IMPACT by publicatii.ltad

SÎNC CARMEN

HOISAN BIANCA

ALEXANDRU ALINA

CORB LUCIANA

LICEUL TEHNOLOGIC ”ALEXANDRU DOMȘA”

IMPACT

OMENIA DREPTATEA TOLERANȚA VIRTUTEA PUNCTUALITATEA RESPECTUL

ALBA IULIA 2019

ISBN 978-973-0-29824-6

” Semeni o faptă, culegi un obicei. Semeni un obicei, culegi un caracter. Semeni un caracter, culegi un destin. ” Dalai Lama

CALENDARUL CARACTERELOR DECEMBRIE – OMENIA ........................................................................................................... 5 I.1 A fi OM ......................................................................................................................................... 5 I.2 Omenia .......................................................................................................................................... 6 IANUARIE – DREPTATEA .................................................................................................... 7 II.1 Despre Dreptate ............................................................................................................................ 7 II.2 Esența Dreptății ............................................................................................................................ 8 II.3 Mici reflecții despre dreptate ....................................................................................................... 9 FEBRUARIE – TOLERANȚA ................................................................................................ 10 III.1 Istoric.......................................................................................................................................... 10 III.2 Scurte povestiri ......................................................................................................................... 12 Fetița ............................................................................................................................................. 12 Întâmplare..................................................................................................................................... 12 Ți se poate întâmpla și ție ............................................................................................................. 13 III.3 Educaţia prin toleranţă şi respect ............................................................................................. 13 III.4 About Tolerance ........................................................................................................................ 14 III.5 Însemnătatea Toleranței ........................................................................................................... 19 III.6 Definirea Toleranței .................................................................................................................. 20 III.7 Despre toleranţa religioasă ....................................................................................................... 20 MARTIE – VIRTUTEA ............................................................................................................. 21 IV.1 Despre virtute și omul recent în societatea postmodernă ....................................................... 21 IV.2 Virtuțile Umane......................................................................................................................... 25 IV.3 Pro Virtutea................................................................................................................................ 26 IV.4 Povestea Virtuților .................................................................................................................... 27 IV.5 Când Virtutea Doarme, Viciul Veghează ................................................................................... 28 IV.6 Virtuțile Creștinismului ............................................................................................................. 29 APRILIE – PUNCTUALITATEA ......................................................................................... 31 V.1 Să fim punctuali ! ....................................................................................................................... 31 V.2 Punctualitatea - dovada respectului de sine ............................................................................. 32 V.3 Elevul punctual........................................................................................................................... 33 V.4 Încearcă să ajungi la timp ! ........................................................................................................ 34 V.5 Atelierul de creație.................................................................................................................... 35 3

MAI – RESPECTUL ..................................................................................................................... 37 VI.1 Respectă și vei fi respectat! ...................................................................................................... 38 VI.2 Pledoaria pentru respect ........................................................................................................... 39 VI.3 Ce înseamnă respectul ? ............................................................................................................ 40 VI.4 Respectându-i pe ceilalți, te respecți pe tine însuți ! ................................................................ 41 VI.5 Ce este respectul ? .................................................................................................................... 42 VI.6 Respectă și vei fi respectat ! ..................................................................................................... 42

DECEMBRIE –

OMENIA

Acțiunile de voluntariat sunt menite să deschidă inimile. Voluntariatul reprezintă una dintre componentele esențiale ale cetățeniei active și democrației, care concretizează valori precum solidaritatea și nediscriminarea și care contribuie prin aceasta la dezvoltarea armonioasă a societății. Activitățile de voluntariat constituie o experiență bogată de învățare, facilitează dezvoltarea de capacități și competențe sociale și contribuie la dezvoltarea sentimentului de solidaritate. Acestea sunt benefice pentru voluntar ca individ și reprezintă un mod de a aborda nevoile și provocările sociale. Prin implicarea membrilor comunităţii locale, a elevilor şi cadrelor didactice, prin dărnicia şi omenia de care dau dovadă, încercăm să aducem zâmbetul pe chipul trist al oamenilor , ori de câte ori este nevoie. Fiecare act de generozitate contează, dar acestea au și mai mare însemnătate si impact când dăruim împreună. Fiecare are ceva de dăruit, iar împreună suntem mereu mai buni!

I.1 A fi OM Omenia este lucru măreț. A fi om nu înseamnă doar să ai membre, rațiune, voință și sentimente. A fi om înseamnă să ai și caracter. Un caracter frumos nu constă doar în a vorbi cuviincios! Un caracter frumos, stă la baza cuvintelor frumoase. Rău poți face imediat, dar bine mai greu. Să faci rău durează câteva secunde, să faci un bine poate să dureze și o viață. Poți să ai multe diplome, dar să nu cunoști semnificația cuvantului :"OM". Nu strălucirea minții este cea care pune toate lucrurile în mișcare, ci strălucirea interioară. Un proverb foarte cunoscut spune adevarăt :" Să fii om e lucru mare"! Aceasta face diferența între oameni. Să te respecți pe tine însuți, dar să îi respecți și pe ceilalți din jurul tău, căci numai dacă respecți vei fi respectat! Nu contează cine ești, ce statut social ai, în ce familie te-ai născut, contează ce ai în interiorul tău, și cât din sufletul tău dăruiești celor din jur. Doar oamenii buni la suflet pot trece peste toate răutățile și obstacolele din jurul lor! Când faci un bine și nu aștepți nimic în schimb, atunci poți spune fericit că ai primit CERTIFICAT DE OMENIE! Dărămuș Denisa, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia 5

I.2 Omenia este una dintre valorile caracterului, pe care ne-am propus sa o dezvoltam prin activitatea "Când copiii ajută copii-ShoeBox"din cadrul proiectului"Împreună dam valoare vieții ".Le mulțumim tuturor elevilor și profesorilor care au reușit sa aducă multă bucurie copiilor de la Centrul de Consiliere și Sprijin pentru copii și părinți "Sfânta Maria"Alba Iulia.

IANUARIE – DREPTATEA II.1 Despre Dreptate ”Dreptatea este ceea ce este statornicit; şi astfel toate legile noastre statornicite vor fi socotite în chip necesar dreptate, fără a mai fi cercetate, pentru că sunt statornicite.” Blaise Pascal Dreptatea este valoarea etică şi juridică, în funcţie de care se aprobă sau se dezaprobă relaţiile sociale şi raporturile juridice, normele juridice şi hotărârile organelor de jurisdicţie existente, într-o epocă şi într-o organizare socială dată; este faptul de a recunoaşte drepturile cuiva, de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine în mod legitim. Dreptatea poate fi definită ca încercarea de a trata toate persoanele corect din punct de vedere moral. Dreptatea face posibilă stabilirea unei aprecieri de valori privind relaţiile interumane Cele mai întâlnite forme ale dreptății, conform juriștilor, sunt: dreptatea distributivă, dreptatea colectivă și dreptatea procedurală. Dreptatea distributivă Dreptatea distributivă presupune împărţirea corectă a avantajelor (bunuri, recompense) cât şi a obligaţiilor (pedepse, plata taxelor) şi totodată presupune accesul fiecăruia la resurse, poziţii sociale, funcţii publice în stat, educaţie s.a. Criteriile de identificare sunt: trebuinţele, meritele, competenţele sau calităţile personale. Dreptatea corectivă Dreptatea corectivă presupune repararea unei nedreptăţi, a unei greşeli prin încălcarea unor drepturi, având că scop restabilarea echilibrului, afectat, prin executarea unor măsuri reparatorii. Astfel, statul democrat a luat măsuri de remediere şi reparare a unor nedreptăţi comise într-un regim opresiv asupra următoarelor categorii de oameni: deţinuţii politici, cei deportaţi în Bărăgan, ţăranii deposedaţi de pămînt,proprietarii caselor naţionalizate. Dreptatea procedurală Dreptatea procedurală se referă la modalităţi concrete de elaborare a unor decizii prin care se realizează dreptatea justiţiară. Fapta ilicită (infracţiunea) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie săvârşită cu vinovăţie, să prezinte pericol social, să fie prevăzută şi pedepsită de legea penală.

II.2 Esența Dreptății În esenţă, dreptatea se referă la modul în care un individ este tratat de ceilalţi indivizi sau de societate, în general.Când este asociată cu domeniul juridic, dreptatea se referă la respectarea legilor şi a normelor scrise sau poate fi asociată cu drepturile de egalitate, echitate, libertate, democraţie sau corectitudine. Dreptatea este un principiu accesibil tuturor, indiferent de etnie, situaţie socială sau vârstă. Încrederea în dreptate dă curaj ideii, vorbei, acțiunii, dă naștere la inițiativă și la inovație socială, profesională și economică. Atunci când nu li se dă dreptate, unii oameni înțeleg să și-o facă singuri: cu sabia, cu gândul, cu fapta şi cuvântul, cu simţirea şi iubirea. Însă, dacă alegi bunătatea în locul dreptăţii, vei avea dreptate de fiecare dată pentru că bunătatea este semnul educației și al respectului față de celălalt. Educaţia te ajută să-ţi identifici propria ta dreptate, nu doar prin sentinţele manualelor şi ale învăţătorului, ci prin toate valorile sale. Dreptatea se ascunde în fiecare dintre noi, iar nevoile și dorințele reprezintă trăgaciul care declanșează procesul prin care urmărim să ne facem dreptate, să ne facem loc, să ne facem auziți, să ne facem înțeleși, să ne dobândim liniștea. Raluca Fronea, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia 8

II.3 Mici reflecții despre dreptate 

După cum spunea Blaise Pascal : „Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică”, adică nu se poate face dreptate fără a avea o anumită influență, dar încercarea de a domina prin forță fără a avea dreptate presupune o atitudine despotică, tiranică.



Iar Lion Feuchtwanger spunea că: „Puterea, însoţită de succes, împarte dreptatea”, adică puterea și succesul sunt virtuți ale dreptății și fără ele dreptatea nu ar mai fi. Dar din punctul meu de vedere, dreptatea este însoțită totodată și de lege, afirmând faptul că dreptatea a dat glas legii.Oare, în țara noastră legea face dreptate?

Citate comentate de Trif Dorina, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

FEBRUARIE – TOLERANȚA III.1 Istoric Toleranța reprezintă una dintre pârghiile ce ne influențează în mod direct și indirect atât starea noastră emoțională cât și relațiile cu cei dragi, prieteni, cunoștinte, colegi. Percepția pe care o avem noi înșine față de toleranță, ne poate crea emoții pozitive sau negative. Nivelul nostru de toleranță, în funcție de efectele asupra celor din jurul nostru, poate ajuta la construirea unor prietenii mai apropiate sau din contră, la o rețea socială deficitară și insuficient dezvolatată. Toleranţa ar putea însemna faptul de a recunoaşte şi a accepta modul de a fi al altor persoane sau grupuri, adică faptul de a nu interzice, a nu împiedica şi a nu interveni în comportamentul respectivei persoane sau a grupului. Este vorba de respectarea libertăţii celuilalt, a modului său de a gândi, simţi şi acţiona, a convingerilor sale. În fiecare zi, ne confruntăm cu ocazii în care tolerăm sau suntem toleraţi ( în cele mai multe din cazuri). Însă în toleranţă stă, de fapt, misterul evoluţiei umane. Poate că dacă ea nu exista, omul nu ar fi evoluat din peşterile sale. Poate că momentul în care, un individ l-a acceptat pe cel de lângă el cu defectele sale a fost unul decisiv, care l-a inclus pe el într-o familie, o gintă, un trib, ş. a. Toleranţa şi respectul l-au făcut să ajungă astăzi aici. Toleranţa se poate exprima la orice nivel: de la individ – la stat. La nivel individual – există o zicală: „Tratează-i întotdeauna pe alţii aşa cum ţi-ai dori să fii tratat tu însuţi”. Egalitatea între oameni ar trebui să reprezinte şi azi un mod real de viaţă şi nu o concepţie uneori imposibil de atins. Din păcate, o realitate cruntă o reprezintă diversele dizabilităţi ( fizice, mentale), orientări religioase, stări materiale, origini etnice, ş.a. Acestora noi trebuie să le oferim posibilitatea de a se integra în colectivitate, de a-şi exprima părerile, de a simţi bucuria fiecărei zile. Noțiunea de toleranță apare în istoria culturii europene la începutul secolului al XVIlea, în strânsă legatură cu gândirea umanistă, întruchipată în persoana lui Erasmus din Rotterdam, în efortul său de combatere a fanatismului religios. Alte personalități care s-au ilustrat în atitudinea lor consecvent tolerantă în confruntarea cu alte opinii sau reprezentări asupra lumii au fost John Locke (1632-1704), Voltaire (1694-1778) și Gotthold Lessing (1729-1781). John Locke, în "Scrisoarea asupra toleranței" ("A Letter Concerning Toleration", 1689), recomanda toleranța ca reacție față de un comportament aberant, "trebuie suportat ceea ce este contrar uzanțelor comune". Lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviză a toleranței: "Je n'aime pas vos idées, mais je me battrai jusqu'? la mort pour que vous 10

puissiez les exprimer" ("Detest ideile voastre, dar voi lupta până la moarte pentru ca voi să le puteți exprima"). Toleranța

poate

înțeleasă

în

diferite

moduri:

- Poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică. - Poate reprezenta o acceptanță sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres. - Adevarata toleranță, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" în sensul originar. Ea presupune respectul opiniei contrare și este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranță se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire și puncte de vedere, alte stiluri și moduri de viata. Asfel, garantarea necesității spiritului de toleranță depășește cu mult domeniul îngust al politicii. - Alt punct de vedere spune că toleranța înseamnă a permite ceva ceea ce ar putea fi suprimat. Acest punct de vedere este adoptat de specialiștii în diferite tehnici persuasive și în razboaie informaționale. Toleranța ar putea însemna faptul de a recunoaște și a accepta modul de a fi al altor persoane sau grupuri, adică faptul de a nu interzice, simți și acționa,a convingerilor sale. În altă ordine de idei, toți greșim, dar încercăm să ne corectăm. Dacă ni se reproșează obiectiv, este de dorit să reacționăm adecvat, în loc să adoptăm agresivitatea. Dacă observația este subiectivă, să vorbim deschis despre asta. Dacă ne displace persoana, să ne gândim că și noi nu plăcem tuturor și ne-ar deranja dacă am fi respinși. Există și toleranță nocivă, un exemplu ar fi tolerarea abuzurilor în familie care ar putea fi privită ca model de către copii, indulgența ,,rea" care nu este o formă de acceptare a semenilor, ci, dimpotrivă, poate conduce până la a permite celor din jur sa încalce regulile morale și justițiare ale societății, etc. O societate ar trebui să arate că o piramidă la baza căreia să fie democratia cu valorile și principiile sale, iar în vârf toleranța. Toleranța e tendinta de a trece cu vedere ceea ce este neesențial. Micile ”păcate„, cele pe care le avem și noi ca toată lumea, trebuie tratate cu blândețe, acceptare, îngăduință. De aceea, și în cadrul grădinițelor, și în cadrul școlilor noi nu trebuie sa uităm semnificația acestui cuvânt, deoarece rostit la întâmplare poate schimba destine . Când ai tendința să-l jignești pe celălalt, gândește-te că celalalt esti chiar tu! Acceptă-i defectele si calitățile, și pentru ceea ce este el, și pentru ceea ce esti TU.

III.2 Scurte povestiri Fetița

Trăia odată o fetiță care locuia doar cu mama ei. Locuiau într-o casa mică și de-abia aveau bani pentru mâncare și lemne de foc. Hainele pentru școală erau puține, iar pentru cărți nu erau deloc. Într-o zi mama ei s-a îmbolnăvit, iar fetița a început să cerșească la colț de stradă pentru a strânge banii necesari pentru alimente și medicamente. Copiii ce treceau pe acolo râdeau de fetița cerșetoare, fără a se gândi ce era în sufletul ei: poate îi era foame sau frig, poate îi era rușine, poate era supărată când își vedea mama – singurul ei sprijin – bolnavă, poate vroia să aibă jucării și cărți, poate vroia să meargă la școală, poate … Treceau nepăsători, fără să se gândească la alți copii ce trăiesc altfel decât ei, și îi mai dăădeau din când în când câte un leu. Dar, într-o zi, un băiat mai curios din fire o întreabă de ce cerșește și fetița îi povestește ce s-a întâmplat. Întristat, băiatul le spune părinților cele auzite, iar aceștia fac tot ce pot să o ajute pe fetiță până se însănătoșește mama sa. Trebui să învățăm că, uneori, nu suntem diferiți pentru că așa vrem noi și că nu trebuie să râdem de cei săraci sau bolnavi, ci să încercăm să-i înțelegem și să-i ajutăm. Doboș Bianca Clasa a V-a Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia– structura Bărabanț Întâmplare

M-am întristat foarte tare când, într-o zi, mergând în oraș cu familia, am întâlnit un cerșetor ce avea și un handicap grav. Cânta la chitară ca să înveselească trecătorii, iar aceștia, în semn de milă, îl răsplăteau cu câte un leu. A fost o scenă tristă. Mi-a părut rău pentru el și am înțeles că persoanele cu dizabilități și cele sărace nu ar trebui să trăiască așa. Ar trebui să le înțelegem, să le respectăm, dar mai ales să le ajutăm material și moral. Putem face acest lucru începând cu cei de lângă noi. Corșeu Ruth Clasa a V-a Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia– structura Bărabanț 12

Ți se poate întâmpla și ție

Era odată un băiat orfan de ambii părinți. Ca și când aceasta nu era de ajuns, din cauza unei boli, stătea și în scaunul cu rotile. De el se îngrijeau bunica și sora sa mai mare. La școală, colegii râdeau și își băteau joc de el din cauza handicapului. Băiatul, care și așa era trist, plângea de fiecare dată și se ruga să se întâmple ceva pentru ca lucrurile să se schimbe. Într-o zi, băiatul care se purta cel mai urât cu el a avut un accident și a trebuit să stea în scaunul cu rotile pentru un timp. De-abia atunci au înțeles băiatul cel rău și colegii lui că astfel de lucruri se pot întâmpla oricui, că nu e alegerea noastra să fim bolnavi sau orfani și că, în căruciorul cu rotile, e un băiat ca oricare altul. Cei doi baieți au devenit nedespărțiți. Morala întâmplării: încercați să-i cunoașteți și să-i ajutați pe cei diferiți de voi, că nu se știe când puteți ajunge într-o situație asemănătoare. Corșeu Rebeca Clasa a V-a Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia– structura Bărabanț

III.3 Educaţia prin toleranţă şi respect Orice copil are nevoie de iubire, respect şi apreciere necondiţionate de performanţele şcolare sau de altă natură. Respectul, aprecierea, conştiinţa propriei valori, sunt stimuli care încurajează dezvoltarea personală, prevenind şi remediind atitudini şi comportamente deficitare sau problematice. Generația actuală va avea parte de multe schimbări, va cunoaşte şi va fi nevoită șă se acomodeze cu noi locuri, să asimileze mai multe informaţii şi va fi expusă unei varietăţi culturale într-o manieră în care nicio altă generaţie nu a făcut-o. Pentru a face faţă în această lume diversă şi complexă va fi nevoie ca tinerii să-şi dezvolte capacitatea de a fi toleranţi şi de a manifesta respect. Toleranţa este abilitatea de a accepta diferenţa dintre noi şi alţii. Consider că această capacitate apare după ce ne-am dezvoltat cu succes anumite calităţi: ataşamentul, autocontrolul, perceperea suferinţei, a durerii, relaţionarea cu alţi copii, simţindu-ne în 13

siguranţă. Copilul trebuie ajutat să parcurgă drumul de la a-şi explica suferinţa celuilalt, de exemplu, spre a o înţelege. Deosebirea este fundamentală din punct de vedere practic. A-şi explica înseamnă a cunoaşte condiţiile în care o fiinţă reacţionează într-un anumit fel, pe când a-l înţelege pe cel ce suferă înseamnă a încerca să-l alini, a lua măsuri pentru a face să înceteze acea stare. Dacă explicaţia este o reacţie de natură pur intelectuală, înţelegerea este o reacţie adaptată, complexă, a întregii noastre fiinţe, faţă de altul. Respectul este abilitatea de a vedea în noi înşine şi în ceilalţi valorile. Această abilitate presupune un anumit grad de maturitate socială, cognitivă şi emoţională. Apare în copilărie şi ne însoţeşte întreaga viaţă. Atât respectul cât şi toleranţa sunt importante pentru siguranţa copilului. Toleranţa va determina apariţia ideii că este special, valoros şi acceptat. Printr-un exerciţiu repetitiv, spunându-i şi arătându-i cât este de iubit, copilul se va simţi acceptat, fiindu-i mai uşor să-i accepte şi pe alţii. Așadar,trăim într-o lume în care redescoperirea ideii de toleranţă şi respect este mai necesară ca oricând. Hada Ioan, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

III.4 About Tolerance

What is tolerance for me? In my opinion, tolerance is to accept the person next to me with his good parts and bad parts, without being influenced by that person. First of all, I want to mention that tolerance is to accept that even if a man has a lower social status than me, or a different nationality, or likes a different kind of music, or dresses in a certain way, I would still have something in common with that man. Secondly, I would like to say that tolerance goes hand in hand with the proverb ”Don’t judge a book by its cover”. People have a lot more to show to us than we see on their surface, we just have to discover their layers. People have layers. And it is important to unveil the superficial layers and discover the most important ones.

In conclusion, tolerance means accepting our fellows with their good parts and bad parts, it means not having prejudices and not judging a people according to their appearance, social status or country of origin. Mercheșan Rareș XI A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

How do I see tolerance?

Tolerance could mean recognizing and accepting the way another person is and not forbidding, preventing or interfering in the behaviour of that person or group. It is about respecting the other’s freedom, his way of thinking, feeling and acting. Firstly, every day we face times when we tolerate or we are tolerated. Tolerance can be expressed at any level꞉ from individual to state level. At the individual level there is a saying꞉ ”Always treat the others as you would like to be treated.” Secondly, equality between people should be a real way of life, not a bare concept impossible to achieve sometimes. Unfortunately, a serious reality is the multitude of boundaries between people꞉ physical disabilities, mental disabilities, religious orientations, sexual orientations, financial status, social status, ethnic status and so on. Thirdly, there is also harmful tolerance. A significant example would be to tolerate the family abuses that could be regarded as a way of life by children! Bad indulgence is not a form of acceptance of the fellow. On the contrary, it can lead to allowing others to violate the moral and judicial rules of the society! Accepting our fellows is good as long as they do not harm our freedom. In conclusion, I see tolerance as a two-sided phenomenon. It depends on our decision of considering what is acceptable and what not is acceptable. It is about focusing on what is important and leaving outside what is unimportant. Mihălțan Alexandru, XI A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

What is tolerance for me? Tolerance for me is a fundamental attitude of life in a society. A tolerant person can accept opinions, behaviours and other nationalities different from his own. First of all, an example of tolerance is respecting and accepting other people’s sexual preference without judging or offending them. In these cases, what it is important to see is the love and affection that exists between two people, without paying attention to their sexual orientation. Secondly, another example would be the respect of the religious customs. It should not a matter of debate which religion holds the absolute truth, which is superior or inferior, which is more important than the other. It is about respecting and learning from different expressions of faith. Pașca Denisa Adriana, XI A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

What is tolerance for me? In our society it is essential to tolerate people to avoid any conflicts and to maintain peace. Society is formed by groups of individuals who have different features that make them unique. We all have unique qualities and characteristics and personalities that make us different from the others. Tolerance for me is one of the most important rules in life to follow in order to live peacefully. Tolerance is when you bear anything that comes in you way without showing your bad attitude. For instance, when you are part of a religion and you meet someone from a different one, you have to accept him because it’s not his fault that he grew up according to different religious principles. You have to tolerate people and not show your attitude and arrogance, because arrogance is the root of anger. If you disrespect another person’s religion, then you insult that person and consequently you start a conflict. This is how great wars started, because of different religions and different opinions. It is good to have different opinions about any subject, but you have to respect other opinions as well. You can’t disrespect someone else just because he is praying to Egyptian Gods and you pray to the Cristian God. In conclusion, you have to tolerate and respect each other to maintain a peaceful world. Petruțiu Alexandru ,XI A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia 16

What is tolerance for me? In my opinion, tolerance means to respect others and learn from them. First of all, a tolerant person accepts people as they really are, without making any difference about their religion, ideas or other issues. If we try to live in harmony with others, we should seek for solutions instead of sticking wheels. Then we become better and broaden our horizons with new perspectives that can enrich our lives. Secondly, there are different ways we can tolerate others. For example, if a person is unhappy about our opinions, we should see what we have in common and focus on similarities rather than start a fight. Wars are easy to start, more difficult is to maintain peace and to persuade people that there is a room for everyone in this world. Is more difficult to convince people that the sun rises for everyone of us. In conclusion, do not have prejudice and do not judge people on differences, because everyone deserves to be treated with respect. Also, do not forget that people also have to show respect in their turn. Petruțiu Alexandru, XI A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

Thoughts about tolerance Tolerance must be a part of our daily lives.

It must be respected every place we go.

It is a two-way street: if you are tolerant of others, they will be tolerant of you.

Tolerance is blended with respect and patience. There are no intolerant people, only people who do not respect the others and do not have patience.

A tolerant person is not selfish and understands that something that is meaningless to them might be extremely important for others. Alexandru Tănase Clasa a V-a Liceul Tehnologic Al. Domșa Alba Iulia – structura Bărabanț 17

We are not different There are people who are not like us, they are different. But this does not mean there is something bad or wrong about it. We just need to understand them and to help them, if we can. There are people who have some different disorders, such as autism or attentional deficit disorder. They need help to concentrate and to learn. But they are humans, too, and they need to be around people of their ages. They are sometimes annoying, but they are or colleagues or our friends and we must understand and accept them. There are also people who do not have a leg or an arm and they need to be helped, too. They do not need to be made fun of. Imagine you do not have a part of your body. Is it funny? Do feel like laughing? Being different is already difficult. We must make things easier not more difficult!

Albert Aldea Clasa a V-a Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia– structura Bărabanț

Acceptance and tolerance We must accept all people around us. There are not important differences between us. Even if we are black or white, we are all people and we all want be respected and loved. But, first of all, we must love, respect and accept ourselves. If we do not do this, neither other people will do it. If we do love, respect and accept ourselves, we can do the same for other people. And, if we love, respect and accept other people, one day there will not be discrimination, racism or marginalization. It depends on us to make things right. It depends on us to make the world better. Miruna Fleșer Clasa a V-a Liceul Tehnologic Alexandru Domșa Alba Iulia – structura Bărabanț

How do I see tolerance? For things to go well in a community, a few conditions are necessary. One of them is to tolerate the others and their problems. Tolerance is a good thing, but it does not have to go to extremes. For example, when you do not like another person’s intolerant behaviour, at least we shouldn’t do the same. We should tolerate an attitude or behaviour, but when things are taken to extremes we should intervene. We shouldn’t tolerate intolerance. Tolerance can be and definetly is a choice but when something is wrong, we should try to draw attention to that. Tolerance is basically a good thing, but some people can take advantage if they see you are too tolerant and they can seek undeserved priviledge. Vesa Marius, XI A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

III.5 Însemnătatea Toleranței Toleranta înseamnă a fi îngăduitor, indulgent, iertător. Este unul dintre elementele divine ce conduce la liniste, pace, respect, aspecte urmărite și în învățăturile biblice.Unii dintre semenii noștri sunt hărăziți cu această trăsătură, alții o dobândesc printr-o bună educație, iar alții, din varii motive, se încăpățânează să îmbrace această minunată trasătură, pricinuind tot felul de neliniști pe pământ. Sensul iniţial al toleranţei este de a suporta ceva dificil de acceptat, de care nu poţi scăpa sau pe care nu îl poţi evita sau schimba, care este definit sau se impune prin forţa legii, eticii, obiceiurilor culturale etc. Ideea de toleranță, sub formă modernă, aceea de azi, a apărut pentru a stinge conflictele între religii și etnii. Apoi, această idee s-a dezvoltat și în legătură cu politica, unde apare liberalismul care sustine faptul că statul trebuie să privească neutru orice opinie și manifestare socială a poporului. În mod normal și democratic, minoritatea trebuie să fie tolerată de majoritate și vice-versa. Toleranța colectivă apare atunci când e vorba de grupuri de oameni sau de state. Prin toleranță colectivă, se impun norme de etică si morală pentru cei ce fac parte din societate. Astfel încât fiecare cetățean își cunoaște limitele și este conștient de ceea ce face, fără să afecteze sau să fie afectate de faptele sau vorbele altuia. Pater Emanuel, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

III.6 Definirea Toleranței Toleranța (tolerare = a suporta) este un termen social, etic și religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care definește respectul libertății altei persoane, a modului său de gândire si de comportare, precum și a opiniilor sale de orice natură ar fi(politice, religioase etc.). Toleranța înseamnă bunul simț de a nu fi egoist, nerecunoscător și a înțelege că ceva ce pentru tine este cel mai probabil lipsit de importantă pentru altcineva poate să fie pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoismul, iar egoismul este sursa tuturor relelor și problemelor din această lume! Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea diversitatii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie si manifestare de exprimare a calitățiii noastre de ființe umane. Ea este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicare și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe. Ea nu e doar o obligație de ordin etic; ea e, de asemenea, și o necesitate politică și juridică. Toleranța e o virtute care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Toleranța nu e nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranta este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și a libertăților fundamentale ale altora. În niciun caz, toleranta nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și state. Toleranța e responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democrația și statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

III.7 Despre toleranţa religioasă Se pot observa, din punct de vedere filosofic şi sociologic, anumite trepte de manifestare a toleranţei religioase: 1. toleranţa paternalistă: cultul sau Biserica autoritară acceptă şi existenţa altor credinţe, dar în condiţii de inegalitate; cel mai slab se supune şi-l consultă pe cel puternic, 2. indiferenţa pasivă: „trăire împreună” pe baza respectării unor principii minime de coexistenţă; acceptarea diversităţii fără a se preocupa în legătură cu ceilalţi; 3. toleranţa pe baza egalităţii: formaţiunile religioase au şanse egale şi suport egal; acestea nu se cunosc reciproc, nu ştiu în ce cred ceilalţi;

4. cunoaşterea reciprocă: depăşirea barierelor şi deschiderea disponibilităţii pentru toleranţă; 5. respectul reciproc: fiecare îşi păstrează dogma şi doctrina, recunoscând că, teoretic, şi celălalt are dreptate; este acceptat pluralismul religios; ca şi consecinţe: acordul înlăturării prozelitismului, neatragerea adepţilor de la alte religii. (Informații preluate de pe site-ul https://www.google.com/amp/www.revistanoinu.com/spune/diploma-de atentie/toleranta-si-intoleranta-religioasa/amp)

Comșa Cosmin, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

MARTIE – VIRTUTEA ”A-i instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârâ în cap mulțime de fraze, expresii și opinii din diferiți autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile ” ( J.A. Comenius ) ” Finalitatea activităților extracurriculare este consolidarea unei societăți în care etica, integritatea, demnitatea sunt valori fundamentale, prin educarea tinerelor generații.Aceste trăsături de caracter nu se pot dezvolta decât printr-o abordare cross-curriculară. Reperele axiologice dezvoltate îi vor ajuta să găsească rezolvarea dilemelor moral-comportamentale în fața cărora vor fi puși la un moment dat. Cum ar trebui să-mi trăiesc viața ? Cum ar fi bine să fiu ? Ce fel de om - caracter aș vrea să devin ? sunt întrebări la care se încearcă un răspuns prin activitățile extracurriculare desfășurate cu elevii școlii noastre.

IV.1 Despre virtute și omul recent în societatea postmodernă ”Este omul o „pasiune inutilă”? Ce este propriu omului astfel încât el să își susțină cu convingere propria sa ființare, să își valorifice trecutul și să își conserve pentru viitor existența? Răpunsul este virtutea. Oricine găsește virtutea găsește calitatea proprie a omului sau omenitatea lui. Numai dacă rămânem așa cum am fost făcuți rămânem în virtute (Atanasie al Alexandriei). Virtuțile morale sunt calități care-l fac bun pe cel care le posedă și fac să fie bune acțiunile lui (Giuseppe Barzaghi). Morala se referă la totalitatea regulilor de conduită valabile în mod universal și necondiționat. Virtuțile sunt atitudini ferme, dispoziții stabile, „obișnuințe perfecte ale intelectului” 21

care stăpânesc acțiunile noastre, ordonează pasiunile noastre și dirijează comportamentul potrivit cu rațiunea (și credința). Cel virtuos este liber să facă binele. (Cathechism of the Catholic Church). Nu căutarea plăcerii primează în virtute, ci binele făcut în mod dezinteresat (este ceea ce nu se poate cumpăra sub nicio formă, ceea ce nu are preț). Prin urmare, omul virtuos este contemplativul dezinteresat și totodată omul liber. Virtutea privește reflexivitatea. După cum se exprima și I. Kant, în Pedagogia, cu dresajul nu se pot obține prea multe, mai ales atunci când vorbim despre ființa umană. Astfel, reflexivitatea minții și exersarea „rațiunii dreapte” (recta ratio) sunt proprii omului. Toate cele câte le face omul trebuie să le facă ca fiind rodul propriei cugetări, dar ca expresie a ceea ce este propriu firii umane și a lumii naturale. Există un raport între cultură, valoare și virtute. „Valoarea unui lucru este prețul lui, dar cea a unei persoane este demnitatea sa. Putem estima prețul unui lucru după întrebuințarea lui sau după cantitatea altor bunuri cu care îl schimbăm adică după un scop. Persoana însă nu poate fi considerată un mijloc în vederea atingerii unui scop (pentru că nu este un obiect material), nu are preț, valoarea sa este inestimabilă (Alain Graff, Christine Le Bihan). În acest sens omul nu este creatorul (inventatorul) propriei sale valori, ci îi este dată. Valoare îi vine odată cu natura sa. Acestei valori nu i se poate pune un preț. Singurul „preț” al ființei umane conștiente de ea însăși ar fi libertatea de a-și exersa această rațiune dreaptă și tocmai aceasta îl face să fie liber. Dar nici un alt om liber nu poate stabili un „preț” pentru un alt om liber, ca acesta să fie văzut mai prejos decât altul și acela să îl stăpânească. Deci este contradictoriu să stabilim un preț pentru om în virtutea libertății. Însă libertatea omului trebuie cultivată. Ea poate fi cultivată, precum un agricultor bun cultivă pământul înainte de semănare, înspre virtute sau poate fi îndreptată înspre vicii (care nu sunt simțurile în ele însele, ci întrebuințarea ne-naturală a lor) precum face un agricultor neveghind asupra rodirii pământului în vremea potrivită anotimpurilor vieții. Cultura înseamnă „punerea în valoare a unui câmp (agricultură) cât și a facultății de a gândi. Ceea ce este înnăscut în om (facultățile sale naturale) nu se trezește și omul nu se umanizează, în trăirile și prin faptele sale, decât prin cultură (Alain Graff, Christine Le Bihan), prin cultivarea sa. Sufletul omului se aseamănă cu un câmp roditor din fire, dar zburlit de mărăcinii viciilor. Când vine adevăratul cultivator, adică omul trezit care reflectă asupra lui însuși, îndată viciile dispar și răsar lanurile virtuții. Omul are frământări sufletești prin simțuri ca să poată primi virtutea așa cum pământul plin de mărăcini și buruieni primește cultura pentru a rodi ceea ce este propriu al său (Lacatantius; Ioan. G. Coman). Virtutea (grecescul ἀρετή) desemnează calitatea proprie a unui lucru. Perfecțiunea lui ἀρετή a unei săbii este tăișul ei, cea a unui pământ bun este fertilitatea (Alain Graff, Christine Le Bihan). Care este calitatea proprie a omului? Este aceea de a rodi virtuțile: prudența (să discerni și să vezi binele în orice circumstanță prin rațiunea practică); justiția (dreptatea): respectarea drepturilor fiecăruia și să dai cu egală măsură ceea ce e drept aproapelui tău); fortitudinea (tăria): stabilitate în

dificultăți și constanță în căutarea binelui, rezistența la tentații și biruința obstacolelor; temperanța (moderația): virtutea morală care moderează plăcerile și dă un echilibru în folosirea lucrurilor. Stăpânirea peste instincte și ținerea dorințelor în limitele a ceea ce este rezonabil. Păstrarea unei discreții sănătoase. Moderația implică abstinența, sobrietatea, castitatea și pudoarea (despre care I. Kant, în mica scriere Începutul și sfârșitul, spune că se află la temeiul oricărei civilizații). Prin urmare, cultivarea virtuților este necesară pentru că prin ele punem în valoare pământul fertil al omului (propria sa natură) și astfel prin aceste calități îl punem la „adăpost de greșeli” morale. Scriind despre virtuți la Publius Cornelius Tacitus (m. 120 d. Hr.) Eugen Cizek observă că atunci când vorbim despre acestea avem în vedere problemele condiției umane, valorile supreme, codul de viață sau polii semnificațiilor profunde. Pentru mulți însă istoria dramelor umane arată că omul este o „pasiune inutilă” și în cultura postmodernă se încearcă depășirea omului prin transumanism: adică revenirea tribalului, nudului și blănosului printre noi ca forme de eliberare și „extaz social”. Ne îndoim însă de cel care înfățișează aproape întotdeauna societatea într-o lumină odioasă, caracterizată de cele trei „anarhisme”, și suntem astfel înclinați, pe temeiul propiilor lui standarde de a critica trecutul, să-l privim și pe el ca pe un individ rău și înșelător (René de Chateaubriand) și prin urmare nerezonabil să ne punem încrederea în evaluarea sa. De aceea, a rămâne în limitele a ceea este propriu omului (virtutea) este întotdeauna rezonabil să nădăjduiești că viitorul se poate întrezări în lumina rațiunii naturale tocmai pentru că se întemeiază pe un întreg nor de martori ai virtuții.”

Lector univ.dr. Liviu Damian, Universitatea din București

IV.2 Virtuțile Umane Cele mai frumoase flori-virtuțile umane” ,un proiect în care elevii clasei I A Step by Step au pornit într-o călătorie imaginară pentru descoperirea virtuților. Aventura lor a fost ghidată de doamnele învățătoare Scheau Ana și Florea Tabita Dinița. Elevii au identificat virtuțile umane si caracteristicile acestora, au realizat împreună, prin joc, copacul virtuților, iar concursul de desene pornind de la un proverb sugestiv a fost jurizat chiar de elevi. Bucuria descoperirii acestor calitati umane se citeste pe chipul lor. Felicitări, dragi copii! Acum sunteti și mai frumoși!

IV.3 Pro Virtutea - o dezbatere foarte aprinsă inițiată de prof. Toth Mariana si Trif Eleonora la nivelul clasei a VIII-a Bărăbanț. Elevii au înțeles care sunt trăsăturile unui om virtuos, că este nevoie de un anumit efort pentru a dezvolta aceste calități și cum să identifice oamenii pe care să îi iau drept modele.

IV.4 Povestea Virtuților -o activitate de scriere creativă desfășurată de elevii clasei a Va, care a început printr-un scurt dialog despre ce cred ei că înseamnă virtuţile, apoi, prin intermediul unui exerciţiu practic de imaginaţie elevii au fost ajutati de d-na Maria Badale consilier școlar să conştientizeze importanţa dezvoltării virtuţilor de bază, din care derivă toate celelalte. Lecturarea a trei poveşti cu tâlc: Povestea Dragostei, Povestea Nădejdii şi Povestea Credinţei, urmate, fiecare în parte, de o scurtă dezbatere din care ei au concluzionat importanţa acestor trei virtuţi fundamentale au întregit frumoasa activitate.

IV.5 Când Virtutea Doarme, Viciul Veghează - o activitate educativă realizată de prof. Mucea Bogdan împreună cu elevii clasei a IX-a C/D Școala Profesională Germană. În debutul activității, fiecare elev a prezentat şi a scris pe tablă aforisme despre virtute pe care le-a găsit sau pe care le cunoaştea . Ulterior, s-au analizat şi s-au discutat toate acestea. Elevii au înțeles cât de importantă este virtutea pentru dezvoltarea umană și au descoperit că au capacitatea de a fi buni și virtuoși. Felicitări!

IV.6 Virtuțile Creștinismului În opinia mea , virtutea este deprinderea de a împlini cu ajutorul harului dumnezeiesc o lege morală , biruind diverse ispite venite din partea răului . Cartea Facerea spune că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ; De asemenea , Ioan din Damasc scrie : ‚‚Exprimarea după chip , indică libertatea și rațiunea , în timp ce exprimarea după asemănare indică îndumnezeirea prin virtute’’ . Dobândirea acestora este redobândira asemănării cu Dumnezeu . Virtuțile nu sunt o înzestrare pe care omul o are de la început , ci este un obiectiv la care trebuie să ajungă , care poate fi obținut prin efortul propriu și prin harul lui Dumnezeu . Acestea sunt împarțite pe două mari categorii: 

Cele teologice , cuprinzând : credința , nădejdea și iubirea . Ele au un rol important în viața teologică : credința prin care omul crede în existența Sfintei Treimi , a duhurilor , a lumii ca zidire a lui Dumnezeu , nădejdea în Dumnezeu și în făgăduințele sale și iubirea , precum spune apostolul Pavel (1Cor 13:13) ‚‚Dumnezeu este dragoste’’ (1Ioan 4:8 -16) și dragostea este de la Dumnezeu .



Cele morale : înțelepciunea și priceperea înseamnă păzirea și împlinirea legilor și poruncile lui Dumnezeu , smerenia care constă în ajutarea și punerea mai presus a celorlalți , sincronitatea , adică respectul, adevărul , răbdarea , este puterea de a îndura greutățile și neplăcerile vieții , stăruința , este cea care constă în perseverență în păzirea poruncilor , blândețea , pacea , prietenia , iertarea , mila , dreptatea și hărnicia .

Consider că virtuțile sunt armele pentru a birui ispitele precum spune chiar Mântuitorul ‚‚Privegheați și vă rugați , ca să nu intrați în ispită’’ (Matei 26:41) . Bulhac Beatrice, clasa a IX-a C/D Școala Profesională Germană Alba Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

Dragostea 1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutum-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. 2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am,

nimic nu sunt. 3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. 4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. 5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. 6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. 8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; 9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. 10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. 11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. 12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. 13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea 1Corinteni 13

APRILIE – PUNCTUALITATEA

V.1 Să fim punctuali ! Expoziție de afișe având ca temă punctualitatea, realizată de elevii clasei a III-a A, coordonați de prof. înv.primar Țîra Ioana.. Ei au fost organizați în patru grupe. Grupa I a realizat afișul ,, Fii punctual!”, grupa a II-a ,, La timp, tot timpul!”, grupa a III-a, ”Evantaiul citatelor”, iar grupa a IV-a ,,Punctualitatea- respect pentru noi, respect pentru alții”. La sfârșitul activității, lucrările au fost expuse, iar elevilor care au fost punctuali în această săptămână, li s-a înmânat diploma ,,Mereu punctual!” . Hărnicuți și punctuali! Bravo, copii!

V.2 Punctualitatea - dovada respectului de sine Elevii clasei a III-a A ne-au obișnuit deja cu activități foarte frumoase pe care le așteptăm cu interes. De data aceasta, în cadrul experinței de învățare au urmărit prezentarea Power Point,, Punctualitatea”, au citit textul ,,Melcul visător”, apoi au participat la o dezbaterea despre punctualitate. La sfârșitul orei, elevii au definit punctualitatea, au recunoscut situațiile de punctualitate sau de lipsă a ei, au jucat diferite roluri pentru a sugera efectele lipsei de punctualitate și și-au format deprinderi etice.

V.3 Elevul punctual - o activitate în care sub coordonarea doamnei învățătoare Claudia Stânea, elevii clasei a IV-a au învățat că punctualitatea este dovada educației. În urma dezbaterii, au realizat și o expozitțe cu lucrările lor. Felicitari,dragi copii!

V.4 Încearcă să ajungi la timp ! a fost o activitate foarte interesantă și educativă, inițiată de prof. Bogdan Mucea pe tema punctualității elevilor, în cadrul proiectului ”Împreună dăm valoare vieții” .

V.5 Atelierul de creație pe tema punctualității a fost coordonat de doamnele profesoare Trif Eleonora și Toth Mariana. După ce au fost împărțiți în grupe de lucru, elevii au creat o poveste moralizatoare bazată pe ideea de punctualitate, pe care au prezentat-o celorlalți. În finalul activității, elevii au subliniat importanța punctualității în situații diverse.

V.6 Cum gândim ‘‘ Punctualitatea este una dintre cele mai importante reguli din codul bunelor maniere, este dovada de respect pe care o arătăm celorlalți, deoarece timpul este cea mai mare avere a unui om, de aceea punctualitatea trebuie respectată. Noi trebuie să realizăm cât de important este să fim punctuali și să ne organizam timpul în așa fel încât să ajungem la ore fixe la muncă, la școală, la o anumită întâlnire etc. Câteodată, întârzierea este inevitabilă, atunci când sunt situații care nu depind de noi. Însă, înaintea unui eveniment important ar fi indicat să ne facem un plan și să alocăm timp suficient fiecărui aspect care determină punctualitatea noastră.Punctualitatea ne ajută în evitarea haosului. Dacă noi nu suntem punctuali, acest lucru va avea un impact negativ în viața de zi cu zi. Punctualitatea reprezintă respectul fată de aproapele nostru.‘‘ Lișman Robert, clasa a X-a A ,Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia ” Din punctul meu de vedere, punctualitatea este o regulă esențială din codul bunelor maniere, este dovada de respect pe care o arătăm celorlalți. De asemenea, trebuie să ținem minte că persoana punctuală transmite un mesaj puternic de respect, de maturitate şi de politeţe și este un exemplu pentru cei din jur. Se zice ca timpul este cea mai de preț avere a unui om, de aceea fiecare om își dorește să aibă cât mai mult timp și să îl poată folosi la discreție. Dacă eu aș realiza cât de important este să fii punctual, să învăț cum să-mi organizez timpul și să mă asigur că țin cont de orele stabilite, mi-aș da seama că, de fapt, pot economisi foarte mult timp. La prima vedere, pare o cerință extrem de simplu de dus la îndeplinire; nu trebuie decât o organizare mai bună a timpului, luarea unei rezerve de 10-15 minute, pentru eventuale situații neprevăzute sau doar pentru a lua o mică pauză. Nu pare foarte dificil, însă cu toate acestea, pentru majoritatea persoanelor se întâmplă să fie foarte dificil. Din propria experiență, pot să spun că adeseori nu am fost punctual din multe și diverse motive. Consecințele au fost: absențele nemotivate, pierderea bursei profesionale, notă scăzută la purtare, lipsa unor informații care să îmi permită înțelegerea unor noțiuni predate, incapacitatea de a rezolva anumite cerințe școlare și care s-au reflectat în note mici la câteva discipline de studiu. Datorită faptului că profesorii au fost foarte deschiși cu mine, că au încercat să înțeleagă problema mea, am reușit să depășesc această problemă și să îmi remediez situația școlară. Am reușit să particip cu plăcere la cursuri chiar dacă înainte mi se păreau materii grele și evitam să frecventez orele. Pe mine m-a făcut să fiu mai punctual faptul că profesorii mă înțeleg mereu, ascultă și părerea mea legată de oră și încearcă să creeze o atmosferă cât mai plăcută pentru toți. ” Feneșer Cristian Daniel , clasa a X-a C Școala Profesională Germană Alba Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia 36

MAI – RESPECTUL Adolescenții se află în etapa în care își construiesc propria identitate, de aceea au nevoie de oportunități pentru dezvoltarea personală, ce presupune : conștientizarea situației, reflectarea asupra situației, stabilirea scopurilor și stabilirea unui plan de acțiune pentru dezvoltare personală în contextul carierei, al educației, fixarea unei viziuni asupra lor înșiși, identificrea punctelor slabe și a punctelor tari. Am încercat să creăm un cadru în care tinerii să pătrundă semnificația conceptului de respect în toate aspectele lui: stimă, considerație și prețuire, atât față de ceilalți, cât și față de propria persoană. ”Criza de identitate și de scop”, ediția a II-a, din cadrul proiectului ”Împreună dăm valoare vieții” a deschis seria activitaților din luna mai, cu tema respectul. Proiectul a presupus un parteneriat cu Fundația Organizația Creștină în Acțiune(OAC), iar susținătorii activităților: Paul AdamsSUA și Dave Knight-Australia au dezbătut conceptul de respect sub toate aspectele lui (stimă, considerație și prețuire), atât față de ceilalti, în cadrul relațiilor intersociale(parinți, profesori, colegi), față de Dumnezeu, cât și față de propria persoană.Baza acestui respect este valoarea ființei umane, dincolo de merite evidente sau nu.Acest aspect al realității capătă un aer „prăfuit” în ochii generației tinere, așa că au fost expuse tinerilor, într-un mediu de discuție critică, plăcută și relaxantă, valorile creștine și relevanța lor în societatea modernă.

VI.1 Respectă și vei fi respectat! O altă activitate din cadrul acestei teme s-a desfășurat sub lozinca : ”Respectă și vei fi respectat!” .Dezbaterea a fost organizată de doamna prof. Dorina Bașnău la nivelul clasei a VIII-a A

VI.2 Pledoaria pentru respect a fost o activitate coordonată de doamna prof.înv.primar Țîra Ioana Maria, care a urmărit să-i sensibilizeze pe elevi și pe părinți față de formele de manifestare a respectului faţă de celelalte persoane şi faţă de ei înşişi. Elevii au identificat, pentru început, definiții pentru cuvântul respect.Pe baza citatelor şi a discuţiilor , elevii identifică persoanele faţă de care trebuie să se comporte cu respect: părinţii, dascălii, prietenii, vecinii, persoanele vârstnice,eroii poporului român etc. Ei înţeleg că trebuie respectate simbolurile naţionale, dar și munca. Aceste cuvinte le-au completat pe petalele florii ,, RESPECTUL”. Elevii au identificat modalităţile de manifestare a respectului: prin politețe, folosind formulele de salut şi de adresare potrivite.Activitatea a continuat cu un concurs cu tema ”Respectul în relațiile cu ceilalți. Felicitări, dragi copii!

VI.3 Ce înseamnă respectul ? Dezbaterea a fost susținută de elevii clasei a IX-a C/D SPGA, moderată de prof. dirig. Mucea Bogdan, prin care elevii au conștientizat importanța pe care o are respectul în relațiile interumane. Impactul activității a fost, se pare, destul de puternic, fiindcă rezultatele au început să apară ! Felicitări !

VI.4

Respectându-i

ceilalți,

respecți

tine

însuți

Sub coordonarea doamnei consilier școlar Maria Badale, elevii clasei a X-a C SPGA au învățat că atunci când îți arăți respectul pentru cineva, de fapt, îți respecți în primul rând, valorile și principiile personale.Activitatea a debutat printr-o discutie despre ce înseamnă titlul notat pe o coală de flipchart și lipit pe tablă.Apoi, dezbaterea s-a conturat în jurul câtorva întrebări importante: cum îi arăt cuiva respectul, ce fac, cum mă comport si cum arata respectul de sine, ce face, cum se comporta o persoană care se respectă pe sine? Aceste discutii s-au finalizat cu două categorii de rezultate: ”pastiluțe pentru respectul celorlalți” și „pastiluțe pentru respectul de sine”, fiecare elev având la final un set de resurse pentru susținerea respectului în clasă, a respectului de sine și a respectului în relație cu ceilalți. Felicitări ! Sunteți din ce în ce mai frumoși și mai respectuoși!

VI.5 Ce este respectul ? Respectul reprezintă atitudinea sau sentimentul de apreciere, stimă și considerație față de o persoană, o idee sau o instituție. Acesta poate fi exprimat verbal sau prin gesturi. Din punctul meu de vedere, o comunitate armonioasă și sănătoasă este aceea care se bazează pe respectul primit sau oferit. O formă aparte de respect este respectul față de funcțiile cu autoritate. Cel mai adesea, respectul față de funcție sau autoritate este formal, artificial, fals, fiind însoțit de frică sau lingușeală. Înainte de a ne comporta cu o persoana nerespectuos, trebuie să ne gândim cum am vrea ca acea persoană să se comporte cu noi sau dacă ne-ar plăcea să fim tratați la fel. Dacă ești nerespectuos nu o să primești respect din partea celorlați.Un om care nu este respectat , se simte respins, trădat sau consideră că este nedreptațit.Acesta poate fi în stare de orice cum ar fi să țipe, să plângă, să abandoneze, să se victimizeze sau să se răzbune. Respectul este foarte valoros, deoarece este necesar în toate interacțiunile sociale.Respectul ne ajută să clădim relații interumane sănătoase în viața de zi cu zi. Cu tot respectul, astăzi nu mai există repect! ( Janet Nica), dar, aș completa eu, ar fi bine să existe! DACA ȘTII SĂ RESPECȚI, VEI FI RESPECTAT! Albu Marius Ștefan, clasa a X-a A Liceul Tehnologic ” Alexandru Domșa” Alba Iulia

VI.6 Respectă și vei fi respectat !

Conform Dicționarului Explicativ al limbii române, cuvântul RESPECT înseamnă : “atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație. Calitatea cea mai importantă care se află la baza oricărei construcții sociale este respectul. Pentru marea majoritate a oamenilor este dificilă manifestarea continuă a unei stări de iubire, însă respectul se poate manifesta continuu. Pornind de la cea mai mică structură socială, care

este relația dintre doi oameni și până la cea mai amplă construcție socială, lumea în ansamblul ei, toată apelează la respect pentru a putea funcționa. Fără respect este imposibil să faci să funcționeze și să dureze o relație între doi oameni sau viața unei comunități mai mari. Pornind de la grupurile criminale de tip mafiot și până la comunitățile spirituale cele mai înalte întâlnim aceeași calitate de bază între membrii lor: RESPECTUL. Diferența este că, în cazul unora respectul este impus și se manifestă însoțit de teamă, în cazul celorlalte respectul este oferit și însoțit de admirație și uneori chiar de iubire. Din punctul meu de vedere, o comunitate armonioasă și sănătoasă este aceea care se bazează pe respectul primit/oferit spontan cu admirație și iubire, ca recunoaștere a valorii și a manifestării încrederii. O formă aparte de respect este respectul față de funcțiile cu autoritate. Cel mai adesea, respectul față de funcție sau autoritate este formal, artificial, fals, fiind însoțit de frică sau lingușeală. Tocmai existența acestor forme artificiale de respect, au condus treptat la pierderea încrederii oamenilor în puterea RESPECTULUI REAL și, astfel, a început treptat neglijarea acestuia. Se mai spune că respectul trebuie câștigat. Există însă și forme de respect care trebuie oferit spontan : respectul bazat pe vârstă, respectul bărbaților față de femei, respectul pentru funcție sau profesie, respectul pentru persoanele cu dizabilități. Aceste forme de respect ar trebui manifestate aprioric, însă oamenii respectivi ar trebui să arate ulterior că merită respectul nostru.. Sunt oameni care luptă în viață pentru a câștiga respectul celorlalți. Este greșit, este doar o dovadă de orgoliu și egoism dacă aspiri la respectul celorlalți și cauți să ți-l câștigi prin tot felul de mijloace. Chiar și actele de caritate dacă le faci pentru a câștiga respect, pentru a fi numit un “om respectabil” sunt dăunătoare sufletului și nu pot să conducă la ceva bun pe termen lung. De asemenea, greșesc și cei care se manifestă fără respect față de ceilalți pentru că ei consideră că ceilalți nu au făcut încă nimic pentru a “a le câștiga” respectul. Trebuie să pornim mereu de la prezumția că fiecare om este respectabil, chiar dacă, ulterior, unii oameni nu se ridică la înălțimea respectului nostru față de ei. “Respectul de sine nu poate fi vânat. Nu poate fi cumpărat. Nu poate fi fabricat din relaţiile noastre cu cei din jur. Respectul de sine vine când suntem singuri, în momentele de linişte, în locurile ferite de agitaţie, când ne dăm seama că ştiind diferenţa dintre bine şi rău, am făcut binele; ca recunoscând frumuseţea, i-am oferit admiraţia noastră; cunoscând adevărul, l-am rostit. “ Whitney Griswold

Respectul înseamnă

atât

multe.

nivel

practic,

putea

spune

că respectul înseamnă să iei în considerare sentimentele, nevoile, ideile, dorinţele şi preferinţele cuiva. De fapt, a avea respect pentru cineva este similar cu a-l preţui pe el ca persoană, cu gândirile sale și sentimentele sale. Acest lucru include faptul că trebuie să îl cunoști foarte bine, să îl asculţi, să fii sincer cu el şi să îi accepţi individualitatea. Respectul se arată prin comportament şi poate fi simţit. De aceea astăzi există ceva ce banii nu pot cumpăra : respectul!

Bibliografie : - www.tribuna învățământului.ro ( Revista națională de educație și cultură) - Cum să te faci respectat ,editura: Creative Publishing, autor: Dr Stephane Clerget, 2014 Prof. Bașnău Dorina Liceul Tehnologic ,,Alexandru Domșa”, Alba Iulia

Broșură realizată în cadrul proiectului județean

”ÎMPREUNĂ DĂM VALOARE VIEȚII” Decembrie 2018- Mai 2019

COORDONATORI : SÎNC CARMEN HOISAN BIANCA ALEXANDRU ALINA CORB LUCIANA

Profesori coordonatori de articole: ALEXANDRU ALINA TRIF ELEONORA COSMA ANCA CORB LUCIANA

Broșura poate fi mediatizată, prezentată în materialele de analiză la nivel județean/național.

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine în totalitate autorilor.

ISBN 978-973-0-29824-6