Rozariu început în viaþã ºi continuat în eternitate
In memoriam HELGA COSMOVICI
HELGA COSMOVICI a murit miercuri, 14 ianuarie 2004, câteva minute dupã maslu, în faþa preotului ºi a familiei strânse în jurul ei, în timpul recitãrii rozariului. Nãscutã în 1919 la Galaþi, elevã a Institutului Notre Dame de Sion, împreunã cu pãrinþii, Apostol ºi Eliza Popa, ºi cu fraþii ei, Ervin, Valter, Arnold, au sprijinit acþiunea pãrinþilor franciscani, printre care episcopul Ioan Duma ºi pãrintele Ioan Gârleanu. În 1944 s-a cãsãtorit cu Horia Cosmovici. Amândoi au fost activi în Bisericã, fiind alãturi de episcopii greco-catolici martiri Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu ºi de monseniorul Vladimir Ghika. ªi-a crescut cei doi fii, aºteptând 18 ani întoarcerea soþului din detenþia politicã. Dupã 1969, Horia Cosmovici devenind preot greco-catolic, ea l-a ajutat în bunul mers al parohiei “clandestine” din locuinþa lor, ºi împreunã au rãspândit în jur credinþa ºi o profundã spiritualitate. Din 1997, paralizatã în urma unui accident cerebral, avându-l drept duhovnic pe pãrintele Vasile Mare, ºi-a oferit suferinþa slujirii aproapelui: îi încuraja pe toþi cei care o vizitau... A rãmas în memoria noastrã ca o sfântã.
înduioºãtor – esenþa creºtinismului: „Au fost prinºi, iar un soldat i-a spus unuia dintre ei cã avea sã-l ucidã pe c el ãl alt, c a s ã- l fac ã s ã mãrturiseascã un presupus delict. Bãiatul care a auzit aceasta s-a oferit în locul prietenului sãu: «Nu, ucideþimã pe mine!». Din fericire, un alt ofiþer c a r e t r e c e a a t unc i p e - a c ol o i - a recunoscut pe cei doi bãieþi ºi i-a eliberat. Când preotul locului, un misionar polonez, l-a întrebat pe bãiat ce anume îl determinase sã se ofere în locul prietenului sãu, acesta
Aºteptând eliberarea soþului, deþinut politic Fotografie din anii ‘50
a rãspuns: «Nu mi-aþi povestit odatã despre un preot din Polonia care ºia dat viaþa pentru altcineva…?» În v â r t e jul unui t er i b i l g e noci d d i n Af ri ca , un b ãi at r wa nd ez f us es e inspirat de istoria vieþii lui Maximilian Kolbe“. În prefaþa la „Martirii catolici din secolul al XX-lea“, profesorul Nemoianu conchide: „Caracteristic pentru aceastã carte ºi totodatã unul din marile sale merite este modul în care acoperã întregul planiglob ºi deceniile în scurgerea lor. […] Cifrele de ansamblu
se împletesc cu descrieri de cazuri individuale oferind imagini de neuitat. Este o realizare pentru care nu putem gãsi laude suficiente“. Cartea lui Robert Royal are meritul de a inaugura o importantã direcþie de cercetare în lumea academicã occidentalã. Ea reprezintã o mãrturie minuþios documentatã, perfect obiectivã ºi neretuºatã despre Infernul lui Dante din veacul al XX-lea.
ANA-MARIA BOTNARU
actualitatea creºtinã nr. 1/2004 pag. 19