Dse final

CUPRINS 1. Cuvânt Înainte 2. Prezentare UVT și OSUT 3. Prezentarea proiectului 4. Conferința ”Învățământ Centrat pe Student” 5. Raport de cercetare – ”Problemele studenților” 6. Conferința ”Calitatea în Învățământul Superior” 7. Raport de cercetare – ”Calitatea învățământului din UVT” 8. Concluzii

Cuvânt Înainte Dragă cititorule, Într-o lume care pune din ce în ce mai puțin preț pe o educație calitativă și mai mult pe cea cantitativă, o mână de reprezentanți ai studenților din Universitatea de Vest din Timișoara au lansat o provocare comunității academice. Ideea era ca studenții și profesori să lucreze împreună pe o serie de teme de interes imediat pentru ambele părți, precum: învățământ centrat pe student, calitate în educație, problemele sociale din universitate ș.a.m.d.

Această mixtură de idei nu ar fi fost posibilă fără determinarea și devotamentul voluntarilor din OSUT cărora li se datorează tot meritul reușitei acestui proiect. Rezultatele conferințelor și cercetărilor au ca scop să întărească în simțul comun al comuntății academice din UVT toate temele abordate. Fiind primul an în care OSUT organizează un astfel de proiect cadru, am ramas plăcut impresionați de entuziasmul și implicarea celor două părți.

Rezultatele le aveți în broșura pe care urmează să o parcurgeți, impresiile le puteți afla de pe rețelele de social media și direct de la participanți sau voluntari iar părerile tale le așteptăm la adresele noastre.

Lectură plăcută și te așteptăm ca participant la edițiile următoare!

Cristian-Andrei Panțir Preşedinte OSUT în anul universitar 2010-2011

Dmensiunea Social-Educațională din Perspectiva Studenților – DSE Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a fost înființată la sfârșitul lunii septembrie, anul 1962, iar in anul 1968, având un prestigios personal academic in toate domeniile clasice, instituția a devenit o Universitate de sine stătătoare. În prezent, aceasta are în componență 11 facultăți, după cum urmează: Arte si Design; Chimie, Biologie şi Geografie; Drept și Științe Administrative; Economie şi de Administrare a Afacerilor; Educație Fizică și Sport; Fizică; Litere, Istorie și Teologie; Matematică și Informatică; Muzică; Sociologie și Psihologie; Stiințe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. Totodată, UVT este singura instituție de cercetare din România în zona galbenă a cercetării mondiale și are relații cu peste 100 de universități din întreaga lume, mobilitățile studențeşti fiind prioritare în aceste acorduri de cooperare. În cadrul Universității de Vest din Timișoara funcționează și singura organizație studenţească constituită la nivel de Universitate, înființată în data de 27 martie 1990, sub numele de Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT) . În anul 1992, OSUT a demarat primul festival studențesc din România (StudentFest), cu 3 secțiuni: Umor, Muzică și Teatru. În primăvara acestui an, StudentFest a ajuns la ediția cu numărul 20, având în cadrul său 11 secțiuni.

Misiunea OSUT este de a asigura un mediu universitar mulat pe nevoile educaţionale, sociale, economice şi culturale ale studenţilor, şi de a veghea asupra respectării drepturilor acestora. Este membră cu drepturi depline a Alianței Nationale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și reprezintă aproximativ 20.000 de studenți pe care încearcă sa îi promoveze și să îi sprijine prin mijloace specifice: proiecte de tineret axate pe integrarea studenților în societatea românească sub toate aspectele ei, sprijinirea studenților şi a ințiativelor lor in mediul universitar,

rezolvarea problemelor cu care se confruntă în mod direct (cămin, burse, tabere, etc), acțiuni sindicale, lobby şi negociere cu organele competente pentru rezolvarea problemelor studențești.

La sfârșitul anului universiar 2009/2010, OSUT a simțit nevoia organizării unui proiect pe latura educațională, menit să clarifice studenților beneficiari anumite concepte omniprezente în mediul academic și ca și consecință, să instige la o mai mare implicare a studenților în calitatea procesului educațional. Așadar, a luat naștere ”Dimensiunea Social-Educațională din Perspectiva Studenților ”, proiect ce a constat în două cercetări la nivelul studenților din UVT (Problemele studenților – noiembrie 2010 şi Calitatea în Învățământul Superior – aprilie 2011) și două conferințe (Învățământ Centrat pe Student – decembrie 2010 şi Calitatea în Învățământul Superior – Mai 2011).

Problema identificată a fost că, conform unor studii realizate în ultimile decenii, educația din România oferă studentului mediul propice pentru a dobândi noțiunile teoretice de bază, dar nu îi asigură și un mediu adecvat pentru dezvoltarea completă de care are nevoie un absolvent de studii superioare. Mai exact, problema identificată este inferioritatea calității învățământului superior centrat pe predare şi asimilare față de nevoile actuale ale studenților.

Scopul proiectului a fost conștientizarea și asumarea de către comunitatea academică din UVT a importanței pe care dimensiunea social-educațională o joacă în asigurarea unui învățământ superior de calitate.

Obiectivele proiectului au constat în crearea unei imagini atotcuprinzătoare asupra provocărilor cu care se confruntă studenții și profesorii; crearea unui spațiu de dialog pe diversele teme socialeducaționale, atât pentru beneficiarii actului educațional, cât și pentru cadrele academice; instituirea proiectelor de acest tip ca activități firești pentru mediul academic din UVT; crearea unor mecanisme și metode de chestionare a studenților profesioniste şi ușor de aplicat şi ridicarea standardelor și așteptărilor studenților vis-à-vis de actul educațional, de relația student-profesor și student-universitate.

Conferinţa 1

Învățământ centrat pe student (decembrie 2010) Conferința “Învățământ centrat pe student” s-a desfășurat în intervalul 9-10 decembrie în Universitatea de Vest din Timișoara, având ca participanți atât studenți din toate centrele universitare importante, mulți dintre ei implicați în mișcarea studențească, cât și cadre didactice din Universitatea de Vest din Timișoara.

Programul conferinței a inclus 3 paneluri, urmate fiecare de dezbateri și 4 workshop-uri.

Reforma învățământului superior European, cunoscută sub denumirea de ”Proces Bologna”, are ca pilon principal conceptual învățământului centrat pe student (ICS). Prin ICS, studentul nu mai este perceput ca subiect pasiv în procesul de educare și instruire, un simplu beneficiar, ci este considerat partener al cadrului didactic și este parte activă la realizarea activităților educative, în evaluarea și asigurarea calității și în conturarea propriului traseu academic.

La realizarea învățământului centrat pe student contribuie cu rol esențial studenții universității, cadrele didactice și nu în ultimul rând, instituția de învățământ superior. Absența sau neimplicarea unuia dintre factori, face imposibila realizarea învățământului centrat pe student.

Conform ”Raportului de Evaluare Instituțională al Studenților Evaluatori - Universitatea de Vest din Timișoara”, realizat de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), în Universitatea de Vest există o discrepanță în ceea ce privește un învățământ centrat pe student, între facultățile cu un număr relativ mic de studenți ( Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, Muzică) și facultățile cu număr mare de studenți (Științe Politice, Economie). Astfel, din discuțiile purtate atât cu studenții, cât și cu reprezentanții acestora, a reieșit faptul că în facultățile mici există o relație de colaborare și apropiere între cadre didactice și studenți, însă în cele cu un numar mare de studenți, relația de parteneriat este una defectuoasă. În ceea ce privește metodele de predare, din discuțiile cu studenții s-a concluzionat că există un procent destul de mic al cadrelor didactice care aplică metode inovative, interactive și moderne de predare-învățare (în general, acest lucru se practică în facultățile mici sau în cazul cadrelor didactice tinere), un procent al cadrelor didactice care au deschidere către aceste metode și încearcă să se adapteze şi un procent semnificativ al cadrelor didactice care folosesc metode centrate pe transmiterea informațiilor.

O altă problemă, identificată din discuțiile cu studenții, a fost faptul că, în unele facultăți cu număr mare de studenți, există un coordonator de licență la aproximativ o sută de studenți. Referitor la Centrul de Consiliere Psihologică și Orientare în Carieră, acesta există în cadrul Universităţii de Vest, dar are o activitate precară și nu dispune de vizibilitate în rândul studenților.

Studenții s-au plâns de asemenea şi de orare, datorita faptului că au unele zile mult prea încărcate, chiar și cu seminarii după ora 21:00, despre care spun că sunt foarte obositoare.

Panel – ÎCS – O perspectivă studențească. Bazat pe rezultatele proiectului ESU / EI T4 SCL – Robert Santa.

Proiectul ,Time for a paradigm shift: Student Centred Learning, s-a desfășurat în perioada noiembrie 2009 – octombrie 2010, având ca grup țintă atât studenți, cât și profesori și incluzând o serie de evenimente de promovare şi diseminare al conceptului de învățământ centrat pe student. ( conferințe, training-uri).

Ca și elemente definitoare ale conceptului, a primat acela că învățământul centrat pe student pornește de la teoriile constructiviste ale învățării. Apoi, sunt amintite caracteristici ca: studentul ca și participant activ, memorarea profundă, interdependență crescută între studenți și profesori, recunoașterea învățării non-formale și informale.

Prezentarea a conţinut şi amintirea beneficiilor, dar şi criticilor învățământului centrat pe student, față de cel tradiţional. Asadar, printre punctele lui forte se numără: mai bună asimilitare a cunoștințelor de către studenți, o mai bună motivare prin intermediul rezultatelor învățării și o mai bună adaptabilitate la forme de învățare pe tot parcursul vieții.

De cealaltă parte, referitor la critici, cu siguranţă dominantă este problema masificării. Plierea după nevoile fiecărui individ în parte este dezirabilă, dar greu de realizat datorită unui numar mult prea mare de studenţi și un număr mic de profesori.

Pentru a ajunge la implementare, trebuie schimbată perspectiva asupra relației profesor-student, îmbunătățirea nivelului de participare a studenţilor la luarea de decizii, şi crearea de servicii-suport pentru studenţii ce întâmpină probleme în a se adapta la o noua abodare a procesului educațional.

Ca şi concluzie a prezentării, latura reflexivă a procesului: Încearcă şi vei reuși, apoi îmbunătățește!

Panel: Învățământul centrat pe student din perspectiva calității – Prof. Dr. Liliana Donath (Departamentul pentru Managementul Calității U.V.T.) La începutul acestei prezentări, este definită universitatea, ca și: instituție cu funcții educative, organizație cvasi-economică furnizoare de bunuri si servicii educaționale și care necesită adaptarea la mediul economic și social competitiv. Dar, ținând cont că adesea acești termeni devin conflictuali, apare necesitatea stabilirii misiunii, viziunii si strategiei și necesitatea asigurării calității. Asigurarea calității este un proces în dinamică și constă într-o sumă de metode instituționale ce implică: proceduri, standarde, oportunități de finanțare şi facilități de comunicare.

Presupune creativitate şi diversitate, iar scopul său este de a spori prestigiul și vizibilitatea instituției, de a dobândi abilitățile necesare pe piața muncii, etc. În vederea asigurării calităţii procesului educațional, este necesară schimbarea paradigmei de la învățământul centrat pe informația transmisă la clasă pe învățământul centrat pe învățare. În acest context, activitățile sunt bazate pe studiul individual și accentul cade pe rezultatele învățării.

Confirmarea calității educației o reprezintă angajabilitatea şi valoarea adaugată pentru societate.

Implicaţiile acestei schimbări constau în adaptarea curiculei, conținutului cursurilor şi metodelor de predare/învățare, acestea din urmă fiind adaptate in funcție de nevoile, abilitățile şi interesele fiecărui student în parte.

Dintre aceste metode de predare-învățare, sunt amintite: formarea grupului de discuții, promovarea studiului în echipă, dezbaterile, prezentări ale studenților și interpretarea critică.

Rolul universităţii în ajustarea implementării acestui proces este de a asigura spații de învățământ și pentru activităţi culturale și sociale și programe de studii flexibile adaptate nevoile studenților .

Panel: Perspective Naționale asupra Învățământului Centrat pe Studenţi– Dana Alexe ( Preşedinte al Alianței Nationale a Organizațiilor Studențeşti din România -ANOSR ) S-au menționat, ca şi introducere, câteva lucruri despre ANOSR, printre care, faptul ca reunește 72 de organizații studențești din 15 centre universitare şi reprezintă drepturile şi interesele studenților la nivel național și internațional. ANOSR a fost unu din cei ce au promovat ICS-ul prin politici publice educaționale şi propuneri legislative, însă învățământul centrat pe student se dobândește prin asumarea reală a implementării de către toți membrii comunității academice.

Prezentarea a conţinut un raport al unei cercetări realizate de ANOSR în anul 2009 –”Implementarea Procesului Bologna în România – perspectiva studenților” , cercetare din care au reieșit următoarele: peste 70% dintre universități nu implică studenții în elaborarea și schimbarea curriculei, studenții au acces la rezultatele evaluărilor profesorilor în doar 35% dintre universități, fenomenul de adaptare a metodelor de predare se găsea încă, în acea perioadă, în stare incipientă.

Tot ca și metodă de promovare a ICS-ului, ANOSR a demarat un proiect numit ”Gala Profesorului Bologna”, ce constă în premierea anuală a zeci de “profi tari” , profesori desemnaţi de către studenții lor şi evaluați de către studenți evaluatori din cadrul organizațiilor studențești (290 de profesori premiaţi pe parcusul a 3 ediții / 2000 de profesori înscriși ). În urma dezbaterilor și sesiunilor de lucru, cei aproximativ 100 de participanți au identificat o serie de nemulțumiri și probleme în desfășurarea procesului de educație, fiind propuse și soluții demne de luat în considerare. Cele 4 workshop-uri, susținute de traineri cu rol important în mișcarea studențească de la nivel național și internaţional, au avut următoarele teme:

•Abordări convenționale vs. abordări centrate pe student •Condiții necesare pentru învăţământul centrat pe student •Promovarea învăţământului centrat pe student la nivel instituțional •Sisteme alternative de învățământ superior În cadrul primului workshop, “Abordări convenționale vs. abordări centrate pe student”, au fost identificate 12 categorii de analiză a celor două tipuri de abordări Categorii 1.Amenajarea spaţiului de învățare

2.Baza materială

3.Relația studentprofesor

4.Relația studentuniversitate

Abordarea convențională -amfiteatre gri şi monotone -profesorul separat de studenți

Abordarea centrată pe student -spaţii de socializare -Săli de seminar ce favorizează interacțiunea

-laboratoare cu inter- -internet wireless net ce nu se pot folosi -posibilitate de simulare -relație strict profesională

-studenții sunt văzuți ca masă de manevră -studenții reprezentanți nu au un cuvânt de spus

-relatie de cooperare -profesori tineri, cu o abodare mai puțin formală -număr mai mic de studenți, pentru a favoriza interacțiunea -respect reciproc -studenții sunt reprezentați în consilii şi Senat, Absolvenții și mediul privat sunt consultați în modificarea curricumului

5.Implicarea și motivarea studentului

-studenții nu sunt interesați și nu au cultura dialogului

6.Moduri de predare

-cursuri care se rezumă la dictare

-studenții sunt responsabilizați -este stimulată competiția -proiecte pe grupe -prezentarea strict a scheletului cursurilor, urmată de explicații și dezbateri -structurarea pe module -utilizarea unor metode audio-video

-asimilarea informaților care le-au fost dictate la cursuri 8.Tehnici de evaluare -evaluarea cantității

de informație asimilată

-studenții învață unii de la ceilalți -studiu individual

9.Rezultatele învățarii

-rezultate superficiale

-dobândirea de competențe, gândire critică și cunoștințe durabile

10.Servicii suport (Bursă, cazare, cantină, bibliotecă)

-condiții precare în cămin -burse care nu acoperă cheltuielile reale de cazare și masă ale unui student

-existenţa unei burse motivante, a cantinei şi a condiților civilizate din cămin, precum și a unei biblioteci moderne şi dotate

7.Modul de învățare

-evaluarea atingerii obiectivelor unei discipline

11 .Flexibilitate în alegerea disciplinelor

-flexibilitatea există -posibilitatea de a doar în cadrul aceleași urma cursuri ale unei specializări, studenții alte facultăți putând alege dintrun număr mic de opționale

12.Mobilitate

-inexistența sau nepromovarea programelor de mobilitate

-studenții pot studia pentru o perioadă în universități partenere din țară sau din străinatate

Workshop-ul “Condiții necesare pentru realizarea învăţământului centrat pe student” s-a desfășurat prin separarea participanților în două echipe, una dintre ele urmărind identificarea condițiilor referitoare la infrastructură, iar cealaltă echipă analizând resursa umană. În ceea ce privește infrastructura, se consideră necesar ca universitățile să asigure un număr suficient de locuri de cazare, să existe cantine în cadrul fiecărei universități, studenții să beneficieze de o reducere de 100% la transportul în comun, de servicii medicale de calitate și de consiliere înaintea înscrierii la facultate. S-au mai identificat necesitatea prelungirii programului la secretariat, dotarea corespunzătoare a laboratoarelor și actualizarea materialelor bibliografice.

Resursa umană trebuie să respecte și ea anumite condiții. Au fost menționate aici relația student-profesor, bazată pe respect, disponibilitatea secretarelor, pregătirea adecvată a cadrelor didactice și o bună comunicare între studenți și studenții reprezentanți.

Participanții au dezbătut și problema numărului mare de studenți, pe care piața muncii nu îi poate absorbi. S-a considerat benefică o triere mai riguroasă atât a studenților, cât și a cadrelor didactice.

Participanții la workshop-ul “Promovarea învăţământului centrat pe student la nivel instituțional” au împărțit tema în 5 elemente constitutive: 1) Reprezentarea și consultarea studenților La nivel de reprezentare, ÎCS poate fi promovat printr-o bună comunicare între studenți și reprezentanții aleși în consilii și senat.

Studenții trebuie consultați atât în vederea realizării curriculumului, cât și în vederea formării cadrelor didactice.

Dintre problemele identificate la acest moment se enumeră inexistența studenților reprezentanți în ședințele de catedră, precum și o comunicare slabă între studenții reprezentanți și ceilalți studenți.

2) Dimensiunea socială După cum e de așteptat, dimensiunea socială a promovării învăţământui centrat pe student la nivel instituțional vizează condițiile de cămin, bursele, buna dotare a laboratoarelor, resursele și baza materială bogată, baza sportivă, taxele mici, serviciile medicale, stimulentele pentru încurajarea performanțelor și mecanismul de integrare a studenților cu probleme sociale.

Problemele identificate sunt numărul mic de cămine și repartizarea pe nedrept a locurilor de cămin, insuficiența laboratoarelor, lipsa cantinei și nepunctarea activităților extra-curriculare prin credite ECTS. 3) Metode de învățare și predare Universitatea poate promova ICS prin asigurarea locurilor de practică, flexibilitatea curriculumului și încurajarea activităților extracurriculare. Studenții trebuie să-și dezvolte abilitățile soft-skills și să folosească calculatorul pentru o mai bună comunicare și informare.

4) Mediul de lucru În ceea ce privește mediul de lucru, este de dorit ca acesta să fie personalizat și să favorizeze interacțiunea.

5)Formarea profesorilor Participanții la acest workshop au concluzionat că cerințele studenților trebuie să primeze în cazul formării profesorilor. Sunt necesare cursuri de formare/perfecționare, posibilități de consiliere a cadrelor didactice, mijloace de evaluare a acestora și promovarea exemplelor de bună practică.

Workshop-ul “Sisteme alternative de învățământ superior” a identificat următoarele instrumente pentru învățământul alternativ: •stagii de practică reală și relevantă •dezvoltare social skills •cercetare, studii de caz •tutorat, mentorship, coaching •egalitate între profesori și studenți •cercuri de cercetare(cluburi) • respectarea syllabusului •studiu inovativ (biblioteca, resurse electronice) •motivare prin stimularea competiției: burse mai mari, recompense sociale •comunicare între facultăți •punerea la comun a resurselor •mobilitate internă a cursurilor •evaluare pe parcurs/evaluare continuă •relație strânsă între universitate și angajator •reducerea birocrației •servicii informatízate (on-line) •organizații studențești Evenimentul a avut la bază cercetarea nevoilor studenților, realizată pe un eșantion de 828 de studenți din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Instrumentul folosit pentru a colecta datele necesare a fost chestionarul. Acesta constă în 16 întrebări deschise şi întrebări închise, care urmăresc urmăresc să surprindă aşteptările, interesele, preferinţele şi opiniile subiecţilor în circumstanţele date,

referitoare la Universitatea de Vest din Timişoara.

Obiectivele urmărite de acest chestionar au fost: - să identifice nevoile educaţionale ale studenţilor din UVT - să identifice problemele de comunicare între studenţii şi cadrele didactice din UVT - să surprindă obstacolele financiare ale studenţilor din UVT - să propună măsuri pentru îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ

în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, să se bucure de cele mai bune condiţii.

Astfel, printre punctele forte menţionate au fost: renumele, calitatea cadrelor didactice, bursele Erasmus, diversitatea facultăţilor şi condiţiile bune de învăţat (aici fiind nominalizate facilităţile oferite, de la dotarea tehnică a sălilor de curs şi până la structurile organizaţionale interne, cum ar fi organizaţiile studenţeşti).

Ipoteza principală a cercetării a fost Studenţii, parteneri ai UVT şi membri cu drepturi egale în comunitatea academică, trebuie să aibă un cuvânt de spus în conturarea propriului traseu educaţional.

Eşantionul utilizat în cadrul cercetării cuprinde exclusiv studenţi din cadrul UVT, atât la nivel de licenţă, cât şi de master. Astfel, pe o populaţie totală de 18753 de subiecţi, au fost aplicate 828 de chestionare.

Rezultatele sunt reprezentative, având o eroare maximă de eşantion de 3.3% şi un nivel de încredere de 95%.

Interpretarea rezultatelor: Pentru analizarea datelor colectate am folosit SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) - unul dintre cele mai utilizate programe în analiza statistică a datelor. Am ales această modalitate de analiză a informaţiilor, întrucât programul cuprinde diverse facilităţi de interpretare.

Q1. Numeşte un punct forte şi un punct slab al Universităţii de Vest din Timişoara.

Studenţilor li s-a solicitat să numească un punct forte şi un punct slab al Universităţii de Vest, pentru a scoate în evidenţă caracteristica definitorie a Universităţii, în mentalul studenţilor, dar şi ceea ce-i nemulţumeşte , pentru a putea aduce îmbunătăţiri, astfel încât cei ce beneficiază de actul educaţional în

Fiind rugaţi să menţioneze un punct forte al universităţii, persoanele chestionate au dat răspunsuri multiple. Astfel, 28% dintre respondenţi consideră că personalul didactic bine pregătit reprezintă un atu al universităţii, printre calităţiile atribuite de către studenţi profesorilor regăsindu-se: inteligenţi, motivaţi, documentaţi, experimentaţi, înţelegători, deschişi, buni; De asemenea pentru aproximativ tot atâţia studenţi - 27% - baza logistică (dotarea tehnică a sălilor de curs, laboratoarele, amfiteatrele) poate reprezenta o confirmare a faptului ca educaţia lor ţine pasul cu tehnologia, universitatea oferindu-le condiţii moderne de învăţare. Aici trebuie menţionat faptul că biblioteca „Eugen Todoran” a fost cel mai adesea nominalizată ca punct forte al Universităţii de Vest.

21% dintre respondenţi consideră că prestigiul de care se bucură Universitatea de Vest din Timişoara face ca ea să

rămână una dintre cele mai „râvnite” universităţi din zona de vest a ţării.

Cuvântul cel mai des rostit de studenţi, când vine vorba să nominalizeze un punct slab al Universităţii de Vest din Timişoara este cel de dezorganizare. Neorânduiala, dezordinea, pierderea funcţionării normale sau bunul mers al instituţiei, este astfel percepută, pe de-o parte datorită spaţiilor insuficiente pentru studiu, orarului încărcat, a locurilor puţine din cămine sau a parcărilor, iar pe de altă parte funcţionării deficitare a secretariatelor (atitudinea personalului, program scurt), de aici decurgând o altă problemă şi anume cea a informării neadecvate a studenţilor.

Aspecte legate de evaluare, imparţialitatea profesorilor, favoritismul, comunicarea şi dezinteresul de ambele părţi, vin să confirme că există probleme în relaţia student-profesor.

Deşi taxele de studiu ale Universităţii de Vest din Timişoara au fost micşorate, studenţii încă le consideră prea mari. În acelaşi timp, bursele acordate sunt mici şi insuficiente ca număr.

20% dintre respondenţi consideră că spaţiile de studiu insuficiente din Universitatea de Vest îngreunează procesul lor de educaţie.

Acest lucru face ca 15% dintre ei să considere dezorganizarea unul dintre punctele slabe ale Universităţii. Şi în ceea ce priveşte relaţia studentprofesor, există unele aspecte care necesită îmbunătăţire, 14% dintre cei chestionaţi menţionând ca probleme favoritismul, corupţia, rebelitatea studenţilor şi dezinteresul profesorilor.

În procente mai mici, dar demne de luat în calcul, au fost menţionate următoarele: faptul că se predă multă teorie fără să se facă practică – 8%; aspecte legate de planificarea orarului (cursuri la ore târzii, prea multe „ferestre”), 7% dintre respondenţi menționând acest lucru; taxele mari şi locurile de cămin insuficiente-6%, aspecte legate de secretariat (program scurt, indiferenţă faţă de problemele noastre)- 5%; locurile puţine de parcare şi bursele mici - 4%; comunicarea şi informarea deficitară – 2%. Alte probleme menţionate - 9% - au fost locurile prea puţine bugetate, admiterea pe baza dosarului, fără examen scris, şi aplicarea deficitară a sistemului Bologna.

Q2. Menţionează o măsură care în momentul de faţă ar îmbunătăţi procesul tău de educaţie. Întrebaţi fiind care ar fi măsura necesară pentru a avea parte de o educaţie mai bună, a existat o mare varietate de idei, fapt care denotă un spectru larg de neajunsuri.

Dintr-un total de 548 de respondenţi, 25% au declarat că au nevoie de mai multă practică şi mai puţină teorie. Nemulţumirea studenţilor vizează volumul prea mare de informaţii lipsite de aplicabilitate, numărul redus al stagiilor de practică sau ineficienţa acestora şi în general dificultatea dobândirii de competenţe necesare angajării.

Un procent de 11% întâmpină probleme legate de o slabă organizare la nivel instituţional, care nu oferă premisele unui învăţământ centrat pe student. Astfel, studenţii îşi doresc un orar compact, lipsit de „ferestre”, flexibil, săli încăpătoare, cursuri cu un număr mai redus de studenţi, suplimentarea numărului de profesori şi

prelungirea programuli lui secretariatelor. Într-o proporţie de 8%, studenţii declară ca sunt necesare investiţii în baza logistică a Universităţii. Printre lipsuri au fost enunţate materialele didactice, dotările laboratoarelor, aparatura, supravegherea video la cursuri şi seminarii, xerox-ul în cadrul fiecărei facultăţi. De asemenea, au fost adesea menţionate spaţiile de studiu şi locurile de parcare insuficiente şi condiţiile nesatisfăcătoare din cămine (prea mulţi într-o cameră – nevoia de linişte).

7% dintre respondenţi au identificat ca măsură ce le-ar îmbunătăţi procesul de educaţie schimbarea modului actual de desfăşurare a cursurilor şi seminariilor, prin a le face mai captivante, interactive, eficiente şi centrate pe actualitate, cu exemplificări şi argumentări. Studenţii îşi doresc să fie implicaţi activ în decursul predării, să existe un dialog permanent între aceştia şi cadrul didactic, să le fie dezvoltată creativitatea, gândirea critică şi capacitatea de analiză. Este adesea criticat stilul de predare tip prelegere. În sublinierea dorinţei de fi parte activă a procesului instructiveducativ, studenţii remarcă necesitatea unei mai bune comunicări între aceştia şi cadrele didactice - 5%. În aceleaşi proporţii şi în sprijinul acestei idei, sunt identificate mijloacele prin care relaţia cadru didacticstudent să fie îmbunătăţită: modificarea atitudinii ambelor părţi. De la profesor se doreşte să fie mai implicat, mai deschis şi prezent la cursuri.

Studenţii constată despre ei înşişi că au nevoie de un plus de determinare, că trebuie să fie prezenţi şi atenţi la cursuri, mai implicaţi şi interesaţi.

5% dintre răspunsuri nominalizează diverse activităţi extra curriculare ca măsură: workshopuri, conferinţe, sesiuni de comunicări, voluntariat.

Alte măsuri enunţate în proporţii mai mici: mărirea cuantumului burselor, perfecţionarea cadrelor didactice (mai mult profesionalism, tact pedagogic, experiență în domeniu etc), mai mult timp liber, reducerea cheltuielilor de studiu, autoeducarea, simplificarea disciplinelor predate, reforma sistemului de învătământ, mai multe burse Erasmus,

o mai bună informare, suport de curs accesibil (online), implicarea în proiecte, schimbul de experienţă, mai multă integritate de ambele părţi (eliminarea şpăgii, copiatului), examenele parţiale, evaluarea profesorilor după sesiune şi un management mai eficient al fondurilor de către UVT.

Q3. Te simţi în siguranţă în zona campusului universitar?

La această întrebare, 86% dintre cei care au răspuns declară că se simt în siguranţă în zona campusului universitar, iar 14% sunt de părere că această zonă nu le oferă destulă securitate.

Motivele pentru care 14% dintre studenţi nu se simt în siguranţă în campus sunt diverse: oamenii străzii, persoane dubioase de care se simt ameninţaţi, diverse pericole, cerşetori, lipsa poliţiei, câinii vagabonzi şi altele (zone insalubre, persoane în stare de ebrietate, uşurinţa cu care se intră în cămine).

45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 oameni ai strazii persoane dubioase diverse pericole

cersetori

lipsa politiei

caini vagabonzi

altele

Q4. Numeşte un defect al studentului din ziua de azi şi cum ar putea fi acesta soluţionat.

Principalul defect pe care studenţii Universităţii de Vest din Timişoara şi-l recunosc este dezinteresul – 58%. Acest dezinteres faţă de educaţie se manifestă sub diverse forme: indiferenţă, neimplicare, lipsă de motivaţie şi iniţiativă, neatenţie la cursuri şi seminarii, refuzul de a învăţa. Aceste caracteristici fac extrem de dificilă realizarea unui învăţământ centrat pe student. În condiţiile în care studentul, unul din cei 3 factori principali (student-profesor-instituţie de învătământ), nu-şi îndeplineşte rolul, efortul pe care un cadru didactic trebuie să-l depună este mult mai mare şi uneori în zadar. Un alt defect care vine în completarea celui dintâi, remarcat de 11% dintre respondenţi, este superficialitatea. Îşi începe activitatea academică prin alegerea facultăţii doar pentru că „este la modă” şi continuă prin neseriozitate, delăsare, se complace în mediocritate, învaţă doar pentru note. 8% menţionează lenea, comoditatea, ca pe un defect al studentului, iar 5% remarcă lipsa de educaţie, bună creştere şi cultură.

Organizarea deficitară a timpului – 4% - sugerează faptul că studentul învaţă preponderent în timpul sesiunii. Tot într-un procent de 4%, se spune ca principalul defect al studentului din ziua de azi este absenteismul.Alte defecte: aroganţa, rebelitatea, incapacitatea de comunicare, ipsa de integritate, de informare, de ambiţie, imaturitatea.

Au fost identificate o serie de posibile soluţii pentru remedierea defectelor pe care le au studenţii. Din 535 de răspunsuri primite la această întrebare, au reieşit următoarele: 25% dintre studenţi propun ca facultatea să organizeze o serie de activităţi care să-i stimuleze şi să le trezească interesul. Ipoteza lor este că prin implicare în proiecte, prin participare la activităţi extra-curriculare şi voluntariat, studenţii îşi pot soluţiona problemele de integrare în procesul de educaţie.

Un pas important ar fi schimbarea atitudinii studentului, conform opiniei a 12% dintre respondenţi. Acesta ar trebui sa studieze mai mult, să fie prezent şi atent la cursuri, să se implice şi să fie mai ambiţios – pe scurt, să depună mai mult efort. O măsură menţionată, în 11% din cazuri, este ca seminariile şi cursurile să devină captivante, interactive.

Se doreşte predarea prin mijloace alternative, încurajarea dezbaterilor, a lucrului în echipă.

În timp ce unii (4%) susţin că recompensarea rezultatelor (burse motivante, puncte în plus la examen) rezolvă problema, alţii propun creşterea exigenţei cadrelor didactice

(mai multă fermitate, evaluare mai strictă şi mai frecventă) -6%- sau chiar aplicarea de constrângeri şi sancţiuni -7%.

O parte din respondenţi – 4% - văd ca soluţie sporirea practicii şi diminuarea teoriei.

Studenţii pot deveni mai performanţi prin educarea simţului organizatoric, spun 3%, renunţând să mai pună pe ultimul loc activităţile de învăţare şi studiind pe tot parcursul anului.

Studenţii mai observă că anumite defecte ţin de lipsa de cultură şi bună creştere, deci soluţia ar fi o mai bună educaţie în familie.

Un procent de 3% menţionează că îmbunătăţirea relaţiei profesorstudent ar fi benefică evoluţiei pozitive a studentului. Prin aceasta s-ar putea înţelege o mai bună comunicare, bunăvoinţă din partea profesorului, deschidere, îndrumare.

Este, aşadar, necesară o mai mare implicare a cadrelor didactice, constată 3% din respondenţi.

O parte din studenţi consideră că au nevoie de mai mult timp liber, fie prin reducerea numărului de cursuri, fie prin micşorarea duratei acestora.

O altă soluţie propusă este o selecţie mai riguroasă a studenţilor, prin organizarea admiterii pe bază de concurs. Astfel, chiar dacă numărul studenţilor ar fi mai mic, calitatea acestora precum și standardele de educaţie ar creşte.

Au existat şi soluţii radicale, de genul schimbării sistemului de învăţământ în ansamblul său.

Defectele studenţilor sunt puse şi pe seama nesiguranţei obţinerii unui loc de muncă la absolvire, care să corespundă pregătirii acestora.

Q5. Defineşte într-un cuvânt relaţia ta cu cadrele didactice.

72% îşi evaluează pozitiv relaţia cu profesorii, în cea mai mare parte definind-o ca fiind bună (51%). Alte aprecieri pozitive au fost: excelentă (6%), de respect (5%), de interacţiune(3%), amiabilă (3%), de parteneriat (2%), deschisă, productivă, de admiraţie, de încredere şi responsabilă.

La polul opus se situează 12% dintre respondenţi, care simt că relaţionarea student-cadru didactic este aproape inexistentă (5%), nesatisfăcătoare (3%), distantă(3%) sau chiar tensionată (0.5%).

Restul de 16% au o relaţie formală (9%), obişnuită (5%), sau incertă (2%).

Frequency Percent Valid Percent Valid bună

formală

excelentă

inexistentă

obişnuită

respect

interacţiune

nesatisfăcătoare

distanţă

amiabilă

parteneriat

incertă

deschisă

productivă

tensionată

admiraţie

încredere

responsabilă

372 62 44 38 36 36 24 23 22 20 15 15 7 4 4 3 2 1

44.9 7.5 5.3 4.6 4.3 4.3 2.9 2.8 2.7 2.4 1.8 1.8 .8 .5 .5 .4 .2 .1

51.1 8.5 6.0 5.2 4.9 4.9 3.3 3.2 3.0 2.7 2.1 2.1 1.0 .5 .5 .4 .3 .1

Total Missing System Total

728 100 828

87.9 12.1 100.0

100.0

Q6. Care este numărul cadrelor didactice care îţi stârnesc interesul pentru disciplina predată?

Nu sunt interesat

O bună parte din cadrele didactice nu reuşesc să capteze atenţia şi să anime dorinţa de cunoaştere faţă de disciplina predată. Astfel, doar 19% dintre subiecţi declară că au mai mult de 3 cadre didactice care le stârnesc interesul, ceilalţi limitându-se la 3 (36%), 2 (32%) și chiar unul singur (11%) sau nici unul (2%).

Da

Nu am fost informat

0

10

20

30

40

50

60

Q8. Consideri că evaluarea cadrelor didactice de către studenţi ar trebui realizată după susţinerea examenelor? În această privinţă, părerile sunt împărţite. Cei care consideră că evaluarea cadrelor didactice de către studenţi trebuie realizată după susţinerea examenelor, deoarece această evaluare cuprinde şi notarea modului în care au fost examinaţi, sunt aproape la fel de numeroși cu aceia care nu doresc schimbarea.

Frequency Percent Valid Percent Q7. Cunoşti programul de consultaţii al cadrelor tale didactice?

Această întrebare urmăreşte să afle nivelul de informare al studenţilor cu privire la programul de consultaţii al cadrelor didactice, la care aceştia pot avea acces în mod gratuit. Aproape jumătate dintre subiecţi (49%) susţin că nu au fost informaţi în legătură cu acesta, în vreme ce doar 37% îl cunosc. Restul de 14% nu sunt interesaţi de acest aspect.

Valid da

nu Total Missing System Total

408 405 813 15

49.3 48.9 98.2 1.8

828

100.0

50.2 49.8 100.0

Q9. Crezi că rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi ar trebui să fie publice?

Mai mult de jumătate dintre respondenţi, şi anume 53%, consideră ca rezultatele evaluării la care sunt supuse cadrele didactice, de către studenţi, trebuie făcute publice. Studenţii îşi doresc transparenţă.

Un procent de 26% consideră că această măsură trebuie lăsată la latitudinea fiecărui cadru didactic, cu menţiunea că acesta îşi va motiva opţiunea pe site-ul facultăţii.

21% dintre studenţi se mulţumesc cu păstrarea confidenţialităţii acestei evaluări.

Q10. Facultatea ţi-a asigurat stagiul de practică?

Aproape 36% dintre subiecţi au urmat un stagiu de practică, iar acesta le-a fost asigurat de către facultate.

Cei 64% care au răspuns negativ la întrebare nu au făcut încă practică sau şi-au găsit singuri locul de practică

Valid nu

da Total Missing System Total

Frequency

Percent

Valid Percent

516 284 800 28

62.3 34.3 96.6 3.4

64.5 35.5 100.0

828

100.0

Q11. În ce măsura consideri că practica pe care ai desfăşurat-o este suficientă şi relevantă, astfel încât să fii pregătit pentru viitoarea carieră?

Dintre cei 64% care au făcut practică, mai mult de jumătate consideră că i-a pregătit în mică sau foarte mică măsura pentru viitoarea carieră, aceasta fiind fie insuficientă, fie irelevantă.

Corelând rezultatele întrebării precedente cu cele obţinute la această întrebare, putem afirma că un procent de aproximativ 28% dintre studenţi au făcut practică fără ca aceasta să le fie asigurată de facultate.

Frequency Percent Valid Percent 36.1 290 35.0 Valid nu am făcut încă practică 15.8 16.3 131

în mică măsură 15.8 15.3

în foarte mică 127 1 măsură 5.5 125 15.1

în măsură medie 10.2 82 9.9

în mare măsură 5.9 6.1 49

în foarte mare măsură 100.0 97.1 Total 804 2.9 24 Missing System 828 100.0 Total Q12. Cât de necesară consideri introducerea unei discipline de softskills?

Conform rezultatelor, 89% dintre studenţi consideră necesară sau foarte necesară introducerea unei discipline facultative de soft-skills, însemnând leadership, public speaking, lucru în echipă, managementul timpului, acestea fiind abilităţi solicitate pe piaţa muncii şi aplicabile în orice domeniu.

Q13. La care dintre următoarele activităţi organizate de facultatea ta ai vrea să participi?

Scopul acestei întrebări este de a urmări interesul studenţilor faţă de diverse activităţi extra-curriculare şi de a încuraja facultăţile să vină

Teambuilding Frequency Valid Nu

da

Total

Percent

Valid Percent

58.5 41.5 100.0

58.5 41.5 100.0

Frequency

Percent

Valid Percent

521 307 828

62.9 37.1 100.0

62.9 37.1 100.0

Frequency

Percent

Valid Percent

486 342 828

58.7 41.3 100.0

58.7 41.3 100.0

484 344 828

Sesiuni de comunicări

în întâmpinarea dorinţelor de implicare ale studenţilor în acestea.

Subiecţilor li s-a cerut să încercuiască activităţile la care şi-ar dori să participe.

Astfel, 41% dintre studenţi ar participa la conferinţe organizate de facultate, 42% şi-ar dori un teambuilding, 37% ar fi interesaţi de o sesiune de comunicări şi 59% vor să ia parte la workshop-uri.

Valid nu

da

Total

Workshop-uri

Conferinţe Frequency Valid nu

da

Total

491 337 828

Percent

Valid Percent

59.3 40.7 100.0

59.3 40.7 100.0

Valid nu

da

Total

Alte idei enunţate: traininguri, activităţi culturale, activităţi de caritate, evenimente sportive, excursii, expoziţii, procese simulate, susţinere de teze de doctorat.

Q14. Care este sursa principală de întreţinere pe perioada studiilor?

83% dintre studenţi sunt dependenţi financiar de părinţi, iar 14% au un loc de muncă. Bursele sunt principala sursă de finanţare pentru 2% dintre studenţi.

Valid părinţi

lucrez

burse de orice tip

alte surse Total Missing System Total

Frequency

Percent

Valid Percent

683 112 15 8 818 10 828

82.5 13.5 1.8 1.0 98.8 1.2 100.0

83.5 13.7 1.8 1.0 100.0

Q15. Consideri că suma primită prin bursă este motivantă?

Majoritatea studenţilor – 78% - nu se simt motivaţi de suma reprezentată de bursă, de unde concluzionăm că aceasta este de cele mai multe ori doar un sprijin financiar şi nicidecum o sursă de motivaţie.

Frequency Percent Valid Percent Valid nu

da

Total Missing System Total

582 166 748 80 828

70.3 20.0 90.3 9.7 100.0

77.8 22.2 100.0

Q16. De ce buget lunar dispui?

Interpretarea acestei întrebari oferă o imagine asupra situaţiei financiare a studenţilor Universităţii de Vest din Timişoara şi se vrea a fi un semnal de alarmă pentru eliminarea oricăror taxe ascunse şi stoparea obligativităţii de-a cumpăra cărţi în schimbul unor note mai bune la examene. Impedimentele financiare duc adesea la inechitate socială şi chiar abandon universitar.

13% dispun de un buget lunar sub 200 RON, 39% se încadrează între 200-400 RON, iar restul de 48% -- peste 401 RON. Frequecy Percent Valid Percent Valid 200-400 RON 309 37.3 38.6

401-700 RON 206 24.9 25.7

peste 700 RON 180 21.7 22.5

sub 200 RON 106 12.8 13.2

Total 801 96.7 100.0 Missing System 27 3.3 Total 828 100.0 Concluziile cercetării: Această cercetare evidențiază nevoile social-educaționale ale studenților Universității de Vest din Timișoara și identifică măsurile care pot îmbunătăţi nivelul de performanță al studenților, pot crește gradul lor de angajabilitate și nivelul de satisfacție vis-a-vis de educația primită. În evaluarea Universității de Vest din Timișoara, studenții apreciază cel mai mult cadrele didactice pregătite și prestigiul instituției, însă reproșează dezorganizarea. Astfel, studenții sunt nemulțumiți de numărul mic de săli comparativ cu numărul studenților, fapt care duce la aglomerarea acestora la cursuri și seminarii pe locuri insuficiente. Nu este normal ca într-o Universitate de nivel european, care deține calificativul “grad de încredere ridicat” acordat de ARACIS, studenții să fie

nevoiți să se lupte pentru a ocupa un loc la curs. O altă problemă este orarul cu prea multe “ferestre”, care este consumator de timp și energie.

Recomandăm suplimentarea numărului de săli destinate studiului și a numărului de cadre didactice, pentru a face față tendinței de dezvoltare a Universității. În acest fel, s-ar putea realiza o mai bună împărțire a studenților pe serii și grupe, precum și comprimarea orarului.

Cei mai mulți studenți se simt în siguranță în zona campusului universitar, dar totuși o parte din ei eclamă prezența oamenilor străzii, aceștia reprezentând o amenințare. Ar trebui luate măsuri de către organele abilitate pentru îndepărtarea acestora și intensificarea prezenței poliției comunitare. O măsură care ar putea îmbunătăți considerabil procesul de educație este intensificarea practicii la nivelul fiecărei facultăți și reducerea volumului de informații inutile sau lipsite de actualitate. În acest sens, facultățile ar trebui să-și adecveze programele de studii la nevoile societății și ale pieței muncii, prin implicarea angajatorilor și a partenerilor sociali în proiectarea și actualizarea programelor de studiu. De asemenea, facultățile ar trebui să asigure într-o măsură mai mare stagii de practică și internshipuri studenților, prin colaborare cu instituții și companii de specialitate.

Dezinteresul și superficialitatea studenților pot fi soluționate prin măsuri propuse chiar de ei: inițierea unor activități stimulante, oferirea de oportunități de implicare în proiecte și prezentarea beneficiilor implicării, predarea prin mijloace alternative care susțin interactivitatea, discuțiile deschise, creativitatea, gândirea critică. A rezultat că cei mai multi studenți au mai puțin de 3 cadre didactice care le stârnesc curiozitatea pentru disciplina predată, fapt care ar trebui să dea de gândit.

Studenții manifestă un interes crescut în a participa la workshopuri organizate de facultatea lor, dar nici conferințele sau teambuildingurile nu ar duce lipsă de participanți.

Teambuildingul poate fi o soluţie pentru închegarea relaţiilor între studenţi şi pentru a iniția un nou tip de abordare a învățării: cea a lucrului în echipă, unde studenții își împart sarcinile unui proiect și se ajută între ei când întâmpină dificultăți de înțelegere sau de realizare a unei sarcini.

O altă idee foarte bine primită de către studenți, care în proporție de 90% susțin necesitatea implementării ei, este introducerea unei discipline facultative de soft-skills. Înțelegem prin asta dezvoltarea abilităților de leader, de lucru în echipă, de a ține un discurs public și de comunicare eficientă. Aceasta se pliază foarte bine pe toate facultățile și poate fi de un real folos studenților în creșterea angajabilității și a capacităţii de adaptare pe piața de muncă și în general în societate.

Facultățile ar trebui să informeze corespunzător studenții cu privire la programul de consultații al cadrelor didactice, publicându-l pe site-ul facultății și la avizier. Acest lucru nu este însă suficient pentru a crește gradul de participare la aceste consultații. Considerăm că și cadrele didactice ar trebui să încurajeze în permanență această practică.

Majoritatea studenților consideră că rezultatele evaluării profesorilor de către aceștia trebuie făcute publice. Calitatea unui cadru didactic este dată în mare măsura de felul în care este apreciat de către studenții săi și nu există niciun motiv întemeiat pentru care acest rezultat să fie confidențial. Transparența evaluării cadrelor didactice ar însemna respect pentru opinia studenților și asumarea feedbackului acestora. În privința bursei, ne întrebăm dacă aceasta este un stimulent pentru performanță sau un simplu ajutor financiar? În prezent, studenții nu o consideră motivantă. Propunem, în acest sens, mărirea cuantumului burselor și o mai bună și timpurie promovare a burselor de excelență și a celor de performanță.

Toate acestea necesită timp? Resurse financiare? Considerăm că numai prin deschiderea și cooperarea întregii comunități academice din UVT se pot lua măsurile necesare unui învățământ cu adevărat centrat pe student.

Conferința și-a atins în mare măsură obiectivele pe termen scurt, urmând ca prin implicarea structurilor decizionale din cadrul Universității, rezultatele să fie valorificate în rândul întregii comunități academice. Acest lucru este esențial pentru crearea unui învățământ care să răspundă nevoilor sociale și educaționale ale studenților, proiectul mizând pe deschiderea și implicarea activă a factorilor de decizie de la nivel instituțional.

Conferinţa 2 Calitatea în Învăţământul Superior (mai 2011) Tot în cadrul evaluării făcute de ARACIS, au fost apreciate resursele şi serviciile pe care Universitatea de Vest le oferă studenților. Pe baza rapoartelor şi a evaluării făcute la fața locului s-a constatat buna funcționare a Bibliotecii Central Universitare Eugen Todoran, existența adițională de biblioteci și săli de lectură la nivelul facultăților și al departamentelor dotate cu fondul de carte și alte materiale didactice. Biblioteca are în derulare peste 300 de parteneriate intră şi internaționale , abonamente la majoritatea bazelor internaționale de date și abonamente la publicații periodice, biblioteci on-line.

Conferința “Calitatea în învăţământul superior“ a fost cea de-a doua conferință a proiectului cu “Dimensiunea Social – Educaţională din perspectiva studenţilor” – DSE și a avut loc în perioada 13-15 mai 2011. Scopul acestei conferințe a fost de a aduce în rândul studenților ca subiect de discuție calitatea învățământului superior aplicată la realitățile educaționale din Universitatea de Vest din Timișoara prin crearea unui dialog pe această temă, între studenți și profesori, între experți în calitatea învățământului superior și factori de decizie din Universitatea de Vest din Timișoara.

Conferința a fost structurată în două părți: o parte formată din prezentări ale experților din domeniul asigurării calității în învățământul superior și o parte practică formată din două workshop-uri la care au participat studenți și cadre didactice în vederea obținerii unor concluzii cu privire la îmbunătățirea calității în învățământul superior.

Panel: Oportunităţi de pregătire a cadrelor didactice în vederea creşterii calităţii în învăţământul superior Prof. univ. dr. Simona Sava

Panel-ul a constat în prezentarea unui studiu realizat în martie 2010 pentru identificarea nevoilor de pregătire a cadrelor didactice universitare. Instrumentele folosite au fost chestionarul şi focus grupuri, aplicate pe un număr total de 217 subiecţi din Universitatea de Vest din Timişoara, 239 din Universitatea Babeş-Bolyai şi 240 din Universitatea Bucureşti.

Rezultatele în ceea ce priveşte pregătirea cadrelor didactice în domeniul pedagogiei învăţământului superior relevă un interes crescut al acestora de a-şi îmbunătăţii tehnica de predare în vederea centrării învăţământului pe student. Astfel, principala nevoie identificată de către cadrele didactice universitare participante la studiu a fost cea de a motiva şi implica activ studenţii în activitatea de învăţare (63,71%).

Conceperea suporturilor de curs şi seminar, susţinerea lor dinamică şi interactivă, precum şi construirea de exerciţii şi aplicaţii practice sunt abilităţi pe care aproximativ 60% dintre subiecţi doresc să le îmbunătăţească. Mai mult de jumătate din cadrele didactice recunosc nevoia de a se forma pe viitor în vederea realizării unor evaluări obiective asupra competenţelor studenţilor, în atingerea obiectivelor şi rezultatelor propuse, precum şi în comunicare şi feedback în activitatea didactică. În ceea ce priveşte nevoia pregnantă de pregătire pentru îmbunătăţirea interacţiunii profesor-student, următoarele aspecte au fost enumerate: stimularea studenţilor pentru studiu continuu, motivarea studenţilor pentru studiu individual şi implicarea activă a acestora, promovarea creativităţii studenţilor în domeniul ştiinţific, comunicarea eficientă şi perfecţionarea activităţii de tutoring.

Concluzia prezentării a fost că deşi cadrele didactice universitare cunosc nevoile studenţilor şi îşi doresc să se formeze în vederea satisfacerii acestor nevoi, ele depun într-o foarte mică măsură eforturi în acest sens.

Panel: Asigurarea calităţii în instituţii de învăţământ superior - Prof. univ. dr. Liliana Donath Prezentarea a cuprins explicarea conceptului de asigurare a calităţii, identificarea responsabililor de calitatea într-o instituţie de învăţământ superior şi informarea studenţilor asupra rolului pe care-l au în acest domeniu.

Asigurarea calităţii este descrisă ca un proces în dinamică, bazat pe principiile guvernanţei, gestionabil prin decizii la nivel instituţional şi care necesită structuri organizatorice adecvate. Asigurarea calităţii este element al unei culturi a calităţii caracterizate printr-un element psihologic (valori, aşteptări şi orientare către calitate) şi unul managerial (instrumente şi procese de definire, măsurare, evaluare şi îmbunătăţire a calităţii). Componentele culturii calităţii sunt educaţia, cercetarea, creativitatea, serviciul în slujba comunităţii şi calitatea guvernanţei. Procesele care definesc asigurarea calităţii sunt: auto-evaluarea, evaluarea calităţii predării şi învăţării, perfomanţele studenţilor, gradul de inserţie profesională a absolvenţilor, perfecţionarea continuă a evaluărilor.

Principalele activităţi acoperite de procesele de asigurare a calităţii sunt predarea şi învăţarea (98%), cercetarea (79%), serviciile sociale (48%), serviciile de suport studenţesc (76%), guvernanţa şi administrarea instituţiei (66%). Structurile implicate în asigurarea calităţii sunt rectorul sau prorectorul responsabil asigurarea calităţii, unitatea centralizată de AC cu membri specializaţi, comitul la nivelul instituţiei, unitatea responsabilă cu inovarea pedagogică, comitete la nivelul facultăţii/departamentului, unitatea responsabilă pentru dezvoltarea personalului etc. Studenţii pot contribui la asigurarea calităţii prin: răspunerea la chestionare în mod regulat, prin participarea formală la structuri de conducere cu drept de vot, prin implicarea în activităţile de evaluare şi auto-evaluare instituţională, prin participarea formală în structuri de consiliere, prin oferirea informală de informaţii asupra problemelor existente.

Tendinţele viitoare sunt de a implica mai mult conducerea universităţilor, de înfiinţare a unor asociaţii de Alumni şi menţirea contactului permanent cu acestea, de a

implica mediul social şi de afaceri şi de a se pune accentul pe rezultate şi nu pe resurse.

Panel: Reforma Standardelor şi Liniilor Directoare Europene. Oportunitate sau ameninţare? - Robert Santa, Executive comittee European Students’ Union

Standardele şi liniile directoare europene au fost concepute ca urmare a conferinţei ministeriale de la Berlin (2003), printr-un efort concentrat depus de ESU, EUA şi EURASHE. Cele trei părţi componente se referă la: (1) asigurarea internă a calităţii, (2) asigurarea externă a calităţii şi (3) funcţionarea agenţiilor de asigurarea a calităţii.

Asigurarea calităţii este instrumentul care face legătura între problema identificată şi soluţia (determinată prin standarde axate pe problemă). Introducerea standardelor sociale răspunde nevoii de a reduce inechităţile sociale, de a reflecta demografia generală în cadrul învăţământului superior şi de a crea un cadru de reglementare pentru politicile sociale. Calitatea predării şi a învăţării este însă dificil de cuantificat prin indicatori, aceştia având doar un impact indirect. Elementele utilizabile sunt: flexibilitatea structurilor, utilizarea de obiective de învăţare, calitatea programelor de formare pedagogică, proporţia profesori/studenţi, ponderea cheltuielilor pe aspecte educaţionale, relevanţa disciplinelor/metodelor.

Revizuirea standardelor şi liniilor directoare europene în materie de asigurare a calităţii ar putea genera un impact mai relevant pentru student, dar există riscul ca implementarea acestora să devină mai dificilă şi să crească opoziţia faţă de existenţa lor.

Cele două workshop-uri au avut următoarele teme: •Modalități de implicare a studenților în asigurarea calității în Universitate •Impactul calității actului educațional asupra gradului de angaja bilitate a studenților

Maniera de desfăşurare a workshop-urilor s-a axat pe identificarea de probleme şi propunerea de soluţii realiste în vederea rezolvării lor. Aşadar: Probleme identificate • Corelarea insuficientă a competenţelor dobândite în timpul studiilor cu piaţa muncii • Insuficienta implicare a UVT-ului în eficientizarea continuă a stagiilor de pratică • Insuficienta informare a studenţilor, a organizaţiilor studenţeşti şi a cadrelor didactice în legătură cu oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională • Nivelul scăzut al transparenţei în procesul de cazare al studenţilor Soluţii propuse • Facilitarea de către facultate a participării studenţilor la stagii de practică în domeniu • Îmbunătăţirea colaborării dintre UVT şi mediul privat • Campanii de informare adresate studenţilor cu privire la drepturile, obligaţiile, oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională realizate de către organizaţiile studenţeşti si sprijinite de către universitate • Creşterea gradului de transparenţă a procesului de cazare şi implicarea reprezentanţilor studenţilor într-o mai mare măsură. Şi de această dată, la baza celui de-al doilea eveniment a stat o cercetare, de această dată pe tema Calităţii Învăţământului din UVT. Cercetarea a fost realizată de departamentul Social-EducaţionalCercetare din cadrul OSUT și a avut ca scop analiza calității procesului educațional din Universitatea de Vest din Timișoara.

Instrumentul folosit pentru a colecta datele necesare a fost chestionarul. Acesta a constat în 13 întrebări închise, care au urmărit să surprindă părerile studenților , standardele lor etice și legătura cu piața muncii.

Obiectivele urmărite de acest chestionar au fost: -Să identifice opiniile studenților privind lacunele din pregătirea lor educațională -Să evidențieze standardele etice după care se ghidează studenții în procesul de învățământ -Să identifice nivelul de corelare dintre pregătirea academică și gradul de inserție pe piața muncii -Să evidențieze posibile măsuri pentru îmbunătățirea calității învățămantului din UVT Ipoteza principală a cercetării a fost: Studenții, principalii beneficiari și parteneri ai procesului educațional sunt cei mai în măsură în a-și exprima opinia cu privire la calitatea învățământului.

Eșantionul utilizat a cuprins exclusiv studenți din cadrul UVT, atât la nivel de licență, cât și de master. Astfel, pe o populație totală de 18753 de studenți, au fost aplicate 556 de chestionare. Rezultatele sunt reprezentative, având o eroare maximă de eșantion de 4,1% și un nivel de încredere de 95%.

Intepretarea rezultatelor: Pentru analiza datelor colectate am folosit SPSS (Statistal Package for the Social Sciences) – unul dintre cele mai utilizate programe în analiza statistică a datelor.

Q1. Care considerai că este cel mai potrivit cuvânt pentru a caracteriza sistemul educațional din UVT? Prima întrebare a avut menirea de a oferi o privire de ansamblu asupra calității învățământului superior din UVT prin prisma studenților.

Aproape 63% dintre studenți îl caracterizează ca fiind unul bun, 18 % ca fiind slab, iar 10% îl consideră ineficient. Totusi, există și un grup care îl definește ca fiind chiar performant, mai exact aproximativ 7% dintre studenți, și peste 1% care nu și-au exprimat în

nici un fel opinia, bifând varianta „Nu știu/Nu răspund”.

Opiniile sunt destul de variate și un factor important în motivarea răspunsurilor îl reprezintă cu siguranță și facultatea de proveniență a fiecăruia.

Q2. Considerați că baza materială a UVT-ului (dotările) permite desfășurarea unui process educațional de calitate?

Baza materială a unei universități este foarte importantă pentru realizarea pregătirii academice de calitate. Aici avem în vedere toate dotările universității: de la amfiteatre și săli de seminar care dispun de toate cele necesare, până la bibliotecă sau laboratoare care îndeplinesc standardele aferente fiecărei specializări. Marea majoritate a studenților 54%) consideră că în Universitatea de Vest

toate acestea permit doar parțial desfășurarea procesului de învățare în bune condiții. Doar 39% dintre studenți sunt mulțumiți de baza materială și 7% dintre ei nu știu sau nu răspund. Într-o cercetare anterioară realizată de Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara (decembrie 2010), de data aceasta pe nevoile studenților, fiind întrebați care consideră că este un punct slab al UVT, cele mai multe răspunsuri au semnalat sălile de curs insuficiente.

Q3. Vă informează/facilitează Universitatea accesul la diferite oportunități de dezvoltare personală (voluntariat, training-uri, workshop-uri, internship-uri, etc)

Ținând cont că doar cunoașterea științifică nu îi este de ajuns unui proaspăt absolvent pentru a intra pe piața muncii, universitatea ar trebui să faciliteze accesul studenților la asemenea activități pe tot parcursul studiilor. Oportunitățile de dezvoltare personală și profesională sunt importante pentru formarea din punct de vedere practic a fiecărui student, dar din păcate uneori neglijate de către universitate. Dovadă sunt răspunsurile studenților care, într-un procent semnificativ, 36%, au ales varianta „Uneori”. 32% au spus că „De cele mai multe ori”, 18% - „Rareori”, 7% - Întotdeauna și 4% - „Niciodată”.

memorare a fost bifat cel mai adesea ca fiind într-o mare sau foarte mare măsură o caracteristică a cursurilor (62%). Urmează informațiile de actualitate (51%) și pe ultimul loc, cu doar 26%, aplicabilitatea.

Q5. În ce măsură cadrele dumneavoastră didactice următoarele caracteristici?

Q4. În ce măsură au cursurile pe care le urmați următoarele caracteristici? Întrebarea a pornit de la necesitatea de a afla care este caracteristica principală a cursurilor pe care studenții le urmează, astfel că am selectat 3, dezirabile într-o mai mică sau mai mare măsură: informații de actualitate, aplicabilitate și accent pe memorare. Destul de previzibil, accentul

Dacă am adus în discuție cursurile, trebuie să identificăm și un profil al cadrelor didactice care le predau. Am grupat posibile caracteristici în 5 categorii pentru a ne face o imagine de ansamblu. Așadar, cei mai mulți i-au descris ca fiind „cultivați, intelectuali”(69%) și „cinstiți, corecți” (45%) - în mare sau foarte mare măsură. Alte caracteristici orientate mai degrabă pe latura vocațională, ca și „Captivant, Interactiv, Bun motivator” (36%), „Ingenios, Creativ” (37%) și „Adaptabil, Interesat de ceea ce este important pentru student” (29%) se regăsesc în proporții mai mici.

Q6. Pe o scală de la 1 la 5 (1=deloc i 5= total), cât de dezvoltate vă sunt următoarele abilităţi de către facultatea pe care o urmaţi?

Abilităţile pe care le dobândim în timpul facultăţii sunt hotărâtoare pentru viitoarea noastră carieră în domeniu. Am selectat 12 abilități considerate de către angajatori ca fiind importante (conform unui barometru ARACIS), iar cele care au primit cele mai multe bifări ca fiind „total” sau „foarte mult dezvoltate” sunt: capacitatea de memorare (52%), abilitatea de a sintetiza informațiile (48%), capacitatea de argumentare (44%) și capacitatea de a lucra în echipă (42%). Pe de altă parte, sunt și abilități despre care studenții spun că nu le sunt dezvoltate deloc sau doar foarte puțin, printre care: capacitatea de a transpune în practică cunoștințele (38%), capacitatea de lucru pe calculator (38%), creativitatea (32%) sau spiritul critic (29%).

Q7. Cum ați caracteriza stagiile de practică pe care Universitatea le oferă studenților?

După cum se observă, un procent mare de studenți (34%) consideră că stagiile de practică oferite de universitate sunt bune. Nu atât de mulțumiți sunt ~38% dintre studenți, care le percep ca mediocre sau nesatisfăcătoare.

Q8. Care considerați că este utilitatea diplomei? Într-un învațământ superior masificat peste mășură, diploma își pierde din valoare pe zi ce trece. Așadar, răspunsurile studenților la această întrebare erau oarecum previzibile, 43% dintre ei fiind de părere

că diploma le este de folos doar pentru a-și găsi mai ușor un loc de muncă. 34% dintre studenți încă sunt de părere că „diploma este un indicator al cunoștințelor și abilităților dobândite” și 15% că diploma nu le este deloc utilă.

Q9. Cât de justificate considerați că sunt următoarele acțiuni de plagiat?

Calitatea învăţământului ține și de felul în care se raportează la el principalii beneficiari, și anume studenții. Părerea lor vizavi de plagiat poate oferi o imagine de ansamblu asupra acestui aspect. Întrebarea a avut ca și variante 5 feluri de a plagiat, de la cele mai puțin grave până la apogeul plagiatului, și anume – cumpărarea lucrării de licență.

Respondenții trebuiau să încadreze acțiunea într-una din categoriile: „Întotdeauna justificat”, „Uneori justificat” sau „Niciodată justificat”. Astfel, să copiezi la un examen este întotdeauna justificat în viziunea a 6% dintre studenți, uneori justificat pentru 41% și niciodată justificat pentru 53%. Să copiezi o idee fără a indica sursa este doar uneori justificat, spun 48% din studenți. Dacă avansăm la nivelul copierii unui întreg paragraf fără a indica sursa, 44% spun că este uneori justificat, iar prezentarea unui referat scris de altcineva nu este niciodată justificat pentru 77% dintre studenți.

Referitor la cumpărarea lucrării de licență, opiniile studenților sunt în felul următor: 4% - întotdeauna justificat, 15%- uneori justificat și 81% - niciodată justificat.

Q10. În prezent aveți un loc de muncă?

Pregătirea academică de care beneficiem are ca scop și finalitate inserția pe piața muncii și de multe ori, gradul de inserție al studenților pe piaţa muncii oferă un diagnostic privind calitatea învățământului. În cazul nostru, la această întrebare, 73% dintre studenți au răspuns că nu au un loc de muncă, în vreme ce 27% lucrează sub diverse forme.

Q11. În ce domeniu lucrați?

Această întrebare a fost una de tip filtru, adresându-se doar unei anumite categorii de respondenți: cei angajați (27%). Prin intermediul ei am vrut sa aflăm cât la sută dintre cei angajați au un loc de muncă în domeniul pe care îl studiază. Astfel, 40% dintre cei care lucrează, o fac întrun domeniu complet diferit. Acest fapt poate fi explicat prin insuficiența măsurilor sociale (cuantumul burselor, nivelul taxelor, numărul de locuri în cămine etc), precum și prin incapacitatea instituției de

învățământ de a oferi internship-uri în domeniul specializării. În domeniul pe care îl studiază lucrează doar 32% dintre studenți, iar 28% au un loc de muncă într-un domeniu conex.

Această întrebare este ultima și încearcă să vină cu o soluție de ansamblu pentru lacunele din procesul educațional din UVT. Studenții au fost foarte receptivi la idee, dovadă fiind faptul că 80% dintre ei au răspuns cu „Da”.

Concluziile cercetării

Q12. Credeți că facultatea vă dezvoltă competențele și abilitățile necesare pentru inserția rapidă pe piața muncii?

Deși doar o mică parte dintre ei sunt angajați, am vrut să aflăm părerea tuturor referitor la contribuția studiilor lor superioare în pregătirea pentru un loc de muncă. Rezultatele sunt destul de îngrijorătoare, ținând cont că mai mult de jumătate (54%) cred că facultatea pe care o urmează nu îi dezvoltă pentru a se integra rapid pe piața muncii.

Q13. Considerați că introducerea admiterii pe bază de examen la toate facultățile ar duce la o îmbunătățire a calităţii în învățământul superior?

Deși marea majoritate a studenților caracterizează sistemul educațional din UVT ca fiind unul bun, tot ei sunt de părere că baza materială a acesteia permite doar parțial desfășurarea unui proces educațional de calitate. Sălile de curs insuficiente reprezintă principala problemă, iar suplimentarea acestora și a numărului de cadre didactice ar duce la soluționarea mai multor probleme. Pe de o parte, ar elimina acele situații în care, din lipsa unei săli de curs, studenții se întâlnesc cu profesorul pe coridor, ca mai apoi să caute o sală liberă, uneori în zadar. Pe de altă parte, ar crea un cadru necesar pentru desfășurarea unui învățământ centrat pe student, care solicită măsuri precum împărțirea studenților în grupe mai mici și suplimentarea numărului de discipline opționale – ceea ce nu se poate întâmpla cu numărul de săli existente în prezent.

Peste jumătate din studenți își caracterizează cursurile ca având un mare sau foarte mare accent pe memorare, iar cadrele didactice sunt descrise preponderent ca fiind cultivate, intelectuale. Însă alte caracteristici esențiale ale cursurilor, cum ar fi aplicabilitatea, se regăsesc în proporții mult mai mici, fapt ce ridică un semn de întrebare asupra abilităților studenților de a-și transpune ulterior noțiunile teoretice în practică. Pe aceeași idee, deși intelectuali, profesorii par să dețină în măsură mult mai mică trăsături dorite de studenți, cum ar fi: captivant, interactiv, bun motivator, adaptabil, interesat de ce e important pentru aceștia. În acest sens, propunem adaptarea cursurilor și a modalităților de abordare ale lor astfel încât să depășească bariera pur teoretică și științifică, iar pentru cadre didactice, programe de formare continuă, prin prisma îmbunătățirii relației profesor-student.

În ceea ce privește abilitățile pe care facultatea le dezvoltă studenților, din nou, capacitatea de memorare se află pe primul loc. Pe de altă parte, foarte puțin dezvoltate le sunt abilități importante ca și creativitatea sau capacitatea de organizare eficientă. Pentru remedierea acestei probleme, introducerea unei discipline facultative de soft-skills poate fi o soluție. De altfel, această măsură este dorită de cei mai mulți dintre studenți, după cum reiese din cercetarea OSUT din decembrie 2010 - 89% considerau atunci că este necesară sau foarte necesară.

Faptul că majoritatea studenților consideră că diploma este doar o modalitate prin care pot obține mai usor un loc de muncă este un factor demotivant pentru aceia capabili de rezultate deosebite. În acest sens, creșterea standardelor și recunoașterea meritelor ar aduce un plus de valoare și ar înlătura ideea ca acea diplomă „e bine să fie” sau mai rău, „e degeaba”.

Referitor la standardele etice ale studenților Universității de Vest din Timișoara, faptul că 15% dintre ei consideră acțiunea de a cumpăra lucrarea de licență ca fiind uneori justificată reflectă modul de a se raporta la propriile lor studii: scopul scuză mijloacele. Iar scopul nu este nici măcar educația, ci notele și diploma.

Dintre cei care au loc de muncă, aproape jumătate lucrează întrun domeniu complet diferit față de cel pe care îl studiază. Acest lucru este dăunător dezvoltării lor personale și profesionale. Studenții sunt de părere că studiile universitare nu îi pregătesc pentru inserția rapidă pe piața muncii. Universitatea ar trebui să mențină o mai strânsă legătură cu mediul privat și să faciliteze studenților accesul la stagii de practică în domeniu, pentru a-și putea acumula experiența mult cerută de către angajatori, fără de care studiile sunt de multe ori nesemnificative. În încheiere, menționăm că introducerea admiterii pe bază de examen la toate facultățile este susținută atât de noi, cât și de 80% dintre studenți.

Acest lucru ar duce la trierea studenților și înlesnirea unui proces educațional individualizat, pliat pe fiecare student în parte. În condițiile actuale, este foarte greu să se desfășoare un învățământ centrat pe student. Pe lângă raportul mare între numărul de studenți și numărul de cadre didactice, motivațiile studenților de a alege

o anumită facultate sunt foarte diferite, la fel şi pregătirea, dar mai ales interesul pe care îl manifestă față de facultate. Admiterea ar uniformiza aceste aspecte şi ar îmbunătăţi colaborarea cadru didacticstudent.

Concluzii generale Ca un prim pas, mic dar extrem de important, cele două conferinţe din cadrul proiectului au reuţit să-i familiarizeze pe beneficiarii lui cu importanţa cunoaşterii şi aplicării principiilor care stau la baza dimensiunii social-educaţionale.

Mai exact, aceştia au înţeles faptul că ei nu sunt nicidecum nişte simpli clienţi ai universitaăţi, care nu pot acţiona în niciun fel asupra calităţii procesului educaţional de care beneficiază, ci dimpotrivă, se pot implica, pot influenţa şi pot veni cu propuneri de îmbunătăţiri.

Pe lângă informaţia propriu-zisă pe care au acumulat-o în cadrul panel-urilor, la workshop-uri, participanţii au identificat probleme şi au venit cu propuneri de soluţii în vederea ameliorării sau rezolvării lor. Totodată, le-au fost dezvoltat abilităţile de public speaking în cadrul unor scurte prezentări a viziunii individuale asupra problemelor dezbătute şi spiritul critic. Pe lângă toate acestea, au primit exemple de bună practică implementate de alte universităţi. Ţinând cont de faptul că proiectul a fost unul inovativ atât pentru Universitatea de Vest din Timişoara, cât şi pentru mediul universitar românesc în general, Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT) şi-a propus să continue acest proiect şi în anul universitar următor, abordând ca şi până acum teme de interes atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori, dar şi să completeze programul evenimentelor cu dezbateri în cadrul cărora părţile implicate să poarte discuţii deschise, sincere şi realiste şi să încurajeze comunicarea între actorii reprezentativi în viaţa tinerilor şi aceştia.

Deocamdată, sperăm ca toate părţile implicate să fi considerat participarea lor în cadrul conferinţelor cât mai benefică şi ca următoarele evenimente să se bucure de cel puţin acelaşi succes.