Page 1

un produs:

memoria vizuală a Bucureștiului - www.orasul.ro

Nr. 19 / iulie 2013

Bucureștiul Fotogenic FOTO: ALEXANDRU DINU-ȘERBAN

Nr. 19 / Iulie 2013 1


Merită să descoperim pentru noi toţi și pentru copiii noștri farmecul locului, oamenii și tradiţiile care l-au construit, care i-au definit spiritul și care într-un fel sau altul interferează zilnic cu prezentul nostru.

2 Bucureștiul meu drag


EDITORIAL

Miros de vinete coapte Când eram mic, vara, tot blocul mirosea a vinete și a ardei copţi. Era o simfonie de mirosuri! La etajul 2 mama lui Liviu era măiastră în vinete coapte cu salată de roșii. Ne chema la prânz și primeam felii de pâine cu un strat gros de vinete și o roșie din care mușcam murdărindu-ne din cap până-n picioare. La scara vecină, bunica lui Pompi ne dădea corcodușe aurii, pe care le avea de la fiul ei care lucra la autobaza Băneasa sau felii groase de pâine umezite și presărate cu zahăr, zicându-ne că două bătăi strică dar două mâncăruri nu. La etajul 6 mergeam după ploaie cu o pungă plină cu melci și primeam cornuleţe cu rahat. Eram copiii blocului! Cu toţii erau bucuroși să ne hrănească, să creștem mari... D e Andrei Bîrsan w w w. o r a s u l . r o

Nu lăsam în copaci nicio fructă neculeasă. Pe strada Părului mergeam la un dud cu fructe mari și zemoase, în cimitir aveam caișii cu caise lunguieţe și dulci, corcodușe găseam peste tot... sau mergeam în piaţă și cu câţiva lei luam un pepene pe care îl mâncam pe loc, împărţit cu un briceag cu care ne jucasem mai devreme ”cuţitașele”. Astăzi corcodușii, cireșii, duzii stau neculeși, triști, cu rodul pierzându-se în praful străzii. Din când în când mai faceţi câte o bucurie unui corcoduș mâncându-i fructele; are nevoie de atenţia noastră...

Nr. 19 / Iulie 2013 3


PARTENER

4 Bucureștiul meu drag


Bucureștiul meu drag memoria vizuală a orașului

SUMAR 3

Miros de vinete coapte ...

7

Cronica Bucureștiul meu drag

17

Trecut-au anii...

20

Cărțile Bucureștiului

21

Biserica Cărămidarii de jos

22

Ateneul fotogenic

30

Bucureștiul actorului Horațiu Mălăele - interviu

32

Unghiuri de vedere

52

Bucureștiul Fotogenic

PARTENER

Redactor Șef: Andrei Bîrsan Redactori: Sidonia Teodorescu Oana Marinache Ileana Buruianu Fotoreporter & editor foto: Mihai Petre Consilier documentare: Emanuel Bădescu Revista a fost realizată cu Adobe Creative Suite. Realizată cu ajutorul G2 România. Revista Bucureștiul meu drag este editată de Asociația Bucureștiul meu drag ® andrei.birsan@orasul.ro, www.orasul.ro, Telefon: 0743.076.255

Nici un material din această publicație online nu poate fi reprodus parțial, integral sau modificat fără permisiunea anterioară explicită, prin acord scris cu revista BMD. Drepturile de autor asupra textelor și imaginilor din această publicație aparțin autorilor lor. Răspunderea pentru conținutul materialelor publicate aparține semnatarilor articolelor respective. ©2013 Asociația Bucureștiul meu drag Nr. 19 / Iulie 2013 5


6 Bucureștiul meu drag


CRONICA LUNII

Paris, mon amour De ziua Franței a fost reexpusă expoziția Paris mon amour la Sun Plaza

Nr. 19 / Iulie 2013 7


CRONICA

Excursie - Mocănița D e Diana Chiriac

8 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 9


F o t o : Andrei BÎrsan 10 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 11


CRONICA

Excursie - Feroviară D e Ioan Radu

12 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 13


CRONICA

Excursie - Drumul Găzarului D e Adrian Bolboceanu

14 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 15


16 Bucureștiul meu drag


TRECUT-AU ANII...

Trecut-au anii

F o t o : Andrei Bîrsan 2003 - pe vremea Connex Kamarad și a reclamelor la țigări

Nr. 19 / Iulie 2013 17


TRECUT-AU ANII

Bulevardul Magheru

Anii ‘50, arhiva Muzeului Municipiului București 18 Bucureștiul meu drag

Anul 2009, fotograf Gabriela Mihăilă


Anii ‘60, arhiva Muzeului Municipiului București

Anul 2009, fotograf Cristina Dumitru Nr. 19 / Iulie 2013 19


˘ CARTILE , BUCURESTIULUI , Catherine Durandin, București. Amintiri și plimbări, Editura Paralela 45, 2006, 168 p. Specialista cea mai cunoscută a Romaniei din mediul francez, istoric și prozator, Catherine Durandin își propune în această carte să redescopere frumusețile încă ignorate ale capitalei românesti. Într-o serie de trei incursiuni înapoi în timp, de la epoca actuală la perioada comunistă și apoi la cea interbelică, autoarea reconstituie cu interes documentar și cu emoție faptele istorice, tensiunile sociale, experiențele arhitectonice care au modelat fața chinuită și deopotrivă extrem de atrăgătoare a acestui mare oras. (Magda Cârneci)

Recomandate de Filica Drăghici, bibliotecar BCU

Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, Editura Meridiane, 1987, 366 p. Sigur că în toate monografiile de dinaintea acestei cărți o să găsim câte ceva din corpusul restituit cititorului printr-o frumoasă inițiativă. Tocmai gustul autorului face din ”Podul Mogoșoaiei” o lectură predilectă care merită repetată de câteva ori. Cum se explică această insațietate? Prin gustul selectării datelor și documentelor, printr-o iscusită alcătuire a scheletului cărții și mai ales prin bogăția expresivă a unei limbi care se constituie pe neștiute în pagini. Astfel panoramarea deși pare ușor pestriță, are o solidă logică interioară. Găsim o cronică a capitalei noastre și un fel de istorie de moravuri, cu stop cadruri în care autorul ne prezintă un București pitoresc, al costumelor, moravurilor, ba chiar o anecdotă savuroasă.

20 Bucureștiul meu drag

Alexandru Lancuzov, București: de la tramvaiul cu cai la automobil, Editura Paralela 45, 2012, 236 p. Alexandru Lancuzov oferă publicului larg, prin debutul sau editorial, o lucrare valoroasă ca informație istorică, interesantă și savuroasă, datorită îmbinării reușite dintre stilul beletristic, ușor de parcurs, și informația de specialitate inserată cu masura cuvenită pentru a nu plictisi sau dezorienta pe cititori. O carte a vacanțelor, timpului liber sau a referințelor de specialitate, este ceea ce Alexandru Lancuzov a reusit să construiască în cartea sa Bucuresti: de la tramvaiul cu cai la automobil.


RELIGIE

D e Mihai Petre

Biserica Cărămidarii de Jos Hram: Sf. Gheorghe, Sf. Dimitrie, Sf. Trifon Str. Piscului, Nr. 3, Sector 4

Nr. 19 / Iulie 2013 21


22 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 23


INTERVIU

Bucureștiul actorului Horațiu Mălăele “un oraș fascinant”

INTERVIU DE MIRUNA BĂRDULETE FOTO: DAN MORUZAN ȘI MIHAI PETRE 24 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 25


Când ați venit prima dată în București? Prima dată în București am venit prin anii ‘60 și ceva... prin ‘61, am venit cu mama să-mi fac niște ochelari. Și ce impresie v-a lăsat orașul? Am fost extrem de impresionat, că eu veneam din Târgu Jiu, unde circulau vreo două motociclete și probabil o singură mașină- dacă. Vreo două camioane... Acolo, reglajul ăsta de transport public se făcea cu trăsurile. Pe când, în București, pe vremea copilăriei mele, era fascinant. Să vezi tramvaie, autobuze, agitația asta fenomenală.

Miruna Bărdulete

V-a plăcut? Cred că da. Nu-mi dau seama cât de fascinant era orașul în sine. Trebuie să fi fost un București mai obosit, era în imediata apropiere a unui, cel puțin tulburător, război, care a sărăcit multă lume și parcă era alt București decât cel pe care-l percepeam eu atunci. L-am tot revăzut dup-aia de mai multe ori, până când am rămas de tot în el. Ați rămas în continuare impresionat de el? Am rămas, dar din cu totul alte motive... Dacă, până atunci, mă pasionau lucrurile noi, sau agitația din București, sau faptul că era un oraș cosmopolitan și așa mai departe... pe urmă, m-a fascinat că umblam prin locuri și descopeream... Dâra de cultură pe care o parcursesem eu până atunci era mică. Și-l găseam pe Eminescu, prin locurile prin care s-a plimbat aici. Îl descopeream pe Caragiale. Oamenii pe care îi văzusem în media îi descopeream vii și nevătămați, umblând agale prin București. E fascinant. Pentru mine, e un oraș care mă impresionează de fiecare dată. Mă duc cu foarte mare drag în orașele mele fetiș, Parisul sau Tel-Avivul sau Leningrad. Dar, după o perioadă de stat acolo, mă întorc cu mare bucurie în acest leagăn.

Dan Moruzan

Nu v-ați gândit să rămâneți în niciunul dintre ele? Tocmai am venit de la un interviu în care povesteam că a existat un declic la un moment dat... a fost o furie și consecința acestei furii a fost hotărârea să plecăm pentru o perioadă și să prelungim o viză până când s-ar putea întâmpla ceva aici. Dar ne-am răzgândit, mă rog, n-am avut încotro. A trebuit să ne răzgândim pentru că s-au schimbat lucrurile. Dar, pentru mine, Bucureștiul e un mare oraș, cu o mare istorie. E văzut rău poate din marginalizarea asta, de la nivel mondial. Dar Bucureștiul are niște clădiri care ascund o istorie formidabilă, niște oameni care ascund o cultură extraordinară. Dacă am renunța la ce se spune, am putea să redescoperim frumoasele clădiri bucureștene. Românul, și dintr-o umilință continuă la care a fost supus, umblă cu capul în pământ. Mergi într-o zi prin București cu capul sus intenționat. Să nu te mai uiți la oameni, să te uiți la cer. Și-o să descoperi altceva: cupole, coloane, cu totul și cu totul excepționale. Dacă vrei. Ați simțit vreodată o aroganță a bucureștenilor față de provinciali? Am simțit, pentru că omul e o creatură ciudată. Nu se aseamănă Banatul cu Bucureștiul, de pildă, e cu totul altceva, sunt două zone diferite. La Timișoara, oamenii sunt mai blânzi, mai civilizați, dar poate că și blânzenia și civilizația asta te plictisește. Ați spus într-un interviu că trăiți într-o zonă de zăpăceală asumată. E Capitala o astfel de zonă? Este, da. Dacă am spus-o, înseamnă că zăpăceala ține și de Bucureștiul ăsta ciudat și zbuciumat. Eu sunt și născut așa, într-o zăpăceală cronică. Da-mi face plăcere.

Mihai Petre 26 Bucureștiul meu drag

De ce ați ales orașul pentru anii de studenție? N-a fost o competiție între orașe. Nu exista Institut de Teatru altundeva. Era unul singur și poate că era și bine, pentru că concentra o forță formidabilă de dascăli buni și era o școală bună. Nu zic că nu e și astăzi, dar ăsta e un alt subiect.


Nr. 19 / Iulie 2013 27


Bucureștenii vin la teatru? Bucureștenii vin la teatru. Mai mult decât în alți ani? Mai puțin? Nu există o criză, nu știu să fi existat o criză a teatrului, nici a spectatorului de teatru. Nu știu. Poate înainte nu erau așa de multe evenimente. Dar bucureșteanul este un om deștept, care vrea orice formă de spectacol și îi face plăcere să judece, să compare, să bârfească. Să râdă, în general. Bucureșteanul e curios de spectacol, vine la expoziții, umblă printre oameni. Există o pătură intelectuală, o clasă intelectuală, care merge și la sala de expoziții, și în cea de spectacol. Așa cred eu, cel puțin. Eu n-am avut locuri goale în sală, în București. Și gândiți-vă că un spectacol se joacă de câte 100, 200,300, 1000 de ori. În provincie, mergem cu un spectacol de 4-5 ori. E diferit publicul din Capitală de cel din Târgu Jiu? Diferit, nu. Dar poate mai interesant. Aici e o aglomerare excepțională. Vorbim de 2 milioane și ceva de locuitori. Târgu Jiu are 100 și ceva de mii. Nu e diferită energia transmisă de fiecare dintre ele? N-am simțit asta niciodată. Spațiul emoțional e identic, indiferent că vorbim de Târgu Jiu, de București, de Roma sau de Sydney. La un moment dat, m-am dus cu un spectacol de la Bulandra, Măscăriciul, în India, în Coreea și Australia- deși sunt culturi total diferite, i-a emoționat foarte tare pe toți. Și în mod egal. Ați spune că vin mai des la teatru decât la filmele românești? Bucureșteanul vine mult mai des la teatru. Nu cred că are o cultură cinematografică de tip occidental. Are o cultură cinematografică impusă. Indusă. În ce sens? În sensul că există un atac al Occidentului și, în special, al filmului american. Un atac făcut cu bună știință, care merge îndeobște la înaintare cu filmele anglofone. E și bine, e și rău. Dar eu sunt destul de sătul de pac-pac-ul ăsta american. Francezul, de pildă, are o altă atitudinea vizavi de filmele lui. Dintr-un naturalism declarat, își respectă foarte tare valorile și uneori și non-valorile, cu bună-știință. Adică, indiferent că face un lucru prost, este tentat să-l laude. La noi, nu. De exemplu, spectatorul, din această ciudățenie, din cauză că a fost înlăturat, că nu a fost coparticipativ la actul creației, nu participă, se simte marginalizat. Un exemplu este chiar filmul meu, Nuntă Mută. La Nuntă Mută au venit foarte puțin români, și dintr-o promovare proastă, și din cauza faptului că a fost condamnat de fundamentaliștii unei cinematografii de conjunctură. În schimb, au venit foarte mulți în străinătate. Dacă aici s-au făcut 6 copii, în Franța, s-au făcut 56. Ceea ce este o mirare. Dumneavoastră aveați și o galerie de caricatură în Centrul Vechi. De ce Centrul Vechi? Pentru că așa s-a potrivit. Am avut o discuție cu primarul Capitalei și, după părerea mea, e un om cu totul excepțional. Într-un București mai deunăzi mohorât, iată, se întâmplă evenimente de tot felul. Am avut o discuție cu domnia sa și am propus să avem o galerie care să adăpostească o 28 Bucureștiul meu drag

expoziție permanentă de grafică și caricatură. Voiați dumneavoastră să fie în Centrul Vechi? Nu, așa s-a potrivit. Nu mai știu dacă nu mi s-au dat vreo două-trei opțiuni și l-am ales pe ăsta. Nu-i un spațiu mare, da-i potrivit. Aveți locuri preferate aici? Da... dar depinde ce urmăresc sau care este scopul meu acolo. Dar ce vă enervează la oraș? Poate că este agasantă circulația asta, mai ales dacă ești participant la trafic. Dacă ai mașină, este agasant conflictul ăsta deschis pe care-l ai cu ceilalți șoferi, cu ambuteiajele, cu scandalul, cu accidentele inerente. Poate ar trebui să se regleze într-un fel, dar nu se poate face nimic de pe-o zi pe alta. Ș-apoi, nu se întâmplă mai mult decât trebuie să se întâmple (zâmbește). Dacă e să se întâmple, o să se întâmple. Dacă ar fi fost toți șoferii olteni, ar fi fost mai bine sau mai rău? Ar fi fost mult mai nervoși. Sunt mult mai iuți la mânie. Cred că ar fi fost dezastru. Ar fi fost dezastru (râde). E bună și această infuzie, și de Banat și de tot. În București găsești de toate. E o babilonie frumoasă. Accentul oltenesc l-ați pierdut de tot? Am fost nevoit să scap de el, dar, de fiecare când ajung la Târgu Jiu și vorbesc cu mama, imediat mă integrez idiomatic. Părinții ce au zis când le-ați zis că rămâneți la București? Mama mergea deseori și era îndrăgostită de București. Mergea și pentru mine, aici îmi schimbam ochelarii când eram copil. Era fascinant orașul. Apoi a devenit din ce în ce mai obsedant. Te ocupă puțin câte puțin, pentru că începe să răscolească în tine amintiri și locuri și întâmplări și succese și eșecuri. Răscolește mai multe decât Târgu Jiul? Mult mai multe, sigur. În Târgu Jiu am stat 17 ani și aici am stat vreo 40. Dar învățământul cum e aici? Băieții dumneavoastră au făcut amândoi facultatea aici. Acum e ca și jocul dragostei și-al întâmplării. Ai putea să te izbești de un profesor prost sau de un profesor bun. Iar parodoxul face să găsești câteodată un profesor prost de la care să înveți multe lucruri. Este un spectacol cu totul ieșit din comun. Per ansamblu, Bucureștiul lui Horațiu Mălăele e unul frumos? Daaa.... fascinant! Ați părut un pic ironic. Nu, e fascinant. Adică... nu înseamnă că nu găsești aici și prostie, că nu găsești și mizerie, dar tot melanjul ăsta, la urmei urmei, face parte din acest loc. În ultimul film pe care l-am făcut, al doilea și ultimul, personajul principal, care e jucat de mine, are un monolog care se încheie așa: toate nimicurile astea cumulate au un sens. Așa și aici.


Nr. 19 / Iulie 2013 29


30 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 31


Unghiuri de vedere Te x t ș i f o t o : Mihaela Moțăianu și Cornel Petrescu

Vară, soare, miros de ierburi încinse… Lăsăm în urmă bulevardul Pieptănari cu casele lui frumos ordonate și ne afundăm încet, cu pași șovăitori printre străzi cu nume ciudate: Brăniștari, Dărăști, Cartojanca, Daia… Apariţia noastră provoacă rumoare pe străzile amorţite de lumina amiezii. Oamenii ies la porţi, curioși să vadă ce vor acești vizitatori ciudaţi care se opresc când și când să fotografieze. Unii ne întâmpină cu ostilitate, alţii sunt doar curioși. Când află că suntem de la Asociaţia Bucureștiul meu drag încep să-și povestească necazurile. Pe frânghii atârnă la uscat rufe colorate pestriţ. Copiii ţopăie în jurul nostru, bucuroși de apariţia unor străini. Vor să ne atragă atenţia cu strigăte care trezesc câinii din toropeala amiezii și suntem escortaţi cu lătrături ameninţătoare până aproape de pasarela care ne scoate spre strada Podul Giurgiului. Aici încheiem călătoria, obosiţi și bucuroși că putem găsi, în sfârșit, puţină răcoare la umbra copacilor ce străjuiesc Drumul Găzarului. (I.B.)

F o t o : Ileana Buruianu 32 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 33


Mihaela Moțăianu

Descopăr în fiecare zi cum exteriorul devine interior. STRADA parcă a căpătat un aer personal. Cu cât orașul se dezvoltă mai mult, cu atât mai mare este nevoia fiecăruia de a-și adjudeca spaţiul în care se mișcă. Într-o lume mare se dezvoltă lumi mai mici, iar STRADA are din ce în ce mai multă personalitate. Este interesant dacă schimbăm perspectiva în felul ăsta. Dacă STRADA ar fi o persoană, cred că aș putea să o carecterizez așa: fascinantă și plină de contraste, foarte schimbătoare, uneori zâmbește, alteori își întoarce privirea, deranjată. Aparent deschisă, fără inhibiţii, își usucă rufele la soare, ca și cum nu ar avea nimic de ascuns, și totuși… se comportă de parcă i-am invadat spaţiul. Vrea să iasă în evidenţă, dar nu îi place să fie privită. E foarte zgomotoasă și foarte dezordonată, aruncă lucrurile pe unde vrea, construiește, redecorează, simte nevoia să pună culoare peste cenușiul cotidian, chiar dacă știe că natura are cele mai frumoase culori. STRADA îmi spune în fiecare zi câte o poveste, arătându-mi, astfel, unghiuri noi din care să privesc.

34 Bucureștiul meu drag


Cornel Petrescu

Ce m-a impresionat cel mai mult la sosirea în București au fost agitaţia și diversitatea lui. Excursiile făcute alături de asociaţia Bucureștiul meu drag miau dezvăluit multe locuri ascunse ale orașului de la zonele centrale până înspre cartierele mărginașe. I-am învăţat istoria și i-am descoperit oamenii. Așa mi-am dat seama și ce fel de fotografie vreau să fac. Îmi plac fotografiile făcute pe stradă, o stradă însufleţită de oameni. Nu e un secret că fotografia pe stradă/de stradă... nu e tocmai ușoară, însă, cred că făcută cu tact și respect pentru cei din jur poate fi mult mai ușoară. Voi descrie una din experienţele mele recente. Fiind în trecere prin zona APACA, văd lângă mine trei bărbaţi dintre care unul îmbrăcat în port popular. Le fac o poză relaxat, de la vreo 3 metri, apoi îi privesc zâmbind un pic mai insistent. Când se apropie vorbim puţin, ei îmi mulţumesc și rămâne să le trimit pozele. Așa am și făcut. Fotografia pe stradă/de stradă e grea doar în măsura în care unii consideră că se duc la vânat, că sunt mai presus de subiect, că actul fotografic e un exerciţiu de măiestrie tehnică și de dovedire a capacităţilor compoziţionale. Atitudinea relaxată, zâmbetul, interesul faţă de subiect și identificarea cu el, empatizarea, iată ce cred că pot ușura mult lucrurile. Cred că fotografia trebuie să înceapă cu subiectul, iar tehnica fotografică trebuie doar să-i urmeze și doar în relaţie cu acesta.

Nr. 19 / Iulie 2013 35


36 Bucureștiul meu drag


F o t o : Mihaela Moネ崙ナanu Nr. 19 / Iulie 2013 37


38 Bucureștiul meu drag


F o t o : Cornel Petrescu Nr. 19 / Iulie 2013 39


40 Bucureștiul meu drag


F o t o : Mihaela Moネ崙ナanu Nr. 19 / Iulie 2013 41


42 Bucureștiul meu drag


F o t o : Cornel Petrescu Nr. 19 / Iulie 2013 43


44 Bucureștiul meu drag


F o t o : Mihaela Moネ崙ナanu Nr. 19 / Iulie 2013 45


46 Bucureștiul meu drag


F o t o : Cornel Petrescu Nr. 19 / Iulie 2013 47


48 Bucureștiul meu drag


F o t o : Mihaela Moネ崙ナanu Nr. 19 / Iulie 2013 49


50 Bucureștiul meu drag


F o t o : Cornel Petrescu Nr. 19 / Iulie 2013 51


Bucureștiul Fotogenic

52 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 53


Carmen Răduță http://carmen-pictures.blogspot.ro/

Visând pe-o bancă-n Cișmigiu 54 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 55


Cezar Petre Buiumaci

Monumentul Eugeniu Carada Motto: Restaurarea normalităţii 56 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 57


Claudia Paterău http://claudiapaterau.wordpress.com/

Despre prieteni și portrete Parcul Moghioroș din Drumul Taberei, ianurie 2013 când am plecat la “vânătoare” de peisaje urbane înzăpezite și am găsit portrete. Se pare că portretele întotdeauna mă găsesc pe mine indiferent ce fac. 58 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 59


https://www.facebook.com/aliceintaraminunilor1?fref=ts

Adriana Sărăceanu

“Life is a succession of lessons which must be lived to be understood.” Helen Keller 60 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 61


Alexandra Pașca www.alexandrapasca.ro

București, orașul luminilor. E o vrajă în luminile capitalei, o magie, care odată ce te-a prins în plasa ei nu te mai lasă să scapi, sau nu, prea ușor. Unii susţin că nu le place Bucureștiul murdar și gălăgios. Acele persoane nu au petrecut prea mult timp pe străzile “micului Paris” și nu i-au acordat o șansă să le intre în suflet. Fiecare lumină reprezintă un suflet. Ele sunt de culori, mărimi și forme diferite în funcţie de evoluţia lor spirituală însă toate convieţuiesc în mediul acestui oras și îi creează armonia și farmecul specific oricărei capitale europene. De 12 ani sunt și eu o luminiţă ce pâlpâie printre alte peste 2 milioane de lumini și încă ma fascinează acest mediu și mă ţin captivă aici. 62 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 63


Alexandru Bodea www.orasul.ro

Fântâna verde din Cișmigiu 64 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 65


Andrei Bergheș http://arhivadegeografie.wordpress.com/

Primăvara, serile din București arată altfel. Mai ales dacă îți modifici perspectiva. Te ridici peste ceilalți și privești dincolo de blocurile menite parcă să ascundă peisajele de ochiul de rând. Bucureștiul își triază și el vizitatorii, așa cum poate... E ca într-o sală de spectacol, numai că de data asta, cine prinde loc “la balcon” iese mai în avantaj decât cei de lângă scenă. Eu prefer la loja “VIP”. Strada Ion Câmpineanu (Sala Palatului), mai 2013. 66 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 67


Bogdan Iordache http://picasaweb.google.com/bogdan.iordache

Centrul Vechi în luna Iulie. Terasa era goală, era soare, am fost păcălit de panoul pictat. Copacii erau pictați jumătate, jumătate erau reali. 68 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 69


Carmen Pelinel www.orasul.ro

Nimic nu-i întâmplător! Dacă ai și camera cu tine, te poti considera omul potrivit la locul potrivit.:) Train Delivery 2013, București 70 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 71


Ciprian Grigore www.orasul.ro

Pot spune că e reprezentativă pentru oraș și anotimp, pentru că Bucureștiul a început să se dezvolte frumos, pozitiv, interesant. Orice capitală de țară are și părți mai puțin frumoase, dar ele nu contează atât de mult 72 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 73


Claudiu GĂŽlmeanu www.orasul.ro

Lomogram

74 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 75


Cornel Mănescu www.orasul.ro

București - Sky Tower văzut de pe malul Herăstrăului, în primele raze ale soarelui, la jumătatea primăverii. Am plecat cu doi prieteni să fotografiem cireșii din Herăstrau Gradina Japoneză, dimineața foarte devreme. Am făcut câteva fotografii, dar când am văzut atmosfera, am fugit pe malul lacului și am reușit să prind cadrul cu Sky Tower, care reflecta rasăritul soarelui. 76 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 77


Vlad Eftenie http://veftenie.blogspot.ro/

“Hot dog” - metode de încălzire alternative. 78 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 79


Cornel Radu www.orasul.ro

Ieniceri și spahiii odihnindu-se la 538 de ani după bătălia de la Podul Înalt. 80 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 81


Andreia Bîrsan www.orasul.ro

Prin Labirintul Bucureștiului. 82 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 83


Cosmin Andrei http://zilele.blogspot.com

În timpul Nopţii Muzeelor, Muzeul de Artă Veche Apuseană „Dumitru Furnica Minovici” a fost deschis. Atenţia ţi-era atrasă imediat de vitraliile de secol XIX, de origine austriacă. 84 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 85


Cristian Băluță www.orasul.ro

Ferma este situată la ieșirea din București pe Splaiul Unirii. Se poate observa lumina de la apus și ploaia torențială. 86 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 87


Cristian Iancu www.orasul.ro

Staţia de autobuz de la Unirii lângă Volksbank într-o sâmbătă din ianuarie și aș intitula-o Escadrila nr. 2.

88 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 89


Cristian Oprea www.oeffner.ro

Noile lumini ale Bucureștiului 90 Bucureștiul meu drag


www.flickr.com/photos/43500498@N06/

Livia Zaharia

Mergând În alte planuri Nr. 19 / Iulie 2013 91


Cristian Radu www.orasul.ro

Fortăreață art deco în buricul târgului, sediul vechi al ASE. 92 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 93


Ileana Buruianu www.orasul.ro

Teatru de umbre în Piaţa Universităţii Piaţa Universităţii este loc de întâlnire și piaţă publică, salon de conversaţie în care statuile sunt mobilele de familie cărora noi, bucureștenii, le acordăm prea puţină atenţie. Aici, viaţa curge fără încordare; ziua de ieri e repede uitată, cea de astăzi nu face doi bani, dar mâine, mâine poate se va schimba ceva… 94 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 95


Daniela Borcea http://danaborcea.ro/

“Train delivery” 96 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 97


Dan Ghelase www.orasul.ro

Biserica Stavropoleos văzută din liftul de șantier de la Carul cu bere. 98 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 99


Diana Chiriac www.orasul.ro

Geometria tăcerii... (parcul IOR) Există momente în care trebuie să lași lucrurile să-și urmeze geometria uneori simplă alteori complicată, în care simplitatea poate avea nuanţe, în care tăcerea poate exprima mai mult decât o mie de cuvinte... 100 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 101


Dragoș Stoica www.orasul.ro

Pe înserat 102 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 103


Emanuel Pătrăscioiu https://www.facebook.com/joe.crypt

Într-un capăt al “lumii bucureștene”, un Goliath contemplă agitaţia mundană. Robust în înfăţișare și impunător asemenea unui comandant de oști, Bucharest Tower Center, ne-a permis să-i ajungem la “urechi” și să auzim acel “dulce “vânt care avea să ne servească drept pensulă pentru un nou tablou bucureștean. Gigantul nostru nordic spunea “o culoare nouă”, vorbea despre pânza orășenească prin alte tonuri, ceea ce ne face să căutăm acel “dincolo”. Acel “dincolo” care se regăsește în ochii acelui “necesar timid” numit estetic.

104 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 105


Florica Jianu www.orasul.ro

Adăpostul de căţei. Căţei recunoscători că am trecut pe la ei... 106 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 107


Gabriel Goian www.orasul.ro

Reculegere la Stavropoleos 108 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 109


Sidonia Teodorescu www.orasul.ro

Charles de Gaulle Plaza 110 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 111


Gina Buliga www.ginabuliga.com

Let the beauty of what you love be what you do!!! “ Școala 146 din Panduri! 112 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 113


Laura Belanu http://laurabelanuphotography.files.wordpress.com

Apus pe lacul Herăstrău 114 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 115


Marcel Eremia www.4000dpi.ro/blog

Patrupedele necuvântătoare s-au integrat perfect în cotidianul bucureștean. Unii au devenit chiar umani, ba chiar știu să pozeze atunci când fotograful le cere să facă asta. Lacul Morii, 26 ianuarie 2013, ora 10:12 116 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 117


Mihaela Petre www.orasul.ro

Piaţa Revoluţiei, Festivalul de Jazz, Blues & More organizat Arcub în iulie 2013. 118 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 119


Andrei Bîrsan www.orasul.ro

Aici a fost Hala Matache măcelarul iulie 2013 120 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 121


Mirela Momanu www.momanu.blogspot.com

“Hip Photography”. Colţurile ascunse ale Bucureștiului sunt o plăcere de descoperit, iar fotografia fără vizualizare mi s-a părut a fi la limita între joacă și fotografie, un exerciţiu pe care l-aș repeta cu plăcere oricând pe străzile acestui oraș care te poate surprinde în fiecare zi. 122 Bucureștiul meu drag


Adrian Bolboceanu www.orasul.ro

La ieșirea de metrou de la magazinul Unirea, binecunoscut loc de întâlnire, dacă te tragi deoparte din șuvoiul de oameni și privești, începi să observi cum dragostea se “întâmplă” în jurul tău din minut în minut. Nr. 19 / Iulie 2013 123


Nick Costandache www.orasul.ro

“Oraşul nostru este un loc care abundă în istorie şi cultura, în care domnesc diversitatea şi contrastul, dar căruia nu-i lipseşte eleganta şi rafinamentul. Centrul Vechi, încărcat de istorie, este acum inima Bucureştiului. Lucrările de conservare, modernizare şi restaurare întreprinse până acum sunt un prim pas pentru a aduce la viaţă şi la nivel european acest loc. Vă invit să vizitaţi acest extraordinar oraş, să-i descoperiţi singuri misterul şi să simţiţi pulsul “micului Paris”. Prof. Dr. Sorin Mircea Oprescu 124 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 125


Nicu Buculei http://photoblog.nicubunu.ro/

Un peron de gară cufundat de ploaie, două povești diferite surprinse în același cadru. 126 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 127


Roberto Iosupescu http://500px.com/robertoi

128 Bucureștiul meu drag


Paula Craioveanu www.orasul.ro

Fereastra a unei case particulare din apropierea parcului Icoanei, cu obloane metalice, balcon din fier forjat și ornamente neoclasice. Arhitectura de influență franceză este des întâlnită în București, de la sfârșitul sec al XIX-lea și începutul sec al XX-lea. Farmecului acesteia i se adaugă poezia și originalitatea date de semnele decăderii: tencuiala căzută, iedera, rugina. Fotografia este din anul 2000. Aceeași casă văzută azi, renovată destul de grosier, nu mai atrage atenția în același mod și nu mai impresionează. Nr. 19 / Iulie 2013 129


Șerban Vornicu www.orasul.ro

De Ziua Irlandei sărbătorită în București în lună martie din fața Ateneului a fost invitat și un grup de cimpoieri români, ca o conexiune pastorală între Irlanda și România. 130 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 131


Sergiu Sfetcu www.orasul.ro

Concertul Parabolelor al Companiei Off - o monumentală și fascinanta operă cosmică - adevărată creaţie care a captivat publicul bucureștean. 132 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 133


Viorel Pârjan www.orasul.ro

Trecut, Prezent și Viitor în București “În faţa ochilor uimiţi ai celor din prezent, se derulează imagini din trecutul și viitorul Bucureștiului, ca un arc magic peste timp” 134 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 135


Viorel Pleșca www.orasul.ro

Dragul de București Într-un oraș lipsit de cultura respectului urbanistic, într-o urbe plină de calcane și lipsită de reguli de restaurare urbanistică, în inima Orașului în care respectul pentru istorie este înecat de nesimțirea autorităților și de “foamea” bizzului de fiecare zi, mai găsești locuri de respirație autentică, locuri de aduceri aminte, evocatoare, care ne fac să îndragim Bucureștiul. 136 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 137


Vlad Voivoda http://www.flickr.com/photos/ romanianfotografie/sets/

O mașină mare-ntr’oglindă mică, final de ianuarie 2013, Șoseaua Mihai Bravu

138 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 139


Viorica Petrescu www.ed4lead.ro

La Vânătoare de comori în Parcul Carol Noi am pus copiii în situația de a descoperi comorile orașului, de a aprecia locuri, oameni, fapte, de a observa detalii și crea o comunitate. La început mică, dar cine știe mai târziu... ED4LEAD – Asociația pentru Educație, Formare Profesională și Leadership 140 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 141


Alex Iacob http://reptilianul.blogspot.ro/

Fântâna Dunărea din Piața Universității este cunoscută ca fiind unul dintre cele mai frecventate locuri de întâlnire din București. Ea a fost amenajată după cutremurul din 1977, în același timp cu Blocul Dunărea, al cărui nume îl și poartă. Umplută cu apă sau nu, aici se intersectează numeroși studenți de la Arhitectură sau de la Universitate. 142 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 143


Adina Felea http://500px.com/adinafelea

Stavropoleos - o stradă plină de istorie în centrul vechi al capitalei, noaptea având un farmec aparte datorită cladirilor construite în diferite stiluri arhitecturale. 144 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 145


Elisei Noață www.eliseiphoto.com

146 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 147


Silvia Colfescu http://silviacolfescu.blogspot.ro/

148 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 149


Mărgineanu Petre http://www.locuriuitate.com/

O zi mohorâtă pe strada Stavropoleos dintr-un unghi din care nu a mai fost fotografiată. 150 Bucureștiul meu drag


Cristian Scarlat www.orasul.ro

La Arcul de Triumf, unde un mic copăcel își cere dreptul la viaţă, o altă plantă firavă răsărită din pavajul (găurit) al bulevardului Poligrafiei Nr. 19 / Iulie 2013 151


Steluța Popescu www.oglinzideargint.ro

În Piața Romană, un conac așteaptă cuminte să fie demolat. 152 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 153


Vlad Petreanu www.orasul.ro

1 iunie în Centrul Vechi, sâmbătă după-amiaza. În fata BNR, în așteptarea unei coloane de stegari italieni, parte a unei manifestări B-FIT, o mascotă s-a retras lângă perete pentru o conversaţie telefonică. Costumat într-un soi de caracatiţă, tipul dinăuntru se străduia să comunice prin buretele gros cu persoana de la celalat capăt. Din capul caracatiţei se auzeau niște ţipete înfundate. Când trebuia să asculte răspunsul, mascota ridică aparatul la ochiul costumului, unde probabil că întorcea urechea lui, în interiorul întregii butaforii. 154 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 155


Doina Vella www.orasul.ro

La maiași, clădirile sunt considerate ca având viață și suflet. Sâmbătă, 13 iulie 2013, în București a mai fost ucisă o casă cu istorie și suflet: Haralambie Botescu 18. Nimic nu va putea înlocui această pierdere pentru București și pentru patrimoniul construit românesc. Patrimoniul național este o resursă neregenerabilă, dar care, dacă ar fi bine conservată și pusă în valoare, ar fi un veritabil factor de progres și șansa unei vieți mai bune pentru generațiile viitoare. 156 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 157


Lucia Simion www.orasul.ro

B.Fit in the Street 158 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 159


Cornel Hlupina www.phototeam.ro

Bucureștiul colorat 160 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 161


Mihai Petre www.orasul.ro

A venit vacanța 162 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 163


Ștefan Tuchilă www.ultimul-etaj.ro

Undeva în Estul Bucureștiului trei turnuri de locuinţe rămân ca o mărturie a epocii pre-criza imobiliară. Dacă două dintre ele nu fac decât să îngroașe rândurile clădirilor neterminate din acea perioadă, a treia este un exemplu unic în România contemporană: clienţii au obţinut dreptul să ocupa clădirea neterminată și continuă șantierul, oferind un sens contemporan termenului “gospodar”. 164 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 165


Eli Driu www.phototeam.ro

Vrând-nevrând, toate ni se leagă de timp, întâmplări și emoţii. O legătură pe cât de simplă și firească în fapt, pe atât de complicată și de neînţeles uneori. Parcă timpul trece prea repede sau prea încet. Întâmplările nu se petrec unde, când și cât ne-am dori noi. Sau sunt prea multe odată! Sau e chiar mai rău dacă nu se întâmplă deloc! Iar emoţiile? Uneori le căutam, alteori fugim de ele și nu de puţine ori trecem pe lângă ele. De parcă nu și-ar găsi timpul și locul potrivit! Să ne reamintim însă de vechiul dicton “Carpe diem!” care se potrivește foarte bine și în fotografie! Așadar să încercăm să trăim clipa pe care o fotografiem! Atunci și acolo! Așa cum este ea! 166 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 167


Alexandru Dinu-Șerban www.orasul.ro

Baia Grivița și biserica Sfinții Voievozi

168 Bucureștiul meu drag


Nr. 19 / Iulie 2013 169


170 Bucureștiul meu drag

Bucurestiul meu drag iulie 2013  

Bucuresti memoria vizuala