__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

Nadina Pascariu

CASTELUL CU CIOCÂRLANI ilustrații la nimic 2019

Nadina Pascariu Gallery


© Nadina Pascariu Gallery, 2020 Acest catalog și fiecare imagine în parte sunt protejate prin copyright.


CASTELUL cu CIOCÂRLANI

ilustrații la nimic de Nadina Pascariu 2019


Seria de lucrări Castelul cu ciocârlani (ilustrații la nimic) cuprinde lucrări de mici dimensiuni, pe hârtie, în tehnica acuarelei și a creioanelor colorate, create de Nadina Pascariu în anul 2019. După o perioadă dedicată cu precădere studiului în plein-air, Nadina revine la sursa imaginației, mai frecventă după terminarea facultății în lucrările sale de grafică de carte. Doar că de data aceasta, așa cum precizează în subtitlu, nu ilustrează nimic. Povestea fiecărei imagini pornește de la sugestia formelor și culorilor. Una dintre lucrări a dat numele expoziției printr-un joc de asocieri și anume, cea a galeriei cu un castel și a lucrărilor cu niște păsări poposite vremelnic în acest spațiu.


Pendularea între abstract și figurativ rezultă din faptul că unele abstracțiuni inițiale au căpătat „figuri”, ca norii sau petele de pe pereți care se încheagă în personaje fantastice. Armonia elementelor plastice ne dispensează de nevoia unei anume interpretări și în același timp ne oferă o multitudine. Din această multitudine, cu ocazia realizării catalogului la un an după organizarea expoziției, am ales câte o asociere literară pentru majoritatea lucrărilor din serie și câte o denumire pentru fiecare.


„...Ciudățenia oglinzii, care în termeni de fizică se numea plană, erau anamorfozele neobișnuite pe care de obicei le produc doar oglinzile convexe ori concave. Se cheamă anamorfoză tocmai modificarea imaginii în astfel de oglinzi. Pictorii au folosit foarte pe larg procedeul desfigurării imaginilor, iar o analiză tehnică mai serioasă o dă Jurgis Baltrušaitis în cartea lui (Paris, 1955) numită Anamorphoses. Aici intervine o pagină scrisă: misticii asemuiesc imaginea lui Dumnezeu cu o oglindă care ar fi într-un anume fel toate oglinzile. El este în același timp și oglinda și ceea ce se reflectă în ea: și privitorul și privitorul privit de el însuși. Ceea ce se reflectă nu știe că este reflectat, deoarece Dumnezeu oglindește numai un gol.” (Ioan Petru Culianu, Oglinda ovală)

1


2

„Intra în plante şi în animale, care făceau rău oamenilor. Intra în tot. Nu putea fi oprit. Nu puteam decât să fugim de el. Dar trebuia să fugim incontinuu. Era ca o molimă, ca ciuma, dar nu era o boală, ci era cel mai rău lucru într-un singur cuvânt, Răul. Avea un nume oriental, un nume de zeu, ceva cu B..., dar nu vorbeam despre el, îi simţeam prezenţa, îl vedeam fiecare în ochii celorlalţi, respiram în atmosfera spaimei, a groazei. Lucrurile în care intra începeau să se alungească, un păpuriş de exemplu, un fel de decor într-o casă mare cu scări interioare. Se alungea multiplicându-şi vârfurile, din ce în ce mai repede... te îngrozea acea putere pe care vedeai că o are, la început finită dar tinzând să pună stăpânire pe tot. Imposibilitatea de a-l înfrunta în vreun fel... Izbucnise într-un moment anume, bine definit, ca un punct din care se naşte haosul. Părea să fi fost dintr-o greşeală a cuiva, ca şi cum, de exemplu, ar fi uitat să închidă aragazul...” (Hatikva Pascal, Caietele colorate)


„Pictează mai întâi o colivie cu ușa deschisă pictează apoi ceva drăguț ceva simplu ceva frumos ceva util pentru pasăre sprijnă apoi pânza de un copac într-o grădină într-un crâng sau într-o pădure ascunde-te după copac fără nicio vorbă fără să te miști... Câteodată pasărea vine repede dar e posibil să treacă ani până se va decide Nu te descuraja așteaptă așteaptă ani la rând dacă e necesar cât de repede sau cât de încet va sosi pasărea n-are nicio legătură cu reușita tabloului Când pasărea sosește Dacă sosește păstrează tăcere adâncă așteaptă ca pasărea să intre în colivie și când a intrat închide-ncetișor ușița cu pensula apoi șterge una câte una gratiile având grijă să nu atingi aripile păsării

Pictează apoi copacul alegând cea mai frumoasă creangă pentru pasăre


pictează și frunzișul verde și vântul proaspăt pulberea solară și foșnetul gâzelor din iarbă în căldura verii

și apoi așteaptă ca pasărea să vrea să cânte Dacă pasărea nu cântă e un semn rău semn că tabloul e rău dar de cântă e semn bun semn că poți să-l semnezi atunci smulge-ncetișor una din penele păsării și scrie-ți numele în colțul tabloului.” (Jacques Prévert, Ca să pictezi o pasăre)

3


4

„Şi, în mijlocul acelei săli, un havuz împodobit cu învrâstături pistrite şi cu închipuituri împletite de o desăvârşire mare, scotea un zvon de ape care numai cu cântecul lor şi te şi răcoreau.” (O mie și una de nopți)


„...Kasyapa a zâmbit...” (Ridică o floare, surâs subtil)

5


6

„Dar ce nu puteam să înţeleg era motivul pentru care mă uluiau toate. Doar nu deschideam atunci ochii la lume. Şi-n clipa aceea, am văzut menu-ul, pătat cu ceai, dar ortografiat o splendoare, de mâna unuia care nu ştia bine englezeşte. Iar pe marginea de sus scria — Dumnezeule, cum începusem să-l urăsc pe bătrîn... „Servim cartofi prăjiţi cu orice” — aşa scria.” (Arnold Wesker, Cartofi prăjiți cu orice)


„ -- Payah Kun, răspunse Vrăjitorul-cel-mai-în-Vârstă. Bagă de seamă, acum ai să tragi marea de două ori în zi și de două ori în noapte pentru totdeauna. Așa ca pescarii Arhipelagului să nu mai fie nevoiți să vâslească. Dar fii cu grijă, și nu te întrece cu gluma, căci altfel o să te farmec și pe tine așa cum l-am fermecat pe Pau Amma.” (Rudyard Kipling, Crabul care s-a jucat cu marea)

7


8

Marocana


9

„Copacii foșnesc și fiecare dintre ei a foșnit deasupra leagănului nostru. Străzi se desfac ca razele unei stele în toate direcțiile și fiecare stradă e drumul spre casă.” (Herman Hesse, Imagini dintr-un vis)


10

„Se mai permite și acuma florilor și insectelor să poarte pe petale și pe aripi culori strălucitoare și chiar tot felul de semne și de scrisuri ciudate despre care nimeni nu știe dacă sunt în ulei, în guașă sau în acuarelă și niciun profesor de caligrafie nu poate citi acele semne, iar de copiat nici vorbă!” (E. T. A. Hoffmann, Piticul Cinabru)


11

„Eu însumi trebuie să fiu soare, să vopsesc Cu razele-mi marea fără culoare a Dumnezeirii întregi.” (Meister Eckhart)


12

„Va fi multă lume în Exopotamia, pentru că-i deșert. Oamenilor le place să se-adune în deșert, căci acolo este loc. Vor încerca să facă lucrurile pe care le fac peste tot și care acolo, li se vor părea noi, căci deșertul constituie un decor în care totul iese bine în evidență, mai ales dacă soarele este dotat, prin ipoteză, cu proprietăți speciale.” (Boris Vian, Toamnă la Pekin)


13

„Ca palatul meu nu e altul mai frumos, E făcut tot din cristal lucios. În el cântă frumoasele sirene Și mulțime de fetițe pământene.” (Ali Baba și Moș Nae, Fata răpită de sirene)


„ - Vreau numai să vă văd, zise Pisica liniștită, învârtindu-și coada în jurul călimării. - Oho! Asta vrei? Ei, se zice că o Pisică poate să se uite la un rege! N-am nicio obiecție. Uită-te cât vrei!” (P. L. Travers, Mary Poppins deschide ușa)

14


15

„Egumenul era gras și dolofan ca o găină îndopată, numai bună pentru frigare. Ulenspiegel mirosi numaidecât cam în ce ape se scălda ca să se căpătuiască cu atâta slănină. După cum află de la clopotar și după cum văzu chiar el cu ochii lui, egumenul prânzea la ceasurile nouă și cina la patru. Stătea în pat până la opt și jumătate; apoi, înainte de prânz, se ducea în plimbare la biserica lui, să vadă cutia milelor, dacă era sau nu plină cum trebuie. Și jumătate vărsa în chimirul său. La ceasurile nouă, mânca o strachină de lapte, o jumătate de pulpă de berbec, un pateu de bâtlan și golea cinci stacane de vin de Bruxelles.” (Charles de Coster, Ulenspiegel)


16

„- Crezi că Lumea de Dincolo e reală? Nu e decât Țara Fericirii Trecătoare pentru fantomele oarbe, așa cum Pământul e Ținutul Durerilor Trecătoare pentru visătorii orbi! Cei ce nu învață să vadă pe Pământ, nu vor învăța nici dincolo.” (Gustav Meyrink, Fața Verde)


Centaur-stea

17


18

„Din pandișpanul tăiat la desert zboară fluturi albaștri și fini ca mătasa!” (Emil Brumaru, Fluturii din pandișpan)


„Un arbust stufos de trandafiri se înălța aproape de intrarea în grădină; trandafirii înfloriseră albi, dar trei grădinari dădeau zor pe lângă arbust și vopseau florile în roșu.” (Lewis Carroll, Peripețiile Alisei în Țara Minunilor)

19


20

„Mă plimbam foarte încet de-a lungul caselor prăfuite. În vitrina unei librării zării o jucărie mecanică agitându-se. Era un mic clovn roșu și albastru care bătea din două minuscule talgere de alamă. Stătea bine închis în camera aceasta a lui, în vitrină, printre cărți, mingi și călimări și bătea din talgere nepăsător, cu voioșie. Îmi veniră lacrimile în ochi de înduioșare. Era atât de curat, atât de răcoare și atât de frumos în colțul acela din vitrină! Într-adevăr, un loc ideal în lumea asta unde să stai liniștit și să bați din talgere, îmbrăcat în frumoase haine colorate. Iată ceva ce, după atâta febră, era simplu și limpede, în vitrină, lumina toamnei cădea mai intimă, mai plăcută. Ce bine ar fi fost să înlocuiesc eu paiața cea mică și veselă!” (Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată)


21

Drumul iepurelui trece prin gura lupului


22

Mașină ecologică


„L-am întrebat zilele trecute dacă nu crede că arhitectura mă condamnă la preocupări prea particulare, dacă nu mă va izola într-un cerc de probleme cu totul profesionale şi dacă nu-mi va lua ceea ce, oricare mi-ar fi meseria, mi se pare deasupra tuturor, esenţial: să fii în legătură cu ceea ce se plămădeşte în timpul tău, cu sensibilitatea acestui timp, cu căutările lui, cu sensul lui general. „Nu - mi-a răspuns - nu poate fi vorba de izolare. Arhitectură sau medicină sau muzică sau economie, toate sunt planetele unui aceluiaşi grup solar. Indiferent de ceea ce facem şi lucrăm fiecare în parte, descifrăm cu toţii aceleaşi directive, care ne sunt comune. Adevărurile şi sensurile de viaţă ale unui timp au o unitate organică, de familie. E naiv să crezi că o revoluţie începută într-o parte, într-o disciplină, se poate limita acolo. Istoria se creează dinăuntru, nu din afară, de la centru, nu de la periferie. Grosolănia noastră este că nu prindem decât schimbările vizibile, directe, care angajează imediat viaţa noastră. Ne imaginăm de aceea că o revoluţie se cheamă numaidecât şi în primul rând o răsturnare politică sau economică, ceea ce este o naivitate îngerească. Punctul de plecare al unei revoluţii poate să fie în fizică, în astronomie, în matematici, oriunde în sfârşit. E de ajuns ca pe un singur plan de gândire sau de viaţă omenească să se schimbe structural ceva, pentru ca, din acel moment, virtual totul să fie schimbat. Toate se leagă în lumea asta: nu există nici fapte, nici preocupări izolate. Toate intră într-un ciclu. De ce ai vrea ca arhitectura să lipsească din acest lanţ? Lucrează aici liniştit: vrei sau nu vrei, ne vom întâlni până la urmă, tu, care faci arhitectura, eu, care fac economie politică, ăsta, care face antropologie, ăstălalt, care face algebră. Vehiculele sunt altele: drumul e acelaşi”.” (Mihail Sebastian, De două mii de ani...)


„Având în față icoana florii de cireș din amintire, m-au amăgit adesea șiruri de dealuri cu nori albi deasupra.” (Fujiwara no Shunzei)


23


„Eu sunt din grota Altamira. Oamenii mă neliniştesc. Nu tunetele, nici şerpii, frigul sau foamea.” (Hatikva Pascal, Pentru că mor (Homo acceleratus))

24


Castelul cu ciocârlani (Poveste persană)

25


26

Grădina botanică


„Fii dar binevenită, fericire, și, după fericire, fiți binevenite, vise, dar nu dintr-acelea care moaie o imagine aspră, așa cum îți răsfrâng chipul oglinzile pătate din salonul unui han de țară; vise care despică întregul și ne sfâșie, și ne rănesc, și ne rup în bucăți noaptea când am vrea să dormim; să dormim un somn atât de adânc, încât, în timpul lui, toate formele să fie măcinate până când ajung o pulbere fără seamăn de fină, o apă tulbure de nescrutat și, în acele străfunduri, înfășurați, învăluiți, ca o mumie, ca un fluture de noapte, să zăcem cu fața în jos pe nisipul adâncurilor și să dormim.” (Virginia Woolf, Orlando)

27


28


Fructul-caleidoscop


Castelul cu ciocârlani

1. Anamorfoza 2. Zeul B. 3. Pasărea 4. Havuzul 5. Kasyapa smiled 6. Cartofi prăjiți cu orice culoare 7. Vrăjitorul cu urechea verde 8. Marocana 9. Poarta percepției 10. Fluturele-căpșună 11. Jocurile copilăriei 12. Oriental City 13. Sirena 14. Oglinda pisicii


(ilustrații la nimic)

15. Vrăjitoarea faraoană 16. Podul pe sub care trecea râul speranțelor 17. Centaur-stea 18. Fluturele-carte 19. Beautiful summer day 20. Claunul 21. Drumul iepurelui trece prin gura lupului 22. Mașină ecologică 23. Japoneza 24. Altamira 25. Castelul cu ciocârlani 26. Grădina botanică 27. Floare albastră 28. Fructul-caleidoscop

NADINA PASCARIU 2019


Nadina Pascariu


u Gallery © 2020


Profile for Nadina Pascariu Gallery

Nadina Pascariu | Castelul cu ciocârlani 2019  

lucrări de mici dimensiuni, pe hârtie, în tehnica acuarelei și a creioanelor colorate/ small watercolors and colored pencils on paper

Nadina Pascariu | Castelul cu ciocârlani 2019  

lucrări de mici dimensiuni, pe hârtie, în tehnica acuarelei și a creioanelor colorate/ small watercolors and colored pencils on paper

Profile for npgallery
Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded