Muzeul Naţional „George Enescu”
OBIECTIVE CULTURALE
Muzeul Naţional „George Enescu” adăposteşte manuscrisele compozitorului George Enescu, viorile şi pianele sale, mobilierul original, biblioteca muzicală, tablouri, gravuri, obiecte de artă decorativă, scrisori, afişe, cronici, fotografii şi diverse alte documente legate de viaţa muzicianului. Muzeul este amenajat într-unul dintre cele mai frumoase palate din Bucureşti, Palatul Cantacuzino, construit între 1898-1900 după planurile arhitectului I.D. Berindei (1871-1928) pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino (1837-1913), poreclit „Nababul”. După decesul proprietarului, palatul revine fiului acestuia, Mihai Cantacuzino, iar în 1929, îi revine prin testament soţiei sale Maruca, recăsătorită ulterior cu marele compozitor George Enescu (1881-1955). Începând cu 1955, Palatul Cantacuzino găzduieşte Uniunea Compozitorilor şi Muzeul „George Enescu”. Palatul este construit în stil academist francez. Muzeul Literaturii Române Muzeul, înfiinţat în 1958 la iniţiativa academicianului Dumitru Panaitescu-Perpessicius, înfăţişează vizitatorilor un bogat fond (peste 15.000 piese) de manuscrise, documente, fotografii, ediţii princeps, publicaţii literare şi o bibliotecă ce reuneşte peste 25.000 de volume, inclusiv ediţii cu autograf. Casa impunătoare în care se află Muzeul Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara, în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi dăruită fiicei sale Elena Villara, la căsătoria acesteia cu boierul Scarlat Kretzulescu. Casa a fost renovată de noul proprietar. După moartea lui Scarlat Kretzulescu, edificiul va fi un timp închiriat, iar în 1885 vândut baronului Frank, directorul Băncii „Bank of Rumania”. Intrată în proprietatea statului, aici a funcţionat Laboratorul de Electricitate al Universităţii Bucureşti condus de Dragomir Hurmuzescu, iar după 1945, clădirea va fi sediul Muzeului Româno-Rus. Din 1970, clădi-
33