Sanatate

Page 1

An 2, Nr. 3, 2013 ISSN 2343 – 7758

Ghid: Cum prelungim viaţa Cancerele colorectal, mamar, gastric, dar şi melanoamele, tumori ale pielii, pot fi tratatate prin terapii individualizate, în funcție de profilul pe care îl are bolnavul la nivel de genă

Tratamentul cancerului revoluționat prin terapia individualizată Colonoscopia te scapă de cancerul de colon

Tomografia oculară stabilește sănătatea ochilor


ESENŢIAL

S

U

M

A

R

Arina MOLDOVAN

GINECOLOGIE Vizita la ginecolog, esenţială

4 Boala este o provocare care poate fi învinsă

OFTALMOLOGIE Tomografia oculară stabileşte sănătatea ochilor

6, 7 INTERVIU Tratamentul cancerului revoluţionat prin terapia individualizată

5 GASTROENTE ROLOGIE Colonoscopia te scapă de cancerul de colon

16 LIFE STYLE Esthetique a câştigat lupta cu kilogramele în plus

8, 9 Produs marca Transilvania Grup Business fondator Aurelian GRAMA Director publicitate: Nicolae POP - 0740 115 167 Publicitate: Ionuţ OPREA - 0721 197 559 Publicitate: Marius MORAR - 0755 044 849 Marketing: Florin Marcel SANDOR - 0740 075 219

2

nr. 3, 2013

Coordonator proiect: Arina MOLDOVAN - 0742 295 165 Editor: Ligia VORO DTP: Raluca ROGOZ WWW.ZIDEZI.RO WWW.FACEBOOK.COM/ SANATATEZIDEZIPENTRUVIATA

„Am cancer”, este poate cea mai îngrozitoare expresie pe care o poţi auzi din gura unei persoane dragi. Cunoscut fiind faptul că este una dintre bolile care provoacă cel mai mare număr de decese la nivel mondial, automat în gândul tău se nasc întrebările „Care este cel mai eficient tratament?”, „Cum îl pot accesa?”, „La ce medic să apelez pentru ca mama, tata, bunica să se facă bine şi să trăiască?” Numărul de bolnavi de cancer creşte simţitor de la an la an în ciuda progreselor medicinei, cancerul este încă o boală incurabilă. Tratamentele existente ajută la prelungirea duratei de viaţă a pacienţilor, îmbunătăţesc calitatea vieţii pacientului pe timpul bolii, dar încă nu s-a descoperit o terapie pentru vindecarea acesteia. În judeţul Mureş, 23.270 de pacienţi cu cancer sunt luaţi în evidenţa cabinetului judeţean de oncologie, potrivit “Sintezei stării de sănătate a populaţiei şi activităţii medico-sanitare din judeţul Mureş pe anul 2012”. Fiecare are o poveste de viaţă, îşi duce lupta în felul său şi fiecare are nevoie de tratament şi suport. Un semn bun este atunci când bolnavul, după ce află diagnosticul, îşi recapătă încrederea în sine, în propriul destin. Boala trebuie văzută ca o provocare, care trebuie învinsă, trebuie stimulată dorinţa de a învăţa despre boală şi de a participa la tratament. Însă, deşi fiecare dintre noi am auzit de multe ori de cuvântul “prevenţie”, ar fi mai bine să începem să prevenim afecţiunile, prin prezentarea periodică la medic, la un control de rutină. Astfel, şansele ca boala să fie vindecată şi viaţa să se prelungească sunt mult mai mari, dar şi costurile pentru tratament sunt mult mai reduse.


GINECOLOGIE

Testul Babeş Papanicolau salvează viaţa Un simplu consult la medicul ginecolog şi efectuarea unui test Babeş Papanicolau sunt suficiente pentru eliminarea suspiciunilor, a temerilor că o femeie ar putea avea o afecţiune a colului uterin. Şi chiar dacă ar fi aşa, există şansa ca, depistată la timp, orice displazie să poată fi eliminată, iar femeia are o nouă şansă la viaţă. Programul de screening al cancerului de col uterin, demarat de Ministerul Sănătăţii în anul 2012, are ca obiectiv salvarea a cât mai multor vieţi, fără să fie nevoie să se recurgă la tratament oncologic. Ce înseamnă acest screening, cum se derulează el în judeţul Mureş şi cum poate fi accesat de femei, ne oferă detalii dr. Cosmina Uzun, coordonatorul Unităţii regionale de screening al cancerului de col uterin din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş.

Reporter: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş a fost nominalizat centru regional pentru programul de screening al cancerului de col uterin. Dr. Cosmina Uzun: În iunie 2012 s-a emis ordinul numărul 537/2012 şi 659/2012, prin care s-au constituit unităţile regionale de management centru care trebuiau să fie în instituţiile aflate direct în subordinea Ministerului Sănătăţii. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă TârguMureş deserveşte pentru screeningul cancerului de col uterin şase judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Pentru Regiunea Centru avem un număr de 14 reţele, în jur de minim două reţele în fiecare judeţ. Excepţie ar fi judeţul Alba, care are o singură reţea, dar în care am inclus absolut toate spitalele mai micuţe din judeţ în Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia. Avem cel mai mare număr de medici de familie din toate regiunile, 1.060, care au contracte şi la momentul acesta recoltează. Reporter: Programul se derulează deja de câteva luni. Putem vorbi de un succes înregistrat în această perioadă? Dr. Cosmina Uzun: Da, deşi am avut foarte mari dificultăţi de întocmire a actelor, deşi a durat foarte mult până ce am reuşit să instruim atât de mult personal, medici de familie, ginecologi, până ce am reuşit să stabilim contactele cu medicii de anatomie patologică. Dar deşi ne-am propus 30.000 de teste pentru 2012, am reuşit, totuşi, să recoltăm de la jumătatea lunii octombrie până la sfârşitul lunii decembrie un număr de 6.200 de teste. Reporter: Cum pot accesa pacientele programul? Dr. Cosmina Uzun: Pacientele se adresează medicului de familie inclus în program, care are un contract cu reţeaua, primeşte un formular FS 1, primeşte informaţiile necesare pentru testul Babeş Papanicolau. Trebuie să aibă vârsta între 25-64 ani, să fie complet asimptomatice. Dacă are antecedente, displazie sau suspiciunea unui cancer de col, ele, din păcate, nu sunt incluse în acest screening, dar beneficiază de tratament prin Casa de Asigurări, prin Programul de Oncologie. Medicul de familie fie face recoltarea, fie trimite mai departe la recoltare cu acest formular în trei exemplare, care îi asigură gratuitatea completă a testării. Reporter: Ce se întâmplă dacă medicul lui de familie nu este inclus în acest program?

Dr. Cosmina Uzun, coordonatorul Unităţii regionalede screening al cancerului de col uterin din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş Dr. Cosmina Uzun: Medicul de familie, dacă nu are contract, nu poate beneficia de serviciile acestea pentru pacient. Dar, la cererea pacientului, foarte mulţi medici de familie ni s-au adresat ulterior şi au fost incluşi la următoarea validare. Suntem încă deschişi pentru toţi medicii de familie din judeţul Mureş care încă nu sunt incluşi pe lista noastră. Reporter: Pacientele, doar dacă ştiu de screening se adresează medicului de familie. Ce se întâmplă cu cele care nu ştiu? Care sunt mijloacele de informare? Dr. Cosmina Uzun: Am reuşit să avem o legătură continuă cu presa, am informat de câte ori am putut. Medicii de familie, o parte dintre ei, care au fost înscrişi, se adresează pacientei de pe lista proprie şi le invită la cabinet. Sigur că există şi transmisia aceasta orală, din gură în gură, află de la vecina, de la colega de serviciu că au beneficiat de această testare şi pe urmă se adresează medicului de familie. Reporter: Anul trecut au fost testate mii de femei. S-au înregistrat şi situaţii în care analizele au confirmat existenţa unor displazii? Dr. Cosmina Uzun: În perioada 15 octombrie-30 decembrie 2012, un număr de 6.170 de

femei au primit formularul FS1, au primit această informaţie, dintre care un număr de 4.279 au testarea Babeş Papanicolau negativă şi un număr de 464 au testarea pozitivă. Ce înseamnă acest număr? Un procent de aproape 7,5% din totalul femeilor testate, care au primit bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor. Acel număr de femei nu au deja confirmat un carcinom de col uterin sau un cancer, ele beneficiază de investigaţie sau tratament fiind vorba despre displazie de gradul I, II sau III. Reporter: Care este efectul scontat al programului de screening, pe termen lung? Dr. Cosmina Uzun: Pe termen lung, practic se doreşte scăderea mortalităţii prin cancerul de col uterin pentru că suntem pe primele locuri din Europa. Sigur că, pentru început, va creşte incidenţa displaziilor. Vom înregistra un număr foarte mare de displazii care vor beneficia de tratament. Vom salva vieţi, acesta este unul dintre obiectivele următoare. Iar la sfârşitul celor cinci ani sperăm să ne reducem costurile de tratament oncologic. Practic, femei tinere vor fi salvate, nu vor mai ajunge în etapa de tratament oncologic. Displaziile de stadiul II şi III vor fi tratate la nivelul centrelor de ginecologie. Arina MOLDOVAN

nr. 3, 2013

3


GINECOLOGIE

Vizita la ginecolog, esenţială De la momentul începerii vieţii sexuale, pentru orice tânără se impune e ea controlul periodic la medicul ginecolog. Acest lucru permite diagnosticarea e. din timp a diferitelor afecţiuni, optimizând astfel şansele de vindecare. Diagnosticat în stadii precoce, cancerul de col uterin poate fi nu g numai tratat, ci şi vindecat. Dr. Mihai Căpîlnă, medic primar ginecolog ă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, susţine că această boală afectează din ce în ce mai multe femei tinere. Reporter: Cancerul de col uterin este o temă din ce în ce mai dezbătută în ultimul timp. În ce stadii vin pacientele? Se simte o creştere a numărului celor care sunt depistate în faza incipientă? Dr. Mihai Căpîlnă: Din păcate nu. Foarte multe cazuri sunt depistate în stadii avansate. Spre deosebire de ţările vest europene, unde foarte rar se descoperă un cancer în stadiul unu, în ţara noastră avem surprize neplăcute să descoperim şi în stadiile doi, trei sau chiar patru. Se simte foarte mult lipsa screeningului citotumoral. Toţi aceşti 20 de ani în care nu s-a făcut screening în mod organizat are nişte repercusiuni, pentru că, lipsind, găsim cazuri în stadii avansate. Screeningul s-a făcut în mod oportunistic. Din păcate, pacientele care au venit pentru screening sunt pacientele cu situaţie socială bună, care au avut acces la informaţie şi acces la sistemul medical, iar populaţia la care apare cel mai frecvent cancerul de col uterin este cea cu o situaţie socio-economică mai redusă. Reporter: Putem vorbi de un profil al bolnavei? Care sunt factorii de risc? Dr. Mihai Căpîlnă: Cancerul de col uterin, se ştie, este provocat de Papilloma Virus (HPV), care apare mai frecvent la pacientele cu debut precoce a vieţii sexuale. Sunt, în general, paciente din medii defavorizate, cu condiţii socio-economice mai crase. Apare incidenţa mai mare la fumătoare decât la nefumătoare, la cele care au avut mai multe naşteri şi mai multe avorturi. Reporter: Cât de mult putem incrimina factorii genetici? Dr. Mihai Căpîlnă: În cancerul de col, factorul genetic are importanţă foarte scăzută spre deosebire de cancerul de sân, unde există transmitere ereditară. În cazul cancerului de col uterin se cunoaşte virusul Papilloma Human, o infecţie dobândită pe cale sexuală. Reporter: Ce tendinţe aţi observat în evoluţia cancerului? Dr. Mihai Căpîlnă: Apare mai frecvent la femei tinere, din păcate, legat şi de faptul că debutul vieţii sexuale, în prezent, faţă de acum

4

nr. 3, 2013

20 sau 30 de ani se face mai precoce, respectiv are mai mulţi parteneri sexuali. În general, tipurile de cancer care apar la femei mai tinere au evoluţie mai agresivă, găsim cancere de col uterin la vârste de 24-25 de ani. În trecut, astfel de cazuri erau mai rare şi vârsta medie de depistare era după 40 de ani. Reporter: Cum ne protejăm împotriva virusului Papilloma? Dr. Mihai Căpîlnă: Prezervativul protejează. Orice metodă de protecţie împotriva Human Papilloma Virus joacă rol protector împotriva cancerului de col uterin. Din momentul dobândirii infecţiei cu Papilloma Virus până ce se transformă într-un cancer invaziv trec minim opt ani. În situaţia în care femeia respectivă se adresează regulat, face un citotumoral, dacă apar stări displazice, acestea pot fi depistate şi tratate să nu se ajungă la leziune canceroasă. Asta nu înseamnă că viaţa sexuală a pacientei trebuie schimbată. Este important ca, odată cu debutul vieţii sexuale sau indiferent de numărul de parteneri, femeia, în continuare, să se prezinte periodic la un examen de screening. Este o boală care, în situaţia în care întreaga populaţie feminină ar fi supusă screeningului citologic, ar fi eradicată. Ar apărea cazuri rare, exact cum se întâmplă în ţările civilizate, unde se face, organizat şi acoperă un procent foarte mare din populaţia feminină. S-a ajuns ca, în ţări precum Marea Britanie, un ginecolog să nu vadă pe tot parcursul activităţii medicale un cancer invaziv de col uterin tocmai din caza faptului că se face un screening foarte riguros, care acoperă cât mai mult din populaţia simplă şi prin asta reuşeşte depistarea şi tratarea leziunilor displazice şi nu se ajunge la cancer de col uterin. Reporter: Cancerul se tratează diferit, în funcţie de stadiul în care este depistat. Dr. Mihai Căpîlnă: În ultimii ani se acordă un credit tot mai mare chirurgiei, chirurgiei radicale sau supraradicale. Se încearcă cât mai mult să se acopere prin tratamentul chirurgical. De asemenea, s-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte chimioterapia. Până în urmă cu 20-30 de ani nu se făcea deloc chimioterapie, acum sunt situaţii, în funcţie de

Dr. Mihai Căpîlnă, medic primar ginecolog la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş

stadializare, în care pre sau posterapeutic să se folosească şi chimioterapia. Şi radioterapia a avansat foarte mult. Se poate calcula mult mai exact ţinta radioterapiei în funcţie de volumul şi răspândirea tumorii, în aşa fel încât să aibă o acţiune cât mai bună pe tumoră şi cât mai puţin pe ţesuturile aparent sănătoase din jurul tumorii. Reporter: Ce şanse sunt ca femeia să supravieţuiască, atât după intervenţie, cât şi dacă urmează tratamente chimio sau radioterapeutice? Dr. Mihai Căpîlnă: S-a dezvoltat foarte mult chirurgia conservatoare, în sensul de a rezolva din punct de vedere oncologic cancerul de col uterin, de a păstra fertilitatea pacientei. Sunt paşi importanţi. Din fericire şi la noi, în Târgu-Mureş, am început să facem astfel de operaţii pentru cancerele invazive cu scopul păstrării fertilităţii şi suntem fericiţi că avem deja prima sarcină şi prima naştere după o astfel de operaţie. Reporter: Putem vorbi de vindecare în cazul intervenţiei chirurgicale? Dr. Mihai Căpîlnă: Da. Depinde de stadializare. În stadiul I rata de vindecare şi tratamentul complex chirurgical cu chimio sau radioterapie în stadiul I, procentul de vindecare este de peste 90%. Procentul este mai scăzut pe măsură ce stadiul depistării este mai avansat. Şi depinde de foarte mulţi parametri legaţi de biologia tumorii respective. Dar depistat precoce, în stadiul I, rata de vindecare este de peste 90%. Reporter: Care este atitudinea femeilor faţă de această boală? Am cancer, am să mor este o sintagmă des folosită, pe care o auziţi des la paciente? Dr. Mihai Căpîlnă: Nu, tocmai din cauza faptului că aceste paciente se pot considera vindecate la cinci ani. Cu metodele terapeutice pe care le avem în prezent rata de supravieţuire este din ce în ce mai mare. Este o boală care, dacă este depistată mai ales în stadiul precoce, este absolut curabilă. În ultimele stadii procentul de supravieţuire la cinci ani este de sub 20%. A consemnat Arina MOLDOVAN


OFTALMOLOGIE

Tomografia oculară stabileşte sănătatea ochilor Sub deviza ”Ochii tăi merită să fie trataţi de specialiştii noştri”, doamna dr. Meda Neagoe, medic primar oftalmolog la OPTISTAR TÎRGU-MUREŞ, vă prezintă câteva metode şi proceduri revoluţionare în diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor oftalmologice. Reporter: Doamna doctor Meda Neagoe, ce ne puteţi spune despre OPTISTAR şi cele mai recente achiziţii în domeniul oftalmologic? Dr. Meda Neagoe: Optistar, societatea pe care o administrez, este specializată în servicii medicale oftalmologice de înaltă calificare. Deviza noastră este de a oferi pacienţilor maximă precizie şi acurateţe în diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor oftalmologice. Iată de ce, din respect pentru pacienţii noştri, suntem deschişi în permanenţă spre cele mai noi metode şi tehnici în domeniu. Reporter: Ne mărturiseaţi că aţi achiziţionat un tomograf special. Ce aduce nou acest aparat? Dr. Meda Neagoe: Tomografia oculară sau tomografia în

modificări anatomice ale retinei: diabet, hipertensiune, degenerescenţă maculară, edem macular, fibroză retiniană. Prin tomografie oculară se poate evalua starea de sănătate a nervului optic şi urmări evoluţia pacienţilor cu glaucom. Ca ultimă noutate, tomografia oculară a polului anterior asigură vizualizarea corneei şi măsurarea grosimii ei, vizualizarea unghiului irido-corneean, lucru foarte important în diagnosticul şi prognosticul glaucomului. Dr. Meda Neagoe coerenţă optică este o metodă revoluţionară de examinare a retinei. În ziua de astăzi a devenit un examen indispensabil în diagnosticul şi urmărirea retinopatiei diabetice, a edemului macular, a găurilor maculare şi a decolărilor retiniene, acestea toate fiind complicaţii în evoluţia diabetului. Tomograful poate detecta anomaliile din miopia forte, unde fundul de ochi se examinează dificil. Asigură urmărirea efectului pe care tratamentul medicamentos îl are în degenerescenţa

maculară şi edemul macular diabetic. Poate furniza elemente de diagnostic diferenţial în boli maculare diverse, cum sunt distrofiile retiniene ereditare, afectările retiniene toxice, tumorile de fund de ochi. Reporter: Ce evidenţiază tomografia oculară? Dr. Meda Neagoe: Prin intermediul tomografiei oculare se pot pune în evidenţă schimbările anatomice şi de structură ale retinei. Există o multitudine de cauze care generează

Reporter: Cum funcţionează tomografia oculară? Dr. Meda Neagoe: Funcţionarea tomografiei oculare se bazează pe o tehnică de măsurătoare optică non-invazivă, prin care este captată imaginea retinei cu o rezoluţie de 5 microni, viteza de captare fiind foarte mare. Lumina emisă de sursă este în spectru infraroşu, astfel că nu produce nici disconfort şi nici iradiere. Reporter: Vă mulţumim pentru amabilitate şi vă mai aşteptăm şi cu alte noutăţi în domeniul oftalmologiei.

Reamintim cititorilor noştri că CENTRUL OFTALMOLOGIC ŞI DE OPTICĂ MEDICALĂ OPTISTAR este situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 21, iar laboratorul de investigaţii oftalmologice se găseşte pe strada Strâmbă nr. 23. Programările se fac la telefon: 0265-265.370.

Primul ajutor pe Iphone Paşii care trebuie urmaţi pentru acordarea corectă a primului ajutor în caz de urgenţă pot fi accesaţi direct de pe Iphone prin instalarea unei aplicaţii de prim ajutor lansată de Crucea Roşie. Cele două secţiuni disponibile „Învaţă” şi „Urgenţe” ghidează utilizatorii către tipul de conţinut solicitat: informaţie care ajută în identificarea problemei, respectiv informaţie ce explică modul de acţiune odată ce problema a fost identificată. Secţiunea „Învaţă” prezintă diverse situaţii care necesită o intervenţie de prim ajutor. Pentru fiecare dintre acestea, aplicaţia contribuie la înţelegerea şi recunoaşterea problemei, iar instrucţiunile explică modul de acţiune.

De asemenea este disponibilă „secţiunea de studiu”, despre cei patru paşi esenţiali în acordarea primului ajutor, precum şi opţiunea de apelare la numărul de urgenţă 112, însoţită de indicaţii despre informaţiile esenţiale care trebuie oferite în momentul solicitării ajutorului medical specializat. Secţiunea „Urgenţe” cuprinde cele mai frecvente posibile cazuri de accidente şi instrucţiuni pas cu pas, menite să ajute efectiv în momentul în care salvatorul oferă primul ajutor într-o situaţie de criză. De asemenea, serviciul de urgenţă 112 poate fi apelat direct din această secţiune. Cei care descarcă această aplicaţie vor putea fi înscrişi direct la cursurile de prim ajutor organizate de Crucea Roşie. Arina MOLDOVAN

nr. 3, 2013

5


INTERVIU

Tratamentul cancerului revoluţionat Cancerele colorectal, mamar, gastric, dar şi melanoamele, tumori ale pielii, pot fi tratatate prin terapii individualizate, în funcţie de profilul pe care îl are bolnavul la nivel de genă. Odată determinate particularităţile moleculare la nivel de gene, se poate stabili ce fel de substanţe sunt benefice pentru anihilarea celulelor canceroase. Până la accesarea tratamentului, este necesară o analiză deloc ieftină, care se realizează în câteva locaţii din România, însă va putea fi efectuată în viitor și la Târgu-Mureș, după cum susţine dr. Simona Gurzu, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș, Departamentul de Patologie, și medic specialist anatomie patologică la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureș.

Reporter: Aţi participat la un proiect cu finanţare europeană privind cercetarea medicală avansată în oncologie. Despre ce a fost vorba mai exact? Pe ce v-aţi axat? Dr. Simona Gurzu: În cadrul proiectului de cercetare POSDRU/89/1.5/S/60872 al cărui manager a fost doamna Prof. Dr. Klara Brînzaniuc, sub îndrumarea ştiinţifică a domnului Prof. Dr. Ioan Jung (UMF Târgu-Mureş) şi a domnului Prof. Dr. Zoltan Szentirmay (Institutul Naţional de Oncologie Budapesta) am primit o bursă de cercetare care ne-a permis abordarea studiului a noi aspecte legate de diferite tipuri de cancer, preocuparea primordială a echipei fiind cancerul colorectal. Studiul s-a axat pe identificarea particularităţilor tumorale la pacienţi diagnosticaţi cu această leziune atât în Târgu-Mureş cât şi în Budapesta, unde s-a desfăşurat o parte a cercetărilor.

”Cancerul e o realitate a societăţii în continuă mişcare” Reporter: Ce a însemnat această cercetare şi cum ar revoluţiona rezultatele acestei cercetări tratamentul cancerului? Dr. Simona Gurzu: În prezent, din păcate, pacientul cu cancer ştie că va muri şi că dacă doreşte să-şi mai prelungească agonia este necesar a primi perfuzii sau a suporta un tratament cu raze care nu face altceva decât să-i distrugă organismul, să-i cadă părul şi altele asemenea. Total greşită această concepţie. Cancerul e o realitate a societăţii în continuă mişcare în care ne ducem existenţa, interesează vârste din ce în ce mai tinere dar nu trebuie să constituie frica de moarte care gravitează, de cele mai multe ori, în jurul acestui cuvânt. Aliniindu-ne cercetătorilor de renume internaţional, încercăm să înţelegem la nivel de informaţie genică prin ce ne deosebim unul de celălalt şi, bazat pe aceste deosebiri, încercăm să identificăm

6

nr. 3, 2013

acele substanţe care sunt necesare a fi administrate pentru stoparea proliferării celulelor nedorite din organism. În fiecare din noi, Dumnezeu a implantat un cip care se numeşte ADN şi conţine toate informaţiile, individualizate, legate de funcţionalitatea organismului nostru. Acest cip, oarecum diferit de la un individ la altul, conţine informaţia codificată sub forma unor gene. Atunci când cancerul se instalează în organism, indiferent de tipul acestuia, el asociază o atenţionare a genelor care, fie au capacitatea de a lupta împotriva celulelor nedorite, asemenea unui salvamar, fie încurajează înmulţirea acestor celule. Cercetarea moleculară în cancer înseamnă identificarea, la fiecare pacient bolnav, a acestor gene, bune sau dăunătoare organismului. Dacă sunt bune, există substanţe care le ajută în lupta lor

anti-cancer iar dacă sunt dăunătoare, medicamentele moderne le distrug, lăsând alţi gardieni să-şi desfăşoare activitatea. Aceste aspecte genetice sunt studiate în ţesutul tumoral care se îndepărtează chirurgical şi se conservă în parafină, astfel că pentru pacient nu înseamnă nici risc, nici intervenţii suplimentare. Cum revoluţionează studiile tratamentul? În prezent, nu se mai tratează boala ci individul afectat de boală, astfel că vorbim de aşa numita terapie individualizată. Astfel, cancerele colorectal, mamar, gastric dar şi melanoamele (tumori ale pielii) sunt tratate cu astfel de substanţe noi, care acţionează la nivel de gene. Pentru aceste terapii moderne, este necesar a se testa activitatea unor gene, specifice fiecărui tip de cancer, şi, în funcţie de rezultate, a se administra diferite substanţe. Efectele sunt uimitoare, pre-


INTERVIU

prin terapia individualizată lungesc viaţa, şi, de aceea, cancerul nu mai înseamnă neapărat moarte. Reporter: Explicaţi, vă rog, beneficiul pe care îl va avea pacientul cu noul tratament. Dr. Simona Gurzu: Toxicitatea asupra organismului este mai mică, şansele de supravieţuire cresc şi multe dintre substanţele de care aminteam pot fi administrate oral (pe gură), nefiind necesare perfuzii interminabile.

”În cancer nu putem vorbi de vindecare completă” Reporter: Care sunt şansele de vindecare? Dr. Simona Gurzu: În cancer nu putem vorbi de vindecare completă. Dacă am cunoaşte toate misterele acestei boli nu am mai avea motive să facem cercetări. Chirurgul îndepărtează ţesutul bolnav, medicul patolog examinează misterele microscopice şi moleculare ale tumorii, medicul oncolog decide terapia dar şansa este dincolo de înţelegerea noastră. Cel de Sus ştie care este şansa dar, în acelaşi timp, ne dă înţelepciunea de a intra în profunzimea ei. Reporter: De când va intra în practica medicală curentă acest tip de tratament? Dr. Simona Gurzu: Nu este invenţia noastră. În lume, zeci de mii de cercetători îşi dedică viaţa dezlegării misterului legat de cancer dar, când crezi că ai atins apogeul, noi rezultate sunt publicate, care revoluţionează total ziua de ieri. Informaţia se schimbă zilnic, iar tratamentul individualizat al cancerului este deja introdus în practica clinică, inclusiv în România. În ciuda acestor descoperiri, însă, costurile extrem de mari legate atât de identificarea genelor responsabile cât şi de implementarea acestei terapii moderne ne împiedică să sperăm, deocamdată, că toţi pacienţii vor fi trataţi individualizat. Un alt motiv al necunoaşterii acestor aspecte

este legat de momentul prezentării pacientului la medic. Lipsa unei educaţii sanitare corespunzătoare, nepăsarea sau, poate, lipsa timpului pentru noi înşine, sunt motivele pentru care cele mai multe cazuri sunt diagnosticate mult prea târziu, când organismul e invadat de celule tumorale şi, în acel moment, informaţia genică nu mai are nici o valoare, pentru că salvarea ajunge de cele mai multe ori cu întârziere.

”În viitor vom încerca să aplicăm pentru proiecte de cercetare care să ne permită implementarea acestor determinări şi în Târgu-Mureş” Reporter: Cum poate fi accesată terapia de pacient?

Dr. Simona Gurzu: Este necesar a menţiona că terapia modernă despre care am amintit se asociază dar nu înlocuieşte mijloacele clasice de tratament ale bolii canceroase (îndepărtare chirurgicală, radioterapie, chimioterapie). Noi suntem medici patologi care informăm pacienţii asupra mecanismului de formare a cancerului şi a posibilităţilor terapeutice. Nu sunt în măsură să vorbesc despre accesare. Particularităţile moleculare, la nivel de gene, pot fi determinate, deocamdată, contra cost, la Institutul Victor Babeş din Bucureşti şi, probabil, şi în alte centre din ţară. În prezent, în Departamentul de Anatomie Patologică a UMF Târgu-Mureş, am pus baza unui laborator de biologie moleculară care va fi axat, deocamdată, pe cercetare, dar în viitor vom încerca să aplicăm pentru proiecte de cercetare care să ne permită implementarea acestor determinări şi în Târgu-Mureş, beneficiar direct fiind pacientul, căruia i-am jurat să ne dedicăm cunoştinţele profesionale. Cu rezultatele primite, pacientul se adresează medicului oncolog şi paşii următori sunt decişi de către acesta, în funcţie de fondurile pe care le poate accesa. Poate încă visăm înalt pentru o ţară săracă dar, dacă am reuşi să conştientizăm pacientul de importanţa diagnosticării leziunilor în stadii timpurii, am putea visa şi la o terapie modernă pe măsură, implementată deja cu succes în clinicile de renume.

A consemnat Arina MOLDOVAN

nr. 3, 2013

7


GASTROENTEROLOGIE

Colonoscopia te scapă Eliminarea polipilor adenomatoşi din tractul digestiv elimină riscul ca un pacient să mai dezvolte cancer de colon. Însă acest lucru este posibil doar dacă polipii sunt descoperiţi la timp, înainte de a se transforma în cancer de colon, prin efectuarea unui test de screening, respectiv o investigaţie endoscopică.

“Prin screeningul cancerului de colon, prin investigaţie endoscopică putem descoperi acei polipi, îi scoatem și acel pacient care ar fi făcut un cancer peste câţiva ani, sigur nu va mai face.” Cancerul de colon este o afecţiune tumorală a colonului şi majoritatea tumorilor debutează cu proliferări benigne (n.r.-leziuni necanceroase) de celule, sub formă de polipi colonici. În timp, aceştia se pot transforma malign (r.n.-leziuni canceroase) în cancer de colon. Polipii pot fi de dimensiuni mici, de cele mai multe ori sunt asimptomatici, motiv pentru care medicii recomandă efectuarea de teste de tip screening, care pot depista aceşti polipi înainte ca ei să degenereze malign. “În tubul digestiv sunt polipi adenomatoşi, declaraţi leziuni premaligne. Ei sunt niște mici formaţiuni, mici tumori, alcătuite din celule care au crescut mai repede decât ar trebui, sunt deviate de la rolul lor iniţial, dar încă nu sunt agresive și nu ajung în stadiul în care să plece în altă parte, să dea metastază, să se comporte ca celula canceroasă. Cu cât e mai mic și mai repede descoperit, cu atât e mai ușor de scos și nu trebuie intervenţie chirurgicală. Prin screeningul cancerului de colon, prin investigaţie endoscopică putem descoperi acei polipi, îi scoatem și acel pacient care ar fi făcut un cancer peste câţiva ani, sigur nu va mai face”, a explicat dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog la Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life din Târgu-Mureş.

Dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog la Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life din Târgu-Mureş

Colonoscopia, recomandată “Propunerea Societăţii Române de Gastroenterologie, pornind de la experienţa societăţilor de gastroenterologie din alte ţări este ca orice adult să îşi programeze o colonoscopie totală dup după vârsta de 45 de ani.”

P Pornind de la faptul că aceşti p polipi adenomatoşi se vor t transforma în cancer, în mod c cert, în următorii ani, toţi p pacienţii care au o anumită vâ vârstă sau o anumită încărcare gen genetică sunt sfătuiţi să recurgă la un screening chiar dacă au sau nu simptome. P Persoanele care au în familie

8

nr. 3, 2013

rude de gradul I, cu cancer de colon, sunt invitate să își facă colonoscopia cât mai rapid după ce și-a identificat această expunere genetică, adică a aflat că a avut unul dintre părinţi cancer. Este indicat să recurgă la o colonoscopie, indiferent ce vârstă are. Investigaţia va trebui refăcută periodic. Persoanele care nu au în familie această afecţiune, dar au expunere la toxice sau au alte boli care pot duce la cancer colorectal, își pot face această colonoscopie mai repede decât vârsta standard de screening, oricând în timpul vieţii, iar la nivelul tuturor celorlalte persoane care nu au în familie cazuri, care nu sunt expuse la toxice s-a stabilit ca vârstă de start pentru screening vârsta de 45 de ani. “Propunerea Societăţii Române de Gastroenterologie, pornind de la experienţa societăţilor de gastroenterologie din alte ţări este ca orice adult să îşi programeze o colonoscopie totală după vârsta de 45 de ani. Efectuându-se acest mod de investigare în ţări ca SUA, Japonia, ţările vest europene s-au descoperit atât de multe boli înainte de a se transforma în cancer, încât a scăzut incidenţa cancerului cu 30%. Din trei persoane care trebuiau să moară, două au rămas pentru că a fost descoperit prea târziu, dar una a scăpat. Şi dacă discutăm de o incidenţă de un milion de cazuri noi, anual, în lume, din care 500.000 cazuri de mortalitate din cauza cancerului colorectal, acest procent de 30% reprezintă foarte multe vieţi salvate”, a apreciat medicul gastroenterolog.

Ce simptome pot alarma Polipii adenamotoşi trebuie căutaţi la persoanele aparent sănătoase. Când o persoană simte că este foarte obosită, mai palidă, a observat că scaunul îşi modifică culoarea înspre negru, că are cheaguri de sânge în scaun, mănâncă şi slăbeşte sau că nu poate să mânânce, nu are poftă de mâncare, a observat că forma scaunului este mai subţiată, ca un creion sau o panglică, sau apar simptome de constipaţie mai mult de trei zile, are o stare generală de slăbiciune şi nu şi-o poate explica, atunci când există astfel de simptome, e posibil să fie descoperit un stadiu


GASTROENTEROLOGIE

de cancerul de colon Tabel cu E-uri de care trebuie să ne ferim

,

avansat de boală. “Cel mai tânăr pacient la care am descoperit la endoscopie un cancer de colon, cu toată structura lui, avea 27 de ani. S-a prezentat pentru că a observat scaunul mai închis la culoare, nu neapărat negru. Dar făcând acest lucru la 27 de ani, descoperind tumora şi operat fiind am avut şansa să spunem că a scăpat de cancer pentru că suntem la şase sau şapte ani de când s-a operat. S-a scos tumora şi ganglionii locali, s-au făcut tratamentele specifice după operaţie şi de atunci nu avem niciun semn că ar mai fi apărut şi în altă parte o recidivă sau metastază”, a prezentat dr. Nicolau.

Bolnavii de cancer colorectal aflaţi în evidenţa cabinetului judeţean de oncologie, din judeţul Mureș, în 2012 Cazuri noi, luate în evidenţă 180

din care femei 71

Bolnavi rămaşi în evidenţă 1.450

din care femei 500

rămâne în tubul digestiv şi se elimină. Este un element care curăţă şi păstrează tot interiorul tubului digestiv într-un echilibru bun: cereale, pâine integrală. Produsele cu termen lung de valabilitate, au tot felul de substanţe din ce în ce mai complicate, şi este mai mare riscul de a avea substanţe cancerigene”, a explicat dr. Nicolau. Nu în ultimul rând, trebuie ştiut că alimentele prăjite sunt toxice, mai ales dacă aceeaşi cantitate de ulei este utilizată pentru prăjit de mai multe ori. S-a demonstrat că în uleiul în-

cins, la o anumită temperatură, se dez voltă o cantitate de substanţe toxice şi, dacă aceeaşi cantitate de ulei este adusă la o temperatură din ce în ce mai mare a doua, a treia oară, cantitatea de substanţe toxice este procentual mai mare. “Acasă, o gospodină responsabilă trebuie să uite de prelucrarea alimentelor prin prăjire sau să o facă o singură dată în acea cantitate de ulei”, este recomandarea medicului gastroenterolog. Arina MOLDOVAN

Alimentaţia, incriminată de apariţia polipilor “Acasă, o gospodină responsabilă trebuie să uite de prelucrarea alimentelor prin prăjire sau să o facă o singură dată în acea cantitate de ulei.” Dieta este un factor ce influenţează în mod pozitiv sau negativ evoluţia stării generale de sănătate. Alimentele afumate constituie un factor de risc pentru apariţia cancerului de colon, în timp ce fibrele alimentare vegetale constituie un mijloc de protecţie. “Tot ceea ce mâncăm şi nu se dizolvă, nu dispare,

Toţi pacienţii care au o anumită vârstă sau o anumită încărcare genetică sunt sfătuiţi să recurgă la un screening al cancerului de colon chiar dacă au sau nu simptome

nr. 3, 2013

9


ORTOPEDIE

Artroza poate fi vindecată la Puls Simţi dureri articulare, ai senzaţia că înţepenești și te miști din ce în ce mai greu, ai nevoie de un mijloc auxiliar de susţinere? Pot fi semne că suferi de artroză, o afecţiune care apare în general la persoanele vârstnice. Nu este de neglijat și la primele semne este recomandabil să Dr. Octav Russu, medic primar vă prezentaţi la medicul ortoped. ortoped la Centrul Medical Puls 2009

Artroza este cauzată de degenerarea cartilajului articular, implicând una sau mai multe articulaţii. Leziunea poate să apară în orice articulaţie, dar cele mai afectate sunt cele care suportă greutatea corporală, respectiv coloana vertebrală, șoldul, genunchii. La Centrul Medical Puls 2009, pacienţii cu patologie la nivelul genunchiului, gen artroză, gonartroză, rupturi ligamentare, probleme de cartilaj sunt consultaţi de către medicii ortopezi care lucrează în unitatea medicală, iar diagnosticul este pus rapid și profesionist. ”Dacă este nevoie de explorări imagistice, există radiologie și un computer tomograf modern, care aduce un plus de acurateţe diagnosticului și, după aceea, la graniţa dintre diagnostic și tratament este artroscopia, care în prima fază are o componentă de diagnostic, așa-numita artroscopie diagnostică”, a explicat dr. Octav Russu, medic primar ortoped la Centrul Medical Puls 2009.

Artroscopia, mai ales la genunchi Artroscopia este o procedură chirurgicală ce permite medicului să studieze suprafaţa articulaţiilor și elementele moi intraarticulare: meniscuri, ligamente. Procedura permite diagnosticarea problemelor articulaţiilor, efectuarea unei intervenţii chirurgicale și este efectuată în mod obișnuit la nivelul genunchilor, dar și a umerilor. ”Urmează partea de tratament propriu zis - sutura sau îndepărtarea fragmentelor de menisc rupte sau degenerate, mozaicoplastii sau tot felul de alte metode care se adresează patologiei genunchiului, dar din ce în ce mai des și patologiei umărului. În 90% din cazuri este vorba de genunchi și 10 % umăr, vis-a-vis de partea artroscopică. Dacă ar fi să accentuez o patologie pentru care suntem foarte bine pregătiţi și pentru diagnostic și tratamentul chirurgical, aș spune că patologia artroscopică a genunchiului este cea care domină pacientura din Puls”, a

10

nr. 3, 2013

menţionat dr. Octav Russu. Intervenţiile sunt minim invazive, spitalizarea este scurtă și recuperarea rapidă.

Plasma autologă, tratament adjuvant Un tratament adjuvant al artrozei, utilizat la Centrul Medical Puls 2009 şi din ce în ce mai accesat, în special de persoanele tinere, este tratamentul autolog, care folosește proteine din sângele pacientului. Metoda are la bază descoperirile ortopediei moleculare, fiind creată în anul 1997. Serul odată obţinut din sângele pacientului, în seringa Orthokine, are parte de un mediu ce simulează inflamaţia la nivelul articulaţiei, datorită microsferelor speciale, fără niciun adaos de substanţe străine organismului. Celulele sanguine în prezenţa acestor sfere sunt obligate să producă factori inflamatori. De aceea, acest produs se numește ser autolog condiţionat. Serul obţinut se injectează aceluiași pacient, în articulaţia afectată.

Rezultate vizibile, imediate O sesiune de tratament presupune șase injecţii Orthokine, timp de șase săptămâni, câte una pe săptămână, rezultatele menţinându-se până la un an. „Pentru o artroză gravitate medie, administrarea celor șase infiltraţii ar aduce un beneficiu pacienţilor până la un an după administrare. Practic spunem că pacienţii se simt considerabil mai bine până la un an de la administrarea acestor șase infiltraţii. Se face o injecţie pe săptămână la nivelul articulaţiei afectate de artroză, iar dozele sunt adaptate în funcţie de dimensiunea articulaţiei respective. Are aplicativitate la nivelul întârzierii de consolidare sau a pseudoartrozelor având rol și de a crește angiogeneza, de a stimula formarea de ţesut osos la nivelul respectiv”, a mai spus dr. Octav Russu. Tratamentul poate fi aplicat artrozelor articulaţiilor mari, tratamentul afecţiunilor coloanei lombare interioare, în patologia traumatică, rupturi de tendoane etc. Arina MOLDOVAN


INVESTIGAŢII MEDICALE Suzana Molnar, psiholog clinician, consilier genetic, specializare psihologia copiilor

A fost odată un balaur pe care îl chema Cancer… Viaţa împreună cu copiii… zâmbete, râsete, nopţi nedormite, parcuri, glume, orare încărcate, cântece și… milioane de treburi de rezolvat. Dar poate să existe un moment în care, deodată, totul se oprește! Este momentul în care viaţa se intersectează cu un diagnostic de temut: cancerul. Din acel moment o cascadă de întrebări și sentimente intense ne învăluie: „De ce noi?” , „Ce am făcut greșit?” , „Ce șanse avem?”. Avem sentimentul că totul se schimbă, nimic nu mai este la fel, dar cel mai important lucru este să luptăm împreună împotriva acestui balaur înfricoșător, ca el să devină doar o poveste spusă de către cei mai curajoși puternici prichindei. Fazele prin care persoanele diagnosticate cu cancer și familiile lor trec la momentul aflării veștii sunt șocul, negarea (amăgirea), revolta, furia, urmate de depresie pe fondul căruia se conturează două tipuri de comportamente: tentativele de ,,negociere” și închiderea în sine, confuzia. Pe toată perioada evoluţiei bolii, persoanele implicate oscilează între speranţa care-i ajută să treacă peste momentele dificile de tratament și perioadele de îndoială, perioade în care au o mare nevoie de sprijinul și dragostea celor din jurul lor. În prezent, din ce în ce mai mulţi copii reușesc să învingă în bătălia cu această maladie, lupta fiind trăită cu o mare intensitate, maturizând prematur orice copilaș. Modul în care ei se adaptează la boală depinde foarte mult de vârstă, tipul de cancer, starea de sănătate de dinainte de diagnostic, relaţiile dintre membrii familiei și modul lor de comunicare, momentele de izolare socială, transformările fizice, cât și de suportul social și emoţional. În momentul în care părinţii au certitudinea diagnosticu-

lui, ei se confruntă cu dilema comunicării copilului. Nu știu exact ce să spună, câte detalii să comunice. De multe ori, din dorinţa de a proteja, evită să spună tot adevărul, simţind că ei, ca și părinţi, nu sunt suficient de pregătiţi, neștiind cum să facă faţă noii situaţii. Bineînţeles că fiecare familie are propriul stil de comunicare, dar cele mai multe studii au arătat că în momentele dificile, copiii au o mare nevoie de a discuta cât mai sincer și deschis despre cancer. Ei sunt foarte curioși și chiar dacă au o vârstă mică sunt capabili să înţeleagă ce anume se întâmplă cu ei, mai ales dacă exemplificăm explicaţiile date de noi cu ajutorul jucăriilor, naturii sau a poveștilor. În mod contrar, copiii au tendinţa de a se învinovăţi sau să-și piardă încrederea în părinţi sau în cadrele medicale. Este absolut normal ca, în momentele de boală, copiii să fie mai anxioși (temători), mai suspicioși, depresivi, nervoși, agitaţi, irascibili, trăind chiar momente intense de panică. Copiii reușesc să facă faţă acestor sentimente mult mai ușor dacă le explicăm în mod logic și cât mai pe înţelesul lor tot ce se întâmplă, comportândune cât mai normal cu putinţă, într-un mod pozitiv cu cât mai multă speranţă și bună dispoziţie. Pentru că și părinţii au momente mai dificile, au nevoie de câteva momente de reculegere, este foarte util ca în sprijinul lor să vină familia extinsă sau prietenii dragi, cu cine pot împărţi îngrijirea micului pacient. Inevitabil, vor exista momente inundate de lacrimi, de tristeţe și durere, dar, așa cum curcubeul poate să apară după orice furtună, și pe feţele lor putem readuce zâmbetul senin, prin multă înţelegere, îmbrăţișări duioase și cuvinte liniștitoare.

Screening-ul cancerului de prostată, cu PSA O simplă analiză de sânge, PSA (n.r. antigeno specific prostatic), efectuată periodic, îi poate salva pe bărbaţi să afle neplăcuta veste că au cancer de prostată în stare avansată, când nu se mai poate interveni chirurgical, şi se poate vorbi doar de tratament, nu şi de vindecare. Cel mai adesea, bărbaţii fac cunoştinţă cu valoarea PSA la un control de rutină la medicul de familie sau la urolog. Până la momentul respectiv, cei mai mulţi bărbaţi nu sunt deloc preocupaţi de prostată, cu atât mai puţin de valoarea PSA. Motivul este că adesea bolile de prostată nu sunt dureroase în stadii incipiente.

Dr. Daniel Porav, medic urolog, Spitalul Clinic Judeţean Mureş Cauzele apariţiei cancerului de prostată nu sunt cunoscute exact. Ceea ce se ştie este că modificarea de tip canceros în prostată apare la vârste relativ tinere. Dacă un bărbat dezvoltă cancer de prostată, care se manifestă clinic la o anumită vârstă, să spunem 60 de ani, modificările microscopice la nivelul prostatei apar cu mulţi ani înainte, chiar de la 40-45 ani. Evoluţia microscopică, până ce cancerul este detectabil clinic, poate depăşi cinci ani. „Din fericire” este un cancer ce evoluează foarte lent. Şi dintre toate tumorile, cel de prostată are un marker ce poate decela posibilitatea prezenţei unei tumori. Este un marker din sânge şi pacientul îl poate face în orice moment al zilei, nu este influenţat de nimic.

Simptome asemănătoare „Ca şi simptomatologie, din păcate, deoarece acest cancer se dezvoltă la periferia prostatei şi nu în mijlocul prostatei, simptomatologia caracteristică a adenomului de prostată este asemănătoare cu cancerul de prostată: bărbatul urinează de mai multe ori, dificil, cu jet întrerupt, aşteaptă până ce porneşte urinatul mai mult timp, se opreşte şi porneşte iarăşi. Detectarea lui este posibilă datorită unor analize de sânge, fiind singurul cancer ce are un marker foarte sensibil la apariţia acestei boli. Acest antigeno specific prostatic,

PSA, este în măsură să ne spună că există posibilitatea ca în prostată să fi apărut un cancer. Mulţi pacienţi vin cu această analiză, impacientaţi că au cancer, pentru că PSA-ul este mare. Să nu îşi facă probleme. PSA-ul mărit ne spune nouă, ca şi doctori, că există posibilitatea existenţei cancerului, confirmarea se face prin alte investigaţii”, a explicat dr. Daniel Porav, medic urolog la Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Totul depinde de stadiul în care este diagnosticat. Pentru că există anumiţi factori care arată că este doar cancer de prostată sau s-a extins în afara ei, a prins ganglionii, alte organe sau chiar sistemul osos.

Investigaţii complementare Pentru exactitatea datelor cu privire la localizarea şi extensia acestui tip de cancer se efectuează anumite investigaţii complementare, cum este tomografia computerizată sau rezonanţa magnetică nucleară. „Pentru cancerele care sunt depăşite din punct de vedere chirurgical se administrează un tip de terapie oncologică pentru a preveni evoluţia rapidă. Dar trebuie să se înţeleagă: cancerul prin tratamentul oncologic nu este vindecabil. Prin acest tratament se prelungeşte evoluţia vieţii”, a explicat medicul urolog. Arina MOLDOVAN

nr. 3, 2013

11


PEDIATRIE

Copiii cu cancer, spitalizaţi la standarde europene Copiii cu cancer, trataţi la Compartimentul Hemato-Oncologie Pediatrică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş, beneficiază de condiţii de spitalizare la standarde europene. Spaţiul unde funcţionează compartimentul a fost complet reabilitat în cadrul proiectului „Din grijă pentru copii”, derulat de Clubul „Rotary Maris” Târgu-Mureş.

Membrii "Rotary Maris" Târgu-Mureş doresc reabilitarea întregii Clinici de Pediatrie

În urma sponsorizărilor, pentru care membrii Clubului „Rotary Maris” au demarat diverse acţiuni, s-a strâns suma de 237.590 lei, bani utilizaţi pentru reabilitarea a 14 încăperi şapte saloane, o sală de sport, două săli de tratament, o cameră a medicilor, patru băi şi un oficiu. S-au reparat băile, s-au zugrăvit pereţii, s-au realizat decoraţiuni interioare atractive pentru copii de către elevi de la Liceul de Artă din Târgu Mureş, reuşindu-se, în final, crearea unui mediu plăcut. Totodată au fost achiziţionate 15 paturi rabatabile şi noptiere aferente, 120 seturi de lenjerie de pat, opt frigidere, scaune, mese, cuverturi, televizoare, s-au înlocuit uşi şi 60 de ferestre din lemn degradat cu termopan, pardoseli din mozaic cu tarchet cu efect bactericid şi s-au

Prof. univ. dr. Maria Despina Baghiu, şeful Compartimentului Hemato-Oncologie Pediatrică din cadrul Clinicii de Pediatrie a SCJU Târgu Mureş

montat jaluzele şi corpuri de iluminat.

nr. 3, 2013

Georgescu, purtătorul de cuvânt al Clubului „Rotary Maris” Târgu-Mureş.

Proiectul va avea continuitate Sute de copii, beneficiari Proiectul s-a derulat pe parcursul a mai bine de un an şi s-a realizat în două etape. „Felul în care arăta, ca şi incintă, compartimentul lăsa mult de dorit şi atunci Clubul „Rotary Maris” s-a gândit să adune fonduri pentru modernizarea şi dotarea acestuia cu efortul susţinut al membrilor, al sponsorilor, al partenerilor. Va continua acest proiect, noi ne declarăm parteneri ai întregii Clinici de Pediatrie şi considerăm că nu se poate să arate atât de bine un nivel, iar celelalte nivele nu. Vrem să le aducem la standarde europene”, a declarat conf. univ. dr. Maria

Copiii beneficiază de întreaga atenţie a personalului medical

12

Confort sporit pentru micuţii pacienţi

Compartimentul are în total 15 paturi pentru copii cu boli hemato-oncologice, însă în evidenţă sunt luaţi sute de copii, tratamentele acestora durând ani de zile. „Ei vin pentu diferite perioade să se interneze. Cam 20 de cazuri noi avem în fiecare an. Dar aşa să vă gândiţi că îl avem pe pacient în grijă din prima zi până ce devine adult”, a explicat prof. univ. dr. Maria Despina Baghiu, şeful Compartimentului Hemato-Oncologie Pediatrică din cadrul Clinicii de Pediatrie a SCJU Târgu Mureş. Arina MOLDOVAN

Spaţiu special creat pentru lecţii şi joacă


PEDIATRIE

Primii paşi pentru sănătatea bebeluşului Alăptarea, vaccinarea, igiena, vizitele medicale periodice sunt o parte dintre recomandările de bază pe care medicii pediatri le oferă părinţilor pentru ca bebeluşul lor să se dezvolte sănătos. Încă de la naştere, părinţii trebuie să cunoască paşii care trebuie urmaţi pentru ca imunitatea copilului lor să fie întărită. Primul an de viaţă al copilului înseamnă de fapt punerea bazelor viitorului acelui copil. “Şi viaţa intrauterină este importantă, ştim că orice femeie gravidă se duce la consult, dar este o mare prăpastie din momentul în care se naşte acel copil şi ce urmează legat de grijă, prenaştere care există aparent în România. Este deplasat să vii când copilul are 5-6 anişori şi să întrebi: „Ce să fac?” E mult mai greu să refaci ceva ce s-a făcut rău şi e mult mai corect să începi din primele ore, zile din viaţă, cu o clădire corectă a unui organism sănătos”, este de părere dr. Brînduşa Căpîlnă, medic primar pediatru la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş.

Laptele de mamă, “aur” pentru sănătate Pentru că laptele de mamă conţine vitamine, proteine, minerale, necesare bebeluşului, medicii pediatri recomandă alăptarea de la naştere pentru o perioadă lungă de timp, laptele asigurându-i micuţului hrana adecvată în primele şase luni de viaţă fără a fi necesar să mai primească nimic altceva. “Copilul nu trebuie să primească nimic altceva decât lapte de mamă. Construim o legătură fizică şi psihică 100% sănătoasă, pentru că se creează acea apropiere între mamă şi copil, acel contact vizual la alăptare, parte emoţională. Dar nimic nu poate înlocui laptele de mamă pentru că are niște elemente extraordinare, pentru că niciun lapte praf nu va reuși să îl suplinească. Începem cu alăptarea, dacă este exclusivă, mergem până la șase luni, diversificarea (n.r.-diversificarea alimentaţiei) începe undeva la cinci-șase luni. Dacă nu reușim să alăptăm copilul sau alăptăm doar parţial și folosim și un produs de lapte praf, diver-

Vizitele la pediatru, importante

Dr. Brînduşa Căpîlnă, medic primar pediatru la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş

sificarea se face undeva mai repede, pe la 4-5 luni”, recomandă medicul pediatru.

Igiena nasului previne afecţiunile ORL Un alt pas important în profilaxia bebeluşului este igiena nasului, micuţul fiind expus la viroze în primul an de viaţă, de aceea secreţiile nazale este important să fie curăţate frecvent. “Nu uităm de igiena nasului în primul an de viaţă. Foarte multe patologii în zona ORL sunt cauzate de faptul că mama nu ştie ceea ce înseamnă igiena nasului. Fiecare viroză dă anumite secreţii nazale, care trebuie gestionate într-un fel. Trebuie să ai la îndemână mijloace de curăţat nasul pentru că, dacă stagnează mult acele secreţii, pot să ducă la complicaţii în zona ORL”, sfătuieşte medicul pediatru.

Ce facem când copilul are febră? Febra reprezintă cel mai frec-

vent motiv de prezentare a copilului la camera de gardă, însă părinţii trebuie să înţeleagă faptul că febra în sine nu este o boală, ci un semn că organismul luptă împotriva unei infecţii. Copiii fac, de obicei, febră cu valori destul de ridicate, ceea ce alarmează suplimentar părinţii. “Părinţii trebuie să ştie din primele luni de viaţă cum să trateze un proces febril. Foarte multe mame ajung la departamentul de urgenţă pentru că copilul lor are febră. Ideal ar trebui să ştie că orice copil va avea febră. 80-90% din bolile pe care le are un copil în primii ani de viaţă sunt de natură virală. Majoritatea nu necesită medicaţie specială, dar gestionarea febrei ar trebui să se facă în familie şi mama ar trebui să ştie că trebuie să aibă, în trusa medicală, câteva antitermice. Să nu uităm de împachetări în prosoape calde, care ulterior se vor răci şi vor aduce temperatura corpului cu câteva grade mai jos. Prima dată încerci să scazi febra şi apoi să tratezi medical”, a explicat dr. Căpîlnă.

Imediat după naştere, micuţul este examinat de medicul neonatolog, însă ulterior este preluat de către medicul de familie. În primele şase luni este indicată vizita la medicul pediatru pentru evaluarea greutăţii, monitorizarea funcţiilor vitale, de multe ori acesta putând să descopere unele nereguli pe care medicul de familie le-ar omite. Ulterior, vizita este indicată o dată pe an. “În primele săptămâni de viaţă e important să îl mai revadă medicul pentru că avem foarte multe cazuri de ictere, care foar te aparent nu au dat semne de un icter patologic, dar se poate prelungi și poate deveni patologic”, explică dr. Căpîlnă. Schema de vaccinare este un alt element de care părintele trebuie să ţină cont, atât vaccinarea cuprinsă în Programul Naţional de Vaccinare, cât şi cea suplimentară la două, patru, şase luni, respectiv un an. “În primul an de viaţă se începe terapia rahitismului, până la vârsta de şase ani. În primii doi ani de viaţă se face continuu şi de la 2 la 6 ani chiar şi în perioada rece a anului. Mulţi pacienţi întreabă de profilaxia anemiei. Este foarte importantă, dar e şi mai importantă la copilaşul prematur, care se naşte cu deficite de rezerve de fier sau la pacienţii cu o patologie asociată. În general, încercăm să nu facem orbeşte această profilaxie a anemiei feriprive. Nu administrăm fier decât în anumite situaţii şi încercăm prin alimentaţie să aducem plusul de fier. Când are deja diversificare în alimentaţie putem introduce gălbenuş de ou, carne, ficat, legumele verzi”, recomandă medicul pediatru. Arina MOLDOVAN

nr. 3, 2013

13


NUTRIŢIE

Despre bucatele înaintaşilor noştri Motivaţie Graţie activităţii din ultimii de 20 de ani a unor publicaţii româneşti s-a reuşit promovarea unui puternic curent naturist. Acesta a legat elementele de civilizaţie rurală din spaţiul românesc, atâtea câte au mai rămas, cu medicina alternativă cultă din actualitate. Aplecarea aceasta spre naturism, în spaţiul românesc este firească. Merge pe un fir neîntrerupt, întro arie ce a scăpat de influenţele vestului. Încă mai avem vie o oarecare tradiţie şi, în mod cert, o înclinaţie spre natură şi naturism. Chiar dacă nu mai sunt mulţi ţărani în adevăratul sens al cuvântului, mai avem sate şi oameni care îşi pot măcar aminti cum era acum 30, 50 sau chiar 70 de ani. Pe de altă parte, în mod evident, în raport cu dezvoltarea interesului populaţiei faţă de subiectul naturism, re-instruirea personalului de specialitate nu a ţinut pasul decât întro mică măsură. Acesta este şi motivul pentru care câteodată apar în unele publicaţii articole tulburătoare. Un asemenea articol, dintr-o presă de provincie, postula “românii mâncau acum o sută de ani la fel de gras, dar se făcea mai multă mişcare”. Aceasta m-a incitat să scriu despre lucruri care nu încap în manualele de istorie şi a rezultat acest excurs istoric alimentar. Ce mâncau, de fapt, românii acum 100 de ani? Ce au mâncat dacii sau trăitorii din cultura Cucuteni ori înaintaşii lor?

Preambul Se cunoaşte faptul că în fixarea unui tip de alimentaţie sunt implicaţi numeroşi factori. Într-un fel se mănâncă la Cercul Polar şi altfel la Ecuator. Una puneau pe masă românii ca popor stabil şi alta mongolii migratori.

Începuturile Ştiinţa postulează că strămoşii noştri au fiinţat ca omnivori dintru început, din paleolitic. Geneza creştină îl prezintă pe om în starea lui sublimă, aflat în directă conexiune cu Dumnezeu, într-o grădină, unde avea la dispoziţie “fructele copacilor şi seminţele ierburilor”. Ulterior, din neascultare, decade şi, trimis în lume, se hrăneşte prin sudoarea frunţii, cu ce poate. Aşadar şi cu carne, care îi era la îndemână. Istoria apreciază că vârsta lui Homo sapiens sapiens în Europa este de circa 40.000 ani. Demn de menţionat este că la noi s-au găsit, în urmă cu 10 ani, vestigiile celui mai vechi om modern din Europa, în Peştera cu oase de la Anina. Numit Ion de către istorici, are circa 36.000 ani vechime după unele păreri (datare cu carbon) sau 42.000 ani după alte opinii. Arheologia şi istoria medicinei apreciază că la vremea respectivă se consumau cantităţi impre-

14

nr. 3, 2013

sionante de carne, provenită din vânătoare, lucru pus în evidenţă de marile acumulări de resturi animale găsite în zonele locuite. Importanţa hranei vegetale şi raportul faţă de carne nu au putut fi studiate şi apreciate din pricina faptului că resturile vegetale nu s-au păstrat. Acest lucru nu conduce, implicit, însă la ideea că alimentaţia era exclusiv pe bază de carne, aşa cum ea încă mai era de găsit la eschimoşi, până acum circa 50 de ani. Totuşi, glaciaţiunile şi pustiurile albe de gheaţă şi zăpadă pot fi responsabile însă de o hrană preponderent carnată. Se apreciază că omul preistoric a consumat circa 700 de g de carne pe zi şi cam 1,5 kg de vegetale. Colesterolul total era situat la 500600 mg/dl, nivel foarte ridicat faţă de cifrele acceptate azi. Sodiul reprezenta abia a şasea parte din necesarul omului modern. Omul acelor vremuri avea o constituţie deosebită, robustă, cu un aport de calciu de circa 1.500 mg pe zi, cu vitamine suficiente, chiar în exces... Cantitatea de fibre vegetale apreciată la circa 45 de g pe zi, mare şi ea, prin favorizarea proceselor de excreţie, poate fi, împreună cu efortul fizic intens, la originea stării de sănătate a acelor oameni, mari carnivori. Necunoaşterea unor moduri eficiente de conservare a cărnii, impunea ca vânătoarea să fie o preocupare permanentă, în orice anotimp şi la distanţe apreciabile. Finele paleoliticului, acum zece milenii înaintea erei noastre, coincide cu începutul domesticirii animalelor, în contextul unei tendinţe de sedentarizare; se aduc în cultură plante cerealiere şi leguminoase. Acest lucru s-a făcut în mod natural, într-o ordine a priorităţilor. Nevoia de pază şi protecţie, personală şi a alimentelor, a dus la domesticirea câinelui acum 12.000-10.000 de ani. Primul animal domesticit pentru lapte a fost capra, încă din mileniul VII î.H. Vaca a fost domesticită mai târziu. Porcul a fost primul domesticit, exclusiv pentru carne. Cel dintâi animal de tracţiune a fost boul şi nu calul cum îndeobşte se crede. Orzul şi orzoaica, mai adaptate unei clime reci, au fost primele cereale luate în cultură şi nu grâul potrivit credinţei generale din spaţiul nostru. Neoliticul aduce schimbări notabile, care te pot duce cu gândul la ce desemnează noţiunea de evoluţie. Apariţia vaselor de lut se soldează cu o schimbare profundă în alimentaţie. Cerealele şi legumele sunt gătite, alimentele se fierb şi se coc. Dar, probabil, pe seama distrugerii vitaminelor apar primele avitaminoze: pelagra şi scorbutul. Totodată se constată cele dintâi carii. Insistăm asupra acestui aspect cunoscut de istorici, dar prea puţin cunoscut de medici şi nutriţionişti. În toate siturile arheologice dinainte de cunoaşterea olăritului, osemintele umane nu prezintă carii. Este însă dificil

de apreciat dacă apariţia cariilor este doar în relaţie cu hrana gătită prin fierbere şi coacere, ori au fost implicaţi şi alţi factori.

Dacii Strămoşii noştri geto-daci sunt cunoscuţi din scrierile anticilor ca mâncători de lapte, galactopotai (Columella). Laptele fermentat satisfăcea nevoia de acru. Din lapte se preparau mai multe feluri de brânză, pe care trebuie să ne-o închipuim de foarte bună calitate şi diversă. Recunoaşterea documentară a venit câteva sute de ani mai târziu în epoca bizantină, când scrieri diverse menţionează că ciobanii vlahi aveau “brânză, lapte şi carne mai presus de alte naţii”, sintetizează Claudian. De precizat că în vremea dacilor era utilizat nu numai laptele de vacă, oaie, capră, dar şi cel de cal, animal folosit şi pentru carne (Strabo şi Antiphanes). În timpul anului se mânca puţină carne, prin sacrificarea animalelor neputincioase din turme. Iarna, carnea se afuma şi se săra. Se ştie că geţii aşezaţi la malul Dunării erau mari pescari. Alexandru cel Mare îşi trece o armată de 4.000 de pedeştri şi 1.500 de călăreţi (spune Ptolemaeus Lagi) într-o singură noapte, folosindu-se de luntrile băştinaşilor. “Era foarte mare belşug de luntrii”, după cum descrie Arrian. Se poate aprecia că getul, în


NUTRIŢIE general, iar mai târziu ţăranul vlah şi apoi cel român au fost nişte buni pescari. Firesc, pentru că prin pescuit se obţine un produs alimentar bun, fără prea mare efort. Până acum 50-70 de ani, în Dunăre se capturau, frecvent, prin pescuit somni care depăşeau uneori 100 de kilograme exemplarul. Azi ne e greu să ne imaginăm ceea ce altă dată era obişnuit: peşti ale căror cozi atârnă afară din căruţe. În aprecierea modului de alimentaţie, un lucru de căpetenie mai trebuie ştiut. Clima la sfârşitul mileniului I î.H. era mult mai rece ca în zilele noastre. Ovidiu se plângea că îngheaţă vinul în pahare. ”Şi ţine iarna asta adeseori doi ani”... Dunărea se făcea în fiecare iarnă pod de gheaţă. Diferenţele de climă pot explica o situaţie aparent contradictorie. Ştim că Deceneu l-a convins pe Burebista să poruncească scoaterea viilor. Dar unii autori antici apreciază că “folosirea vinului unora le este necunoscută” (Mella). Cel mai probabil, doar unele zone, posibil din sud, bine expuse la soare şi fără vânturi permanente erau propice pentru cultura viţei de vie. În schimb, suntem informaţi că se bea bere thracica (Atheneaus) şi mied, adică hidromel. Mai ştim şi că se bea vin grecesc, pentru că în orice sit arheologic din perioada respectivă s-au găsit şi amfore greceşti pentru vin. Dintre cerealiere se cultivau mei, orz, orzoaică, mai multe varietăţi de grâu, secară şi ovăz. Ovidiu, dar şi alţii, relatează că agricultura se făcea pe terenuri exploatate în comun, cultivate cu pauze sau repaus agricol. Un an se cultiva pământul cu cereale, un an era lăsat “la odihnă”. Plinius scria că “popoarele pontice preferă meiul tuturor celorlalte mâncări”. Se prepara ca terci sau griş ori boabe întregi prin fierbere în ceaun, pe plită şi cuptor, sau galete coapte pe plite şi în ţest. Terciul şi grişul nu trebuie imaginate ca fiind o mâncare lipsită de gust şi neplăcută ca aspect. E o problemă de habitudine, imaginaţie şi resurse. Galetele sunt preparate rudimentare din cocă (făină frământată cu apă), fără drojdie, coapte pe plită, sau strat de frunze pe jar. Ţestul e un dispozitiv din metal, ca un fel de ceaun întors cu gura în jos peste o cocă din cereale, care se aşează pe un strat gros de frunze ori o tavă de metal, pe jar. Deasupra ţestului se punea tot jar şi în felul acesta se realiza un fel de cuptor mobil pentru păstori. Dimitrie Cantemir explica de ce era preferat meiul drept cereală: “grâul dă de 24 de ori semănătura, orzul de 60 de ori, iar meiul de 300 de ori” (Descriptio Moldavie). Grâul şi secara sunt cereale panificabile. Galenus ne relatează că din secară se prepara pâine. Plinius cel Bătrân (23-79 d.H.) menţionează că românii nu cunoşteau cultura ovăzului, dar că acesta era folosit de greci, în special ca furaj, iar de popoarele din nordul Imperiului roman, germani şi geţi, ca cereală alimentară. În materie de legume, leguminoase, verde-

ţuri, ciuperci şi fructe, pentru a ne putea imagina mai bine şi cât mai aproape de adevăr ce puneau dacii pe masă, cred că trebuie urmărite istoriceşte două idei principale. Pe de o parte, faptul că ceea ce se află acum în flora spontană, foarte probabil se afla şi atunci, adică: ciupercile diverse, urzică, leurdă, pur, grâuşor, măcriş, lobodă, dragavei, ştevie, mărar, chimen, cimbrişor, şovârf (origan), ienupăr, hrean, hamei, păpădie, lăptuci, susai, muştar de câmp, ştir. Ştirul nostru este o varietate din familia Amaranthaceae, ce are mulţi reprezentanţi comestibili sau decorativi în întreaga lume. A doua idee este că unele plante robuste şi rustice, cunoscute în Orient şi bazinul Mediteranei ar fi putut ajunge la noi prin “import”. Ulterior, încet, s-au extins. Spanacul este un exemplu elocvent. Literatura de specialitate legumicolă îl prezintă ca fiind o plantă originară din Asia Centrală şi India, mai recent adusă în cultură de către arabi şi cruciaţi, iniţial în Spania, de unde s-ar fi răspândit în restul continentului. În dezacord cu acestea, istoricii au găsit seminţe de spanac în depozitele carbonizate de pe terasele Sarmizegetusei. O posibilă explicaţie este inedita deplasare a armatei persane în 514 î.H. de-a lungul ţărmului Mării Negre în operaţiunile împotriva sciţilor. Poate aşa a sosit şi busuiocul, care era cunoscut şi cultivat în India şi China (800 î.H.). O ipoteză tentantă este că a venit odată cu indo-europenii. Sunt autori care pledează pentru faptul că daco-romanii au cunoscut castravetele. Ce-i drept, în Egipt apare în fresce pictate, de unde ar fi putut ajunge în lumea grecoromană. Dar e mare iubitor de căldură şi nu-i merge bine la frig. Dintre leguminoase erau cunoscute mazărea, măzărichea, bobul şi, foarte probabil, lintea. Nevoia de dulce era satisfăcută cu miere, poate şi sevă de mesteacăn, apreciată pentru valoarea sa medicinală, şi cu fructe. Fructe din flora spontană erau: afine, mure, zmeură, coacăze negre, coarne, corcoduşe, agrişe, scoruşe, fructe de sorb, de soc, de porumbar, cătină, fragi de pădure, de câmp, căpşune salbatice. Cultivate: viţa de vie, pe anumite suprafeţe prielnice, dar şi sălbăticită. Prunul este preistoric. Mărul este de presupus că-l cunoşteam şi noi de vreme ce Pliniu

vorbeşte de 17 soiuri de măr, iar romanii aveau cunoştinţe despre altoire şi fabricarea oţetului de mere. Alunul, Pliniu cel Bătrân spune că îl întâlneşte împreună cu nucul şi castanul şi îl numeşte “nux pontica”. Nucul, cunoscut de daci sub numele de “nux”, era omniprezent după cum îl descrie Ovidiu: “Puţin pretenţios, el creşte chiar pe marginea drumurilor şi nu se teme de nimic...” Chiar şi astăzi avem obiceiul plantării nucilor pe marginile drumurilor. Cireşul este considerat de către greci în perioada lui Teofrast (374-287 î.H.) ca specie sălbatică şi nu se face distincţie între cireş şi vişin. Pliniu descrie 10 soiuri, dintre care unele de vişin. Dioscoride, în Materia Medica nu face diferenţa între cais şi piersic şi le înscrie la categoria fructe precoce. Totuşi, Pliniu indică 5 soiuri de piersic, ştie că este adus din Persia, iar Galen numeşte caisele “Malum armeniaca”. Improbabil ca noi să fi cunoscut aceste fructe înainte de cucerirea Daciei. Gutuiul este cunoscut de greci, fiind originar din Creta şi Asia de sud-vest, iar romanii îl amintesc ca specie comună. Improbabil să fi ajuns la noi prea devreme, fiind o specie iubitoare de caldură. În Franţa de azi este menţionat în 812, iar în Anglia abia în sec. XIV. În ceea ce priveşte grăsimile pentru gătit, cu siguranţă, dacii foloseau untura şi seul. Untul nu era cunoscut. Dar se ştia uleiul de nucă. Uleiul de măsline era importat şi accesibil doar celor foarte bogaţi, se crede. Spre deosebire, rapiţa este cultivată din antichitate, fără a i se cunoaşte ţara de origine. Romanii cunoşteau uleiul de rapiţă şi ştim sigur că acesta era uleiul pentru iluminat în întreg Evul Mediu. Cânepa şi inul sunt cultivate şi cunoscute la noi din antichitate, atât pentru fibre, cât şi pentru seminţe şi, foarte probabil, uleiul care se poate extrage. Chiar şi astăzi în unele regiuni turta cu julfă, făcută cu seminţe de cânepă, constituie deliciul Ajunului Crăciunului. Cam aşa erau câmpul, grădina şi livada dacilor. Toate acestea, plus flora spontană generau o bucătărie mult mai săracă decât avem noi astăzi la dispoziţie. Dr. Cristina Aoşan, membru al Comisiei de Apiterapie a Apimondia Va urma partea a II-a: “de după Evu’ Mediu”

nr. 3, 2013

15


LIFE STYLE

Esthetique a câştigat lupta cu kilogramele în plus Lupta continuă cu colăceii de pe abdomen şi grăsimea inestetică din anumite zone ale corpului poate fi câştigată prin accesarea serviciilor şi tehnologiei de ultimă oră, oferită de Centrul de Înfrumuseţare „Esthetique” din Târgu-Mureş. Femeile care doresc să se simtă confortabil, elegante şi mai ales frumoase pot accesa pachetele speciale de slăbire, tonifiere şi întreţinere, realizate cu ajutorul aparaturii ultraperformante în materie de slăbire din dotarea centrului. „Deseori, când ni se solicită o anumită procedură, care prin experienţa şi ştiinţa noastră nu ar fi 100% eficientă pentru un anumit ten sau trup, încercăm să ne îndreptăm clientele spre tratamente şi proceduri sigur eficiente. Este vorba de frumuseţea lor şi de succesul nostru. Nu este întotdeauna uşor, dar satisfacţia lor, mulţumirea de sine atunci când se privesc în oglindă, merită tot efortul”, a explicat Anca Pescar, administratorul Centrului de Înfrumuseţare „Esthetique”. Salonul s-a redeschis în luna aprilie, oferind o ambianţă cu totul nouă clientelei sale.

Cavitaţia, terapia care înlocuieşte bisturiul

Tehnica de cavitaţie este crearea de microbule de vid în ţesuturile adipoase, generate prin emisia de impulsuri şi presiunea undelor de joasă frecvenţă. Microbulele de vid, prin succesiva lor implozie, rup în acest fel membranele celulelor adipoase. Cavitaţia, o practică de succes pentru a scăpa de colăceii de pe abdomen și grăsimea inestetică din alte zone

Cum se realizează procedura?

Cea mai nouă descoperire pe plan mondial, privind remodelarea corporală şi reducerea stratului adipos este cavitaţia, o metodă adoptată de Centrul de Înfrumuseţare Esthetique. BALANCE propune ultima tehnologie digitală cu unde acustice controlate de un soft avansat. Este un sistem dezvoltat de chirurgi plasticieni şi cercetători din lumea medicală, care revoluţionează acum industria beauty.

Acest efect este realizat în ţesutul adipos, cu ajutorul undelor de ultrasunete de joasă frecvenţă (20-70 khz) şi intensitate foarte mare. Undele produc modificări bruşte de presiuni extrem de rapide, care se succed în adipocit, la nivelul vacuolei de grăsime, determinând apariţia unor microbule de vid numite bule cavitaţionale.

Microbulele de vid adună energia şi, mărindu-şi dimensiunea, creează tensiuni mari, care rup, prin implozie, membrana adipocitului fără a afecta alte structuri adiacente. Odată dezintegrată celula adipoasă, tot conţinutul eliberat prin spargerea ei (trigliceride, acizi graşi, toxine) este preluat de limfă şi drenat prin sistemul limfatic.

Recomandări Având în vedere faptul că fiecare şedinţă echivalează pentru ficat şi rinichi cu o masă copioasă, cu foarte multe grăsimi (colesterolul şi trigliceridele eliberate se descarcă în ficat şi rinichi) persoanelor care apelează la tratamentul cu ultrasunete prin cavitaţie li se recomandă ca înainte cu o zi să înceapă tratamentul să ţină o dietă bazată numai pe alimente, cu un conţinut mic de grăsimi, iar pentru o perioadă de 72 de ore după tratament este total contraindicat să fie consumate alimente cu un conţinut mare de grăsimi şi zaharuri. Se recomandă alimente cu conţinut ridicat în fibre, legume şi fructe, precum şi lichide neîndulcite. După tratament se recomandă consumul a aproximativ 2 l de apă plată. „Folosind această nouă metodă de slăbire, în numai câteva şedinţe de tratament se poate realiza un nou contur corporal”, a afirmat Anca Pescar.

Anca Pescar, administrator Centrul de Înfrumuseţare Esthetique

16

nr. 3, 2013

Preţ: 5 lei


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.