FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară nr. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.2. „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” Titlul proiectului: : „COPMED – COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI” Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 –„Investeşte în oameni!
Procedeele biologice de epurare se desfăşoară în condiţii naturale (lagune, iazuri biologice, fermentare aerobă), condiţii naturale forţate (lagune aerate) sau în regim artificial. Din punct de vedere al organizării microorganismelor procesele biologice pot fi cu microorganisme în suspensie, cu film biologic (biofilm) şi hibride. Procesele biologice aerobe pentru îndepărtarea încărcării organice necesită un timp suficient de contact între apa uzată şi microorganisme, precum şi existenţa unei cantităţi suficiente de nutrienţi şi oxigen. Dintre procesele cu suspensii aerobe cel mai utilizat este cel cu nămol activ, în care microorganismele în suspensie sunt puse în contact cu apa uzată într-un reactor biologic şi menţinute în suspensie prin amestecare continuă şi aerare. Procesul cu nămol activ pote fi cu amestecare completă, cu curgere de tip piston sau cu funcţionare secvenţială. Procesul de epurare biologică cu nămol activ se poate desfăşura în mai multe moduri, după diverse scheme, care diferă prin modul în care apa uzată vine în contact cu nămolul activ, modelul de curgere, cantitatea de nămol care rezultă, încărcarea specifică a nămolului activ, modelul de creştere biologică a microorganismelor etc. De obicei, procesul cu nămol activ este precedat de decantare primară, pentru îndepărtarea suspensiilor solide sedimentabile. Totuşi, pentru epurarea apelor uzate de la comunităţi mici nu se utilizeză decantarea primară, utilizându-se diferite modificări ale procesului convenţional cu nămol activ, cum ar fi procesul secvenţial, şanţurile de oxidare, lagunele aerate sau iazurile de stabilizare. Excesul de biomasă este separată gravitaţional sau mai recent cu membrane, asigurându-se în acest fel o operare corespunzătoare a procesului. Cele mai întâlnite probleme operaţionale în procesul cu nămol activ sunt flotaţia, spumarea şi umflarea nămolului. În această direcţie cercetările din microbiologie au permis identificarea microorganismelor responsabile de aceste fenomene astfel încât se pot lua măsuri pentru remedierea lor. În condiţii de umflare a nămolului flocoanele nu se compactează şi nu se sedimentează, regăsindu-se în efluent. Au fost identificate două cauze ale umflării nămolului: bacteriile filamentoase şi cantitatea excesivă de biopolimeri extracelulari care produc nămol cu consistenţă gelatinoasă. Cea mai întâlnită este umflarea filamentoasă, care apare datorită caracteristicilor apei uzate, proiectării greşite sau condiţiilor operaţionale. La apariţia acestui fenomen ar trebui să se verifice în primul rând microscopic nămolul, apoi caracterul apei uzate, conţinutul de oxigen dizolvat, încărcarea procesului, debitul de nămol recirculat şi debitul nămolului în exces, operarea decantorului secundar. La apele uzate
Septembrie 2010