Issuu on Google+

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 209 • 18 martie - 4 aprilie 2011• 6,5 lei

AMENIN}AREA PETROLULUI Pre]ul petrolului oscileaz` pe bursele din \ntreaga lume. România resimte din plin aceast` evolu]ie, benzina ajungând \n aceste zile la cote record

Nr. 209

DOSAR TEHNOLOGIE Impas \n telecom Manageri high tech iPad 2 atac` afacerile Serverele se mut` \n nori


PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS APRIL 14, 2011, HOWARD JOHNSON WWW.BIZFORUM.RO/PRWEB ORGANIZER

PARTNERS

SPONSOR

EVENTS

SUPPORTED BY


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro ISSN 1454-8380

|napoi la principii

A

A trecut criza. Am spus-o [i o repet. Se vede [i se simte la to]i cei care muncesc \n aceste zile, \ncât ajung s` nu mai aib` timp de nimic altceva. Nu pot s` spun c` au trecut efectele crizei, \nc`. Se lucreaz` \n continuare mult pentru bugete mici, dar acestea s-au \nmul]it, iar companiile \ncep s` se trezeasc` la via]`.

Toate acestea sunt semne bune, semne demne de a fi salutate. {i salut, \n special cu aceast` ocazie, oamenii pasiona]i, oamenii plini de via]`. Am avut senza]ia \n ultimii doi ani c` m` \ntâlnesc cu robo]i, cu oameni care [i-au pierdut pân` [i ultima pâlpâire de interes pe care o mai puteau avea \n fiin]a lor. |ntâlnesc, ca jurnalist, foarte multe persoane [i am ocazia s` \nv`] de la fiecare ceva. Mai mult, am ocazia s` cunosc \ndeaproape personalit`]i sau mari companii [i, nu de pu]ine ori am spus-o, omul sfin]e[te locul. {i indiferent cât de greu este totul, dac` vrei s` faci ceva, nimic nu te poate re]ine s` \ncerci. {i, de cele mai multe ori, s` reu[e[ti. Am apreciat [i i-am sus]inut \n Biz pe oamenii care au avut curajul s` se ia la trânt` cu criza [i nu s-au l`sat cople[i]i de probleme. Nu pot \ns` s` nu-i amintesc [i pe cei care m-au impresionat \n sens negativ, titanii din multina]ionale sau marii antreprenori satura]i de propria personalitate, care au stat sau a[teapt` \n continuare lini[ti]i s` li se \ntâmple ceva. Fiecare alege s` fie cine este. {i cine vrea s` fie. Criza ne-a ajutat [i \n acest sens. A f`cut [i cur`]enie. Nu suficient`, dar ne-a ar`tat din ce material sunt construi]i cei din jurul nostru [i ne-a dat ocazia s` alegem cu cine vrem [i ne dorim s` lucr`m. Ne-a reamintit c` exist` principii pe care alegi s` le ai sau s` nu le ai. Cu oameni curajo[i, cu principii [i plini de via]` \mi doresc [i ne dorim s` interac]ion`m. Despre astfel de manageri [i antreprenori vrem s` scriem [i tot de astfel de oameni vrem s` fim citi]i.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

1


sumar

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 209 • 18 martie - 4 aprilie 2011• 6,5 lei

AMENIN}AREA PETROLULUI Pre]ul petrolului oscileaz` pe bursele din \ntreaga lume. România resimte din plin aceast` evolu]ie, benzina ajungând \n aceste zile la cote record

Nr. 209

DOSAR TEHNOLOGIE Impas \n telecom Manageri high tech iPad 2 atac` afacerile Serverele se mut` \n nori

Tsunami \n economia global`

22

Inova]ia face diferen]a la mall

04 12

Daniel Guzu construie[te o nou` afacere

26

iPad atac` afacerile

14

Amenin]area petrolului

28

R`zboiul f`r` fir


36

De ce se clatin` gigan]ii?

40

Companiile \[i mut` serverele \n nori

42

Noile modele de afaceri

46 52 62

Manageri high-tech high-tech Cum va ar`ta pia]a de publicitate \n 2011 Cine folose[te re]elele sociale?

68 74 78

La ce este bun un MBA? Design de 5 stele

Televizorul devine mai inteligent


AGEND~

{TIRI

agend` Tsunami \n economia global` Cutremurul care a zguduit Japonia reprezint` o grea lovitur` pentru niponi, dar [i pentru speran]ele de redresare a economiei mondiale DE ALEXANDRU ARDELEAN Seismul a trimis unde de [oc [i pe bursele globale, care au sc`zut cu câteva procente bune din cauza amenin]`rii efectelor pe care Japonia le are asupra economiei mondiale. Ac]iunile japoneze au suferit cel mai mare declin, comparabil cu situa]ia din criz` \n octombrie 2008. Indexul de baz` al bursei japoneze Nikkei a \nchis \n sc`dere cu 6,2 procente \n prima zi de dup` seism. Andre Bakhos, director de analize de pia]` la compania Lek Securities din New York, a declarat pentru Reuters c` “seismul poate avea mari implica]ii asupra economiei globale. Dac` \nchidem Japonia, ajungem la o recesiune global`â€?. PIB-ul Japoniei ar putea s` scad` cu 1.000 de miliarde de yeni \n 2011 (0,2%), potrivit anali[tilor de la Credit Suisse. Deteriorarea ar putea fi [i mai mare, de un punct procentual, din cauza sc`derii \ncrederii consumatorilor [i a \ntreruperii produc]iei companiilor japoneze. Deja dolarul american a suferit o sc`dere comparativ cu yenul, 4

Biz


www.dpd.ro

We’ve got the world covered. Peste 230 de ţări în 5 continente indiferent de piaţa ce se vrea cucerită de produsele tale, cu DPD beneficiezi de una dintre cele mai performante reţele de expediere din lume. Parteneri locali eficienţi oferă servicii flexibile care asigură transport profesionist de colete, timpi de livrare rapizi şi suport de încredere. DPD te va ajuta să îţi optimizezi procesele operaţionale internaţionale, îmbunătăţind astfel relaţiile cu partenerii inclusiv pe cele de mâine.

DPD Romånia Str. Tama[i, nr.20, Parc Logistic Rombiz, cl`direa 4A, Buftea, 070000, Ilfov Tel. +40 21 250 9360 / +40 72 PEGASUS / +40 74 PEGASUS E-Mail: client!dpd.ro ; comenzi!dpd.ro

In time with business.


AGEND~

{TIRI

dup` ce Banca Japoniei a anun]at o serie de m`suri menite s` u[ureze economia. Au fost injectate lichidit`]i de 15.000 de miliarde de yeni (183 de miliarde de dolari) pe pia]` pentru stabilitatea sistemului financiar. Guvernatorul b`ncii a spus c` injec]iile de lichidit`]i vor continua, atâta vreme cât va fi nevoie de ele. Nevoia de lichidit`]i este mare, având \n vedere c` Japonia este blocat` de suspendarea produc]iei mai multor companii, \ntreruperea aliment`rii cu energie electric` [i mai ales la riscurile de accidente nucleare. Toate pie]ele financiare au fost destabilizate dup` tragedia din Japonia. O alt` lovitur` va fi dat` asigur`torilor ce vor trebui s` pl`teasc` nota cutremurului [i a tsunami-ului, care se ridic` la câteva zeci de miliarde de euro. La o prim` estimare, costurile dezastrului se ridic` la aproximativ 170 mld. dolari, ceea ce reprezint` o mare lovitur` atât pentru economia Japoniei, cât [i pentru economia global`, care ar putea suferi o nou` recesiune. Biz

INVESTI}II

Marele zid al banilor Investi]iile \n propriet`]i comerciale din România vor totaliza \n 2011 un volum \ntre 400 [i 500 milioane euro, dublu fa]` de cel de 292,2 milioane de euro \nregistrat anul trecut, potrivit estim`rilor DTZ. Cristian Ustinescu, Investments Director, DTZ Echinox, estimeaz` c`, \n 2010, 89% din volumul total al tranzac]iilor importante pe segmentul imobiliar din România au apar]inut investitorilor str`ini. Cele mai reprezentative tranzac]ii au fost realizate de New Europe Property Investments (Africa de Sud) [i Immoeast (Austria). Anul trecut, companiile locale au avut o apari]ie rar` pe pia]a de investi]ii, totu[i mai pronun]at` fa]` de activitatea din anul precedent. Dac` \n 2009 doar 2% din

Aten]ie la noroc Industria jocurilor de noroc din România, exclusiv cazinourile, a dep`[it valoarea de 3 miliarde de euro anul trecut, dar jum`tate din aceste venituri sunt generate de pia]a neagr`. 6

Biz

Estim`rile apar]in companiei elene Intralot, furnizorul de echipamente pentru Loteria Român`, precum [i pentru loteriile naţionale din peste 50 de ţ`ri de pe cinci continente. Efthimios Papageorgiou, director pentru opera]iuni interna]ionale în cadrul Intralot, atrage aten]ia asupra neregulilor de func]ionare ale acestei industrii [i consider` c` în România ar trebui îmbun`t`]it mecanismul de reglementare a pie]ei jocurilor de noroc. “Acest

volumul total de investi]ii a fost realizat de c`tre companiile române[ti (care vizau sectorul reziden]ial), \n 2010 activitatea lor a crescut la 9%, iar focusul lor s-a deplasat spre segmentul de retail. La nivel mondial, 329 de miliarde de dolari sunt disponibili pentru investi]ii directe imobiliare \n 2011. Suma este \n cre[tere cu 17% fa]` de estimarea anterioar` f`cut` de DTZ la mijlocului lui 2010. Cre[terea se datoreaz` \n primul rând faptului c` un num`r tot mai mare de fonduri vizeaz` zona Asia – Pacific, cu un capital disponibil de 104 mld. dolari (+45% fa]` de raportul precedent). Capitalul destinat investi]iilor \n regiunea EMEA are o cre[tere de numai 2%, atingând valoarea de 114 mld. dolari. (L.S.)

lucru ar putea fi înv`]at din experien]a altor ]`ri, unde pia]a neagr` are o pondere mai redus`”, spune Efthimios Papageorgiou, care coordoneaz` de la Atena [i opera]iunile Intralot din România. Grecul a luat primul contact cu pia]a româneasc` în 2000, când Intralot a reînnoit contractul cu Loteria Român`. Atunci, el a dezvoltat reprezentan]a grupului elen de la Bucure[ti, creat` înc` din

1992, iar în prezent, pe lâng` România, supervizeaz` opera]iunile din Polonia, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia [i Slovacia, unde Intralot este prezent` ca operator. Compania Intralot este listat` la Bursa de Valori din Atena din 1999 [i furnizeaz` solu]ii integrate de jocuri de noroc [i sisteme de procesare a tranzac]iilor, precum [i servicii de jocuri interactive pentru loteriile na]ionale din întreaga lume. (A.A.)


AGEND~

{TIRI

Vrem s` cre[tem, nu s` mo[tenim

Matt Neale,

Co-Managing Director, GolinHarris Europe Ce a contat cel mai mult \n decizia GolinHarris de a intra pe pia]a româneasc`? |n primul rând, leg`tura cu Interpublic. Apoi, ne-a surâs ideea de a intra pe o pia]` \nc` incomplet dezvoltat`. Cu un total de aproximativ 27 de milioane de euro, cât e pia]a româneasc` de PR, este \nc` mult loc de cre[tere. Prefer`m s` cre[tem ceva, \n loc s` mo[tenim. Nu \n ultimul rând, a contat calitatea serviciilor oferite de Lowe PR. Nu [tiam c` au câ[tigat agen]ia anului. |n final a contat [i acest lucru la finalizarea acordului.

Ce zone de cre[tere a businessului \ntrevede]i \n viitorul apropiat? Digitalul. La Londra, de pild`, agen]iile interactive cer foarte mul]i bani pentru social media. Tarifele lor sunt de dou` - trei ori mai mari decât cele ale unei agen]ii de PR pe zona aceasta. Nu spun c` PR-ul este mai ieftin. Este mai eficient din punct de vedere al costurilor decât o agen]ie interactiv`, deoarece oamenii de PR au arta conversa]iei \n sânge. O alt` zon` de cre[tere este consumer marketing. Pe fondul deterior`rii \ncrederii \n guverne [i corpora]ii, este mult de munc` pe partea de management al reputa]iei.

Ce obiectiv a]i stabilit pentru biroul GolinHarris de la Bucure[ti? GolinHarris nu impune filialelor ce s` fac`. |i l`s`m pe ei s`-[i stabileasc` propriile ]inte. Echipa de aici [tie ce are de f`cut. Noi putem doar s`-i ajut`m cu know-how. Oricum, sunt convins c` \n urm`torii patru ani \[i vor dubla businessul. (Loredana S`ndulescu) 8

Biz

Liber la angaj`ri Pia]a muncii se dezghea]`, conform rezultatelor studiului Manpower pentru trimestrul doi privind Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc`. DE LOREDANA S~NDULESCU Angajatorii români au devenit mai op- tiv` (-5%, respectiv -3%). Pentru timi[ti [i anticipeaz` cre[terea volumului Bucure[ti [i Ilfov, previziunea a sc`zut cu angaj`rilor pentru trimestrul 2 al lui 2011. 3 puncte procentuale. Din cele 10 sectoare de activitate ana19% dintre angajatori se a[teapt` la o cre[tere \n ceea ce prive[te num`rul de lizate, angajatorii din industria preluangaja]i, 14% previzioneaz` o sc`dere, iar cr`toare raporteaz` cele mai optimiste 66% nu anticipeaz` nicio schimbare, re- inten]ii de angajare (+18%), iar cei din zultând o Previziune Net` de Angajare de industria extractiv` anticipeaz` +13%. O cre[tere moderat` de +5%. Previziunile de an+6% este prognozat` \n gajare s-au \mbun`t`]it PREVIZIUNI DE ANGAJARE fiecare din sectoarele: atât fa]` de trimestrul an- Bucure[ti & Ilfov +1% agricultur`, vân`toare, terior, cât [i fa]` de Centru +11% silvicultur`, construc]ii [i aceea[i perioad` a anului Nord- Est -3% comer] cu ridicata [i cu trecut. De altfel, aceasta Nord - Vest +5% am`nuntul. Angajatorii este cea mai optimist` Sud +8% din sectorul energie elecpreviziune de la \nceputul Sud - Est +18% tric`, gaze [i ap` [i cei lui 2009 pân` \n prezent. Sud Vest -5% din finan]e, asigur`ri, Cele mai optimiste pre- Vest +10% servicii imobiliare [i serviziuni de angajare sunt Sursa: Manpower vicii de afaceri previzioraportate de angajatorii din regiunea Sud-Est, unde Previziunea neaz` o sc`dere a inten]iilor de angajare Net` de Angajare se ridic` la +18%. Pen- (-7%, respectiv -5%). Pentru România, tru Centru se previzioneaz` o cre[tere sta- studiul este condus de c`tre echipa de bil`, unde angajatorii raporteaz` +11%, cercetare Infocorp Ltd. [i se bazeaz` pe iar \n Vest se manifest` un optimism pru- intervievarea unui e[antion reprezentadent, cu o Previziune de +10%. Angajato- tiv de 750 de angajatori. Marja de eroare rii din regiunile Sud-Vest [i Nord-Est a rezultatelor studiului Manpower este anticipeaz` o activitate de angajare nega- +/-3,6%. Biz


AGEND~

ECO

Profit dublat din agricultur` O cifr` de afaceri mai mare cu 52% [i profit brut \n cre[tere cu 101%. Nu sunt cifre de dinainte de criz`, ci rezultatele pe 2010 ale grupului Agricover, care ofer` solu]ii integrate pentru agricultur`. Anul trecut, grupul \nregistrat o cifr` de afaceri consolidat` de 636,6 milioane lei, fa]` de 419,9 milioane lei \n 2009. Principala divizia a companiei, cea de cereale, a avut o cre[tere a cifrei de afaceri de 63%, ceea ce reprezint` 59% din cifra de afaceri a Grupului. Divizia Distribu]ie a realizat 34% din cifra de afaceri a Grupului [i a marcat o cre[tere proprie

{TIRI

5 BANI STICLA RECICLAT~

de 29%. Compania s-a extins \n 2009 \n Bulgaria, compania de acolo \nregistr창nd \n primul an o cifr` de afaceri de 4 milioane de lei. Grupul Agricover are peste 650 de angaja]i, fiind structurat pe 11 divizii [i companii. Biz

Mega Image [i Greentech au lansat primul centru de returnare destinat ambalajelor PET din Bucure[ti. Proiectul a fost demarat la \nceputul anului 2011, \n magazinul Mega Image Titulescu. Centrul pentru reciclare este dotat cu un echipament automat pentru orice tip de sticl` PET. Pentru fiecare sticl` reciclat`, utilizatorul prime[te un cupon valoric de 5 bani, care poate fi \ncasat \n cadrul magazinului sub forma unui discount la cump`r`turi. Sticlele PET colectate sunt reciclate de c`tre Greentech, unul dintre cei mai importan]i reciclatori de mase plastice din Europa, prin fabrica sa de la Buz`u, unde de[eurile sunt procesate si transformate \n fulgi PET de \nalt` puritate sau \n granule PET. |n prima lun` de la lansare s-au colectat peste 250 de kg de sticle de plastic. (L.S.)

Biz

9


AGEND~

INTERNA}IONAL

Protestele se extind \n Europa? Wall Street Journal a publicat un “index al revoltei”, prin care s-a calculat probabilitatea de a \ncepe o nou` revolu]ie \ntr-un stat. România ocup` primul loc din UE. |n ultimele s`pt`mâni, evenimentele din nordul Africii [i Orientul Mijlociu au preocupat \ntreaga omenire. Similar unui joc de domino, protestele din Tunisia s-au extins [i au luat amploare \n Egipt [i Libia. |ntrebarea de pe buzele tuturor era: “Cine urmeaz`?”. Blogul publica]iei Wall Street Journal a publicat recent un studiu care ar putea r`spunde la aceast` \ntrebare. Allen Mattich, autorul indicelui, a luat \n calcul trei factori importan]i care ar putea duce la na[terea unui r`zboi civil: inegalitatea social`, situa]ia economic` [i \nclinarea locuitorilor unei ]`ri de a se r`zvr`ti. |n urma analizei, Kenya ocup` prima pozi]ie \n clasament, cu cel mai 10

Biz

mare punctaj (100), urmat` de Camerun (94,5) [i Pakistan (90,8). Pe primul loc \ntre ]`rile Uniunii Europene, pe pozi]ia 37 \n clasamentul general, se situeaz` România (59). Alte state \nclinate spre revolt` sunt, potrivit raportului, Azerbaidjan (78,6), Uzbekistan (76,4), Georgia (74,4), Ucraina (68,2), Rusia (58) sau Israel (46,1). Cotidianul rus Pravda a preluat studiul [i, \n urma unei analize ample, puncteaz`: “Autorit`]ile ruse au convingerea c` repetarea unor evenimente similare \n Rusia este imposibil`”. Pe ultimele pozi]ii \n clasament se afl` state precum Elve]ia, Norvegia, Danemarca sau Olanda. (Ovidiu Neagoe)

IPAD ALUNG~ PC-URILE DE PE PIA}~ Tabletele nu a reu[it \nc` s` câ[tige r`zboiul cu PC-urile, dar, potrivit CNN, popularizarea acestora a contribuit la sc`derea vânz`rilor de computere. Firma de cercetare Gartner estimeaz` c` vânz`rile de tablete vor atinge pragul de 54 de milioane de unit`]i \n 2011.

REFINAN}ARE PENTRU CHRYSLER

CINE CÂ{TIG~ DIN PRE}UL PETROLULUI?

Surse citate de Reuters sus]in c`, la acest moment, Chrysler Group este \n discu]ii cu institu]iile bancare pentru refinan]area unei datorii c`tre statul american de aproape 7 miliarde de dolari. Prin acest proces compania se preg`te[te \n vederea ofertei publice ini]iale pentru anul acesta.

Pentru America Latin`, cre[terea pre]ului barilului de ]i]ei la peste 100 de dolari poate s` \nsemne o veste bun`. Principalul beneficiar ar putea fi Venezuela, cel mai mare produc`tor de petrol din regiune, urmat` de Brazilia, Ecuador [i Columbia, arat` o analiz` a ziarului Jornal do Brasil.


AGEND~

INDUSTRIA PETROLIER~ CU PERDEA

PLAYSTATION 3 {I VAME{II

Transparency International a desemnat compania rus` de stat Gazprom drept cea mai pu]in transparent` companie din industria petrolier` [i a gazelor naturale, \n studiul “Report on Gas and Oil Companies”. Lista neagr` mai cuprinde companiile CNOOC din China, GEPetrol din Guineea Ecuatorial` [i Inpex din Japonia.

Reprezentan]ii Sony Corp. au declarat la \nceputul lunii c` transporturile de console PlayStation 3 sunt blocate \n v`mile din Olanda, \n urma unui proces intentat de LG Electronics. Zeci de mii de console au fost blocate \n v`mi dup` o decizie judec`toreasc` de sistare a importurilor companiei.

INTERNA}IONAL

SUA, CU OCHII PE ORIENTUL MIJLOCIU Edi]ia din 4 martie a cotidianului The Washington Post scrie pe prima pagin` despre preg`tirea SUA pentru eventualitatea alegerii unor guverne islamiste \n ]`rile din nordul Africii [i din Orientul Mijlociu.

REVERSUL MUNCII |N IT

TUNISIA SE PREG~TE{TE DE ALEGERI

JAPONIA |NCHIDE ROBINETUL |N CHINA

Pre[edintele interimar al Tunisiei, Fouad Mebazaa, a declarat la \nceputul lunii c` \n 24 iulie vor avea loc alegeri parlamentare. Acesta a mai declarat c` pl`nuie[te s` \[i continue rolul de interimar, pân` la formarea noului parlament. Cel pu]in trei \nal]i oficiali guvernamentali din Tunisia au demisionat \n primele zile ale lunii martie.

Dup` ce anul trecut China a surclasat Japonia [i a devenit a doua for]` economic` mondial`, niponii doresc sistarea ajutoarelor financiare acordate Chinei, \nc` din 1979. Creditele acordate Chinei \n 2008 s-au ridicat la 40,5 miliarde de dolari.

|n cover story-ul revistei Wired se analizeaz` rata mare de sinucideri din cadrul companiei IT chineze Foxconn, cu o valoare de pia]` estimat` la 150 mld. dolari. Compania are peste un milion de angaja]i [i, din anul 2007 pân` \n prezent, au avut loc 17 sinucideri \n rândul acestora. Biz

11


ANTREPRENOR

STRATEGIE

Nu sunt om de afaceri, ci constructor de afaceri LOREDANA S~NDULESCU

Cu o cre[tere de 50% comparativ cu 2009

[i o cifr` de afaceri de 13,5 milioane de euro, Daniel Guzu este mul]umit de cum a \ncheiat 2010. A crescut ponderea adezivilor \n cifra de afaceri [i a intrat pe pia]a de vopsele, iar anul acesta urmeaz` s`-[i fac` mai bine sim]it` prezen]a pe acest segment nou pentru Duraziv [i foarte familiar pentru fondatorul produc`torului de vopsele Fabryo (fost` Guzu Chim). Anul trecut a f`cut [i investi]ii \n valoare de câteva milioane de euro care se vor reflecta \n rezultate \nc` de anul acesta. Cel mai mult se mândre[te cu faptul c` a format o echip` puternic`. Mai exact, l-a cooptat ca director de cercetare pe omul care a contribuit la crearea de adezivi Henkel, a adus-o \n echip` pe directoarea de cercetare care a contribuit la dezvoltarea vopselelor Fabryo, a convins o serie de speciali[ti cu experien]` \n distribu]ie de la Delta Design 12

Biz

s` se al`ture echipei Duraziv [i a continuat s` lucreze cu directoarea de marketing care a coordonat perioada de rebranding [i lansarea Savana cu Teflon la Fabryo.

OBIECTIV: |N TOP 3 PE PIA}A DE ADEZIVI Capacitatea de produc]ie a fabricii de adezivi de la Pope[ti-Leordeni este de 200.000 tone pe an. Pentru vopsele, fabrica poate produce aproximativ 40 de tone pe zi, iar dup` finalizarea investi]iilor aceasta ar putea cre[te atât ca volum, cât [i ca grad de sofisticare. Iar \n materie de profile metalice, se pot produce 14.000 tone pe an. Momentan aceste cifre nu reprezint` ponderea ideal` din punctul de vedere al lui Daniel Guzu. |ns` cel mai probabil anul acesta lucrurile se vor schimba \n direc]ia dorit`. Pe termen scurt, proprietarul Duraziv vizeaz` o cre[tere a

cifrei de afaceri cu 25%, \nt`rirea pozi]iei pe pia]a de adezivi [i o prezen]` mai puternic` pe pia]a de vopsele. Iar pentru urm`torii trei ani, planul este s` ajung` unul dintre primii trei produc`tori pe pia]a de adezivi.

UN PIC DE ISTORIE |ntorcându-se \n timp la anii ’90, când a \nceput s` fac` afaceri, Daniel Guzu \[i aminte[te c` era o perioad` când to]i erau la \nceput de drum [i se mergea mult pe instinct. Erau vremuri \n care se f`ceau program`ri la banc` pentru a schimba valut`, cu liste de a[teptare. Nici nu se punea problema s` se \nceap` o afacere cu bani \mprumuta]i de la banc`, mai degrab` cine voia s` \nceap` o afacere se gândea s` \mprumute de la familie sau prieteni. De[i acum posibilit`]ile par mai multe, pia]a este mai clar segmentat`, creditele sunt o op]iune, la fel [i fondurile europene sau fondurile de investi]ii, Daniel Guzu \[i aduce aminte cu pl`cere [i oarecum cu nostalgie de vremea \n care se ducea s` ia direct din fabric` glicol pentru a produce antigel [i de perioada \n care livra produse pentru magazinele de piese auto cu Dacia veche pe care o conducea pe atunci. Punea singur produsele pe raft [i avea contact direct cu fiecare mic comerciant. De altfel, este genul de antreprenor care nu a lucrat niciodat` pentru o alt` companie \n afar` de cele create de el. A terminat Facultatea de Chimie \n 1993 [i \n 1994 a fondat Guzu Chim, care a devenit ulterior Fabryo, afacere din care a f`cut un exit total la \nceputul lui 2009 dup` ce fondul de investi]ii Oresa Ventures a preluat integral pachetul de ac]iuni. Tot atunci, Daniel Guzu a achizi]ionat pachetul majoritar la Bau Profil, companie pe care a redenumit-o Duraziv \n urma unui proces de rebranding [i a deschis fabrica de adezivi de la Pope[ti-Leordeni.

LEC}II DE BUSINESS Arta deleg`rii a fost una dintre cele mai dificile lec]ii pentru Daniel Guzu. A \nv`]at s` delege cu adev`rat numai dup` ce a \nceput s` lucreze cu un fond de investi]ii. Venirea fondului a coincis cu amploarea pe care o luase compania sa. Atunci a fost momentul


ANTREPRENOR

când a fost nevoie s` introduc` fi[e de post, proceduri, s` creeze departamente noi, s` se organizeze mai bine. “S` delege [i s` \[i priveasc` afacerea ca pe un business, nu ca pe propriul copil” este cea mai mare provocare pentru un antreprenor, crede Daniel Guzu. Indiferent cât de mare a fost businessul pe care l-a condus, lui Guzu i-a pl`cut mereu s` stea de vorb` cu fiecare dintre angaja]ii s`i. Nu este genul de manager care s` se \mbrace \n costum. Ajunge \n continuare printre primii la birou [i, la fel ca [i Irina Guzu, al`turi de care a construit businessul, a reu[it s` se ]in` cât mai departe de atitudini formale. Cea mai important` lec]ie \nv`]at` \n cei aproape 20 de ani de antreprenoriat sunt oamenii. “S`-i ]ii aproape” este cea mai mare provocare. “Sunt oameni \n care am \ncredere [i pe care i-a[ lua cu mine \n orice afacere a[ face”, spune Guzu, antreprenorul care niciodat` nu a fost de principiul c` oricine poate fi \nlocuit. “}i se spune asta de multe ori \n afaceri, ca s` crezi c` lumea \ncepe [i se termin` cu tine. Mul]i manageri vorbesc despre sisteme \n care fiecare om e doar o roti]` pe care o po]i \nlocui oricând.” Daniel Guzu nu este de acord cu acest` idee. Companiile nu sunt sis-

CONSTRUC}II Cifra de afaceri (2010): 13,5 mil. euro Num`r de angaja]i: 134 Foto Biz

VITICULTUR~ Cifra de afaceri (2010): 780.000 euro Num`r de angaja]i: 45

STRATEGIE

teme, mai degrab` sunt organisme. “Pentru asta \]i trebuie [i pu]in de suflet. Altfel mori”, sunt vorbele dup` care se ghideaz` Guzu. |ntrebat ce sfat ar da unui tân`r antreprenor, r`spunsul lui iese din tiparele unui manual de business. Condi]ia ca s` \ncepi o afacere nu este s` identifici o oportunitate de pia]`, ci s` dezvol]i o afacere care exprim` cumva o pasiune de o via]`, indiferent c` e vorba de vinuri, de vopsele, de haine de lux sau de juc`rii pentru copii. Trebuie s` fie ceva ce antreprenorul realmente iube[te din toat` inima. {i mai devreme sau mai târziu rezultatele nu vor \ntârzia s` apar`. Nu \nseamn` c` primii ani nu sunt de sacrificiu. Iar dincolo de latura spiritual` a businessului, banii r`mân o provocare pentru orice antreprenor. “Lichidit`]ile [i cash flow-ul r`mân \n continuare o problem`”, crede Daniel Guzu. La acestea se adaug` managementul \mprumuturilor, care este [i el un element de stres, coroborat cu capacitatea de amortiza rapid investi]iile.

AFACEREA DE SUFLET Un produc`tor de vin cu experien]` i-a spus la un moment dat lui Daniel Guzu ceva care i-a r`mas \n minte. “|n afacerea cu vinuri ai succes dac` ai o recolt` pe teren, una \n cram` [i o alta \n banc`.” Urmând aceast` logic`, pentru moment poate spune c` are o recolt` pe un teren de peste 100 ha. Are [i o recolt` \n cram`, un vin deja premiat, dar ]inte[te mult mai sus. Anul acesta o s` aib` [i ceva recolt` \n banc`, dar \nc` nu la nivelul celor 8 - 9 milioane de euro investite pân` acum \n afacerea cu vinurile. Dac` \n construc]ii este destul de rezervat atunci când e vorba de obiective, \n vinuri are ambi]ia nebun`, dar realizabil`, de a ajunge s` fac` vinuri care pot concura cele mai bune vinuri din lume. Colaboreaz` deja cu o echip` de exper]i, o parte din ei italieni, care au contribuit la dezvoltarea unor vinuri celebre. Practic, de acum \nainte nu mai este decât o chestiune de timp pân` când acest vis s-ar putea \mplini. De fapt nici nu este un vis, ci un obiectiv, pentru c`, de regul`, Guzu realizeaz` cam tot ceea ce \[i propune. Biz Biz

13


AMENIN}A P


A REA ETROLULUI Pic`tur` cu pic`tur`, speran]ele privind revenirea economiei globale par s` se scurg` \n h`ul negru al apocalipsei petrolului. Revolu]iile [i revoltele din Africa de Nord [i Orientul Mijlociu arunc` \n aer stabilitatea politic` regional`, dar [i economiile lumii, inclusiv pe cea a Rom창niei DE ALEXANDRU ARDELEAN


PETROL

Un litru de benzin` premium f`r` plumb

sunt marcate de conflicte. Orice majorare a pre]ului litrului de benzin` duce implicit la cre[teri ale pre]urilor pentru orice alte m`rfuri [i servicii [i la majorarea infla]iei. To]i ace[ti factori conduc, de fapt, la amenin]area revenirii cre[terii economice [i a[a fragile, dar [i la deteriorarea economiei, locale dar [i globale. De altfel, \n orice col] al lumii, oficiali guvernamentali au \nceput s` fac` scenarii legate de cum pre]ul ridicat al petrolului poate afecta economia global` [i poate schimba cursul de \ncheiere a recesiunii. Violen]ele din Africa de Nord [i din Orientul Mijlociu ne afecteaz` mai mult decât ne d`m seama [i reprezint` un atac indirect la propriile buzunare. |n acest moment, guvernul României nu are \nc` definit` o strategie de criz` \n cazul \n care cota]iile petrolului ar putea trece de pragul psihologic de 120 de dolari. Deocamdat`, la nivel guvernamental \nc` nu exist` un punct de vedere oficial referitor la efectele pentru România \n cazul \n care pre]ul petrolului continu` s` creasc`, având \n vedere c` dac` pre]ul litrului de benzin` o ia \n sus, orice speran]` de cre[tere economic` este spulberat`. Pân` la \nchiderea edi]iei, nu am primit niciun r`spuns la solicitarea pe care am trimis-o Ministerului Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri legat` de aceast` problem`. |n schimb, guvernul britanic, de pild`, s-a gândit c` ar putea reduce accizele la carburan]i, ca urmare a pre]ului mare al petrolului. |n Anglia, [i opinia public` a cerut insistent m`suri de compensare a cre[terii pre]urilor carburan]ilor. |n prezent, litrul de benzin` a ajuns la 1,3 lire sterline (aproximativ 2,12 dolari). Ministrul de Finan]e, George Osborne, urmeaz` s` prezinte SZABOLCS NEMES, PRINCIPAL, ROLAND bugetul la 23 martie [i ar BERGER STRATEGY CONSULTANTS putea anun]a m`surile pe care

\n sta]iile Petrom era cotat \n 9 martie la 5,16 lei, \n cre[tere cu 9 bani fa]` de 1 martie. Situa]ia de la benzin`riile Petrom nu este singular`, celelalte companii petroliere au crescut [i ele pre]urile, tot cu 9 bani pe litru. Explica]ia pe care au oferit-o companiile a fost legat` de situa]ia de pe pia]a interna]ional` [i cota]iile ridicate ale petrolului din ultima lun`. |n aceea[i zi, cota]iile petrolului Brent, de referin]` pentru bursa londonez`, erau de aproximativ 116 dolari pe baril, \n cre[tere, ca urmare a intensific`rii violen]elor din Libia, când sus]in`torii lui Gaddafi [i rebelii au \ncercat s` ob]in` controlul asupra celor mai importante ora[e. Ambele p`r]i s-au acuzat c` au aruncat \n aer instala]ii de produc]ie a petrolului \n estul ]`rii. Globalizarea se manifest` pregnant \n ceea ce prive[te efectele pre]ului petrolului. Orice majorare a acestuia se traduce \n cre[terea litrului de benzin`, având \n vedere c` toate companiile petroliere aduc ]i]ei din zone care ast`zi

16

Biz

guvernul britanic urmeaz` s` le ia pentru a nu pune \n pericol stabilitatea economic`, dar nici popula]ia. El a declarat anterior c` fie ar putea renun]a la majorarea accizelor, fie va introduce un sistem prin care acestea s` scad` odat` cu cre[terea pre]ului petrolului. |n acest context, ministrul britanic pentru Dezvoltare Interna]ional`, Alan Duncan, a declarat publica]iei Times c` pre]ul petrolului ar putea urca la 200 de dolari pe baril, dac` instabilitatea din Orientul Mijlociu se va accentua.

ATACURI AERIENE CU B~TAIE LA PRE}URI Cota]iile pre]ului petrolului sunt extrem de volatile \n aceast` perioad`, \n decurs de o s`pt`mân` (2 – 9 martie) oscilând de la 115 dolari pe baril la 112 la mijlocul perioadei, ca s` ajung` din nou aproape de 116 dolari pe baril. Bursele reac]ioneaz` la orice eveniment care se petrece \n Libia \n acest moment sau la posibile alte tensiuni sociale din zon`. |n acela[i timp, sc`derile cota]iilor au intervenit atunci când OPEC [i \n special Arabia Saudit` au anun]at c` vor suplimenta cantitatea de ]i]ei extras` pentru a suplini cererea de pe pia]`, ca urmare a sc`derii cantit`]ilor de ]i]ei provenind din Libia. Exist` \ns` [i un revers \n tot ceea ce se \ntâmpl` \n acest moment, care poate da peste cap toate previziunile economice – un poten]ial r`zboi \ntre for]ele lui Muammar Gaddafi [i protestatari, sus]inu]i de state precum SUA sau Canada. La nivel european exist` voci, cum este cea a lui Nicolas Sarkozy, care sus]in o interven]ie armat` \n spa]iul aerian libian. Statele Unite au trimis nave de r`zboi \n zon`. NATO este preg`tit` s` intervin` dac` prime[te mandat. Uniunea European` a preg`tit un summit al celor 27 [efi de state, la cererea expres` a pre[edintelui UE, Herman van Rompuy, pentru a lua o decizie cu privire la Libia. Din aceste motive, [i pre]urile ar putea s` explodeze dac` situa]ia politic` [i social` se \nr`ut`]e[te. Un alt motiv de \ngrijorare este efectul de domino, \n sensul r`spândirii violen]elor [i la


PETROL

aproape 5%, adic` un nivel critic pentru nivelul altor state, precum Arabia economie. La un pre] mediu de 120 Saudit` sau Iran. USD/baril pentru Brent, ar fi Temerea c` pre]ul petrolului ar putea echivalentul a 6% din PIB, iar la 150 afecta irevocabil revenirea economiei USD, ponderea ar cre[te la 7,5% globale apare [i din cererea ridicat` din PIB. a unor state precum China sau Pe de alt` parte, pre]ul actual India. Cererea pentru petrol a [i sentimentul general de \nceput s` creasc` \nc` de la incertitudine au leg`tur` jum`tatea anului trecut, dar mai pu]in cu situa]ia nu a fost acompaniat` de actual` a cererii [i ofertei, cre[teri \n ofert`. James [i mai mult cu un Longmore, analist pe Pre]ul scenariu pesimist \n energie \n cadrul unuia petrolului tranzac]ionat care oferta dintre cele mai (produc]ia) global` importante thinkla bursa american` a sc`zut sub este afectat` tank-uri din Marea 100 de dolari pe baril, vineri, 9 martie, negativ. Potrivit Britanie, Centre for din cauza cutremurului care a avut loc \n specialistului de la Global Energy Japonia. Explica]ia este simpl`: dup` dezastrul Roland Berger, Studies (CGES), provocat de cutremur [i de tsunami, au fost \nchise volumele spune c` consumul rafin`rii, centrale [i fabrici. Japonia este cel de-al furnizate, afectate global de petrol a de evenimentele crescut cu 2,2 treilea mare consumator de ]i]ei la nivel mondial, dup` din ]`rile arabe, au milioane de barili pe China [i America, [i import` toat` cantitatea necesar` fost \nlocuite de zi \ntre trimestrul doi consumului din ]ar`. {i petrolul Brent a avut o sc`dere, c`tre ceilal]i [i trimestrul patru ajungând la 113 dolari. Anali[tii se uit` \n acest produc`tori – de din 2010, \n timp ce moment la impactul cutremurului asupra economiei exemplu Arabia oferta a crescut doar cu nipone [i, evident, efectul asupra economiei Saudit` a m`rit 900.000 de barili pe zi. produc]ia pentru a Per total, \n 2010, mondiale. Din acest motiv, cerea de ]i]ei compensa sc`derea consumul global a fost \n a Japoniei va fi afectat`, \n sensul sc`derii, exporturilor din Libia. “|n medie de 2,9 milioane de [i de aici, pentru urm`toarea contextul politic [i social din barili pe zi, cererea perioad`, pre]ul petrolului Africa de Nord / Orientul reprezentând al doilea vârf al va fi \n sc`dere. Mijlociu, scenariul continu`rii cre[terii \n ultimii 30 de ani. cre[terii pre]urilor nu poate fi exclus, “Cre[terea a fost sus]inut` nu doar de de[i este greu de spus dac` chiar se va ]`rile \n dezvoltare, dar [i de economiile ajunge la o criz` \n sensul unui din OECD. Acesta este principalul motiv dezechilibru adev`rat \ntre cerere [i pentru care pre]urile au \nceput s` ofert`”, a mai spus Szabolcs Nemes. problemelor [i \n Arabia Saudit`, cea mai creasc` \n ultimele trei luni din 2010.” important` ]ar` produc`toare din Bine\n]eles, cre[terea pre]urilor a fost DIN LIBIA, |N EUROPA {I ROMÂNIA Orientul Mijlociu”, spune Szabolcs accentuat` de evenimentele din Tunisia Nemes, Principal la compania de [i Egipt, Bahrein [i acum Libia. Statele europene au reac]ionat imediat la consultan]` Roland Berger Strategy |n acela[i timp, anali[tii sunt rezerva]i evenimentele din Libia. Din perspectiv` Consultants România. \n a face prognoze pe termen mediu [i energetic`, Europa, spre deosebire de |n schimb, anali[tii Departamentului lung. “Pia]a mondial` a petrolului trece Statele Unite sau statele asiatice, este de Cercetare al Erste Group preconizeaz` \n momentul de fa]` printr-o etap` de mult mai vulnerabil` la ceea ce se un pre] mediu de 124 USD pe baril volatilitate exacerbat` de evenimentele \ntâmpl` \n Africa de Nord, pentru c` pentru petrolul Brent \n 2011. Conform din statele arabe [i care a rezultat \ntr-o majoritatea produc]iei de petrol [i gaz de AIE (Agen]ia Interna]ional` pentru cre[tere a pre]urilor la maxime noi fa]` acolo merge pe pia]a european`. Una Energie a OCDE), \n 2010 ponderea de ultimii doi ani. Exist` inclusiv dintre preocup`rile majore ale cheltuielilor \n sectorul petrolului a fost percep]ia c` ne afl`m \n fa]a unei noi importatorilor europeni \n acest moment de 4,1% din PIB-ul global. Dac` pre]ul crize mondiale a petrolului, ipotez` care este c` Algeria ar putea avea aceea[i petrolului va dep`[i 100 USD o perioad` deocamdat` are la baz` doar o posibil` soart` din punct de vedere social [i \ndelungat` \n 2011, raportul ar cre[te la \nr`ut`]ire a situa]iei [i propagarea politic ca [i Libia, ceea ce ar duce la

ULTIMA OR~

Cutremurul din Japonia scade pre]ul petrolului

Biz

17


PETROL

deteriorarea produc]iei de petrol din aceast` ]ar`, care se situeaz` \n prezent la 1,2 milioane de barili pe zi. |n cazul \n care acest scenariu se adevere[te, Agen]ia Interna]ional` pentru Energie (AIE) ar putea s` impun` statelor europene s` umble la rezervele strategice de petrol pentru a suplini oferta din regiune. Pe de alt` parte, nimeni nu poate s` prognozeze care vor fi urm`rile, având \n vedere c` orice nou eveniment politic [i social din zonele de conflict duce imediat la o cre[tere a pre]urilor [i implicit strive[te orice \ncercare de cre[tere economic`. “Este imposibil de spus ce se \ntâmpl` cu oferta \n perioada urm`toare. Pentru moment, nu exist` o lips` a petrolului, pentru c` Arabia Saudit` a preluat toate sc`derile de produc]ie din Libia. Totu[i, pentru c` vorbim de o calitate a petrolului produs din Libia [i Algeria foarte bun`, reducerea exportului de ]i]ei crud din aceste ]`ri conduce la o cre[tere a pre]ului pentru produse asem`n`toare din Africa de Vest. Ceea ce se \ntâmpl` deja”, afirm` James Longmore.

PETROLUL |NTRE CERERE {I OFERT~ *

}`rile OECD }`ri non-OECD Cererea global` total` Oferta total` non-OPEC & OPEc GNL Produc]ia OPEC Oferta total`

2010

T1 2011**

T2 2011** T3 2011**

T4 2011** 2011**

46.0

46.4

45,2

46,8

46,7

40,3

40,5

41,3

42,1

41,9

41,5

86,3

86,9

86,5

88,8

88,7

87,7

57,0 29,2 86,2

57,8

57,8

57,7

58,4

57,9

Sursa: OPEC * milioane barili/zi; ** estimare

România nu este exclus` din acest context, având \n vedere c` produc`torii prezen]i pe pia]` sunt aceia[i care import` ]i]ei [i din zonele de care vorbim. Dovada este, a[a cum spuneam la \nceput, pre]ul benzinei la pomp`. |ns` nimeni nu poate spune dac` pre]urile se opresc aici sau se vor majora [i mai mult. Companiile petroliere, \n afar` de MOL, nu au r`spuns pân` la \nchiderea edi]iei solicit`rilor Biz de a comenta modul \n care v`d situa]ia \n perioada urm`toare. Szabolcs Ferencz, Country Chairman la MOL România, referindu-se la situa]ia din ]`rile arabe, a spus c` “Grupul MOL nu se afl` \n pozi]ia de a comenta evolu]ia politic` a acestora [i de a face specula]ii referitoare la pre]ul ]i]eiului”. {eful MOL România a mai spus c` trebuie s` admitem c` România nu poate s` fac` multe \n acest sens. “Rezervele strategice exist` \n cazul \n care situa]ia devine acut`. Din fericire, suntem departe de un astfel de context [i este aproape sigur faptul c` nu va fi necesar` recurgerea la aceste rezerve. Pe de alt` parte, cre[terile de pre] sunt un semnal important pentru to]i consumatorii s` devin` mai eficien]i. Dac` p`str`m \n mod artificial pre]urile la un nivel sc`zut, atunci consumul va JAMES LONGMORE, ANALIST PE ENERGIE, r`mâne ridicat [i orice alte CENTRE FOR GLOBAL ENERGY STUDIES probleme care se pot ivi vor

18

Biz

46,3

avea costuri economice [i mai mari.” Criza pre]ului petrolului are, ca de obicei, o viziune diferit` \n România. Chiar dac` anul trecut pre]ul petrolului era sub 100 de dolari, din cauza recesiunii, la noi, combustibilii s-au scumpit \n 2010 cu peste 15%, potrivit datelor de la Institutul Na]ional de Statistic` (INS), \n timp ce \n 2009 pre]ul a fost majorat cu 13%. Principala companie din domeniu, OMV Petrom, a majorat \n 2010 pre]ul motorinei cu 24% [i pe cel al benzinei cu 20%. Celelalte companii din domeniu iau ca reper pre]urile Petrom [i orienteaz` pre]urile \n func]ie de ale acestea. Numai anul acesta, companiile petroliere au scumpit carburan]ii de [ase ori, iar pre]urile au urcat cu 3,5%. Pia]a distribu]iei de carburan]i este analizat` de Consiliul Concuren]ei (CC) \nc` din 2005, dar nu au fost prezentate \nc` concluziile anchetei. La 23 februarie, guvernul a primit o informare din partea CC privind cre[terile de pre] la carburan]i, dar documentul a fost considerat prea general de Emil Boc, care a cerut refacerea materialului. Perspectiva pentru România pe termen mediu, \n func]ie de amploarea pe care o iau pre]urile la produsele petroliere, este legat` de inducerea unor tendin]e infla]ioniste care, \n acela[i timp, “pot agrava situa]ia economic` oricum dificil` sau pot frâna o eventual` reluare a cre[terii economice \n func]ie de când ar urma s` se produc`”, dup` cum arat` Szabolcs Nemes. Dac` aceast` perspectiv` se va adeveri, atunci vom asista la interven]ii ale b`ncii centrale pentru a pune presiune pe


PETROL

infla]ie, având \n vedere c` [i a[a \n februarie România a ajuns s` aib` o infla]ie anual` de 7,6%. Rata anual` a infla]iei a dep`[it [i intervalul de varia]ie de 7,2 - 7,5% a[teptat pân` \n vara acestui an de BNR. Pe de alt` parte, banca central` nu este optimist` privind revenirea infla]iei \n intervalul ]intit, dar mizeaz`, printre altele, pe o sc`dere a cota]iilor la petrol. Or, ceea ce se \ntâmpl` cu petrolul \n acest moment este exact opusul a ceea ce se a[teapt` banca central`. |n acest caz, pentru a nu avea o infla]ie [i mai mare, BNR ar fi obligat` s` intervin` [i m`sura cea mai la \ndemân` este majorarea dobânzilor. Potrivit speciali[tilor de la X-Trade Brokers, aceasta ar stimula apetitul speculatorilor pentru leu, dar ar restrânge poten]ialul de revenire al economiei. Banca Na]ional` a României a majorat \n februarie prognoza de infla]ie pentru acest an de la 3,4% la 3,6% [i estimeaz` pentru sfâr[itul anului 2012 o rat` anual` de 3,2%. Pentru 2011 [i 2012, banca central` a fixat ]inta de infla]ie la 3% plus/minus un punct procentual. Statul, prin vocea prim-ministrului, a anun]at c` va lua orice m`suri, \n cazul cre[terii aberante a pre]urilor la carburan]i. |n acela[i timp, Emil Boc a recunoscut c` evolu]ia petrolului pe pia]a interna]ional` determin` pre]urile de pe pia]a intern`.

cel de-al doilea scenariu, situa]ia se deterioreaz` [i problemele se propag` \n ]`ri cu rezerve/produc]ie importante, ajungând [i la un dezechilibru real \ntre cererea [i oferta global` – “\n cazul acesta vom putea vorbi \ntr-adev`r de o criz`, de pre]uri cu cre[teri [i mai substan]iale [i de efecte greu de anticipat”, spune Szabolcs Nemes.

|n orice caz, \ntr-un scenariu de genul acesta, dezvoltarea resurselor energetice alternative [i \mbun`t`]irea eficien]ei energetice \n toate domeniile de activitate ar fi accelerate. {i iat` cum apare un motiv de bucurie – chiar dac` \n urma unor evenimente nu tocmai pl`cute – pentru companiile energetice care au activit`]i \n domeniul energiilor

TENSIUNI IMINENTE, PRE} INCERT Evolu]iile volatile pe aceast` pia]` pot fi influen]ate pe termen mediu [i scurt de tot felul de factori. Evident, tensiunile sociale [i politice sunt cele care determin` pre]ul \n mod decisiv, \ns` cererea sau al]i factori economici pot duce la sc`deri sau cre[teri. |n concluzie, ceea ce se va \ntâmpla \n perioada urm`toare depinde foarte mult de evolu]ia evenimentelor din ]`rile arabe. Astfel, sunt posibile dou` scenarii mari, potrivit anali[tilor de la Roland Berger. |n primul scenariu, nu apar nout`]i [i/sau lucrurile se stabilizeaz`, urmând ca, \n func]ie de percep]ia interna]ional`, pre]ul petrolului s` se \nscrie chiar pe o pant` descendent`. |n Biz

19


PETROL

trecerea de la PRODUC}IA DE PETROL* termocentrale pe p`cur` la generare Statele OPEC februarie 2011 diferen]a febr./ian. 201 bazat` pe alte Algeria 1261 -2,1 resurse energetice. Angola 1704 53,3 “|n curând vom Ecuador 475 -2,5 atinge rata maxim` Iran 3663 10,0 de extrac]ie a Irak 2638 -20,7 petrolului pentru Kuweit 2368 27,5 petrolul Libia 1347 -232,7 conven]ional”, a Nigeria 2098 -83,0 explicat Ronald Qatar 811 1,3 Stöferle, analist Arabia Saudit` 8869 279,6 materii prime \n Emiratele Arabe Unite 2394 22,9 cadrul Erste Group. Venezuela 2391 56,8 “Nu exist` nicio Total OPEC 30016 110,5 \ndoial` c` discu]iile privind atingerea Sursa: OPEC (produc]ie – surse secundare). *Produc]ia este exprimat` \n mii de barili pe zi nivelului maxim de extrac]ie a petrolului prezent, 80% din necesarul energetic nu vor doar s` r`spândeasc` panic`.” este acoperit de c`rbune, \n timp ce Aproximativ 64 de ]`ri au atins deja gazul reprezint` doar 1%. Gazele rata sustenabil` maxim` de extrac]ie a neconven]ionale vor avea un rol petrolului. Gazele naturale, \n special important, iar \n 2020 ar trebui s` gazul de [ist, vor deveni combustibilul acopere 30% din nevoile de gaz ale fosil al viitorului cu cea mai mare rat` Chinei. |n acest sens, anali[tii de la de cre[tere, conform anali[tilor de la Erste Group consider` gazele – dar Erste Group. Deoarece mai ales gazul de [ist – drept una arderea acestuia este mai dintre cele mai atractive op]iuni de ecologic` decât cea a investi]ii \n sectorul energetic. c`rbunelui sau a petrolului, |ns` aceast` situa]ie este posibil` oferind [i avantaje \n ceea ce numai \n m`sura \n care structura de prive[te limita de emisii produc]ie a energiei electrice dintr-o CO2, gazele naturale pot anumit` ]ar` permite acest lucru. \nlocui cu u[urin]` petrolul. “Atenuarea [ocului cre[terii pre]urilor |n urm`torii trei pân` la prin m`suri de tipul reducerilor de cinci ani, se preconizeaz` taxe/accize este pu]in probabil`, pre]uri situate \n intervalul \ntrucât pe de o parte ar afecta de cel pu]in 7 - 10 USD pe substan]ial veniturile la buget, mmBTU (milioane de unit`]i iar pe de alt` parte exist` riscul s` fie termice britanice. Un perceput` de c`tre ]`rile exportatoare mmBTU este echivalentul a ca un semn de disponibilitate de a aproape 239 kWh). prelua povara cre[terii pre]urilor “Exploatarea rezervelor de (compensare) din bugetul de stat al gaz de [ist din Europa va ]`rilor consumatoare”, a mai spus dobândi o importan]` Szabolcs Nemes de la Roland Berger. enorm`”, estimeaz` Stöferle. |n consecin]`, aceste incidente Se preconizeaz` activit`]i subliniaz` [i mai mult importan]a intense de explorare [i continu`rii strategiei UE pe termen lung achizi]ie, \n special \n de diversificare a resurselor energetice, a Polonia [i Ucraina. {i China surselor de aprovizionare, consolidarea inten]ioneaz` s` dep`[easc` SZABOLCS FERENCZ, Country securit`]ii energetice [i \mbun`t`]irea dublul ponderii gazului \n Chairman, MOL România eficien]ei energetice. Biz urm`torul deceniu. |n

alternative [i care pot contribui la o sc`dere a dependen]ei de petrol [i la o cre[tere a folosirii resurselor alternative. |n acest caz, România ar putea de asemenea s` gr`beasc` aplicarea strategiei din domeniul energiilor verzi, având \n vedere proiectele alternative pe care marile companii energetice le-au anun]at \n anii urm`tori [i care ar putea contribui la o pondere important` \n consumul anual de energie al popula]iei [i consumatorilor industriali. Dac` privim mai \n ansamblu situa]ia la nivel european, inclusiv \n România, posibilit`]ile \n ceea ce prive[te m`surile pe termen scurt sunt destul de limitate, \ntrucât acestea pot viza fie reducerea consumului de petrol, fie atenuarea [ocului cre[terii pre]urilor. |n ceea ce prive[te eventualele m`suri de reducere a consumului, \n cazul acestora apar \n mod evident constrângeri structurale. De exemplu, reducerea consumului de carburan]i prin \ncurajarea mijloacelor alternative de transport depinde de existen]a acestora din urm` sau de

20

Biz


INTERVIUL BIZ

Inova]ia face diferen]a la mall Carlos Jesus, Head of Innovation la Sonae Sierra, a explicat pentru Biz cum a ajuns un dezvoltator de propriet`]i comerciale s` genereze inova]ii pentru a se impune pe pia]`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Ce \nseamn` inova]ia pentru dvs. ast`zi, \n era digital`? Sunt multe defini]ii ale inova]iei. Eu folosesc una simpl`. Pentru mine, inova]ia este introducerea cu succes a unui produs sau serviciu nou. Atunci când vorbim de introducere, \nseamn` c` trebuie s` fie implementat pe pia]`, s` nu r`mân` doar \n mintea [i \n imagina]ia ta, [i de succes pentru c` sunt destule inova]ii care nu sunt de succes. Pornind de la aceast` defini]ie, inova]ia se poate \ntâmpla oriunde, \n via]a de zi cu zi, la locul de munc` po]i s` te gânde[ti la ce ai putea face ca s` generezi valoare [i s` fie [i un succes. Vorbim de lumea digital` [i ne gândim la inova]ie \n acest domeniu pentru c` ni se pare firesc. |ns` exist` dou` explica]ii pentru care digitalul a ajuns s` fie pus la egalitate cu inova]ia: \n primul rând tot ce este digital, de \nalt` clas` tehnologic` este vizibil – Facebook, tablete, smartphone-uri. |n al doilea rând,

C 22

Biz

este un domeniu \n care lucrurile se \ntâmpl` foarte rapid. Dac` e[ti o companie care produce telefoane mobile [i dac` nu creezi un nou produs la dou`-trei luni, vei da faliment \ntr-un an. |n domeniul centrelor comerciale po]i s` g`se[ti un num`r mare de inova]ii, \n multe direc]ii ale businessului.

De ce ave]i un birou pentru inova]ie? Atunci când am \nfiin]at acest birou, \n 2008, ne-am gândit c` am avut \n trecut un num`r mare de inova]ii, am câ[tigat numeroase premii, am creat primul centru comercial tematic din Europa, am creat noi modele de contracte care ast`zi sunt copiate peste tot de alte companii. Sunt multe lucruri pe care noi le-am generat [i le-am gândit [i, la fel ca \n cazul industriei de telefoane mobile, tot ce f`ceam noi era copiat. Astfel \ncât \n 2007 am \n]eles c` procesul de inova]ie trebuie s` capete un \n]eles formal \n organiza]ia

noastr`, s` cre`m o cultur` a inova]iei, [i am ajuns s` ne identific`m cu afirma]ia “Pasiona]i de inova]ie”, \n 2008, afirma]ia devenind sloganul nostru, pentru c` este acum o parte din cultur`. Ceea ce am mai f`cut a fost s` cre`m un departament special, dedicat inova]iei, care s` coordoneaze toate procesele care conduc la inova]ie [i am \n]eles foarte clar c` \n toate ariile de expertiz` din domeniul centrelor comerciale – investi]ii, management, dezvoltare – se pot crea inova]ii. {i o s` le iau pe rând ca s` exemplific. Când vobim de investi]ie, \n domeniul nostru \nseamn` de fapt s` cumperi un centru comercial, s` \l de]ii sau s` \l vinzi. {i ne-am \ntrebat cum putem face inova]ia aici. Am creat fondul Sierra (un fond de mall-uri care puteau fi tranzac]ionate) acum câ]iva ani [i acest lucru era o mare inova]ie \n pia]` pentru c`, de obicei, investitorii doar cump`rau centre comerciale [i atât. |ns` am realizat c` mall-urile


CARLOS JESUS Head of Innovation & Mall Activation, Sonae Sierra (2008 – prezent) Misiune: S` motiveze angaja]ii s` aduc` valoare ad`ugat` organiza]iei. Realiz`ri: Implementarea primului program de training pentru angaja]i – Click. |ntre 2001 [i 2008, Carlos Jesus a fost Head of Marketing. Specializ`ri: Inova]ie, Strategie de marketing pentru industria centrelor comerciale. A ob]inut peste 20 de premii de marketing.


INTERVIUL BIZ

pot genera diferite func]ii pentru investitori, a[a c` am f`cut un grup de centre comerciale pe care le-am scos pe pia]` ca investi]ie [i a fost un succes enorm. |n partea de dezvoltare se poate face cel mai simplu inova]ie, mai ales atunci când vorbim de construc]ia unui centru comercial, care s` coste 70 de milioane de euro, 200 de milioane sau chiar mai mult. Orice inova]ie \n aceast` parte, indiferent cât de mic` este, poate duce la reduceri mari de costuri. Po]i s` creezi valoare dac`, de exemplu, plasezi pe acoperi[ul centrului comercial sisteme prin

CARLOS JESUS “Totalul ideilor implementate pân` \n mai 2010 a generat reduceri de [apte milioane de euro, dar ceea ce este [i mai important este c` avem \n lucru idei pe care urmeaz` s` le implement`m [i care vor genera reduceri de costuri de pân` la 400 de milioane de euro.” 24

Biz

care se reduce sau se m`re[te temperatura apei, astfel \ncât atunci când apa ajunge la sistemul de aer condi]ionat s` fie la temperatura la care trebuie [i s` nu mai fie nevoie s` se consume energie pentru \nc`lzire sau r`cire. |n partea de management pot exista solu]ii inovatoare care pot aduce valoare. Un astfel de exemplu este modul \n care am folosit senzori \n toaletele din centrele comerciale ca s` ra]ionaliz`m consumul de ap`. |n plus, am folosit [i filtre speciale \n interiorul robine]ilor de ap` care s` reduc` volumul de ap` folosit. Am f`cut acest lucru [i am redus consumul de ap` cu pân` la 30-50% [i nimeni nu a sesizat ceea ce am f`cut pentru c` toat` lumea se sp`la pe

mâini la fel ca \nainte [i apa curgea la fel, \ns` consumul era mai mic. Acestea sunt doar câteva dintre exemplele mici de inova]ii prin intermediul c`rora am ajuns s` gener`m profit [i s` avem valoare.

Pentru a ne folosi de toate cuno[tin]ele pe care le avem [i pentru a genera valoare, am decis s` apel`m la o important` firm` de consultan]` \n inova]ie, care ne-a ajutat s` implement`m procese specifice pentru a crea valoare prin inova]ie. Am vrut s` ne ajute s` \n]elegem cum o s` ne

plic` identificarea solu]iilor specifice fiec`rei provoc`ri. De fiecare provocare se ocup` o echip`, care lucreaz` 4-6 luni, iar misiunea ei este s` g`seasc` cele mai bune solu]ii pentru o problem` anume. De exemplu, una dintre provoc`rile ap`rute a fost legat` de cum putem s` ajungem s` construim centre comerciale mai ieftine, mai repede [i mai bune. Pentru aceast` provocare, o echip` de [apte oameni a lucrat s` g`seasc` cele mai bune solu]ii, de-a lungul a [ase luni. {i au venit cu 11 idei de solu]ii pentru a rezolva aceast` problem`. Una din-

vedem \n 10 ani. Vrem s` anticip`m viitorul [i s` avem o viziune asupra a ceea ce va fi Sonae Sierra atunci. {i au creat pentru noi un proces – 4sight – care ajut` compania s` se vad` \n viitor, obiectivele pe care vrem s` le avem pentru a ajunge acolo [i modul \n care ajungem acolo. La sfâr[itul acestui program, am generat 30 de ini]iative strategice pe care Sonae Sierra trebuie s` le aib` \n vedere \n urm`torii ani pentru a ajunge la scopul propus. Ceea ce este foarte interesant este c`, \n timpul acestui proces, am identificat [i o serie de provoc`ri pentru viitor, pe care ar trebui s` le rezolv`m pentru a ne atinge scopul. {i astfel am ajuns la cel de-al doilea proces, care im-

tre solu]ii se referea la cum s` reducem costurile de construc]ie. Un contabil, care nu era \n grupul de lucru, a sugerat s` reducem \n`l]imea centrului comercial. La sfâr[it au prezentat aceast` idee [i au explicat c` putem s` reducem o parte din centrul comercial, pentru c` anumite magazine pot s` aib` o \n`l]ime mai mic` [i astfel se pot reduce costurile. Dac` am aplica aceast` m`sur` \n urm`torii cinci ani, \n toate centrele comerciale, vom reduce costurile cu aproximativ 30 de milioane de euro. Ideile mici au generat valoare companiei. O alt` idee a fost legat` de cre[terea valorii unui centru comercial. Exist` o divizie \n Sierra care se nume[te Mall Activation

A]i apelat la consultan]i?


INTERVIUL BIZ

[i care genereaz` valoare [i bani, pentru c` dac` vrei s` plasezi un stand sau un chio[c \n mijlocul mall-ului, trebuie s` pl`te[ti. La fel, \n cazul \n care vrei s` plasezi o ma[in`. Acesta este domeniul lor de activitate. {i ei au venit cu ideea de a folosi parcarea pentru a avea publicitate, dar la alt nivel. Astfel c` am vopsit zidurile, asfaltul, am decorat parcarea, pentru ca atunci când plasezi o ma[in` \n scopuri publicitare \n parcare, s` existe impresia c` se afl` \ntr-un spa]iu frumos, inedit [i nu \ntr-o parcare. Unii dintre clien]ii no[tri de publicitate au fost \ncânta]i de idee [i acum este implementat` \n toate mall-urile din Portugalia [i acum extindem aceast` idee c`tre mall-urile din Germania, Brazilia, Spania. Aceast` idee \n sine genereaz` 400 de milioane de euro. Acestea sunt doar câteva exemple pentru modul \n care ideile generate \n grupurile de lucru duc la cre[terea productivit`]ii [i eficien]ei \n Sonae Sierra. |ns` ne-am dat seama c` mul]i dintre angaja]ii no[tri pot contribui cu idei, sugestii, comentarii. {i astfel am creat un portal, Explore, prin care oamenii pot s` vin` cu idei, s` comenteze ideile postate. Totalul ideilor implementate pân` \n mai 2010 a generat reduceri de [apte milioane de euro, dar ceea ce este [i mai important este c` avem \n lucru idei pe care urmeaz` s` le implement`m [i care vor genera reduceri de costuri de pân` la 400 de milioane de euro. Spun c` urmeaz` s` le implement`m, pentru c` toate solu]iile g`site vor fi puse \n aplicare \n cazul mall-urilor nou construite. Reducerea de costuri va ap`rea \n trei-patru ani, când noile centre comerciale vor fi terminate.

Unde se vede Sonae Sierra peste 10 ani? Ne intereseaz` pie]ele emergente ca oportunit`]i de investi]ie. Vrem de asemenea s` ajungem

s` vindem servicii altor parteneri. Dar multe dintre ideile din strategia Sonae Sierra pentru urm`torii ani au ap`rut \n timpul 4sight. Credem c` \n viitor un centru comercial va fi o experien]` \n sine, nu doar a merge la cump`r`turi, ci o experien]`, un spa]iu social. Chiar dac` putem s` cump`r`m haine, pantofi sau orice alte produse de acas`, nu beneficiem [i de experien]a social` a unui centru comercial. {i una dintre provoc`rile la care lucr`m acum este modul \n care va ar`ta experien]a social` \n mall-urile Sonae

Inova]ia este parte a culturii. Partea dificil` este c` nu impui o cultur`, ci o creezi. {i pentru a ajunge aici, cel mai important este ca oamenii s` fie preg`ti]i ca s` ajung` la o cultur` a inova]iei. De aceea, acum câ]iva ani, am creat un program de training de o zi, Click, prin care s` reu[im s` aducem oamenii la acela[i nivel, s` fie inovatori dar [i s` ia ini]iativa de a crea inova]ie. {i Click nu face altceva decât s` motiveze oamenii [i s` \i stimuleze s` creeze inova]ie, dar [i s` aib` ini]iativa de a-[i prezenta aceste inova]ii sau idei pe

REVENIRE PE PROFIT |N 2010 Sonae Sierra a \nregistrat \n anul 2010 un profit net total de 8,7 milioane euro, comparativ cu o pierdere de 111 milioane euro \n 2009. Compania a \ncheiat anul cu un portofoliu de 51 de centre comerciale opera]ionale, situate \n [apte ]`ri, cu o suprafa]` total` \nchiriabil` de peste 2 mil. mp. Veniturile Directe din Investi]ii au \nregistrat o cre[tere de 15 milioane euro, comparativ cu anul anterior, reprezentând o cre[tere de la 212 milioane euro la 227 milioane euro, echivalentul unei cre[teri de 7,0%. Compania de]ine 49 de centre comerciale \n Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, România [i Brazilia. |n prezent Sonae Sierra are 3 proiecte \n construc]ie [i 7 proiecte noi \n diferite faze de finalizare \n Portugalia, Italia, Germania, Grecia, România [i Brazilia. Sierra \n 2020. |n 10 ani, vrem s` fim o companie mult mai inovatoare decât suntem ast`zi, pentru c` inova]ia ne va aduce valoare, ne va diferen]ia de ceilal]i competitori [i ne va aduce succes. Nu vrem s` facem inova]ie doar c` pentru c` sunt multe companii care fac inova]ie, ci o facem pentru c` genereaz` valoare [i diferen]iere, care este cheia \n viitor. Mai este un aspect care apare aici [i care ne-a preocupat \n ultimii ani: cultura inova]iei. Nu po]i s` faci inova]ie dac` nu exist` \n cultura companiei acest lucru. Nu po]i s` vii \ntr-o zi [i s` le spui oamenilor: de ast`zi \ncepe]i s` face]i inova]ie. Nu merge a[a. Chiar dac` pune]i oamenii s` se gândeasc` la idei, tot nu func]ioneaz` a[a. Creezi inova]ie doar atunci când exist` \n cultura companiei inova]ia, separat de procese [i f`r` s` fie nevoie s` le cere]i oamenilor.

care le au. |n acest moment, suntem \n lucru cu un nou program, Open Innovation, care creeaz` valoare prin al]i parteneri. Ceea ce ne propunem este s` ne asociem cu alte companii, care s` duc` la o situa]ie win–win pentru ambii parteneri. Definitivarea programului se \ncheie \n iunie, iar implementarea va avea loc \n toamna acestui an. Un alt program la care lucr`m \n momentul de fa]`, [i care ne va diferen]ia de ceilal]i dezvoltatori de centre comerciale, este mixul de chiria[i. Avem o echip` care se ocup` de acest program [i caut` s` g`seasc` solu]ii pentru dezvoltarea unui mix de chiria[i care s` creeze valoare [i s` ne diferen]ieze, pentru c` pân` la urm` aici apare diferen]a, fiindc`, \n general, toate mall-urile sunt la fel, \ns` le diferen]iaz` arhitectura [i mixul de chiria[i. Biz Biz

25


LANSARE

Noul iPad atac` Mult a[teptatul iPad 2 vine cu noi func]ii, a[teptate de fanii gadgetului. Apple s-a str`duit [i a adus \n prim-plan o versiune \mbun`t`]it`, care a trezit interesul [i consumatorilor business DE ALEXANDRU ARDELEAN

A[teptarea a luat sf창r[it. iPad 2 a fost lansat

iPAD 2 PENTRU AFACERI

\n magazinele din Statele Unite vineri, 11 martie, [i numero[i consumatori ner`bd`tori au format deja obi[nuitele cozi, pentru achizi]ionarea tabletei. Weekendul de lansare a adus v창nz`ri peste estim`ri, aproximativ un milion de unit`]i fiind comercializate. Prin compara]ie, versiunea original` a iPad-ului, lansat` \n aprilie 2010, a ajuns la un milion de unit`]i v창ndute abia dup` 28 de zile. Ac]iunile Apple au crescut cu 0,6%, la 354 dolari luni, 14 martie, chiar dac` Nasdaq a sc`zut cu 0,7% ca urmare a cutremurului din Japonia.

Tableta, lansat` de c`tre \nsu[i Steve Jobs, \n ciuda st`rii sale precare de s`n`tate, promite [i performan]e adresate \n special consumatorilor business, av창nd \n vedere cre[terea cerin]elor din partea mediului de afaceri. Majoritatea organiza]iilor [i-au ar`tat inten]ia de a trece la tableta produs` de Apple. Un plus este faptul c` versiunea \mbun`t`]it` a iPad-ului vine cu un procesor mai puternic, A5, un dual core de 1 GHz, care va ajuta companiile \n folosirea aplica]iilor specifice de business. Cele dou` camere sunt de asemenea un

A 26

Biz


LANSARE

afacerile

(near-field communications), \n fapt portofelul electronic care permite stocarea cardurilor de credit pe tablet`, despre care se zvonea c` ar urma s` fie inclus \n noua versiune. Pentru mul]i anali[ti, schimb`rile de hardware aduse acestei versiuni a tabletei sunt esen]iale. Totu[i, mul]i dintre consumatorii business r`mân frustra]i pentru c` nu pot exploata la maximum abilit`]ile tabletei. Tableta Apple vine [i cu o nou` versiune a sistemului de operare, iOS 4.3. Sistemul promite o nou` tehnologie de sincronizare a tuturor gadgeturilor Apple, iPhone, iPod, iPad direct pe Apple TV, prin AirPlay. |n plus, el va avea o mai bun` performan]` [i o vitez` mult mai mare a browserului de internet. Cârcota[ii spun c`, de fapt, singura noutate a lui iPad 2 este “husa” Smart Cover, care protejeaz` ecranul tabletei [i \l men]ine curat datorit` c`ptu[elii din microfibre, dar poate func]iona [i ca suport pentru iPad. Desigur, nu vine gratis cu tableta, ci cost` 39 de dolari \n versiunea de plastic, respectiv 69 de dolari pentru versiunea din piele. iPad 2 are pre]uri ce pornesc de la 499 de dolari pentru versiunea de 16 GB doar cu WiFi [i ajung la 829 de dolari pentru cea cu WiFi + 3G [i memorie de 64 GB.

SUPREMA}IA iPAD CONTINU~

plus pentru utilizatorii business, deoarece astfel pot face videoconferin]e mult mai u[or, utilizând o aplica]ie precum Skype sau cea nativ` FaceTime. iPad 2 are posibilitatea de a oferi HDMI la 1080p cu ajutorul unui adaptor, ceea ce o face potrivit` [i pentru prezent`ri corporatiste. Utilizatorii business de iPad sunt \ncânta]i de toate aceste noi \mbun`t`]iri, dar [i de puterea procesorului, precum [i de aplica]iile produse de Oracle, SAP, Seybold. Exist` \ns` [i un revers, care dezam`ge[te [i care lipse[te [i de la versiunea iPad2: porturile USB, aplica]ia

Adobe Flash pentru video [i inabilitatea tabletei de a lucra cu fi[iere Microsoft Office, care sunt esen]iale \n acest moment \n munca multor companii. Aici intervine [i reticen]a managerilor IT de a \nlocui laptopurile cu iPad-uri, pentru c` lipse[te posibilitatea de a lucra cu Office. Desigur, o solu]ie ar fi folosirea Google Docs pentru acest tip de fi[iere, ceea ce ar rezulta \n ironia suprem`: un dispozitiv Apple care folose[te servicii Google pentru a accesa fi[iere Microsoft. Alte componente extrem de a[teptate dar care nu au fost incluse sunt slotul pentru un microcard SD sau tehnologia NFC

|n ciuda cârcota[ilor, rapoartele companiilor de cercetare relev` faptul c` tabletele produse Apple nu \[i vor pierde prea curând gloria. Potrivit datelor furnizate de IDC, Apple r`mâne regele tabletelor [i, din nefericire pentru competitorii s`i, acest lucru nu se va schimba \n perioada urm`toare. Un num`r de 10,1 milioane de tablete au fost comercializate \n cel de-al patrulea trimestru al 2010. iPad a fost pe primul loc [i va r`mâne aici [i \n 2011, dup` cum spune IDC, care se a[teapt` ca Apple s` de]in` 70-80 de procente din cota de pia]` \n acest an, chiar dac` multe companii au scos produse asem`n`toare. Motorola Xoom [i Samsung Galaxy Tab vor avea de \nfruntat multe bariere pentru a destabiliza cota de pia]` a Apple. Biz Biz

27


TELECOM

R~ZBOI |n z`ng`nit derutant de minute gratuite, operatorii telecom au \nceput deja urm`toarea mare b`t`lie de pe pia]a local`. Dar cuvântul de ordine este acum internetul mobil, iar armele sunt acum megabi]ii. DE GABRIEL BÂRLIG~

U

Un minut are \ntotdeauna 60 de secunde. Este u[or de cuantificat,

tarifat [i promovat pentru orice operator telecom. La \nceput a fost indivizibil, apoi a putut fi “rupt” \n secunde. S-a f`cut distinc]ie \ntre minutele \n re]ea [i cele \n alte re]ele. Pe scurt, a fost baza dezvolt`rii pie]ei de telefonie mobil` din România \n ultimii 15 ani. Acum, vremea minutului pare s` apun`. Nu, minutele de convorbiri de voce nu dispar, ci se transform`. Numai c`, oferite \n num`r tot mai mare cu aproape orice tip de abonament (ba chiar [i cu cartele pre-pay) de c`tre to]i operatorii, nu mai pot asigura diferen]ierea atât de necesar` pentru fiecare juc`tor de pe pia]`. Iar pre]urile nu mai pot urca. “Românii vorbesc la fel de mult ca [i \nainte de criz`. Dar \n România pre]urile la voce sunt foarte mici”,

28

Biz

recuno[tea recent Stefanos Theocharopoulos, CEO al Cosmote România. Prin urmare, minutele de voce devin, \ncet\ncet, baza pe care operatorii construiesc oferta viitorului: serviciile de date mobile. Iar pentru date, 60 de secunde nu mai \nseamn` deloc acela[i lucru. |n 60 de secunde se pot transfera 1 sau 42 MB, \n func]ie de viteza disponibil` \n re]ea. Schimbarea este radical`, presupune modific`ri ale sistemelor de tarifare [i abord`ri cu totul diferite ale consumatorilor. Datele mobile nu sunt ceva nou, dar evolu]iile tehnologice ale ultimilor ani, explozia smartphone-urilor [i dezvoltarea re]elelor sociale au creat \n sfâr[it condi]iile pentru atingerea unei mase critice de utilizatori care s` \mping`

segmentul de profil \ntr-o nou` etap` de dezvoltare. La nivel mondial, tendin]a este clar` – anul trecut, vânz`rile de smartphone-uri au crescut cu 72%, ajungând s` reprezinte 19% dintr-un total de 1,6 miliarde de telefoane mobile vândute, potrivit companiei de cercetare Gartner. Pe pia]a local`, \n cursul anului trecut, dispozitivele smartphone ajunseser` la 10% din total ca num`r de unit`]i, oficialii operatorilor telecom estimând c` \n perioada urm`toare vor dep`[i telefoanele obi[nuite. Aceia[i oficiali estimeaz` c`, \n acest an, cota de pia]` a smartphone-urilor s-ar putea tripla \n România.

MOTOARE DE CRE{TERE Principalul motor al cre[terii este sc`derea semnificativ` a


F~R~ FIR

Biz

29


TELECOM mobil. De cealalt` parte, utilizatorii business au nevoie, mai mult ca oricând, de conexiune permanent` la uneltele necesare jobului lor – e-mail, Liderul pie]ei locale \n termeni de venituri internet, acces la re]elele private [i utilizatori a pierdut recent monopolul ale companiei lor. Pentru ace[tia, iPhone pe pia]a local`. Dar redesenarea portofoliului de abonamente smartphone-ul a devenit esen]ial, \n func]ie de obiceiurile de consum ale utilizatorilor arat` c` operaiar revolu]ia media declan[at` de torul s-a preg`tit temeinic pentru noile realit`]i din pia]`. tablete, o alternativ` tot mai viabil` la laptop, necesit` conexiuni pe m`sur`. “Noile terminale de tip «smart» [i Noul CEO, spaniolul Inaki Berroeta, [i-a \ncesegmentul de tablete PC sunt de put mandatul vizitând magazinele companiei asemenea zone cu poten]ial [i anun]ând apoi \mbun`t`]iri \n re]eaua de retail a operatorului [i \n call ridicat de cre[tere \ntrucât se center. Compania mizeaz` masiv pe popularitatea Facebook pentru a-[i observ` nivelul ridicat de cerere promova serviciile de date mobile. pentru conexiune permanent` la internet [i pentru aplica]ii care \mbun`t`]esc eficien]a”, a declarat pentru Biz Julien Ducarroz, Chief Commercial Preluarea Zapp a avut dou` ]inte precise: licen]a Officer la Orange 3G atât de necesar`, dar [i re]eaua de date CDMA România. a acestui operator. “Capacitatea de date ne intereseaz` foarte mult. Re]eaua CDMA plus cea 3G ne ofer` cea mai complet` solu]ie de date pe pia]`”, spune MINUSURI [eful Cosmote, Stefanos Theocharopoulos.

ORANGE

VODAFONE

COSMOTE

NEDORITE

Iar operatorii mobili pre]urilor acestor terminale, diferen]a fa]` de telefoanele obi[nuite fiind tot mai mic`. De la câteva sute bune de euro \n anii trecu]i, telefoanele inteligente pot cobor\ chiar pân` la 50 de euro. Evolu]ia tehnologic` \mpinge lucrurile [i mai departe. Pe telefoanele mobile, viteza de download a ajuns deja la 7,2 Mbps. Mai mult, conexiunile mobile prin modem pentru laptop sau tablete sunt deja la viteze de 21,6 Mbps – Orange tocmai a trecut la noua vitez` de internet la 1 martie \n Bucure[ti [i \n câteva localit`]i din sudul ]`rii. Lucrurile nu se opresc aici. Deja tehnologia 4G bate la u[`. La finele lunii februarie, AlcatelLucent a realizat o demonstra]ie a capabilit`]ilor tehnologiei LTE, care permite viteze de peste 100 Mbps. Dezvoltarea internetului a fost un pas decisiv pentru datele mobile, \ns` explozia re]elelor sociale 30

Biz

Intrarea pe pia]a de internet [i DTH a fost o mi[care foarte reu[it`. Lansarea portalului Dolce.tv arat` disponibilitatea celui mai vechi operator de pe pia]` de a concura serios pe partea de ofert` de con]inut. Iar partea de mobilitate este asigurat` prin oferte comune cu Cosmote.

ROMTELECOM

determin` tot mai mul]i utilizatori obi[nui]i, nu doar pe cei din segmentul de business, s` doreasc` s` fie conecta]i permanent la web. “Dat` fiind dezvoltarea tot mai accelerat` a re]elelor sociale, a re]elelor de business [i de informa]ii, ne a[tept`m ca pân` \n 2015 toate terminalele mobile s` fie conectate la internet”, spune Iulian Costea, Head of Marketing, Strategy and Customer Solution, Alcatel-Lucent South-East Europe. |n condi]iile \n care num`rul conturilor de Facebook din România a ajuns aproape de 3 milioane, pia]a poten]ial` este extrem de interesant` pentru orice operator

chiar aveau nevoie de un nou cal de b`taie. R`zboiul tarifelor, provocat mai ales de intrarea agresiv` pe pia]` a Cosmote, s-a suprapus \n ultimii ani peste criza economic` [i a adus primele sc`deri de venituri [i profituri din istoria Orange [i Vodafone \n România. Astfel, Orange România a avut \n 2010 venituri de 973 de milioane de euro, \n sc`dere cu 4,5% fa]` de 2009, de[i ultimul trimestru a marcat un plus de 4,2% fa]` de cel precedent. Num`rul utilizatorilor a sc`zut [i el cu 5%, pân` la 10,5 milioane de clien]i. Pentru Vodafone România, care are un an fiscal ce se termin` la finele lunii martie, trimestrul


TELECOM \ncheiat la 31 decembrie 2010 a marcat o sc`dere a veniturilor din servicii cu 9% fa]` de acela[i trimestru al anului fiscal precedent. Vodafone avea \n România peste 9,8 milioane de clien]i la 31 decembrie 2010. Al treilea juc`tor important, Cosmote, a reu[it s` vin` puternic din urm` [i de aceea a avut \n 2010 venituri \n cre[tere cu 7,2%, pân` la 468,8 milioane de euro.

CONFLICTUL SE ASCUTE Dincolo de declara]iile oficiale, r`zboiul dintre operatori a fost [i continu` s` fie foarte dur. Cât de dur, ne arat` recenta amend` total` de peste 63 de milioane de euro aplicat` de Consiliul Concuren]ei operatorilor Orange [i Vodafone “pentru abuz de pozi]ie dominant`”. Amenzile au fost impuse dup` ce Netmaster Communications a reclamat faptul c` o parte dintre apelurile interna]ionale ale clien]ilor s`i fuseser` blocate de Orange,

“furtul” utilizatorilor de la concuren]`. Internetul mobil ofer` o cale de a spori veniturile generate de fiecare utilizator, fie [i numai din faptul c` tarifarea la megabit presupune un control mai pu]in strict al costurilor din partea clien]ilor decât \n cazul minutelor de voce. Internetul creeaz` o dependen]` mult mai mare \n rândul utilizatorilor. Compania de cercetare Zokem a efectuat un studiu printre utilizatorii de smartphoneuri \n urma c`ruia a constatat c` ace[tia petrec \n medie 667 de minute pe lun` folosind aplica]iile mobile, 422 de minute navigând pe internet [i 531 de minute pentru apeluri de voce.

DIVERSIFICARE {I DIVERTISMENT Internetul mobil permite [i o binevenit` diversificare a serviciilor de comunica]ii mobile, cu un accent tot mai mare pe func]iile de divertisment [i socializare online. Pentru

divertisment, iar România nu face excep]ie. A[ putea s` spun c` pariul pentru viitor este pe infotainment \n cazul clien]ilor reziden]iali [i pe siguran]` [i expertiz` pentru clien]ii business”, arat` CEO-ul, Romtelecom. Compania tocmai a lansat serviciul dolcetv.ro, un portal video integrat online care aduce pe aceea[i platform` filme, emisiuni TV live sau \nregistrate, dar [i con]inut video sportiv. Romtelecom afirm` c` portalul este o continuare a ini]iativelor de pozi]ionare a companiei ca furnizor de divertisment electronic. De altfel, mi[c`rile de pe pia]` vin mai ales din zona de divertisment. Discu]iile privind preluarea UPC de c`tre RCS-RDS semnaleaz` faptul c` dificult`]ile economice din ultimii ani \mping \n continuare pia]a spre consolidare. {i Romtelecom a preluat recent re]eaua de televiziune prin satelit Boom. Este un semnal clar c` accesul la con]inut devine esen]ial pentru

Utilizatorii de smartphone petrec \n medie 422 de minute navigând pe internet [i 531 de minute pentru apeluri de voce. Vodafone [i Romtelecom. “Pia]a de telecomunica]ii din România nu numai c` este una matur`, ci e [i una atipic`, cu o competi]ie puternic` \ntre principalii furnizori de telecomunica]ii [i cu cele mai mici venituri medii per utilizator (ARPU) – urm`toarea ]ar` dup` România \n ceea ce prive[te ARPU sc`zute are valori duble fa]` de noi”, a declarat pentru Biz Yorgos Ioannidis, CEO la Romtelecom. Misiunea companiilor telecom este dificil`, mai ales c` rata de penetrare a telefoniei mobile a dep`[it de ceva vreme 100%, ceea ce \nseamn` c` orice cre[tere poate veni mai ales din

Romtelecom, cel mai mare operator de telefonie fix` de pe pia]a local`, noua direc]ie a comunica]iilor a devenit evident` \n urm` cu mai mul]i ani, când a decis s` se extind` pe segmente noi: internetul (Clicknet) [i televiziunea prin satelit (Dolce). Yorgos Ioannidis crede, de altfel, c` broadbandul [i televiziunea vor continua s` fie segmentele de cre[tere \n urm`torii ani, independent de tehnologia folosit` ca suport, iar alte zone care ]in de con]inut [i aplica]ii vor asigura [i ele posibilit`]i de cre[tere pentru operatorii de telecomunica]ii. “La nivel interna]ional, telecomul se \ndreapt` deja c`tre zona de

dezvoltarea pe viitor a oric`rui operator telecom. Este genul de schimbare de perspectiv` care se produce tot mai mult la nivelul operatorilor de telecom. Dincolo de investi]iile \n re]elele de date, sarcina cea mai dificil` va apar]ine departamentelor de marketing [i dezvoltare de produse, care vor trebui s` creeze pachete de servicii care s` atrag` utilizatori tot mai preten]io[i [i nu foarte dispu[i s` cheltuiasc`. O provocare nu tocmai nou`, dac` ne aducem aminte c`, la jum`tatea anilor ’90, aproape nimeni nu credea c` românii vor fi dispu[i s` dea bani pe telefoane mobile. Biz Biz

31


Foto: VALI MIREA

PLANURILE LUI VLAD STAN E-ngrid – asistenta virtual` – este doar unul dintre start-up-urile pe care le are Vlad Stan, cofondator al SeedMoney, El a lansat la \nceputul anului Business Design Academy, un sistem de training-uri [i workshop-uri ce-[i propune s` preg`teasc` o nou` genera]ie de antreprenori. Iar luna aceasta inten]ioneaz` s` lanseze un site de dating, Cupidonly.com, ce se adreseaz` pie]ei interna]ionale.


CINE ARE NEVOIE DE O ASISTENT~ VIRTUAL~? Când managerii vor s` cucereasc` lumea, au nevoie de un mic ajutor. {i dac` sprijinul vine din partea unei asistente virtuale, ultracalificate, performante [i mereu prezente, f`r` \ns` a deranja, contra unei sume ce \ncepe de la 199 de euro DE LOREDANA S~NDULESCU

E FACE O ASISTENT~ VIRTUAL~? Cam orice face [i o asistent` din via]a real` – r`spunde la telefon sau e-mailuri, se ocup` de facturarea clien]ilor, cercetare online, prezent`ri \n PowerPoint, administreaz` conturi de Twitter sau Facebook, scrie pe blog. Ideea de asistent` virtual` nu a ap`rut de ieri, de azi \n lume. Dar la noi este o noutate. Lansat de Vlad Stan, serviciul de asistente virtuale – E-ngrid – este administrat de Alin Antimia, reprezentant \n România al fondului Value Architects din Londra, \n prezent principalul

C

ac]ionar al acestui start-up. Oricine este interesat de serviciile unei asistente virtuale poate contacta echipa care administreaz` va.vladstan.com [i poate solicita pachetul de servicii E-ngrid, care rezolv` mai multe categorii de sarcini: cercetare, mailing, preluare apeluri, reminder, monitorizare de pres`, cump`r`turi online, factur`ri, prezent`ri \n PowerPoint, editare de texte, Facebook, blog, Twitter, traduceri. |n prezent, serviciul are numai 14 clien]i, \ns` Alin Antimia se declar` mul]umit având \n vedere c` oferta a fost lansat` de numai câteva s`pt`mâni [i nu au fost \ntreprinse ac]iuni de promovare pentru a atrage clien]i. |n prezent, serviciul se adreseaz` segmentului

de vizionari pasiona]i de tehnologie, "early adopters" cum \i nume[te Vlad Stan, care [tiu c` au nevoie de o asistent` personal` [i c`utau rezolvarea problemei. De la lansare, \n versiune beta, au fost \nregistrate peste 100 de cereri, dar nu au fost acceptate toate deoarece serviciul este \nc` \n teste [i urmeaz` s` i se adauge \mbun`t`]iri, \n func]ie de nevoile care sunt identificate la actualii clien]i.

AVANTAJE REALE Care sunt avantajele pe care le ofer` o asistent` virtual`? Reprezentan]ii E-ngrid au identificat mai multe beneficii. Asistenta virtual` poate \ndeplini \n mod profesionist mult mai Biz

33


TEHNOLOGIE

CE CRED MANAGERII ROMÂNI DESPRE E-NGRID? multe servicii decât cele mai capabile asistente [i poate rezolva simultan mai multe activit`]i. E-ngrid cuprinde un sistem de control al calit`]ii pentru fiecare activitate efectuat`. Serviciul folose[te consultan]i administrativi [i speciali[ti cu o preg`tire [i experien]` mult mai bun` decât ale unei asistente medii. {i, nu \n ultimul rând, asistenta virtual` nu pleac` acas` la orele 18.00, ci, din contr`, lucreaz` dup` un orar extins. |n plus, grila curent` de abonamente face ca serviciul s` coste cu pân` la 80% mai pu]in decât o asistent` medie (luând \n calcul costul salariz`rii, al spa]iului [i echipamentului tehnologic necesar pentru aceasta). Cui i se adreseaz` serviciul? |n primul rând, profesioni[tilor activi pentru care timpul \nseamn` bani, sau altfel spus celor care \n]eleg c` timpul este unica resurs` limitat` din via]`. Mai exact, clien]ii actuali ai serviciului sunt oameni de afaceri, arti[ti (segment care ini]ial nu a fost luat \n calcul), avoca]i, traineri, consultan]i, freelanceri. Sunt persoane care nu-[i petrec timpul \ntr-un birou [i sunt mai mult \n \ntâlniri [i de aceea o asistent` real` nu le-ar fi de folos.

PLANURILE LUI E-NGRID }inta stabilit` pentru anul acesta de ac]ionarii start-up-ului este câ[tigarea a cel pu]in 100 de clien]i constan]i. |n plus, exist` [i o ]int` de costuri, mai ales c` serviciul este \n prezent puternic subven]ionat. Pentru aceasta a fost dezvoltat un plan anual [i pân` la sfâr[itul anului va ajunge o organiza]ie cu 20 - 25 de angaja]i permanen]i [i câteva zeci de colaboratori. Din calculele investitorilor, Alin Antimia spune c` vor intra pe profit opera]ional \n a doua jum`tate a anului, iar afacerea va ajunge la break-even \n a doua jum`tate a lui 2012. Exist` [i inten]ia ca pe parcurs s` atrag` alte runde de finan]are, iar 2014 ar urma s` fac` un exit c`tre un investitor strategic. Biz 34

Biz

COSTIN RADU Managing Partner, The Geeks O bun` parte din serviciile oferite de E-ngrid mi-ar fi utile. Nu toate, ce-i drept, \ns` cred c` sunt foarte mul]i manageri \n România pentru care un serviciu de acest gen, facil [i la \ndemân`, poate fi util sau chiar indicat. A[ folosi serviciul \n condi]iile \n care, \n caz c` a[ sim]i nevoia unei asistente, nu mi-a[ permite s` pl`tesc un salariu \ntreg unei persoane care s` fie 8 ore pe zi \n acela[i birou. Ideea este foarte de[teapt` pentru un business online [i, dac` va ajunge la publicul potrivit, poate avea succes.

DRAGO{ PETRESCU proprietar, City Grill Nu a[ folosi serviciul E-ngrid, pentru simplul motiv c` nivelul de \ncredere mi se pare total inacceptabil. Cred c` este o idee potrivit` doar pentru persoane aflate pe pozi]ii de middle management. Personal, \i dau [anse mici de reu[it`.

ALEXANDRU BADEA CEO, Brenntag Nu a[ folosi acest serviciu \n nicio condi]ie. Prefer interac]iunea cu oamenii chiar dac` presupune probleme, lips` de experien]`, costuri mai mari. Avem destul` comunicare mediat` de "ma[ini" ca s` mai introduc alte elemente virtuale. Pentru anumite tipuri de manageri, probabil c` este o alternativ` func]ional`. Dac` func]ioneaz` \n Europa de Vest probabil c` va func]iona [i la noi la un moment dat.

DRAGO{ NICOLAESCU Managing Partner, Visionary Business Consultants Folosesc deja serviciul acesta de o lun` [i deja am rezolvat o mul]ime de task-uri care z`ceau nerezolvate din lips` de timp sau chef de a le face. |nc` suntem \n etapa de cunoa[tere [i de adaptare unii la ceilal]i, dar \n mod cert a meritat banii. Pentru un freelancer de succes mi se pare un serviciu absolut necesar. GABRIELA LUNGU Managing Partner, The Practice Cum ar putea altcineva s`-mi scrie prezent`rile, mesajele din re]elele sociale? Ar fi nefiresc. Cu tot respectul pentru speciali[tii de la E-ngrid, nu cred c` ar putea face o treab` la fel de bun` ca mine. Pentru contacte [i calendar, Blackberry-ul este un ajutor de n`dejde. Pentru restul, m` descurc singur` sau cu ajutorul colegilor. Nu a[ folosi acest serviciu \n nicio condi]ie. Este o idee bun` pentru antreprenori care nu stau bine la capitolul comunicare, nu sunt prieteni cu tehnologia sau sunt comozi.


TEHNOLOGIE

CE S-A MAI INVENTAT |N LUME |n ultimii ani, businessul cu asistente virtuale [i-a f`cut prezen]a surprinz`tor de bine \n lumea afacerilor. iCanPilot www.icanpilot.com

PPT Salon www.pptsalon.com

Feedbackers www.feedbackers.biz

Este o firm` de consultan]` din Minnesota specializat` \n dezvoltarea de planuri de business. Utilizatorii serviciului descarc` software-ul iCanPilot, dup` care sunt ghida]i, pas cu pas, pentru fiecare etap` din realizarea proiectului, de la evaluare [i brainstorming pân` la finalizare. Pentru \ntreb`ri suplimentare exist` comunitatea online de clien]i iCanPilot, astfel \ncât se poate face schimb de idei. Taxa de consultan]` pentru un proiect este de 950 de dolari.

Este o firm` din India ce func]ioneaz` exclusiv online, fiind specializat` \n realizarea de prezent`ri de business. Pe baza unor formate standard, firma livreaz` prezent`ri cu 20 de slide-uri contra unui pre] de 99 de dolari. Cei care \[i fac conturi corporate lunare beneficiaz` fie de reduceri de pre], fie li se ofer` designuri premium. Serviciile PPT Salon sunt disponibile oriunde \n lume.

Este un serviciu pentru start-upuri [i companii interesate s` primeasc` feedback pentru idei, site-uri, planurile de business [i campaniile de marketing lansate. O echip` de consultan]i evalueaz` ideea \n 24 de ore contra unei sume de 99 de dolari ca parte a unui “Quick Check”. Prospec]ii completeaz` un formular [i sunt apoi contacta]i pentru a discuta proiectul. Serviciul este disponibil \n limbile englez`, francez`, german`, rus` [i spaniol`.

CE S-A MAI INVENTAT IN LUME!

top social brands CONFERIN}~ DEDICAT~ STRATEGIILOR DE SOCIAL MEDIA ALE MARILOR BRANDURI DE PE PIA}A LOCAL~ 19 APRILIE 2011 EXCLUSIV STUDIUL “TOP SOCIAL BRANDS” Pentru detalii despre eveniment [i oportunit`]i de colaborare, ne pute]i contacta la biz@revistabiz.ro

WWW.BIZFORUM.RO/TOPSOCIALBRANDS Biz

35


DE CE SE CLATIN~

GIGAN}II


Stephen Elop, Nokia Steve Ballmer, Microsoft

Doi colo[i din industria tehnic`, Nokia [i Microsoft, au b`tut palma pentru produc]ia primelor dispozitive de tip smartphone ale companiei finlandeze cu Windows Phone 7. De cine se tem ei de fapt? Ca s` nu mai r`m창ie repetent [i anul acesta pe segmentul smartphone, Nokia, cel mai mare produc`tor de telefoane mobile din lume, a b`tut palma cu liderul industriei software, Microsoft Corporation, pentru echiparea smartphone-urilor produse de finlandezi cu sistemul de operare Windows Phone 7. Evenimentul a fost o premier` \n istoria celor doi gigan]i, prin amploarea [i scopul alian]ei. DE OVIDIU NEAGOE


MANAGEMENT

P

Produc`torul de telefoane mobile Nokia

va adopta sistemul de operare Windows Phone 7 pentru smartphone-uri, \n timp ce sistemul de operare Symbian de]inut de Nokia va fi p`strat ca solu]ie pentru terminalele mai ieftine de 200 de dolari. Cele dou` companii vor colabora [i \n ceea ce prive[te strategia de marketing, iar aplica]ia Nokia Maps va fi integrat` \n motorul de c`utare Bing [i \n platforma publicitar` adCenter. “Parteneriatul anun]at ast`zi aduce la o scal` incredibil` o vast` expertiz` \n inova]ia hardware [i software [i abilitatea de a executa”, spunea \n cadrul conferin]ei de pres` sus]inute la Londra Steve Ballmer, CEO la Microsoft. Prin \mbinarea de tehnologie [i software, cele dou` companii sper` s` surclaseze compania din spatele succesului iPhone, Apple. Dar lupta din comunica]iile mobile nu se d` doar \n magazine, ci a ajuns [i \n instan]`. |n luna octombrie din 2009, Nokia a intentat un proces firmei Apple, prin care acuza compania condus` de Steve Jobs de \nc`lcarea a peste zece patente, printre care unele referitoare la Wi-Fi, tehnologia 3G sau GSM, care se g`sesc la toate modelele de iPhone. Nokia a reu[it s` vând` licen]a pentru aceste tehnologii altor companii [i pentru o bun` perioad` de timp a negociat [i cu Apple, dar f`r` succes. Câteva luni mai târziu, \n decembrie, Apple a chemat la rândul s`u \n fa]a judec`torilor compania finlandez`, pe care o acuza de \nc`lcarea a 13 patente. |n aceea[i lun`, Nokia a mai intentat un proces \mpotriva companiei din Silicon Valley, pe care o acuza, de aceast` dat`, c` \ncalc` [apte patente ale Nokia la fiecare produs lansat. Ulterior, Nokia a intentat cel de-al treilea proces companiei Apple, prin care a cerut interzicerea produselor Apple \n SUA, inclusiv celebrul iPhone. Dar, \n lupta dur` \ntre produc`torii de telefoane de tip smartphone, Nokia nu este singurul nume de pe lista cu priorit`]i a avoca]ilor companiei conduse de Steve Jobs. Apple a mai deschis focul anul trecut \n luna

38

Biz

martie, când a chemat \n boxa acuza]ilor produc`torul taiwanez de terminale mobile HTC, sub acuza]ia de \nc`lcare a 12 patente de la iPhone. Acestea se refereau la interfa]` [i la designul software [i hardware al celebrului smartphone. |n perioade economice dificile, produc`torii folosesc drepturile de proprietate intelectual` ca pe un mijloc de a cre[te profiturile când cererea din partea consumatorilor este sc`zut`. Nokia produce echipamente pentru pia]a de telecomunica]ii \nc` din anul 1912, iar de-a lungul timpului [i-a

Nokia a retrasat recent noile direc]ii ale companiei, care vor viza schimb`ri ale structurilor opera]ionale [i de leadership pentru cre[terea vitezei de execu]ie, \ntr-un mediu tot mai dinamic. Ceea ce \nseamn` c` pentru organiza]ia finlandez` 2011 [i 2012 vor fi ani de tranzi]ie, pe m`sur` ce va investi \n cl`direa “ecosistemului” cu Microsoft. |n acela[i timp, compania se a[teapt`, \n acest an la cre[terea veniturilor pe pia]a de dispozitive mobile, bazându-se pe popularizarea terminalelor smartphone. “Nokia consider` c` nu este potrivit s`

CE AMENIN}~ NOKIA Android |n ultimul trimestru al anului trecut, sistemul de operare al gigantului din spatele motorului de c`utare Google devenea cel mai popular sistem de operare de pe telefoanele mobile, detronând modelul Symbian, de la Nokia.

HTC

Apple

Una dintre cele mai noi b`t`lii dintre companii a fost \n anul 2010, când, dup` luni de organizare a evenimentului Nokia World, HTC a pus o conferin]` de pres` \n aceea[i zi. Nokia a \nmânat participan]ilor un kit de supravie]uire pentru evenimentul HTC.

Nokia a avut \n Q1 din 2010 o cot` de pia]` de 39,3% \n ceea ce prive[te telefoanele de tip smartphone, \n timp ce Apple a \nregistrat 16,1%. Diferen]a dintre cele dou` companii este c` valoarea \nregistrat` de finlandezi a stagnat la cea \nregistrat` \n Q1 2009, \n timp Apple \nregistra pentru 2009 10,9%.

extins activitatea la produc]ia de telefoane [i cabluri electrice. Dintre toate companiile mari care activeaz` \n telecom, Nokia are de departe cele mai multe patente \n ceea ce prive[te tehnologia GSM, 3G [i Wi-Fi. De exemplu, compania finlandez` are mai multe patente decât Ericsson, Siemens [i Motorola la un loc. La polul opus, situa]ia Apple este diferit`. Nu beneficiaz` de suficiente standarde ca s` negocieze cu Nokia, dar, cu toate acestea, Steve Jobs nu este doritor s` se a[eze la masa negocierilor.

furnizeze estim`ri anuale pentru 2011 \n aceste timpuri incerte”, se arat` \ntr-un comunicat de pres` al companiei.

CE ASCUNDE ALIAN}A? Lupta pentru domina]ia global` pe pia]a de telefonie mobil` a ajuns \ntr-o nou` faz` prin alian]a dintre cel mai mare produc`tor de dispozitive mobile [i liderul industriei software. Symbian, sistemul de operare folosit de Nokia, are o cot` de pia]` de 37% (dar \n sc`dere puternic` \n ultimii ani), \n


MANAGEMENT

timp ce Windows Phone 7 acoper` doar o [eptime din respectiva valoare (desigur, platforma a fost lansat` de numai doi ani). Ambele sunt, \ns`, amenin]ate de ascensiunea Google Android [i iOS de la Apple. Ce câ[tig` Nokia din alian]` \n fa]a unor puteri ca Apple, Research In Motion sau Google? R`spunsul a fost furnizat chiar de Stephen Elop, CEO la compania finlandez`, \n cadrul conferin]ei de pres` de la Londra. “Jocul s-a schimbat de la un r`zboi al dispozitivelor la un r`zboi al ecosistemelor.”

sistemul de operare Windows, \n ceea ce prive[te telefonia mobil`, situa]ia este alta: Apple cu iOs [i Google cu Android domin` pia]a, iar al]i juc`tori importan]i, ca HP, Microsoft [i RIM, vor avea de recuperat. De[i Nokia r`mâne cel mai important produc`tor de terminale mobile, a sc`zut puternic din anul 2008, când avea o cot` de pia]` de 41%, pân` la 31 de procente la finele anului trecut. Mai mult, \n ceea ce prive[te vânz`rile de dispozitive de tip smartphone produse de finlandezi, [i acestea au \nregistrat un drum descendent: numai \n anul 2010 au

CE AMENIN}~ MICROSOFT Google Docs Suita de programe con]ine procesator de cuvinte, spreadsheet [i aplica]ii pentru realizarea prezent`rilor, similare gamei Microsoft Office, doar c` este disponibil gratuit. |n plus, permite mai multor utilizatori s` modifice \n acela[i timp documente realizate \n Microsoft Office.

Linux

Mac OS X Snow Leopard

Sistemul de operare open source este gratuit [i poate fi instalat pe o gam` larg` de produse, de la telefoane mobile la calculatoare, tablete, console pentru jocuri video sau chiar mainframe-uri. Linux este unul dintre cele mai importante sisteme de operare [i este apreciat pentru vitez` [i stabilitate.

Sistemul de operare a fost lansat \n prima jum`tate a anilor ’80, pe baza tehnologiilor dezvoltate de compania fondat` de Steve Jobs, NeXT, achizi]ionat` \n 1996 de Apple. A ajuns la cea de-a zecea versiune major`, dedicat` calculatoarelor Mac.

Cel mai \nsângerat câmp de lupt` la ora actual` este cel al sistemelor de operare pentru terminalele mobile, mai ales c` \n ultimul trimestru al anului trecut au fost vândute mai multe dispozitive de tip smartphone decât calculatoare personale, iar vânz`rile acestora din anul 2011 se estimeaz` c` vor atinge 120 de miliarde de dolari, f`r` a se lua \n calcul veniturile din publicitate, aplica]ii sau servicii. Spre deosebire de pia]a calculatoarelor personale, unde Microsoft a de]inut ani la rând un cvasimonopol prin

\nregistrat sc`deri de 10%. De la primele zvonuri referitoare la alian]a cu Microsoft, ac]iunile Nokia au sc`zut cu 20% [i au ajuns la un record negativ atins \n urm` cu [ase luni. Momentan singurul câ[tig`tor clar al alian]ei este Microsoft. “Este o afacere excelent` pentru Microsoft: telefoanele Nokia vor prelua sistemul de operare, motorul de c`utare, vor servi reclamele distribuite de Microsoft, iar Nokia va pune la dispozi]ie Nokia Maps [i re]eaua de distribu]ie [i taxare prin intermediul operatorilor de telefonie,

care \nseamn` oportunit`]i de vânzare fantastice c`tre trei p`trimi din popula]ia globului pentru software-ul mobil distribuit de Microsoft”, spune Dan Vârtopeanu, General Manager la Voxline Communication, pe blogul personal. “Era ultimul tren pentru Microsoft s` r`mân` \n zona mobile, care a pierdut sprijinul produc`torului num`rul unu pentru ei, HTC [i al altor produc`tori importan]i – Motorola [i Sony Ericsson”, continua General Manager-ul de la Voxline Communication. Vorbind despre viitoarea strategie a produc`torilor de

“|n prezent dezvoltatorii, operatorii [i consumatorii \[i doresc produse mobile, care nu includ doar dispozitivul, ci [i software, servicii, aplica]ii [i suport tehnic, ceea ce ofer` o experien]` fenomenal`” Stephen Elop, CEO, Nokia terminale mobile concuren]i de dup` pactul dintre cei doi gigan]i, articolul men]ioneaz` faptul c` LG Electronics are o ocazie perfect` s` ia \n calcul sistemul de operare Android, \n timp ce Samsung are cale liber` s` se concentreze pe propriul sistem, Bada. |n plus, LG Electronics se pare c` nu va avea o rela]ie la fel de bun` cu Microsoft [i anul viitor; “Foarte probabil nu vom mai vedea noi telefoane LG cu Windows Phone 7”, mai spunea Vârtopeanu pe blogul personal. Biz Biz

39


TEHNOLOGIE

De ce companiile \[i mut` serverele \n nori Re]eaua de companie nu mai are nevoie de servere [i de administrator dedicat. Companiile pot lucra acum \n “cloud”, accesând putere de calcul numai când au nevoie DE GABRIEL BÂRLIG~ CE FACE}I CÂND E |NTUNERIC AFAR~

[i ave]i nevoie de lumin`? Ap`sa]i pe \ntrerup`tor [i problema s-a rezolvat. Pân` nu de mult, dac` avea]i nevoie la un moment dat de mai mult` putere de calcul pentru compania voastr`, solu]ia era s` v` mai cump`ra]i ni[te servere. Este ca [i cum, de câte ori am avea nevoie de lumin` \n cas`, ar trebui s` cump`r`m o minicentral` electric`. Fiecare server are nevoie de \ntre]inere, de condi]ii speciale de func]ionare (temperatur`, ventila]ie etc.), consum` curent [i ocup` spa]iu. Solu]ia la aceast` dilem` vine din... nori. Mai bine zis, dintr-un nou concept informatic, care permite accesarea puterii de calcul doar la nevoie, ca orice alt` utilitate, cum este apa curent` sau electricitatea. Se nume[te “cloud computing”, iar totul se desf`[oar` cu ajutorul internetului de mare vitez`. Utilizatorii au acces la resurse de calcul practic nelimitate, pe care le acceseaz` pe web la nevoie. Este o evolu]ie fireasc`, a[a cum s-a trecut de la serverele uria[e main-frame la serverele ieftine. “Acum, cu cloud-ul trecem la un nivel suplimentar de eficien]`, fiindc` oricine poate s` \nchirieze capacitate de calcul teoretic nelimitat` pentru un timp limitat, chiar [i pentru câteva ore, f`r` s` \[i bat` capul cu curentul electric sau aerul condi]ionat”, spune Zoli 40

Biz

Herczeg, Evangelist & National Technology Officer la Microsoft România, companie ce ofer` inclusiv \n România servicii de cloud computing prin intermediul platformei Windows Azure. De fapt, serverele nu au disp`rut \n nori, doar c` sunt administrate de companii specializate, \n centre de date uria[e, adev`rate centrale de terabytes pentru foamea actual` de putere de calcul. Avantajul principal al acestui sistem const` \n reduceri importante de costuri cu infrastructura informatic` (mai mult de 50%) [i accesul la o putere de calcul practic infinit` la pre]uri infime comparativ cu cele necesitate de o infrastructur` clasic`. |n plus, toat` aceast` putere este accesat` [i pl`tit` doar la nevoie. “Plata periodic` (lunar` sau anual`), f`r` o investi]ie major` la \nceput (hardware, licen]e software etc.), este extrem de atractiv` pentru orice consumator de IT. Mai ales pentru departamentele financiare ale acestora. Da, relaxarea cash-flow-ului este un unul dintre cele mai puternice argumente ale serviciilor de cloud”, arat` Zoli Herczeg. Companii de toate dimensiunile, de la cele mici [i mijlocii la cele mari, pot lucra \n cloud. Este, de fapt, o nou` democratizare a IT-ului, a accesului tuturor la resurse pân` nu de mult

dedicate exclusiv celor cu bugete uria[e. |n România, clien]ii serviciilor de profil sunt IMM-uri, agen]ii mici de web design, reselleri sau corpora]ii care externalizeaz` proiecte mai mici, dup` cum spune Alex Bordei, Product Manager la Hostway România, companie ce ofer` servicii de hosting [i cloud computing pe pia]a local`. Serverele virtuale au ca ]int` proiectele [i companiile de dimensiuni mici sau medii [i sunt un serviciu de tip IaaS (Infrastructure as a Service). “Scopul e s` \]i asigure control complet asupra hostingului dar s` nu \]i \ncarce bugetul. Spre exemplu, dac` vrei s` lucrezi cu un sistem de operare mai excentric sau s` faci configur`ri detaliate pe server, dar nu ai bugetul pentru un server fizic, cumperi un server virtual”, spune Bordei. Hostway are aproximativ 150 de clien]i pentru serviciile de cloud computing, iar \n ultimele 3-4 luni compania a \nregistrat o cre[tere a interesului pentru acest gen de solu]ie. Platforma Windows Azure, de la Microsoft este folosit` mai ales de firme de software (HPC Consulting, IComputer Solutions, De Vis Software, AdSMSense, Zitec, ASTInvest, Genisoft etc.), dar [i de corpora]ii din domeniul financiar-bancar, potrivit declara]iilor lui Zoli Herczeg.


TEHNOLOGIE

GOOGLE

Practic, \ntreaga suit` de aplica]ii a companiei este disponibil` \n cloud, de la Gmail la Google Docs. Utilizatorii primesc gratuit acces la serviciile companiei, dar pl`tesc dac` vor caracteristici avansate. Google a fost, de altfel, unul dintre principalii promotori ai mut`rii software-ului online, astfel \ncât utilizatorii s`-l poat` accesa de la orice computer, sporindu-[i semnificativ mobilitatea.

Un alt juc`tor pe pia]a local`, lansat la \nceputul lui 2010, este Appnor, integrator de servicii de cloud operat de Sinergetic Clouds, companie la care Drago[ M`nac este Business Development Consultant.

SCHIMBARE DE PARADIGM~ Dezvoltarea exponen]ial` a internetului a \nsemnat cre[terea pe m`sur` a infrastructurii de calcul. Unele companii au constatat, \ns`, c` au construit o capacitate prea mare pentru nevoile proprii [i au c`utat solu]ii de a o valorifica. Printre primii juc`tori care au f`cut acest lucru s-a num`rat retailerul online Amazon, care \n 2002 a lansat Amazon Web Services, \nchiriind practic oricui o parte din uria[a putere de calcul pe care o avea la dispozi]ie. Principalul obstacol \n dezvoltarea acestor servicii era legat de viteza de acces la internet, care \ns` \n ultima perioad` a crescut \ntr-un ritm accelerat, chiar [i \n cazul conexiunilor mobile. Prin urmare, ofertele de cloud computing s-au \nmul]it. De fapt, platformele de blogging ca WordPress [i Blogspot ofer` gratuit o form` de cloud computing c`tre utilizatorii individuali, la fel [i aplica]iile colaborative ale Google (Google Docs, de exemplu). Pentru companii, mutarea tot mai multor servicii \n cloud pare

AMAZON

MICROSOFT

Amazon a fost prinre primele companii care a decis s` \nchirieze o parte din uria[a putere de calcul pe care o avea la dispozi]ie, lansând \n 2002 Amazon Web Services. O parte a serviciului este Amazon Elastic Compute Cloud, ce permite \nchirierea de servere virtuale pentru a rula aplica]ii, oferind scalabilitatea sporit`, \n func]ie de nevoile utilizatorului.

Gigantul din Redmond a lansat platforma de cloud computing Windows Azure, pe care firmele de software independente pot dezvolta software pentru clien]ii lor. Totu[i, compania consider` c` nu toat` lumea va dori s` lucreze exclusiv \n cloud, a[a c` ofer` \n continuare [i servicii la parteneri/hosteri pe baz` de abonament, respectiv produse instalabile la beneficiar pe baz` de licen]`.

inevitabil`, mai ales \n actualele condi]ii de austeritate. Zoli Herczeg de la Microsoft nu crede, \ns`, c` viitorul va apar]ine exclusiv cloud-ului: “Sunt de acord c` vom lucra din ce \n ce mai mult \n cloud, \ns` IT-ul tradi]ional va exista \n continuare pentru beneficiarii care doresc s` aib` control sau doresc func]ii personalizate, nerealizabile \n cloud”. Gradul de adop]ie al cloud-ului va fi diferit de la un beneficiar la altul, cu elemente tipice pe industrii, dar [i pe tipurile de software folosite.

proprii”, arat` Zoli Herczeg, de la Microsoft. El \i lini[te[te [i pe cei care cred c` lipsa legisla]iei ar putea fi o frân` pentru trecerea la cloud. Nu exist` astfel de limit`ri, nici m`car \n România, mai ales c` serviciile pot fi rulate, de exemplu, doar pe teritoriul Uniunii Europene, la centre de date de aici. Companiile au \ns` [i alte motive s` nu-[i mute sistemele IT \n cloud: nevoia de a de]ine controlul, personalizarea, limit`rile legislative specifice unei industrii sau p`strarea sistemelor critice pentru business \n amplasamente proprii. Recunoscând aceste particularit`]i, Microsoft ofer` produsele sale \n trei variante: servicii \n cloud pe baz` de abonament, servicii la parteneri/hosteri pe baz` de abonament [i produse instalabile la beneficiar pe baz` de licen]`. Practic, serviciile de cloud computing marcheaz` \nceputul unei noi ere a IT-ului pentru companii. Dispar multe limit`ri legate de bugetele disponibile [i apar oportunit`]i de afaceri interesante atât pentru beneficiari, cât [i pentru companiile care ofer` astfel de servicii. Sunt primii pa[i spre transformarea puterii de calcul \ntr-o utilitate. Nu mai trebuie decât s` ap`s`m un \ntrerup`tor. Biz

NORI CU SCUT Ideea de a-]i muta datele companiei \n acest nou nor informatic nu surâde tuturor. Mul]i se tem pentru securitatea datelor \n acest nou format. M`surile de protec]ie sunt, \ns`, puternice, existând inclusiv posibilitatea de a face backup zilnic. Clientul poate opta pentru niveluri de securizare dorite, de la administrare dedicat` la firewall-uri hardware, protec]ie permanent` \mpotriva atacurilor ce vizeaz` blocarea serverelor etc. “Rezervele legate de securitatea datelor \n cloud sunt de cele mai multe ori ne\ntemeiate. Pentru marile companii, care sunt obligate s` se conformeze cu anumite reglement`ri, conformitatea se asigur` exact la fel ca \n cazul centrelor de date

Biz

41


NOILE MODELE DE AFACERI |n lumea nou` a internetului, vechile principii ale economiei sufer` transform`ri radicale. E timpul pentru noi modele de afaceri, care s` profite la maximum de evolu]iile tehnologice [i de stilul de via]` din vremurile noastre. DE GABRIEL BÂRLIG~ Un magazin care ar fi vândut un singur tip

U

de produs pe zi n-ar fi avut nicio [ans` acum câ]iva ani. Un astfel de business pur [i simplu nu ar fi avut sens \n lumea magazinelor tradi]ionale. Odat` cu internetul \ns`, acest tip de business nu numai c` a fost \ncercat, ci are un succes extraordinar. Astfel au ap`rut servicii precum Woot, care a pornit de la aceast` idee, \ns` a \mpins-o mai departe, construind \n fiecare zi conversa]ii online, comentarii live [i descrieri detaliate ale produsului aflat pe “taraba” virtual`. Pornind de la

aceea[i idee, combinând-o cu reducerile generate de garantarea unui anumit num`r de cump`r`tori, Groupon a declan[at o revolu]ie \n comer]ul electronic. Sunt doar dou` exemple despre cum internetul schimb` modul \n care se fac afacerile [i lanseaz` noi modele de business pentru orice antreprenor cu viziune. La nivel teoretic, modelul de afaceri se refer` la metoda prin care o companie genereaz` venituri [i cum se pozi]ioneaz` \n lan]ul de creare a valorii din economie. Unele modele sunt

simple: o companie produce un bun sau serviciu [i \l vinde clientului, ob]inând profit din diferen]a dintre costurile de produc]ie [i pre]ul de vânzare. Exist` [i modele mai complicate – cum este cazul televiziunii. |n acest caz, un post de televiziune e parte a unei re]ele complexe de distribuitori, creatori de con]inut, advertiseri, agen]iile de publicitate, de media [i telespectatori. |n aceast` situa]ie, generarea de venituri [i profitul depind de foarte mul]i factori. Modelele de business au evoluat continuu, odat` cu economia. Acum,


STRATEGIE

LUME NOU~, MODELE NOI

internetul schimb` toate paradigmele de afaceri, oferind acces rapid la audien]e uria[e, dar \n acela[i timp [i posibilitatea de a targeta foarte eficient consumatorii potrivi]i din masa uria[` a utilizatorilor de web. Internetul genereaz` continuu modele noi de afaceri, dar, \n acela[i timp, adapteaz` [i reinventeaz` modele vechi [i testate. De exemplu, licita]iile sunt una dintre cele mai vechi forme de a genera venituri, fiind folosite de secole. Pe web, modelul licita]iei a fost preluat [i aplicat la o scar` nemai\ntâlnit` pân` acum, de site-uri ca eBay.

Principiile vechi nu mai func]ioneaz` la fel de eficient \n noua economie. Companiile se lovesc permanent de limitele acestora \n ceea ce prive[te complexitatea [i viteza. Mediul de afaceri s-a schimbat atât de mult, \ncât vechile modele pur [i simplu nu mai fac fa]`. Tehnologia, \n special cea din domeniul informatic, a modificat radical cerin]ele esen]iale pentru construc]ia [i gestionarea unei afaceri de succes. Paradigmele clasice nu [i-au pierdut cu totul valoarea, \ns` sunt dep`[ite rapid de noile realit`]i, care au generat nevoi noi, consumatori noi, pie]e inexistente pân` de curând. Pentru a avea succes pe viitor, companiile trebuie s` foloseasc` cu maxim` eficien]` poten]ialul \ntregii organiza]ii \ntr-un mediu aflat \n schimbare continu`. Pie]ele actuale sunt mult prea dure, iar concuren]ii mult prea ingenio[i pentru ca o companie s` poat` supravie]ui stând pe loc. Viitorul apar]ine companiilor care vor r`spunde rapid la schimbare [i vor [ti s` creeze [i s` profite de oportunit`]i. Fiecare angajat devine esen]ial pentru un model de afaceri de succes. Dup` ce dezvoltarea transporturilor [i telecomunica]iilor la nivel global a f`cut lumea mai mic`, internetul a topit pur [i simplu distan]ele [i diferen]ele. Prin urmare, a generat noi modalit`]i de a crea [i livra produse [i servicii online, ceea ce \nseamn` c`, pentru orice business, concuren]a se extinde dincolo de cea tradi]ional`, iar barierele de intrare pe o pia]` pot fi u[or surmontate. Apar continuu noi inova]ii, noi idei [i modalit`]i de a \mbun`t`]i procese sau produse. Cu alte cuvinte, orice companie trebuie s` fie preg`tit` s` piard` \n orice moment avantajul competitiv esen]ial \n fa]a unui competitor mai rapid, mai flexibil sau care folose[te mai inteligent resursele uria[e disponibile online. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, descrie era internetului ca fiind una a schimb`rii continue sau a “haosului punctual”. Probabil Gates nu poate uita cum chiar gigantul Microsoft a fost dep`[it rapid pe internet de o companie

ap`rut` de nic`ieri, Google. |n timp ce Microsoft s-a mul]umit ini]ial s` foloseasc` internetul pentru a-[i promova celelalte produse, Google a creat un motor de c`utare extrem de eficient, pe baza c`ruia a construit modelul s`u de afaceri – cel al publicit`]ii bazate pe c`utare. Digitalizarea a \mpins globalizarea \ntr-o nou` faz`. Cum to]i juc`torii financiari importan]i sunt acum conecta]i prin intermediul internetului, orice sc`dere sau cre[tere de pe o pia]` important` creeaz` rapid efecte pe alte pie]e. Astfel, lumea digital` oblig` companiile s` reac]ioneze la schimbare, oferindu-le \n acela[i timp uneltele necesare pentru a fi mereu \naintea tendin]elor. IT face leg`tura rapid` dintre strategia de afaceri [i capacitatea unei organiza]ii de a r`spunde la schimb`rile din pia]`. “Nu mai este o lume \n care pe[tele cel mare \l \nghite pe cel mic, ci una \n care pe[tele rapid \l \nghite pe cel lent”, spune Gates.

CE STRATEGIE ONLINE ALEGE}I? Pentru orice afacere, internetul devine esen]ial. Chiar dac` nu pute]i muta \ntregul business online, ve]i fi nevoit s` dezvolta]i o prezen]` pe web, altfel risca]i s` fi]i surclasa]i de competitori. Iar dac` dori]i s` dezvolta]i un business online, este bine s` cunoa[te]i modelele viabile \n acest mediu. Ini]ial, companiile online nu aveau un model de afaceri clar definit. Lansau un site [i apoi \ncercau s` ob]in` finan]are. Majoritatea acestor companii au disp`rut \n anul 2000, \n urma crizei dot-com. Dar altele, ca Google, eBay sau Amazon, au dovedit c` modelele lor de afaceri erau viabile. Iat` \n continuare modelele principale de business online. Cel mai simplu model este cel de e-commerce, \n care produc`tori [i comercian]i \[i vând produsele pe internet. Vechile cataloage de prezentare sunt convertite \n site-uri de comer] online, unde consumatorii pot intra, vedea detalii despre produs, \[i umplu co[ul virtual, pl`tesc [i cump`r`. Avantajul principal al acestui model const` \n reducerea costurilor legate de Biz

43


STRATEGIE

5 MODELE INOVATOARE DIN 2010 Companiile care profit` de internet [i re]elele sociale inventând noi modalit`]i de a genera venituri au succes tot mai mare. Iat` câteva exemple:

Woot

Compania ofer` un singur tip de produs \n fiecare zi. Acesta beneficiaz` de conversa]ii dedicate, comentarii live [i o descriere detaliat`. Oferind un singur produs, site-ul d` senza]ia utilizatorilor c` fiecare ofert` este special` [i disponibil` pe termen limitat, ceea ce transform` rapid vizitatorii \n cump`r`tori.

Hotwire

Preia ideea Priceline, de a permite clien]ilor s` stabileasc` pre]ul pentru o ofert` de turism, dar merge mai departe, oferind un pachet turistic la un pre] fix, \ns` cump`r`torii nu [tiu exact detaliile ofertei decât dup` ce pl`tesc. Pentru o companie de e-commerce, ar putea fi o modalitate excelent` de a sc`pa de stocurile \n exces \ntr-o modalitate distractiv`.

Blippy

Este o re]ea social` care permite utilizatorilor s` \mp`rt`[easc` prietenilor achizi]iile f`cute cu cardul de credit. Este o oportunitate pentru companiile ale c`ror clien]i nu se tem s` fac` publice detalii intime despre via]a lor. Partea social` ar putea antrena un efect de bulg`re de z`pad` \n re]elele de prieteni.

Groupon

Dubli

Platforma de social buying aduce beneficii tuturor p`r]ilor implicate, oferind produse cu reduceri mari, cu condi]ia s` existe un num`r minim de cump`r`tori. Utilizatorii ob]in produse la pre] redus, retailerii câ[tig` noi clien]i, pe care \i pot ulterior converti \n clien]i fideli, [i \[i promoveaz` produsele/serviciile, iar Groupon ia 50% din fiecare vânzare.

Ofer` modalit`]i creative de a stabili pre]ul produselor/serviciilor. Prin licita]ia invers`, produsele au un pre] de pornire, iar utilizatorii achizi]ioneaz` credite pentru a-l afla. Pe m`sur` ce se cump`r` credite, pre]ul scade. Al doilea model este cel \n care câ[tig` pre]ul cel mai mic, cu condi]ia s` nu fie acela[i cu cel al altui utilizator. 44

spa]iile de vânzare fizice [i elimin` o mare parte din intermediari. Urm`toarea etap`, aflat` acum \n plin boom, este social buying. Practic, site-urile ofer` un produs cu o reducere substan]ial`, care \ns` se activeaz` doar dac` un anumit num`r de clien]i cump`r` produsul respectiv. Exploatând componenta social`, site-uri ca Groupon sau Zumzi.ro reu[esc s` câ[tige tot mai mul]i adep]i. Licita]iile s-au transformat radical pe internet. Oricine, din orice col] al lumii, poate licita pentru un produs ce poate fi livrat oriunde. Modelul a fost popularizat online \n principal de eBay, dar au ap`rut deja dezvolt`ri interesante. Dubli ofer` “licita]ii inverse”, \n care produsele au un pre] de pornire, iar utilizatorii achizi]ioneaz` credite pentru a afla care este acesta. Pe m`sur` ce tot mai mul]i cump`r` credite, pre]ul scade, pân` când cineva decide s` cumpere produsul. Al treilea tip de model este cel al brokerului online. O companie care adopt` acest model devine intermediar online \ntre cump`r`tori [i vânz`tori, oferind \ns` [i diverse servicii de facilitare a acestei interac]iuni. Un exemplu este PayPal, care ofer` o platform` de plat` pentru desf`[urarea tranzac]iilor online de tot felul. O oportunitate important` \n cadrul acestui model este lansarea unui serviciu care s` grupeze oferte disparate de pe un anumit segment. De exemplu, un site care s` ofere o platform` de promovare [i vânzare pentru mici produc`tori de obiecte artizanale. Crearea [i oferirea de con]inut reprezint` un alt model de business online, \n condi]iile \n care informa]ia este principala ���marf`” c`utat` pe internet de orice utilizator. Site-urile de con]inut câ[tig` bani \n acela[i fel ca ziarele sau televiziunea – prin plasarea de reclame al`turi de informa]iile oferite. Foarte profitabile pot deveni site-urile ce ofer` con]inut de ni[`, livrând un public specializat foarte c`utat de companiile ce deservesc ni[a respectiv`. Dac` pân` de curând domeniul a fost dominat de marile companii de media, blogurile au \nceput s` atrag` \n ultimii ani tot mai mul]i advertiseri, inclusiv \n România. Un alt model se refer` la vânzarea de informa]ii. Aici activeaz` companiile care


STRATEGIE

ofer` sfaturi de investi]ii, rapoarte [i cercet`ri de pia]`, servicii de m`surare a audien]elor, articole de cercetare etc. Unele informa]ii sunt vândute ca servicii c`tre anumi]i clien]i, altele pe baz` de abonament sau chiar la bucat`. Serviciile de internet au ap`rut ca urmare a faptului c` webul a schimbat realit`]ile economice, iar unele companii nu au reu[it s` se adapteze la noile paradigme. Pe acest model de business func]ioneaz` furnizorii de web hosting, speciali[tii \n SEO (optimizarea site-urilor pentru motoarele de c`utare), companiile ce ofer` servicii de \nregistrare a numelor de domenii online. Cel mai nou model de afaceri a ap`rut odat` cu re]elele sociale, care adun` oameni anima]i de interese comune ce poart` conversa]ii online pe diverse teme. Modalit`]ile de monetizare sunt variate, re]elele sociale putând fi folosite ca magazine online, instrumente de rela]ii

cu clien]ii, platforme de promovare etc. Aici, serviciile de localizare se pot \mpleti excelent cu re]elele sociale, a se vedea FourSquare, care permite utilizatorilor s`-[i anun]e prietenii când sunt prezen]i \ntr-un anumit loc – se pot construi modele de afaceri \n care o cafenea, de exemplu, s` ofere reduceri la un anumit num`r de vizite sau la un anumit num`r de prieteni atra[i acolo.

TRAFIC {I MONETIZARE Orice business online are nevoie de trafic pe site-ul s`u pentru a-[i putea realiza scopul final – generarea de venituri. Prin urmare, orice model de afaceri trebuie s` ia \n considerare modalit`]i cât mai eficiente de a genera trafic. Aici intervin tehnicile SEO, care se pot \ns` \ntoarce \mpotriva companiei dac` utilizatorii nu g`sesc ceea ce caut` pe site-ul pe care ajung din motoarele de c`utare. |n acela[i timp, con]inutul site-ului poate

deveni un magnet pentru utilizatori, ceea ce presupune dinamism [i abord`ri inovatoare. Pasul doi const` \n monetizarea traficului generat, cu alte cuvinte, transformarea vizitatorilor \n clien]i pl`titori. Abord`rile sunt diferite, \n func]ie de modelul ales. Pentru cei care fac comer] online sub o form` sau alta, o interfa]` intuitiv` care s` permit` plasarea u[oar` a comenzii, plus servicii de customer care pot face diferen]a. Cei care ofer` con]inut livreaz` public advertiserilor, deci pentru ei sunt foarte importante fidelizarea vizitatorilor [i atragerea celor relevan]i pentru reclamele postate. Importante \n noile modele de afaceri r`s`rite din universul online sunt flexibilitatea, inova]ia continu` [i respectarea utilizatorului. |n lumea internetului, pr`bu[irile sunt la fel de rapide ca ascensiunile fulminante. Biz

Biz

45


MANAGERI HIGH-TECH Gadgeturile nu mai sunt un moft pentru adolescen]i teribili[ti. |nseamn` acces la informa]ii, conectare la tot ceea ce se \ntâmpl` nou \n lume, un management eficient al timpului [i, nu \n ultimul rând, un nou stil de via]`. Patru manageri români, pasiona]i de noile tehnologii, povestesc despre cum gadgeturile de nou` genera]ie le-au schimbat via]a [i modul \n care fac business. DE LOREDANA S~NDULESCU

46

Biz

Dan Bulucea Country Manager Google România

Pentru c` lucreaz` \ntr-una din companiile care au redefinit lumea de ast`zi, Dan spune c` pentru el tehnologia este parte integrant` a tot ceea ce face. “Tehnologia informa]iei ne-a schimbat radical via]a [i a f`cut-o \ntr-un ritm accelerat – modul cum comunic`m, cum acces`m informa]iile sau cum utiliz`m acele informa]ii. Ne-a permis s` fim mai eficien]i [i mai productivi \n munca pe care o facem, dar \n aceea[i m`sur` ne-a deschis noi c`i de acces la divertisment, noi modalit`]i de a interac]iona \n via]a noastr` social`.” Dan este un pasionat al tehnologiei, iar gadgetul preferat este Nexus S (pentru c` \i ofer` mobilitate total` [i are o putere incredibil`), \ns` este atras [i de tableta pe care o are, pentru c` “reprezint` un pas important \nainte \n evolu]ia a ceea ce [tiam c` este un calculator personal – modalitate de utilizare mult mai natural` [i intuitiv`, rapiditate, simplitate [i, firesc, mobilitate crescut`”. Cât despre gadgeturile pe care [i le-ar cump`ra, spune c` orice r`spuns ar da este gre[it, pentru c` ritmul cu care evolueaz` aceast` industrie este incredibil, orice gadget considerat avangardist ast`zi \n câteva luni va fi deja dep`[it. De aceea, Dan Bulucea se bucur` c` are [ansa s` utilizeze [i s` testeze destul de des ultimul r`cnet \n materie.


FOTOGRAFII DE MIHAI BALOIANU


TECH

Cristian Popescu Director General Cisco România

Pentru Cristian Popescu, tot ce face la serviciu se bazeaz` pe tehnologie: de la obiectul de activitate [i pân` la procesele de business. “Comunic [i colaborez cu colegii, partenerii [i clien]ii no[tri zilnic, utilizând tehnologia Cisco. Folosesc foarte des Cisco Telepresence pentru \ntâlniri virtuale fa]` \n fa]`, apoi sistemul de conferin]` [i colaborare Cisco Webex.” |n via]a privat`, este un consumator de informa]ie [i folose[te intens internetul. De altfel, de tehnologia de teleprezen]` se simte foarte apropiat pentru c` astfel este mai productiv \n activitatea profesional`. Ca gadget preferat se num`r` laptopul, pentru c` poate s` lucreze de oriunde [i s` stea \n contact permanent cu colegii s`i. Pentru oficialul companiei Cisco, tehnologia ofer` posibilitatea de a avea atât momente de lucru, cât [i momente de timp liber \ntr-un mod flexibil, [i, cel mai important, \ntr-o succesiune care s` \l avantajeze din toate punctele de vedere. Laptopul \l face mai eficient [i i-a creat timp liber pe de o parte, dar, dac` nu este atent, \i poate consuma din timpul liber pe de alt` parte. “A fi conectat la business de oriunde [i oricând \]i poate invada via]a privat`. Ca \ntotdeauna, p`strarea balan]ei este important`. {i m` str`duiesc s` fac asta”, a spus Cristian Popescu. Pentru acest an, Cristian a[teapt` apari]ia tabletei de business Cisco Cius, pe care [i-o dore[te pentru c` \i va permite s` ia teleprezen]a cu el oriunde, oricând [i s` nu mai fie nevoit s` transporte un laptop pentru a-[i putea face jobul.

48

Biz


TECH

Cosmin Vladimirescu Country Manager România & Moldova, MasterCard Europe

Lui Cosmin Vladimirescu, tehnologia \i permite un management mult mai eficient al timpului. Cele mai utile gadgeturi pentru el sunt laptopul [i smartphone-ul. Primul \i permite s` lucreze la un proiect chiar dac` se afl` \n avion, iar pe telefonul mobil \[i poate vedea oricând e-mailurile. Tehnologia \l ajut` s` fie atât mai eficient, cât [i mai relaxat. “S` reu[e[ti s`-]i ]ii copiii ocupa]i timp de dou` ore \nseamn` eficien]` [i relaxare.” Chiar dac` pentru asta trebuie s` le cumperi un kinect [i s` le proiectezi pe un ecran de 3 m o imagine full HD. Este foarte \ncântat de Kindle, cea mai recent` descoperire a sa. Are multe avantaje pe care \nc` le exploreaz`, dar cel mai important este faptul c` l-a f`cut s` se \ntoarc` \n timp, pe vremea când avea timp s` citeasc`. Tehnologia e-ink este fascinant`, display-ul e senza]ional, iar posibilitatea de a cump`ra orice carte din Kindle Store \l face s` verifice cu inima strâns` dac` l-a \mpachetat, când pleac` \ntr-o c`l`torie.

Biz

49


TECH

Alexandru B`du] Project Manager Rompetrol

Alexandru B`du] se declar` o victim` [i totodat` un fan al Apple. Nu pleac` de acas` f`r` iPhone 4 [i iPad. Tehnologia \l ajut` s` se informeze despre subiectele care \l intereseaz` [i, \n tot acest proces, “\mpinge” ce i se pare interesant c`tre cercul de prieteni, ca s` poat` dezbate respectivele subiecte atunci când se \ntâlnesc. Pe lâng` partea de cunoa[tere, multe dintre lucrurile pe care le cite[te [i vede online \l inspir` [i-l ajut` s` fie curajos \n gândire. |[i cite[te revistele preferate \n format interactiv pe iPad, rar mai prinde câte una \n format tip`rit, cite[te c`r]i \n format Kindle, vede filme [i se joac` atunci când timpul \i permite. Este conectat \n majoritatea timpului din zi, astfel \ncât poate s` reac]ioneze rapid la un e-mail atunci când e nevoie. La gadgeturile pe care le cump`r` este atras de inova]ie [i simplitate, dou` capitole la care Apple exceleaz`. Anul acesta are \n plan s`-[i achizi]ioneze un iPad 2 [i un Parrot AR Drone.

50

Biz


CUM VA AR~TA PIA}A DE PUBLICITATE |N

2011 Juc`torii din pia]` se tem s` fac` estim`ri \n leg`tur` cu modul \n care vor evolua investi]iile media. Cei mai optimi[ti mizeaz` pe stagnare sau pe o u[oar` cre[tere spre finalul anului. Restul vorbesc \n continuare de sc`deri. Revenirea ar putea \ncepe mai degrab` din 2012. DE LOREDANA S~NDULESCU


MEDIA

INVESTI}II PUBLICITATE 2010 Estim`rile privind pia]a de media se fac pe baza datelor macroeconomice. {i cum indicatorii economici sunt \n cre[tere, juc`torii din pia]a de media au motive de optimism \n privin]a investi]iilor \n publicitate. Optimismul lor este \nc` destul de moderat. Planeaz` \n continuare multe incertitudini [i semne de \ntrebare. Teama nu a disp`rut, astfel \ncât primele semne de revenire ar putea ap`rea spre sfâr[itul anului sau abia \n 2012. “Din ce ne arat` cifrele macroeconomice, suntem \ndrept`]i]i s` a[tept`m o cre[tere a pie]ei totale de media \n 2011 de 1%”, spune Roxana Buha, Buying Director la Starcom MediaVest Group, agen]ie de media care estimeaz` c` vom \ncheia anul cu un total al pie]ei de media de 332 milioane de euro. |ns` având \n vedere c` investi]iile TV din ianuarie [i februarie au sc`zut cu 10%, speran]ele sunt moderate. Astfel, reprezentanta Starcom este de p`rere c` \n cel mai

MEDIA

STARCOM MEDIA VEST

SPOON MEDIA

223 18 34 22 32 4 333

210 25 30 15 40 – 320

TV Radio Print Internet Outdoor Alte media Total

INVESTI}II PUBLICITATE 2011 MEDIA

STARCOM MEDIA VEST

SPOON MEDIA

221 18 34 26 29 4 332

200 20 25 20 30 – 295

TV Radio Print Internet Outdoor Alte media Total

Sumele sunt exprimate \n mil. euro

optimist caz ne putem a[tepta la acelea[i bugete ca \n 2010. A[tept`rile de revenire sunt mai degrab` pentru a doua parte a anului, când clien]ii vor fi nevoi]i s` ias` din zona de precau]ie [i vor fi mai curajo[i pentru a stimula vânz`rile. Dup` un 2010 când fiecare furnizor a dus o b`t`lie continu` \n a lua cât mai mare share din buget [i când pre]urile au ajuns la nivelul lui 2006, a[tept`m totu[i o normalizare a pie]ei \ncepând cu luna aprilie. Din estim`rile Mediacom, \n primele dou` luni ale anului 2011, investi]iile nete totale au sc`zut cu valori situate \ntre -5% [i -8%. |ns` Carmen Lixandru este de p`rere c` \n curând vom vedea o u[oar` tendin]` de cre[tere a sumelor nete investite pe TV. Tendin]a de cre[tere nu se aplic` \ns` [i pentru bugetele pe celelalte medii (print, radio, outdoor), care vor continua s` scad`, a[a c` la nivelul pie]ei vom fi \nc` pe minus. Ca procent, cota de investi]ii pe TV continu` s` creasc`. Dac` pân` acum 2-3 ani televiziunile atr`geau aproximativ 65% din totalul cheltuielilor cu publicitatea, acum acest procent va cre[te la aproximativ 74%, \n timp ce presa scris` va ajunge la 9%, radioul la 4%, outdoorul la 8% [i internetul la 5%. Oricum, tendin]a de cre[tere, dac` va exista, va fi total diferit` de ce am

CUM V~D REPREZENTAN}II AGEN}IILOR DE MEDIA ANUL PUBLICITAR 2011 STEVE DALLAS Managing Director, Initiative Am v`zut clien]i care investesc bugete mai mari \n media, \n timp ce al]ii le reduc. Era de a[teptat o atitudine precaut` din partea advertiserilor pentru prima jum`tate a anului, având \n vedere schimb`rile din economie operate \n 2010. Per total, consider c` pia]a de publicitate va \nregistra un u[or declin \n 2011, \ns` procentul de sc`dere va fi mult mai mic decât cele \nregistrate \n ultimii doi ani. Conform datelor noastre, valoarea pie]ei media va fi \n acest an de circa 300 de milioane de euro, ceea ce \nseamn` un declin de 3% fa]` de 2010. 54

Biz

CARMEN LIXANDRU General Manager, Mediacom România Pia]a de publicitate va r`mâne \n criz` [i \n 2011, abia \n 2012 vom putea spune c` \ncepe un trend pozitiv. Vom asista deci la o nou` sc`dere, cu siguran]` nu la nivelul din 2009 [i 2010. Reducerea accentuat` a bugetelor din ultimii doi ani s-a temperat, dar este destul de greu de estimat o cifr` exact` \n acest moment, mai ales c` nu exist` \nc` semne clare de revenire a consumului. Vom avea o diminuare a investi]iilor \n publicitate, probabil minus 5%. |ntr-un scenariu optimist, o u[oar` tendin]` de cre[tere vom vedea abia \n a doua jum`tate a anului.


MEDIA TOP 10 TELECOM 2010 NR.

PRODUS

TV

ZIARE

REVISTE

RADIO

TOTAL

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Orange Prepay Orange Vodafone Cosmote Cartela Cosmote Vodafone Cartela Vodafone Internet Romtelecom Germanos Dealer Cosmote Romtelecom Clicknet Internet

107.258.769,70 89.319.208,80 74.377.825,40 69.178.859,10 64.345.265,60 62.866.887,90 37.458.123,50 25.790.977,50 26.508.032,40 21.498.289,70

997.999,90 1.268.354,80 1.441.509,90 196.422,50 472.949,80 203.691,60 915.206,20 288.275,60 0.00 214.783,80

560.071,40 735.400,10 594.381,50 96.602,60 98.847,90 47.495,40 439.308,60 365.482,90 4.030,70 263.576,00

2.027.957,80 1.354.377,60 1.186.269,40 118.211,00 0.00 743.195,50 212.864,20 368.764,10 0.00 620.287,90

110.844.798,80 92.677.341,30 77.599.986,20 69.590.095,20 64.917.063,30 63.861.270,40 39.025.502,50 26.813.500,10 26.512.063,10 22.596.937,40

TOP 5 DETERGEN}I {I PRODUSE DE CUR~}ENIE NR.

PRODUS

TV

ZIARE

REVISTE

RADIO

TOTAL

1 2 3 4 5

Ariel Automat Complete 7 Ariel Active Gel Capsules Tide Absolute Alpine Fresh Automat Fairy Detergent Lichid de Vase Cillit Bang

26.716.251,40 15.495.355,60 15.056.331,80 14.402.717,4 14.435.594,90

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0,00 70.340,20 6.807,60 28.852,9 13.552,10

0,00 0,00 0,00 93.500,2 0,00

26.716.251,40 15.565.695,80 15.063.139,40 14.525.070,50 14.449.147,00

TOP 5 BANCAR NR.

PRODUS

TV

ZIARE

REVISTE

RADIO

TOTAL

1 2 3 4 5

Banca Comercial` Romån` Alpha Bank Unicredit }iriac Bank Banc Post Millennium Bank

22.182.985,00 16.195.077,80 15.696.582,70 15.506.475,80 14.329.869,00

900.633,00 329.736,80 303.662,00 232.649,60 125.797,90

634.223,70 53.884,50 155.335,40 67.009,20 205.841,80

53.365,10 399.624,80 136.474,00 120.516,00 0,00

23.771.206,80 16.978.323,90 16.292.054,10 15.926.650,60 14.661.508,70

Sursa Alfa Cont Research Sumele sunt exprimate \n euro [i reprezint` tarifele de publicitate oficiale (rate card)

CLAUDIA CHIRILESCU General Manager, Spoon Media Din estim`rile noastre, sc`derea pie]ei de publicitate \n 2011 va fi de 8%, dar cu rezerva c` acest procent reflect` realitatea primului trimestru, putând varia \n func]ie de evolu]ia celorlalte trei trimestre din an. |n acest moment, pia]a de publicitate a ajuns la nivelul anului 2002 din punctul de vedere al costurilor, dar \n condi]ii de presiune publicitar` tripl`. Asta \nseamn` c` un advertiser \[i permite o campanie cu expunere mare \ntr-un buget mediu, dar acela[i lucru este valabil [i pentru ceilal]i advertiseri, iar \n final vizibilitatea real` a mesajelor scade.

BOGDAN PR~JI{TEANU Managing Director, MEC România Primele impresii pentru 2011 reflect` starea \n “revizie” a economiei române[ti [i mai ales a consumului \n sc`dere accentuat`, \ncepând cu ultimul trimestru din 2010. Coroborat cu stimularea investi]iilor str`ine [i a consumului, care este vital pentru relansarea industriei de publicitate, avem speran]a c` vom reu[i la sfâr[itul lui 2011 s` sim]im primele semne \n publicitate pentru ie[irea din criz`. Putem spera la o valoare a pie]ei de media \n 2011 similar` cu cea din 2010 sau chiar la o cre[tere de 1 - 2%, ce poate fi generat` de online [i TV. Biz

55


MEDIA

experimentat \n 2006-2008. “Salturi de 30% sau 40% pe an ca medie \n pia]` nu vom vedea prea curând”, concluzioneaz` Carmen Lixandru. Pe canale media, cea mai mare sc`dere \n 2011 o va \nregistra outdoorul, crede Claudia Chirilescu, General Manager la Spoon Media. Aceast` sc`dere este cauzat` \n principal de confuzia creat` \n pia]a de media \n a[teptarea implement`rii regulamentului privind acest suport. Ad`ugând la acest aspect [i defla]ia de costuri, la finalul anului se poate ajunge la o sc`dere a outdoorului de 25% comparativ cu 2010. O sc`dere serioas` va avea [i presa scris`, pe fondul migr`rii audien]ei [i con]inutului \n online, ceea ce a f`cut din presa scris` un suport care livreaz` audien]` la un cost pe mie superior majorit`]ii canalelor media. Spoon

Media estimeaz` aceast` sc`dere la 15% comparativ cu 2010. Nici radioul nu este ocolit de reducerile de bugete, factorii care determin` acest lucru sunt pe de o parte reorientarea clien]ilor c`tre alte canale precum TV [i online [i reducerea bugetelor de comunicare ale anumitor categorii de produse care anii trecu]i sus]ineau acest canal (evenimente, promo]ii retaileri). Tot un fenomen specific radioului este [i faptul c` majoritatea bugetelor se vor concentra c`tre liderii de pia]`, radiourile care se claseaz` de la locul 3 \n jos \n studiile de audien]` primind o cot` de bugete sub cota lor de audien]`. Pia]a de TV ar putea fi [i ea afectat` cu minimum 5% fa]` de 2010, sc`derea venind, \n opinia Claudiei Chirilescu, \n special din defla]ia costurilor, acest canal având

o \nc`rcare spre 100% \n aproape toate lunile anului.

CÂND AJUNGE ONLINE-UL PE LOCUL 2? Singurul canal care va beneficia cu certitudine de cre[tere este internetul. To]i juc`torii [i anali[tii din pia]` sunt \n unanimitate de acord asupra acestui fapt. Cre[terea net` ar putea fi de 3-5 milioane fa]` de 2010, iar procentual ar putea ajunge la +20%. “Internetul este un mediu care estim`m c` va cre[te [i \n 2011 (+20%), dar este foarte posibil ca [i TV-ul s` aib` un u[or reviriment (+1%)”, declar` Bogdan Pr`ji[teanu, Managing Director, MEC România. Din estim`rile MEC, celelalte medii vor fi \n sc`dere: printul -5%, OOH -5% sau \n cel mai bun caz \n stagnare (radio sau indoor), astfel \ncât la sfâr[itul lui

TOP 50 INVESTITORI |N PUBLICITATE 2010 LOC. COMPANIE

DOMENIU

TV

ZIARE

REVISTE

RADIO

TOTAL

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

FMCG Telecom Telecom Telecom FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG Telecom FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG FMCG Farma Auto

355.632.153,90 200.102.810,90 181.691.202,20 174.702.836,80 151.478.764,60 144.131.126,50 132.371.331,40 121.702.129,90 115.311.808,40 115.606.419,40 92.121.905,20 86.821.209,70 86.405.020,80 81.605.827,40 79.533.697,80 71.790.765,60 68.936.499,10 63.888.078,00 58.762.682,20 57.561.333,90 52.849.689,80 47.849.263,00 47.533.505,10 46.979.811,80 39.989.188,00

266.247,90 2.718.338,70 1.046.061,50 2.771.875,20 207.263,50 368.740,00 196.533,40 12.210,00 139.677,20 1.250,00 155.689,10 1.292.912,90 12.702,80 384.751,80 964.705,00 6.403,60 5.644,00 227.399,50 10.800,00 0,00 72.777,20 1.400,00 79.002,70 24.107,90 76.293,50

3.953.351,00 1.638.904,80 514.467,90 1.117.468,70 3.092.194,60 558.267,90 776.712,50 260.682,40 1.592.232,90 517.209,00 2.934.381,30 1.313.515,80 7.200,00 769.836,20 754.821,10 78.662,40 156.260,60 27.910,80 141.387,20 202.325,80 2.164.499,80 481.284,70 293.723,40 244.017,30 206.207,30

605.089,90 4.202.248,10 363.127,50 2.208.599,10 338.411,20 559.846,60 86.240,80 0,00 360.582,80 0,00 217.169,80 1.449.060,70 62.744,10 869.302,80 1.168.547,20 1.170,00 0,00 20.387,00 0,00 0,00 0,00 0,00 287.377,20 0,00 308.025,60

360.456.842,70 208.662.302,50 183.614.859,10 180.800.779,80 155.116.633,90 145.617.981,00 133.430.818,10 121.975.022,30 117.404.301,30 116.124.878,40 95.429.145,40 90.876.699,10 86.487.667,70 83.629.718,20 82.421.771,10 71.877.001,60 69.098.403,70 64.163.775,30 58.914.869,40 57.763.659,70 55.086.966,80 48.331.947,70 48.193.608,40 47.247.937,00 40.579.714,40

Procter & Gamble Orange Cosmote Vodafone Unilever Henkel Kraft Foods Romånia Ferrero Nestlé Benckiser L'Oreal Romånia Romtelecom Danone Coca-Cola Co. Heineken Romånia Johnson Wax Mars Romånia European Drinks* Colgate-Palmolive Wrigley’s Beiersdorf Romånia Boots Healthcare URBB Glaxosmithkline Renault Nissan Romånia

* European Drinks include [i European Food; Sumele sunt exprimate \n euro [i reprezint` tarifele de publicitate oficiale (rate card) Sursa: Alfa Cont Research 56

Biz


MEDIA

2011 s` avem o pia]` total` \n jur de 320 milioane de euro. Reprezentan]ii Initiative România sunt [i mai optimi[ti \n privin]a cre[terii internetului. “Estim`m o cre[tere de peste 30% a internetului, ceea ce \nseamn` c` va urca anul acesta pe locul al doilea, dup` TV dup` investi]iile nete atrase, cu un total de peste 30 de milioane de euro”, declar` Steve Dallas, Managing Director la Initiative. Bogdan Pr`ji[teanu crede c` abia 2013 ar putea fi primul an \n care online-ul va dep`[i presa scris`. Facebook este \n acest moment vedeta online-ului, reu[ind s` capitalizeze \ntr-un timp record o audien]` enorm`. |n mod firesc, investi]iile \n publicitatea online sunt influen]ate de comportamentul consumatorului, iar Facebook va reu[i s` atrag` o parte consistent` a acestora. Cum Google [i-

LOC. COMPANIE 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Ficosota Syntez Dr. Oetker Sanofi Aventis Novartis Group QAB Ursus Breweries / SAB Berlin Chemie Automobile Dacia Walmark BCR McDonald’s Bergenbier SA Johnson & Johnson Ranbaxy Provident Intersnack Chipita Sandoz Romcar SRL Citroen România Tnuva Romania Dairies Hochland Avon Cosmetice Biofarm Supreme Distr. Network

a deschis birou opera]ional \n România, este de a[teptat s` atrag` bugete nu numai din cele deja existente, ci s` contribuie activ la cre[terea pie]ei de online, \n special pe zona de investitori mici dar foarte mul]i. Yahoo! este de asemenea un juc`tor puternic pe pia]a din România din punct de vedere al audien]ei, al tehnologiei [i al solu]iilor de publicitate online oferite. Este deja de notorietate recenta lansare a versiunii \n limba român` a portalului, fapt ce demonstreaz` interesul pe care gigantul \l are pentru pia]a local`.

JOCUL BANILOR Presiunea la negocierea pre]urilor este foarte mare, fapt pe care majoritatea furnizorilor \l resimt. “Dar, cum [i \n publicitate oferta este reglementat` de cererea din pia]`, pân` nu vom avea din

nou campanii sus]inute din partea clien]ilor, pre]urile nu-[i vor reveni”, spune Carmen Lixandru. 2011 a debutat cu sc`deri de pre]uri pe toate canalele media, de 10-15%, pe fondul cre[terii competi]iei dintre furnizorii de media, pe o pia]` \n declin. Având \n vedere c` s-au vândut mai mul]i GRP comparativ cu 2010, reprezentanta Mediacom cred c` e posibil ca, \n câteva luni, s` vedem un \nceput de sold out ca o consecin]` a aglomer`rii spa]iului media \n urma pre]urilor din ce \n ce mai mici, a[a c` vom asista [i la o \ncercare de cre[tere u[oar` a tarifelor din partea furnizorilor de TV. Vor fi afecta]i doar clien]ii care \[i negociaz` deal-uri mai târziu, \n a doua parte a anului. {i, oricum, posibila cre[tere de pre] nu va avea un impact major asupra contractelor deja \ncheiate. Biz

DOMENIU

TV

ZIARE

REVISTE

RADIO

TOTAL

FMCG FMCG Farma Farma FMCG FMCG Farma Auto Farma Bancar Restaurante FMCG FMCG Farma Financiar FMCG FMCG Farma Auto Auto FMCG FMCG Cosmetice Farma FMCG

36.258.167,40 34.633.643,30 32.924.815,00 32.830.183,00 32.383.753,00 30.911.094,10 32.074.101,50 29.300.011,50 29.238.746,40 26.775.425,00 27.113.986,00 24.648.066,00 25.231.383,70 24.769.114,60 23.636.352,00 23.131.241,90 22.870.785,20 21.891.382,00 19.084.496,6 18.933.327,50 21.553.706,40 19.462.980,10 17.634.651 18.474.162,60 18.582.432

0,00 8.200,00 0,00 1.911,50 90.767,00 900.746,60 800,00 135.589,70 41.042,60 1.041.766,80 103.971,00 551.600,00 0,00 16.532,60 353.729,40 838,60 0,00 700,00 580.886,4 1.329.645 23.933,10 0.00 8.991 0.00 2.700

4.900,00 273.491,10 508.558,00 27.300,00 126.586,40 463.331,90 19.601,50 68.178,00 279.427,90 707.450,60 77.093,20 148.281,20 118.959,60 0,00 42.098,70 200.442,10 0,00 1.800,00 781.054,4 436.503,40 0.00 164.371 1.628.760,70 166.155,10 25.260

0,00 106.175,00 0,00 162.939,10 92.311,00 338.047,20 0,00 181.663,80 0,00 148.494,90 896.784,00 175.100,40 34.837,20 236.194,50 0,00 0,00 0,00 0,00 1.212.764,6 915.952 0.00 95.110,90 10.409 94.250 0.00

36.263.067,40 35.021.509,40 33.433.373,00 33.022.333,60 32.693.417,40 32.613.219,80 32.094.503,00 29.685.443,00 29.559.216,90 28.673.137,30 28.191.834,20 25.523.047,60 25.385.180,50 25.021.841,70 24.032.180,10 23.332.522,60 22.870.785,20 21.893.882,00 21.659.202,00 21.615.427,90 21.577.639,50 19.722.462,00 19.282.811,70 18.734.567,70 18.610.392,00

Sumele sunt exprimate \n euro [i reprezint` tarifele de publicitate oficiale (rate card) Sursa: Alfa Cont Research

Biz

57


MARKETING

arietatea canalelor de expunere, rata de r`spuns ridicat` [i targetarea adaptat` nevoilor clientului sunt avantajele indoor-ului. Agen]iile care activeaz` \n domeniu cunosc bine aceste atuuri. Nu la fel de cunoscute [i apreciate par a fi de c`tre advertiseri [i agen]ii de media de vreme ce pia]a de indoor advertising ocup` numai 1 - 2% din totalul pie]ei de publicitate. Ca valoare, pia]a s-a situat \n jurul a 5,5 milioane de euro \n 2010, potrivit estim`rilor lui Tudor Maxim, General Manager al companiei Elevate, care cu o cifr` de afaceri de 450.000 de euro \n 2010 de]ine o cot` de pia]` de 60-70% pe ni[a birouri [i 80-90% pe reziden]ial. Anul trecut cre[terea a fost mai degrab` raportat` la num`rul de clien]i [i la varietatea proiectelor, nu [i la valoarea net`. Practic, bugetele au fost multe, dar mici ca valoare. Aceea[i opinie o \mp`rt`[e[te [i Lauren]iu Jiga, CEE Managing Director la compania de indoor advertising Brand Management. “Bugetele au fost reajustate [i redistribuite pe o plan[` mai mare de suporturi indoor. De exemplu, dac` \nainte aveam un buget de 1.000 euro pe un singur suport, anul acesta acela[i buget l-am repartizat pe 3 - 4 tipuri de suporturi”, explic` Jiga. Din punctul de vedere al juc`torilor din industrie, segmentul indoor este mult subevaluat \n mixul de media. De ce? |n primul rând deoarece domeniul este relativ nou \n România. |ns` cauza principal` a subevalu`rii ]ine de lipsa unor instrumente de m`surarea a audien]ei. “Se folosesc \n continuare indicatori diferi]i”,

V

Indoor f`r` m`sur` Neconvenţional [i inovativ, indoor-ul d` rapid rezultate, totu[i procentul ocupat \n pia]a de publicitate e mic. Ce pot face juc`torii ca s` creasc` \n mixul de publicitate? DE LOREDANA S~NDULESCU

“Bugetele au fost reajustate [i redistribuite pe o plan[` mai mare de suporturi indoor. Dac` \nainte aveam un buget de 1.000 euro pe un singur suport, anul acesta acela[i buget l-am repartizat pe 3 - 4 tipuri de suporturi” Lauren]iu Jiga, Brand Management

atrage aten]ia Lauren]iu Jiga. Inexisten]a unui sistem unitar de m`surare a audien]ei este cauzat` [i de faptul c` mediile de promovare sunt variate. “Este o adev`rat` provocare s` ajungi la cifre uniforme în indoor”, spune Tudor Maxim. Dac` lu`m numai câteva exemple doar din portofoliul Elevate – o recep]ie dintr-o cl`dire de birouri, un lift dintr-un bloc [i o baie dintr-un restaurant – ne d`m seama c` nu pot fi m`surate la fel [i nici nu pot fi comparate \n privin]a traficului sau impactului. M`d`lina Bonea, Marketing Specialist la Indoor Media, este optimist` \n privin]a [anselor industriei de a ajunge \ntr-un viitor apropiat la o metod` comun` de m`surare a audien]ei.

PUBLICITATE

Optimismul s`u are leg`tur` cu \nfiin]area Asocia]iei Române de Indoor Advertising, ce urmeaz` s` stabileasc` un set de reguli comune pentru membrii s`i. Reprezentanta Indoor Media este \ncrez`toare [i \n privin]a cifrelor. Dac` pentru 2010 estimeaz` c` pia]a a crescut cu aproximativ 17% fa]` de 2009, situându-se \n jurul valorii de 31 de milioane de lei, pentru anul \n curs estim`rile avansate ajung \n jurul valorii de 35 de milioane de lei. Tot pe cre[tere mizeaz` [i reprezentan]ii Elevate. Estimarea lor, bazat` pe semnalele primite la \nceputul anului, ajunge la o cre[tere de 15%. Ceva mai modera]i \n predic]ii sunt cei de la Brand Management, companie ce de]ine o cot` de pia]` de 30% pe segmentul suporturi clasice. Pentru anul acesta ei previzioneaz` o stagnare sau chiar un declin de 5% al pie]ei. |n seria de m`suri luate pentru consolidarea pie]ei se \nscrie [i \nfiin]area, la \nceputul anului trecut, a polului de media Indoor Partnership. Dup` primele trei luni de parteneriat, cei doi fondatori, Elevate [i Sugar Media, raportau c` au contractat campanii publicitare \n valoare de 500.000 euro. O cre[tere s-a \nregistrat [i \n ceea ce prive[te clien]ii. Num`rul de branduri care au ales promovarea indoor \n 2010 a crescut cu peste 40% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Pe de o parte polul de media indoor a atras clien]i noi, iar pe de alt` parte clien]ii fideli au glisat c`tre noi medii din portofoliul celor dou` companii partenere. Un indicator al acestei tendin]e este preferin]a pentru proiecte speciale: sampling, cornere, branding de loca]ii. Un exemplu este campania na]ional` Bosch \n cl`diri de birouri, care a folosit \n mod creativ ramele din lift, \nlocuind afi[ul cu o oglind`. Un alt exemplu este execu]ia Colgate Lady Speed Stick Clinical pentru galeriile comerciale – o recreare a produsului montat` pe un suport rotativ. Biz Biz

59


MARKETING

INTERVIU

Cum a \nceput 2011 pentru Tempo? Nici nu mi-am dat seama c` e deja martie. 2011 a \nceput la un volum mai mare decât anul trecut. Ne-am completat [i echipa [i c`ut`m s` recrut`m cei mai buni speciali[ti \n comunicare pentru clien]ii no[tri, agen]iile din grup au câ[tigat [apte noi clien]i \n primele dou` luni, iar clien]ii cu care am lucrat \n 2010 au reconfirmat parteneriatele cu noi – unii au ales chiar s` le extind`.

Cum a fost trecerea de la conducerea unei agen]ii de PR la coordonarea unui \ntreg grup de comunicare? Cred c` [i \n PR [i \n publicitate e un singur lucru la care trebuie s` te pricepi foarte bine: la oameni. N-a fost chiar o trecere, mai degrab` o evolu]ie pentru mine, a[a c` nu m` \ntreba “before and after”. |mi place ce fac [i \n jurul meu sunt oameni pasiona]i de meseria lor.

Ce s-a schimbat \n managementul [i modul de func]ionare al grupului de când ai preluat conducerea? Am introdus un sistem de evaluare [i monitorizare a performan]elor agen]iilor din grup [i a oamenilor care fac parte din ele, astfel \ncât s` putem s` oferim fiec`ruia sprijinul profesional [i coaching-ul de care are nevoie. E nevoie s` cunoa[tem realitatea despre noi [i s` corect`m sau s` \ncuraj`m anumite aptitudini [i comportamente.

Cum sunt clien]ii de publicitate fa]` de clien]ii de PR?

Cum vezi acum industria de publicitate? Ce s-a schimbat fa]` de cum percepeai industria \nainte s` ocupi pozi]ia actual`? Vedeam publicitatea ca pe un organism egoist, autosuficient, orgolios, inteligent, \ns` u[or autist. O v`d la fel, numai c` de data aceasta, fiind \n mijlocul ei, am [i resursele [i ideile s` o fac s` tr`iasc`. O s`-mi ia ceva timp, \n definitiv nici \n PR nu am f`cut ceva 60

Biz

FOTO: me.alchemy; LOCA}IE: Harley-Davidson Bucure[ti

Au acelea[i a[tept`ri. Vor un produs de comunicare de natur` s` le satisfac` obiectivele, vor s` le \n]elegi consumatorul [i limbajul lui, vor s`-]i pese de businessul lor. Cu asta m-am ocupat [i la Rogalski Grigoriu.


MARKETING

Industria romåneasc` de comunicare e plin` de nervi [i isterii La opt luni de la preluarea conducerii grupului Tempo, Eliza Rogalski vorbe[te despre transform`rile pe care le-a f`cut \n companie, planurile de viitor [i felul \n care noua func]ie i-a schimbat percep]iile despre industria de comunicare. DE LOREDANA S~NDULESCU peste noapte. Profit \ns` de starea de criz` \n care se afl` aceast` industrie [i o iau ca pe o imens` [ans`.

Ce lec]ie de business ai \nv`]at \n ultimii doi ani de criz`? O s` scriu o carte \ntr-o zi despre asta, pentru c` am \nv`]at toate paradoxurile pe care \nainte de criz` le negam. Am \nv`]at \n primul rând c` banii sunt cea mai valoroas` resurs`. {i nu vorbesc ca un bancher acum. Am citit de curând o carte care se nume[te “Creativitatea”, e scris` de Osho [i are un capitol despre bani. Acest \nv`]at spune c` educa]ia pe care am primit-o sute de ani la rând, de când exist` bani, e gre[it`. Biserica, [coala, societatea ne-au \nv`]at c` e gre[it s` apreciezi banii, s` faci bani \n general. Osho spune c` cei mai mari creatori sunt cei care creeaz` avu]ie – pentru c` atunci când creezi avu]ie o

faci nu doar pentru tine, ci [i pentru societatea [i comunitatea \n care tr`ie[ti. M` bucur c` a venit confirmarea acestei lec]ii chiar de la un om etichetat ca fiind un ascet.

Ce-i lipse[te acum cel mai mult industriei române[ti de comunicare? Ce ai schimba? |i lipse[te curajul. Comunic`rii \n general, dar mai ales publicit`]ii, \i este fric` s` recunoasc` [i s` spun` adev`rul. Ne ascundem dup` indicatori de brand pentru produse sau servicii care nu mai sunt relevante sau actuale pentru starea de consum a românilor ast`zi. E o industrie plin` de nervi [i isterii [i foarte pu]in \nc`rcat` de energie bun`. Pân` s` vin` criza, era dominat` de un spirit al cârcotelii, acum e \nc`rcat` de un spirit al neg`rii.

INTERVIU

Ce planuri are Tempo Group anul acesta? Singurul plan pe care \l avem sun` foarte banal: s` fim utili clien]ilor care au nevoie de noi. A fi util azi ca agen]ie e un act de leadership \n sine. Ca s` fii util trebuie s` ai spirit de vân`tor, vitez`, cuno[tin]e [i mai ales foarte mult` imagina]ie pentru a-]i conduce clientul, câ[tigându-i \ncrederea [i aprecierea. Poate ai fi a[teptat un r`spuns ca pentru o revist` de business, cu cifre [i estim`ri. Cred c` pe nimeni nu intereseaz` cifrele, nici m`car pe competitori. Va fi \nc` un an de recesiune \n comunicare [i nu treci de asta cu estim`ri publice despre cifrele pe care vrei s` le faci. Treci cu ni[te idei [i ni[te schimb`ri, unele dor, altele nici nu se observ`.

Scriai recent pe blogul Rogalski Grigoriu cum ai sim]it din plin c` \n 2010 a fost anul tigrului. Ce ai \nv`]at \n urma acestui an? Blogul Rogalski Grigoriu este locul unde mi-am creat o audien]` [i nu vreau s` o neglijez. Anul tigrului a fost exact cum e semnul acesta \n zodiacul chinezesc: imprevizibil, marcat de salturi [i mari oportunit`]i, uneori epuizant, alteori aduc`tor de satisfac]ii imense. Cred c` a fost anul care mi-a marcat cel mai mult existen]a, iar ce am \nv`]at este s` nu mai alerg dup` “vânat” neimportant.

Care este zona de cre[tere a businessului pe care miza]i anul acesta? |n mod cert online-ul [i PR-ul se vor men]ine pe tendin]a de cre[tere a businessului [i asta pentru c` \[i vor diversifica portofoliul de servicii [i vor continua s` se orienteze puternic pe creativitate. |n ceea ce prive[te advertisingul, implement`m \n acest moment un proiect \n care cre`m produsul pentru client [i apoi venim cu comunicarea – iar acesta ar putea fi un motor de cre[tere la scar` mai mare. E un proiect care ne-a fost recent aprobat [i despre care ve]i auzi \n curând. Nu \n ultimul rând, pentru c` Tempo e o agen]ie cu mul]i clien]i, poate s` se foloseasc` de propriul portofoliu pentru a inventa produse [i servicii care nu exist` [i care sunt un mix de ingrediente care vin de la clien]i diferi]i. Biz Biz

61


CINE FOLOSE{TE RE}ELELE SOCIALE Facebook sau Twitter au ajuns cuvinte cheie \n marketing. Dac` cei mai avizi de nout`]i le-au explorat deja misterele, celor ultraprecau]i le este fric`. |[i vor dep`[i temerile dac` vor [ti cine sunt cei care zi de zi intr` \n re]ele? DE LOREDANA S~NDULESCU Un procent de 95% dintre oamenii de marketing

intervieva]i de Society of Digital Agencies [i AnswerLab pentru studiul “Intersections” pe 2011 au declarat c` inten]ioneaz` s` se foloseasc` \ntr-o form` sau alta de social media anul acesta, indiferent c` este vorba de Facebook, Twitter, bloguri sau alte re]ele sociale. Amploarea fenomenului social media [i rapiditatea cu care lucrurile au evoluat sunt principalele motive care \i determin` pe marketeri s` aprobe bugete mai mari pentru zona de digital. Analizând strict cifrele, ritmul de cre[tere este f`r` precedent. Numai pentru România, cele

mai recente m`sur`tori indic` \n jur de 2,7 milioane de conturi de Facebook (februarie 2011) [i 4,2 milioane de vizitatori unici pe Facebook (potrivit Google Ad Planner, decembrie 2010), 4,17 milioane de utilizatori de Hi5 (decembrie, 2010), peste 360.000 de conturi de LinkedIn (februarie 2011) [i peste 45.000 de conturi de Twitter (Zelist, februarie 2011). |ns`, dincolo de cifre [i volume impresionante, oamenii de marketing sunt interesa]i s` afle mai degrab` [i cine sunt cei activi \n mediul online. Cine sunt utilizatorii re]elelor sociale? Ce preferin]e

au? {i ce caut` ei de fapt acolo? Compania de cercetare Daedalus Millward Brown a venit spre sfâr[itul anul trecut cu câteva r`spunsuri la aceste \ntreb`ri \n cadrul unui amplu studiu, intitulat “Mapping up Romanian segments of social networks users”. Dac` prima parte a cercet`rii a pus accent pe felul \n care utilizatorii re]elelor sociale rela]ioneaz` cu brandurile, a doua parte a cercet`rii s-a axat pe ideea de a afla cine sunt cei care folosesc re]elele sociale \n România. La finalul analizei, au fost identificate [ase tipologii distincte, dup` cum urmeaz`.


MARKETING UTILIZATORUL ACTIV – 28%

PASIONATUL DE JOCURI – 20%

PARTICIPANTUL ACTIV – 9%

1 3 5 Este influent [i foarte implicat \n mediul online. Petrece mai mult timp \n social media decât ceilal]i utilizatori. Re]elele \n care este conectat sunt \n general Hi5, Netlog, Twitter [i Neogen. Are o list` de contacte mult mai mare decât restul prietenilor s`i online. Activit`]ile sale online constau \n programarea de \ntâlniri [i ie[iri \n ora[, obi[nuie[te s` comunice cu persoane noi sau chiar cu necunoscu]i. Scrie mesaje de grup, comenteaz` frecvent pe paginile sau wall-ul altor persoane, le \mp`rt`[e[te prietenilor impresii din vacan]`, trimite mesaje vizuale. |[i actualizeaz` statusul frecvent, se al`tur` diverselor grupuri, flirteaz` [i folose[te re]eaua social` pe post de instant messenger. Datele demografice indic` faptul c` \n acest` categorie sunt prezen]i mai mult b`rba]i, mul]i dintre ei au o ocupa]ie part-time, iar venitul lunar este de nivel mediu. Vrea s` urm`reasc`: branduri de dulciuri / ciocolat`, conserve, IT, b`uturi alcoolice sau r`coritoare.

“A socializa” pentru el \nseamn` s` se joace cu ceilal]i. Este implicat \n cel pu]in un joc online. Are \n general cont pe Facebook. Sus]ine diferite cauze sociale sau de mediu. Particip` la studii [i sondaje online [i r`spunde la acestea dac` i se ofer` recompense adecvate. Se al`tur` diverselor grupuri create [i accept` invita]ii de prietenie de la oricine. |n lista sa de contacte se reg`sesc prieteni apropia]i, rude, colegi, dar [i oameni pe care nu-i cunoa[te \n via]a de zi cu zi [i vedete sau persoane publice (actori, cânt`re]i, trupe, sportivi celebri). Are studii medii sau primare. |n general, este [omer, nu are venituri sau are venituri mici. Categoria acesta este ocupat` \n propor]ii egale atât de b`rba]i, cât [i de femei, cu vârste cuprinse \ntre 15 [i 55 de ani. |[i dore[te s` aib` o carier` de succes. Vrea s` urm`reasc`: restaurante, baruri, pub-uri [i site-uri de organiz`ri de evenimente.

Este foarte activ [i influent \n mediul online. Activitatea sa \n re]elele Facebook [i Netlog const` \n \nc`rcarea de fotografii sau clipuri video [i programarea de \ntâlniri, ie[iri \n ora[ la cinema sau cincerte. |[i caut` vechi prieteni, se informeaz`, scrie comentarii pe paginile / wall-ul prietenilor. Le face recomand`ri prietenilor din list`, sus]ine cauze sociale, particip` la studii [i concursuri. Se conecteaz` cu paginile unor cânt`re]i/trupe actori sau bloggeri celebri. Profilul acesta este alc`tuit preponderent din femei c`s`torite, f`r` copii, cu vârste \ntre 24 [i 34 de ani. |i place s` se ocupe de lucruri domestice [i s` aib` grij` de familie. Accept` invita]ii numai de la persoane pe care le cunoa[te \n via]a real`. Este angajat cu norm` \ntreag`. Vrea s` urm`reasc`: m`rci de detergen]i, cafea, produse farmaceutice, alimente, b`uturi r`coritoare, cosmetice.

ANTREPRENORUL 2.0 – 24%

UTILIZATORUL PASIV – 11%

CARIERISTUL – 8%

2 4 6 |n general, prive[te re]elele sociale drept oportunit`]i de business. Are cont pe LinkedIn [i Twitter. Este o persoan` activ` \n via]a de zi cu zi. Este selectiv fa]` de invita]iile pe care le prime[te \n re]ele de socializare online. |n general este b`rbat, de]ine propria afacere sau este liber profesionist. Este conectat cu bloggeri, politicieni, branduri, echipe sau sportivi. |i place s` priveasc` fotografiile sau filmule]ele \nc`rcate de prietenii s`i din re]ea. Verific` anumite profile c` s` vad` cu ce se ocup` \n prezent [i ce studii au. Face frecvent recomand`ri [i scrie diferite articole pe teme de interes pentru profesia sa. Se \mprietene[te cu persoane care l-ar putea ajuta s` avanseze \n carier`. |[i promoveaz` afacerea [i caut` parteneri de business. Obi[nuie[te s` ia parte la concursuri. Are venituri mari, peste medie. Petrece timp cu familia, face sport [i are hobby-uri. Vrea s` urm`reasc`: m`rci de bere, restaurante, hypermarketuri [i supermarketuri.

Dup` ce se conecteaz` \n re]ea, obi[nuie[te mai mult s` urm`reasc` decât s` participe activ. |[i actualizeaz` profilul/statusul [i \ncarc` fotografii, dar \n general \i place s` citeasc` ce scriu ceilal]i. Este prezent mai mult pe Hi5 [i Facebook. Profilul este dominat din punct de vedere demografic de femei tinere, cu un stil de via]` activ \n via]a de zi cu zi \n offline. Are, \n general, venituri sc`zute [i studii medii. Accept` invita]ii de conectare numai de la persoane pe care le cunoa[te. Obi[nuie[te s` aib` \n lista de contacte mai multe rude decât restul utilizatorilor. Este conectat cu paginile unor filme artistice. Dore[te s` foloseasc` produse de calitate [i s` aib` o carier` de succes. Vrea s` arate bine. Vrea s` aib` hobby-uri [i o via]` social` activ`. Acest profil de utilizator este deschis la nout`]i [i vrea s` experimenteze. Vrea s` urm`reasc`: branduri de cosmetice, restaurante, baruri, cluburi, ]ig`ri, supermaketuri, hipermarketuri.

|n general, este activ pe LinkedIn. |[i actualizeaz` frecvent profilul [i statusul. Este mereu \n c`utare de nout`]i [i informa]ii. Verific` profilul anumitor persoane din lista sa de conexiuni. Este interesat de oferte de locuri de munc` [i oportunit`]i de business. Este mai pu]in conectat la paginile unor branduri. Accept` invita]ii de la oricine i le trimite. Lista sa de contacte este mai pu]in numeroas` decât la restul categoriilor, \ns` accept` s` intre \n leg`tur` cu diver[i oameni care l-ar putea ajuta \n carier`. Partenerii de business actuali sau poten]iali reprezint` cel mai numeros grup \n lista sa de conexiuni online. Profilul acesta este compus \n general din tineri cu vârste \ntre 18 [i 24 de ani sau peste 35 de ani cu studii superioare [i venituri peste medie. |[i dore[te s` aib` produse de calitate, este deschis la tot ceea ce este nou [i \i place s` experimenteze. Vrea s` urm`reasc`: m`rci de ma[ini, branduri din domeniul tehnologiei [i telecom.

Biz

63


MARKETING

INTERVIU

Cât de important este online-ul \n strategia companiei Orange, pe o scar` de la 1 la 10?

2010). Mai mult de 90% dintre vizitatori sunt clien]i existen]i ai Orange, iar principalele patru motive pentru care ne viziteaz` (reprezentând mai mult de 84% din vizite) sunt: s`-[i administreze contul online, s` caute informa]ii despre telefoane, s` \[i schimbe telefonul prin intermediul programului de fidelizare Orange Thank You sau pentru c` au nevoie de asisten]` [i suport.

Nu o s` dau o not`, pentru c` obiectivele unei companii nu pot fi a[ezate cu u[urin]` pe o scar` de la 1 la 10. A[ prefera \mp`r]irea \n trei categorii: “obligatoriu”, “bine de avut” [i “dorin]e de \mplinit”. Ceea ce este \ntr-adev`r important este faptul c` online-ul face parte din obiectivele strategice Orange obligatorii, ceea ce \nseamn` c` i se acord` o aten]ie deosebit` [i se investesc resurse importante. Nu cred c` exist` companie de talia Orange [i mai ales din domeniul telecom care s` nu considere online-ul printre primele sale 5 priorit`]i strategice.

Felul integrat \n care abord`m acest domeniu. Nu mai vorbim de diverse componente [i evolu]ia acestora (site, magazin online, Contul Meu, asisten]` online, comunicare online, portal mobil, aplica]ii). Acum pentru noi este important s` unific`m toate abord`rile [i s` trat`m \n mod unitar experien]a digital` a clien]ilor no[tri sau a eventualilor prospec]i [i s` \i ghid`m de-a lungul experien]ei lor digitale. Aceast` necesitate vine [i din evolu]ia pie]ei, a modalit`]ilor de acces la internet, a capabilit`]ilor telefoanelor, cât [i din rolul pe care Orange \l joac` \n România, având milioane de clien]i, vânzând serviciile de date [i fiind lider pe segmentul smartphone, investind bugete mari de publicitate online. Au intervenit schimb`ri chiar [i \n terminologie – \nlocuim din ce \n

Foto: VALI MIREA

Care este elementul definitoriu al strategiei Orange \n zona de online?

Care sunt primele trei surse generatoare de trafic pe Orange.ro?

Andreea Belene[ Vor mai trece 2-3 ani pân` s` ajungem la ponderea pe care o are acum online-ul \n totalul vânz`rilor de telefoane [i servicii \n ]`ri precum Marea Britanie sau Fran]a DE LOREDANA S~NDULESCU

“Magazinul online Orange merge la fel de bine ca \n Belgia sau Polonia, de[i, potrivit Eurostat, România se situeaz` cu mult sub celelalte ]`ri la to]i indicatorii ce m`soar` pia]a de internet” Andreea Belene[, Online Division Manager, Orange România

64

Biz

ce mai des \n discu]ii cuvântul “online” cu unul mai sugestiv, [i anume: “digital”.

Câ]i vizitatori a \nregistrat Orange.ro \n medie lunar \n ultima perioad`? Care a fost rata de cre[tere de la lansare pân` \n prezent? |n jur de 1,6 milioane de clien]i acceseaz` lunar site-urile Orange de mobil [i de web. Pe web ne viziteaz` \n medie 1 milion de clien]i lunar, cu un maxim \nregistrat \n decembrie 2010 (unde am atins aproape 1,2 milioane de vizitatori) [i o cre[tere de la an la an de aproximativ 40% (comparând mediile anilor 2009 [i

Aproximativ 70% din trafic este direct, 15% vine din search (paid [i organic) [i 15% din alte surse (bannere, forumuri).

Cât din vânz`rile de telefoane [i servicii Orange se realizeaz` prin intermediul site-ului? Care este situa]ia la nivel de grup? Din ce \n ce mai multe vânz`ri (abonamente noi, prelungiri de abonamente, cartele PrePay, accesorii) se realizeaz` online – cea mai mare cre[tere au avut-o prelungirile de abonamente, care aproape s-au dublat \n 2010 fa]` de 2009, [i vânz`rile de accesorii, care au crescut de 10 ori \n aceea[i perioad`. Per total, cre[terea de la an la an a fost de 60%. La nivel de grup este mai greu de comparat, pie]ele sunt diferite, aflate \n diverse stadii de maturitate, difer` num`rul de clien]i. Conform unor date de la Eurostat (2010, pe segmentul de vârst` 16 – 74 de ani), România se situeaz` cu mult sub celelalte ]`ri din Europa la to]i indicatorii: penetrarea internetului, indexul de cump`rare online, utilizarea internetului pentru search & compare. Chiar [i a[a, rezultatele din magazinul online Orange sunt asem`n`toare cu cele \nregistrate \n Belgia, Slovacia, Polonia, Elve]ia. Cred c` mai trebuie s` treac` aproximativ doi-trei ani pentru a ajunge la ponderea pe care o reprezint` acum online-ul \n totalul vânz`rilor \n ]`rile cele mai avansate (Marea Britanie, Fran]a, Spania). Biz


Biz \mi ofer` acum o experien]` cu totul nou`! Un design proasp`t, care se diferen]iaz` clar de restul publica]iilor de business, un con]inut \mbun`t`]it [i mai ales un website dedicat, pe care sper s` reg`sesc toate analizele despre marketing [i social media din ultimii ani! CRISTIAN MANAFU CONSULTANT SOCIAL MEDIA

ANTREPRENORI COMPANII FINAN}E MANAGEMENT MARKETING INOVA}IE GREEN GOOD LIFE EVENIMENTE

PRINT DE DOU~ ORI PE LUN~ ONLINE |N FIECARE ZI www.revistabiz.ro


RETAIL

SALARII

Cre[teri salariale temperate \n retail Domeniul retail se va axa \n acest an mai mult pe acordarea bonusurilor \n func]ie de performan]`, dar [i pe motivarea personalului prin alte metode decât cele financiare. M`surile vor viza pozi]iile entry level [i mid-management. DE OVIDIU NEAGOE Ve[ti bune pentru angaja]ii care activeaz` \n domeniul retail. 2011, cel pu]in pentru aceast` industrie, va fi anul r`spl`tirii performan]elor. Organiza]iile vor plusa pe bonusuri \n func]ie de performan]`, iar \n paralel vor lua toate m`surile s` motiveze personalul prin alte metode decât cele financiare. “Aceste tipuri de pachete salariale vizeaz` mai mult posturile de entry level [i chiar middle managementul – mai pu]in middle managementul superior – pentru c` la nivel de top management, chiar dac` \ntâlnim aceea[i component` de bonusare, aceasta se acord` de obicei anual [i nu influen]eaz` partea salarial` fix`”, spune pentru revista Biz Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. Cre[terile salariale nu vor mai \nregistra procente semnificative, pentru c`, de[i \n unele sectoare de

66

Biz

activitate se va relua u[or cre[terea economic`, angajatorii vor fi mai precau]i \n acordarea pachetelor salariale competitive. “Retailul este un sector oarecum sigur pentru c` societatea româneasc` este una de consum, prin defini]ie, «protejând» astfel vânz`rile marilor retaileri, iar dac` mai lu`m \n calcul [i major`rile galopante de pre]uri [i faptul c`, vrând-nevrând, trebuie s` consumi, a[ spune c` retailul \[i va relua cre[terile spre finalul acestui an, [i pe fondul noilor achizi]ii [i fuziuni din partea unor companii noi”, mai spune Managing Director-ul de la ABC Human Capital. Ve[tile bune nu \i ocolesc nici pe cei care \[i caut` un job \n domeniul retailului. Ultima edi]ie a studiului “Employment Outlook Survey Q2 2011”, realizat de Manpower [i dat publicit`]ii aproape de jum`tatea lunii, arat` c` angajatorii din domeniul retail estimeaz` c` vor cre[te cu 6% num`rul angaja]ilor. Biz

SALARII |N DOMENIUL DE RETAIL Func]ie Asistent marketing Asistent resurse umane Referent resurse umane Contabil junior Consilier juridic junior Helpdesk Asistent vânz`ri Specialist marketing Brand Manager Coordonator HR Contabil Contabil-[ef Financial Controller Consilier juridic Specialist IT Sales Manager Marketing Director HR Director Director financiar {ef departament juridic Manager IT Medical Manager Director de vânz`ri*

Salariu (euro) 400 – 550 400 – 600 500 – 650 400 – 450 450 – 550 500 – 700 350 – 450 700 – 1.000 1.200 – 1.600 850 – 1.200 550 – 850 900 – 1.200 1.200 – 1.700 1.100 – 1.600 1.100 – 1.400 1.200 – 1.500 1.500 – 2.500 1.500 – 2.000 2.200 – 4.000 1.600 – 1.900 1.700 – 2.200 1.700 – 2.500 1.700 – 2.500

* la nivel na]ional. Ghidul a fost realizat de firma de executive search ABC Human Capital


MANAGEMENT

L

Lidia Obineca a fost timp de 16 luni

[omer`, de[i era absolvent` de MBA. De altfel, \n acea perioad`, ea a lansat propriul blog, OurUnemployedLife, pe platforma WordPress. C`ut`rile unui loc de munc` au luat sfâr[it pentru Lidia dup` 16 luni de [omaj, dar cu toate acestea a optat pentru p`strarea blogului, \n care ofer` sfaturi despre carier` sau g`sirea unui loc de munc` altor vizitatori care nu \[i pot folosi studiile MBA \n cadrul unei companii

68

Biz

angajatoare. Iar criza nu a ajutat deloc \n acest sens. Primele semne ale revenirii economice [i, implicit, repornirea proceselor de recrutare din companii sau cre[terile salariale indic` revenirea absolven]ilor programelor MBA pe lista de priorit`]i a organiza]iilor. De[i un program de tip MBA absolvit peste grani]ele ]`rii poate s`ri mai repede \n ochii unui angajator, nici programele române[ti nu sunt omise de directorii

de resurse umane ai companiilor din ]ar` care fac angaj`ri. Institu]iile de \nv`]`mânt din str`in`tate beneficiaz` de tradi]ie [i au avut timp pân` \n prezent s` se afirme [i s` \[i construiasc` un brand, exclusiv prin reu[itele absolven]ilor. Furnizorii din ]ar` au \n]eles repede beneficiile [i actualele programe de tip MBA din ]ar` se bazeaz` pe colabor`ri cu institu]ii prestigioase din afar`. “Nu trebuie ignorat \ns` faptul c` un MBA \n


? LA

CE ESTE

BUN UN

MBA Anul 2011 poate s` apar]in` iar absolven]ilor programelor MBA. Afl` cum sunt v`zu]i ace[tia de directorii de resurse umane [i de companiile de recrutare [i cum te ajut` un MBA \n carier`. DE OVIDIU NEAGOE

str`in`tate aduce cu sine expunerea interna]ional` aferent` [i conexiuni pe o anumit` pia]`, \n timp ce un MBA \n ]ar` aduce conexiuni de business \n pia]a na]ional`”, spune pentru revista Biz Sorin Faur, director de resurse umane la firma de audit [i consultan]` financiar` BDO International. “Iat` de ce pân` la urm` un director de resurse umane va judeca un absolvent de MBA prin prisma unei game mai

largi de criterii, \n func]ie de nevoile, obiectivele [i interesele companiei [i \n func]ie de capacitatea acesteia de a oferi salarii competitive”, continu` Sorin Faur, coordonator al departamentelor de resurse umane din [apte state, \n care are birouri compania. Dac` CV-urile absolven]ilor de programe MBA \n str`in`tate vor fi preferate de companiile multina]ionale, aflate \n c`utarea managerilor cu expunere interna-

]ional`, alte companii nu au cultura organiza]ional` [i nici capacitatea s` motiveze un absolvent cu astfel de studii.

CU SALARIILE LA VEDERE

Competen]ele superioare sunt direct propor]ionale cu beneficiile, mai ales c` posesorul unui program de tip MBA este mai eficient, iar responsabilit`]ile atribuite, mai mari, [i adesea ocup` func]ii mai \nalte \n top managementul companiei. Biz

69


MANAGEMENT

“Absolvirea unui program MBA ofer` unei persoane [ansa de a ocupa o pozi]ie \n top management”, spune Rodica Maria R`dulescu, director la CODECS Business School. “|n general, pozi]iile de top management din companiile mari din România sunt ocupate de oameni care au absolvit programe MBA; de aici putem trage concluzia c` ei sunt mai bine pl`ti]i decât cei care nu au MBA [i care probabil ocup` pozi]ii de mid management sau top management \n companii mai mici”, mai spune Rodica Maria R`dulescu. De cele mai multe ori finalizarea unor cursuri de acest tip poate aduce o promovare absolventului, noi responsabilit`]i [i, desigur, un alt salariu. Dac` acel MBA a fost finan]at de companie \ns`, exist` posibilitatea ca angajatul s` nu resimt` un salt financiar, ci doar un salt \n carier`. Atunci, MBA-ul devine un instrument de maturizare profesional` [i de evolu]ie \n carier`, mijloace prin care se produce indirect cre[terea salarial` [i mai pu]in o certificare ce aduce cu sine un salariu mai mare. “|n principiu, un MBA poate aduce pân` la 20 – 25% cre[tere salarial` la pozi]ii egale, dar nu exist` o regul`, totul depinde de istoria profesional`, de rela]iile cu angajatorul, de pozi]ia ocupat`, de perspective”, spune Sorin Faur. |n plus constituie un avantaj compe-

titiv, important pe pia]a muncii, \n sensul unei mai mari mobilit`]i, ce pot r`spunde cerin]elor unui loc de munc` \n mai multe domenii de activitate, chiar dac` experien]a este preponderent pe o anumit` industrie.

CELE MAI BUNE {COLI DE BUSINESS DIN SUA |N 2011 Revista Bloomberg BusinessWeek a lansat de curând ultima edi]ie a topului celor mai importante [coli de business din SUA. Mai jos pute]i citi despre cele mai prestigioase cinci programe de peste ocean. LOC 1. 2. 3. 4. 5.

{COALA DE BUSINESS/ UNIVERSITATEA Mendoza / Notre Dame McIntire / Virginia Goizuet / Emory Wharton / Pennsylvania Dyson / Cornell

LA {COAL~ PE BANII {EFULUI?

M

Majoritatea companiilor care au trasate strategii pentru cre[teri sus]inute beneficiaz` [i de unul sau mai multe programe de dezvoltare profesional` a angaja]ilor, de la training la seminarii, conferin]e sau cursuri de formare \n diverse domenii. Pentru posturile mai \nalte totu[i, un program MBA poate reprezenta o alegere mai potrivit`, mai ales c` pentru companiile mari costul unui astfel de program poate fi considerat o investi]ie bun`. “Cred c` [i \n continuare companiile sunt dispuse s` pl`teasc` pentru programe MBA, de[i sunt poate mai atente cu cei pe care \i trimit la cursuri sau cu cerin]ele care vin colateral acestei finan]`ri”, adaug` directorul de resurse umane al BDO International. |n condi]iile unei pie]e ultracompetitive [i \ntr-o continu` dezvoltare, chiar dac` buPROGRAME DISPONIBILE |N ROMÂNIA getele de training s-au redus [i banii se ofer` mai FURNIZOR PRE} (EURO) greu, pentru angaja]ii Asebuss* 19.000 promi]`tori companiile pot Codecs 15.434 g`si finan]`ri, având \n veBucharest School dere interesele organiza]iei of Management 11.500 [i faptul c` avantajul coDeSales University 15.600 mercial vine \n principal Maastricht School prin inteligen]` [i compeof Management 18.900 ten]e, tocmai de la astfel de Wu Executive Academy 19.800 salaria]i. Astfel, angaja]ii competen]i [i califica]i vor * Executive MBA

70

Biz

PRE} ANUAL ($) 39.919 10.858 39.158 40.524 23.526

fi \ntotdeauna mai rari [i mai pu]in accesibili [i vor fi \ntotdeauna cei cu ajutorul c`rora compania face profit [i se dezvolt`. “|n ceea ce prive[te segmentul de pia]` Asebuss, persoane aflate deja \n pozi]ii de conducere sau având propriile firme, aproximativ 60 – 65% dintre cursan]i sunt sprijini]i financiar de c`tre companii”, spune Bianca Ioan, director de marketing la furnizorul de programe EMBA Asebuss. “A crescut num`rul celor care \[i pl`tesc singuri cursurile, fapt ce le confer` mai mult` flexibilitate \n luarea deciziilor [i \n realit`]ile cu angajatorii”, continu` Bianca Ioan. |n acela[i timp, nici num`rul angajatorilor care sunt dispu[i s` scoat` din buzunare bani pentru instruirea angaja]ilor \n cadrul unor cursuri MBA nu este tocmai \n cre[tere. Studiul “Bilan]ul pie]ei de resurse umane \n S3 din 2010”, realizat de HR-Club, arat` c` metoda preferat` de companii pentru dezvoltarea profesional` a angaja]ilor r`mâne training-ul. Cu toate acestea, \n primele trei trimestre din anul 2010, conform studiului, num`rul organiza]iilor din ]ar` dispuse s` aloce programelor de training sume mai mari de 200 de euro este \n sc`dere. Bugetul alocat programelor de \nv`]are a fost \ndreptat c`tre pozi]ii de specialist, management de linie [i top management.

NUM~R DE ORE S~PT~MÂNAL 14 19,8 15,6 16,3 16,4


MANAGEMENT

Motoarele ma[in`riei de recrutare se pun \ncet-\ncet \n func]iune, iar actualmente, la nivel de top management, se caut` executivi cu experien]` [i preg`tirea necesar` pentru r`sturnarea unei situa]ii nefavorabile, angaja]i capabili s` propun` [i mai ales s` implementeze solu]ii inovatoare sau s` reduc` din cheltuieli prin eficientizarea proceselor, \n paralel cu preocuparea pentru lansarea unor proiecte noi care s` genereze venituri. “Dac` pentru un tân`r absolvent adesea studiile conteaz` cu peste 50% \n decizia de angajare, acest procentaj scade sensibil \n cazul pozi]iilor de middle management, ca s` ajung` aproape de zero \n cazul posturilor de top management [i pentru oamenii de 35 de ani”, spune George Butunoiu, fondator al firmei de head hunting George Butunoiu Ltd. Totu[i, printre obiectivele profesionale ale cursan]ilor care apeleaz` la un program MBA sau Executive MBA \n ]ar` se afl`, de cele mai multe ori, ob]inerea unui post de conducere \n cadrul companiilor române[ti sau multina]ionale, promovarea \n pozi]ii regionale, deschiderea unor filiale ale companiilor multina]ionale \n ]ar` [i bine\n]eles rela]ionarea cu al]i participan]i la cursuri ori chiar deschiderea propriilor afaceri. “Men]ionez câteva dintre motivele pentru care participan]ii prefer` programul Asebuss \n favoarea unui program

T

din afara ]`rii: profesorii români [i americani cunosc realit`]ile pie]ei [i cursan]ii au ca obiectiv o pozi]ie de top preponderent \n ]ar`”, mai adaug` directorul de marketing de la Asebuss. Replicile cutremurului economic au contribuit din plin la t`ierea cheltuielilor companiilor, care \n cea mai mare parte finan]au furnizorii de programe de tip EMBA [i MBA, [i, mai mult decât atât, au predat o lec]ie de finan]e personale poten]ialilor candida]i ai acestor programe. Costurile acestora nu au fost modificate, dar pentru dep`[irea crizei furnizorii au fost nevoi]i s` reinventeze altceva: structura. Cel pu]in pe termen scurt, crede Oliver Olson, director de program la Maastricht School of Management, care compar` schimb`rile produse \n domeniul academic dedicat mediului de afaceri cu abordarea american` a pie]ei auto \n pragul scumpirii barilului de petrol, din urm` cu doi ani. “Atunci, ace[tia au luat \n calcul schimbarea obiceiurilor de consum, au achizi]ionat automobile care consumau mai pu]in` benzin` [i au optat pentru transportul public. Dar, de \ndat` ce pre]ul barilului de ]i]ei a reatins valorile ini]iale, totul a fost dat uit`rii”, spune Oliver Olson. Similar, dup` ce recesiunea a lovit bugetele alocate de companii dezvolt`rii profesionale, o bun` parte dintre cursan]i s-au orientat [i c`tre programele pre-MBA, care sunt mai

LEC}IA AMERICAN~ |N ROMÂNIA Doi furnizori români de programe EMBA [i MBA, \n parteneriat cu institu]ii academice din SUA, scot oamenii de afaceri la tabl` \n stil american: DeSales University printr-un parteneriat cu Universitatea Româno-American` ofer`, din septembrie 2007, când a fost lansat pe pia]a din ]ar`, mediului de business din ]ar` un program MBA, care acoper` 12 cursuri [i poate fi terminat \n 18 luni. Asebuss, \n parteneriat cu universitatea american` Kennesaw, propune un program EMBA \n care cursan]ii vor putea parcurge peste 100 de studii de caz, situa]ii reale ale unor companii din SUA [i Europa, din toate domeniile de activitate.

ieftine [i se \ntind pe o perioad` de timp mai scurt`. Alte companii au apelat la training-uri personalizate, care se \ntindeau pe o perioad` de dou` sau trei s`pt`mâni. Numai trecerea crizei va putea \ns` s` probeze continuarea acestei tendin]e. “|n realitate, companiile se uit` dup` angaja]i buni, care pot avea un impact pozitiv major asupra businessului. Nu le pas` când a fost absolvit cursul sau dac` angajatul are o astfel de diplom`”, mai spune Oliver Olson. “Motivul pentru care cineva ar trebui s` se \nscrie la un program MBA este s` devin` un angajat mai bun, lucru care are un impact pozitiv major asupra companiei”, conchide acesta. Biz

CUM TE AJUT~ UN MBA

72

Biz

“|n principiu, un MBA poate aduce pân` la 20-25% cre[tere salarial` la pozi]ii egale, dar nu exist` o regul`, totul depinde de istoria profesional`, de rela]iile cu angajatorul, de pozi]ia ocupat`, de perspective”

“|n realitate, companiile se uit` dup` angaja]i buni, care pot avea un impact pozitiv major asupra businessului. Nu le pas` când a fost absolvit cursul sau dac` angajatul are o astfel de diplom`”

Sorin Faur, director de resurse umane la BDO International

Oliver Olson, director de program la Maastricht School of Management


life Unde se m`nånc` cel mai bine Edi]ia din anul 2011 a celebrului ghid Michelin a fost lansat` recent pentru Fran]a. Afla]i mai jos unde pute]i savura bucate alese pe sprâncean` [i care sunt cele mai noi localuri intrate \n ghid DE OVIDIU NEAGOE

Pentru proprietarii de restaurante, este un motiv uria[ de mândrie. Pentru gurmanzi, este semnul suprem al rafinamentului culinar. Celebrul ghid Michelin, cel mai a[teptat index al celor mai bune restaurante din lume, tocmai [i-a lansat o nou` edi]ie, dedicat` Fran]ei. Una dintre stelele \n ascensiune din index este hotelul [i implicit restaurantul L’Arnsbourg, din Lorena, nord-estul Fran]ei. Iat` cum arat` Top 5 al restaurantelor intrate anul acesta \n ghid, disponibil pentru 22,80 de euro la www.michelin-boutique.com.

CELE MAI PROMI}~TOARE RESTAURANTE DIN 2011 1. L'Arnsbourg 2. Maison Lameloise 3. Michel Guérard 4. Auberge du Vieux Puits 5. Auberge de I'lll

Biz

73


LIFE

{TIRI

La joac` cu iPod-ul

HOTEL DE A La Paris, pute]i g`si o nou` cas` departe de acas` \ntr-una dintre camerele spa]ioase ale hotelului Le Royal Monceau, care a fost redecorat de curând de celebrul guru \n design Philippe Starck. Dup` o zi lung` de vizite la cele mai importante muzee [i galerii de art` din Paris, turi[tii se pot relaxa la un pahar de vin ro[u \n celebrul hotel care este

Un gadget perfect pentru \ntreaga familie este noul Parrot AR.Drone, un elicopter teleghidat, controlat cu ajutorul dispozitivelor iPhone, iPad sau iPod. Elicopterul este propulsat de patru elici ac]ionate de motoare electrice, alimentate de un acumulator litiu-polimer de ultim` genera]ie. Stabilitatea aparatului de zbor se realizeaz` printr-o combina]ie de module electronice sofisticate precum un accelerometru cu trei axe, giroscop, altimetru cu ultrasunete [i girometru. “Pilotul” elicopterului utilizeaz` ecranul sensibil al dispozitivului mobil pentru trasarea comenzilor de zbor. Proceduri precum decolarea, aterizarea sau chiar aterizarea de urgen]` se fac prin simpla ap`sare a unui buton, f`r` a necesita cuno[tin]e speciale sau experien]` \n mânuirea gadgetului. Pentru pilotarea aparatului de zbor, utilizatorii trebuie s` descarce o aplica]ie din magazinele online ale Apple. “Pilo]ii” cu experien]` \[i pot m`sura for]ele cu al]i adversari, \n adev`rate lupte aeriene, prin “AR Pursuit”, un joc interactiv. Elicopterul este disponibil la pre]ul de 1.355 de lei. 74

Biz

[i galerie de art` contemporan`, cu opere expuse \n gr`dini [i \n spa]iile publice, dar [i decor personalizat \n fiecare camer`. Mai mult, oaspe]ii \[i pot spune preferin]ele \n materie de art` [i personalul spe-


ART~ cializat al hotelului le pot recomanda un program [i loca]iile \n care \[i pot vedea operele preferate. Hotelul dispune de dou` restaurante, unul cu specialit`]i locale [i altul cu preparate italiene[ti. Datorit` proximit`]ii fa]` de renumita aren` Roland Garros, oaspe]ii pot rezerva unul dintre terenurile de tenis pentru un meci de neuitat.

LIFE

{TIRI

MUZA SINTETIC~

Concert Scorpions Iubitorii de muzic` bun` sunt a[tepta]i pe 9 iunie la Zone Arena din Bucure[ti, unde membrii forma]iei The Scorpions vor sus]ine un concert care face parte din turneul “Get Your String and Blackout World Tour”. Acesta a \nceput pe 10 martie, la Praga. Biletele au fost puse deja la dispozi]ie [i cost` \ntre 128 [i 350 de lei. Românii vor putea astfel cânta al`turi de membrii trupei preferate melodii precum “Wind of Change” sau “ Still Loving You”.

Se spune c` un om inteligent folose[te cu pu]in mai mult de 10% din capacitatea creierului. Oare ce abilit`]i ar putea dobândi un om care \[i folose[te creierul la tura]ie maxim` sau cât timp i-ar lua s` \nve]e o limb` str`in`? O astfel de abilitate o dobânde[te Eddie Mora, un scriitor f`r` succes, dup` ce testeaz` un drog sintetic. El devine peste noapte un guru financiar, prin descifrarea secretelor din spatele tranzac]iilor bursiere. Ce alte superputeri mai prime[te scriitorul [i mai ales ce va face cu acestea pute]i afla de pe marile ecrane din ]ar` din pelicula “Limitless”. Premiera filmului, \n care joac` Robert De Niro, Bradley Cooper [i Abbie Cornish, are loc pe 18 martie.

Cu sabia pe firul istoriei

are este cel mai bun [i simplu mod de a \nv`]a istorie? Prin experimentarea ei. Firma româneasc` Medieval Praxis propune un mod inedit prin care copiii pot \nv`]a

C

despre perioada medieval`, despre cultura [i cavalerii de atunci. Odat` p`trun[i \n satul care g`zduie[te tab`ra, situat la jum`tatea distan]ei dintre Transilvania [i }ara Româneasc`, \n zona Ruc`r-Bran, micu]ii primesc costumele medievale [i particip` la “antrenamente” cu spada sau tir cu arcul. Tot \n tab`r`, ace[tia \nva]` pictur` medieval`, particip` la cursuri de teatru [i improviza]ie sau la ateliere de realizare manual` a hârtiei. Biz

75


LIFE

AUTO

Neutralitate pe 4 ro]i Prim`vara auto \ncepe \n fiecare an pe t`râm elve]ian, la Geneva. La edi]ia 2011, 260 de expozan]i din 30 de ]`ri [i-au “\nghesuit” nout`]ile \n cei 80.000 de metri p`tra]i din Geneva Palexpo DE GABRIEL BÂRLIG~

Citroën Metropolis Conceptul prezentat de constructorul francez a fost dezvoltat integral \n centrul de design al companiei din Shanghai [i se adreseaz` pie]ei chineze. Are motor electric ce dezvolt` continuu 55 CP (40 kW), cu un vârf de 95 CP (70 kW). Suplimentar, motorul V6 de 2 litri pe benzin` scoate 272 CP [i cuplu maxim de 375 Nm.

76

Biz


LIFE

Companiile participante au anun]at \n Elve]ia nu mai pu]in de 170 de premiere europene sau mondiale, iar 40 de constructori au venit cu vehicule electrice sau hibride. De altfel, salonul a avut anul acesta [i o sec]iune special` “verde”, dedicat` automobilelor ecologice. Pân` [i Rolls-Royce a venit cu un model eco, marcând trecerea luxului de partea ap`r`torilor mediului, \n timp ce Nissan a adus Esflow, o ma[in` sport alimentat` exclusiv electric, care are o autonomie de 240 km la fiecare \nc`rcare. Pân` [i Porsche a venit cu un hibrid, modelul Panamera S. Printre modelele care au atras aten]ia s-au num`rat [i Pagani Huayra, un supercar care are sub capot` un motor V-12 de 6 litri care dezvolt` 700 CP, dar [i conceptul Tata Pixel, o minima[in` de ora[ cu design britanic [i u[i ce se deschid vertical. Iat` detalii despre câteva dintre cele mai interesante nout`]i.

AUTO

LANS~RI SPECTACULOASE Lamborghini Aventador LP 700-4 Putere uria[`, greutate minim`, precizie \n manevrare, plus design pe m`sur` – iat` noul Aventador, de la Lamborghini. Cifrele spun totul: motor cu 12 cilindri de 6,5 litri, care dezvolt` 700 CP, accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n 2,9 secunde [i vitez` maxim` de 350 km/h.

Opel Ampera Ampera are o baterie care poate fi \nc`rcat` de la prizele normale \n numai 4 ore. Motorul electric de 111 kW/150 CP genereaz` un cuplu instant de 370 Nm, accelerând de la 0 la 100 km/h \n 9 secunde. Viteza maxim` este de 161 km/h.

Mazda Minagi Japonezii au adus un concept de crossover SUV compact. Modelul \mbr`]i[eaz` noua filosofie de design KODO a companiei [i tehnologiile Skyactiv (motor, transmisie, [asiu). Skyactiv \[i propune s` armonizeze pl`cerea de a conduce cu siguran]a [i protec]ia mediului.

Renault Captur Se pare c` viitorul modelelor crossover e str`lucit. Renault a adus la Geneva conceptul Captur, sportiv, tineresc [i... decapotabil. U[ile cu deschidere vertical` adaug` un alt element de originalitate. Este dotat cu noul motor Energy dCi 160 twin-turbo, care produce 160 CP.

Volkswagen Golf Cabriolet Vara a venit mai devreme la Geneva, cel pu]in la standul Volkswagen. Golf s-a dezbr`cat de inhibi]ii [i s-a \ntrupat \ntr-un cabriolet cochet cu 4 locuri. Golf Cabriolet vine cu nu mai pu]in de [ase propulsoare pe benzin`, de la 105 la 210 CP, plus un diesel 1.6 TDI de 105 CP.

Biz

77


LIFE

GADGET

COMPONENTELE SMART TV SimplyShare: conexiuni rapide [i f`r` set`ri complicate cu orice dispozitiv WiFi Control: interfa]` simpl` [i intuitiv` a ofertei de con]inut, plus posibilitatea de a controla televizorul folosind smartphone-ul sau iPad-ul Net TV: platform` interactiv` conectat`, ce include nu doar canale TV, ci [i magazine video online, dar [i posibilitatea de a viziona programele ratate prin aplica]ia Catch-up TV. Programare: ofer` \nregistrarea direct pe stick-ul USB a oric`rui program TV, chiar [i \n timp ce-l privi]i \n direct.

Televizorul devine mai inteligent |n r`zboiul ecranelor, \n plin atac al telefoanelor [i tabletelor, televizorul pune \n joc arma sa principal`, m`rimea. Acum, dublat` de inteligen]` DE GABRIEL BÂRLIG~ Bun venit \n sufrageria viitorului. Aici, ap`sând pe un buton de pe ecranul tactil al smartphone-ului, deschide]i televizorul, pentru a putea selecta nu doar un canal favorit, ci [i pentru a cump`ra filmul preferat, ca s`-l privi]i pe ecranul 21:9 \n format cinematografic. Este lumea pe care Philips o lanseaz` chiar din acest an, sub eticheta de Smart TV.

Practic, televizorul devine un portal media conectat la internet, care poate accesa con]inut de pe internet, de pe tablet` sau de pe telefonul utilizatorului [i \l poate stoca [i reda \n formatul dorit. Philips Smart TV este construit pe patru piloni. SimplyShare asigur` comunicarea cu orice gadget WiFi (telefon, laptop, tablet`, computer) [i asigur` redarea oric`rui

fi[ier care poate rula pe un PC. Pilonul doi ofer` posibilitatea de a controla totul printr-o interfa]` simpl`. Controlul poate fi realizat [i prin intermediul unui smartphone (iOS sau Android). Net TV, al treilea pilon, este o platform` de selectare a programelor [i aplica]iilor de pe web, inclusiv magazine online de unde poate fi achizi]ionat con]inut video premium. |n fine, ultimul pilon este cel ce ofer` posibilitatea de a \nregistra direct prin USB, ceea ce permite \ntreruperea [i reluarea programelor transmise \n direct. Smart TV este disponibil pe noile televizoare Philips 6000, 7000, 8000, 9000 [i Cinema 21:9 Platinum [i Gold. Compania olandez` are [i o ofert` 3D diferen]iat`, cu Easy 3D pentru cei care urm`resc mai ales con]inut convertit din 2D, respectiv 3D Max pentru fanii \nr`i]i ai imaginilor tridimensionale. Biz

TABLETE DE BUSINESS

78

Asus Eee Slate

Acer Iconia

Toshiba Tablet

Un ecran uria[ pentru o tablet` (12,1 inch) [i un procesor Intel Core i5, cel mai puternic disponibil – acestea sunt atuurile cu care se laud` Eee Slate, a celor de la Asus. |n plus, datele pot fi introduse cu ajutorul unui stilus digital, cu degetele direct prin atingerea ecranului tactil sau chiar [i cu o tastatur` conectat` prin Bluetooth. Se adreseaz` \n principal utilizatorilor de business.

De ce s` te limitezi la un singur ecran tactil, când po]i avea dou`? Acer Iconia este un Tablet PC multi-touch cu dou` ecrane tactile de 14 inch fiecare. Sistemul dual screen permite lucrul simultan cu dou` aplica]ii diferite: po]i naviga pe internet de pe un ecran [i s` vizualizezi con]inutul unui document \n cel`lalt. Utilizatorii pot deschide [i fi[iere sau ferestre care s` acopere ambele ecrane.

Divizia european` a Toshiba a lansat un nou Tablet PC pe platforma Android. Tableta Toshiba are procesor dual-core nVidia Tegra 2, are un display multi-touch cu diagonal` de 10,1 inch, \n format 16:10 [i de rezolu]ie 1280x800 pixeli. Tableta include GPS [i dou` camere video. Toshiba a anun]at c` inten]ioneaz` s`-[i extind` gama de tablete \n Europa pe parcursul verii acestui an.

Biz


March 31, 2011 Howard Johnson Grand Plaza Hotel www.business-review.ro/events

International and local speakers, investors and authorities will gather to discuss Romania’s investment hotspots: tourism and regional development! Confirmed panelists: s Wil van Eijsden, Owner-Director at Agri-CULTURA Transilvania s Petru Stefan Runcan, General Director of Transilvania Airport Targu Mures s Terry Di Stase, International Business Director, Snowflex s Tinu Sebesanu, CEO, Trend Hospitality s Christopher Owen Howard, Managing Director of 4 You Property Partners Ltd. s Yesmin Oruc Kaya, UNDP Ambassador s Bogdan Donciu, General Director, Romatsa R.A. s David Ciceo, General Director, Cluj International Airport s Catalina Pantazica, Head of the Tourism Section in the Culture, Education and Tourism Department, Bucharest General Mayory s Paul Tudor, President, Besta Group s Mircea Mocanu, Head of Socio-Economic Section, UNDP Romania

Program: s1st SESSION: Global trends in international tourism. Opportunities for Romania. Legal framework and funding accessibility. - Romania’s country brand. Going from marketing talk to a local tourism strategy. Promotion strategies for Romanian tourism destinations. - What is on the Ministry of Regional Development and Tourism’s agenda? How does the Romanian Government support it? - Available funding sources for developing projects in Romanian tourism. A practical guide on accessing funds. s 2nd SESSION: Infrastructure, agriculture and airports development - the gateways to investment in the region. Opportunities for doing business in Romania. - Infrastructure works needed for Romania’s development. What are the investment needs? What are the authorities’ plans and how best to implement them? - Private Public Partnership Law and its implications for investors. - The state of the local airports. Development needs and plans for Bucharest airports. What are the potential funding sources for the development of Romania’s regional airports? For more details about the event please contact: Business Review 031.040.09.31, events@business-review.ro or Beyond Transylvania office@beyondtransylvania.com

Co-organizers:

Sponsors:


BIZ STAR

Excelen]` pe frontul de est al brandingului Identitatea [i brandingul sunt forme de a ad`uga valoare lumii, dar nu printr-o masc`, ci prin armonizarea competen]elor proprii cu interesele comunit`]ii. Este ideea pe care Aneta Bogdan o propag` de dou` decenii. ascinante \n efortul pe care Aneta Bogdan \l face de atâ]ia ani sunt nu numai st`ruin]a de a crea branduri \ntr-o ]ar` \n care acestea au fost anihilate vreme de 50 de ani, ci [i faptul c` o face cu asemenea verv`, inteligen]` [i creativitate. Sunt cuvintele care descriu cel mai bine activitatea celui mai cunoscut [i apreciat om de branding din România. {i ele poart` semn`tura celebrului Wally Olins, \n prefa]a pe care acesta a scris-o pentru cartea lansat` anul trecut de Aneta Bogdan, “Branding pe frontul de est”. Ca o \ncununare a activit`]ii profesionale de excep]ie, Aneta Bogdan a devenit recent primul român recunoscut ca Fellow of The Chartered Institute of Marketing, cea mai important` asocia]ie interna]ional` a speciali[tilor \n marketing din \ntreaga lume. Fellow (FCIM) este cel mai \nalt grad pe care prestigioasa asocia]ie, \nfiin]at` la Londra acum 100 de ani, \l confer` membrilor s`i [i este recunoa[terea unei experien]e extensive,

F

de lung` durat` [i de top \n marketing. Aneta Bogdan este membru al The Chartered Institute of Marketing din 1998 [i a fost primul român care a ob]inut, \n 2001, titlul de Chartered Marketer al aceleia[i institu]ii. Dup` 12 ani de activitate \n marketing [i branding, din care 6 ani ca Marketing Communication Director pentru Connex (Vodafone), Aneta Bogdan a fondat \n 2002, al`turi de Cristian Kit Paul [i Mihai Bogdan, Brandient, prima companie local` specializat` \n design [i consultan]` de brand, cea mai premiat` firm` româneasc` la competi]iile interna]ionale de branding [i design. De-a lungul timpului, Brandient s-a specializat atât \n revitalizarea unor proiecte de anvergur`, printre care rebrandingul CEC Bank, Domo, Dedeman, TVR, PatriaCredit, cât [i \n crearea unor branduri noi, precum Fulga, Qfort, Metropotam, Brikston, Zuzu. Pentru promovarea neobosit` a profesionalismului \n branding, Aneta Bogdan prime[te “Steaua Biz”.


Partener

management 360 CONFERENCE

A II-A EDI}IE, 7 APRILIE 2011 WWW.BIZFORUM.RO / MANAGEMENT360

Leadership Performan]` Inova]ie Eficien]` Talent Dezvolt`-]i propria valoare profesional`, pe cea a companiei [i a angaja]ilor pe care \i reprezin]i! Evenimentul este un forum de o zi ce analizeaz` strategii de management despre eficien]` [i eficacitate corporatist`. Organizat \n trei sesiuni, v` prezent` cele mai noi metode de delegare, managementul performan]ei, precum [i influen]a diferen]elor culturale asupra eficien]ei organiza]ionale.

CONFERIN}E

WORKSHOP

100 euuro pentr \nscrieri p창n` la

Rezerv`-]i un loc acum! Pre] bilet: 125 euro +TVA E-mail: gabriela.matei@revistabiz.ro Telefon: 0371 32 32 32

31 martie

EVENTS



Biz 209- Amenintarea petrolului