omul şi structurile politice
clasa politică
Faptul că omul este o ființă socială din punct de vedere ontologic nu mai este un secret astăzi. Aristotel a fost primul care a surprins acest aspect extrem de important, iar la lumina zilelor noastre și a rețelelor de socializare cred că nimeni nu mai poate pune la îndoială acest aspect. Prin urmare o analiză a omului ca ființă politică trebuie să plece de la o observație pe cât se poate de obiectivă a laturii sale sociale. Orice relație interpersonală se structurează în timp pornind de la anumite convingeri comune, sau de la împărtășirea aceleiași ierarhii axiologice, ceea ce facilitează înțelegerea reciprocă și filtrează așteptările pe care fiecare individ le are de la cei cu care se află într-o astfel de relație. Inițial, acești lianți sociali sunt exprimați într-o manieră explicită, dar pe măsură ce relația se solidifică, ei devin impliciți.
două elemente extrem de importante Scurt studiu de caz: clasa pentru viața socială. Când politicienii se consideră doar administratorii unui politică românească stat, se instaurează un abis de netrecut O astfel de structură socială între clasa politică și restul populației. bine agregată este clasa politică Or, atitudinea pomenii electorale românească. Bunul simț ne spune denotă o denigrare a demnității umane tuturor că ceva nu funcționează bine în a cetățenilor, iar politicienii noștri, această amplă structură socială. Când indiferent de culoare, se dedau constant percepem anumite disfuncționalități la astfel de procedee. Ceea ce înseamnă, criticăm, de regulă, acțiunile imediate că dincolo de discursurile populiste, ale clasei politice, fără a ne da seama că politicienii îi disprețuiesc, uneori în mod inconștient, pe ceilalți cetățeni, iar aceștia îi disprețuiesc, la rândul lor, pe politicieni. Or, un astfel de mecanism social nu poate da roade, ceea ce înseamnă că trebuie schimbat din temelii.
În mod analog, același mecanism poate fi reperat și în ceea ce privește agregarea diferitelor grupuri sociale. Ele se organizează în jurul unor scopuri comune care nu sunt întotdeauna explicite. Acest tip de raporturi dă naștere mai multor tipuri de codificare care tind să se exprime în reguli sau modele sociale. Ele au rolul de a facilita participarea tuturor membrilor o judecată coerentă a structurii sociale la dezvoltarea grupului. La acest nivel în cauză trebuie să aibă în vedere întreg putem vorbi despre relații structurate. procesul de structurare și principiile care au stat la baza acestuia. Acțiunile Cu timpul, relațiile structurate concrete pe care noi le criticăm sunt tind să se obiectiveze în structuri doar vârful aisbergului. Problemele sociale ample sau instituții. Codificările reale se află mult mai în profunzime. despre care vorbeam în cadrul relațiilor structurate, devin norme formulate Prima problemă de fond ar fi explicit și general acceptate de toți aceea că politicienii consideră politica membrii structurii. Există trei elemente drept fiind exclusiv administrarea poliscare dețin un rol cheie în acest proces: ului, ceea ce este eronat. Politica ar a) condițiile structurale și economice trebui să fie mult mai mult decât atât. ale diverselor părți sociale implicate; Politica ar trebui să fie participarea b) logica sistemelor sociale implicate și tuturor cetățenilor la formarea unei c) medierea unor persoane individuale identități și a unei conștiințe comune sau a unor circumstanțe care favorizează tuturor. Prima datorie a clasei politice agregarea grupului social. este să ajute la cristalizarea acestor
24
iulie - august 2010
O a doua problemă de fond este cea morală. Decăderea morală, conduce la decăderea umană, iar acestea conduc inevitabil către decăderea clasei politice și a statului în general. Mulți consideră astăzi politica drept fiind ceva imoral sau, în cel mai bun caz, a-moral. Totuși, activitatea politică ar trebui să fie un demers moral prin excelență. Să nu uităm că în Grecia antică, activitatea politică era expresia unor opțiuni etice bine definite. Or, principalul scop al clasei politice românești a fost furtul din banul public, adică ”ciolanul”. Fără excepție! De ce spun asta? Pentru că ideea de opoziție constructivă a lipsit cu desăvârșire din clasa politică românească postdecembristă. Partidele politice românești nu știu să facă opoziție, pentru că scopul lor principal este acela de a ajunge la putere, deci de a pune mâna pe ciolan. Ca să exemplificăm acest aspect ajunge să facem referire la situația politică actuală a României. Este un haos total, iar în ultimii ani atât puterea, cât și opoziția, au dat dovadă de lipsă de responsabilitate. Dan Pătraşcu