Noi Înșine15

Cuprins Alcoolul - între dramă și speranță .......................................................................... 3 Povestea mea. povestea noastră.............................................................................. 7 Bună, Sunt Mirela și sunt alcoolică .................................................................... 7 Fără cale de mijloc ................................................................................................ 13 Știu că exiști............................................................................................................. 16 Puterea mea mai mare - un bec? ................................................................... 19 Din viața AA-ului ....................................................................................................... 24 Lucrul în programul AA produce schimbări.............................................. 24 Bucurii ieșene ........................................................................................................ 27 Alcoolismul o boală - complicații somatice..................................................... 29 Mituri eronate referitoare la alcool.................................................................... 30 15 recomandări pentru un alcoolic.................................................................... 32 Despre chip-urile (medaliile) AA ....................................................................... 35 Noi resurse AA on-line ............................................................................................ 38 Evenimente AA ........................................................................................................... 39

2

12 pași

12 tradiții

1. Am admis ca eram neputincioși în fața alcoolului- că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.

1. Este necesar ca prosperitatea noastră comună să se afle pe primul loc; restabilirea personală depinde de unitatea Comunității AA.

2. Am ajuns la credința că o Putere superioară nouă înșine ne-ar putea reda sănătatea mintală.

2 Întru atingerea scopului nostru comun, de grup, nu există decât o autoritate fundamentală: un Dumnezeu al iubirii așa cum se poate exprima El în conștiința noastră de grup. Liderii noștri sunt doar servitori de încredere; ei nu guvernează

3. Am hotarât să ne lăsăm voința și viața în grija unui Dumnezeu așa cum și-L închipuia fiecare dintre noi.

4. Am făcut fără teamă un inventar moral amănunțit al propriei persoane.

5. Am mărturisit lui Dumnezeu, nouă înșine și unei alte ființe umane natura exactă a greșelilor noastre.

3. Singura cerință pentru a deveni membru AA este dorința de a înceta băutul.

4. Este bine ca fiecare grup să fie autonom în toate privințele, cu excepția chestiunilor care afectează alte grupuri sau AA în ansamblu.

5. Nici un grup nu are alt scop primordial unic decât să transmită mesajul său alcoolicului care mai suferă.

6. Am consimțit fără rezerve ca Dumnezeu să ne scape de toate aceste defecte de caracter. 6. Este foarte necesar ca nici un grup AA să nu sprijine, să nu finanțeze și să nu intituleze ca AA nici un alt organism, 7. Cu umilință, I-am cerut să ne îndepărteze înrudit sau nu cu Alcoolicii Anonimi, ca nu cumva slăbiciunile. problemele de bani, proprietate sau prestigiu să ne distragă de la obiectivul nostru primordial.

8. Am întocmit o lista cu toate persoanele carora le-am făcut necazuri și am consimțit 7. Este bine ca fiecare grup AA să se autofinanțeze după să reparăm aceste rele. nevoi și să refuze contribuții din afară.

9. Ne-am reparat greșelile direct față de 8. Este important ca Alcoolicii Anonimi să rămână mereu acele persoane, acolo unde a fost cu putință, neprofesioniști, dar centrele noastre de servicii pot dar nu și atunci când le-am fi putut face angaja personal calificat. vreun rău lor sau altora.

9. Este bine ca AA, ca și comunitate, să nu aibă o 10. Ne-am continuat inventarul personal și organizare strictă vreodată, dar putem constitui consilii ne-am recunoscut greșelile, de îndată ce nesau comitete de servicii direct responsabile față de cei în am dat seama de ele. slujba cărora se află.

11. Am căutat, prin rugăciune și meditație, să 10. Comunitatea AA nu exprimă nici o opinie referitoare ne întărim contactul conștient cu Dumnezeu la vreun subiect exterior; este foarte important ca așa cum și-L închipuia fiecare dintre noi, numele AA să nu fie amestecat niciodată în controverse cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne publice. privește și să ne dea puterea s-o împlinim.

11. Politica noastră de relații publice se bazează mai 12. După ce am trăit o trezire spirituală ca degrabă pe atragere decât pe reclamă; ne este rezultat al acestor pași, am încercat să întotdeauna necesară păstrarea anonimatului personal la transmitem acest mesaj altor alcoolici și să nivel de presă, radio*, film*. punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vieții noastre.

12. Anonimatul este baza spirituală a tuturor tradițiilor noastre și ne reamintește neîncetat să plasăm principiile deasupra personalităților.

3

Alcoolul - între dramă și speranță Dar, mai presus de toate, încercăm să fim conștienți în acest timp că, oricât de lungă ne este abstinența , rămânem alcoolici....

În țara noastră, ca și în alte țări, alcoolul reprezintă o problemă a vieții de zi cu zi, punând serioase probleme sociale și familiale.

Alcoolul este și va fi legat mereu, insolubil de destinul omului.

Apărut în preistorie, n-a încetat săși dezvolte producția, să se transforme și să-și impună uzul și abuzul.

Prezent în primele poțiuni magice, rezervat mai întâi practicelor sacre, acum îl găsim în mii de soiuri de vin , bere, lichioruri sau alte băuturi distilate. De fapt alcoolul despre care se vorbește, este o moleculă chimică perfect definită, cu proprietăți cunoscute, numită etanol.

Relațiile dintre om și alcool nu au fost niciodată simple. La început rolul sacru, festiv, curativ, îi conferă calități și apartenențe benefice. Ulterior, consumul abuziv, tulburările psihice și somatice îi conferă calități și apartenențe malefice. În evoluție, în secolul XIX, mutațiile tehnologice, demografice și sociologice provocate de revoluția industrială au determinat apariția unui element nou: ALCOOLISMUL Acesta era un fenomen de masă, întâlnit atât în țările dezvoltate cât și în cele mai puțin dezvoltate.

Astăzi i se adaugă consumul și dependența de droguri cu care alcoolismul nu trebuie confundat.

4

Suntem în fața unor reale probleme: Milioane de victime ale abuzului de alcool, antrenează după ei ; familii distruse, copii lipsiți de educație, accidente, tâlhării, crime, etc. Care este atitudinea noastră vizavi de alcool? Cum răspundem dilemei: milioane de consumatori satisfăcuți în raport cu milioane de alcoolici dependenți și cu probleme de intoxicație cronică?

Toți încercăm să bem de plăcere, să ne sărbătorim diferitele evenimente cu un pahar în mână. Unde este greșeala prin care se ajunge deseori la dependență și la tulburări fizice și psihice?

Dacă vă puneți întrebări cu privire la alcool și consumul său, despre alcoolism și urmările lui, dacă vă propuneți să reduceți consumul de alcool sau să nu mai beți de loc, sperăm să găsiți răspuns în cadru întâlnirilor AA. Să ne fie foarte clar! Alcoolismul o dată instalat îl ai pentru totdeauna. Numai că alcoolicii activi continuă să ”tragă la măsea” pe când alcoolicii pasivi ”nu mai beau” nici o picătură de alcool, atunci când sunt determinați să o facă.

Acești alcoolici pasivi îi numim alcoolici recuperați. Ei sunt ”vindecați” doar atât timp cât nu ” beau” acea picătură, acel, prim pahar cu alcool. După acel prim pahar urmează indiscutabil o sută sau mai multe. Nu o singură dată mi-a fost dat să trăiesc pe viu următoarea experiență plină de semnificații, fie în spital, fie în afara lui, oameni, evident mușcați de alcoolism auzeau de la noi(membrii AA) idei esențiale și nemaipomenit de simple, legate de boala alcoolismului și mai ales de metoda AA de vindecare(recuperare). Doar un exemplu: Principiul celor 24 de ore.

Simplu până la genial, nu facem nici un fel de promisiuni. Nu spunem că nu vom mai bea niciodată. Ne străduim să rămânem abstinenți numai pentru următoarele 24 de ore. Încercăm pur și simplu să trăim o zi fără alcool. Dacă simțim impulsul de bea, nici nu-i cedăm, nici nu-i rezistăm. Ne limităm doar a amâna această băutură pentru mâine. Și fiecare mâine devine un repetat azi.

Dar, mai presus de toate, încercăm să fim conștienți în acest timp că, oricât de lungă ne este abstinența , rămânem alcoolici.

Interlocutorii rămâneau stupefiați(dacă nu erau ironici, dezinteresați sau zeflemiști) și atacau: De unde să știu eu așa ceva? Și aveau dreptate, nu aveau de unde să știe. Scrie undeva asta? Deci o lipsă totală de informații elementare, dar, și dezinteresul de a afla, chiar atunci când cineva dorește să le spună, să-i informeze . DA! Scrie! În cartea ”ALCOOLICII ANONIMI” și nu numai, carte pe care v-o propunem să o studiem împreună. Dar, vedeți dumneavoastră că după 5

ce am ascultat toată viața ”muzică de chef”, este foarte greu să ascultăm dintr-o dată ”muzică simfonică”, de aceea se caută o mie de motive de a nu participa la întâlnirile AA. După cum vă spuneam cartea ”Alcoolicii Anonim! sau ”Viața fără băutură ” sunt niște super abecedare de recuperare din alcoolism.

Am dori ca cei care cred că au probleme cu alcoolul(și chiar au atâta timp cât au ajuns la internare sau internări) să nu mai spună: ”Nu am auzit așa ceva de când sunt” sau ”Nu mă interesează o pot rezolva singur”(cei cu internări repetate știu că nu se poate de unul singur).

Vedeți dumneavoastră, chestia aceasta cu aflarea unor cuvinte sau idei despre recuperarea din alcoolism e cam la fel cu Biblia și credința tradusă în fapte; Dacă ai auzit cuvântul lui Dumnezeu(Biblia), s-ar cuveni să-l îndeplinești, nu?

Căci dacă-l cunoști și-l calci conștient că-l calci, deci nu asculți de el, te cam paște moartea.

Dar, nimeni nu vă obligă să vă lăsați de băut alcool. Nici noi nu știam mare lucru despre alcool și alcoolism. Fiecare aveam o idee proprie despre cuvântul alcoolic, îl atribuiam vagabonzilor irecuperabili, epavelor sociale, boschetarilor.

Credeam că alcoolismul înseamnă lipsă de voință și slăbiciune de caracter. Unii am opus rezistență timp îndelungat ideii de a recunoaște că suntem alcoolici.

Alții o recunosc doar parțial.

„Participând la întâlnirile AA am încetat să ne mai amăgim și să-i mai amăgim și pe alții, că noi putem stăpâni alcoolul, atunci când toate ne dovedeau contrariul...”

Majoritatea însă dintre noi (care suntem în AA) am aflat și ne-am convins că alcoolismul este o boală. Recunoaștem că e absolut normal, natural, să tratezi un rău care te amenință să te distrugă.

Tratamentul din spital tratează în special alergia fizică și refacerea organismului, dar boala noastră este în cap, ne face să ne gândim că așa este bine și că nimic nu ni se poate întâmpla dacă vom bea un pahar de bere, dar sigur ni se va întâmpla ceea ce ni s-a întâmplat mereu.

6

Participând la întâlnirile AA am încetat să ne mai amăgim și să-i mai amăgim și pe alții, că noi putem stăpâni alcoolul, atunci când toate ne dovedeau contrariul.

Despre toate acestea aflăm în grupul AA dar trebuie să știți noi nu căutăm prozeliți pentru o sectă nebețivă, noi transmitem numai mesajul AA, pur și simplu noi dăm informații. Cine vrea să beneficieze de ele , e bine , cine nu, e problema lui.

Poate că v-ar interesa de pe acum unele sugestii și câteva întrebări puse de obicei de nebăutorii începători(noii membrii AA) 1. Ce voi face și ce voi spune la o petrecere cu băuturi alcoolice?

2. Să mai țin băutură în casă?

3. Cum să le explic oamenilor de ce nu mai beau acu?

4. Ce se va întâmpla cu insomnia?

5. Să intru prin baruri , chiar dacă nu voi consuma?

6. Este necesar să renunț la vechile tovărășii și la vechile obiceiuri ?

La toate aceste întrebări veți găsi răspunsuri în literatura AA și la întâlnirile de grup AA. Să vă dea Dumnezeu gândul cel bun, de a face alegerea cea bună și de a păși împreună cei 12 Pași ai Alcoolicilor Anonimi.

Constantin- Suceava

7

Povestea mea, povestea noastră...

Bună, mă numesc Mirela și sunt alcoolică

A trecut mai bine de un an... am descris și povestit multe întâmplări din timpul alcoolismului meu, dar am evitat să-mi scriu povestea.

Mi-am zis că nu este necesar, că nu are nimeni neaparăt nevoie să o știe, că sunt deja atâtea povești... am fost și sunt mereu deschisă să vorbesc sau să scriu despre alcoolism, dar de la cap la cap nu am pus povestea încă; poate pentru că abstinența a venit atât de neașteptat de nimeni (nici de mine), fără a avea vreodată vreun gând să încetez băutul complet (toate luptele mele concentrându-se asupra încercării, în final obositoare și fără de rezultat pozitiv, de a controla cantitatea de băutură) . Știu acum că m-am născut să devin alcoolică, altfel nu poate fi!

De la mama mea am învațat, pe atunci inconștient că sticla se ascunde, să nu vadă (în caz că ne vizita cineva... de obicei bunica) cât bea tata. Dar îi mai lua din conținutul sticlei (când nu vedea) ca să-i dea mai târziu când goală fiind o trimitea să-i mai cumpere, sau mai ascundea sticle cumpărate pentru el să le aibă când le va cere.

Mama, săraca nu a putut să mă învețe de ale vieții prea multe... mai întâi, nici ea nu știa, s-a măritat tânără ca să scape din o familie ce nu o mai dorea (mama ei se recăsătorise și avea un băiat cu noul soț), a simțit emoțional și fizic asta, așa că s-a dus după primul ce i-a ieșit în cale, tata. Mi-a povestit mama că o ruga bunica ei: nu te du după el, că e bețivan... dar mama cred ca l-a și iubit și s-a dus...

Așa am venit și eu pe lume, cu alcoolul ca fiind ceva ce transforma starea de bine de la noi în teroare... la alte familii unde nu se bea simțeam pace și 8

armonie și, copil fiind visam că atunci când voi fi mare așa o familie îmi doresc și eu, nimic mai mult. Și Dumnezeu mi-a ascultat rugămintea și exact asta mi-a dat: pace și armonie... dar mai întâi a trebuit să descopăr că le am, să trec prin chinurile experienței mele cu alcoolul pentru ca în final, tot prin harul și mila lui Dumnezeu să înțeleg ce se întâmplă cu mine.

Din păcate (sau așa a fost să fie), mama nu a avut timp să-mi ofere iubire, știam că mă iubește, dar era prea ocupată de a se îngrijii de casa, masă, familie, soț iar despre cele ale sufletului nu știa nici ea cred... așa că la primele mele experiențe emoționale pe care nu am știut cum să le gestionez mi-am cumpărat o sticlă de vodcă pe care am băut-o pe ascuns cu scopul de a dormi și uita.

Consider că din acel moment deja am devenit alcoolică, cu toate că până la finalul acceptat și de mine am trecut prin toate etapele alcoolismului pe o durată de aproape 18 ani. Am băut la început doar când simțeam că nu fac față realității-de la acea sticlă de vodcă până la următoarea întâmplare compulsivă au trecut mai întai cam 3 ani, dar de fiecare dată brutal, alcool cu multe grade așa cum avem pe la noi, de aia sevrajul s-a instalat destul de repede.

De aici am constatat mai târziu, în abstinență, că alcoolul nu mi-a plăcut, l-am băut ca să uit și de fiecare dată fără să mă vadă nimeni, pe ascuns... predispoziția de a deveni alcoolică fiind în genele mele, am declanșat-o cu prima sticlă întreg băută!... putea fi și altă dependență, dar la alcool a fost ușor de ajuns, sau aveam o atracție inconștientă moștenită ori așa am văzut că fac și alții .

Dumnezeu mi-a purtat pașii pe alte meleaguri apoi și așa am cunoscut vinul.

Am schimbat tipul de băutură, de vodca nu m-am mai atins (poate asta m-a și salvat) și am rămas la vin și bere. Nu pot să vă spun dacă din cauza inconștienței mele sau din cauza alcoolului care a pus stăpânire pe mintea mea în anii ce-au urmat, nu am știut ce este cu mine, nu am căutat nici o explicație, am trăit la voia întâmplării fără ca EU să am vreo influență, cred că și bunul gând și reușita de a nu bea cât am fost gravidă tot de la Dumnezeu a venit.

Altfel nu pot explica de ce acea perioadă pe care am considerat-o cea mai frumoasă din viața mea de atunci nu am văzut că se datorează lipsei alcoolului.

După o vreme de la nașterea copilului (după ce nu am mai alaptat) boala a trebuit să-si urmeze cursul... așa că trebuia recuperat...

9

După câteva băute în care de acum scăpam controlul mult mai des, soțul meu și-a dat seama ce se întâmplă cu mine, dar amândoi încă fără a vedea o soluție.

La început mi s-a spus blând, apoi agresiv, apoi alternat să beau mai puțin... în scurt timp mi-am dat seama că soțul meu nu mă protejează și trebuie să mă ascund bine dacă vreau să nu mă prindă băută, altfel va știi toată lumea.

Recunosc că sunt o persoană destul de introvertită cu oamenii normali, ceva s-a intamplat în copilărie și adolescență care m-a făcut să mă retrag, apoi pentru că trebuia să beau și să nu mă vadă nimeni îmi era necesar să fiu cât mai mult singură. Nu mi-a fost greu. Soțul meu muncea de dimineața până seara separat de mine, de ceilalți oameni mă feream... dar cum boala este progresivă... toți au aflat în final...

Mai întâi am început să uit ce făcusem seara, când ajungeam în pat, tremurăturile erau la ordinea zilei, răul dimineților când doar sufletul nu mi l-am vomat, durerea din tot corpul și toți mușchii, imposibilitatea de a gândi rațional... beam câte o săptămână zilnic crescând cantitatea, apoi, ciudat, mă opream și încercam să mă refac... trecea o vreme și o luam de la capăt, de la o pauză de 2-3 luni, la noi pe perete, în dormitor, a ajuns scris de sotul meu: Mirela este beată la fiecare trei săptămâni: NOROC! Dacă refac cursul corect ,mai întâi am ajuns cu 4,2% mie alcoolemie în sânge la spital, asta nu a fost nimic căci în afară de tremurături și dureri de corp nu am pățit nimic, m-am oprit o vreme până mi-am revenit promițând și crezând în îndreptare... ciclul s-a reluat... o alta dată în urma unui scandal amplu, am luat brusc, obligată de împrejurări, hotarârea să nu mai beau până la anul nou... atât a trebuit!

“Mai întâi am început să uit ce făcusem seara, când ajungeam în pat, tremurăturile erau la ordinea zilei, răul dimineților când doar sufletul nu mi l-am vomat, durerea din tot corpul și toți mușchii, imposibilitatea de a gândii rațional....“ 10

Creierul obișnuit cu mult alcool nu a mai putut funcționa normal, (normal pentru el era cu alcool), neuronii și legăturile dintre neuroni au fost afectate, am intrat seara în delir, am început să aud și să cred voci în minte, să am viziuni, coșmaruri, trei crize de delirum tremes...curios, nu a remarcat nimeni, era într-o perioadă aglomerată a anului, (chiar ca și cea de acum)... totul s-a sfârșit în cea de-a treia zi, seara când vocea din minte mi-a spus să mă duc în beci să-i aduc vin, doar atunci a revenit rațiunea și gândirea știind că în beci nu este vin, soțul meu l-a turnat pe tot la canal.

Mi-am dat seama ca sunt închipuiri, m-am speriat (cred, nu mai știu) și pentru prima dată am acceptat ajutor. Am mers trei luni la întâlnirile Caritas pentru dependenți, am căutat informații despre alcool pe internet, am descoperit un forum unde am început să citesc... nu a fost însă îndeajunsă suferința.... după anul nou așa cum mi-am propus am băut din nou și a urmat înca un ciclu de doi ani și jumătate de luptă cu controlul.

Totuși, acum era o diferență, această luptă era ceva mai conștientă, știam, simțeam că nu este în ordine să beau așa de mult!

Am încercat tot ce am putut, în ultimul an și jumătate am notat chiar și cantitatea băută, după o săptămână - 10 zile de băutură în care nu notam nimic, doream să arunc caietul, totuși ceva m-a oprit și sinceră am notat mai departe zilele... mereu îmi era frică să nu mă mai apuce vreo criză, așa că atunci când încercam să mă refac, mai consumam zilnic ceva descrescător să nu mă opresc dintr-o dată.

Am descoperit la sfârșitul anului că zilele cu băutură le întrec mult pe cele fără băutură. În fața adevărului scris de mine, iar nu mi s-a părut firesc...

Am trăit acești ani dublu, în interior lupta cu demonii alcoolului, în exterior, cu frica să nu afle soțul meu ceva, să mă feresc de mica societate din jurul meu, de copil. O parte mare am reușit să le ascund, o parte, nu... ele au avut rolul de a mă aduce mai aproape de abstinență.

Un moment declanșator a avut-o o întrebare a soțului meu: 11

El: -De ce ne faci nouă toate astea, de ce ne faci să suferim?

Eu: -Dar eu nu vreau să vă fac să suferiți!

Apoi gândul cel bun mi-a trimis această întrebare: Dacă EU nu vreau să vă fac să suferiți, atunci cine o face?

Așa am pornit în căutarea aflării adevărului ,nu știam unde să-l caut, așa că am început cu librăria din oraș. Nici nu știam exact ce caut, vroiam să aflu ceva despre alcoolism, asta căutam, o carte cu informații, în schimb Dumnezeu mi-a pus în mâini o carte care mi-a dezvăluit natura noastră omenească, m-a învățat despre sinele adevărat și sinele fals, ego ,emoții, durere, dorințe și impulsuri și m-a învățat să traiesc AZI, să cred că momentul prezent este tot ce am și că nimic nu pot face decât pentru AZI. Dar de băut, tot nu mă puteam opri...

Ajungem la abstinență când suntem la fundul sacului. Eu nu eram la fundul sacului social, aveam soțul, copilul, totul azi ca și ieri... dar emoțional, durerea mea de azi se așeza peste durerea veche de ieri într-o cumplită neînțelegere a ce se întamplă... în final înțelesesem că ceva în mine vrea alcool și că nu pot să-l opresc. Așa că fundul sacului meu este suferința provocată de alcool, suferința care ajunsese atât de mare încat, atunci când nu am mai suportat-o, jugul ei s-a rupt... și eu reușesc greu să o descriu, e ca un scurtcircuit când un aparat primește prea mult curent... așa pot explica eu ceea ce nu se poate explica, adică mila lui Dumnezeu pentru mine care m-a eliberat atunci când egoul alcoolului l-am lăsat să cadă.

Ce m-a salvat în acea zi? Să trăiesc doar pentru azi, să nu mă gândesc la ziua de mâine, să nu beau doar pentru 24 ore.

Alături de învățăturile pe care le citisem în carte, programul era la fel, doar pentru azi. Așa am hotărât pentru acea zi să nu beau.

12

Așa am deschis într-o dimineață (după trei zile de umblat aiurea ca să beau pe unde pot, acasă nu puteam, aveam musafir pe mama) din nou forumul, unde de data asta găseam foarte multe informații care mi se potriveau, care de data asta eram deschisă să le accept. Ce m-a salvat în acea zi? Să trăiesc doar pentru azi, să nu mă gândesc la ziua de mâine, să nu beau doar pentru 24 ore.

Alături de învățăturile pe care le citisem în carte, programul era la fel, doar pentru azi.

Așa am hotărât pentru acea zi să nu beau. Și când suntem dispuși să cerem ajutor, oameni, situații, întâmplări folositoare îți ies deodată în cale, așa a fost și cu mine. (Coincidențele sunt felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim! Einstein) Un membru al comunității AA bineintenționat de a face un pas 12 m-a contactat, a avut cu răbdare și bunavoință darul să-mi prezinte programul, m-a ascultat, sfătuit, îndrumat... eu l-am ascultat... și iată-mă acum, fericită, abstinentă... totul datorându-se unui program și unor oameni excepționali pe care am avut bunavoința și mintea deschisă de ai asculta.

Merg cu regularitate la întâniri, acolo mă simt ACASĂ, în casa sufletului meu... am auzit o povestire cum că un băț se poate rupe ușor în două cu mâinile, dar încearcă să rupi o legatură de bețe... nu poți... așa este și la noi, uniți, alături de grup rămânem împreună și suntem imuni în fața alcoolului.

Mirela

13

Povestea mea, povestea noastră...

Fără cale de mijloc...

În viața unui alcoolic nu există cale de mijloc când vine vorba de ”licoare”.

Niciodată ”poate că”, niciodată ”o singură dată”, niciodată „de mâine ” sau orice alt artificiu. Este foarte adevărat că mulți am vrut să fim eroi, am vrut să fim leiparalei, am vrut să fim stăpâni pe situație! Este greu să credem sau mai bine aș începe să vorbesc despre mine ,nu? Poveștile noastre nu sunt la fel, fiecare are ”romanul” său însă citindu-ne sau ascultându-ne ajungem cu toții la un consens. Fiecare dintre noi înțelege exact același lucru!Nu există loc de interpretare,de imaginație ,cum se întâmplă atunci când privim un tablou,de pildă!Numai și numai noi ne înțelegem limba pe care o vrobim.Pentru că e totuși un paradox,nu?Vorbim românește,englezește,chineză ,fiecare după caz insă numai un alcoolic poate înțelege un alt alcoolic.Pentru o altă persoană limbajul nostru este unul codat imposibil de descifrat de vreo persoană din afară.

“Eram o bătaie de joc din cap până în picioare, mă lăsasem pradă mizeriei în toată splendoarea ei dar nu uitam să mă machiez și să mă rujez ca nu cumva să existe cineva mai hidos ca mine!“ Mă privesc acum și zâmbesc . Zâmbesc dulce și nu dulce-amar.Și asta pentru că trăiesc !Încă...trăiesc.Nu voi intra in amănunte acum, privitor la ceea ce am trăit, dar o voi face cu următoarea ocazie pentru că și aceea este o experiență pe care vreau să o împărtășesc cu toți cei care luptă să-și recapete libertatea!

Libertate...despre asta voi scrie în continuare.Dacă ar fi să analizăm acest cuvânt ce-am face ?I-am da definiția în primul rând ,care spune că libertatea înseamnă puterea pe care o avem de a face tot ceea ce dorim! Cam așa, nu?

Dar... știam eu oare ce însemna să fiu liberă? Nu,nu știam.

14

Confundam libertatea cu dezordinea, cu anarhia! Eu eram precum o țară în care domnea anarhia. Iar la dreapta domniei, stătea alcoolul care mi se înfățișa în cele mai strălucitoare ”straie ”ale sale.

Eu eram captivă într-o libertate dezordonată cu un dictator ce dorea să mă anihileze ca și când i-aș fi greșit cu ceva!

În ”libertatea” mea eram doar eu și alcoolul. Nu mai conta aproape nimic, mai ales în ultima perioadă. Cel mai crunt însă era că ajunsesem la stadiul în care nici măcar nu mă mai îmbătam astfel încât să nu mai știu de nimic. Eram într-o beție permanentă, creierul îmi era murat, efectiv ajunsesem să nu mai vreau nici măcar să se mai facă zi... Înțepenisem pe canapeaua din sufrageria apartamentului și toate cele necesare le făceam doar ca să pot ajunge din nou pe aceeiași canapea. Acolo mă aștepta ”el”, ba in pahar, ba în sticluța pitită sub pernă (depindea de cine era acasă), ba în cana de cafea, ba în doză sau chiar sticlă. Mă aștepta cuminte exact acolo unde-l puneam să aștepte! Nu întârzia niciodată, nu lipsea niciodată... era acolo pentru mine în orice moment.

Dragii mei dragi, vă spun că viața mea în timpul consumului, a bolii, a fost una haotică, dezordonată, care din fericire nu s-a terminat tragic! S-au produs tragedii dar Dumnezeul meu m-a iubit într-atât, încât mi-a dat șansa să MĂ IUBESC. Spun acest lucru pentru că eu am convingerea că nu m-am iubit niciodată în tot acel timp în care am consumat. Mă supuneam la niște chinuri cumplite, iar și iar și în fiecare zi. O luam de la capăt mai înverșunată și mai hotărâtă, în 15

drumul meu spre beție de parcă aș fi vrut să mă sinucid. Și beam și mai cu ciudă de fiecare dată... Mă întreb și acum... oare vroiam să mă sinucid ?

Eram o bătaie de joc din cap până în picioare, mă lăsasem pradă mizeriei în toată splendoarea ei dar nu uitam să mă machiez și să mă rujez ca nu cumva să existe cineva mai hidos ca mine!

Alcoolul m-a ruinat sufletește, m-a tâlhărit de sentimente, de emoții, de lacrimi, de iubire (în toate formulele ei), de fericire, de sănătate, de siguranță socială, de stimă de sine... m-a violat, m-a vândut și m-a revândut pe rând tuturor ”etichetelor” de pe piața românească și internațională! Asta mi-a făcut alcoolul! (un spirit de glumă; bine că n-am rămas gravidă!)

Dragii mei și dragele mele abstineți sau în luptă cu dușmanul, vreau să vă spun cu toată sinceritatea cu care am fost plăsmuită, că pe tot timpul ”libertății” mele am fost de fapt cu lanțuri și la mâini și la picioare și toți diavolii dansau în jurul meu ca la carnaval.

Așadar în viața noastră, a celor ce am consumat nu a existat niciodată nimic cu care am fi putut asocia libertatea, pentru că de fapt era o minciună, o carceră și un drum care ne-ar fi dus sau care poate duce cu siguranță direct, sigur și fără niciun dubiu direct la cimitir.

Am foarte multe de spus și promit în mod solemn că o voi face cu toată dragostea pentru că știu că poate un cuvânt din tot ceea ce voi așterne pentru dumneavoastră, va fi de folos la fel cum și eu m-am folosit de poveștile voastre, experiențele voastre, lacrimile voastre chiar, glumele și de tot ceea ce ne leagă! Îi mulțumesc Dumnezeului meu, așa cum mi-l închipui eu, că mi-a dat șansa să scriu aceaste rânduri.

Voi mulțumi redacției revistei că mi-a dat ocazia să scriu invintându-mă să-mi aștern gândurile pe hârtie, vă mulțumesc vouă celor ce citiți acum, mulțumesc A.A-ului și tuturor membrilor săi fără de care ”n-am fi”!

Cred cu tărie că noi trăim prin noi! Și cred că trebuie să avem grijă de noi pentru că numai noi știm cum se face!

Respectele mele, R.R. 16

Povestea mea, povestea noastră... Știu că existi...

Sunt rătăcit pe undeva, prin pustiul acestei lumi pe care o găsesc în fiecare dimineață, mai goală și mai străină decât ieri. M-am săturat! Am plecat fără să privesc în urmă. M-am îndepărtat cu indiferență alergând în căutarea himerei libertății și a fericirii sau poate doar din curiozitate am plecat să văd cum e dincolo, să cunosc lumea și în cântecul pe care îl fredonam ușor se simțea totuși un fior ciudat de neliniște. presimțeam oare că undeva nu prea departe, dezamăgirea își țesea cu migală eșecul?

Un timp mi-a mers bine, mi-am făcut în scurt timp prieteni, prieteni mulți fără griji, care știau să râdă și să se veselească, știau să fie alături de mine la bine și la... Prietenii mei râdeau mereu... Aveau pe față un zâmbet, jumătate hidos, jumătate fals și nu-mi era prea clar dacă râdeau cu mine sau de mine, dar oricum, reușeau să mă facă și pe mine să fiu vesel. Eram tânăr, eram liber și părea că nimic numi poate umbri fericirea, aveam succese, popularitate și un viitor roz.

Eram întotdeauna în centrul atenției și mereu primul și îmi spuneam că veșnic va fi așa. Apoi, într-o clipă, castelul meu fragil clădit pe iluzii s-a prabușit și nu pot să-mi explic cum, dar dintr-odată am descoperit ce goalemi sunt buzunarele, ce gol mi-e sufletul, succesul meu s-a transformat în minciună iar prietenii mi-au întors pe rând spatele. Am devenit încetul cu încetul singur. Tot mai singur, singur de Dumnezeu, singur de oameni. singur de sentimente și remușcări și de nevoi, singur de durere, chiar singur de propriile vise și aspirații. Ajunsesem atât de singur, complet gol, că nu-mi recunoșteam imaginea din oglindă.

DA, ați auzit bine.

17

De aici a început calvarul vieții mele și prietenia cu alcoolul. Am băut vreo 22 de ani, din adolescență, să am curaj, să fiu mai distractiv, să înving timiditatea, fără să îmi dau seama că băutul meu a devenit o necesitate. La 22 de ani am suferit un accident, tot din cauza băuturii, care m-a marcat toată viața ajungând să mă desconsider, spunând că sunt un handicapat, un inutil societății.

Continuam să beau. În băutură-mi găseam refugiul. Mai multe desfaceri de contracte de muncă. marginalizat de familie, ocolit de cunoscuți și prieteni. Mai multe internări pentru dezintoxicare. Nu mă interesa altceva în afară de alcool.

Banii se evaporau pe alccol și munceam doar pentru o jumătate sau pe un pahar. Ușile care ascundeau alcool în casă pentru mine se deschideau forțat. Cu două tentative de suicid, tot pe fondul alcoolului. Mă complăceam în această viață de azi pe mâine.

Nu cunoșteam că alcoolismul este o boală. Eu eram mare și tare, eu aveam dreptate în toate, nu acceptam să fiu ajutat, până când un prieten din copilărie, care mi-a fost și tovarăș de pahar, ca mai târziu să-mi ajungă naș, mi-a vorbit la un pahar de tărie, că la spitalul de neuropsihiatrie este un grup care te ajută să te lași de băut. Mahmur, după o noapte de dezmăț în aburii alcoolului, dimineața am pornit spre spital, ajungând la secția doamnelor doctor Schmit și Cristiuț. De dânsele am fost îndrumat spre grupul AA, dar nu am receptat mesajul și am continuat să frecventez barurile din împrejurimile spitalului, continuând a-mi face zile fripte mie cât și celor care încercau să mă ajute. De la portar, infirmiere și personalul medical, cât și bolnavilor le stricam buna

“ Nu cunoșteam că alcoolismul este o boală.

Eu eram mare și tare, eu aveam dreptate în toate, nu acceptam să fiu ajutat...“ dispoziție, fiind mereu tot afumat. Cu toate că un an și jumatate am frecventat și la fiecare meeting eram aburit, am fost tolerat, poate de milă. Cu toate discuțiile pe care le-am avut cu doamnele doctor cât și cu asistentele Anca, Ana-Maria, Ramona, rezultatul a fost paharul.

Până în iarna anului 1993, revenind după o abstinență seacă, la meetingul din acea zi, am recunoscut ca sunt Liviu, alcoolic, iar cei 15-18 din sală au început să bată din palme. Dar vă spun cu toată sinceritatea că nu am cunoscut că sufăr de o boală numită alcoolism. La acest grup am ajuns să îmi văd greșelile și să le 18

înlocuiesc cu fapte bune. De atunci am simțit o despovărare. Viața mea a luat o altă turnură, După o trăire în nori și ceață, soarele râde din nou pe fața mea.

Simt că trăiesc, mă bucur de viață. Mi-am recâștigat încrederea familiei și stima celor ce mă diprețuiau, neîncrederea în mine, că pot fi util și de a dărui și altora ce am primit fără bani și fără plată. În luna ianuarie a acestui an am împlinit 20 de ani în abstinență.

Liviu

19

Povestea mea, povestea noastră...

Puterea mea mai mare - un bec? ”Toate lucrurile vin la timpul lor”, un slogan care mi s-a confirmat în multe situații că este adevărat. Încerc să explic de ce este așa. Cu patru cinci luni în urmă am citit un articol care m-a lămurit în unele dintre aspectele Programului AA. M-a cam lăsat calculatorul și a trebuit să-mi cumpăr altul. Am salva ce am putut salva dar de acest articol nu am mai dat, și aveam mare nevoie să-l revăd. De ce aveam nevoie? Din două motive: 1. Am discutat Duminică pe Grupul On-Line meditația zilei din 15Iunie(Meditații zilnice): Să faci din AA Puterea ta Superioară(vă rog să o citiți).

2. Luni la ședința Grupului de acasă din întâmplare s-a discutat despre aceiași meditație.

Aceste discuții mi-au amintit de articolul pierdut și astăzi am reînviat vechiul calculator care ”gâfâie din toate încheieturile” și surpriză: Printre puținele fișiere rămase, din ”prima” am găsit articolul, deci toate lucrurile vin la timpul lor și nu atunci când vrem noi să vină neapărat. Îmi permit să pun acest articol a lui Clarence Snyder la dispoziția D-tră pentru a ne lămuri multe lucruri în legătură cu Puterea Superioară.

PUTREA MEA MAI MARE , UN BEC? În încercarea lor sinceră și onestă de a menține o politică de înlăturare în ceea ce privește membrii, colegi ai noștri ”religioși, cu credințe, și probabil cu diferite sensibilități, fondatorii noștri AA au exercitat o înțelepciune blândă și au propovăduit libertatea spirituală”. Nimeni nu credea în mod corect că ar 20

trebui să se permită, să se impună lui sau ei concepte și credințe religioase de către oricare membru al grupului. Zona a fost mult prea importantă pentru perspectiva recuperării și ar fi falsificat concepțiile și credințele oricărui muritor. Însăși perspectiva vieții depinde, în cele din urmă, de o relație personală a lui sau a ei cu o putere mai mare de cât ei înșiși.

Noțiunea a fost valabilă în primele zile ale Programului – și încă mai este! În nici un fel, formă sau acțiune nu este permis a se impune ceva, ideea a fost concepută pentru a evita, a impune ceva noului venit, iubitul nostru alcoolic dea lungul drumului pe calea progresului spiritual. Dimpotrivă, scopul nostru ca alcoolici recuperați a fost, și este de a ajuta următoarea persoană să atingă sobrietatea. Dacă acea persoană este un adevărat alcoolic, singura sa speranță este un Dumnezeu iubitor, un Dumnezeu al vindecării, un Dumnezeu al tuturor oamenilor, și nu un Dumnezeu al unei anumite religii. Deci, în ceea ce ne privește singurul nostru scop real este de a ajuta alcoolicul de a găsi pe Dumnezeu, așa cum îl înțelege el , și nu cum este descris de anumite religii.

Aceasta nu este o sarcină ușoară. O gamă largă de dificultăți se prezintă pentru a contracara călătoria noii persoane.

Adversar în primul rând, desigur, este boala în sine. Se pare că mulți, mulți alcoolici au o feroce rezistență, încărcat emoțional nu prea poate accepta că orice dependențe pot fi eliminate de o Putere mai Mare, putere care pentru ei, poate părea un concept abstract și la mare distanță. Această rezistență internă rupe cel mai eficient efort pentru ca disperarea inițială să devină potențial mijloc de recuperare. Se pare că este o astfel de abordare. De fapt AA-ul încurajează noul venit de a nu evita obținerea binecuvântării date de disperare.

Dacă este suficient de intens și suficient de adânc acel ”fund de jos” emoțional, el va fi propulsorul care îl va împinge în procesul de recuperare oferit de AA prin intermediul celor 12 Pași.

O altă piatră de poticnire, pe care mulți oameni care sunt noi în program întâmpină, se pare a fi plini de teamă cu privire la responsabilitatea pe care nea fost dată în domeniul îndrumării spirituale. Noi ne eschivăm de la această responsabilitate prin evaziv sau lateral, pas cu pas direct prin anumite declarații, cum ar fi: ”Este Dumnezeu așa cum îl înțeleg” și, ”Este la tine ca să poată veni și la mine”- concluzii proprii. Deci, noul venit este lăsat să ia propriile decizii. El este lăsat să sosească singur și nedirijat, la o întâlnire, la o relație cu Creatorul său.

21

Una dintre cele mai puternice și plină de speranță declarație poate fi găsită în întregul text al Alcoolicilor Anonimi la pagina25(24) ”Marele fapt este doar acesta, și nimic mai puțin: că am avut profunde și eficiente experiențe spirituale care au revoluționat întreaga atitudine a noastră față de viață, față de semenii noștri și față de universul lui Dumnezeu. Faptul central al vieții noastre de astăzi este certitudinea absolută că, creatorul nostru a intrat în inimile și viețile noastre într-un mod care este într-adevăr miraculos.

El a început să realizeze aceste lucruri pentru noi, pe care nu le-am putea face pentru noi înșine.”

“În cazul în care o persoană este lipsită de putere în fața alcoolului, și aceasta se alătură altora și altora la fel ca ei, nu avem un grup care sunt puternici în fața alcoolului, noi vom avea un grup de oameni care sunt neputincioși în fața alcoolului. Cu toate acestea, ei nu beau! Ei au avut acces (fără să știe) la ceva mai puternic decât alcoolul.“ Suntem, în prezent, atât de îndepărtați de rezultatele fondatorilor noștri, de programul nostru de recuperare că aceste cuvinte nu sunt cu nimic mai mult de cât un gând frumos sau o exagerare din cauza emoțiilor entuziasmante în mod artificial. Dacă este așa, este evident că nu putem transmite ceva ce noi nu avem. Noi nu putem partaja dacă nu avem conștientizare, nu putem da îndrumări dacă nu am ajuns la o trezire spirituală. Nu putem împărtăși o viziune despre Dumnezeu dacă nu o avem.

Lipsa noastră, astfel, devine lipsă și pentru noul venit și el ar putea muri din cauza asta. Rezistența noastră devine rezistența lui. În mintea lui, alcoolul rămâne permanent și el nu caută și o altă experiență.

22

El nu-l va căuta pe Dumnezeu și nu va primi ajutor. Nu e de mirare că ”uscarea” lui devine atât de stearpă, că în scurt timp el se va întoarce să bea. Puterea lui mai mare a fost un bec! Nu e o glumă, am auzit acest concept exprimat de multe și de multe ori, și nu numai de un nou venit(am auzit și la noi în țară acest concept, chiar scris, nota mea). Sau poate această putere mai mare de cât el însuși a fost un scaun, sau un perete, sau chiar un simplu sponsor muritor. O privire rapidă în partea de sus a paginii 93(92) din Cartea Mare face imediat clar o clarificare foarte importantă în conceptul de ”Un Dumnezeu așa cum îl înțelegem”. ”El(alcoolicul) poate alege orice concepție îi place, cu condiția că aceasta are sens pentru el. Principalul lucru este ca el să fie dispus să creadă într-o putere mai mare de cât el și că e direct cu principiile spirituale”.

Putere mai mare de cât el însuși – un bec? Un fir simplu și un comutator stinge acea putere. Un perete? Nu este atât de puternic când se confruntă cu un buldozer. Un scaun? Un topor poate pune rapid această putere pe foc. Un sponsor atunci? În cazul în care sponsorul nu reușește să perfecționeze viața sa spirituală, alcoolul, dușmanul vechi este sigur că îl va revendica. Deci, el nu va putea acționa foarte bine ca o putere mai mare. Ce zici de un întreg grup?

Eventual, pentru altcineva, dar nu pentru noi. Grupul poate fi un exemplu pentru aplicarea acestor principii, dar nu poate fi considerat o putere mai mare. În cazul în care o persoană este lipsită de putere în fața alcoolului, și aceasta se alătură altora și altora, nu avem un grup care sunt puternici în fașa alcoolului, noi vom avea un grup de oameni care sunt neputincioși în fața alcoolului. Cu toate acestea, ei nu beau! Ei au avut acces(fără să știe) la ceva mai puternic de cât alcoolul.

Expresii cum ar fi: ”Putere mai Mare”, ”Putere mai mare de cât noi” sau ”așa cum L-am înțeles” nu au fost create ca un dispozitiv care să permită o justificare în continuare, în calitate de membru la o conexiune cu Creatorul nostru.

Pagina46(45) a cărții AA spune: ”Am constatat că, de îndată ce am putut să lăsăm la o parte prejudecățile și să ne exprimăm chiar dorința de a crede într-o putere mai mare decât noi înșine, am început a obține rezultate, chiar dacă păreau imposibile pentru oricare dintre noi pentru a defini sau a crede că puterea este Dumnezeu”.

23

Fondatorii noștri nu au avut nici un fel de rezerve cu ce putere au de-a face.

Poate că ar fi bine de sfătuit pe cei noi să se gândească de două ori înainte de a încerca orice rezerve pe ei înșiși.

Alcoolicii Anonimi nu este aliat cu nici o religie, așa cum bine știți. Dar este aliat cu un Dumnezeu al tuturor oamenilor, ”pentru viețile noastre cu probleme – consumatorii de alcool depind de El.”. ”Programul este aliat cu spiritualitatea nu cu religia”, amănunt specificat în Preambulul nostru. AA nu este doar o părtășie a unor oameni, acesta este un mod spiritual de viață.

Este activitatea noastră cea mai serioasă, pe care nimeni care nu a citit această carte, simte că noi încercăm să impunem prezentarea lui Dumnezeu sau natura Sa oricui. Speranța noastră reală este că un cititor poate fi luat brusc de la o poziție de automulțumire sau evaziune spirituală și propulsat în activitatea de recuperare. Îmi permit să completez (eu, nu autorul) cu sloganul: • Programul funcționează pentru cei care cred în Dumnezeu.

• Programul funcționează pentru cei care nu cred în Dumnezeu.

• Programul NU funcționează pentru cei care se cred Dumnezeu!

Constantin

24

Din viața AA-ului Lucrul în programul AA produce schimbări Nu putem fi o persoană schimbată dacă nu suntem dispuși să facem schimbări.

Lucrul în programul AA ne implică în schimbare personală, trebuie să mergem mai departe chiar dacă la început nu am fost dispuși să o facem. Trebuie să acționăm și când nu reușim, trebuie să o reluăm din nou și din nou, Pașii 4 și 5 ne vor ajuta să descoperim defectele, calitățile și neajunsurile noastre.

Când suntem dispuși să începem, smerenia trebuie să fie pe primul loc, ea este o parte esențială a progresului nostru spiritual. Vom analiza cu smerenie și onestitate cine am fost , cine suntem , unde am greșit și ce trebuie să facem cu propria noastră viață , nu a altora. Vom merge pe propriul nostru drum, nu pe drumul altora.

Este mult de lucru și de aceea va trebui să fim serioși, disciplinați și angajați, efortul și acțiunea aduc libertatea.

“Calitățile noastre pot fi ascunse sau evidente, pot fi descoperite și dezvoltate, ele așteaptă să fie date în folosință.”

Vom începe procesul schimbării prin inventarierea defectelor noastre de caracter, acțiuni și sentimente. Începem ușor procesul de corectare, care este un proces lent, în timp, nimeni nu se schimba dintr-o dată, ele, defectele, dispar pe măsură ce devenim conștienți de ele, proces ce poate dura ani. Schimbarea necesită gândire și planificare, efort și acțiune. Începem prin schimbarea gândului și apoi a comportamentului, schimbarea numai a gândurilor nu vor produce schimbarea comportamentelor, alteori se întâmplă invers, schimbarea comportamentului produce schimbarea gândului. Este nevoie de un nivel ridicat de interes, dorință și angajament și de vigilență constantă, să fim sinceri și cu un curaj umil dispuși să facem ceea ce trebuie să facem, chiar dacă doare.

25

Unele dintre defectele noastre se vor lipi de noi, in ciuda eforturilor noastre de a le elimina. Fiecare ne naștem cu un temperament genetic. Putem modifica , educa deforma aceste trăsături dar, nu le putem pierde, desființa. Unii se înfurie rapid alții mai greu, unii sunt singuratici, alții dimpotrivă, unii luptători, alții iubitori, este modul de comportament al genelor noastre, Cunoscând aceste caracteristici învățăm să le respectăm puterea naturală, însă învățăm și cum să le temperăm, să nu le dăm posibilitatea să dețină în totalitate controlul.

Descoperind defectele noastre ne vom da seama că nu ne vom prăbuși, nu ne vom trezi fără apărare împotriva vieții, în schimb vom deveni mai puți fragili, mai puțin explozivi și mai puțin rigizi. Abătându-ne de la căile noastre vechi, avem speranța unui mod fericit de a trăi.

Să nu vorbim numai de defecte, noi avem și multe calități pe care va trebui să le cunoaștem și să le dezvoltăm. Ele fac viața noastră mai bogată, mai împlinită, mai fericită, ele ne dau un sentiment de bunăstare. Ele pot fi calități fizice, mentale sau emoționale.

Un nivel ridicat de încredere poate constitui un avantaj, este o atitudine specială sau un talent, poate fi o abilitate înnăscută de a obține aprobarea. La alții sensibilitatea este un avantaj, este un sentiment instinctiv de autosupraviețuire.

Calitățile noastre pot fi ascunse sau evidente, pot fi descoperite și dezvoltate, ele așteaptă să fie date în folosință.

ATENȚIE! Schimbarea poate fi riscantă. Programul de 12 Pași nu garantează rezultate specifice la schimbările pe care le facem. Schimbarea poate da naștere la alte comportamente, poate la fel de nocive. Vom încerca poate să controlăm viața altor persoane și să le dirijăm după noile concepții ale noastre. Când refuzăm invitația unui prieten de a lua masa la un restaurant, pe motiv că nu mai mergem la restaurant, aceasta nu mai poate fi reînnoită. Când ne-am oprit din băut și nu mai frecventăm barul unde eram cu prietenii riscăm să petrecem multe seri singuri. Nu întotdeauna atunci când facem schimbări in modul nostru de viață cu ajutorul metodelor pe care le învățăm în programul de 12 Pași coincid cu ceea ce se întâmplă în viață.

Schimbarea este dificilă. La un moment sau altul fiecare dintre noi va crede că a scăpat de un defect, când de fapt el ia o nouă înfățișare. De exemplu trecerea, de la izbucniri de furie bestiale la manipulare nu este recuperare. Nu este sănătos, doar pentru că am zâmbit în loc de a țipa, dar rămânem cu aceiași furie. Noi trebuie să rămânem mereu conștienți de puterea defectelor noastre 26

și să nu ne amăgim cu înlocuirea lor cu alte defecte care pot produce chiar mai multă durere înainte de a înțelege propriile noastre jocuri.

Schimbarea se produce lent. Schimbarea profundă și de durată vine încet, mult mai încet de cât suntem noi nerăbdători să vină. Uneori avem explozii de înțelegere și de creștere spirituală rapidă și suntem încântați de progresul nostru, dar ele nu vor dura. Schimbările se produc printr-o practică de zi cu zi, gândire și acțiune continuă. Vom petrece probabil, tot restul vieții noastre în creștere spirituală, de eliminare a defectelor , de dezvoltare a calităților și de eliberare din neajunsurile noastre. Este o modalitate nouă de a trăi.

Constantin

Îmi căutam sufletul, Dar nu-l vedeam nicăieri, Îmi căutam Dumnezeul, Dar El îmi scăpa mereu, Îmi căutam fratele – Şi-n AA i-am găsit pe toţi trei

- Autor Necunoscut

27

Din viața AA-ului Bucurii ieșene Căldura de 34 grade Celsius din Iași a fost ”umbrită” de căldura sufletească de la Întâlnirea Alcoolicilor Anonimi din regiunea Moldovei. Deși participarea nu a mai fost atât de numeroasă ca alte dăți întâlnirea a fost minunată. Revederea cu vechii prieteni AA și Al-Anon, cunoașterea noilor membrii, au creeat momente emoționante. Primirea a fost minunată, tipic moldovenească(au lipsit plăcintele poale în brâu, dar se poate și fără ele).

Cele două teme de discuții: Alcoolismul – boala întregii familii și Soluții în recuperare au produs prin împărtășiri adevărate stări emoționante, unele chiar cu lacrimi grele de suferință, dar și de bucuria descoperirii unui nou mod de viață. Într-adevăr Programul AA și Al-Anon funcționează, dacă este lăsat să funcționeze, dacă este aplicat în toate momentele vieții noastre. Puterea noastră superioară, un Dumnezeu așa cum îl înțelege fiecare și efortul personal ne deschide și ne-au deschis un nou drum , drumul spre seninătate și bucurie, bucuria eliberării din sclavia dependenței.

28

Pentru mine a fost o adevărată trezire la realitate mărturisirile codependenților, știam că le-am produs multă, multă frustrare și suferință, dar că sunt dependenți de acestea nu mi-am închipuit. Să fi dependent de suferință este chiar o noutate pentru mine. Că nu mai știu ce să facă cu viața lor (dacă alcoolicul nu mai bea și își asumă responsabilitățile neglijate pe timpul băutului), că nu mai au pe cine ajuta, controla sau condamna. Parcă a devenit o viață fără sens pentru ei. Am crezut că dacă alcoolicul nu mai bea și nu mai creează probleme viața revine la normal și totul este bine. Nu m-am gândit serios la tot răul pe care l-am provocat copiilor, soției și tuturor celorlalți, la rănile sufletești care nu se vor vindeca poate niciodată, răni pe care în inconștiența mea alcoolică nici nu am știut că le-am provocat. Oare le voi putea repara vreodată in afara faptului că voi cere poate ceva scuze sau chiar iertare, dar cu ei cum rămâne? Rămân să sufere în-continuare sau să se vindece cu ajutorul Programului Al- Anon (cei care au parte de el) Am abordat mai mult problema co-dependenților(de fapt prima tema a întâlnirii) deoarece pentru mine a fost o adevărată trezire la realitate, un șoc, trezire care mi-a demonstrat cât de complexă este boala(alcoolismul) și cât rău am putut produce în jur. Dacă un bolnav, de orice boală gravă produce milă, compasiune, alcoolismul produce silă, ură și multă suferință pentru cei din jurul lui.

Doamne! Câte avem de reparat. Oare vom reuși? Dumnezeu ne va ajuta dacă-L vom ruga și asculta. Cât de importantă este practicarea Pașilor opt și nouă.

Oare vom putea fi la înălțimea lor? Ei ne-au suportat, ne-au iertat și ne-au ajutat îmbolnăvindu-se mai tare ca noi, sacrificându-se pentru noi.

Oare vom putea da dovadă de empatie ca să-i înțelegem, să-i ajutăm? Cred că da! Programul AA ne ajută să facem aceasta! Pentru asta trebuie să fim veșnic recunoscători, lui Dumnezeu, Programului și co-dependenților.

Constantin

29

Alcoolismul ca boală - complicații somatice Consecințele medicale ale uzului de alcool reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică.

Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe și țesuturi. La consumatorii cronici de alcool apar importante modificări fiziologice și morfologice ce se manifestă printr-un răspuns anormal la alcool, medicamente, toxine și chiar la nutrienții obișnuiți. Aproape toate țesuturile și organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate consecințele medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odată cu abstinența.

Complicațiile neurologice ale consumului de alcool.

Demența alcoolică Este impropriu denumită ca atare după unii autori întrucat este datorată, pe langă efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiențe nutriționale și vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca și unor repetate traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy - drinkers) după mulți ani de degradare și marginalizare socială.

Accident vascular cerebral Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de natură hemoragică, embolică și trombotică și se datorează prezenței hipertensiunii, dislipidemiei, bolii aterosclerotice și/sau coagulopatiilor. Prezeța unei coagulopatii poate să fie de asemenea responsabilă pentru incidenta crescută a hematoamelor subdurale la cei ce suferă un traumatism cranio-cerebral.

Crizele epileptice simptomatice (rum fits) Crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei generalizate, apar fără aura, la scurt timp (6 - 8 ore) după întreruperea uzului și pot aunța instalarea sevrajului.

Tulburări cerebeloase Intoxicația alcoolică duce la tulburări de coordonare și modifică abilitățile motorii - tulburări de echilibru.

Neuropatia periferică alcoolică Cauza neuropatiei alcoolice este încă dezbatută. Se presupune că include atât acțiunea directă asupra fibrei nervoase cât și acțiunea indirectă prin nutriție deficitară. În cazuri severe pot fi afectați nervii care reglează funcțiile interne ale corpului. Simptomatologia poate include: amorțeli, durere la nivelul 30

membrelor, slăbiciune musculară, crampe musculare, intoleranță la căldură, mai ales dupa exerciții fizice, impotența la bărbați, incontinența urinară, dificultăți la urinat, constipație, diaree, greață, vărsături etc.

Ambliopia alcoolică Această afecțiune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool.

Simptomatologia include tulburări de vedere, inclusiv scotoame și scăderea acuității vizuale începând cu porțiunea centrală a câmpului vizual. Tulburarea este cauzată de efectul toxic al alcoolului la nivelul nervului optic, ducând la neuropatia optică. Deoarece alcoolul generează depletia întregului corp de nutrienți, ambliopia alcoolică este legată de deficitul de tiamina, ceea ce duce la lezarea nervului optic. Ambliopia alcoolică este reversibilă dacă se trateaza cu dieta adecvată și multivitamine, în special tiamină (vitamina B1). Netratată duce la leziuni ireversibile ale nervului optic și pierderea vederii.

Articol preluat de la Centrul medical de diagnostic si tratament Victor Babeș

Mituri eronate referitoare la consumul de alcool 1. Alcoolul provoacă aceleași reacții tuturor persoanelor FALS Greutatea, sexul, metabolismul precum și momentul în care bei diferențiază modul în care alcoolul afectează diferite persoane. Dacă beți pe stomacul gol sau beți repede, înseamnă că veți avea o alcoolemie mai mare care este și ea afectată de sex, greutate sau varstă. Persoanele care sunt foarte obosite, stresate sau bolnave pot fi mai usor afectate de consumul de alcool.

Femeile devin mai intoxicate după ce beau decât barbații, raportându-ne bineințeles la aceeași cantitate. Aceasta se întâmplă deoarece corpul bărbatului conține mai multă apă. Deoarece alcoolul se amestecă cu apa corpului, o anumită cantitate de alcool devine mai concentrată în corpul unei femei decât în cel al unui barbat. De aceea limita maximă de consum al alcoolului este mai ridicată la bărbați.

2. Alcoolul nu îngrașă FALS Vinul sec, cidrul, tăriile nu conțin grăsimi și nu conțin nici mult zahăr, dar în schimb conțin calorii.

Este important să includeți alcoolul în dieta dumneavoastră doar dacă aceasta este una echilibrată și sănătoasă, însemnând multe fructe proaspete și legume 31

și multe exerciții fizice. Dacă țineți un regim de slăbire tineți minte că alcoolul conține multe calorii.

Pentru consumatorii obișnuiți de alcool în jur de 50% din caloriile consumate zilnic pot sa provină din alcool, deoarece în general alcoolul este preferat mâncării.

Alcoolul aduce 7 calorii per gram, deci aproximativ 100 de calorii într-un pahar de vin. În plus, vorbim de calorii ce favorizează stocajul "grăsimilor negative".

3. Alcoolul mărește potența și pofta de sex FALS Contrar vorbelor din popor, cu cât bei mai mult alcool, cu atât mai mult centrii nervoși responsabili de excitația sexuală sunt mai inactivi.

Există un prag de consum care o dată depășit, te va duce pe un singur drum.

4. Dacă beau mai repede nu voi avea mai mult alcool în organism decât dacă beau mai încet FALS Dacă o persoană consumă alcoolul mai repede efectele sunt mai periculoase deoarece alcoolul este ingerat mai repede decât are organismul timp să îl elimine. Dacă bei repede alcoolul va ajunge mai repede la creier și în funcție de cât de mult ai consumat poate să afecteze celulele acestuia, afectând ulterior funcțiile vitale ale organismului. O persoană tânără sau o persoană care nu este obișnuită să bea poate să experimenteze acest lucru chiar după câteva băuturi standard consumate mai repede.

Nu uitați că timpul de procesare al alcoolului în organism diferă de la o persoană la alta, în funcție de greutate, sex și vârstă, prin urmare nu intrați în competiții pentru a vedea cine bea mai mult și mai repede... poate deveni fatal!

De asemenea, un consum ce depașește capacitatea organismului de procesare la sfârșit de săptămână, este mult mai dăunătoare decât consumul aceleiași cantități pe durata întregii săptămâni.

5. Un efort fizic susținut permite eliminarea mai rapidă a alcoolului FALS Alcoolul nu este util pentru organismul nostru! Caloriile ingerate prin consumul de alcool nu pot fi utilizate imediat și în mod direct de către corpul uman.

Asadar, chiar dacă un efort intens presupune un consum mai mare de energie, alcoolul este procesat tot timpul în aceeasi cantitate și cu aceeași viteză. indiferent dacă facem mișcare sau nu.

32

15 Recomandări pentru un alcoolic 15 sugestii pentru un alcoolic care trebuiesc să fie luate în considerare atunci când este confruntat cu nevoia de a lua o băutură.

Nefericită persoană din lume este alcoolicul cronic care are o dorință insistentă de a se bucura de viață așa cum a cunoscut-o odată, și nu-și poate imagina viața fără alcool.

Ei au o obsesie sfașietoare că printr-o minune vor putea controla băutul și vor fi capabili să facă acest lucru.

Sobrietatea, obsesie magnifică, este cel mai important lucru din viața lui, făra excepție.

Puteți crede că locul de muncă, sau viața de acasă, sau unul din multe alte lucruri sunt în primul rând. Dar ia în considerare dacă nu ești sobru, și să rămâi treaz, sunt ”șanse” că nu vei avea un loc de muncă, o familie, sănatate sau chiar viată.

Dacă sunteți convins că totul în viață depinde de sobrietate dumneavoastră, aveți mult mai multe șanse de a obține sobrietatea și să stați treji. Aceasta va pune alte lucruri mai întâi, veți fi răniți dar sansele sunt: 1. Cultivă acceptarea în continuare prin faptul că alegerea este între nebăut și a fi beat și nefericit, fără a încerca să bei doar un singur pahar mic.

2. Cultivă recunoștința entuziast, pentru că ai avut norocul de a afla ceea ce a fost greșit înainte de a fi prea târziu.

3. Așteptati-vă ca fiind normale, pentru un timp, probabil, o lungă perioadă de timp, la o experiență: a- Pofta cicălitoare pentru o băutură. b- Impuls brusc de a lua doar o băutură. c- Poftă, nu pentru o băutură ca atare, ci pentru strălucirea liniștii si caldura dată de o băutură sau două după care urmează….

33

4. Amintiți-vă că în momentele în care nu doriți o băutură sunteți în situația de a construi puterea de a nu o lua, atunci faci tot ce vrei pentru a nu o lua.

5. Dezvoltarea și repetarea unui plan de zi cu zi de a gândi și de a acționa prin care veți trăi în acea zi, fără a lua o băutură, indiferent de ceea ce te-ar putea supăra sau cât de grea este nevoia veche pentru o băutură care te-ar putea lovi.

6. Nici pentru o fracțiune de secundă, nu vă permiteți să vă gândiți: "Nu este un păcat, sau înseamnă nedreptate că nu pot lua o băutură, cum ar fi așa-numitul ”normal pentru oameni ".

7. Nu vă lăsați să gândiți sau să vorbiți despre orice sitație reală sau plăcere imaginată de tine, primită odată de la băutură.

8. Nu vă permiteți să credeți că un pahar sau două ar face ceva ca o situație rea să fie mai bună, sau cel puțin mai ușor de trăit cu ea. Substituiți găndului pervers cu: "O băutură va face să fie mai rău - un pahar va însemna un om beat. " 9. Minimizarea situației dumneavoastră. Alții au probleme mai mari, și sunt veseli, astfel de oameni ar fi în cazul în care problema lor nu ar putea fi rezolvată doar prin a nu lua un pahar mic astăzi. Gândiți-vă cu recunoștință la cât de norocoși sunteți de a avea o atât de simplă și mică problemă.

10. Cultivă și trăiește bucuria sobrietății. a- Cât de bine este să fi liber de rușine și vinovăție. b- Cât de bine este să fi liber de consecințele unei beții, doar s-a încheiat, sau de o beație care vine și tu nu ai fost înainte niciodată în măsură a o preveni. c- Cât de bine este să fi liber, de ceea ce oamenii au gândit și au vorbit în șoaptă despre tine, și de mila lor amestecată cu dispreț. d- Cât de bine este să fi liber, de teamă.

11. Cataloghează și re-cataloghează bucuriile pozitive ale sobrietății, cum ar fi:

34

Simpla capacitatea de a mânca și a dormi în mod normal, si de a te trezi bucuros că ești în viață; bucuros că ai fost treaz ieri, și bucuros că ai privilegiul de a sta treaz în ziua de azi.

- Capacitatea de a te confrunta cu orice în viață, ce poate veni ca pe farfurie, cu pacea minții, respectul de sine, și deținerea integrală a tuturor facultăților tale.

12. Cultivă o asociație de idei pentru ajutor: a-Asociați băutura ca fiind singura cauză a tuturor mizeriilor, rușinii si fricii pe care le-ați cunoscut-o vreodată. b- Asociați o băutură ca fiind singurul lucru care poate distruge dobandita fericire, și să ia de la tine respectul de sine și pacea minții.

13. Cultivă recunoștința: a- Recunoștința ta, care poate fi foarte mare pentru un preț atât de mic plătit. b- Recunoștință, pentru că puteți amâna o băutură pentru toată fericirea pe care sobrietatea v-o oferă. c- Recunoștință, că există AA, si că ai aflat despre asta din timp. d- Recunoștință că ești un alcoolic - nu sunt un om rău sau o persoană rea, dar am fost în strânsoare de o constrângere alcoolică. e-Recunoștința că din moment ce alții au făcut-o, vă puteți în timp aduce aminte pentru a trece peste orice problem fără a dori să iei o băutură.

14. Căutați modalități de a ajuta alți alcoolici - și amintiți-vă că prima modalitate de a-i ajuta pe alții, este de a sta treaz.

15. Și nu uitați că atunci când inima este grea și rezistența scăzută iar mintea este tulburată și confuză, este mult confort într-un prieten adevărat care te înțelege, aceștia sunt prietenii tăi din AA (Alcoolicii Anonimi).

Traducere din borușura AA Anglia

35

Despre chip-uri Câte ceva despre istoria chip-urilor în AA

Tradiția chip-urilor, monezilor, medalioanelor destinate aniversărilor variază în diferite forme și este interesant să cunoaștem câte ceva despre istoria lor.

Nu există nici o dovadă că primii membri AA ar fi păstrat vreo amintire specială cu scopul de a le aduce aminte de importanța abstinenței lor.

Clarence H. Snyder a băut pentru ultima oară pe 11 Feb.1938 și a purtat un medalion de argint in care dădea câte o gaură pentru fiecare an de abstinență, a dat 46 de găuri. El a înființat Grupul AA Nr. 3 în Cleveland în 1939, la început în acest grup se înregistra o rată de recuperare mai mare de cât în grupul Lui Bill şi a lui Dr. Bob luate împreună.

Sora Ignaţia, călugăriţa care l-a ajutat pe Dr. Bob să pună bazele programului de spitalizare din spitalul Sf. Toma din Akron a fost prima persoană care a folosit un medalion la Alcoolicii Anonimi. Ea le dăruia bețivilor care aveau 5 zile de nebăut după ce plecau din spital un medalion cu Sfânta inimă a lui Iisus Hristos, indicându-le că acesta reprezenta un angajament către Dumnezeu, către AA și recuperare, și că dacă aveau să bea , atunci aveau responsabilitatea de a-i returna ei medalionul înainte de a bea.

Practica de a dărui medalioane cu ocazia unor zile speciale de abstinență este atribuită Grupului Elmira, N.Y. în 1947. Sărbătorirea aniversării vine de la Grupul Oxford, ei sărbătoreau renașterea spirituală. Membrii AA au ales ca zi aniversară ziua când au băut pentru ultima oară.

Primele sărbătoriri i-au făcut pe acești membrii să se îmbete, iar Dr. Harry Tiebout a fost rugat să examineze problema iar el a comentat acest fenomen

36

într-un articol intitulat ”Atunci când marele EU devine NIMENI(AA Grapevine Sept 1065). ”Practica sărbătoririi a unui an de abstinență cu un tort a făcut ca anumiți membrii să se îmbete la scurtă vreme după celebrare. Se părea că unora nu le era bine cu prosperitatea pe care o dobândiseră” Publicația AA Grapevine a scris multe articole despre monezile și torturile de la aceste aniversări. Iată câteva dintre acestea: • Februarie 1948 – De ce atâtea felicitări? ”Atunci când ne batem pe umăr unul pe celălalt ne facem mai mult rău” • Iulie 1948 – Grupul din Larchmont oferea o cămilă de bronz lipită de o bucățică de lemn de mahon celor care împlineau 1, 5, 10 ani de abstinență • August 1948 – Grupul Artesia N. Mexic dăruia bucățele de marmură tuturor membrilor, dacă erai prins fără bucățica de marmură sau o pierdeai plăteai o amendă de 25 de cenți. Fondurile mergeau către Fundație.

• Iunie 1953 – Grupul din Portland avea jetoane de poker de 9 culori. Albul reprezenta perioada de probă de o lună. Dacă păstra abstinența o lună atunci, el va primi un jeton roșu. Jetoanele care urmează sunt albastru pentru două luni, negru pentru trei luni, verde pentru patru luni, albastru transparent pentru cinci luni, auriu pentru șase luni, roșu străveziu pentru nouă luni și un jeton complet transparent la un an de abstinență pe care sunt gravate aurit inițialele AA împreună cu o felicitare semnată de toți membrii prezenți la întâlnire.

• Ianuarie 1955 – Charlotte, N. C. ”Atunci când cineva o apucă pe Drumul cel Lung la sfârșitul unei ședințe AA, acesta primește un jeton alb atunci când admite în fața celorlalți membrii că acceptă preceptele AA-ului și își începe abstinența. După trei luni aceasta se schimbă cu una roșie, la șase luni se schimbă cu una translucidă de culoarea chihlimbarului. Moneda de nouă luni este verde iar cea de un an- albastră. În anumite grupuri un sponsor înmânează sărbătoritului o monedă de argint gravată pentru cinci ani de abstinență.

• Martie 1956 – Alton, Ilinois Autorul i-a dăruit prietenului său o monedă în prima zi cînd a venit la grup, spunându-i să o accepte în spiritul de membru al grupului, și dacă dorește să bea , atunci să arunce moneda înainte să bea.

37

• Octombrie 1956 – Bangor, Washington. Articol despre o femeie care stă intrun bar pentru a bea, barmanul zărește jetonul alb și întreabă ce semnifică. Ea îi spune, iar el o alungă din bar, spunând că nu vrea să aibă un alcoolic în barul său. Aceasta îl numește prieten.

• Aprilie 1957 – Cape Cod, Mass. Grupul recunoaște aniversările de 1, 5 și 15 ani. Persoana sărbătorită conduce ședința. Persoanei i se înmânează un set de plăcuțe de lemn gravate cu zicale AA • Iulie 1957 – New Brunnswich, Canada. Întâlnire aniversară, membrii contribuie cu câte un dolar de fiecare an de abstinență.

• Iulie 1957 – Oregon. Peroana este prezentată de sponsorul său și este rugată să vorbească. Soția, mama sora sau fiica vin cu o prăjitură. Grupul cântă la mulți ani, iar soția vorbește pentru câteva minute.

Acestea sunt doar câteva informații despre jetoane , monede, medalioane și torturi aniversare, în încheiere iată o mărturisire: ”Am primit prima mea bucățică de marmură în AA atunci când am renunțat la băutură. Gruplul mi-a dat încă câte o bucățică la 30, 60 și șase luni. La un an am primit un jeton albastru. La doi ani am primit de la sponsorul meu un medalion de bronz, împreună cu observația. ”N-am să te felicit oferindu-ți acest medalion. De ce te-aș felicita pentru că faci ceea ce ar fi trebuit să faci tot timpul? Dar voi spune totuși Bună treabă! L-ai meritat” Și n-am să uit niciodată momentul când sponsorul meu (Tex), atunci când aveam trei săptămâni de abstinență mi-a dat un glonț de calibrul 45 legat cu un șnuruleț spunându-mi: ”Copii mei nu se îmbată. Dacă vrei să alegi calea cea blândă și ușoară, vino la mine să-ți împrumut pistolul, glontele îl ai deja.” Și încă îl mai am . La fel și abstinența. Ambele m-au salvat și mi-au dat o nouă viață.

Constantin

38

Noi resurse AA on-line Comunitatea Alcooliciilor Anonimi - AA ROMANIA. Comunitatea Alcoolicilor Anonimi din România, la adresa www.aaromania.ro este un site lansat acum cu ocazia Conferinței Serviciilor Generale ale Alcoolicilor Anonimi de la Alba Iulia și este dedicată atât discuțiilor între membrii AA din țară care doresc să împărtăsească și să discute cu alți membrii, cât și comunicărilor de lucru ale comisiilor naționale și ale intergrupurilor.

Comunitatea permite crearea unor adrese de email cu terminația @aaromania.ro pentru toate grupurile din țară, permite crearea a oricâtor liste de comunicare se dorește pe diverse teme. Pe site-ul online se pot scrie împărtășiri în bloguuri, se pot face schimburi de link-uri referitoare la AA, se pot face schimburi de poze, video, se pot pune întrebări la care comunitatea să ofere răspuns sau se pot purta discuții pe diferite teme. De asemenea se pot posta evenimente referitoare la toate manifestările din teritoriu. Comunitatea online este închisă, având permise pentru vizualizare de către vizitatori doar sectiunea de link-uri și blogul comunității. Tot în această comunitate vom include și întâlnirea AA online pentru a avea astfel un plus legat de păstrarea anonimatului online. Dacă dorești să te inscrii trimite un email la adresa info@alcooliciianonimi.ro

39

Evenimente ce urmează în acest an: - Conferința Internațională a Serviciilor Mondiale ale Alcoolicilor Anonimi - Varșovia 11-16 octombrie 2014 - Conferința pentru serviciile din Europa de est a Alcoolicilor Anonimi - Varșovia 7-9 noiembrie 2014

Pentru anul viitor Clujul împlinește 20 de ani de AA și vă așteaptă cu drag la aniversare în primul weekend din luna Iulie 2015.

40