Issuu on Google+


Actualitate

PRIVATIZAREA CNPR

Noul termen pentru depunerea ofertelor ferme şi neangajante este 30 iunie 2014 D

ata limită de depunere a ofertelor ferme şi neangajante pentru privatizarea Poştei Române a fost prelungită de Guvern până la 30 iunie 2014, întrucât nivelul ridicat al datoriei face din Poşta Română o companie neatractivă pentru investitori, a declarat, după şedinţa din 29 mai a Executivului, ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica. De asemenea, Guvernul va solicita Comisiei Europene acordul pentru transformarea în acţiuni a datoriilor istorice ale Poştei Române, iar noua datorie către ANAF, de 107 milioane lei, va fi eşalonată, în baza unei ordonanţe de urgenţă avizată deja de către Executiv.

VICtoR PoNtA: „Facem tot posibilul pentru

a păstra locurile de muncă” Premierul Victor Ponta (foto) consideră că la Poşta Română e nevoie de restructurare, deoarece s-au angajat în ultimii ani 6.000 - 7.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea companiei se reducea, dar spune că mişcările sociale îi vor alunga pe investitori. „Situaţia economică la nivel european este extrem de complicată şi celelalte companii din Europa să zicem că nu mai sunt în situaţia bună în care se aflau. În al doilea rând, evident e nevoie de o restructurare la Poşta Română, s-au angajat în ultimii ani 6.000 - 7.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea Poştei se reducea. Deci a fost un loc în care s-au rezolvat problemele politice. Şi, ca să spun sincer, cu cât mai multe mişcări sociale în cadrul Poştei, cu atât mai mult o să îi gonească pe posibilii investitori. De aceea eu am spus că îi înţeleg pe oameni. Şi pe cei de la Poşta Română, şi pe cei de la Oltchim, dar şi ei trebuie să înţeleagă că atunci când cineva vine să investească câteva sute de milioane de euro şi vede nişte sute sau mii de oameni care îi iau cu bâtele, în nici un caz nu o să mai vină. Adică, suntem ca în anii '90. Oamenii trebuie să înţeleagă că facem tot posibilul să păstrăm locurile de muncă. Cu cât arătăm că e mai instabilă Poşta, cu atât o să vină mai puţini investitori", a precizat, pe 30 mai, premierul Victor Ponta. El a adăugat că în condiţiile în care Poşta are o datorie de 138 de milioane de euro, o parte din datoriile către buget ar putea fi convertite în acţiuni, doar dacă cei de la Comisia Europeană vor permite acest lucru. „Depinde de modul în care Comisia Europeană ne va permite ca o parte din datoriile către buget să fie convertite în acţiuni. Trebuie să respectăm regulile europene, pentru că altfel este ajutor de stat. Conform regulilor europene, la privatizare, o dată, se pot converti datoriile către buget în acţiuni, pentru privatizare", a spus primul-ministru.

S-a evitat intrarea în incapacitate de plată „Din cauza faptului că nici un investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până pe 28 mai, concluzia pe care am tras-o împreună cu consultanţii a fost că nivelul ridicat al datoriei ar face ca Poşta Română să fie neatractivă şi atunci s-a decis ca să continuăm procesul de privatizare, să prelungim termenul cu o perioadă de şase luni, cu posibilitatea creşterii perioadei cu încă şase luni. Practic, în termen de un an, până la 30 iunie 2014, vor putea fi depuse oferte ferme şi neangajante pentru Poşta

Română. Dacă sunt ofertanţi mai devreme de această dată, restrângem termenul la cât este nevoie, astfel încât să îndeplinim această dorinţă a noastră de avea cât mai repede un investitor privat", a spus Dan Nica pentru Agerpres. Ministrul a precizat că Executivul a mai decis, în aceeași ședință din 29 mai, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, reeşalonarea datoriilor Poștei Române către bugetul de stat, după ce în urma unui control al ANAF au mai fost descoperite noi datorii fiscale, în valoare totală de 107 milioane lei. „Ordonanţa aprobată în Guvern prevede ca reeşalonarea pentru datoriile la bugetul de stat să fie aplicată şi ca urmare a unor acţiuni de control care au apărut ulterior unor reeşalonări care erau deja în curs. Acest lucru permite ca datoria de 107 milioane lei stabilită de ANAF, pe controlul realizat pentru perioada 20032012, pentru obligaţii către bugetul de stat şi care proveneau din anii 2006 şi 2007 şi nu au fost achitate de Poşta Română, să poate să fie reeşalonată. S-a decis acest lucru pentru că, altfel, compania ar fi intrat, pe 6 iunie 2013, în incapacitate de plată sau era cu conturile blocate pentru că nu avea altă posibilitate”, a explicat ministrul pentru Societatea Informaţională. Dan Nica a adăugat că va cere Comisiei Europene aprobarea pentru convertirea în acţiuni a datoriilor companiei la bugetul de stat, acestea totalizând un pic peste 242 de milioane de lei. „Vom cere Comisiei Europene aprobarea pentru convertirea în acţiuni a datoriilor la bugetul de stat, circa 242 de milioane de lei, acest lucru făcând posibilă creşterea gradului de atractivitate a companiei. De asemenea, compania trebuie să înceapă anumite acţiuni pentru creşterea veniturilor prin diversificarea activităţii, creşterea calităţii serviciilor bancare, de curierat rapid şi o restructurare a cheltuielilor", a adăugat Dan Nica. În ceea ce priveşte reducerile de personal, ministrul Nica a precizat că o cifră finală va fi stabilită cât de curând, dar numai în urma negocierilor dintre administraţie şi sindicate: „Cifra finală pentru reducerea de personal va fi dată de negocierile între administraţie şi sindicate şi sperăm ca foarte repede să se finalizeze aceste discuţii, pentru că există dorinţa Guvernului de a sprijini compania prin achitarea salariilor compensatorii de la Fondul Naţional de Asigurări Sociale, ca să nu există presiune pe companie de a achita aceste sume”. POªTAªUL415 ¦ 3


Actualitate

DAN NICA:

„Poşta RomâNă a fost jumulită de o maNieRă oRibilă”

P

oşta Română putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost „devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă" prin încheierea mai multor contracte „păguboase şi defavorabile", a afirmat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, la emisiunea „După 20 de ani", difuzată în data de 2 iunie de postul ProtV. „Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce să facă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci de milioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cu banii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şi am intrebat de ce intră societatea în faliment? Mi s-a răspuns că nu mai avem ce să facem, că Poşta primise o amendă de la Consiliul Concurenţei de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizori depăşesc 600 milioane de lei", a spus Dan Nica (foto sus). „De-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. Spre exemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondenţei în valoare de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nu avea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unul dintre directorii generali care s-au perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani", a afirmat ministrul. Un

alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fost încheiat de Poşta cu o firmă de pază şi valori. „Vorbim despre contracte păguboase de zeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA face intensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără nici un salariat s-a obligat, prin 2010 sau prin 2011, să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Poşta, directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a 4 ¦

IUNIE 2013

reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro", a spus oficialul MSI, adăugând că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat la DNA. „Eu spun că există complicitate în astfel de cazuri. Se încearcă recuperarea prejudiciului, ancheta va stabili dacă a existat vreo legătură între directorul juridic al Poştei şi firma care trebuia să monteze POS-urile", a apreciat Dan Nica. Societatea care trebuia să monteze POS-urile se numeşte Smart Telecom Solutions SRL Bucureşti. Obiectul de activitate este „Alte activităţi de servicii suport pentru intreprinderi" şi este controlată de Emmanouil Sorillos, cetăţean grec (90% din capital), potrivit datelor de la Registrul Comerţului, preluate de Mediafax. Cu un singur angajat în 2011, societatea a raportat afaceri de 4.465 lei şi pierderi de 104.362 lei. Ministrul a arătat că Poşta putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost "jumulită într-o manieră oribilă". „Vă dau un exemplu. Acum 20 de ani, Poşta avea pe segmentul de coletărie rapidă o cotă de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Un fost director care răspundea de această operaţiune avea şi el firmă privată. Factura pe firma lui, transporta cu maşinile Poştei coletele şi când şi-a făcut plinul el a plecat bine-mersi şi compania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum şi celelalte, sunt în anchetă, dar nu pot să vorbesc despre ele", a spus Nica. Potrivit ministrului, 95% dintre contractele păguboase încheiate de Poşta Română au fost reziliate. „Mai avem cam 5% din contracte, care nu au clauze de reziliere. Spre exemplu, este un contract cu servicii medicale la Ploieşti, încheiat de directorul general al Poştei care venise de la fabrica de chiuvete, cel care a fost până mai 2012. Această firmă, şi Curtea de Conturi a confirmat acest lucru, primea bani pentru analize la cei 36.000 de salariaţi, dar ei nu făceau în fiecare lună analizele la toţi angajaţii. Contractul spune cã trebuie plătită toată suma de bani indiferent dacă salariaţii Poştei fac sau nu analize. Bineînţeles că era ilegal. Problema este că nici acum n-am reuşit să îl reziliem pentru că nu are clauze de reziliere. Normal că nu mai facem plăţi", a afirmat Dan Nica.


Actualitate Procesul de privatizare nu poate fi întrerupt Referitor la procesul de privatizare, Dan Nica a declarat: „Când nu vine nimeni şi nu te întreabă nici cât costă caietul de sarcini înseamnă că problema este în zona de datorii. Avem două categorii de datorii. Una la bugetul de stat, iar datoria recentă la ANAF a picat foarte rău. A doua datorie este cheltuiala salarială. Probabil şi protestele salariaţilor Poştei, care au fost acum două sau trei săptămâni, au cântărit enorm în decizia investitorilor de a se implica în procesul de privatizare. Este însă prea mult să spui că este un eşec şi că nu a venit nimeni la privatizarea Poştei. Chiar eu m-am întâlnit cu mai mulţi investitori, care mi-au declarat că sunt interesaţi să participe la privatizarea Poştei. Şi acţionarii SIF-urilor au aprobat participarea la acest proces", precizând că, după ce ANAF a calculat datoria fiscală de 107 milioane de lei, a devenit foarte sceptic în privinţa acestui proces. „Datoriile fiscale la bugetul de stat nu le-a stabilit consultantul, le-a stabilit ANAF-ul, iar ele au ajuns la 242 milioane de lei. Poşta are datorii totale de 690 milioane de lei, care sunt toate istorice. Dacă nu am fi luat măsurile din ultimul an, datoriile Poştei ar fi fost mai mari cu 90 milioane de lei", a menţionat ministrul. Procesul de privatizare a Poştei a fost prelungit, perioadă în care societatea va fi restructurată. „Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facem conversia datoriilor în acţiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut să privatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. (...) România poate să facă conversia datoriilor unei companii de stat în acţiuni doar în timpul procesului de privatizare. Le mai spunem că facem şi restructurarea companiei, pentru că altfel nu ne aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la Comisia Europeană", a adăugat ministrul.

acord CNPR-slPR:

3.650 de salariaţi vor intra în programul de disponibilizare colectivă Ultima zi a lunii mai a însemnat încheierea cu succes a negocierilor privind aplicarea normării muncii, purtate între conducerea Poştei române şi SLPr. Părţile au convenit asupra unui număr total de 3.650 de salariaţi, ce vor face subiectul disponibilizării colective. În conformitate cu prevederile protocolului încheiat în data de 14 mai 2013, comisia tehnică mixtă, formată din reprezentanţi ai CNPr și ai SLPr, a stabilit personalul excedentar existent în cadrul companiei. În urma reverificărilor privind datele de trafic poștal, efectuate de comisia tehnică mixtă CNPr-SLPr, s-a stabilit de comun acord existenţa unui număr de 3.650 de salariaţi excedentari ce vor face subiectul disponibilizării colective. Modalitatea de aplicare a rezultatelor normării va fi proporţională cu excedentul de personal existent la 1 martie 2013, respectiv 4.202 norme, rezultat pe fiecare OJP/OPMB/Crtz în parte. Personalul excedentar provine din următoarea structură:  3.100 personal operativ din mediul urban;  125 personal operativ din mediul rural;  265 personal funcţional;  160 personal poşta express. Modalitatea de aplicare efectivă a protocolului încheiat pe 31 mai 2013 va fi determinată de comisia mixtă CNPr -SLPr, pe baza unor criterii ce vor fi stabilite de comun acord în cursul lunii iunie. aplicarea acestui acord restabilește echilibrul între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei, asigurând astfel premisele creşterii competitivităţii Poştei române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă total liberalizată începând cu luna ianuarie 2013.

Banii din privatizare vor fi utilizaţi pentru modernizarea companiei Datele privind situaţia financiară a Poştei în contextul privatizării vor fi republicate. „Vom spune că Poşta nu mai are datorii la buget, că este o companie restructurată, ale cărei cheltuieli cu salariile şi-au redus ponderea de la 80% la 60%65% în total cheltuielilor, că este extrem de puternică pe piaţă, că a câştigat toate marile contracte în urma licitaţiilor la care a participat de când s-a deschis competiţia pe această piaţă, care este cumplit de grea şi uneori neloială. Toate aceste aspecte vor face din nou atractivă Poşta Română, aşa cum a fost iniţial în ochii multora", a adăugat Dan Nica. Ministrul a afirmat că privatizarea a fost urmărită şi de ghi-

nioane: „Poşta Belgiană, care era foarte interesată, nu a putut să participe la proces pentru că avea o înţelegere cu Comisia Europeană, cel puţin în acest an. Poşta Italiană nu mai avea voie să facă investiţii în afara ţării şi au mai fost câteva chestiuni de acest gen. Eu am mizat foarte mult şi pe nişte investitori din afara spaţiului european, care dispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit", a spus ministrul. Întrebat de ce nu se ia decizia listării acţiunilor CNPR la bursă, Dan Nica a afirmat că un astfel de proces obligă la vânzarea la preţul pieţei, situaţie care nu se plia pe obiectivele statului. „Pe mine mă interesa ca toţi banii cu care venea investitorul să intre în companie, să fie utilizaţi pentru modernizare. Statul nu obţine nimic din această privatizare, nici măcar 50 de bani. Statul nu a vrut să facă o afacere din această privatizare. Statul vrea ca banii investitorului să fie utilizaţi pentru modernizare, pentru ca Poşta să poată să furnizeze servicii poştale de calitate, pentru a fi mândri de ea", a menţionat Dan Nica.

POªTAªUL415 ¦ 5


Actualitate

Consorţiul de consultanţi, încrezător în privatizarea CNPR Consorţiul format din KPMG România şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii susţine decizia Guvernului Romaniei de a extinde procesul de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Română şi îşi menţine încrederea cu privire la finalizarea cu succes a procesului în condiţiile demersurilor realizate până la acest moment şi a semnalelor din piaţă, se arată într-un comunicat al KPMG România remis către mass-media pe 30 mai. Extinderea procesului confirmă investitorilor şi părţilor interesate că procesul de privatizare este unul ireversibil, susţine KPMG România. Această prelungire este în linie cu recomandările făcute de către consultant, pe baza solicitărilor formulate de către potenţialii investitori. În plus, soluţia identificată pentru continuarea privatizării a fost creşterea atractivităţii Poştei Române şi, în consecinţă, obţinerea unui preţ mai bun, şi nu reducerea criteriilor ce trebuie îndeplinite de potenţialii investitori. „Se creează astfel premisele soluţionării unor aspecte ridicate de către investitori ca bariere pentru participarea la procesul de privatizare, precum cadrul de reglementare, datoriile istorice, aspecte privind statutul de furnizor de serviciu universal sau contractul colectiv de muncă. Părţile interesate realizează că Poşta Română reprezintă o platformă solidă cu un mare potenţial de creştere pentru un investitor ce urmăreşte să deţină poziţia de lider în sectorul poştal din România, însă lipsa de claritate pe termen lung a acestor aspecte ridică riscul investiţional peste nivelul acceptat”, se spune în comunicat. Compania este bine poziţionată pentru a înregistra în viitor o creştere sustenabilă a activităţii şi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa actuală, însă efortul financiar privind rambursarea datoriilor fiscale istorice limitează acest potenţial. Rambursările lunare restricţionează în prezent capacitatea de a efectua noi investiţii pentru dezvoltarea activităţilor curente, cum ar fi facilităţi de sortare automată sau dezvoltarea unor domenii noi, precum serviciile financiar bancare sau serviciile de broker de asigurare. Soluţia propusă este de a efectua conversia creanţelor fiscale în acţiuni printr-un exerciţiu ce presupune testul creditorului privat şi consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene. „Consideraţiile, cerinţele, constrângerile şi propunerile investitorilor privind compania Poşta Română şi procesul de privatizare al companiei au fost analizate şi sunt în curs de soluţionare. Prin această extindere se creează oportunitatea ca împreună cu reprezentanţii MSI şi ai CNPR să fie finalizate o serie de măsuri care să crească gradul de atractivitate al companiei, astfel încât este posibil să apară şi alţi investitori pe lângă cei cu care purtam deja un dialog constant”, a declarat Răzvan Mihai (foto), executive partner KPMG în România şi reprezentantul consorţiului de consultanţi. KPMG România este liderul local în domeniul consultanţei financiare în fuziuni şi achiziţii în ultimii trei ani, iar Ţuca Zbârcea & Asociaţii ocupă prima poziţie în ceea ce priveşte expertiza în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor în clasamentele tuturor directoarelor juridice internaţionale, cum ar fi Legal 500, Chambers Europe, IFLR 1000. De asemenea, firma a primit numeroase distincţii locale şi internaţionale pentru implicarea cu succes în procese complexe de privatizare, proiecte de fuziuni şi achiziţii în valoare de câteva miliarde de euro.

6 ¦

IUNIE 2013

SIF 1 Banat-Crişana rămâne interesat de privatizarea Poştei

L

a finalul lunii martie, în propunerea planului de activitate pe acest an, SIF1 Banat-Crişana şi-a arătat intenţia să participe la privatizarea Poştei Române, urmând ca, în cazul în care va câştiga licitaţia, să listeze compania la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Conducerea SIF1 şi-a motivat decizia prin faptul că Societatea este lider de piaţă, în funcţie de volum, cu precădere pe serviciile prestate către companii, are potenţial de creştere, un portofoliu vast de clienţi, prezintă oportunităţi de extindere pe noi domenii, aflate în creştere, şi, de asemenea, deţine o platformă pentru îmbunătăţirea profitabilităţii, o acoperire naţională de 100% şi un brand puternic. SIF Banat-Crişana îşi menţine interesul de a participa la privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) şi în noile condiţii aprobate de Guvern la finele lunii mai, au ţinut să precizeze reprezentanţii societăţii de investiţii. Aceştia au declarat, pentru ziarul „Bursa”, că "Din momentul în care conducerea SIF Banat-Crişana şi-a declarat intenţia de participare la privatizarea Poştei Române au fost contactaţi şi au avut loc întâlniri cu potenţiali parteneri într-un consorţiu de privatizare, existând interes declarat, dar nu exprimat la nivelul unui angajament financiar, care necesită mai multe niveluri de aprobare". Astfel, până la data limită de depunere a ofertelor nu s-a finalizat formarea acestui consorţiu care urma să cumpere dosarul de prezentare şi să fie depusă în termen oferta neangajantă. Depunerea ofertei nu s-a concretizat din cauza termenului scurt avut la dispoziţie, dar şi a reţinerilor potenţialilor parteneri cu privire la valoarea investiţiei şi la modalitatea de soluţionare a problemelor sociale preconizate a apărea în procesul de restructurare a Poştei Române. „În măsura în care se va decide reluarea privatizării, SIF BanatCrişana va continua demersurile de formare a unui consorţiu care să corespundă condiţiilor necesare desfăşurării procedurilor de privatizare şi care să aibă capacitatea să finalizeze cu succes atât procesul de privatizare, cât şi, mai ales, restructurarea şi eficientizarea companiei", au precizat reprezentanţii SIF 1 pentru acelaşi cotidian economic.


Ba

! s o u al me e mai frum

Eşti salariat poştal şi părinte al unui copil de până-n 14 ani (împliniţi până la finele anului în curs) de care eşti tare mândru? Trimite pozele puştiului sau puştoaicei tale în format electronic pe adresa de e-mail silviu.tanase@posta-romana.ro şi nu uita să specifici în respectivul mail numele şi prenumele copilului, data naşterii, oraşul de domiciliu, unde învaţă (grădiniţă sau şcoală generală), ce hobby-uri are, materii preferate etc. Plus funcţia părintelui (părinţilor) care lucrează în poştă.

antonia niColeta CostaChe Data naşterii: 19 aprilie 2006 Oraşul de domiciliu: Comuna Lucieni, jud. Dâmboviţa. Este elevă în clasa pregătitoare ''Fluturaşii'' a Şcolii Coressi Târgovişte. Este o fire extrem de jovială şi sociabilă şi îi place să citească şi să afle lucruri noi. Pasiuni: muzica, dansul, actoria. Mama sa, Mariana Costache, este oficiant în cadrul OPRM Târgovişte.

ana-maRia PătRU

alina boŞtenaRU Data naşterii:

Data naşterii: 11 iunie 2007

21 aprilie 2007

S-a născut în oraşul Râmnicu Vâlcea, unde şi merge în grupa mare la Grădiniţa cu program prelungit Cozia.

Oraşul de domiciliu: comuna Godeni (judeţul Argeş)

Pasiuni: desenul, jocurile pe calculator, desenele animate, să „inventeze” poezii sau poveşti. De asemenea, îi place foarte mult să fie fotografiată. La grădiniţă îi place de doamna de engleză şi de cea de dans (materiile preferate).

Pasiuni: desenul şi plimbatul cu rolele Mama sa, Mădălina Boştenaru, lucrează la Agenţia Poştală Godeanu.

Mama sa, Ana Maria Pătru, lucrează ca oficiant la OPDC Râmnicu Vâlcea

La revedere,

Maria Mincea!

Începând cu ziua de 1 aprilie, salariaţii OJP Vâlcea şi, mai ales, cei ai Oficiului Poştal Pietrari şi-au luat rămas bun de la doamna Maria Mincea, cea care le-a fost colegă şi diriginte vreme de aproape patru decenii! Maria Mincea s-a angajat în sistemul poştal pe 20 februarie 1975, în funcţia de oficiant. Ulterior a trecut pe

18 ¦ IUNIE 2013

postul de casier, pentru ca, într-un final, să-şi încoroneze cariera profesională cu funcţia de diriginte. În toţi aceşti ani, doamna Maria Mincea a fost un salariat model, un lucrător modest şi a dat dovadă de un caracter deosebit. A ştiu să fie un coleg bun, dar şi un şef adevărat, înţelegător, fapt ce i-a adus multă consideraţie

printre colegi şi subalterni. La locul de muncă a fost extrem de conştiincioasă în rezolvarea atribuţiilor de serviciu, disciplinată şi a avut multe iniţiative pe plan local în folosul companiei la care a fost angajată. Acum, la despărţirea de sistemul poştal, foştii colegi din OJP Vâlcea îi doresc Mariei Mincea să fie sănătoasă şi să se bucure ani mulţi de pensia pe care factorul poştal o să i-o înmâneze! Radu Gheorghe, Inspector exploatare OJP Vâlcea


Filatelie

EMISIUNI FILATELICE NOI

625 de ani de atestare documentară a Sucevei

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena omagiaţi pe mărcile poştale româneşti Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2013, când se împlinesc 1700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano, să fie declarat Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, acţiune căreia i se alătură şi Romfilatelia prin introducerea în circulaţie a unei emisiuni de mărci poştale dedicată acestui eveniment. După trecerea la cele veşnice a împăraţilor, Biserica Ortodoxă i-a canonizat ca Sfinţi, fixând ca dată de sărbătorire anuală ziua de 21 mai. În acest an, Romfilatelia aduce un omagiu Sfinţilor Împăraţi prin realizarea unei emisiuni de mărci poştale care reproduce două icoane ale acestora, realizate în maniere diferite şi aflate în patrimoniul Catedralei Patriarhale:  pe timbrul cu valoarea de 4,70 lei este ilustrată o icoană realizată în stil bizantin;  pe marca poştală cu valoarea de 9,10 lei este reprodusă o icoană parte a Catapetesmei Catedralei, realizată de Otilia Michail Oteteleşanu în perioada 1961-1964, în tehnica email pe placă de argint. Alături de cele două mărci poştale, emisiunea este completată de un plic prima zi, o carte poştală maximă şi un album filatelic special. Ca paginare, emisiunea este machetată în coală de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre şi coliţă dantelată. Pe plicul prima zi, realizat în tiraj de 800 de exemplare, este ilustrată racla de argint cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Albumul filatelic este realizat într-un tiraj limitat de 500 de exemplare şi este echipat cu coliţa dantelată a emisiunii, având elemente grafice în folio aur, plicul prima zi şi o carte maximă ce au ştampila prima zi aplicată în clar în folio aur. Începând cu ziua de marţi, 21 mai 2013, emisiunea de mărci poştale Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Anul 2013 marchează împlinirea a 625 de ani de când Suceava a fost atestată documentar, printr-un act emis de către Petru I Muşat la 11 februarie 1388 din „cetatea Sucevei”. Domnitor al Moldovei în perioada 1375-1391, Petru I Muşat este cel care construieşte Cetatea Sucevei, zideşte Biserica Sfântul Gheorghe – Mirăuţi şi bate prima monedă a Moldovei, groţul moldovenesc din argint. Continuând seria emisiunilor filatelice ce promovează oraşele României, Romfilatelia se alătură acţiunii de celebrare a acestui eveniment şi introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale intitulată Suceava – 625 de ani de la prima menţiune documentară. Emisiunea aniversară este alcătuită din două timbre poştale, ce ilustrează monumente reprezentative din istoria şi cultura oraşului, după cum urmează:  timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează Cetatea de Scaun a Sucevei, construită în timpul domniei lui Petru I Muşat şi capitală moldavă până la mijlocul secolului al XVI-lea, fiind distrusă în totalitate în urma unui puternic cutremur;  marca poştală cu valoarea nominală de 4,30 lei ilustrează Biserica Sfântul Gheorghe – Mirăuţi, o altă ctitorie a lui Petru I Muşat, ce datează din secolul XVII şi reprezintă cea mai veche biserică din Suceava. Alături de cele două timbre, emisiunea filatelică mai conţine un plic prima zi şi un album filatelic, iar ca formă de machetare au fost folosite coliţa dantelată, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă şi coala de 32 de timbre. Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 400 de exemplare şi este echipat cu coliţa dantelată cu cele 2 timbre ale emisiunii, având elemente grafice în folio aur şi un plic„prima zi” cu ştampila„prima zi” aplicată în folio aur. Începând cu ziua de joi, 30 mai 2013, emisiunea de mărci poştale Suceava – 625 de ani de la prima menţiune documentară poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Ziua Pământului 2013

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Mamei Pământ, sărbătorită pe 22 aprilie, Romfilatelia se alătură acţiunilor desfăşurate de organizaţiile şi instituţiile mondiale pentru a conştientiza importanţa protejării mediului înconjurător şi introduce în circulaţie o emisiune de timbre poştale intitulată Ziua Pământului 2013. Instituită în 2009 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, ziua de 22 aprilie a devenit sărbătoarea oficială a planetei şi expresia comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde. În acest sens, au loc anual, la nivel mondial, numeroase campanii de sensibilizare a oamenilor, acţiuni de curăţenie, concursuri şi dezbateri pe teme ecologice, precum şi numeroase expoziţii dedicate frumuseţilor naturale ale Pământului. Emisiunea filatelică este alcătuită dintr-un timbru poştal cu valoarea nominală de 5,00 lei şi un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost realizate coli de 28 de timbre şi minicoli de 8 timbre + 1 vinietă. Începând cu ziua 22 aprilie 2013 emisiunea de mărci poştale Ziua Pământului 2013 poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

POªTAªUL415 ¦ 19



Revista Postasul Iunie 2013