevi]a, cu vedere spre m`n`stire, unde vrea s` construiasc` un hotel cu numele de Bucovina. De]ine vechiul hotel Speran]a din Borsec, iar un alt vis este s` creeze un complex de golf \n Puchenii Mari, cu ie[ire din DN 1. “Pe m`sur` ce se dezvolt` turismul, vreau s` fac câte un hotel \n toate aceste locuri. Dar asta depinde de cât de viabile din punct de vedere financiar vor fi planurile la care lucr`m”, ne-a declarat Dhamija.

Copper Beech, compania lui Dhamija, mai de]ine 5 ha de teren lâng` {coala American` din Ilfov, unde ar vrea s` construiasc` o alt` [coal` interna]ional`.

“Mai avem [i un teren pe care s` construim un spital cu 240 de paturi pentru Bucure[ti”, spune antreprenorul, f`r` a oferi alte detalii. Vrea s` fac` un parteneriat pentru [coal` [i spital, pentru c` acestea sunt bussinesuri noi pentru el.

Omul de afaceri spune c` are propriet`]i [i investi]ii de 100 milioane \n Marea Britanie [i India. |n România are 18 companii \n dou` domenii: turism [i imobiliare. Valoarea de 60 de milioane de euro pe care a investit-o \n cei [ase ani \n România a \nceput s` scad` din 2008. Cu excep]ia unui singur proiect, Blue Tower, nu a f`cut \mprumuturi bancare, a[a c`, spune el, poate a[tepta pân` pia]a va mai cre[te.

NU A VÂNDUT LA TIMP Investitorul recunoa[te cu sinceritate c` a avut multe momente dificile \n carier`, dar [i momente excep]ionale. Balan]a a \nclinat \ns` spre cele pozitive. Dac` ar fi s` aminteasc` o gre[eal` de business, aceea ar fi legat` de România anului 2007, când i s-a oferit de trei ori pre]ul pe o parte din propriet`]ile de aici, dar

PLANURI PENTRU DELTA NATURE RESORT Dup` redeschiderea din prim`vara lui 2011, urmeaz` al]i doi ani de investi]ii. “Pl`nuim s` facem un Spa, s` construim peste 20 de vile [i s` moderniz`m structura existent`, investi]ii de circa trei milioane de euro”. Antreprenorul spune c`, \n urma interzicerii vân`torii, sezonul s-a redus [i astfel pierde bani \n opt luni [i câ[tig` \n patru. Gradul de ocupare al complexului este de 33%. Dhamija a investit gândindu-se \ns` la viitor. Pentru a atrage clien]i, resortul s-a adresat oricui [i-a putut permite s` pl`teasc` pre]ul unui complex de cinci stele: a organizat nun]i, conferin]e, \ntruniri. “Pre]ul trebuie gândit \n a[a fel \ncât s` \]i atrag` clientul [i s` men]in` un grad ridicat de ocupare. De exemplu, pentru anul viitor \n lunile aprilie, octombrie [i noiembrie vom oferi un pre] de 40 euro de persoan` pe noapte, cu mic dejun inclus”, spune Dhamija.

Delta Nature Resort (www.deltaresort.com) a fost construit \n anul 2004, renovat pe parcursul anului 2010 [i s-a redeschis pe 2 aprilie 2011 ca singurul complex de lux de 5 stele din Delta Dun`rii, fiind situat pe malul lacului Somova, la 15 km est de Tulcea.

nu a vândut. “Nu a fost bine, dar nu po]i câ[tiga \ntotdeauna, altfel via]a ar fi plictisitoare.” Pe de alt` parte, valoarea propriet`]ilor sale din India a crescut de trei ori, iar 30% din potofoliul de]inut acolo l-a vândut \n ultimele trei luni \nainte de acest interviu.

Dinesh Dhamija are acum o alt` via]`. Nu mai lucreaz` 14 ore pe zi, cum f`cea pe când de]inea ebookers.

C`l`tore[te de dou` ori pe s`pt`mân`, mai ales \n Europa. Locuie[te \n afara Londrei [i aici se consider` acas`.

Spune c`, pentru a avea succes, este nevoie de munc` dar [i de noroc, [i \l citeaz` pe juc`torul de golf Gary Player: “Cu cât exersez mai mult, cu atât am mai mult noroc”. Barack Obama este

politicianul s`u favorit, iar Warren Buffett este afaceristul pe care \l admir`.

Anul 2012 va fi greu pentru România, crede Dhamija, din cauza crizei care a cuprins [i Europa Central`.

“Infuziile de capital [i afacerile bancare vor fi m`runte. România are fonduri europene de investit \n infrastructur`, turism etc., dar cu toate aceste bune inten]ii guvernul nu investe[te bani. Dac` s-ar fi f`cut asta, turismul ar fi \nflorit”, a mai declarat el. |n opinia sa, \n 2012 oamenii investesc bani ca s` fac` bani, a[a c` \ncrederea \n pia]` trebuie s` se \ntoarc` \n România, a[a cum a fost [i \n SUA. |ns` el nu va mai investi pân` când nu se \ntâmpl` acest lucru. Biz Biz

43

ART~

Dansånd cu via]a Dup` opt ore de antrenament, a intrat din nou \n sal`, s-a echipat, a exersat pozi]ii de dans [i a zâmbit. Sigur` pe ea, Alina Cojocaru p`rea totu[i u[or emo]ionat`. Numai c`, prin gra]ie [i precizie des`vâr[it`, ea este cea care transmite mai multe emo]ii.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Cu atâta recunoa[tere pe cele mai prestigioase scene ale baletului, am putea crede c` Alina Cojocaru s-a n`scut cu dorin]a de a fi balerin`. {i celebr`. N-a fost chiar a[a. Cineva a urcat-o \ntr-un tren [i acel tren a dus-o spre balet. Un prieten de familie, tot v`zând-o \n permanent` mi[care, le-a sugerat p`rin]ilor s` o dea la o [coal` de profil. A f`cut gimnastic`, dup` care s-a oprit, o durea genunchiul, era micu]` [i fragil`. Au dat-o la balet pentru c` p`rea mai u[or.

Pe la vârsta de 8 ani [i jum`tate \ncepea primele ore de balet la Rapsodia Român` [i \n acela[i an a dat probe la Colegiul Na]ional de Arte Dinu Lipatti. |ntâmplarea a f`cut ca \n acel an s` se iveasc` po44

Biz

sibilitatea unui schimb de elevi \ntre Chi[in`u [i Kiev, situa]ie de altfel foarte rar`, care nici nu s-a mai repetat de atunci. Cum mul]i elevi din Chi[in`u erau \n Bucure[ti, schimbul s-a produs \ntre Bucure[ti [i Kiev. A[a a ajuns micu]a Alina Cojocaru, un copil foarte ata[at [i dependent de familie, s` plece la mii de kilometri distan]` s` fac` [coala la Kiev. “Nici nu [tiu cum m-au l`sat p`rin]ii s` plec. Pot numai s`-mi \nchipui prin ce au trecut”, poveste[te ea acum, la 30 de ani, când \n memorie i-au r`mas numai amintirile frumoase din [coal`. |n ziua de azi, dac` \]i la[i copilul s` plece undeva, exist` internet, Skype. Pe vremea aceea nu era nimic de genul asta. |n fiecare duminic`, \n

jur de orele 8-9, st`tea lâng` telefon, singurul din tot internatul, [i a[tepta s` o sune p`rin]ii, care de fiecare dat` o \ntrebau dac`-i place, altfel o chemau acas`. De fiecare dat` le spunea c`-i place pân` când nu au mai \ntrebat-o. {i chiar \i pl`cea acolo. Treptat [i-a dat seama c` antrenamentul \n sal` e una, ce se \ntâmpl` pe scen` e altceva. Când a ajuns la Kiev nu [tia ce \nseamn` baletul.

Abia când a v`zut primul spectacol [i-a dat seama c` asta vroia s` fac`. A stat opt ani acolo, dintre care [apte au fost de [coal`, iar un an a dansat la Compania de Balet din Kiev. Copil fiind, nu-[i d`dea seama ce e normal, ce fac al]ii de aceea[i vârst`. A luat totul ca atare, ca pe ceva normal. “Trebuia s` fac

Biz

45

FOTOGRAFII: VALI MIREA

bine ce fac [i când m` duc acas` s` pot s` fiu mândr` de ce am f`cut”, \[i spunea ea. Acum, privind \n urm`, gândindu-se numai la drumul de 27 de ore cu trenul care o desp`r]ea de cas`, \[i d` seama cât de greu era.

Pân` la 27 de ani, nu a existat o zi \n care s` nu se antreneze. Nu conta c` era sâmb`t` sau duminic`, cum termina un spectacol \ncepea preg`tirea pentru urm`torul. Având multe spectacole de la o vârst` fraged`, normalitatea ei era compus` dintr-o curs` \ntre scen`, teatre [i antrenamente.

Dac` un spectacol se termina la 10:30 seara, nu avea nicio problem` s`-[i fac` bagajul, diminea]a la 6 s` fie \n aeroport, iar la 9 \n sala de antrenamente, unde r`mânea pân` seara târziu. La Kiev, st`tea \n sal` s` se antreneze pân` se stingeau luminile. Nici nu conta câte ore erau legale. Lucra cât sim]ea nevoia [i pentru a compensa orele de singur`tate din camera de c`min sau hotel. |n 1997 avea s` i se \ntâmple ceva ce i-a influen]at ulterior tot parcursul profesional. A câ[tigat o burs` la Concursul Interna]ional de Balet de la Lausanne, ceea ce a \nsemnat c` timp de [ase luni a avut [ansa s` se perfec]ioneze la {coala Regal` de Balet din Londra. Ulterior, a revenit la Kiev, unde a dansat un an \n cadrul Companiei de Balet. La 17 ani era deja angajat` [i avea un repertoriu pe care orice alt` balerin` cu experien]` [i l-ar fi dorit: “Don Quijote”, “Frumoasa din p`durea adormit`”, “Cenu[`reasa”, “Sp`rg`torul de nuci”, “Coppélia” [i “Lacul lebedelor”.

LONDRA: LUNGUL DRUM PÂN~ ACAS~ Pân` s` ajung` \n Londra, teatrul [i sala de balet \i erau singura cas`. “|n sal`, m` sim]eam \n mediul meu. Am schimbat ]ara, teatrul, limba, dar am avut mereu munca [i pasiunea mea”, poveste[te Alina 46

Biz

Cojocaru, pentru care acum acas` \nseamn` Londra. “Tot timpul am [tiut c` Londra a devenit pentru mine o cas`. Am [tiut din momentul \n care am aterizat aici.” Acas` acum \ns` \nseamn` mai mult decât atât. Este c`minul pe care-l \mparte cu iubitul ei, Johan Kobborg, de asemenea balerin al Casei Regale de Balet din Londra. Sear` de sear` ajunge cu pl`cere acas`, unde ador` s` asculte muzic`, s` se uite la televizor sau pur [i simplu s` stea de vorb` cu Johan.

Deschiderea spre lumea baletului londonez a ap`rut odat` cu

D

e la o vårst` foarte fraged` singura mea competi]ie a fost cu mine \ns`mi. Am fost \n competi]ie cu mine, cu cea de ieri, s` fiu mai bun` azi.” bursa Lausanne. Sf`tuit` de profesoara sa de la Kiev, s-a mutat la Londra, unde de altfel i se oferise un contract la finalul celor [ase luni de studiu. |n noiembrie 1999 a devenit angajat` a Companiei Regale de Balet, unde, pân` la finalul sezonului, a fost promovat` de la titulatura de artist` la cea de prim-solist`. Dup` succesul avut cu “Giselle”, \n 2001, a fost promovat` \n cel mai \nalt rang al Companiei Regale de Balet din Londra.

Primul [oc când a ajuns la Londra a fost s` observe c` angaja]ii teatrului nu lucrau ca nebunii pân` la zece seara. Obi[nuit` s` munceasc` mult peste program, a fost surprins` s` vad` c` s`lile sunt goale de la 18.30. I-a luat mult pân` s` aprecieze c` a terminat un spectaol, c` a ie[it bine [i s` se relaxeze. Abia cu timpul, dup` ce ani la rând munca a fost stâlpul ei \n via]`, a descoperit via]a \n

afara baletului [i cealalt` parte frumoas` a vie]ii.

Pentru ea munca nu a fost niciodat` ceva de care s`-i fie fric`. Nu a fost o corvoad` [i a \nv`]at asta din familie. Niciodat` nu [i-a auzit p`rin]ii v`itându-se, indiferent cât de mult aveau de muncit. Nu munca a fost o povar`, ci singur`tatea, lipsa familiei. De aceea anul acesta [i-a propus s`-[i viziteze p`rin]ii mai des, nu doar s`-i sune o dat` pe s`pt`mân`.

De mic` a \nv`]at c` orice ar avea de f`cut trebuie s` termine, indiferent cât de mult timp sau efort necesit`. Nu munce[ti pentru al]ii, ci pentru tine. Deviza asta a ajutat-o [i niciodat` nu a avut ce s`-[i repro[eze. Dac` s-a \ntâmplat s` nu ias` un spectacol, nu a putut niciodat` s` spun` c` ar fi trebuit s` lucreze mai mult, pentru c` nu se putea mai mult.

A dat tot ce a avut mai bun, s-a dedicat muncii trup [i suflet \n fiecare zi [i recunoa[terile nu au \ntârziat s` apar`. Dac` a lucrat opt ore, ea consider` c` a primit r`splat` pentru opt ore [i jum`tate. Dac` a lucrat zece ore, a primit r`splat` pentru 12 ore. Este mul]umit` de ce a realizat [i se bucur` enorm c` munca ei a avut r`splat` pentru fiecare or` petrecut` \n sal`. Repertoriul s`u include roluri principale \n spectacole celebre precum “Giselle”, “Lacul lebedelor”, “Frumoasa din p`durea adormit`”, “Sp`rg`torul de nuci”, “Baiadera”, “Romeo [i Julieta”. Este invitat` s` danseze pe numeroase scene ale lumii, iar agenda ei este plin` cu spectacolele programate pân` \n iulie 2012. Propuneri are [i pân` \n 2014, \ns` pân` nu le anun]` oficial compania care o invit`, nu le poate prezenta pe site-ul ei.

“Giselle” este un spectacol aparte \n repertoriul Alinei Cojocaru, dar \n afar` de acesta nu poate spune c` are un spectacol favorit. Fiecare este special \n felul s`u. |n toamna anului trecut,

ART~

a primit aprecieri deosebite din partea presei britanice pentru presta]ia din actul final, “Diamonds”, \n spectacolul “Jewels” de George Balanchine, considerat primul balet integral abstract din lume. Tot \n toamna anului trecut a dansat \n “Dama cu camelii”, spectacol \n coregafia lui John Neumeier, cel care i-a creat [i rolul principal, Julie, \n spectacolul “Liliom”, cu premier` mondial` \n decembrie 2011 pe scena Baletului din Hamburg. A fost prima oar` \n cariera Alinei Cojocaru când cineva a creat rolul principal \ntr-un spectacol pentru ea. |n cariera unei balerine, s`-i creeze cineva rolul principal, special pentru ea, este ceva ce rar se \ntâmpl`. |n cei 13 ani de când este balerin` profesionist`, niciodat` nu s-a gândit c` vrea un anume spectacol sau personaj. Nu a privit lucrurile a[a, pentru c` ar fi fost o dezam`gire s` nu aib` acel spectacol. Din contr`, este \mp`cat` cu gândul c` dac` ar fi s` se opreasc` mâine s` nu mai danseze niciodat` \n via]`, nu are niciun regret.

Cu atâtea roluri de excep]ie, nici premiile nu au ocolit-o. |n 2004 ea a fost desemnat` cea mai bun` balerin` la Gala Premiilor Nijinsky, iar \n 2010 a fost una dintre cele patru laureate ale premiului “Balerina deceniului”, decernat cu ocazia galei interna]ionale de balet – Stars of the 21st Century din Moscova.

GHINIONUL CU NOROC La vârsta de 27 de ani a suferit un accident foarte grav care putea s`-i pun` \ntrega carier` \n pericol. Când [i-a dat seama c` trebuie s` se opreasc` a intrat \n stare de [oc. Având atât de multe spectacole de la o vârst` fraged`, ca balerin` a evoluat mult mai repede decât a reu[it s` avanseze ca persoan`. Pauza din acel an a fost practic momentul care i-a adus echilibru \n via]`. A avut timp de gândire [i a[a a \nceput s` descopere via]a f`r`

Când a revenit \n sal` [i a \nceput s` danseze, a putut s` spun`: “Este doar balet. Nimic mai mult”.

Au fost momente când a trebuit s` admit` c` baletul este meseria sa, pe care uneori era nevoie s` o lase la teatru [i s` plece acas`. A[a a \nceput s` simt` c` evolueaz` [i mai mult. “Am \nceput s` avansez mai repede \n balet l`sându-l \n spate, l`sând rucsacul aici [i ducându-m` acas`”, poveste[te balerina, pentru care g`sirea echilibrului a fost o adev`rat` revela]ie.

Numai când nu a mai putut s` fac` ceea ce f`cea ani la rând a ajuns s`-[i aprecieze mai mult munca, dar a [i a deschis larg ochii c`tre lume.

MATURITATEA UNEI EMO}II

D

ac` ar fi s` m` opresc måine, s` nu mai dansez niciodat` \n via]`, nu am niciun regret.”

balet, ceea ce nu mai f`cuse de la 9 ani.

La \nceput a fost foarte greu, pentru c` \i era dor s` danseze [i s` se bucure de acea libertate de mi[care pe care numai baletul o ofer`. Dup` pauza de un an, [i-a dat seama c` atunci când o s` fie nevoie s` se opreasc` o s` fie bine, pentru c` i-a pl`cut foarte mult s` descopere cine este ea ca persoan` [i nu ca balerin`. S-a bucurat s` cânte la pian, s` citeasc`, s` vad` lumea cu al]i ochi decât obi[nuia \nainte. “|n situa]ii de genul acesta \]i dai seama c` baletul este ceva foarte mic fa]` de lumea \n care ne afl`m”, poveste[te ea. Baletul este parte din ea, \ns` a realizat c` via]a este mult mai ampl`.

|n primii ani de balet, tot ce conta era ca totul s` fie impecabil din punct de vedere tehnic. Acum conteaz` mai mult actul \n sine. Dac` ar fi s` aleag` dintre propriile spectacole, le-ar alege pe cele care transmit mai mult` emo]ie. Le ]ine minte pe cele care au f`cut-o s` râd` sau s` plâng`, s` simt` ceva.

Se bucur` c` are o meserie care-i permite s` descopere, s` experimenteze. Acum poate s` fac` patru pa[i [i s`-i \ncerce apoi cu alt` nuan]`, cu alt` muzicalitate sau dinamic`. Dac` \nainte spectacolele reprezentau apogeul, acum [i munca \n sal` este la fel de interesant` ca [i spectacolul \n sine.

Anul acesta va \mplini 31 de ani. Se antreneaz` opt ore pe zi, uneori f`r` pauze. De[i i s-a spus c` pe m`sur` ce va \nainta \n vârst` va lucra mai pu]in, ea se simte tot mai motivat` s` descopere noi tr`iri \n sal` [i pe scen`.

2012 este un an plin, cu multe proiecte, printre care [i planul de a face un documentar despre balet, cu multe spectacole [i multe ]`ri de vizitat. {tie c`, fa]` de alte profesii, cariera unei balerine este mult mai scurt`. |ns` mult mai intens`. De aceea a \nv`]at s` se bucure de fiecare clip`. Biz Biz

47

CUM A REN~SCUT REGENT STREET Povestea a dou` str`zi din Londra care sunt revigorate [i aduse \n secolul XXI prin investi]ii de peste un miliard de lire sterline, f`r` a neglija, \ns`, tradi]ia britanic`. Bun venit pe Regent Street [i St James’s! DE GABRIEL BÂRLIG~ 48

Biz

anouri uria[e plasate la primele etaje ale unei cl`diri aflate pe un col] de strad` anun]` deschiderea unui magazin Burberry. Este un lucru normal, având \n vedere c` suntem la Londra, deci acas` la celebrul brand de fashion. Dar nu este vorba despre un magazin oarecare. Ne afl`m pe Regent Street, nu departe de Piccadilly Circus, iar acesta va fi cel mai mare magazin Burberry din lume. Amenajat \ntr-un fost cinematograf de c`tre un designer prestigios, magazinul va p`stra [i va expune orga la care se cântau melodiile ce acompaniau filmele mute \n anii ’20.

Aceast` \mpletire de tradi]ie [i modernitate este tipic` pentru Regent Street, care a ren`scut din cenu[` \n ultimii zece ani, atr`gând mai ales retaileri interna]ionali [i transformând strada \ntr-un paradis al cump`r`turilor, care acum lupt` cel pu]in de la egal la egal cu Bond Street [i Oxford Street.

Dar nu este o \ntâmplare. Regent Street este de]inut` de The Crown Estate, o entitate ce apar]ine de facto Reginei, dar este administrat` de guvernul britanic. The Crown Estate de]ine numeroase propriet`]i \n Marea Britanie, evaluate la peste 7 miliarde de lire, printre acestea num`rându-se cl`diri [i spa]ii comerciale, dar [i parcuri, p`duri [i terenuri agricole. "Am \nceput planul de 20 de ani pentru revigorarea Regent Street acum zece ani. Suntem la jum`tatea planului [i deja am transformat zona \ntr-o destina]ie interna]ional` pentru comercian]i importan]i [i \ntr-o zon` premium pentru afaceri", a declarat pentru Biz Bob Dawson, Head of Regent Street Asset Management.

Printre primii retaileri de prestigiu atra[i pe Regent Street s-a num`rat Apple, care are un magazin uria[ deschis \ntr-o fost` biseric`. De altfel, retailerii care vor s` vin` pe Regent Street trec printr-un proces atent de selec]ie, trebuind s` \ndeplineasc` cerin]e specifice privind calitatea, tradi]ia, stilul [i succesul \n afaceri. Oficialii de la The Crown Estate consider` c` succesul chiria[ilor atrage al]i chiria[i de succes, sporind vizibilitatea Regent Street.

RETAIL

TRADI}IA REINVENTAT~ printre preferatele lui Ian Fleming, autoAst`zi, pe aceast` strad` lung` de 2 km rul romanelor care au stat la baza seriei sunt 600 de chiria[i – magazine, restauPovestea de succes de pe Regent Street de filme. Magazinul este condus de cinci rante, birouri [i reziden]i. Peste 10.000 de este replicat` de The Crown Estate la o genera]ii de aceea[i familie [i va lansa un persoane lucreaz` aici, iar Regent Street alt` strad` cunoscut` din Londra, St Japarfum special cu ocazia anivers`rii a 50 este vizitat` anual de peste 7,5 milioane mes's. Aici, provocarea este de alt` facde ani de filme cu agentul 007. de turi[ti. Printre brandurile interna]iotur`, având \n vedere c` strada Mai jos pe Jermyn Street, am vizitat nale prezente aici, pe lâng` Apple [i Burg`zduie[te \n principal comercian]i cu magazinul de unde ultimii doi James berry, se num`r` Banana Republic, tradi]ie, iar spa]iile comerciale sunt de diBond [i-au cump`rat cravatele folosite \n Esprit, Nike, H&M, Jaeger, Anthropolomensiuni reduse. Este raiul magazinelor film. Dar Turnbull & Asser, care face gie, Omega, Aquascutum sau Ted Baker.

"Bespoke", adic` al celor care ofer` proc`m`[i [i cravate la comand`, se laud` [i "Vrem s` asigur`m condi]ii pentru maduse personalizate, realizate la comand`. cu clien]i mai prestigio[i, gazine interna]ionale printre ace[tia mari. Le oferim spa]ii STRATEGIA CÂ{TIG~TOARE num`rându-se legendarul adaptate secolului XXI, Un mix de retaileri tradi]ionali [i moderni asigur` succesul premier britanic Winston care s` le ofere retailerilor unei zone fermec`toare din Londra.

Churchill (ale c`rui tipare posibilitatea de a expune sunt \nr`mate pe un pegama lor complet` de prorete) sau pre[edintele ameduse", arat` Bob Dawson.

Turnbull & Asser rican Ronald Reagan. Un |n plus, au fost create James Bond, Winston Churchill, Ronald perete \ntreg cu poze de vedou` zone pietonale unde Reagan [i mul]i al]ii au purtat c`m`[i [i dete [i demnitari sunt grupate restaurante cravate la comand` din acest magazin interna]ionali atest` presticare mai ales ofer` o oaz` cu o istorie de 125 de ani. giul magazinului. Dar [i perfect` pentru turi[tii mai interesant este faptul epuiza]i de sesiunile inc` oricine \[i poate cotensive de shopping. manda aici c`m`[i, iar Povestea revigor`rii Repre]ul este \n jur de 200 de gent Street este cu atât Apple lire pe bucat`, deloc mare mai interesant` cu cât The Compania californian` a fost printre primii având \n vedere c` fiecare Crown Estate nu poate, chiria[i interna]ionali atra[i de Regent Street este f`cut` pe m`sur` [i conform legii, s` ia \mpruca parte a programului de revigorare. realizat` manual \n Marea muturi bancare. |n Magazinul este amenajat \ntr-o fost` biseric`.

Britanie, nu undeva \n schimb, poate s` finan]eze China, al`turi de alte câproiecte \n parteneriat cu teva sute de mii. Se realialte entit`]i [i companii. zeaz` seturi de câte 6 Dar finan]area planului de Fortnum & Mason c`m`[i, man[etele [i gule20 de ani a fost realizat` Cunoscut drept magazinul familiei regale, rele pot fi \nlocuite la ce\n principal din rezervele fiindc` este furnizor oficial al Casei de rere dac` se uzeaz`, iar proprii de capital, ceea ce Windsor, se afl` pe Piccadilly [i ofer` atelierul lucreaz` cu mates-a dovedit pân` la urm` a produse sub marca proprie care se g`sesc riale cu imprimeuri unice, fi un avantaj, \ntrucât a zilnic [i pe masa Reginei. pe care nu le ve]i g`si \n permis continuarea inalte magazine. vesti]iilor [i \n timpul criFiind aproape de Parlazei. Programul de ment, zona este preferat` [i de celebrele revigorare [i dezvoltare a Regent Street |ntr-o dup`-amiaz` rece, dar \nsorit`, cluburi engleze[ti, odinioar` domeniul are un buget total de circa un miliard de am vizitat zona, care ar putea oricând exclusiv al b`rba]ilor. Ast`zi, cluburile lire sterline. De[i face profit din servi ca decor pentru un film cu Sherlock sunt mult mai deschise, acceptând f`r` activit`]ile pe care le desf`[oar`, The Holmes. Dar, \n mod interesant, nu deprobleme femei [i \ncercând s` g`seasc` Crown Estate nu este o entitate comertectivul din Baker Street este legat de modalit`]i de a \mpleti progresele concial`, a[a c` surplusul este virat \n \ntreacest loc, ci spionul britanic prin excetemporane cu istoria pentru a putea sugime Trezoreriei britanice, deci toate len]` James Bond. Cel pu]in dou` magapravie]ui. Lupta dintre tradi]ie [i beneficiile merg la stat. Anul trecut, surzine din zon`, ambele pe Jermyn Street, modernitate pare, de altfel, definitorie plusul virat Trezoreriei a fost de 230 de au leg`tur` cu celebrul agent al pentru capitala britanic`. {i de câ[tigat milioane de lire, urmând ca suma s` Majest`]ii Sale. Magazinul de parfumuri are \ntotdeauna clientul, fie el londonez creasc` la 250 de milioane de lire pe an Floris, care produce propriile esen]e [i v` sau turist. Biz pân` \n 2014. poate oferi parfumuri personalizate, era Biz

49

SOCIAL MEDIA POATE FI TOTUL SAU NIMIC! Unul dintre cei mai admira]i marketeri din Marea Britanie pune sub semnul \ntreb`rii rela]ia dintre branduri [i consumatori \n social media. Mark Ritson nu contest` valoarea indiscutabil` a acestui mediu, ci doar le atrage aten]ia oamenilor de marketing s` fie mai responsabili când decid soarta unui brand. DE LOREDANA S~NDULESCU

C`l`tori]i, preda]i [i face]i consultan]` de brand. Cum v` descurca]i cu un program atât de \nc`rcat?

siness School, Melbourne Business School [i MIT Sloan. V` considera]i un profesor bun?

Pur [i simplu a[a a fost s` fie. M-am n`scut \n Anglia. Am muncit aici mai mul]i ani, apoi m-am mutat \n America. M-am c`s`torit cu o australianc` [i m-am mutat acolo pentru o vreme. Am p`strat leg`turi de business cu oameni din mai multe ]`ri [i a[a am ajuns s` c`l`toresc foarte mult. Nu pot s` spun c` am o destina]ie favorit`. |mi plac proiectele pe care le fac \n China [i Japonia, \mi place America pentru c` este patria marketingului, dar iubesc Europa pentru creativitatea de care d` dovad` industria de comunicare. Un pic de Asia–Pacific, un pic de America, un pic de Europa – m` bucur de mixul perfect. Profesional, m` \mpart \ntre a fi profesor [i consultant, scriu articole de specialitate [i ocazional m` dedic cercet`rii. Drama profesorilor din universit`]i este c` pu]ini sunt cei care au lucrat \n via]a lor \ntr-o companie.

Mul]i fac cercetare academic` [i nu [tiu mare lucru despre via]a real` a unui business. Poate c`, dup` standardele unei [coli de business, eu nu sunt un cercet`tor str`lucit, \ns` \ntotdeauna am preferat s` iau predatul foarte \n serios.

Trebuie s` avem grij` cu asta pentru c`, atunci când \ncepi s` crezi c` e[ti un profesor bun, \nseamn` c` te-ai transformat \ntr-unul prost.

Ca profesor trebuie s` nu te opre[ti niciodat` din a \nv`]a.

A]i fost votat "Best Teacher" \n programele de MBA la London Bu50

Biz

V-a]i sus]inut doctoratul, \n 1999, pe tema utiliz`rilor sociale ale advertisingului. Cum s-au schimbat \n tot acest timp func]iile sociale ale publicit`]ii?

Când mi-am \nceput eu doctoratul, televiziunea era principala platform` pe care se putea manifesta advertisingul.

Acum a ap`rut [i social media, \ns` nu s-a schimbat mare lucru.

Comportamentul este \n principiu acela[i, doar canalele de comunicare sunt mult diferite. Televiziunea este \n continuare mediul dominant [i nu cred c` situa]ia se va schimba.

Anul trecut, a]i publicat \n, “Marketing Week” câteva comentarii legate de social media cel pu]in surprinz`toare pentru partizanii acestui mediu de promovare. Care considera]i c` este valoarea social media pentru branduri?

Social media poate fi totul sau nimic.

Depinde de la un brand la altul. Social media a schimbat natura interac]iunii

umane. A schimbat lumea \n care tr`im.

Prin defini]ie, social media \nseamn` interac]iune \ntre oameni, nu \ntre oameni [i branduri. Prin urmare, ce rol au brandurile \n social media? Mul]i s-au aventurat \n acest mediu cu mare entuziasm, \ns` nu \ntotdeauna este spre binele brandurilor lor. Eu nu sunt \mpotriva social media, sunt \mpotriva brand managerilor care decid s`-[i cheltuiasc` tot bugetul de comunicare pe social media f`r` ca m`car s` verifice \nainte dac` este sau nu o idee bun`. Un bun director de marketing trebuie s` analizeze social media, s` o compare cu alte medii [i s` vad` dac` rezultatele pe care le poate ob]ine sunt cele mai bune pentru brandul pe care-l are \n administrare. Multe companii parc` au luat-o razna. Au ajuns s` cread` c`, dac` nu fac social media, este un dezastru.

Dar nu este chiar a[a. Pentru unele branduri se potrive[te, pentru altele poate c` nu. |n Marea Britanie, eu am fost printre primii care au ridicat aceast` problem`, \nc` de acum trei ani.

Mul]i au crezut c` sunt nebun.

Cum explica]i valul de entuziasm de care se bucur` social media, \n special \n industria de comunicare?

S` nu uit`m c` mul]i dintre marketeri sunt cam pro[ti. Mul]i nu au preg`tirea necesar` [i fac \n permanen]` eforturi disperate de a fi la mod`. Acestea dou`

MARKETING BRANDING

coroborate – lipsa de preg`tire [i goana dup` “a fi cool” – explic` de ce mul]i se arunc` \n jocul social media. Lucrurile sunt diferite dac` marketerul este bine preg`tit [i dac` [tie cum s` integreze social media cu celelalte instrumente.

Studii recente arat` c` 61% dintre consumatori nu vor s` se \mprieteneasc` cu branduri pe Facebook sau Twitter.

Prin urmare, ce r`mâne de f`cut? Sigur c` social media este un excelent instrument de promovare. Sigur c` este un instrument care se potrive[te m`nu[` unor branduri. Ce am vrut eu s` atrag aten]ia \n articolele din “Marketing Week” e c` aceste cheltuieli cu social media se justific` numai dac` sunt clare beneficiile pe care le ob]ine brandul de pe urma acestui mijloc.

masiv \n sponsoriz`ri. Lec]ia este clar`.

Cel mai bine este ca bugetele s` fie cheltuite pe mai multe canale [i s` se fac` integrare.

solu]ii. Agen]ia care vine cu cele mai bune [i mai integrate solu]ii, indiferent c` este o agen]ie tradi]ional` sau una de social media, cu aceea s` lucreze.

Ce a]i sf`tui un client care v` declar` c` \ncearc` s` intre \n social media?

Dar agen]iilor ce le-a]i transmite?

|n primul rând i-a[ zice s` nu spun` “|ncerc s` intru \n social media”. Sfatul pe care-l dau tuturor clien]ilor mei este

Nu dau vina pe agen]iile de social media c` promoveaz` beneficiile acestui mediu. Problema este, din punctul meu de vedere, de partea clientului. Problema este la brand

CARTE DE VIZIT~

|mi place foarte mult ce a f`cut brandul de cosmetice Benefit. Compania a cheltuit cea mai mare parte a bugetului s`u de comunicare pe zona de digital (Twitter, Facebook, website). Social media i se potrive[te deoarece este o marc` ce se adreseaz` clientelor tinere, dinamice, \n c`utare de nout`]i. Pentru Benefit, social media este un real succes de vreo cinci ani deja. Ce e remarcabil \n cazul lor e c` nu au separat digitalul tradi]ional de social media. Este \nc` important s` ai un website bun, s` faci reclam` pe Google, nu e posibil s` ai doar o pagin` de Facebook. Sunt multe branduri care neglijeaz` digitalul tradi]ional – nu fac e-commerce, nu se ocup` de website, nu fac optimizare pe Google, dar genereaz` con]inut pe Facebook. Nu prea am observat reu[ite remarcabile pe zona de FMCG. |n r`zboiul Coke versus Pepsi din SUA, cel de-a doilea brand a ie[it cam [ifonat \n ultimul timp. Pepsi pare s` fi pl`tit pre]ul pentru c` a mizat prea mult pe social media, \n timp ce Coca-Cola a f`cut câte un pic din toate – TV, promo]ii, social media. Astfel, pentru al doilea an consecutiv, \n 2011, Diet Coke a fost al doilea cel mai vândut brand de b`uturi carbogazoase, \mpingând Pepsi pe locul trei. A[a se explic` de ce Pepsi a revenit pe TV, a \nceput s` se implice din nou

MARK RITSON, profesor [i consultant de brand

s` \nceap` planificarea anual` din timp, prin septembrie – octombrie, prin a analiza unde se afl` brandul s`u [i prin a \ncerca s` identifice unde ar vrea s` ajung`. Sfatul meu este s` cheme la consult`ri mai multe agen]ii, unele tradi]ionale, altele noi, de social media, s` le dea un brief bun, s` le spun` ce obiective are [i s` le cear`

FOTO: MIHAI BALOIANU

C`ror branduri li se potrive[te social media?

Mark Ritson a predat brand management la London Business School, MIT Sloan, The University of Minnesota. |n prezent este profesor asociat la Melbourne Business School. |n calitate de consultant, a lucrat pentru numeroase branduri, printre care McKinsey, adidas, PepsiCo, GlaxoSmithKline, Eli Lilly, Johnson & Johnson, Baxter, De Beers, Ericsson, Sephora [i WD40. Opt ani a fost consultant pentru LVMH [i a lucrat pentru brandurile Louis Vuitton, Dom Perignon, Fendi, Tag Heuer, Dior [i Hennessy.

Potrivit unui studiu na]ional din UK, a fost votat drept unul dintre cei mai admira]i marketeri din Marea Britanie.

A publicat \n “Sloan Management Review”, “Harvard Business Review” [i “The Journal of Consumer Research”. Scrie s`pt`mânal editoriale \n “Marketing Week”.

managerii [i directorii de marketing c`rora le este team` s` nu par` c` au \mb`trânit [i s` le cear` agen]iilor de social media s`-[i dovedeasc` eficien]a prin cifre concrete. Unui director de marketing nu trebuie s`-i fie team` s` le cear` agen]iilor de social media s` intre \n competi]ie direct` cu publicitatea TV. Biz Biz

51

MARKETING MEDIA

PUBLICITATE ONLINE DE 4 MILIARDE DE LIRE |n ciuda valului de optimism care a cuprins agen]iile pe seama veniturilor ce ar putea fi ob]inute cu ocazia Jocurilor Olimpice, Nikki Mendonça, pre[edintele OMD EMEA, nu estimeaz` o cre[tere a volumelor de publicitate \n 2012. DE LOREDANA S~NDULESCU

52

Biz

marketing aleg s` reduc` num`rul de parteneri [i agen]ii cu care lucreaz` pentru a stabiliza cheltuielile din companie. Nikki Mendonça, pre[edinte al OMD EMEA, compania care s-a consolidat \n ultimii trei ani pentru a face fa]` noilor condi]ii de pia]`, este de p`rere c` toate aceste transform`ri nu trebuie s` paralizeze activitatea unei

PIA}A DE PUBLICITATE |N UK |N 2011

4 16 miliarde de lire sterline, valoarea total` a pie]ei de publicitate

4 4 miliarde de lire sterline, valoarea pie]ei de publicitate online

4 139 de milioane de lire sterline, FOTO: VALI MIREA

up` perioada generalizat` de declin care a marcat profund economia mondial`, anul trecut cheltuielile cu publicitatea \n Marea Britanie par s` se fi stabilizat la un nivel similar cu cel din anul anterior.

Pe o pia]` estimat` la 16 miliarde de lire sterline anual, singurele medii care au crescut au fost televiziunea [i online-ul, ambele \n defavoarea printului. Marele câ[tig`tor al anului a fost online-ul, care anul trecut a ajuns \n Marea Britanie la un volum de 4 miliarde de lire sterline, respectiv 25% din totalul pie]ei de publicitate britanice. Atingerea acestei sume reprezint` un prag psihologic pe care cei din industrie se bucur` c` l-au trecut. Publicitatea pe mobil a crescut cu 60% fa]` de 2010, impulsionat` fiind de investi]iile venite din partea sectoarelor financiar [i auto. Cu toate acestea, cheltuielile \n domeniu sunt \n continuare la un nivel destul de mic, cu un total estimat la 139 de milioane de lire. Cu un plus de 30%, Facebook a \nregistrat o cre[tere considerabil` fa]` de 2010, ajungând \n prezent s` ocupe 5% din totalul pie]ei de publicitate. |n condi]iile \n care Marea Britanie, la fel ca [i alte pie]e, se confrunt` cu o presiune crescut` asupra buzunarului consumatorilor [i având o rat` record \n privin]a [omajului \n rândul tinerilor, previziunile privind evolu]ia pie]ei de publicitate nu sunt foarte optimiste. To]i juc`torii din industrie sunt foarte precau]i fa]` de o eventual` cre[tere a volumului pie]ei de publicitate \n 2012 [i \nc` nu-[i dau seama cum criza datoriilor suverane va afecta economia \n general [i

NIKKI MENDONÇA, pre[edintele OMD EMEA

industria de publicitate \n particular. Majoritatea anali[tilor previzioneaz` c` pia]a va stagna, chiar dac` Londra g`zduie[te Jocurile Olimpice anul acesta.

Cum s-a schimbat raportul de for]e \n pia]` \n actualul context? Recesiunea a pus presiune pe toate bugetele de publicitate [i pentru a justifica pân` [i ultimul b`nu] cheltuit, clien]ii cer mai mult` transparen]` financiar-contabil` din partea agen]iilor.

De asemenea, din cauza presiunii asupra bugetelor, mul]i directori de

pia]a de mobile

4 60% cre[tere a pie]ei de mobile \n 2011 fa]` de 2010

4 30% cre[tere a publicit`]ii pe Facebook \n 2011

4 5% publicitatea pe Facebook din totalul pie]ei de publicitate agen]ii de media, ci s` reprezinte puncte de pornire pentru eficientizarea procesului de comunicare. Nikki Mendonça vede chiar un poten]ial uria[ pentru agen]iile de media, care, prin natura serviciilor pe care le pot oferi, pot câ[tiga teren \n defavoarea altor companii din industria de comunicare.

Aceasta deoarece agen]iile de media pot acoperi o palet` larg` de servicii de marketing [i au la \ndemân` instrumente mai eficiente pentru furnizarea de produse [i servicii integrate. Biz

MARKETING DIGITAL

|NV~}~TURILE LUI ALAN PARKER C~TRE COMPANII Cel mai mare pericol pentru proiectele de digital foarte bune este autosuficien]a.

De multe ori, un proiect, de[i genial, poate e[ua \n a duce o idee de senza]ie pân` la cap`t sau poate rata transformarea acesteia \n engagement. DE LOREDANA S~NDULESCU

unt lec]ii pe care Alan Parker, Executive Director Digital la GolinHarris \n Londra, le-a \nv`]at [i pe care le transmite mai departe clien]ilor s`i. Alan Parker este specialist \n comunicare digital` [i social media, cu experien]` \n campanii de PR, WOM [i social advertising. De-a lungul carierei, a coordonat campanii \n Marea Britanie, Europa [i Australia, pentru branduri precum Nokia, HP, Heineken, Vodafone, Unilever, Microsoft.

ALAN PARKER, Head of Digital, GolinHarris, UK, este specialist \n comunicare digital` [i social media, cu experien]` \n campanii de PR, WOM [i social advertising.

Alan a derulat campanii \n Marea Britanie, \n Europa [i Australia, pentru branduri ca Nokia, HP, Heineken, Vodafone, Unilever, Microsoft.

CA S~ AI SUCCES |N SOCIAL MEDIA TREBUIE S~ TE COMPOR}I CA UN ROCK STAR

INTEGRAREA, DRUMUL |N ACEEA{I DIREC}IE

Canalele sociale au un poten]ial extraordinar. Cel mai important pas c`tre o abordare corect` este schimbarea mentalit`]ii despre social media [i digital. Multe companii abordeaz` social media [i digitalul cu o mentalitate de genul "De ce?" când de fapt gândirea corect` este "De ce nu?". Canalele de social media reprezint` unele dintre cele mai autentice reflec]ii ale caracterului uman, iar companiile ar trebui s`-[i \nsu[easc` aceste medii de comunicare, s` a[eze oamenii \n mijlocul strategiei lor [i s` creeze o conexiune emo]ional` rapid`. Brandurile care gândesc \n spiritul "De ce nu?" [i se implic` real \n acest mediu sunt adev`ratele "rock stars" \n social media.

NU UITA}I DE LUMEA OFFLINE Deseori, \n lumea digital` oamenii uit` de realitatea offline. Aceasta este o abordare foarte limitat` care nu ajut` deloc la men]inerea consumatorilor conecta]i cu brandul. Companiile trebuie s` aib` o 54

Biz

Mul]i consider` c` integrarea \nseamn` ca toat` lumea s` fac` acela[i lucru, f`r` a avea o perspectiv` asupra rezultatului final. Adev`rata integrare \nseamn` de fapt a reuni \ntr-un singur loc diferite competen]e care s` te ajute s` ob]ii rezultatul dorit. Integrarea \nseamn` s` mergi \n aceea[i direc]ie pentru a atinge un scop care nu ar putea fi atins f`r` lucrul \n echip`. abordare holistic` a comunic`rii [i, dup` ce s-au convins de importan]a onlineului, este momentul s` ne asigur`m c` ele r`mân conectate atât cu mediul online, cât [i cu mediul offline. Cum \[i ob]in consumatorii informa]iile? Cum \[i petrec timpul liber? Unde citesc [tirile? Realitatea este c` ast`zi oamenii nu \[i mai iau informa]iile dintr-un singur mediu, ci din toate. Deci, pentru a avea o comunicare de succes, trebuie s` fii \n toate locurile unde oamenii sunt prezen]i, indiferent c` vorbim despre offline sau online.

PROFESIONALIZAREA MULTIPL~ Agen]ia viitorului este aceea care va str`luci \n multe discipline. Este agen]ia care va aduce \n acela[i loc diferite cuno[tin]e, abilit`]i, procese, proceduri [i moduri de lucru [i care le va integra pentru a crea campanii eficiente, creative, de succes. Agen]iile de comunicare ale viitorului vor \mbr`]isa diversitatea [i diferen]ierea, le vor hr`ni [i le vor dezvolta. De ce?

Pentru c` viitorul \nseamn` s` fii diferit [i versatil. Neschimbarea ]ine de trecut. Biz

Lumea s-a schimbat, dar orizontul rămâne același.

Performanță înainte de toate.

Istoria noastră a început acum 20 de ani. Am crescut împreună, adesea mergând împotriva curentului și provocând limitele. www.deloitte.ro

20

ani

în România

JOCURILE OLIMPICE FINANCIARE

56

Biz

EVENIMENT

Ce \nseamn` pentru economia Londrei [i a Marii Britanii cea mai mare competi]ie sportiv` a lumii [i cum s-a cheltuit bugetul de 9,3 miliarde de lire al competi]iei.

DE GABRIEL BÂRLIG~

Acum 7 ani, \n 2005, când Comitetul Interna]ional Olimpic a decis ca Londra s` fie gazda Jocurilor Olimpice din 2012, economia mondial` [i cea britanic` erau \nfloritoare. Pentru capitala britanic`, organizarea Olimpiadei urma s` aduc` un aflux suplimentar de turi[ti, venituri importante [i modernizarea infrastructurii ora[ului, nu doar a celei sportive.

a f`cut, practic, s` renasc` aceast` zon` aproape c`zut` \n paragin`. Lucr`rile de infrastructur` de aici au schimbat radical fa]a zonei [i au f`cut acest lucru \n plin` criz` financiar`, când pu]ini ar fi alocat bani pentru a dezvolta o parte a Londrei situat` dincolo de Canary Wharf [i \n care singurul lucru remarcabil era North Greenwich Arena (cunoscut` [i ca O2 Arena), unde au loc o mare parte din concertele g`zduite de ora[ul de pe Tamisa.

Am urm`rit pe un post britanic o dezbatere legat` tocmai de acest aspect, \n care cei care sus]ineau c` s-au cheltuit prea mul]i bani pentru Jocurile Olimpice erau contracara]i de autorit`]ile locale din Tower Hamlets, cartierul care g`zduie[te Parcul Olimpic. Ace[tia din urm` subliniau faptul c` investi]iile, lucr`rile [i ceea ce r`mâne dup` jocuri \nseamn` locuri de munc` pentru o zon` grav afectat` de criz`.

Printre altele, chiar lâng` satul olimpic, unde vor fi g`zdui]i miile de sportivi [i oficiali \n cele 2.818 apartamente nou construite, se afl` [i cel mai mare mall din Europa, Westfield Stratford, care contribuie [i el la revigorarea zonei. |n plus, dup` Olimpiad`, satul olimpic va fi transformat \ntr-o zon` reziden]ial` cu 2.800 de locuin]e noi, dintre care 1.379 vor fi la un pre] accesibil. “Olimpiada a ajutat cu programul de regenerare a

|ntre timp \ns`, optimismul s-a cam topit. Anul acesta, \n ziarele britanice [i pe posturile de televiziune din Regat, discu]iile despre Jocurile Olimpice alunec` inevitabil c`tre partea de costuri, perceput` de mul]i ca o cheltuial` exagerat` fa]` de beneficiile pe care le va aduce. De ce? Fiindc`, exact la jum`tatea perioadei de preg`tire a evenimentului sportiv al anului 2012, criza financiar` a lovit crunt City-ul londonez. Pentru ECONOMIA JOCURILOR OLIMPICE mul]i britanici, orienta]i Buget 9,3 mld. lire mereu c`tre eficien]` \n Venituri totale estimate 10 mld. lire orice domeniu, Venituri din turism 2,1 mld. lire Olimpiada a ajuns s` Costuri efective de organizare 2 miliarde lire reprezinte mai degrab` Cheltuieli de consum generate 750 mil. lire o gaur` \ntr-un buget [i Sursa: LOGOC, Lloyds TSB, Visa a[a sec`tuit de salvarea marilor b`nci [i a datoriilor suverane. multor zone uitate din Londra. |n plus, BENEFICII multe companii au anun]at c`-[i vor PE TERMEN LUNG muta sediul \n zona East London. |n urm`torii 20 de ani, zona de la Canary Dar nu toat` lumea gânde[te a[a. Parcul Wharf spre sud-est se va schimba Olimpic, situat \n zona de est a Londrei, Biz

57

EVENIMENT radical, vor ap`rea oportunit`]i extraordinare”, ne-a declarat Anne-Marie Martin, CEO al British Romanian Chamber of Commerce, care locuie[te chiar \n apropierea Parcului Olimpic.

Mai mult, este pentru prima oar` când organizatorii Jocurilor Olimpice au pornit la drum \nc` de la \nceput cu ideea sustenabilit`]ii. Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice [i Paralimpice de la Londra (LOGOC) are un Plan de Sustenabilitate \n 5 puncte pentru sustenabilitatea competi]iei, legate de energie, alimentarea cu ap`, infrastructur`, transporturi [i reducerea emisiilor de carbon. “Jocurile Olimpice au puterea de a capta aten]ia oamenilor [i avem o ocazie excelent` s` d`m un exemplu [i s` stabilim noi standarde. Unele dintre practicile promovate de noi sunt deja folosite la alte proiecte de companiile de construc]ii”, a declarat pentru Biz pre[edintele LOGOC, Sebastian Coe.

CUM SE |MPART MILIARDELE Dar despre ce buget vorbim? Pentru a afla mai multe detalii, am discutat cu oficialii LOGOC. Trebuie men]ionat c` exist` dou` bugete: unul pentru LOGOC [i unul pentru Autoritatea de Preg`tire a Olimpiadei (ODA). LOGOC este o organiza]ie privat`, care are un buget de 2 miliarde de lire sterline, ce reprezint` costul efectiv al organiz`rii competi]iilor implicate de Jocurile Olimpice [i Paralimpice. Bugetul LOGOC este ob]inut de la sponsori, din vânz`rile de bilete [i produse asociate JO, precum [i din drepturile de televiziune. De altfel, \n vara lui 2011, LOGOC a anun]at atingerea ]intei de 700 de milioane de lire din sponsoriz`ri interne. “Suntem foarte mândri c` am reu[it acest lucru, \n ciuda climatului economic dificil prin care am trecut”, a ar`tat Sebastian Coe. Au fost puse \n vânzare peste 8 milioane de bilete, din care circa un milion sunt destinate fanilor din afara Marii Britanii. Paul Deighton, CEO al comitetului de organizare, a anun]at \n decembrie 2001 c` vânz`rile de bilete 58

Biz

PARCUL OLIMPIC Cele mai multe competi]ii se vor desf`[ura pe cele peste 202 ha ale Parcului Olimpic. Acesta ocup` o suprafa]` echivalent` cu 357 de terenuri de fotbal [i construc]ia lui a necesitat demolarea a peste 200 de cl`diri. |n cele dou` tunele de 6 km de dedesubt se afl` peste 200 km de cabluri electrice [i autorit`]ile au relocat 4.000 de tritoni (o specie de salamandr`) din zon` \ntr-o rezerva]ie natural`. |n cadrul parcului se afl` mai multe arene sportive: STADIONUL OLIMPIC Va avea o capacitate de 80.000 de locuri \n timpul Jocurilor [i 25.000 ulterior, prin \nl`turarea p`r]ii superioare a tribunelor. |nalt de 53 m, stadionul va g`zdui concursurile de atletism. E \nconjurat din trei p`r]i de ap`.

care va fi demontat` dup` \ncheierea Jocurilor Paralimpice.

TRASEUL BMX Concursurile de BMX (ciclism pe teren accidentat) beneficiaz` de un circuit de 400 m situat \n partea de nord a Parcului Olimpic. Dup` jocuri, va fi transformat \n circuit BMX deschis pentru public.

COPPER BOX Este o sal` de sport polivalent`, care va g`zdui \ntrecerile de handbal [i cele de scrim` din cadrul probei de pentatlon modern. |nveli[ul extern este realizat din cupru reciclat, ob]inut \n urma demol`rilor.

CENTRUL ACVATIC

Aici vor avea loc concursurile de \not [i scufund`ri, iar meciurile de polo se vor desf`[ura \ntr-o aren` temporar` lipit` de Centrul Acvatic, care va fi demontat` [i reciclat` dup` Jocuri. Dispune de o piscin` de concurs de 50 m, una de \nc`lzire de 50 m [i una de s`rituri \n ap` de 25 m.

ARENA DE BASCHET Va g`zdui meciurile de baschet [i fazele finale ale turneului olimpic de handbal. Este o aren` temporar`,

RIVERBANK ARENA Este locul unde se vor desf`[ura meciurile de hochei pe iarb` din cadrul Jocurilor, de[i “iarba” va fi o suprafa]` sintetic` albastr`, fiind pentru prima oar` când se renun]` la tradi]ionala culoare verde.

VELODROMUL Este cea mai sustenabil` aren` din Parcul Olimpic, beneficiind, printre altele, de un sistem de ventila]ie 100% natural [i folosind la maximum lumina natural`, pentru a reduce consumul de curent electric. |ntrecerile de ciclism vitez` vor putea fi urm`rite de 6.000 de spectatori.

EVENIMENT economia britanic`, conform unei estim`ri realizate de Lloyds TSB. La acest total, sectorul turistic va contribui cu 2,1 miliarde de lire. |n zona metropolitan` Greater London sunt disponibile 110.000 de camere de hotel, plus 75.000 \n zona de sud-est, de unde se poate ajunge u[or \n capitala britanic`. Recent s-au eliberat aproximativ 8.000 de camere, dup` ce LOGOC a anun]at c` nu are nevoie de toate cele 600.000 de nop]i rezervate la peste 200 de hoteluri \n 2005.

Este o veste bun` pentru cei care doresc s` stea undeva mai aproape de centrul ora[ului pe timpul Jocurilor.

Potrivit unui studiu al Deloitte dat publicit`]ii pe 23 ianuarie, TOTUL DESPRE SPORT peste trei sferturi din marile Pe 27 iulie, ochii \ntregii lumi vor fi a]inti]i companii britanice (81%) se c`tre Londra, cu ocazia ceremoniei de deschia[teapt` ca Olimpiada s` dere a Jocurilor Olimpice din 2012, a 30-a genereze o cre[tere a cererii edi]ie a celei mai mari competi]ii sportive a pentru produsele [i serviciile lor. planetei. Punctul central al ceremoniei va fi Este o cre[tere important` de la Stadionul Olimpic. Pân` la \nchiderea Jocuriprocentul de 38% \nregistrat \n lor, pe 12 august, 10.500 de atle]i vor concura mai 2011 \n cadrul unui studiu \n 39 de discipline [i 26 de sporturi olimpice similar. Un procent de 87% pentru a ob]ine cele peste 2.100 de medalii dintre companii au evaluat sau olimpice ce vor fi acordate \n 302 ceremonii de premiere, care vor avea loc \n peste 30 de sunt \n curs de evaluare a loca]ii unde au loc competi]ii. Al`turi de impactului Jocurilor asupra sportivi, vor fi prezen]i 7.500 de oficiali din afacerilor lor. “Companiile din echipele olimpice (antrenori, doctori etc.) [i alte ora[e-gazd` au subestimat, peste 14 milioane de mese vor fi servite \n \n general, impactul Jocurilor timpul Jocurilor Olimpice [i Paralimpice \n Olimpice [i Paralimpice. Se pare 40 de localuri. Nu mai pu]in de 205 ]`ri vor fi c`, la Londra [i \n Marea reprezentate, de la fa]a locului urmând s` Britanie, companiile sunt decise transmit` 20.000 de jurnali[ti. s` nu fac` acela[i lucru”, a declarat Heather Hancock, care conduce echipa ce se ocup` de serviciile profesionale asigurate de economia londonez`. La Jocurile Deloitte pentru JO 2012.

Olimpice [i Paralimpice sunt a[tepta]i Cum 54% dintre directorii 11 milioane de spectatori, iar influxul financiari ai companiilor britanice se acestora, plus atle]ii, sponsorii [i a[teapt` ca 2012 s` fie un an al jurnali[tii care vor veni la Londra vor revenirii recesiunii, este vital ca aduce un plus de cheltuieli de consum afacerile din Regat s` fie preg`tite s` de 750 de milioane de lire, potrivit unui profite la maximum de plusul ce va fi studiu al Visa. De[i travers`m o adus de Jocuri. Principalele recesiune sever`, aceasta va fi cea mai CINE CULEGE ROADELE preocup`ri ale companiilor pentru mare sum` cheltuit` de consumatori Olimpiad` sunt legate de lipsa de pân` acum la o olimpiad`. Per total, Olimpiada va \nsemna un aflux personal (42%), securitate (41%), Jocurile vor genera venituri de 10 important de turi[ti, britanici [i str`ini, probleme de transport (32%). Biz miliarde de lire sterline pentru care vor aduce bani \n plus pentru au generat deja vânz`ri de 527 de miliarde de lire [i c` mai sunt de vânzare bilete \n valoare de 130 de milioane de lire. La jum`tatea lunii decembrie a anului trecut, LOGOC mai avea 200 de milioane de lire pân` la atingerea ]intei de 2 miliarde de lire, o performan]` deloc neglijabil` \n condi]iile recesiunii severe din ultimii ani. “Extraordinar este faptul c`, datorit` diversit`]ii culturale a Londrei, majoritatea atle]ilor care vor concura \n aceast` var` o vor face, practic, \n fa]a propriilor suporteri, ceea ce va crea o atmosfer` fantastic` \n tribune”, a mai spus Sebastian Coe. Per total, bugetul total al Jocurilor finan]at de sectorul public anun]at \n martie 2007 a fost de 9,325 de miliarde de lire, destinat construc]iei arenelor sportive [i Parcului Olimpic. |n mai 2010, bugetul a fost redus cu 27 de milioane de lire, astfel c` \ntregul pachet de finan]are public` destinat ODA este de aproape 9,3 miliarde de lire.

Din aceast` sum`, s-au adunat 2,2 miliarde de lire prin intermediul unei loterii speciale, iar 6,2 miliarde de lire au fost alocate de guvernul britanic, \n timp ce 900 de milioane de lire au venit de la autorit`]ile locale.

Toate aceste fonduri sunt, \ns`, strict supravegheate de c`tre Public Accounts Committee (PAC), comisia parlamentar` care controleaz` toate cheltuielile publice din Marea Britanie. PAC \[i iar rolul foarte \n serios, dovad` fiind faptul c` pre[edintele s`u, Margaret Hodge, a ar`tat c` mul]i britanici au fost nemul]umi]i de faptul c` guvernul a cheltuit peste 700.000 de lire pentru a cump`ra bilete la Jocurile Olimpice pentru demnitari [i oficiali.

Biz

59

Alina Dumitru Campioan` olimpic` la judo

Performan]ele sportivilor români de la Jocurile Olimpice din Londra sunt preg`tite de pe acum al`turi de Comitetul Olimpic [i partenerii s`i. În septembrie anul trecut, Renault a încheiat un acord cu COSR prin care va r`spl`ti to]i medalia]ii cu câte un autoturism Renault. Printre cei pentru care sper`m s` ne bucur`m \n iunie se num`r` Alina Dumitru, judoka medaliat` cu aur la Beijing. Echipa Biz a vrut s` afle mai multe despre preg`tirile pentru Londra, preferin]ele auto [i planurile de dup` Jocurile Olimpice.

DE GABRIEL BÂRLIG~

Mentalitatea de înving`tor trebuie sus]inut` de ambi]ie [i dinamism

INTERVIU OLIMPIAD~

Cum decurg preg`tirile pentru Olimpiad`?

A[ putea spune c` sunt \n grafic. Muncesc mult [i m` simt din ce \n ce mai \n form`. Un singur lucru \mi lipse[te.

Parc` mi-am pierdut un pic din “r`utatea” gra]ie c`reia am cucerit aurul la Beijing, dar sper s` mi-o recap`t pân` la Jocurile Olimpice de la Londra. Mai e timp [i nu-mi fac griji atâta vreme cât sunt s`n`toas`.

Toat` lumea a[teapt` o nou` medalie de aur de la tine. Sim]i aceast` presiune?

Dup` ce \n urm` cu patru ani am cucerit medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Beijing, a[ putea spune c` este firesc ca toat` lumea s` a[tepte s` repet aceast` performan]`, mai ales c` eu \ns`mi nu m` gândesc decât s`-mi ap`r titlul olimpic adjudecat \n 2008. Nu [tiu dac` se poate vorbi de o presiune suplimentar`.

M` preg`tesc cu aceea[i seriozitate [i ambi]ie dintotdeauna [i abordez orice concurs cu acela[i aplomb, indiferent c` este vorba de campionat sau cupa mondial`, \ntrecere european` sau olimpic`.

|nc` nu m-am r`zgândit [i, a[a cum am mai declarat, inten]ionez s` m` retrag dup` Jocurile Olimpice de la Londra, pentru c` \mi doresc s`-mi v`d de via]a mea al`turi de familie. Pe de alt` parte, niciodat` nu trebuie s` spui niciodat`.

Renault ofer` câte o ma[in` pentru fiecare câ[tig`tor al unei medalii la JO de la Londra. |]i place s` conduci? |mi place s` conduc, dar consider ma[ina o necesitate, nu un lux. Mai ales pentru noi, sportivii de performan]`, care avem atât de multe drumuri de f`cut, este o binecuvântare s` avem propriul

Care crezi c` vor fi adversarele cele mai dificile pentru tine la Londra?

Toate adversarele mele se preg`tesc intens s` m` înving`, ceea nu este de mirare având în vedere c` m` num`r printre cele mai valoroase judoka din lume. De câ]iva ani m` întâlnesc în fazele finale cam cu acelea[i sportive [i despre niciuna nu pot vorbi ca despre o adversar` puternic`.

Nu este mai pu]in adev`rat c` la întrecerile olimpice m` a[tept s` apar` [i judoka necunoscute, care pot produce surprize uria[e, pentru c` acesta este farmecul special al olimpiadelor.

Care este principala ta motiva]ie \n via]a sportiv`?

Cred c` nimic nu se poate compara cu momentul \n care te afli pe cea mai \nalt` treapt` a podiumului [i mii de oameni ascult` \n picioare imnul ]`rii tale pentru care tu ai cucerit cel mai pre]ios trofeu.

Vei mai “ataca” titlul mondial dup` Jocurile Olimpice? Te gânde[ti la retragere?

Mi-a[ fi dorit mult \ntr-adev`r s` cuceresc [i titlul mondial anul trecut, singurul trofeu care \mi lipse[te din palmares.

diferen]e \ntre ma[ini. Dup` ce am crescut am \nceput s` privesc automobilele cu al]i ochi. Din gama Renault, de-a lungul timpului, mi-au atras aten]ia \n mod deosebit Mégane [i Laguna.

Unul dintre motivele implic`rii Renault al`turi de COSR \n sus]inerea sportivilor români este respectul pentru valori ca mentalitatea de \nving`tor, dinamismul, ambi]ia [i spiritul de fair play. Care dintre acestea crezi c` este cea mai important` pentru a câ[tiga o medalie de aur? |n primul rând, m` bucur mult c` Renault se afl` al`turi de componen]ii lotului olimpic al României, pentru c` o astfel de sus]inere din partea unui partener atât de puternic ne ajut` enorm din punct de vedere moral. Cât despre caracteristicile pe care le amintea]i, niciuna nu-]i poate aduce o medalie olimpic` de aur f`r` celelalte trei.

Mentalitatea de \nving`tor trebuie sus]inut` de ambi]ie [i dinamism, iar spiritul de fair play este liantul.

Care ar fi prima c`l`torie pe care inten]ionezi s` o faci la bordul vehiculului Renault?

autoturism. De aceea salut ini]iativa Renault de a-i r`spl`ti pe medalia]ii de la Londra cu câte o ma[in`.

Pe care dintre cele trei modele oferite de Renault – Latitude, Mégane sau Twingo – (acordate în func]ie de medalia câ[tigat`) îl g`se[ti cel mai potrivit stilului t`u?

Sincer, \mi plac toate cele trei modele Renault, dar nu m` pot gândi decât la prima treapt` a podiumului. {tiu c` Latitude este premiul pentru aurul olimpic [i mi-ar pl`cea s` am o limuzin`, dar [i dac` a[ prefera micu]ul Twingo, care va fi premiul pentru medalia]ii cu bronz, tot pentru aur a[ lupta.

Ce modele Renault ]i-au atras aten]ia de-a lungul timpului?

Când eram mic`, nu f`ceam mari

Deocamdat` nu am timp s` m` gândesc la c`l`torii, pentru c` preg`tirile pentru JO de la Londra sunt \n topul priorit`]ilor. Mi-ar pl`cea \ns` s`-mi vizitez mai mult ]ara, pentru c` exist` o mul]ime locuri minunate din România. Apusenii, nordul Moldovei cu mân`stirile din Bucovina, Dobrogea sau Delta Dun`rii sunt câteva dintre destina]iile de la noi pe care \nc` n-am apucat s` le vizitez [i m` atrage ideea s` c`l`toresc prin aceste locuri.

Renault a prezentat anul trecut \n România gama ZE de vehicule electrice. }i-ai dori s` conduci o ma[in` electric`?

F`r` discu]ie c` mi-ar pl`cea. Nu m` pricep prea mult la ma[inile electrice, dar [tiu c` sunt silen]ioase [i, poate cel mai important lucru, au un efect minor asupra mediului \nconjur`tor, având zero emisii. Biz Biz

61

LEC}IA BRITANIC~ DE MANAGEMENT Jocurile Olimpice [i Paralimpice din acest an sunt ca o gur` de oxigen pentru economia capitalei britanice. Dar companiile londoneze sunt \nc` departe de ie[irea din recesiune.

DE OVIDIU NEAGOE um`r`toarea invers` a \nceput. Iubitorii sporturilor [i, bine\n]eles, companiile \[i freac` måinile \n a[teptarea debutului Jocurilor Olimpice [i Paralimpice din aceast` var` din Londra. Costurile estimate ini]ial se ridicau la 9,3 miliarde de lire sterline, dar contribuabilii britanici vor mai scoate din buzunare \nc` 41 de milioane de lire sterline la indica]iile premierului David Cameron, care consider` Jocurile Olimpice o modalitate bun` de promovare a Regatului Unit. Prin aceste cheltuieli \ns`, intr` banii \n sistem [i se men]ine “roata” \n mi[care. Olimpiada din Londra va duce la na[terea a peste 5.000 de locuri de munc` numai \n IT&C, de exemplu, ceea ce \nseamn`, potrivit calculelor oficialilor, pomparea a 250 de milioane de lire sterline \n industria de recrutare a angaja]ilor din IT. “Olimpiada din acest an este ca un tampon: cu toate c` sunt cheltuieli mari, prin acestea se introduc bani \n sistem [i cre[te consumul”, spune

62

Biz

pentru Biz Ulrik Rasmussen, partener [i totodat` director pe Europa de Vest [i Sud-Est din cadrul firmei de executive search Pedersen & Partners.

“Anul 2012 nu este cel mai r`u nici \n termeni de [omaj, datorit` Jocurilor Olimpice: se face mult` publicitate [i se cheltuiesc o mul]ime de bani pentru infrastructura necesar` caz`rii turi[tilor”, mai adaug` Rasmussen.

Potrivit unui raport recent realizat de Chartered Institute of Personnel Development (CIPD), num`rul persoanelor intrate \n [omaj \n Marea

Britanie este mai mic cu 118.000 decåt \n trimestrul \nceput \n luna octombrie, \n timp ce num`rul celor care [i-au g`sit un loc de munc` a crescut cu aproape 18.000, iar [omajul pe termen lung a sc`zut cu 10.000, la 857.000. “Per total, imaginea r`måne una din ce \n ce mai fragil`, iar pia]a muncii se va \nr`ut`]i [i mai mult \n 2012”, spune John Philpott, Chief Economic Advisor la CIPD. “Londra va beneficia foarte mult de pe urma Olimpiadei [i a Jubileului de Diamant, care vor duce la crearea de noi locuri de munc`, \ns` la nivel na]ional se vor \nregistra eforturi de supravie]uire”, spune pentru Biz John Philpott.

Tot liderul departamentului de consultan]` economic` al CIPD spune c`, prin prisma [omajului general \n cre[tere, a lipsei unei m`riri a salariului mediu pe economie [i a regiunii de nord-est unde actualmente rata [omajului ajunge la 12%, este clar c` pia]a muncii din Marea Britanie este \ntr-un stadiu lamentabil. “Nimic din toate aceste fapte nu ne face s` fim mai optimi[ti cu privire la estim`rile din acest an, care indic` o rat` a [omajului de 8,8% pån` la finele anului 2012”, continu` John Philpott.

Per total, imaginea r`måne una din ce \n ce mai fragil`, iar pia]a muncii se va \nr`ut`]i [i mai mult \n 2012” John Philpott, Chief Economic Advisor la CIPD.

STRATEGIE MANAGEMENT PRESIUNE LA MIJLOC Presiunea recesiunii economice este resim]it` cel mai puternic de middle management-ul companiilor britanice, dup` cum arat` studiul trimestrial al CIPD “Employee Outlook”. Potrivit documentului, 49% dintre middle managerii britanici declar` c` se afl` sub presiune excesiv` fie zilnic, fie o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mån`, comparativ cu edi]ia trecut` a studiului, unde media acestora era de 37%.

Printre principalele nemul]umiri ale angaja]ilor din pozi]ii de middle management se num`r` dezechilibrul talerelor balan]ei work-life: 44% se

declar` mul]umi]i de raportul work-life, comparativ cu 70% dintre angaja]ii din pozi]ii nonmanageriale care sunt satisf`cu]i. |n plus, nesiguran]a locului de munc` \n råndul acestei categorii de angaja]i este o alt` preocupare serioas`: 29% consider` c` sunt [anse mari s` \[i piard` locul de munc` din cauza recesiunii globale, fa]` de 21% dintre angaja]ii f`r` responsabilit`]i manageriale [i 15% dintre salaria]ii din top management.

Astfel, nu mai este o surpriz` c` middle managerii sunt o categorie de angaja]i care vor [terge \n cel mai scurt timp CV-urile de praf [i vor c`uta un

Multe dintre ini]iativele companiilor din Regatul Unit din ultimii 2-4 ani au dus la na[terea unor structuri de management care nu au existat \n trecut [i nu au fost testate. Companiile trebuie s` testeze, astfel se re\nnoiesc [i r`mån competitive.”

Ulrik Rasmussen, Partener [i lider pe Europa de Vest, [i Sud-Est la Pedersen & Partners

OLIMPICII FOR}EI DE MUNC~ Construc]iile pentru Jocurile Olimpice [i Paralimpice din acest an de la Londra au generat o multitudine de locuri de munc`. Nu doar stadioanele [i arenele olimpice trebuie construite pentru acest proiect, care a dus [i la na[terea unor locuri de munc` \n domenii ca arhitectur`, inginerie civil`, sau infrastructur`.

Olimpiada a deschis u[a unui num`r impresionant de [omeri: peste 10% dintre angaja]ii care \[i ofer` serviciile nu \[i g`seau un loc de munc` \nainte de eveniment. Estim`rile arat` c` este nevoie de mai bine de 180.000 de angaja]i pentru cel mai mare eveniment sportiv din acest an.

nou loc de munc` la un diferit angajator. Potrivit raportului CIPD, 29% dintre ace[tia inten]ioneaz` s` schimbe compania angajatoare, comparativ cu 21% la edi]ia anterioar` a aceluia[i studiu trimestrial.

Anul 2011 nu a fost unul bun nici din privin]a remunera]iei angaja]ilor britanici. Marea majoritate a acestora au avut salariile \nghe]ate (48% dintre responden]ii studiului “Employee Attitudes to Pay”, realizat de CIPD) sau t`iate (5%). La polul opus, propor]ia angaja]ilor care au beneficiat de un bonus s-a ridicat la 18%. Una dintre cele mai importante tendin]e pentru anul 2012 descoperite de realizatorii studiului a fost reajustarea a[tept`rilor salariale ale angaja]ilor \n conformitate cu climatul economic actual. |n råndul britanicilor care s-au bucurat de o m`rire salarial` \n anul 2011, nivelul satisfac]iei a \nregistrat un drum descendent (a ajuns la 56) fa]` de anul 2010, (cånd se situa la 61).

“Recesiunea are un impact masiv [i nu numai \n Marea Britanie. Ini]ial, dac` privim la industrie, [i serviciile financiare se pare c` s-au redresat [i pe termen scurt au \nceput iar s` angajeze, \ns` acum recesiunea atac` iar [i au re\nceput concedierile”, spune Ulrik Rasmussen. “Nu am v`zut \nc` ce era mai r`u”, avertizeaz` Partner-ul firmei de executive search Pedersen & Partners, ad`ugånd c` sunt mai pu]ine locuri de munc` [i economia din Regatul Unit va suferi enorm pentru c` \ntåmpin` dificult`]i \n termeni de competitivitate, iar outsourcing-ul este pe agendele unui num`r din ce \n ce mai mare de executivi. Cine are de cå[tigat? “India, chiar [i Romånia [i alte economii emergente, unde costurile sunt sc`zute”, adaug` [eful pe Europa de Vest [i Sud-Est al Pedersen & Partners. Biz

Biz

63

STRATEGIE MANAGEMENT

DEZVOLTAREA PROFESIONAL~ E PERLA COROANEI De la programe de internship pentru studen]i la training [i mentoring, companiile britanice investesc continuu \n dezvoltarea profesional` a propriilor angaja]i. DE OVIDIU NEAGOE manuel Beteringhe nu este tocmai studentul tipic, dup` cum spune chiar el. Spre deosebire de cei mai mul]i tineri, provine din mediul de business, unde are deja o experien]` profesional` relevant` ca trainer [i business partner \n cadrul furnizorului local de training Human Invest.

Emanuel locuie[te la Londra, unde studiaz` \n cadrul unui program de Master of Arts managementul educa]iei, la una dintre cele mai prestigioase Universit`]i din Londra: King’s College. |n ciuda backgroundului academic [i profesional, nu \[i dore[te s` r`mån` \n Londra, nici ca antreprenor, nici ca angajat, ci viseaz` s` vin` \n ]ar` [i s` pun` bazele unei firme din zona antreprenoriatului social. {i nu este singurul cu astfel de vise. “Este p`cat c` avem o serie de tineri romåni foarte talenta]i \n Londra, care produc pentru Marea Britanie”, spune Emanuel Beteringhe. “{i o parte dintre ei ar fi bucuro[i s` produc` pentru Romånia”, continu` trainerul.

La cele mai importante patru universit`]i din Londra studiaz` mai bine de 250 de romåni, dup` estim`rile lui Emanuel. Colaborarea dintre institu]iile academice [i companiile din Regatul Unit este una extrem de stråns`. Cu toate c` organiza]iile sunt con[tiente c` selecteaz` cei mai buni absolven]i, ace[tia intr` \n a[a-numitele “grad schemes”, timp de 23 ani, dup` 4-5 interviuri cu angajatorii.

64

Biz

CORINA B~L~NEANU, Performance Consultant la furnizorul de training Dale Carnegie London

|n tot acest timp tinerii selecta]i sunt muta]i \n toate departamentele, li se face training [i li se aloc` un mentor din companie. De[i o mare parte dintre companii au renun]at de la debutul recesiunii la o serie de astfel de programe, cererea pentru programe de training nu a \ncetat s` apar`, dar au fost destinate preponderent unei singure categorii de angaja]i. “De la debutul recesiunii, pentru c` au fost din ce \n ce mai pu]ini bani, companiile au optat pentru investi]ia \n training pentru angaja]ii din middle management, s-a investit foarte pu]in \n entry level”, spune Corina B`l`neanu, Performance Consul-

tant la furnizorul de training Dale Carnegie London, parte din grupul Dale Carnegie Worldwide, care a \nregistrat o cifr` de afaceri de 150 mil. dolari [i estimeaz` o cre[tere cu 15% pentru anul curent.

“Pia]a de training din Marea Britanie este foarte focusat` pe rezultate, astfel c` noi, de exemplu, c`ut`m s` vedem unde sunt businessurile acum, ce provoc`ri au [i ce putem noi s` le oferim \n func]ie de acestea”, continu` Corina B`l`neanu.

Potrivit unei analize realizate de Key Note, companiile din sectorul public [i privat din Marea Britanie au cheltuit pe training – \n anul fiscal \ncheiat \n aprilie 2010 – 19,39 miliarde de lire sterline, cu 3,1% mai pu]in decåt s-a investit cu un an \nainte. O alt` concluzie a studiului este c` cea mai mare parte a sumelor sunt investite \n trainingul intern. Angajatorii din Regatul Unit aloc` “doar” 2,5 miliarde de lire sterline trainingului extern. Cu toate c` \n Marea Britanie opereaz` aproape 12.300 de furnizori de training, pia]a este extrem de fragmentat` [i numai 1% au mai mult de 250 de angaja]i. Unul dintre principalele motive pentru aceasta este nu spiritul antreprenorial mai dezvoltat al britanicilor, ci recesiunea, care a \ndemnat foarte mul]i speciali[ti s` \[i \ntemeieze propriile firme. “De-a lungul anilor trecu]i am \ntålnit din ce \n ce mai multe persoane care [i-au pus bazele propriilor afaceri”, spune pentru Biz Corina B`l`neanu. Biz

CUM S~ FII UN LONDONEZ DE FRUNTE Diversitatea [i diploma]ia sunt cuvintele care definesc cel mai bine via]a \n Londra. Dincolo de ace[ti termeni se afl` \ns` o serie de stereotipuri care nu pot fi doborâte f`r` a tr`i experien]a londonez` pe cont propriu. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ritanicii au fost \ntotdeauna percepu]i ca fiind un popor aparte. De-a lungul timpului s-au \mp`mântenit tot mai multe stereotipuri legate de insulari, de la conservatorism la diploma]ia excesiv`, la ploaia [i cea]a londonez` [i pân` la nelipsitul ceai de la ora 5. De[i nu toate aceste stereotipuri 66

Biz

se confirm`, exist` multe particularit`]i care \i deosebesc pe londonezi de restul europenilor. |n primul rând, mitul privind ideile conservatoare poate fi d`râmat cu u[urin]` \n multe privin]e. Pe str`zile londoneze te cufunzi \n diversitatea cultural` la tot pasul, indiferent c` vorbim de centrul ora[ului sau de periferie.

Indieni, palestinieni, marocani, est-europeni, asiatici [i arabi con-

vie]uiesc f`r` probleme. Mai mult, britanicii au [tiut s` \i integreze perfect \n economie [i \n societate, astfel c` disputele culturale sunt rarisime. Londra [i-a cl`dit o cultur` a ora[ului bazat` \n parte pe for]a de munc` a imigran]ilor. Iat`, totu[i, un stereotip veridic: \n hotelurile londoneze ave]i toate [ansele de a \ntâlni personal indian politicos, vorbitor de o englez` impecabil`.

LIFE

Totu[i, britanicii p`streaz` atitudinea conservatoare legat` de arhitectur`. “|n unele zone nu ai dreptul de a schimba nici m`car clan]a de la propria u[` f`r` aprobare”, ne spunea Adrian Cherciu, CEO al companiei române[ti Albinuta.co.uk.

Londonezii pot l`sa senza]ia c` sunt oameni reci \n prim` instan]`, \ns` comportamentul lor atipic deriv` din diploma]ia cu care sunt obi[nui]i. De altfel, stilul britanic impune un alt tip de comportament \n societate [i alte limite verbale. Dac` e u[or s` \nv`]`m limba englez`, limbajul britanicilor este mult mai dificil de asimilat. Când un londonez se refer` la o realizare de-a ta ca fiind “quite good”, \ncearc` de fapt s` \]i transmit` c` este mai degrab` dezam`git, iar “I suggest to” este de fapt un imperativ cosmetizat.

Dac` \i une[te ceva pe locuitorii Londrei, este comportamentul specific de metropol`: au o dispozi]ie de a tr`i \nconjura]i de oameni total str`ini [i de a fi politico[i \n timpul interac]iunii cu ceilal]i, f`r` s` vrea s` \i cunoasc` mai bine. Fiecare \[i p`streaz` anonimitatea fa]` de cel`lalt, dar f`r` a-i \ntoarce spatele atunci când cel`lalt are nevoie de ajutor. Prin compara]ie, \n Bucure[ti oamenii sunt obi[nui]i s` fie politico[i cu persoanele apropiate, \ns` evit` s` dea dovad` de aceea[i polite]e când vine vorba de oameni care nu fac parte din cercul lor social.

Diversitatea culturaloetnic` se prelunge[te, \n mod firesc, [i la nivel culinar. Astfel, britanicii sunt deschi[i la a \ncerca orice tip de mâncare, indiferent c` vorbim de buc`t`ria vietnamez`, thailandez`, macedonean` sau italian`.

Pe rafturile supermarketurilor britanice se g`sesc produse din toate col]urile lumii, mai pu]in din România.

STIL LONDONEZ

LONDRA MEA de George Georgakopoulos, Director Executiv Senior, Divizia Credite Persoane Fizice, Bancpost Am sosit la Londra \n 1994, unde mi-am f`cut masteratul, apoi m-am angajat la Barclays.

Am lucrat \n principal \n Londra, dar am experien]` de lucru [i \n Fran]a, Dubai [i un pic \n SUA. Iar \n 2008 am venit \n România. Pot, deci, spune c` Londra m-a format \ntr-un fel anume. Primul lucru pe care l-am remarcat \n mediul bancar din City este orientarea spre rezultate, iar al doilea este focusul pe clien]i. {i asta se \ntâmpla când sectorul bancar era \n cre[tere exploziv`, erau vremuri fantastice [i de neuitat, [ampania curgea \n valuri, era cre[tere peste tot. Dar despre asta se vorbe[te \n b`ncile britanice: rezultate financiare [i ce po]i face pentru clien]i, nu neap`rat \n aceast` ordine. A[a gândesc [i eu [i acest model de gândire l-am adus [i la Bancpost, \n România.

Revenind la Londra, este un ora[ extraordinar de cosmopolit [i foarte tolerant. Marea Britanie nu are resurse naturale deosebite, deci oamenii [i valorile lor au f`cut diferen]a. N-am fost \ntr-un loc mai tolerant decât Anglia.

Acolo exist` o adev`rat` cultur` a meritocra]iei. Dac` \]i faci treaba bine, nu conteaz` na]ionalitatea, background-ul t`u. De exemplu, primul general manager pentru retail banking la Barclays pe care l-am cunoscut nu

avea diplom` universitar`. |[i \ncepuse cariera la 16 ani. M-a mai impresionat transparen]a.

Oamenii evalueaz` furnizorii, oportunit`]ile de afaceri doar pe baza valorii oferite pentru compania lor. |ns` exact acest lucru \nseamn` c` exist` o concuren]` acerb`. Stilul de via]` britanic e legat de pub, locul de \ntâlnire [i socializare dup` serviciu. Apoi, un alt aspect important este naveta, fiindc` foarte mul]i oameni fac cel pu]in o or` pân` la serviciu. {i, cel pu]in pentru mine, un lucru specific londonez este mâncarea indian` livrat` la domiciliu.

RECOMAND~RILE LUI GEORGE GEORGAKOPOULOS PENTRU ECHIPA BIZ

1

6 5 3

4 2

Saville Row (1) haine la comand` Wolseley (2) restaurant pentru prânz The Square (3) restaurant pentru cin`, cu dou` stele Michelin Tate Modern (4) galerie de art` Gem Bar (5) pub Busaba Eathai (6) buc`t`rie thailandez`

Biz

67

LIFE

STIL LONDONEZ

Dup` serviciu, mul]i corporati[ti merg \n pub-uri.

Acest b`rbat \n costum impecabil nu testa o aplica]ie nou` pe mobil, ci \ncerca s`-[i reg`seasc` echilibrul dup` prea multe beri.

68

Biz

Atunci când nu iau masa la un restaurant cu un anumit specific, londonezii prefer` de cele mai multe ori localuri cu mâncare proasp`t` [i s`n`toas`, cum ar fi lan]ul Pret-a-Manger, extrem de popular \n centrul ora[ului. Nu este \ns` neobi[nuit ca masa de sear` s` fie servit` \ntr-un pub, cu o halb` de bere. De altfel, pub-ul este de mul]i ani parte din cultura britanic`. E cel mai accesibil mod de a-]i petrece seara \ntr-o metropol` precum Londra, fie c` vrei s` socializezi sau doar s` urm`re[ti la televizor competi]iile sportive \n timp ce savurezi un sortiment de bere prea pu]in cunoscut.

Puburile londoneze se adreseaz` tuturor, inclusiv corporati[tilor.

Uneori, ace[tia tind s` exagereze dup` o zi lung` la birou, dup` cum se poate observa \n fotografiile al`turate. |ns` corporati[tii cuprin[i de euforia alcoolului nu sunt singurele prezen]e neobi[nuite pe str`zi pentru turi[ti. La fiecare col] \ntâlne[ti oameni care fac jogging \n pantaloni scur]i [i tricou, chiar [i \n ploaie, la temperaturi de 5-6 grade Celsius. Nu [tiu dac` echipa Biz a ajuns la Londra \n toiul preg`tirii pentru vreun maraton al amatorilor sau dac` ne-am \ntâlnit cu atle]ii care se antrenau pentru Olimpiad`, \ns` dup` câteva zile petrecute \n ora[ul britanic ne-am obi[nuit cu alerg`torii de toate vârstele \mbr`ca]i sumar.

Se poate spune, pe bun` dreptate, c` Londra este o ]ar` \n sine. Vorbim de aproape opt milioane de oameni care tr`iesc [i muncesc aici. Astfel, stilul de via]` este alert, plin de evenimente, specific unei metropole care a fost [i \nc` mai este una din marile capitale ale lumii. |n Londra exist` o zical` care contrazice percep]ia general` legat` de britanicii din capital`: atunci când mergi pe jos trebuie ori s` fii foarte rapid, ori s` te dai la o parte. Biz

LIFE

CEAI

CEAIUL DE NOTA 10 DE LA ORA 5 Consumul de ceai [i modul de servire a acestuia sunt asociate cu spiritul britanic de zeci de ani. Eva Kovacs, Manager de Nutri]ie \n cadrul Pepsi Lipton Joint Venture, vorbe[te \n exclusivitate pentru Biz despre particularit`]ile consumului de ceai \n Marea Britanie [i \n Rom창nia. DRAGO{ L~Z~RESCU Ce \nseamn` ceaiul pentru poporul britanic?

O cea[c` de ceai este o parte vital` a fiec`rei zile pentru majoritatea britanicilor. Ceaiul este parte din rutina lor, mul]i britanici neput창ndu-[i \nchipui via]a f`r` ceai. Dar nu a[a a fost dintotdeauna. Ceaiul era pe vremuri un produs de lux, pe care [i-l puteau

permite doar persoanele \nst`rite, deci [i-a primit statutul de b`utur` na]ional` britanic` pe parcursul mai multor sute de ani, \ns` doar relativ recent au fost recunoscute [i propriet`]ile vindec`toare ale acestuia.

Ceaiul a fost secole de-a r창ndul b`utura care a stat \n centrul vie]ii sociale din Marea Britanie, iar pentru milioane de oameni \n

ziua de azi ceaiul amuz` serile, alin` nop]ile [i salut` dimine]ile.

Care sunt diferen]ele \ntre rom창ni [i britanici \n materie de gusturi pentru ceai?

Marea majoritate a britanicilor beau ceai cald din frunzele plantei de ceai, \n mare Biz

69

LIFE

CEAI

parte ceai negru. |n general, ceaiul este fiert \ntr-o infuzie concentrat` [i adaug` la aceasta o cantitate mic` de lapte [i pu]in zah`r pentru gust. România, pe de alt` parte, nu are o cultur` de consum pentru ceai, fiind mai degrab` o ]ar` de consumatori de cafea – consumul de ceai cald este de 2,5 ori mai mic decât cel de cafea – spre deosebire de alte ]`ri precum Marea Britanie, dar [i Turcia sau ]`rile din Asia, unde ceaiul este o b`utur` integrat` \n stilul de via]`. Românii interpreteaz` gre[it conceptul de “ceai” – care provine din arbustul de ceai. Pentru ei “ceai” \nseamn` orice infuzie de plante sau fructe, f`r` referire direct` la ceaiul negru sau verde. Practic, pentru români se aplic` foarte bine propozi]ia “Beau ceai dac` sunt bolnav”.

Ei au fost obi[nui]i de-a lungul timpului s` bea ceai ca o alternativ` curativ` la tratamentele alopate. |n acest context, mul]i consumatori români de ceai (de fapt de infuzii de plante medicinale sau fructe) nu cunosc \nc` \ndeajuns de bine beneficiile ceaiului negru [i verde. |n ultimii ani \ns`, odat` cu deschiderea de ceain`rii care includ o gam` larg` de variante [i combina]ii de ceai negru [i verde cu alte plante \n ofert`, percep]ia cu privire la ceai s-a schimbat. Acesta nu mai este privit doar ca un “medicament naturist”, ci ca o b`utur` cald` sau rece gustoas` [i delicioas` care \nso]e[te \n mod pl`cut interac]iunile sociale. De asemenea, promovarea Lipton pe segmentul de ceai cald, precum [i Lipton Ice Tea [i Nestea pe segmentul de ceai rece (Ice Tea) a sus]inut \n ultimii ani familiarizarea consumatorilor români cu ceaiul autentic, negru sau verde, din planta de ceai, acesta devenind o alegere s`n`toas` ca b`utur`, fie \n varianta de ceai cald la plicule], fie Ice Tea (gata ambalat pentru consumatorul modern ca op]iune \n special pentru sezonul cald).

Ce tipuri de ceai apreciaz` românii cel mai mult?

Românii prefer` infuziile de plante sau de fructe. |n ceea ce prive[te ceaiurile negru [i verde, [i acestea sunt adoptate \n prim` instan]` sub form` de infuzii fructate sau aromate, iar dup` o perioad`, dup` ce consumatorul s-a 70

Biz

obi[nuit cu gustul exotic, sunt consumate [i simple. |n ceea ce prive[te ceaiul rece (Ice Tea), tot variantele cu fructe reprezint` alegerea prioritar` a consumatorilor români – cu l`mâie, piersic` sau fructe de p`dure. Ceea ce se observ` \ns` \n ultimii 2-3 ani este o cre[tere spectaculoas` a ceaiului verde, \nregistrând cre[terea cea mai mare \n segmentul de Ice Tea (+42% \n 2011 vs 2010, conform Canadean). Ceaiul verde este \n]eles de c`tre consumatori ca un ceai cu foarte multe beneficii, care ajut` la men]inerea unei st`ri de s`n`tate bune, benefic pentru prevenirea diverselor afec]iuni [i care ajut` la \ntre]inerea unui metabolism s`n`tos.

EVA KOVACS este Manager de Nutri]ie \n cadrul Pepsi Lipton Joint Venture din aprilie 2010. Eva are un masterat \n {tiin]` [i Tehnologie Alimentar` de la Institutul Federal Elve]ian de Tehnologie [i un doctorat \n Nutri]ie Uman` de la Universitatea Maastricht din Olanda.

CONSUMUL DE CEAI |N MAREA BRITANIE {I ROMÂNIA 4 Britanicii consum` aproximativ 165 milioane de ce[ti de ceai pe zi [i 60,2 miliarde de ce[ti de ceai pe an.

4 66% din popula]ia britanic` bea ceai \n fiecare zi. Irlanda, urmat` de Marea Britanie, sunt na]iunile cu cel mai mare consum de ceai per capita.

4 Conform unui studiu online al UK Tea Council (dec. 2009), 79% din responden]i au declarat c` ar consuma 3 sau mai multe ce[ti de ceai \n sezonul rece, 27% declarând c` ar consuma 6 sau mai multe ce[ti de ceai.

4 Consumul mediu \n România este de aproximativ 850 milioane de ce[ti de ceai cald [i 300 milioane pahare ceai rece (Ice tea) pe an.

4 Mare parte din ceaiul cald consumat \n România este sub form` de infuzii de plante [i fructe, consumul de ceai negru [i verde fiind \nc` la un nivel redus, dar \n cre[tere.

Ne pute]i da câteva detalii legate de istoria brandului Lipton?

Lipton este brandul lider \n pia]a de ceai din lume [i este prezent \n mai mult de 130 de ]`ri. Brandul a fost creat la sfâr[itul secolului al XIX-lea de c`tre Sir Thomas Lipton, un antreprenor inovator n`scut \n Sco]ia, care a decis s` fac` ceaiul accesibil tuturor la pre]uri decente, garantând \n acela[i timp calitatea. A fost primul care a selectat [i \mpachetat frunzele de ceai direct \n planta]ii [i care l-a prezentat \n plicule]e individuale sau familiale, un proces ce a câ[tigat sloganul “Direct din gr`dina de ceai \n ceainic”. |n 1893 a \nfiin]at Thomas J. Lipton Co., o companie de \mpachetat ceai cu sediul central [i fabrica \n Hoboken, New Jersey. Ceaiurile Lipton au avut un succes imediat \n Statele Unite. Thomas Lipton a fost \nnobilat cavaler de c`tre Regina Victoria, care l-a numit Sir \n 1898, la vârsta de 48 de ani.

Datorit` calit`]ii ceaiurilor sale [i inova]iei continue, ceaiurile Lipton [i-au câ[tigat reputa]ia interna]ional` de mai bine de un secol. Afacerea Lipton a fost achizi]ionat` de c`tre compania de bunuri de consum Unilever printr-o serie de tranzac]ii succesive, finalizate \n 1972. |n 1991, Unilever [i PepsiCo au format un Joint Venture, Pepsi Lipton Parnership (PEP), cu scopul comercializ`rii ceaiurilor reci (Ice Tea) \n America de Nord. |n 2003, un alt joint venture a fost format \ntre Unilever [i PepsiCo, Pepsi Lipton International

LIFE

(PLI) cu scopul comercializ`rii de Ice Tea \n restul lumii. M`rcile cele mai importante din umbrela Lipton sunt Lipton Yellow Label [i Lipton Ice Tea. Alte produse din gama Lipton sunt piramidele Lipton, ceaiurile cu lapte Lipton [i mixurile de pudre Lipton.

Unde se afl` planta]iile Lipton?

Lipton este proprietarul [i administratorul a aproximativ 11.000 hectare de planta]ii de ceai \n Africa de Est. Lipton conduce cercet`ri ample pe aceste planta]ii pentru a \mbun`t`]i practicile de cultivare [i recoltare astfel \ncât consumatorii s` se bucure de un ceai delicios de cea mai bun` calitate. Lipton se aprovizioneaz` cu frunze de ceai [i din alte surse la nivel global, din diferite ]`ri, pentru a-[i asigura materie prim` \n mod constant [i un un gust consecvent pentru produsele sale. Cele mai importante ]`ri de unde se aprovizioneaz` sunt \n Africa (Kenya, Malawi, Tanzania) \n Asia (Sri Lanka, India, Vietnam, Indonezia) [i \n America Latin` (Argentina). |n 2007, Lipton s-a angajat s` se aprovizioneze cu ceai \ntr-o manier` sustenabil`: pân` \n 2015, toate ceaiurile vândute de c`tre Lipton la nivel mondial vor fi crescute pe planta]ii certificate Rainforest Alliance Certified.

{tim c` Lipton are dou` variante de ceai: cald [i rece. Ne pute]i spune mai multe despre asem`n`rile [i deosebirile \ntre cele dou` tipuri?

O cea[c` de ceai cald este preparat` prin punerea de plicule]e de ceai \n ap` fierbinte. Cantitatea de ceai utilizat` per cantitatea de ap`, temperatura ideal` pentru aceast` opera]iune, durata ]inerii plicule]ului \n ap` fierbinte, toate acestea depind de tipul de ceai, varietatea frunzei de ceai [i preferin]ele individuale ale consumatorului. Ceaiul cald, atât cel negru cât [i cel verde, sunt de cele mai multe ori consumate \n ]`rile cu tradi]ie f`r` arome adi]ionale. Cu toate acestea, Lipton are un asortiment bogat, pentru a se asigura c` to]i consumatorii, atât cei din ]`rile cu tradi]ie de ceai cât [i cei din ]`ri f`r` tradi]ie, beneficiaz` de varietate [i pl`cere când consum` ceai. Consuma-

torii adaug` câteodat` lapte [i/sau zah`r ceaiului. Obiceiurile de consum variaz` \n mare m`sur` de la o ]ar` la alta [i de la o regiune la alta. |n ce prive[te ceaiul rece (Ice Tea), exist` mai multe moduri de a produce un ceai gata de b`ut. Unul ar fi dizolvarea de extract de ceai (pudr` sau concentrat) \n apa purificat` (plat` sau carbonatat`) sau prin extragere direct`. Pentru a completa produsul se adaug` zah`r sau \ndulcitori, suc de fructe, arome sau alte ingrediente.

Care este diferen]a dintre ceaiul negru [i cel verde?

Atât ceaiul negru cât [i cel verde provin din aceea[i plant`: Camellia Sinensis.

Diferen]a dintre ceaiul negru [i cel verde const` \n modul cum acestea sunt

procesate. Frunzele folosite pentru ceaiul verde sunt supuse unui jet u[or de abur sau sunt pr`jite \nainte de a fi uscate, astfel nu sunt supuse ulterior procesului natural de oxidare. Frunzele folosite pentru ceaiul negru sunt deshidratate, t`iate [i/sau zdrobite, apoi sunt expuse la aer [i, spre deosebire de ceaiul verde, sunt oxidate pe deplin.

De ce este considerat ceaiul verde ca fiind mai s`n`tos?

Deoarece provin din aceea[i plant`, ceaiul negru [i ceaiul verde con]in acelea[i tipuri de componente, “bun`t`]i ale ceaiului” (antioxidan]i: flavonoizi, teanin`, cofein`, floruri), cu toate c` ele pot diferi ca [i cantit`]i. Compozi]ia de flavonoizi difer` \ntre ceaiul negru [i

CEAI

ceaiul verde, acesta din urm` având o cantitate mai mare catehine, iar cel negru având o propor]ie mai mare de thearubigine [i theaflavine, oxidan]i care \i dau o culoare mai \nchis` [i o arom` mai puternic`. Beneficiile asupra s`n`t`]ii dobândite prin consumul de ceai negru [i ceai verde sunt comparabile. Pentru anumite beneficii, cercet`rile s-au concentrat mai degrab` c`tre anumite componente preponderente \n ceaiul verde, iar pentru altele \n ceaiul negru. Spre exemplu, cercet`rile cu privire la controlul greut`]ii s-au concentrat mai degrab` asupra ceaiului verde, datorit` cantit`]ii mai mari de catehine prezente \n acesta, \n timp ce cercet`rile cu privire la performan]ele mentale s-au concentrat mai degrab` asupra ceaiului negru datorit` prezen]ei unei cantit`]i mai mari de teanin` [i cafein`. Atât consumul de ceai negru, cât [i cel de ceai verde au fost asociate cu o s`n`tate cardiovascular` favorabil`. Atât ceaiul negru, cât [i ceaiul verde sunt surse excelente de hidratare.

Cât de important` este inova]ia pentru Lipton?

Sir Thomas Lipton a fost pionierul multor practici \n fabricarea de ceai [i Lipton continu` aceast` tradi]ie de calitate [i inovare [i \n zilele noastre. Mai mult de 100 de ani de “primul ceai” pentru Lipton [i nenum`rate inova]ii au facilitat acestuia s` aduc` pl`cere mai multor oameni din lumea \ntreag` decât a reu[it orice alt brand de ceai. |n spiritul acestor inova]ii, cercet`ri [i descoperiri neobosite, Lipton este dornic s` promoveze \n continuare consumul [i \n]elegerea ceaiului. Biz Biz

71

ECHIPA CARE A CUCERIT IMPERIUL Timp de cinci zile am tr`it \n ritmul alert al Londrei, am respirat aerul tare al finan]elor interna]ionale [i am descoperit cum se \mplete[te tradi]ia cu via]a modern` \ntr-un ora[ senza]ional. |ntre interviuri [i \ntâlniri, echipa Biz a tr`it o experien]` unic` \n inima Imperiului Britanic.

Totul \ncepea cu mult` cafea, combinat` cu micul dejun englezesc din restaurantul hotelului Russell – pentru cei nefamiliariza]i cu acest concept, s` spunem doar c` implic` fasole [i cârna]i.

Orele diferite ale interviurilor care urmau \n fiecare zi f`ceau ca membrii echipei s` se \ntâlneasc` doar pasager diminea]a.

Apoi, ca majoritatea londonezilor, treceam printr-o alt` experien]` specific` capitalei britanice: c`l`toria cu metroul. Având \n vedere traficul rutier la orele de vârf, metroul este o op]iune viabil` pentru oricine, mai ales c` re]eaua este extrem de extins`.

Ocazional, taxiurile s-au dovedit [i ele de folos echipei Biz. Uita]i tot ce [ti]i despre taxiuri, nimic nu se compar` cu cele din capitala britanic`, unde patru persoane

Excelen]a sa Ion Jinga, ambasadorul Rom창niei \n Marea Britanie, al`turi de Alexandru Ardelean \n timpul interviului pentru revist`.

Loredana S`ndulescu \n cafeneaua Daianei St`nescu-Radeka

Gabriel B창rlig` discut` cu Anne-Marie Martin despre afacerile rom창no-britanice

Oana Grecea, Sir George Iacobescu [i Alexandru Ardelean \n sediul Canary Wharf, dup` interviu

LIFE

BIZ LA LONDRA

La Russell Square, a[teptând metroul care ne-a dus la cina special` de la restaurantul Fifteen, al lui Jamie Oliver pot sta lejer \n spate, fa]` \n fa]`, \n timp ce [oferul se strecoar` prin furnicarul de pe Piccadilly. Plata cu cardul American Express este, desigur, acceptat`.

Prânzul era luat de multe ori pe fug`, \ntre dou` \ntâlniri. Rapid, echipa Biz s-a \ndr`gostit de lan]ul Pret-aManger, cu mâncare proasp`t`, s`n`toas` [i la pre]uri decente. Apoi, drumuri spre noi \ntâlniri la Canary Wharf, \n City, la Westminster, pe strada Pall Mall sau la Covent Garden.

Seara era momentul \n care to]i membrii echipei ne adunam la hotel, pentru a \mp`rt`[i experien]ele zilei, dar [i pentru a verifica programul de a doua zi. Desigur, dup` o zi de munc`, urma relaxarea – o cin` \n “familia” Biz, ocazie cu care cardul American Express de la Bancpost ne-a fost de mare folos. Fiecare sear` a \nsemnat o experien]` diferit`, de la un pub tradi]ional, la restaurantul Fifteen al lui Jamie Oliver sau la un local thailandez atât de popular, \ncât a trebuit s` a[tept`m afar` eliberarea unei mese. {i apoi, de la \nceput. Biz

|n vizit` la Palatul Parlamentului britanic, unde am asistat la o [edin]` a Camerei Comunelor

Prob` pentru o [edin]` foto: Gabriel Bârlig`

LIFE

O parte din echipa Biz \n London Eye

Drago[ L`z`rescu al`turi de dou` simboluri londoneze Fotograful Vali Mirea, de cealalt` parte a camerei

Londonezi prin adop]ie, la o plimbare de sear`

BIZ LA LONDRA

LIFE

ATRAC}II

Anul 2012 pozi]ioneaz` [i mai bine pe harta destina]iilor turistice Londra, capitala Angliei.

Motivele? Jocurile Olimpice [i Paralimpice, Jubileul de Diamant al reginei Elisabeta a II-a – ce va marca aniversarea a 60 de ani de domnie la tronul Regatului Unit – [i \mplinirea a 200 de ani de la na[terea lui Charles Dickens. Toate acestea se vor traduce printr-un val de vizitatori, care vor lua cu asalt, pe lång` arenele olimpice [i zonele din vecin`tate, [i cele mai cunoscute obiective turistice men]ionate \n ghidurile de c`l`torie.

Dar Londra nu se rezum` la atåt. Fiecare plimbare pe str`zile sale este ca r`sfoirea unor c`r]i de istorie, arhitectur` [i art` modern`. Iat` zece dintre recomand`rile Biz pentru turi[tii care vor vizita Londra \n acest an.

DE OVIDIU NEAGOE 76

Biz

Secretele Londrei

LIFE

ATRAC}II

REGENT STREET Londra \nseamn` [i shopping. {i poate cea mai bun` alegere pentru cump`r`turi o reprezint` renumita Regent Street, locul \n care [i-au construit cartierele generale unii dintre cei mai importan]i designeri din lume. Magazinul Burberry, aflat momentan \n construc]ie, va fi cel mai mare din lume al casei de mod` britanice. Acesta este construit \n locul unui vechi cinematograf, care avea o org` la care se c책nta muzic` pentru filmele mute. Magazinul a p`strat orga, care va putea fi imortalizat` de camerele turi[tilor \n interiorul magazinului. Regent Street este de]inut` de The Crown Estate, companie apar]in창nd oficial Reginei, dar administrat` de guvern, care colecteaz` de altfel toate profiturile companiei. Colegiul Regal de Mod` parc` supravegheaz` ultimele tendin]e \n mod`, care se scriu pe celebra strad`, unde \[i au sediul [i designeri ca Vivienne Westwood sau Vera Wang.

Biz

77

LIFE

ATRAC}II

CEREMONY OF THE KEYS De mai bine de 700 de ani, la Turnul Londrei are loc ceremonia de \nchidere a uria[elor por]i din lemn masiv ale cet`]ii. Recunoscu]i pentru rigurozitate, britanicii nu au l`sat s` treac` nici m`car o zi din cele [apte secole f`r` s` duc` la cap`t ceremonia, nici chiar \n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, cånd cetatea a fost bombardat` de avioanele germane [i ora de \ncepere a fost decalat`. Pe cåt de scurt este ritualul \nchiderii por]ilor – dureaz` [apte minute [i se \ncheie la orele 22:00 – pe atåt de elaborate sunt demersurile pe care cei care doresc s` asiste trebuie s` le parcurg`, fiindc` necesit` trimiterea unei scrisori prin po[t` cu cel pu]in trei luni \naintea vacan]ei propriu-zise. |n Turnul Londrei, vizitatorii pot vedea [i bijuteriile coroanei regale.

THE LOUNGE, ODEON La jum`tatea lunii trecute, odat` cu relansarea cinematografului Odeon din centrul comercial Whiteleys, a fost inaugurat [i The Lounge, un nou concept de cin` la cinematograf. Meniul a fost creat de chef-ul Rowley Leigh de la Café Anglais [i este unul extrem de bogat, care con]ine mai multe feluri de måncare, inclusiv desertul. Spectatorii pot comanda oricånd \n timpul filmului, iar måncarea este adus` pe t`vi concepute special s` nu produc` zgomote care s` deranjeze ceilal]i privitori. The Lounge poate fi solu]ia perfect` \ntr-o sear` ploioas` tipic londonez`.

HARRODS Locul unde fanteziile devin realitate, renumitul magazin universal Harrods poate trece la fel de bine pe lista cu atrac]ii turistice ca orice alt obiectiv clasic din Londra. Dac` v` dori]i o e[arf` Hermès, un ceas Dior sau o geant` de colec]ie de la Gucci, Louis Vuitton, Marc Jacobs, Valentino sau Miu Miu, Harrods este locul perfect. Aici g`si]i cele mai renumite case de mod` din lume. La parterul cl`dirii, mirosul parfumurilor din Black Hall – o \nc`pere destinat` celor mai cunoscu]i creatori de parfumuri – atrage vizitatorii, care cu greu se mai pot dezlipi de opulen]a vitrinelor. Cele peste 330 de magazine sunt vizitate zilnic de pån` la 100.000 de clien]i. Tot aici, clien]ii se pot delecta cu bucate de la 29 de restaurante, iar preparatele difer` de la gogo[i la stridii.

JUBILEUL DE DIAMANT Prilej de s`rb`toare pentru cet`]enii britanici, aniversarea a 60 de ani de la \ncoronarea reginei Elisabeta a II-a poate fi un motiv de bucurie [i pentru vizitatorii din acest an ai Londrei. Cu ocazia Jubileului, Palatul Buckingham, re[edin]a principal` din capitala Angliei a monarhiei britanice, [i-a deschis por]ile vizitatorilor. Pe lång` celebra schimbare a g`rzilor, care are loc \n fiecare diminea]` la orele 11:30, turi[tii pot vizita opulentele camere ale palatului. Dac` \n al]i ani Palatul Regal din Westminster putea fi vizitat de turi[ti \n limita locurilor disponibile, abia dup` ce cet`]enii britanici umpleau Camera Comunelor [i pe cea a Lorzilor, anul acesta [i vizitatorii pot asista gratuit la na[terea [i dezbaterea legilor \n cele dou` camere ale parlamentului britanic.

78

Biz

LIFE

ATRAC}II

APPLE MARKET, COVENT GARDEN Aici este locul ideal unde turi[tii se pot “infiltra” printre londonezii veritabili, departe de g`l`gia [i aglomera]ia create \n proximitatea punctelor de atrac]ie. Terasele \nc`lzite sunt primitoare chiar [i \n lunile reci ale anului [i a[teapt` clien]ii cu zeci de sortimente de bere produse de mici ber`rii din Irlanda, Sco]ia, }ara Galilor [i Anglia, multe premiate la festivalurile interna]ionale. |n pia]`, vizitatorii pot achizi]iona articole artizanale, de la piese vestimentare la bijuterii, e[arfe pictate manual [i antichit`]i.

ARENE OLIMPICE De departe cel mai important eveniment sportiv al anului, Jocurile Olimpice [i Paralimpice din Londra se vor desf`[ura \ntre 27 iulie [i 12 august.

Spectatorii vor putea alege dintre 26 de sporturi [i 38 de discipline la Jocurile Olimpice, \n timp ce \n cadrul Jocurilor Paralimpice sportivii se vor \ntrece la 20 de sporturi [i 21 de discipline. Dintre arenele vedet` – turi[tii pot vizita stadionul Wembley (pentru meciurile de fotbal), The All England Lawn Tennis and Croquet Club – Wimbledon (tenis), Wembley Arena (badminton).

RESTAURANTUL FIFTEEN Mirosul degajat de \mbinarea condimentelor gustoase cu preparatele s`n`toase \mbie vizitatorii restaurantului pe tot timpul [ederii. O combina]ie armonioas` \ntre stilul retro [i buc`t`ria deschis` confer` restaurantului o atmosfer` distins`. Dar pentru Jamie pasiunea pentru måncare nu \nseamn` doar o cin` memorabil` la propriul restaurant. {i-a propus ca prin måncare s` educe prin funda]ia care \i poart` numele: restaurantul Fifteen folose[te magia månc`rii pentru a oferi tinerilor f`r` un loc de munc` un viitor mai bun.

“CAMERA A”, THE NATIONAL GALLERY De[i apare \n toate ghidurile turistice ca fiind unul dintre obiectivele care trebuie v`zute, nu de pu]ine ori se omite faptul c` perioada cea mai bun` \n care trebuie v`zut` Galeria Na]ional` din Londra este \n fiecare miercuri \n intervalul 14:00 – 17:30.

Motivul este “Camera A”, care, judecånd dup` lipsa traficului, este unul dintre cele mai bine p`strate secrete din Londra. |nc`perea este cea mai mare din cadrul galeriei [i con]ine aproximativ 800 de tablouri [i lucr`ri de art`, dar se poate vizita doar miercurea dup`-amiaz`. Galeria con]ine opere ale pictorilor italieni, francezi [i olandezi din secolele XIV – XVIII semnate de Rembrandt, Toulouse-Lautrec, Renoir sau Rubens.

“FANTOMA DE LA OPER~”, ROYAL ALBERT HALL Compus` de Andrew Lloyd Webber, “Fantoma de la Oper`” se pune \n scen` dup` mai bine de 25 de ani de la premier` [i se bucur` de acela[i succes. Pre]ul biletelor variaz` \ntre 21 [i 63 de lire sterline, \n func]ie de locul ales \n sal`, iar biletele se pot achizi]iona [i de la cas`, \n ciuda num`rului mare de spectatori. Varianta lui Webber este cea mai de succes produc]ie [i se estimeaz` c` a fost privit` de peste 130 de milioane de spectatori din \ntreaga lume, iar veniturile generate ajung la 5,6 miliarde de dolari. Mai mult, veniturile \n box office sunt mai mari decåt cele pentru orice film sau pies` produse vreodat`. Da, chiar mai mari decåt “Titanic”, “E.T.” ori “Star Wars”. Tradus` \n 15 limbi str`ine, “Fantoma de la Oper`” a fost produs` \n 145 de ora[e din 27 de state. Biz Biz

79

LIFE

DIVERTISMENT

Un muzeu picat cu cear` Muzeele figurilor de cear` Madame Tussauds sunt celebre \n \ntreaga lume. Totul a \nceput la Londra, \n 1835. Cele mai populare [i fotografiate figuri din cear` sunt Majestatea Sa, Regina Angliei, Justin Bieber [i Robert Pattinson. DE OANA GRECEA Peste 300 de figuri de cear` stau cumin]i \n muzeul Madame Tussauds din Londra, dar te a[tep]i s` \nceap` s` se mi[te [i s` vorbeasc` \n orice moment. |n 2012 vor fi ad`ugate 11 noi figuri, incluzând Ducele [i Ducesa de Cambrigde [i o nou` statuie a Reginei Angliei.

Figurile de cear` expuse cuprind fe]e istorice [i regale, vedete de film, stele ale sportului, dar [i criminali celebri. Muzeele Tussauds din \ntreaga lume sunt de]inute de compania Merlin Entertainments, \n urma achizi]iei Grupului Tussauds \n mai 2007. |n 2010, parteneriatul semnat \ntre Merlin Entertainments [i Tatweer a dus la deschiderea unui muzeu Madame Tussauds \n Dubai. Madame Tussauds are \n prezent 12 atrac]ii (muzee) \n \ntreaga lume (5 \n Europa, 4 \n USA, 3 \n Asia) [i o nou` atrac]ie \n Sydney se va deschide \n prim`vara acestui an. Anul trecut, compania a deschis muzee \n Viena, Blackpool, Anglia, [i una temporar` \n Tokio.

Figurile sunt realizate exclusiv \n capitala Marii Britanii. Sculptorii creeaz` figuri de cear` pentru toate muzeele Madam Tussauds din lume, \ntr-un studio din Londra. O echip` de 20 de oameni creeaz` timp de patru luni o figur` de cear`, iar costul uneia este de 150.000 de lire. Prima etap` de realizare a unei figuri din cear` este o \ntâlnire de trei ore cu personajul real, când se fac sute de m`sur`tori [i fotografii. Dac` persoana nu este disponibil`, se folosesc spre documentare fotografii ale acesteia.

Marie Tussaud, pe numele ei adev`rat Anna Maria Grosholtz (1761-1850), s-a n`scut la Strasbourg, \n Fran]a. Prima expozi]ie a figurilor de cear`, creata de unchiul Annei Marie, a avut loc \n 1770. Expozi]ia s-a mutat la Palatul Regal de la Paris \n 1776. Prima figur` de cear` a fost cea a lui Voltaire, \n 1777. C`s`toria cu François Tussaud \n 1795 i-a dat un nou nume “de scen`” – Madame Tussaud. |n 1802 a plecat la Londra, iar \n 1835 s-a stabilit \n Baker Street, la Londra, [i [i-a deschis muzeul. Biz 80

Biz