PĂSTORUL ARHIDIECEZEI
Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale
Gânduri din mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea În luna mai a acestui an se celebrează a 46-a zi Mondială consacrată Comunicaţiilor Sociale iar mesajul papal intitulat „Tăcere şi cuvânt: cale a evanghelizării” ne împărtăşeşte câteva gânduri ale Suveranului Pontif asupra unui aspect al procesului uman al comunicării care trebuie reamintit mai ales în timpurile noastre. „Este vorba despre relaţia dintre tăcere şi cuvânt: două momente ale comunicării care trebuie să fie în echilibru, să se succeadă şi să se integreze pentru a obţine un dialog autentic şi o apropiere profundă între persoane”. Căci experienţa arată că atunci când tăcerea şi cuvântul se exclud reciproc, comunicarea se deteriorează; în schimb, atunci când stau alături înţelegându-se reciproc, comunicarea capătă valoare tot mai mare. „Tăcerea este parte integrantă a comunicării şi fără de ea nu există cuvinte pline de conţinut. În tăcere ascultăm şi ne cunoaştem mai bine pe noi înşine, în ea se nasc şi sunt aprofundate gândurile, prin ea înţelegem cu o mai mare claritate ceea ce dorim să spunem sau ceea ce aşteptăm de la altcineva, prin ea alegem cum să ne exprimăm. Tăcând, îi permitem celeilalte persoane să vorbească, să se exprime pe sine, iar noi reuşim să nu rămânem legaţi, în lipsa unei confruntări oportune, de cuvintele ori ideile noastre. În acest fel se deschide un spaţiu de ascultare reciprocă şi se poate lega o relaţie umană mai consistentă”. Peste frumuseţea acestui elogiu adus tăcerii, recunoaştem importanţa adevărurilor pe care le subliniază Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea. În orice experienţă, dar mai ales în cea a iubirii, tăcerea dă expresie mai puternică gestului şi trăsăturilor chipului. Prin tăcere se exprimă bucuria, grijile, suferinţa, care află în ea o formă de exprimare deosebit de intensă. Din tăcere izvorăşte o comunicare mai exigentă, o claritate mai mare în a deosebi ceea ce este important de ceea ce este inutil ori în plus, un „ecosistem” care să ştie să echilibreze tăcerea, cuvintele, imaginile şi sunetele. „O mare parte din dinamica actuală a comunicării este orientată spre întrebări în căutare de răspunsuri. Motoarele de căutare şi reţelele sociale constituie punctul de plecare al comunicării pentru multe persoane care caută sfaturi, sugestii, informaţii, răspunsuri. În zilele noastre, Internetul devine tot mai mult locul întrebărilor şi răspunsurilor; ba chiar, adesea omul contemporan este bombardat de răspunsuri la întrebări pe care nu şi le-a pus vreodată şi la nevoi pe care nu le simte. Tăcerea este preţioasă pentru a favoriza discernământul necesar dintre numeroşii stimuli şi multele răspunsuri pe care le primim, tocmai pentru a recunoaşte şi a focaliza întrebările cu adevărat importante. În lumea complexă şi variată a comunicării iese în evidenţă, totuşi, atenţia pe care multe persoane o acordă întrebărilor ultime ale existenţei umane: cine sunt? ce pot afla? ce trebuie să fac? ce să sper?” Pentru ca să dea sens şi speranţă vieţii, omul nu se poate mulţumi cu un simplu şi tolerant schimb de opinii sau cu un răspuns grăbit, superficial. „Trebuie să acordăm atenţie diferitelor forme de site-uri, aplicaţii şi reţele sociale care-l pot ajuta pe omul de astăzi să trăiască momente de reflecţie şi de interogare autentică, dar şi să găsească spaţii de tăcere, ocazii de rugăciune, de meditaţie ori de împărtăşire a Cuvântului lui Dumnezeu”. Dumnezeu vorbeşte şi prin intermediul tăcerii sale. Iar dacă Dumnezeu îi vorbeşte omului şi prin tăcere, fără îndoială că şi omul poate descoperi în tăcere posibilitatea de a vorbi cu Dumnezeu şi despre Dumnezeu. Vorbind despre măreţia lui Dumnezeu, limbajul nostru pare a fi întotdeauna nepotrivit şi face astfel loc contemplării în tăcere, care ne cufundă în izvorul Iubirii, care ne îndrumă spre aproapele nostru pentru a-i simţi suferinţa şi a-i oferi lumina lui Cristos. În contemplarea în tăcere devine şi mai prezent Cuvântul veşnic, prin care a fost creată lumea, şi acel plan al mântuirii pe care Dumnezeu îl împlineşte prin cuvinte şi gesturi de-a lungul întregii istorii a omenirii. Aşa cum aminteşte Conciliul Vatican II, mai 2012
Actualitatea Creştină
1