2011 - anul internaţional al pădurilor
Octombrie 2011
ABUZURI LA “ORHEIUL VECHI” liilor, un alt “gospodar” a început să construiască pe o suprafaţă mare, un fel de două feluri, probabil o “casă de relaxare pentru profitorii tranziţiei”, trântind şi acolo un gard capital din piatră de sute de metri, un turnuleţ şi a săpat o groapă pentru canalizare. Construcţia, probabil, abia a pornit şi, marele surprize încă urmează să cadă pe capul “Orheiului Vechi”, dacă autorităţile locale, raionale şi naţionale nu vor interveni prompt, obligându-l pe De aproape un deceniu, pe platoul complexului cultural-natural “Orheiul Vechi”, în apropiere de podul de peste Răut ce duce la Trebujeni, un “gospodar” a trântit o construcţie capitală, o casă din piatră, schimonosind astfel unul dintre cele mai frumoase peisaje din R.Moldova. Deşi Mişcarea Ecologistă din Moldova şi revista “Natura”, încă pe timpul guvernului Tarlev au atenţionat Consiliul raional Orhei, Procuratura şi Ministerul Culturii, acest abuz la adresa bunului simţ şi a
unui monument al naturii şi culturii, a rămas nedemolat. Între timp, un abuz nedescurajat, a generat alte abuzuri: de astă dată pe malul drept al Răutului, la Butuceni, sus, chiar pe dealul chi-
“gospodar” să demoleze gardul şi turnul, păstrând integritatea peisajului. Apelăm şi de astă dată către Ministerul Culturii, către dl. ministru Boris Focşa şi vice-ministru Gheorghe Postică, apelăm către dl. ministru al mediului Gheorghe Şalaru, apelăm către Procuratura Generală să oprească mutilarea peisajului de la complexul naturalcultural “Orheiul Vechi”, să demoleze construcţiile începute şi să asigure integritatea peisajului ca o garanţie ca acest monument al naturii şi culturii să poată intra pe Lista Patrimoniului Mondial protejat de UNESCO. Nu vorbe şi promisiuni aşteptăm, stimaţi guvernanţi, ci fapte. Aurel DUMITRU
Hai să dăm mână cu mână!
O VIZITĂ LA VATRA STRĂMOŞEASCĂ Recent, am avut privilegiul regăsirii prietenilor din acea parte a Moldovei pe care, încă, o putem vizita doar cu paşaport. Onoarea de a-i reprezenta la Chişinău pe silvicultorii din România la concurs a fost egalată de bucuria produsă de găzduirea şi grija acordată delegaţiei române, ce depăşesc orice superlativ posibil, asigurate de staff-ul Agenţiei „Moldsilva” (Ion Lupu, Tudor Botnaru) şi de liderul sindicatelor (Anatolie Ciobanu). Şi nu în ultimul rând de şeful incontestabil, consacrat al cercetării silvice din Moldova, Dumitru Galupa. El însuşi un tenace luptător, om ce îngemănează - discret, exemplar - în fiinţa lui un veritabil (adică deloc zgomotos, declamativ) patriot, cu un profesionalism desăvârşit, de cel mai înalt nivel european. Am avut prilej de aduceri aminte din vremea anilor 90, cu redutabilii mei „camarazi de arme” publicistice Alecu Reniţă (ecologist de frunte, iniţiator de acţiuni şi campanii de succes, autor de cărţi şi albume, în vreme ce „Natura”, revista lui de pură simţire românească are azi, acolo, 10 mii de abonaţi fideli, ceea ce ar trebui să ne cam taie nouă, celor din ţară, din unele ifose închipuite) ori A. Dumbrăveanu, cel ce nu a obosit de a rămâne... român. Cu numai câteva zile înainte, o delegaţie a R.N.P.- Romsilva (condusă de suceveanul Valerian Solovăstru) care includea, ca o dovadă în plus a seriozităţii angajamentelor luate, pe directorul D.S. Suceava, Mihai Miheţiu, semnase cel mai complet, mai realist protocol de colaborare între cele două administraţii silvice naţionale, din 1990 încoace! Eu cred că numele celor doi manageri silvici evocaţi pot fi o „garanţie” că – în fine! – „căruţa” colaborării sectoriale - va putea fi urnită din nisipurile mişcătoare
ale declaraţiilor de protocol, „stropite” cu şampanie de Cricova, din ultimii 20 de ani: inutile şi ratate, precum o logodnă mereu promisă, dar neîmplinită în nuntă, în zidire de casă, în facere de prunci. Pentru că, evident, dacă vom aştepta evoluţii şi decizii politice centrale radicale (utopice, câtă vreme Ivan stă comod tolănit, cu AKM-ul sub pernă, pe divanul transnistrean şi nimeni, văd, nu-l zoreşte să-şi evacueze din Cetatea Tighinei ciubotele soldăţeşti), ne vom îndepărta, în continuare, de „România cea de peste Prut”. Afirm acestea pentru a-i invita pe toţi sucevenii – ca simple persoane ori ca şefi de instituţii diverse la acţiune concretă, în scopul înlăturării definitive – la nivel mintal, dar şi practic - a „sârmei ghimpate” de pe Prut. Cred că reîntoarcerea fraţilor din est în spaţiul Patriei-Mamă va începe – din multiple motive – în principal prin pădure, prin silvicultori. Pentru că şi noi avem multe de învăţat de la basarabeni (R.Moldova are păduri valoroase, dar mai puţine chiar decât jud. Suceava!): disciplina, gestionarea diversităţii ecologice, modestia, eficienţa. De fapt, noi toţi cei „ din Ţară”- de la vlădică la opincă – avem nevoie de o „spălare” de clişeele cu care-i judecăm grăbit şi greşit - pe basarabeni: nu uitaţi că ei au stat 180 din ultimii 200 de ani sub o severă ocupaţie ruso-sovietică (inclusiv neocomunistă, în ultimii ani!)... Că în valurile succesive de epurări, crime, deportări ţaristo-bolşevice au pierit sute de mii de oameni, a fost nimicită elita societăţii. Şi că anii de regăsire, dezvoltare românească însumează, acolo, doar...30 de ani, din 1812 până azi... Eu, unul, mă îndoiesc sincer că în condiţiile amintite, noi, cei din România (şi mai ales acei din partea sudică, a Valahiei prăfuite, oportuniste, corcite...) am fi putut păstra, vie, precum aceşti români mult pătimiţi, conştinţa de neam la nivelul lor. Cezar Straton
2 octombrie 2011. Într-o aşa zi luminată, binecuvântată de Tatăl Ceresc, în Sala de festivităţi a Grădinii Botanice din Chişinău, într-o atmosferă solemnă, a avut loc înmânarea Diplomelor şi premiilor învingătorilor la Concursul Naţional „Pădurea – o şansă pentru viitor”, startul căruia, după cum ştiţi, a fost dat în anul trecut. Ceea ce ne bucură în deosebi e că printre laureaţii acestui Concurs se află şi revista noastră „Natura”, ocupând unul dintre primele locuri. Festivitatea a fost deschisă de dl Tudor Botnaru, preşedintele juriului, vicedirector general al Agenţiei „Moldsilva”. Laureaţii au fost felicitaţi şi de dl Ion Lupu, director general al Agenţiei „Moldsilva”, care printre altele a spus: – Iată că a venit şi ziua mult aşteptată de a cinsti învingătorii şi toţi participanţii la Concursul Naţional „Pădurea – o şansă pentru viitor”, desfăşurat sub genericul „Anul 2011 – Anul Internaţional al Pădurilor”. Felicitări tuturor celora care cinstesc Pădurea, – acest Altar al lui Dumnezeu! Ne bucură că la Concurs a participat un codru de copii, dar şi oameni maturi din toate colţurile republicii. Da, scopul acestui Concurs Naţional a fost de a sensibiliza opinia publică privind problemele pădurii şi a îndemna trăitorii republicii noastre de a o păstra şi a o avea, atât pentru noi, pentru viaţa şi sănătatea noastră,cât şi pentru urmaşii noştri. Totodată, Concursul Naţional „Pădurea – o şansă pentru viitor” a demonstrat că marea majoritate a cetăţenilor republicii, mai ales copiii, nu sunt indiferenţi de soarta acestei comori – Pădurea. Îngrijorarea
Pădurea, o şansă pentru viitor
Dumneavoastră, a tuturor participanţilor la concursul Naţional „Pădurea – o şansă pentru viitor”, exprimată în creaţiile literar-artistice, cât şi în răspunsurile ce le-aţi dat în cadrul concursului radiofonic republican, desfăşurat de Radio Moldova, tot sub acest generic, are un temei real. Doar republica noastră e cea mai săracă în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită. Aceasta constituie doar 10% din tot teritoriul său. Multă durere, neîmpăcare şi speranţă întru redresarea în bine a situaţiei pădurilor moldave am aflat în cele expuse în creaţiile literar-artistice ale participanţilor la acest Concurs. E o dovadă că în Ţara noastră există mai multă dragoste decât nepăsare, mai multă dragoste de pădure decât indiferenţă. Cu adevărat: „Cât pădurile ne dor, mai avem un viitor”. Deci, să ne ajute bunul Dumnezeu să avem
parte de acest Viitor – mai bun, mai îmbucurător! După ceremonia de premiere, dl Alexandru Teleuţă, directorul Grădinii Botanice, a organizat o excursie în această împărăţie irepetabilă din preajma Chişinăului, cu atât de uimitoare plante rare şi arbuşti de pe toate continentele. A fost solemn, a fost frumos, a fost interesant şi de neuitat acest eveniment, care a cucerit inimile celor prezenţi printr-o atmosferă de prietenie, dragoste, cunoaştere şi preţuire a tot ce numim Natură. Evenimentul a demonstrat o dată în plus că doar acei ce iubesc Natura, se ştiu a bucura de Ea, o ocrotesc şi îi sunt de ajutor, precum au demonstrat-o participanţii la Concursul Naţional „Pădurea – o şansă pentru viitor”, au Viitor. Dragoş Şirăuţeanu
La 45 de ani – tânăr, modern şi necesar
Actualul Institut de Cercetări şi Amenajări Silvice, este o instituţie modernă, capabilă să desfăşoare o diversă activitate ştiinţifico-practică, orientată spre o reală concordanţă cu realizările ţărilor avansate în domeniu. Pe parcursul anilor, legăturile de colaborare cu instituţiile de profil din republică, precum şi cu cele de peste hotare s-au consolidat şi au un caracter evolutiv. Aceasta nu poate să nu ne bucure. Bineînţeles, succesul aparţine colectivului nostru, care numără astăzi 101 profesionişti, oameni ce şi-au legat destinul de silvicultură, mulţi dintre care continuă cauza părinţilor, buneilor şi străbunilor lor. Ei sunt acei care cercetează şi amenajează pădurile noastre, asigură dezvoltarea lor. Avem doctori în ştiinţe, doctoranzi, masteranzi, tineri care învaţă şi care vor să înveţe a înălţa Altarul lui Dumnezeu – Pădurea. Deşi e tânăr Institutul nostru, el îşi are istoria sa, proprie. Îşi are începutul odată cu crearea în anul 1964 a staţiunii de normare a muncii, transformată mai apoi în Centrul de Organizare a Muncii pe baze ştiinţifice, devenind în continuare Centrul de Amenajări, Proiectări şi Tehnologii Forestiere. Pentru început, în baza argumentului ştiinţific, se caută de a racorda setul actelor normative puse la dispoziţia personalului diverselor sfere de activitate din domeniul forestier la particularităţile specifice ale silviculturii din zona ecologică respectivă. Astăzi, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice este o instituţie specializată în asigurarea necesităţilor ramurii silvice în proiecte şi acte normative (utilizarea muncii, materialelor, aspecte tehnice şi tehnologice ş. a.), privind gospodărirea şi utilizarea durabilă a resurselor forestiere. Doar începând cu anul 1992, în
3
Republica Moldova s-au pus bazele formării corpului de amenajişti autohtoni. În această privinţă printrun contract(înţelegere) încheiat între Guvernele R.Moldova şi României s-a început această colaborare, care a durat până la sfârşitul unui ciclu de amenajare a pădurilor pentru toate pădurile gestionate de AS “Moldsilva” la momentul amenajării pădurilor. Până la 1992 lucrările de amenajare a pădurilor erau executate de specialiştii din Kiev şi Lvov, iar în perioada dintre cele două războaie mondiale – de către specialiştii români. Fără doar şi poate, omul le face pe toate. El asigură succesul în orice ramură a economiei naţionale. Iar Institutul nostru dispune de cadre competente, care se dăruiesc cu trup şi suflet măriei sale Codru; specialişti parveniţi şi din Belarusi, şi din Ucraina, şi din Rusia, care şi-au aflat locul aici şi caută să fie utili ramurii. Cu toţii fac amenajări ale fondului forestier, conform proiectelor româneşti. Astfel, Pădurea pe toţi ne uneşte. Pădurea ne este dragă tuturor... Cu prilejul aniversării a 45-a a ICAS doresc o cale lungă şi fructuoasă instituţiei noastre, sănătate şi noi realizări, multe bucurii acestui colectiv unit şi cutezător. Dr. în economie Dumitru GALUPA,
Stimată redacţie, Am citit la începutul anului un material despre viitorul râuleţului Durleşti, semnat de dl Grigore Prisăcaru, şeful Inspectoratului Ecologic de Stat din R.Moldova. M-am bucurat mult şi am exclamat: – în sfârşit, am fost auziţi, vom avea un râu curat! În primăvară, mai mulţi locuitori am ieşit pe malurile râuleţului şi am făcut curat. Cei care au furat pâmântul de la râu prin corupţie, începând construcţii antiecologice, s-au speriat că vor trebui să dea socoteală în faţa legii. Lucrurile parcă au pornit spre bine, dar în ultimele luni nu se observă nici o mişcare din partea inspectorilor de mediu din capitală. Chiar mai mult: pe strada Ghioceilor, la 10 metri de râu, au început să construiască un bloc cu 9 etaje — o girafă de beton în mijlocul unui sat. E o lipsă totală de bun simţ, o anomalie arhitecturală, care va polua râul şi va strica imaginea unei localităţi rurale. Stimate dle Grigore Prisăcaru, punem mari speranţe în Dumneavoastră, în promisiunea făcută că râuleţul Durleşti are viitor. În numele mai multor durleşteni semnează,
director ICAS
Aviz
Victor Roşcovan
Cu ocazia celebrării anului 2011 „Anul Internaţional al Pădurilor” şi aniversării a 45-a a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, Agenţia „Moldsilva” Vă invită să participaţi la lucrările Simpozionului Internaţional „Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier - noi obiective şi priorităţi”, care va avea loc la Chişinău, pe data de 17-19 noiembrie 2011. Tematica simpozionului este axată pe promovarea de noi obiective şi priorităţi în menţinerea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin aplicarea monitoringului forestier, lucrărilor silvoculturale, perfecţionarea mecanismelor economico-financiare în gestionarea pădurilor comunale. Lucrările simpozionului se vor desfăşura în trei secţiuni: • Silvobiologie şi biodiversitate forestieră • Silvotehnica şi amenajarea pădurilor • Dezvoltarea resurselor forestiere locale Mai multe detalii pe http://www.moldsilva.gov.md/md/simpozion/