nr nr..
Arta de a Trãi
9/2009
Psihologul rãspunde “În zilele noastre wrestling-ul este un sport destul de popular ºi multora le place sã-l urmãreascã, dacã nu chiar sã-l ºi practice. Dupã pãrerea mea însã este un sport rãu, pentru cã nesocoteºte porunca lui Isus “Iubeºte-þi aproapele”. În plus, inspirã numai violenþã. Care ar fi cel mai bun mod de a-i face ºi pe alþii sã înþeleagã acest lucru, renunþând la “pasiunea” lor?” (Samuel, 13 ani) ªtiam, în mare, cam ce este wrestling-ul, dar pentru a rãspunde în cunoºtinþã de cauzã la întrebarea ta, am cãutat mai multe informaþii despre acest sport ºi am constatat, cu surprindere, cã este într-adevãr apreciat ºi cã îºi gãseºte foarte mulþi fani. Nu ºtiu în ce mãsurã îl putem numi sport, cred cã mai potrivit ar fi sã îi spunem scamatorie, circ… acolo îºi are, de altfel, ºi originea. Sau cum îl numea cineva pe un forum: „telenovelã” a sportului. Pentru cei care nu ºtiu exact despre ce este vorba aº spune doar cã wrestling-ul e o luptã ce se duce într-un spaþiu ca un ring de box, în care oamenii, de cele mai multe ori bãrbaþi, cu mulþi muºchi intenþionat scoºi în evidenþã, mimeazã o luptã cu unul sau mai mulþi adversari. Acest “spectacol”, cum îl numesc unii, include însã ºi elemente care, în mod evident, sunt reale: cãderi de la înãlþime, rãsuciri forþate, poziþii dificile ºi anormale ale membrelor etc. Mã bucur cã ai sesizat ºi singur, mai ales cã ai doar 13 ani, pericolul ce se aflã în spatele acestui “sport”. Chiar dacã, la prima vedere, ar pãrea un show, un spectacol nevinovat (cum s-ar scuza mulþi fani), vizionarea ºi implicit simpatizarea cu aceste manifestãri atrage dupã sine o serie lungã de consecinþe greu de gestionat în timp. Primul ºi cel mai important l-ai punctat deja: instigarea la violenþã ºi amplificarea instinctului violenþei în privitor. Desigur cã, în acest context, nu poate fi vorba de practicarea poruncii iubirii datã de Cristos. Fiind violenþã, instigã la violenþã ºi determinã violenþã. Chiar ºi numai dacã rãmâne în spaþiul interior, personal, tot pãcat este prin acele trãiri ce sunt simþite acolo, în mod voluntar, ºi care ajung, cu timpul, sã fie dorite, puse în praticã. Nu e uºor sã te faci înþeles acolo unde pasiunea este mare, mai ales dacã satisface un instinct (în cazul de faþã, pe cel al violenþei). Omul, datoritã faptului cã are raþiune, este obligat sã valorizeze tot ceea ce îi este prezentat de mediu sau de sine, în încercarea de a se dezvolta pe sine. Consider cã aici cel mai eficient ar fi exemplul propriu, susþinut de o prezentare logicã ºi obiectivã a falsitãþii acestui sport. Dar toate acestea trebuie sã fie îndreptate spre o minte deschisã, capabilã sã accepte ºi altceva decât propria pãrere. În cele din urmã, decizia este a fiecãruia ºi riscurile implicit…
Psiholog, Pr Pr.. Marius ANTÃLUÞE
Sfatul Medicului PREGÃ TIRI PENTRU ªCOALÃ PREGÃTIRI Bogatã în fructe, toamna asigurã o bunã pregãtire pentru lunile ce vor urma. Copiii încep grãdiniþa, cei mai mãriºori, ºcoala. Consumul zilnic de fructe ºi legume proaspete întãreºte forþele de apãrare a organismului, mãreºte rezistenþa la infecþii ºi creºte capacitatea de muncã fizicã ºi intelectualã. Un ritm ordonat de viaþã, cu ore fixe de sculare ºi culcare, obiºnuieºte organismul pentru adaptarea la cerinþele etapei „post vacanþã, post concediu”. Adaptarea la solicitãrile impuse de specificul muncii fiecãruia este mai uºoarã în cadrul unei vieþi disciplinate. Se recomandã, astfel, scularea din pat în momentul trezirii, puþinã gimnasticã de înviorare, duºul (dacã nu a fost fãcut seara înainte de culcare), ºi apoi micul dejun. Nu se pleacã din casã „pe stomacul gol”. Micul dejun asigurã, prin consistenþa sa, capacitatea de efort reclamatã de muncã. Ca ora de sculare sã nu fie o corvoadã, se va respecta ora de culcare, nu mai târziu de 22.30. Oricât de tentante ar fi unele emisiuni TV de la ore târzii, renunþarea la ele este în favoarea sãnãtãþii: somnul reface organismul dupã eforturile din timpul zilei. În acest sens, exemplul pãrinþilor joacã un rol important în educarea ºi formarea personalitãþii copilului. Curiozitatea copiilor este un fapt pozitiv ºi pãrinþii sunt datori sã rãspundã întrebãrilor celor mici cu argumente reale; adevãrul va fi explicat pe mãsura înþelegerii copilului, nu sunt indicate rãspunsuri evazive sau chiar afirmaþii lipsite de adevãr. Sarcina pãrinþilor nu este uºoarã. La început de an ºcolar se cere prezentarea avizului epidemiologic. Medicul de familie va examina copilul ºi va indica mãsurile igienico-sanitare în cazul copiilor cu probleme de sãnãtate, fie oculare, fie auditive, fie cutanate sau legate de antecedentele patologice recente sau cele cunoscute din anii trecuþi. Se insistã în mod special asupra poziþiei corecte a copilului la masa de scris, pentru a evita deformãri ale coloanei vertebrale. Se va atrage atenþia ca învãþatul ºi lectura sã se efectueze la masã, nu în pat. Vizionarea emisiunilor TV se va limita la maxim 30 minute pentru preºcolari ºi o orã pentru ºcolari. Activitãþile extraºcolare vor fi dozate astfel ca sã îi rãmânã copilului ºi timp de relaxare, de joacã, de plimbare cu bicicleta sau un alt sport. Copilului nu trebuie sã i se „fure” copilãria, el are dreptul la ea. În educaþia copilului se va cultiva spiritul de echipã, de respect reciproc ºi acceptarea demnã a superioritãþii adversarului, când este cazul, ca element de stimulare pentru performanþe mai bune în viitor. Sã nu se treacã cu vederea cã pãrinþii au datoria de supraveghere permanentã a sãnãtãþii copilului ºi, la cel mai mic semn de boalã, sã recurgã la ajutorul medicului de familie înainte de a trimite copilul în colectivitate, mai ales în cazul maladiilor eruptive contagioase. În situaþia actualã, când încã se semnaleazã noi cazuri de îmbolnãvire cu virusul gripal A/H1N1, este datoria noastrã, a tuturor, de a aplica mãsurile preventive, pentru evitarea rãspândirii virusului, iar la apariþia primelor simptome sã ne prezentãm la Spitalul de Boli Contagioase. Dr AL Dr.. Beatrix P PAL
21