Prezentul material a fost realizat de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) în cadrul proiectului intitulat „Asistență Tehnică în domeniul Cooperării Justiției: Creștere eficientă a conștientizării măsurilor anti-corupție la nivelul administrației publice locale", implementat în perioada octombrie 2016 - decembrie 2016 cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România.
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, București Tel: 021.314.34.00; 021.319.15.64 e-mail: secretariat.mcpdc@gov.ro
București, noiembrie 2016
Pagina 1 din 155
Pagina 2 din 155
ABREVIERI ACOR – Asociația Comunelor din România ANFP – Agenția Națională a Funcționarilor Publici AMR – Asociația Muncipiilor din România AOR – Asociația Orașelor din România CPM – Cancelaria Prim - Ministrului GRECO – Grupul de state împotriva corupţiei – Consiliul Europei H.G. – Hotărâre de Guvern MCPDC - Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MFP – Ministerul Finanțelor Publice MJ – Ministerul Justiției MTS -Ministerului Tineretului și Sportului OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică OGP – Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă/Open Government Partnership RUTI – Registrului Unic al Transparenței Intereselor SNA – Strategia Naţională Anticorupţie UAT – Unitate administrativ-teritorială
Pagina 3 din 155
Pagina 4 din 155
Metodologie Ghidul reprezintă forma structurată și standardizată prin care instituțiile administrației locale pot să-și adapteze mecanismele insituționale, astfel încât să răspundă cerințelor unui proces de guvernare transparent și participativ. Obiectivul elaborării prezentului ghid vizează crearea unui pachet de resurse pentru a fi folosite de către toți specialiștii din sistemul public și reprezintă un mecanism de lucru, care rezumă principalele instrumentele dezvoltate de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC). Pentru atingerea obiectivului de mai sus, au fost analizate atât materiale elaborate de MCPDC, cât și documente care reprezintă prioritățile de guvernare asumate în acest mandat. Astfel au fost consultate și adaptate diverse instrumente pentru a facilita utilizarea lor de către reprezentanții administrației publice locale. Ca surse de informații pentru elaborarea Ghidului, s-au utilizat resurse aflate pe pagina web a MCPDC: Strategia Națională Anticorupție1; Legislația privind liberal acces la informațiile de interes public2;
1
Textul Strategiei Naționale Anticorupție este disponibil aici: http://www.just.ro/adoptarea-strategiei-nationale-anticoruptie-sna-2016-2020 2 Textul Hotărârii de Guvern este disponibil aici: http://dialogcivic.gov.ro/2016/07/guvernul-indeamna-administratia-sa-foloseascacu-prioritate-comunicarea-online-a-informatiilor-de-interes-public/ Pagina 5 din 155
Memorandumul privind standardizarea afișării informațiilor de interes public3; Analiza privind Finanțarea organizațiilor neguvernamentale de către statul român4; Ghid pentru Consultarea Publică Eficientă la nivelul Administrației Publice Centrale și Locale5.
3
Textul Memorandumului este disponibil aici: http://dialogcivic.gov.ro/wpcontent/uploads/2016/03/Memorandum-MCPDC_varianta-finala_variantafinala_post-sedinta-de-Guvern.pdf 4Textul Analizei este disponibil aici: http://dialogcivic.gov.ro/surse-publice-definantare/ 5 Textul Ghidului este disponibil aici: http://dialogcivic.gov.ro/wpcontent/uploads/2016/07/Ghid-52-final_cu-link-uri.pdf Pagina 6 din 155
CUPRINS Metodologie ....................................................................................... 5 Introducere ....................................................................................... 11 Rezumat .......................................................................................... 167 I. Valorile Strategiei Naționale Anticorupție și măsurile de prevenție orientate spre promovarea transparenței ...................................... 313 I.1. Principii și valori ......................................................................33 I.2. Obiective generale și specifice din Strategie cu incidență asupra domeniului transparenței .................................................37 I.3. Probleme identificate la nivelul administrației locale .............44 II. Eficientizare în aplicarea normelor legale în materia accesului la informații de interes public și adaptarea la stadiul actual al comunicării stat-cetățean ................................................................. 51 II.1 Noutăți ale cadrului normativ .................................................51 II.2 Standardizare în afișarea informațiilor de interes public concomitent cu practicarea unei abordări pro-active în afișarea din oficiu de informații de care publicul este interesat ................64 II. 3 Excepțiile de la comunicarea informațiilor de interes public .85 III. Eficientizarea și standardizarea procesului de consultare publică în luarea deciziilor ........................................................................... 935 IV. Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) ................. 11721 V. Considerații de final ............................................................... 12831 VI. Bibliografie ............................................................................... 1335 VII. Anexe ........................................................................................ 137 Pagina 7 din 155
Pagina 8 din 155
Pagina 9 din 155
Pagina 10 din 155
Introducere La finalul unui an de intensă activitate în administrația publică centrală pentru internalizarea unor practici orientate spre transparență și guvernare participativă apreciem că ne aflăm într-un moment deosebit de important pentru lansarea unei noi practici de lucru în relația cu cetățenii, bazată fundamental pe principiul transparenței și pe valorile unei guvernări deschise care respectă regulile de integritate. Această activitate menită să ducă la creșterea capacității administrației publice centrale a fost desfășurată sub coordonarea unei noi structuri centrale – Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) creată pentru a determina practicarea unei guvernări deschise și participative. Participarea cetățenească se practică în România de peste două decenii însă, deficiențele în aplicarea cadrului legislativ, continuă să fie semnalate de către societatea civilă. Guvernarea participativă presupune asumarea rolurilor specifice de către fiecare parte, atât decidenți cât și societate. La mai bine de 15 ani de la adoptarea legislației transparenței, considerată în regiune un model de implicare a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, nu suntem în măsură să apreciem că am atins un nivel eficient de practicare a unei guvernări deschise. Una dintre soluții este ca întreaga societate să contribuie la stabilirea unui standard de transparență, atât în modul în care sunt afișate informații de interes public cât și în ceea ce privește respectarea, de către toate instituțiile și autoritățile care inițiază acte normative, a unor standarde comune în practicarea etapelor unei consultări publice înainte de luarea deciziilor. Apreciem necesar ca eforturile deja făcute, orientate spre asigurarea unui standard durabil atât în privința publicării, în mod pro-activ, de informații de interes public cât și al desfășurării procedurilor de Pagina 11 din 155
consultare publică, să continue pentru internalizarea unor practici de lucru în administrație respectiv pentru cultivarea unui autentic comportament civic al societății, benefic ambelor părți. Materialul de față contribuie la acest efort de a determina durabilitatea unor măsuri bune luate în domeniul transparenței în 2016 concomitent cu stimularea practicării altora noi, domeniul permițând inițierea, în mod continuu de acțiuni în condițiile modernizării inclusiv a instrumentelor de comunicare stat-cetățean, de exemplu. Obiectivul creării unui standard de lucru în aplicarea atât a legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public cât și a legii nr. 52/2003 privind transparența decizională este subsumat celui general al durabilității măsurilor pentru realizarea unei guvernări deschise. Cele mai importante repere în ceea ce privește măsurile de politică publică sunt cuprinse în acest material, din două considerente principale: 1. Să sprijine în mod direct continuarea acestei abordări în perioada anilor următori; 2. Să determine o practică de lucru- standard în aplicarea celor două legi – cadru menționate mai sus, ușurând eforturile cetățenilor care doresc să urmărească activitatea instituțiilor/autorităților publice respectiv să participe la luarea deciziilor; 3. Să stimuleze replicarea acestora în administrația publică locală, acolo unde practicarea transparenței și a guvernării deschise este deopotrivă așteptată având în vedere impactul asupra cetățeanului; 4. Să contribuie la eficientizarea politicilor de prevenție din domeniul luptei anti-corupție.
Pagina 12 din 155
În materia transparenței, eforturile trebuie să fie continue, stimulând practicarea unui mod de lucru constant orientat către a cunoaște și a respecta nevoile cetățenilor. Obiectivele și standardele asociate unei societăți moderne transparente funcționale nu pot fi atinse nici într-o lună, nici într-un an, în mod complet, de aceea acest domeniu trebuie să rămână printre prioritățile de guvernare pentru următoarea perioadă de timp și, foarte important, evaluate continuu. În același context, cunoașterea continuă a experiențelor altor țări, cum este cea a Regatului Țărilor de Jos, este deosebit de relevantă, discuțiile facilitate de Ambasada de la București cu experți olandezi urmând a fi replicate cu participarea altor experți străini. După consultările permanente cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale din 2016, pentru ca măsurile de transparență să aibă ecou și în plan local, o serie de angajamente (derivând din cadrul legal dar și din recunoașterea transparenței ca prioritate orizontală) trebuie să genereze practici de lucru orientate către comunitate, către cetățeni. Materialul de față urmărește inclusiv acest obiectiv al adaptării măsurilor de transparență la specificul comunităților locale păstrând, în același timp, un standard național valabil pentru ca un cetățean, indiferent unde locuiește, să știe că anumite repere ce țin de guvernarea deschisă sunt la fel și în comunitatea lui și în orice altă comunitate din țară. Experiența anului 2016, setul de decizii majore de politică publică: Noua Strategie Anticorupție (inițiată de Ministerul Justiției), Modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Adoptarea, de către Guvern, a unui Memorandum prin care s-a stabilit un standard în afișarea (în același format și în același loc în paginile de internet ale ministerelor) informațiilor de interes public, atât a celor cerute, în mod Pagina 13 din 155
expres, chiar de lege dar și a celor ce pot fi publicate ca măsură pro-activă făcând parte din setul de informații care pot fi date publicității, Dezvoltarea de programe de pregătire și suport tehnic pentru implementarea unui standard în aplicarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională spre crearea unui standard în implementarea tuturor etapelor asociate procesului de consultare publică asupra proiectelor de acte normative, sunt, sintetic, cuprinse în acest material pentru a constitui o sursă de documentare la îndemână în vederea permanentizării bunelor practici create în acest an. Măsurile de politică publică deschid cadrul pentru alte noi practici, inovatoare, domeniul transparenței și al guvernării deschise fiind generos în a permite adaptarea continuă la aștepările oamenilor în ceea ce privește includerea lor în procesul decizional. Cu obiectivul asumat al standardizării practicilor de lucru, în material sunt incluse documente standard și alte documente tip care să ușureze activitatea specialiștilor dar mai ales a cetățenilor cărora administrația (indiferent că este locală sau centrală) trebuie să le pună la dispoziție, facil, în același mod și în același loc (atunci când afișează) aceleași seturi de informații și date pentru a participa cu ușurință și promptitudine. Guvernul a adoptat o abordare centrată pe onestitate, integritate și respect, dezvoltând instrumente de dialog și colaborare între administrația publică (centrală) și societatea civilă, mediul de afaceri, sindicatele, organizațiile patronale, asociațiile profesionale și asociațiile minorităților naționale. Recunoscând importanța preluării semnalelor venite din societatea civilă și a reducerii decalajului de încredere dintre cetățeni și administrația publică, executivul central a desfășurat activități menite să schimbe modul de relaționare cu principalii beneficiari ai serviciilor pe care le furnizează, cetățenii. Concomitent cu nevoia de abordare nouă și riguroasă nu numai Pagina 14 din 155
pentru completarea cadrului legislativ existent, mai bine definit în România decât în multe alte țări europene, ci și dezvoltarea de bune practici și de proceduri unitare, necesare într-o guvernare transparentă și bazată pe integritate. Acest deziderat este important să fie avut constant în vedere atât la nivelul administrației publice centrale și locale cât și al autorităților administrației publice locale, cea a cărei activitate are un impact direct asupra vieții oamenilor. Succes tuturor practicienilor din domeniul transparenței și al guvernării deschise!
Pagina 15 din 155
Pagina 16 din 155
Rezumat Asumându-și o funcție de a sprijini în mod direct practicienii din domeniul transparenței, mai ales pe cei care fac parte din autoritățile locale și cu care Guvernul (care, în 2016, și-a stabilit, în condițiile unui mandat limitat, să pună accent pe creșterea capacității în plan central astfel încât să se obțină rezultate concrete) a lucrat în măsura posibilului, difuzând constant toate exemplele de bună practică, materialul de față conține informații privind cele mai importante măsuri de politică publică din domeniul guvernării deschise adoptate în acest an.
Pagina 17 din 155
Parteneriatul pentru o Government Partnership)
Guvernare
Deschisă
(Open
Prin semnarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în 2011, România și-a exprimat dorința de a realiza o guvernare deschisă, responsabilă față de cetățean, care promovează transparența decizională și încurajează participarea cetățenilor la viața publică. Strategia Națională Anticorupție De la aceste premize a pornit și elaborarea, de către Ministerul Justiției, a Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru perioada 2016 – 2020, document intrat în vigoare la 23 august 2016 prin adoptarea, de către Guvern, a Hotărârii de Guvern nr. 583/2016, privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din Strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Documentul se bazează pe o serie de valori și principii fundamentale pentru o guvernare deschisă, între care integritatea și transparența ocupă un loc important întrucât un grad ridicat de transparență în luarea deciziilor reduce simțitor riscul corupției. De altfel, în cadrul Summitului Anticorupție de la Londra din mai 2016, România și-a asumat să continue să furnizeze publicului și societății civile informații relevante cu privire la activitatea derulată de către administrație, să promoveze în continuare transparența procesului de luare a deciziilor publice, prin elaborarea unor standarde în ceea ce privește interacțiunea între oficiali și reprezentanții grupurilor de interese. Materialul de față acordă o importanță deosebită eforturilor Pagina 18 din 155
Ministerului Justiției în elaborarea noii Strategii Naționale AntiCorupție. „Noua Strategie Națională Anticorupție nu trebuie să rămână un document uitat într-un sertar și prezentat partenerilor străini, ci trebuie să fie aplicată. Independența justiției și lupta anticorupție au fost asumate fără rezerve de acest Guvern”, a afirmat Prim-Ministrul Dacian Cioloș la momentul lansării Strategiei. Transparența în luarea deciziilor este și una din recomandările importante făcute în urma auditului independent al Strategiei Anticorupție 2012-2015, realizat cu sprijinul Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE). Se recomandă nu numai monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informații de interes public și implicarea cetățenilor în elaborarea bugetelor locale dar și instruirea funcționarilor locali pentru creșterea eficienței implementării măsurilor de politică publică6. Raportul vorbește despre accentul ce trebuie pus asupra proceselor de luare a deciziilor care nu sunt încă transparente și care continuă să fie vulnerabile la corupție. ”Analiza realizată de OECD cu privire la 5 domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative în România: coordonarea la centrul Guvernului, management strategic al resurselor umane în administraţia publică, management 6 Conștient de importanța unui
corp de funcționari instruiți în domeniul transparenței și al guvernării deschise, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) depunea și câștiga în 2016 un proiect cu finanțare europeană din exercițiul financiar al UE 2014-2020 gestionat de AMPOCA. Proiectul Guvernare transparentă, deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit va permite continuarea eforturilor de creștere a capacității din plan local în practicarea unei guvernări locale transparente și participative. Pagina 19 din 155
bugetar, guvernare deschisă, agenda digitală, vorbește, în mod explicit, despre progresele României în domeniul guvernării transparente, deschise participării cetățenilor la luarea deciziilor. A fost un an intens dar în care am reușit rezultate concrete, de la măsuri de transparență legate de activitatea asociată ședinței săptămânale a Cabinetului, la instituirea practicii consultării publice pe toate actele normative inițiate de ministere și aprobate în ședința de Guvern până la sprijinirea ministerelor să publice cât mai multe date deschise, în 2016 îmbogățindu-se considerabil portalul cu date deschise al Guvernului”, consideră Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru. Încă de la înființare, MCPDC a depus eforturi de a crește transparența mai ales în administrația centrală, promovând măsurile și în administrația locală, invitând primăriile și consiliile locale să preia și să integreze în propriul management intern aceste măsuri/inițiative reușite. În urma eforturilor depuse au fost definite noi standarde de transparență și integritate prin completarea legislației în domeniu, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională. Astfel, MCPDC a reușit să demareze următoarele inițiative:
După consultări cu responsabilii ministerelor, cu peste 300 de lideri ai societății civile, autorități publice locale și presă - modificarea Normelelor de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vizând adaptarea comunicării de informații la mijloacele
Pagina 20 din 155
moderne, facile cetățeanului și, promovând comuncarea din oficiu a cât mai multe date; Inițierea Memorandumului privind Creșterea transparenței și Standardizarea afișării informațiilor de interes public, urmată de uniformizarea modului de afișare a informațiilor în peste 400 de pagini de internet ale executivului central și local și monitorizarea a peste 1.745 de instituții; Inițierea Memorandumului pentru instituirea Registrului Unic al Transparenței Intereselor, RUTI (www.ruti.gov.ro); Determinarea ministerelor care acordă grant-uri să înlocuiască clauzele de confidențialitate interpretabile din conținutul Contractelor-cadru de finanțare, precizând că transparența este regula, iar excepțiile limitate și întotdeauna temeinic motivate. Publicarea a 594 de hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, în litigii din 2014 și 2015, având ca obiect aplicarea Legii nr. 544/2001, colectate de la Curțiile de Apel din țară și includerea acestora în Analiza jurisprudenței privind excepțiile de la liberul acces la informații de interes public; Redactarea Analizei jurisprudenței privind excepțiile de la liberul acces la informații de interes public; Elaborarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație.
MCPDC a despus eforturi de a crește transparența în administrația centrală și locală, concentrându-se cu prioriate asupra nivelului administrației centrale în acest mandat. Aceste eforturi trebuie continuate și extinse la nivel local. Scopul final al acestui demers Pagina 21 din 155
constă în practicarea unei guvernări participative și deschise cu respectarea acelorași standarde la toate nivelurile administrației. Modificarea Normelor de aplicare a legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public O largă consultare cu toți actorii interesați ne-a dus la concluzia că, în condițiile mandatului guvernului pentru 2016 și luând în considerarea faptul că în același an, 2016, actualul Parlament se află la finalul mandatului, dintre toate opțiunile de amendare a cadrului legal, setul de probleme de implementare justifică urgența schimbării Normelor. În 2016, MCPDC a propus Guvernului modificarea Normelor adaptând, prin schimbările aduse, metodele de comunicare a informațiilor la standardele și practicile moderne de comunicare solicitate de societate. S-au stopat cazurile cunoscute prin care se impuneau prețuri exorbitante pentru a realiza copii pe hârtie după documente solicitate, deși acestea existau în format electronic, și s-au creat premizele pentru uniformizarea practicilor de lucru, respectiv eficientizarea lor, prin solicitarea ca fiecare autoritate să publice toate solicitările și răspunsurile la aceste solicitări. Într-un viitor nu foarte îndepărtat acestea ar trebui să fie integrate într-o platformă națională în care un cetățean interesat să caute orice solicitare de informații dorită servind, în același timp, un asemenea demers, să contribuie la creșterea capacității sistemului și standardizarea practicilor. Prioritatea în continuare va trebuie să fie urmărirea aplicării acestor modificări aduse Normelor. Memorandumul privind Creșterea transparenței Standardizarea afișării informațiilor de interes public
și
Cu o legislație în domeniul transparenței apreciată ca fiind una dintre cele mai bune (imperfectă dar funcțională), România a constatat în Pagina 22 din 155
2016 că în lipsa așezării acestei teme printre prioritățile actului de guvernare și, foarte important, în lipsa preocupării pentru monitorizarea constantă a aplicării normelor, în administrație nu se va crea capacitate instituțională funcțională și, în cele din urmă, în spațiul public nu se vor resimți politici eficiente de practicare a unei guvernări transparente și participative. Constatând inclusiv de cât de dificil este să cauți și să găsești informații (aceleași informații) în paginile de internet ale ministerelor și agențiilor care se află în coordonarea acestora, în prima parte a mandatului său, MCPDC a inițiat un Memorandum, propunându-și, în mod explicit, creșterea transparenței și determinarea unei standardizări în afișarea seturilor de date de interes public. Am făcut acest demers pentru ca un cetățean interesat să acceseze același set de informații, să caute și să găsească în același loc și în același format informațiile dorite. Cea mai mare provocare, și apreciam că ea va rămane pentru anii ce vor urma, se referă la urmărirea aplicării prevederilor Memorandumului, un instrument de politică publică care are nevoie de susținerea decidenților în aceeași măsură cum are nevoie de rigoarea practicienilor din sistem. Prin simplitatea și claritatea recomandărilor, poate fi ușor aplicat și în administrația publică locală, de altfel echipa MCPDC punându-l la dispoziția autorităților locale și promovându-l cu prilejul fiecărei adunări generale a primăriilor și consiliilor județene care au avut loc în acest an. Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) Transparență la nivelul întregului proces de luare a deciziilor de politică publică, a fost motto-ul care a ghidat echipa Ministerului pentru Consultare Publică în 2016. Toate proiectele de acte normative au fost integrate într-un buletin informativ electronic actualizat săptămânal cu informații privind fiecare asemenea proiect supus consultării publice, cu indicații privind perioada consultării și adresa Pagina 23 din 155
unde se pot face sugestii. Mii de oameni folosesc în acest moment această facilitate. În același timp, înțelegerea noastră a fost că procesul decizional nu se rezumă la acte normative și nu se ia exclusiv la momentul afișării unei Hotărâri de Guvern sau a unei Ordonanțe (așa cum Guvernul a făcut, ca și bună practică, în acest an) ci interacțiune între decidenți și grupuri specializate din societate are loc cu mult mai devreme. Pentru transparență în etapa incipientă a unei decizii de politică publică, Guvernul, la propunerea MCPDC, a aprobat, în a doua parte a mandatului, Memorandumul privind instituirea Registrului Unic al Transparenței Intereselor la nivelul Executivului. RUTI cere demnitarilor (aplicându-se, în 2016, miniștrilor, secretarilor de stat și consilierilor de stat, președinților de agenții și autorități conduse de demnitari) să afișeze într-o platformă dedicată, www.ruti.gov.ro, o serie de informații despre întrevederile pe care le au cu grupurile specializate (detaliate în prezentarea Registrului), în același timp acestea din urmă introducând în platformă datele despre propria conducere, repere ale sumelor investite în activitatea de influențare a deciziilor publice, domeniile de interes. 2016 reprezintă, fără îndoială, un prim pas într-un demers mai complex pe are RUTI îl va traversa în anii ce vor urma, prin integrarea unor noi categorii de reprezentanți ai instituțiilor publice respectiv prin invitarea altor grupuri/persoane specializate din societatea civilă să se alăture eforturilor de creare a unei societăți românești bazată pe transparență totală și pe integritate în luarea deciziilor. Contracte de finanțare din bani publici conținând clauze explicite în legătură cu faptul că execuția activităților din contract este de interes public iar excepția de la comunicarea de informații trebuie motivată Pagina 24 din 155
Practica anului 2016 a arătat că, deși avem o legislație care solicită instituțiilor să ofere cetățenilor acces neîngrădit la informații de interes public, în contractele de finanțare ale diferitelor structuri care acordă finanțare din surse publice naționale, există o serie de clauze prin care, în practică, multe dintre informații ajung să fie confidențiale. Instituții importante cum ar fi: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Culturii, Agenția Națională pentru Romi își modifică clauzele existente, prin Ordinele Miniștrilor respectiv Decizii ale Președinților stabilindu-se că accesul la informații este prioritatee iar excepțiile se vor motiva. Experiența merită replicată și la nivel local în condițiile în care o serie de autorități locale acordă finanțări din resurse publice locale.
Biblioteca Virtuală cu peste 500 de hotărâri definitive ale instanțelor în litigii având ca obiect deficitara aplicare a legii nr. 544/2001
Pentru administrația centrală dar și pentru cea locală, cunoașterea jurisprudenței din instanță în litigii având ca obiect aplicarea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, este foarte importantă în direcția eficientizării activității de profil. În pagina de internet a MCPDC este afișată o întreagă bază de date cu 594 de hotărâri definitive ale instanțelor având ca obiect litigii cauzate de aplicarea deficitară/interpretabilă a legii privind liberul acces la informațiile de interes public7. Dacă în marile aglomerări urbane cazurile care ajung în instanță sunt mediatizate, în comunitățile mai mici, acolo unde și personalul îndeplinește concomitent mai multe sarcini, o asemenea resursă este deosebit de utilă.
7 Biblioteca Virtuală este accesibilă la: http://dialogcivic.gov.ro/acces-la-informatii-
de-interes-public-jurisprudenta/ Pagina 25 din 155
Analiza jurisprudenței privind excepțiile de la liberul acces la informații de interes public Cadrul legal este considerat eficient atunci când este aplicat în spiritul și litera lui. În materia legii nr. 544/2001 cu atât mai mult este important a se urmări aplicarea spiritului ei, MCPDC redactând o complexă analiză pentru explicarea modului în care trebuie interpretate excepțiile în aplicarea legii nr. 544/2001. Legea menționată permite instituțiilor să refuze accesul la informații și documente apreciate ca fiind excepții dar acestea nu trebuie să obstrucționeze/să limiteze deplina aplicare a principiilor transparenței. Ghid privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație Poate că unul dintre cele mai utile materiale produse de Ministerul pentru Consultare Publică în 2016, având în vedere conținutul foarte tehnic și practic, îl constituie Ghidul întocmit în aplicarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. Materialul, diseminat tuturor unităților administrației publice locale din țară, oferă informații dar și documente – tip, standardizând și eficientizând etapele unei consultări publice pe marginea unui proiect de act normativ. Având în vedere multele sesizări din comunitățile locale privind ineficienta și uneori ignorarea, în inițierea unui proiect de hotârâre de consiliu local, a obligațiilor de transparență reglementate de legea privind transparența decizională, considerăm imperativ ca materialul să fie nu numai cunoscut dar internalizat, prin decizii locale, în practica de lucru a autorităților publice locale. Continuând toate aceste demersuri dezvoltate și implementate în 2016, prezentul Ghid practic pentru o măsuri durabile care susțin o guvernare locală transparentă și bazată pe intergitate a fost pregătit cu Pagina 26 din 155
scopul dezvoltării unei culturi a transparenței la nivelul administrației publice locale, fiind în același timp un angajament față de cetățean legat de importanța pe care orice guvernare trebuie să o acorde acestui subiect. Ghidul se adresează tuturor specialiștilor din sistemul public și se dorește a fi un instrument de lucru zilnic la care practicienii să apeleze.
Pagina 27 din 155
Pagina 28 din 155
Pagina 29 din 155
Pagina 30 din 155
Pagina 31 din 155
Pagina 32 din 155
I. Valorile Strategiei Naționale Anticorupție și măsurile de prevenție orientate spre promovarea transparenței I.1. Principii și valori Transparența și buna guvernare susțin în mod direct și activ măsurile de prevenție în lupta anticorupție iar noua Strategie Națională Anticorupție elaborată în 2016 pune accent asupra creșterii ponderii componentei privind prevenția. Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016- 2020 a intrat în vigoare la 23 august 2016 prin adoptarea H.G. nr. 583/2016. Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente: principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat; principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor; principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie; principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină Pagina 33 din 155
proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei; principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile „anti-mită” nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenţei şi responsabilității şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională; principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi sunt datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor; La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale, trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări; principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional; Pagina 34 din 155
principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate; principiul parteneriatului public – privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei.
SNA 2016 - 2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, precum și de alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice, a următoarelor valori fundamentale: Voința politică, integritatea, prioritatea interesului public și transparența reprezintă cele patru valori fundamentale care se regăsesc în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 și care trebuie să fie asumate de toate înstituțiile și autoritățile publice din România. Voința politică implică înțelegerea de către puterea executivă, judecătorească și cea legislativă a importanței unei societăți în care corupția are un nivel minim și a importanței cooperării pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute în SNA. Prin integritate se înțelege obligația pe care o au reprezentanții instituțiilor și autorităților publice de a declara interesele personale care pot veni in contradicție cu exercitarea în mod obiectiv a obligațiilor de serviciu și de a lua măsurile care se impun pentru a evita conflictul de interese și incompatibilitățile. Prin prioritatea interesului public reprezentanțilori instituțiilor și autorităților publice se obligă de a pune mai presus de orice alt interes, interesul public pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Funcția publică nu trebuie să reprezinte un mijloc Pagina 35 din 155
pentru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale pentru propria persoană, pentru familie sau pentru apropiați. Transparenta: reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.
Atât valorile cât și principiile extrase din textul Strategiei ar trebui constant revăzute cu evaluarea periodică a măsurilor concrete privind punerea lor în practică. Între responsabilii cu aplicarea acestei Strategii și cei însărcinați cu aplicarea legislației transparenței, indiferent că este vorba despre palierul administrației centrale sau despre cel al celei locale, trebuie să există o strânsă și permanentă colaborare cele două tematici fiind complementare.
Pagina 36 din 155
I.2. Obiective generale și specifice din Strategie cu incidență asupra domeniului transparenței De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia accesului la informații de interes public (Legea nr. 5444/2001) și în cea a transparenței procesului decizional (Legea nr. 52/2003). Evaluarea implementării SNA 2012 – 2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu – a implementării Legilor nr. 544/2001 și nr. 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și acces la bunele practici în materie. Noua SNA 2016 – 2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de interes public. Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului inițiat de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic alături de Cancelaria Prim-Ministrului și adoptat de
Pagina 37 din 155
Guvern în ședința din 3 martie 2016[1] (Anexa nr. 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație, material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice, precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informațiilor de interes public prevăzute în Anexa nr. 4 la H.G. pentru aprobarea noii SNA, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (Anexa nr. 5 la același H.G.). Totodată, menționăm și în acest context, faptul că MCPDC a dezvoltat Registrul Unic al Transparenței Intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, afișează informații despre persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.
[1] Memorandumul MCPDC cu tema „Creșterea transparenței și standardizarea afișării
informațiilor de interes public” Pagina 38 din 155
Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă/Open Government Partnership. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea, de către Guvern, a transparenţei guvernamentale, încurajarea participării civice la viaţa publică, folosirea noilor tehnologii în administrație şi combaterea corupţiei. Cancelaria Prim-Ministruluilui, alături de MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summit-ul Anticorupție de la Londra. În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar şi al îmbunătățirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaţionalizat, în 2016, sistemul naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităţilor publice din România. La nivelul instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul naţional de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparenţă bugetară, precum şi utilizarea acesteia în acţiunile de control administrativ. Pagina 39 din 155
De asemenea, SNA propune creşterea gradului de transparenţă a alocărilor bugetare, inclusiv către administraţia publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor creşte gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic. Mai jos obiectivele din noua SNA, subsumate Obiectivului General 1 constând în: Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvrnare deschisă la nivel central și local, obiective care abordează, în mod explicit, măsuri menite să crească transparența cu prezentarea acțiunilor principale. Informațiile de mai jos sunt preluate ca atare din cele menționate în paginile 13 și 14 ale Strategiei Naționale Anticoruptie 2016-2020 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor.
Pagina 40 din 155
Obiectiv specific 1.1 : Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale Acțiuni principale: 1. Dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor – RUTI (www.ruti.gov.ro); 2. Testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor; 3. Completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională; 4. Dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate; 5. Monitorizarea standardelor de afișare a informațiilor de interes public pentru instituțiile și întreprinderile publice; 6. Monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică; 7. Dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro; 8. Dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creșterea transparenței decizionale; 9. Crearea unei evidențe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică; 10. Cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central.
Pagina 41 din 155
Obiectiv specific 1.2: Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice Acțiuni principale: 1. Revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale; 2. Consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații, rapoarte şi bugete publicate; 3. Publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale; 4. Implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate. Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național; 5. Publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene; 6. Publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție; 7. Publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind finanțele publice; Pagina 42 din 155
8. Extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a întregii documentaţii de proiect8. Cele două obiective extrase din noua Strategie Națională Anticorupție sunt parte componentă și trebuie considerate în ansamblul măsurilor privind eficientizarea măsurilor de prevenție pentru o administrație transparentă, deschisă, funcționând cu respectarea deplină a criteriilor de integritate.
8
Se vor excepta informaţiile declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Pagina 43 din 155
I.3. Probleme identificate la nivelul administrației locale Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP au fost identificate următoarele probleme la nivelul administrației locale:
abordare formalistă a prevenirii corupţiei la nivel local; persoanele responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal; măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează; nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese şi incompatibilităţilor; prevederile privind interdicţiile postangajare (pantouflage-ul) şi instituţia avertizorului în interes public sunt foarte puţin sau deloc cunoscute la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale; informaţiile privind publicarea datelor în format deschis sunt foarte puţin sau deloc cunoscute la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale.
Pe lângă problemele menționate mai sus, Raportul de monitorizare (R4) privind stadiul şi impactul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2015 şi comparativ pentru perioada 2012-2015, elaborat de MDRAP mai identifică următoarele probleme: Pagina 44 din 155
lipsa personalului şi nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuţiilor; cumul de atribuţii ale persoanelor desemnate cu monitorizarea şi implementarea SNA; lipsa capacităţii proprii de realizare a analizei riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, de identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare; lipsa consultanţei în ceea ce priveşte redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor aferenţi, precum şi a celorlalte documente solicitate la raportare; lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie obligatorii; instabilitatea şi insecuritatea resimţite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat şi mai puţin problema corupţiei, care nu este percepută ca având un efect direct şi imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului; rigiditatea şi teama angajaţilor de a raporta abaterile disciplinare şi faptele de corupţie identificate; dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistem personal specializat şi lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare şi sancţionare a abuzurilor funcţionarilor;
Pagina 45 din 155
lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizaţional optim; salarizarea necorespunzătoare; lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (de exemplu, pentru dezvoltarea unor noi soluţii de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni); resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaţilor instituţiei; resurse financiare şi umane insuficiente pentru dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local; nivelul relativ scăzut al interesului salariaţilor şi al instituţiilor publice privind organizarea de consultări şi dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea şi lupta împotriva corupţiei; lipsa de informare şi conştientizare a consecinţelor faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor.
Aceste probleme identificate de auditul intern sunt confirmate și de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În acest context se recomandă selectarea câtorva priorități pentru următoarea strategie, precum achizițiile publice și alte tipuri de contracte la care sunt parte instituțiile publice, dar și practicarea mai eficientă a măsurilor de creștere a transparenței. Sunt recomandate, de asemenea, monitorizarea implementării la nivel local a legii accesului la informații de interes public și implicarea cetățenilor în procesul de elaborare al bugetelor locale.
Pagina 46 din 155
Pagina 47 din 155
Pagina 48 din 155
Pagina 49 din 155
Pagina 50 din 155
II. Eficientizare în aplicarea normelor legale în materia accesului la informații de interes public și adaptarea la stadiul actual al comunicării statcetățean II.1 Noutăți ale cadrului normativ În directă legătură cu eforturile de creștere a măsurilor de prevenție în lupta anti-corupție și complementar la aceste eforturi, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a decis, în acest an, după un amplu proces de consultare publică desfășurat în București și în țară, modificarea Normelor de aplicare a legii nr. 544/2001. Decizia a fost luată pentru atingerea unor rezultate concrete în 2016 ținându-se cont de finalul mandatului actualului parlament, alte inițiative (eventual de completare a legii) urmând a fi inițiate cu implicarea viitorului parlament.
Pagina 51 din 155
Completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională reprezintă acțiuni esențiale care vor duce la atingerea obiectivelor Strategiei Naționale Anticorupție în sensul creșterii transparenței instituționale și a proceselor decizionale. Modificarea, în 2016, a Normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001 aduce multe clarificări domeniilor în care s-au manifestat disfuncționalități și răspunde semnalelor transmise de-a lungul anilor atât de autorități cât și de societatea civilă. Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare și Normele de aplicare aprobate prin H.G nr. 123/2002, reprezintă un cadru juridic fundamental în practicarea unei guvernări deschise sprijinind, în mod direct, transparența instituțională la toate nivelurile. Potrivit principiului transparenței precum și al principiului aplicării unitare, astfel cum acestea sunt definite de legiuitor, autoritățile publice au obligația săși desfășoare activitatea într-o manieră deschisă față de public, în care accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes să constituie regula iar limitarea accesului la astfel de informații să fie doar o excepție, asigurând totodată respectarea și aplicarea legii în mod unitar prin practicarea principiilor bunei guvernări. MCPDC a putut constata, din propriile activități de monitorizare, din observațiile practicienilor din sistem dar și din semnalele transmise de către organizațiile societății civile cu expertiză de monitorizare în materia transparenței instituțiilor, faptul că majoritatea disfuncționalităților țin de: confuzia privind calculul termenelor de răspuns, neexistând o clarificare suficientă cu privire la natura termenelor (zile lucrătoare/zile calendaristice); utilizarea căilor de atac în cazul unui refuz sau unui răspuns depășind perioada legală de expediere răspuns; Pagina 52 din 155
calificarea informațiilor drept informații de interes public prin raportare la interpretarea excepțiilor prevăzute de lege; regimul solicitărilor primite în format electronic; accesibilitatea scăzută a informațiilor de interes public în condițiile inexistenței unui model standardizat de afișare a acestora; organizarea unui termen de publicare a rapoartelor anuale privind aplicarea legislației.
Aceste observații vin, fie din interpretarea și aplicarea Normelor metodologice ale legii nr. 544/2001, fie din practica managerială a gestionării procesului de asigurare a accesului la informații de interes public. Modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 s-a realizat având in vedere următoarele obiective: să corecteze inconsecvențele dintre actul normativ și normele sale de aplicare; să adapteze metodele de comunicare a informațiilor de interes public la noile realități aplicabile în domeniul comunicării; să simplifice atât sarcinile responsabililor din sistemul public, cât și eforturile cetățenilor prin încurajarea standardizării în afișarea informațiilor de interes public; să sprijine uniformizarea practicilor de lucru sub aspectul interpretării legii și a Normelor metodologice pentru abordarea situațiilor din practică. Noutățile introduse prin modificările normelor de aplicare se referă la câteva aspecte importante care sunt descrise în cele ce urmează: II.1.1. Publicarea informațiilor de interes public furnizate din oficiu, să fie cu precădere în format electronic; Pagina 53 din 155
II.1.2. Clarificarea modului de răspuns la solicitările de furnizare a informațiilor de interes public; II.1.3. Introducerea unor noi anexe ce conțin modele de cereri, răspunsuri, registre, rapoarte anuale, evaluări; II.1.4. Clarificări asupra termenelor de răspuns și modul de calcul al acestora; II.1.5. Definirea termenului de ,,cost”, al serviciilor de copiere și a modului în care acesta se stabilește; II.1.6. Clarificări referitoare la modul și momentul înregistrării cererilor de furnizare a informațiilor publice; II.1.7. Precizări cu privire la situația în care o informație publică se află pe un înscris care conține și informații exceptate prin lege de la comunicare; II.1.8. Corelare terminologică; II.1.9. Stabilirea unor termene pentru redactarea și publicarea raportului de activitate și al raportului privind accesul la informațiile de interes public, precum și a structurii acestora; II.1.10. Clarificări în ceea ce privește modul de contestare a refuzului de furnizare a informațiilor publice.
II.1.1. Publicarea informațiilor de interes public furnizate din oficiu, să fie cu precădere în format electronic Conform prevederilor conținute în textul actual, la momentul aprobării acestora, modalitatea cea mai folosită de asigurare a accesului la informațiile de interes public constă în afișarea acestora la sediul autorității/instituției publice, iar prezentarea în format electronic era prevăzută a se realiza eșalonat. Modificarea introdusă se referă la obligativitatea de a afișa informațiile publice comunicate din oficiu, pe pagina de internet Pagina 54 din 155
proprie, în același format pentru toate autoritățile/instituțiile publice cărora le este aplicabilă Legea nr.544/2001 (art.8 alin.2; art.11). De asemenea, se completează articolului 8 cu un nou alineat, alin. (3), care are ca scop asigurarea accesului la informațiile de interes public a persoanelor cu handicap, în virtutea principiului egalității în drepturi a tuturor cetățenilor. Legea nr. 448/2006 prevede măsuri de accesibilizare și în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), în principal în sarcina autorităților publice. Termenul de implementare a fost stabilit la data de 31 decembrie 2007. În practică însă nu au fost transpuse prevederile art.71 din Legea nr. 448/2006 ,, (1) Până la data de 31 decembrie 2007, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru: accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal;utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice. În acest sens, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei a elaborat un Ghid pentru autoritățile publice privind standarde de realizare a paginilor web, ce cuprinde și un capitol privind accesibilitatea web pentru persoanele cu dizabilități. II.1.2. Clarificarea modului de răspuns la solicitările de furnizare a informațiilor de interes public Această modificare instituie obligativitatea ca răspunsurile să fie comunicate în suportul dorit de solicitant. Scopul este pe de o parte ca furnizarea informațiilor publice solicitate să fie făcută, în toate cazurile când este posibil, în format deschis, editabil și pe de altă parte să fie descurajată practica condiționării comunicării răspunsului pe format de hârtie, cu un cost în sarcina persoanei solicitante. Pagina 55 din 155
II.1.3. Introducerea unor noi anexe ce conțin modele de cereri, răspunsuri, registre, rapoarte anuale, evaluări Modificarea are în vedere aplicarea principiului „aplicării unitare”, conform căruia autorităţile şi instituţiile publice asigură respectarea legii în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia şi ale normelor metodologice. Model standard - Cerere de informaţii de interes public Denumirea autorităţii sau instituţiei publice .............................. Sediul/Adresa ................................................................................ Data ................................. Stimate domnule/Stimată doamnă ..........................................., Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informaţiile solicitate):........................................................... Doresc ca informaţiile solicitate să îmi fie furnizate: Pe e-mail, la adresa ............................ Pe e-mail în format editabil: ........... la adresa ................ Pe format de hârtie, la adresa ….......... Sunt dispus să plătesc costurile aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris). Vă mulţumesc pentru solicitudine, ....................................... semnătura petentului (opțional) Pagina 56 din 155
Numele şi prenumele petentului .......................................................... Adresa la care se solicită primirea răspunsului /E-mail ...................................................... Profesia (opţional) ....................................... Telefon (opțional) ........................................
Model standard - Reclamaţie administrativă Denumirea autorităţii sau instituţiei publice ............................... Sediul/Adresa .................................................................................. Data ............................................................ Stimate domnule/Stimată doamnă ......................, Prin prezenta formulez o reclamaţie administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, întrucât la cererea nr .............. din data de ..................... am primit un răspuns negativ, la data de ......................................................... , de la ...................................................................... (completaţi numele respectivului funcţionar) Documentele de interes public solicitate erau următoarele: ..................................................................................................... Documentele solicitate se încadrează în categoria informaţiilor de interes public, din următoarele considerente: ..................................................................................................... Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de refuz al comunicării / netransmitere în termenul legal a informaţiilor de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informaţie, conform legii, a fost lezat. Pagina 57 din 155
Vă mulţumesc pentru solicitudine, ....................................... (semnătura petentului) Numele şi adresa petentului ............................ Adresa ........................................................ Telefon ....................................................... Fax ............................................................
Model standard - Scrisoare de răspuns la cerere De la: Denumirea autorităţii sau instituţiei publice ................................. Sediul/Adresa .................................................................................. Persoana de contact*......................................................................... Nr. ** ......... Data ..................... Către: Numele şi prenumele petentului ............................................................ Adresa ............................................................................................ Stimate domnule/Stimată doamnă ....................................., În urma cererii dumneavoastră nr ..............din data de .................... , prin care, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, solicitaţi o copie de pe următoarele documente: ....................................................................................................... (1)vă trimitem, în anexa la prezenta scrisoare, informaţiile solicitate; (2)vă informăm că informaţiile solicitate nu au putut fi expediate în termenul iniţial de 10 zile datorită complexității acestora, Pagina 58 din 155
urmând să vă parvină în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii dumneavoastră; (3)vă informăm că pentru rezolvarea cererii dumneavoastră, întrucât instituția noastră nu deține informațiile la care faceți referință, solicitarea dvs a fost redirecționată către….(instituția/autoritatea publică competentă)…., de unde urmează să primiți răspuns. (4) vă informăm că informațiile solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Informaţiile solicitate v-au fost furnizate în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (opţional): ....................................................................................................... Vă informăm că costurile aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate sunt următoarele (când este cazul): ....................................................................................................... După plata serviciilor de copiere a documentelor solicitate la casierie, în contul de trezorerie ................ (al fiecărei autorităţi sau instituţii publice) sau prin transfer bancar în contul ...................................................., vă rugăm să vă prezentați pentru înmânarea documentelor solicitate. Cu stimă, .................................... (semnătura funcţionarului) * Functionarul responsabil cu aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. ** Numărul curent din Registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public.
Pagina 59 din 155
II.1.4. Clarificări asupra termenelor de răspuns și modul de calcul al acestora Potrivit art. 7 din Legea nr. 544/2001, termenele de răspuns la solicitările de furnizare a informațiilor de interes public este stabilit pe zile, actul normativ nu distinge dacă acestea sunt calendaristice sau lucrătoare. Cu toate acestea, în actuala redactare a art. 16 din H.G. nr.123/2002 termenele sunt stabilite pe zi ,,lucrătoare". Având în vedere că Legea 544/2001 face referire la termenele calculate pe zile, sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civila, respectiv Art. 181- "Calculul termenelor", care prevede că termenele procedurale se calculează pe zile. Modificarea este necesară pentru a se evita dificultățile de aplicare și prezintă relevanță pentru aprecierea respectării procedurilor legale ulterioare. II.1.5. Definirea termenului de ,,cost”, al serviciilor de copiere și a modului în care acesta se stabilește Prin modificarea Art. 18, alin.(3) se au în vedere rațiuni de facilitare a modului de plată, având în vedere diversificarea modului în care se poate face o plată ; plata la casierie, ca unică modalitate, este depășită. De asemenea, se completează cu două noi alineate, prin care se definește sintagma de ,,cost,, al serviciilor de copiere, în situația în care informația publică este solicitată pe format de hârtie. Mai mult, se stabilește și modalitatea de calcul a acestui cost, prin raportare la analiza pieței. În acest mod se descurajează abuzurile ce constau în stabilirea unor costuri mari pentru furnizarea informațiilor de interes public, ce echivalează cu o îngrădire a dreptului de acces la astfel de informații.
Pagina 60 din 155
II.1.6. Clarificări referitoare la modul și momentul înregistrării cererilor de furnizare a informațiilor publice Se clarifică norma, în sensul modalității de înregistrare a acestor cereri, care este separată de restul corespondenței uzuale, respectiv la situația cererilor transmise prin e-mail. Data înregistrării are relevanță față de calculul termenelor. Se prevede ca acestea se înregistrează într-un registru, al cărui model pentru aplicarea unitară, este prevăzut în anexe. II.1.7. Precizări cu privire la situația în care o informație publică se află pe un înscris care conține și informații exceptate prin lege de la comunicare Prin introducerea unui nou alineat la Art.22 se urmărește clarificarea modului în care o informație publică este conținută pe un înscris care cuprinde și informații exceptate de la liberul acces. O astfel de situație nu poate îndreptăți autoritatea/instituția publică să nu furnizeze informația publică solicitată, astfel, documentul se transmite, în copie, dar cu limitările necesare de protejare a informaţiilor exceptate respectiv, anonimizarea lor (prin înnegrirea, bararea, acoperirea doar a zonelor care conţin informaţiile exceptate). II.1.8. Corelare terminologică În cuprinsul Art. 24 din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 544/2001, se foloseste aceeași terminologie din cuprinsul actului normativ, respectiv utilizarea termenului “înregistrare” în loc de “primire", întrucât înțelesul poate fi interpretat diferit, iar termenele curg de la înregistrare, în condițiile Art.7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001. Pagina 61 din 155
II.1.9. Stabilirea unor termene pentru redactarea și publicarea raportului de activitate și al raportului privind accesul la informațiile de interes public, precum și a structurii acestora Menționarea timpului alocat pentru comunicarea informațiilor, a informaţiilor solicitate identificate ca fiind exceptate de la accesul liber la informaţie, a punctelor slabe și a măsurilor luate pentru ameliorare au drept scop monitorizarea ulterioară prin intermediul raportului a modului în care instituția publică are un sistem eficient de răspuns la solicitări. O administrație deschisă este una care nu numai că furnizează informații de interes public, ci care asigură implementarea unui sistem eficient de acces la informații. Aceste noi prevederi vor asigura descrierea de către instituție a demersurilor efectuate pentru a se asigura că răspunsurile la solicitări sunt procesate și transmise în mod eficace și eficient, în termenul legal. Din practică a reieșit faptul că unele autorități și instituții publice, întocmesc acest raport prevăzut de lege în mod neunitar, câteodată cu mult timp după încheierea anului pentru care a fost redactat. II.1.10. Clarificări în ceea ce privește modul de contestare a refuzului de furnizare a informațiilor publice Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, respectiv, Art. 7, art. 21 alin. (1) si alin. (2), coroborat cu cele ale Art. 22 alin. (1) din aceeași lege, solicitantul "poate depune reclamație" și "poate face plângere la sectia de contencios administrativ", astfel se deduce ipoteza că solicitantul în condițiile Legii nr.544/2001, are la dispozitie două căi de atac, respectiv reclamația administrativă și plângerea în instanță.
Pagina 62 din 155
Modificarea concordă cu dispozițiile generale ale Codului de procedură civilă care transpun normele constituționale, respectiv Art. 21 alin.1 din Constituția României, republicată, potrivit cărora ,,orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.” Ca atare, este fără echivoc că instanța poate fi sesizată direct cu plângere împotriva refuzului de aplicare a Legii nr. 544/2001, nefiind necesar ca anterior depunerii plângerii de sesizarea instanței, persoana îndreptățită să se adreseze cu o reclamație administrativă conducătorului. Astfel, prin raportarea aplicabilității normei de la Art. 22 din Lege la termenele prevăzute la Art. 7 din Lege, rezultă din nou ipoteza că reclamația administrativă nu reprezintă o condiție sine qua non de introducere a plângerii la instanță în condițiile Art. 22 din Lege. Din formularea actuală a art. 36 din Normele Metodologice, s-ar înțelege faptul că se condiționează formularea plângerii la instanța de contencios administrativ, de primirea "răspunsului la reclamația administrativă". În concluzie, rezultă, necesitatea eliminării acestei condiționări, motiv pentru care pentru o mai bună înțelegere a normei, Art. 36 a fost modificat, în concordanță cu prevederile Legii nr. 544/2001. În continuare se reprezintă grafic modificările aduse în acest an Normelor de aplicare a legii nr. 544/2001 pentru adaptarea măsurilor de organizare internă actualului stadiu al comunicării dintre stat și cetățean.
Pagina 63 din 155
Pagina 64 din 155
Pagina 65 din 155
II.2 Standardizare în afișarea informațiilor de interes public concomitent cu practicarea unei abordări proactive în afișarea din oficiu de informații de care publicul este interesat Atunci când se afișează informații de interes public dificultatea pentru cetățenii interesați constă în localizarea acestora cu ușurință în paginile de internet ale instituțiilor care le dețin. Este nevoie de o standardizare în afișarea acestor informații atât sub aspectul formatului în care sunt prezentate cât și al locului de afișare în paginile de internet – a fost constatarea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic când a luat inițiativa elaborării unui Memorandum pentru adresarea acestui aspect. Memorandumul a fost co-inițiat alături de Cancelaria Prim – Ministrului având în vedere componenta tehnică (posibilele implicații tehnice la nivelul unor pagini de internet pe platforme limitate din punct de vedere tehnic) a unora dintre măsuri.
Pagina 66 din 155
Elaborarea Memorandumului face parte tot din seria eforturilor MCPDC de a crește transparența în administrația centrală și locală. Memorandumul stimulează o abordare pro-activă a domeniului transparenței de către autoritățile publice și se alătură altor instrumente juridice pentru practicarea unei guvernări deschise. Memorandumul a fost inițiat pentru a corecta diferențele mari între felul în care ministerele afișau datele de interes public, încurajându-le pe acestea să nu se limiteze la setul minimal și obligatoriu prevăzut în Legea nr. 544/2001 ci să publice din oficiu informații publicabile și în legătură cu care există interes în rândul societății civile. În contextul priorităților Programului de Guvernare ale actualului Cabinet și în conformitate cu legislația în vigoare privind accesul la informații de interes public și a legislației complementare, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Cancelaria PrimuluiMinistru al României au creat modelul de standardizare a afișării informațiilor de interes public, cât și setul de informații /documente pe care ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale, companiile, agențiile și alte instituții din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum și instituțiile prefectului, le vor afișa pe site-urile proprii, spre informarea publicului. Autoritățile publice au obligația de a își desfașura activitatea într-un mod deschis față de cetățeni, asigurând accesul acestora la informații. Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informație de interes public, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre cetățeni și autoritățile publice, în conformitate cu legea fundamentală a României, articolul 31, legislația subsecventă, inclusiv acordurile și practicile internaționale ratificate și asumate de către țara noastră.
Pagina 67 din 155
Scopul final al acestui demers constă în practicarea unei guvernări participative și deschise cu respectarea acelorași standarde la toate palierele executivului. MCPDC - principalul inițiator al Memorandumului, potrivit competențelor sale prevăzute de H.G. nr. 961/2015, îndeplinește funcția de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul consultărilor publice și al dialogului civic, precum și în ceea ce privește implicarea societății civile, fie că este vorba despre organizații sau cetățeni, în procesul de guvernare. Câteva tipuri de instituții au roluri bine definite în aplicarea prevederilor Memorandumului, astfel:
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic are rolul de a elabora modelele standardizate, de a susține și monitoriza implementarea prezentului memorandum de către ministere, celelalte autorități ale administrației publice centrale, instituțiile din subordinea/coordonarea/autoritatea acestora, precum și instituțiile prefectului;
Cancelaria Primului-Ministru asigură asistența necesară ministerelor și tuturor autorităților menționate pentru implementarea Memorandumului;
Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale și alte instituții din subordinea / coordonarea / autoritatea acestora pun în practică (inclusiv actualizează lunar, precum este prevăzut în mod expres în Memorandum), măsurile prevăzute prin Memorandum;
Pagina 68 din 155
Instituțiile prefectului au rolul de a pune în practică (inclusiv de a actualiza lunar, precum este prevăzut în mod expres în Memorandum) , în plan local, măsurile prevăzute prin Memorandum; MCPDC, alături de Cancelaria Primului-Ministru, exercită și rolul de urmărire a aplicării prevederilor Memorandumului, informând, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, structurile asociative ale administrației publice locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene in România - UNCJR, Asociația Muncipiilor din România - AMR, Asociația Orașelor din România - AOR și Asociația Comunelor din România - ACOR), în vederea preluării de bune practici pentru asigurarea unei administrări participative a comunităților locale.
Prin Memorandum, MCPDC respectiv Cancelaria Prim – Ministrului propun ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice centrale și instituțiilor din subordinea/ coordonarea/autoritatea acestora, precum și instituțiilor prefectului, să afișeze, de o manieră standardizată (locație și format), informațiile minimal prevăzute în Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, furnizând, în același timp, ex oficio, un set de informații solicitate în mod frecvent de societatea civilă/asumate de actuala Guvernare. În cazul instituțiilor din sectorul de apărare națională, ordine și siguranță națională publicarea informațiilor prevăzute de Memorandum se va face cu respectarea normelor legale în vigoare cu privire la protecția informațiilor clasificate. Vor fi exceptate și informațiile confidențiale sau nepublice, așa după cum acestea sunt definite în actele normative aflate în vigoare. Astfel, afișarea informațiilor pe site se va realiza după următoarea structură, în format deschis (în acest scop va fi folosit ca document de Pagina 69 din 155
referință ghidul pentru publicarea datelor deschise disponibil la adresa http://ogp.gov.ro), care va cuprinde trei secțiuni: 1. Despre instituție 2. Informații de interes public Solicitări Buget Bilanț Achiziții publice Declarații de avere și interese Situația drepturilor salariale și tipurile de beneficii Formulare tip 3. Contact
Pagina 70 din 155
Informațiile vor fi afișate după modelul expus mai jos. 1. Informații despre instituție Secțiunea „Despre instituție” / „Despre noi” / „Minister”/ „Prezentare” 1.1. Legislație privind organizarea și funcționarea instituției cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în portalul http://legislație.just.ro 1.2. Conducere 1.2.1.
Conducerea -lista completă a persoanelor cu funcții din conducere, cu nume și prenume. În cazul demnitarilor (miniștrii, secretari de stat, prefecți, directori ai agențiilor/companiilor de stat), a membrilor și directorilor din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome, vor fi publicate CVurile și fotografiile acestora , agenda de lucru precum și atribuțiile acestora. 1.3 Organizare 1.3.1. Regulament de organizare și funcționare. În cazul ministerelor, în această secțiune vor fi publicate și ordinele de Ministru privind stabilirea atribuțiilor pentru fiecare secretar de stat. 1.3.2. Organigramele instituțiilor într-un format în care se vor evidenția și actualiza lunar, numele persoanelor care ocupă functii de conducere , numărul posturilor pe fiecare structură, cu respectarea prevederilor din legislația privitoare la informațiile clasificate. Organigramele instituțiilor vor include link-uri către Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, pentru o mai ușoară identificare a atribuțiilor Pagina 71 din 155
fiecărei structuri din respectiva Organigramă. Modelul în care se vor afișa informațiile este menționat în Anexa memorandumului (Anexa nr. 1). 1.3.3 Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției în cauză. 1.3.4. Carieră – publicarea tuturor anunțurilor posturilor scoase la concurs din cadrul respectivei instituții. 1.4.Programe și strategii 1.5. Rapoarte și studii 1.5.1. Rapoarte: Raport anual de activitate corespunzător fiecărui an calendaristic (incluzând și informațiile prevăzute de lege ca făcând parte integrantă din raportul de activitate, precum: raportul anual privind formarea profesională a funcţionarilor publici – Art. 21 (3) din H.G. 1066/2008 pentru aprobarea Normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici, precum și alte rapoarte deținute de instituție și/sau prevăzute de lege, cum ar fi: rapoarte anuale de audit; rapoarte de progres pe strategiile naționale; rapoartele consilierului de etică. 1.5.2. Studii: În cadrul acestei secțiuni, vor fi publicate toate studiile realizate de respectiva instituție, din resurse proprii, subcontractare, sau din surse externe în scopul creșterii cunoașterii sociale în domeniul respectiv. 2. Informații de interes public Pagina 72 din 155
Secțiunea informații de interes public trebuie să conțină informații după cum urmează: 2.1. Solicitarea informațiilor de interes public - această secțiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (cu link către http://legislație.just.ro): Legea nr. 544/2001, normele de aplicare (H.G. 123/2002), Legea reutilizării informațiilor din instituțiile publice, precum și: 2.1.1. Numele și prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001 precum și datele de contact. 2.1.2. Formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001. 2.1.3. Modalitatea de contestare a deciziei și formulare pentru reclamații administrative (refuz la solicitare și nerăspuns în termen legal). 2.1.4. Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție conform Art. 5, alin.1 lit. g) și h) din Legea nr. 544/2001. Pentru realizarea listei cu documentele produse/gesionate, se va folosi nomenclatorul arhivistic pe care fiecare instituție publică trebuie să îl dețină confom Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996. Lista cu documentele de interes public va fi realizată pornind de la lista cu documentele produse/gestionate de instituția respectivă, exceptând cazurile expres prevăzute de lege. Pagina 73 din 155
2.1.5. Rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001 . Aceste rapoarte vor fi publicate până cel târziu la data de 1 martie a fiecărui an, pentru anul precedent, iar această secțiune va cuprinde și o arhivă pentru păstrarea rapoartelor anterioare.
Pagina 74 din 155
Pagina 75 din 155
2.2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public – conține lista cu informațiile cerute de Legea nr. 544/2001, cu trimiteri (link-uri) către respectivele categorii de informații.
Pagina 76 din 155
2.3. Buget 2.3.1.Bugetul din toate sursele de finanțare și bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei instituții , în format deschis (începând cu anul 2015). 2.3.2.Situația plăților (execuție bugetară) - fiecare instituție publică va actualiza lunar această situație, în format deschis, după formatul din anexa de la prezentului Memorandum, practicat deja de unele instituții centrale (Ministerul Finanțelor Publice)- Anexa nr.1. 2.3.3.Situația drepturilor salariale stabilite potrivit legii, corespunzătoare funcțiilor prevăzute în organigrama instituților din administrația publică centrală și alte instituții din subordinea/coordonarea/autoritatea acestora, precum și instituțiile prefectului precum și alte drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special de exemplu: parcul auto al instituției, dreptul la mașină de serviciu, locuință de serviciu, costuri de protocol, etc, cu indicarea pentru fiecare informație a cadrului legal (act normativ și articolul), care conferă aceste drepturi. Formularul pentru implementarea acestei prevederi este disponibil în anexa Memorandumului (Anexa nr.1). Această situație va fi realizată începând cu luna ianuarie 2016, și va fi publicată pe site-ul fiecărei instituții din administrația publică centrală și alte instituții din subordinea/ coordonarea/autoritatea acestora, precum și instituțiile prefectului.
Pagina 77 din 155
Pagina 78 din 155
2.4. Bilanțuri contabile 2.5. Achiziții publice 2.5.1. Programul anual al achizițiilor publice 2.5.2. Centralizatorul achizițiilor publice , conform Anexei nr.2 fiecare autoritate va publica o situație trimestrială actualizată în consecință referitoare la contractele de achiziții publice și execuția acestora , cu o valoare de peste 5.000 euro. Tabelul standardizat cu toate aceste informații, este disponibil în Anexa nr. 1. Pagina 79 din 155
2.5.3. Fiecare Autoritate Contractantă căreia i se aplică Memorandumul va publica contractele de achizitiție publică, conform H.G. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 215 din O.U.G. nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Fiecare autoritate contractantă are obligația de a asigura protejarea acelor informații pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității contractante, va fi motivată. 2.6. Declarații de avere și de interese ale personalului instituției publice – demnitari, funcționari publici, personal contractual , având arhiva declarațiilor din anii anteriori. 2.7. Toate modelele de cereri/formulare tipizate pe care autoritățile administrației publice le solicită a fi completate de către cetățeni sau persoane juridice , în scopul soluționării unor cereri. Fiecare formular va indica timpul mediu estimativ pentru completare de către persoana interesată. 3. Contact: modul de afișare al informațiilor de interes public 3.1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere de telefon/fax, adresă de e-mail oficială a instituției , adresă pagină de internet , instrumente social media (pagină facebook, etc), formular electronic de contact. Pagina 80 din 155
3.2. Relații cu presa: persoană desemnată, date de contact. 3.3. Programul de funcționare al instituției. 3.4. Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere. Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea electronică a petițiilor. În același timp, inițiatorii propun promovarea unei imagini unitare și profesioniste, așa cum este subliniat în prevederile H.G. nr. 1480/2008 privind implementarea domeniului de internet gov.ro la nivelul administratiei publice și în ghidul de identitate vizuală elaborat de Guvernul României. Complementar măsurilor dispuse prin prezentul memorandum, cei doi inițiatori, Ministerul pentru Consultare Publică și Cancelaria Primului-Ministru nu se limitează la verificarea implementării acestora, asumându-și și o serie de alte măsuri privind creșterea capacității instituționale și dezvoltarea unei culturi a transparenței prin acțiuni de tipul: organizarea de sesiuni de perfecționare a personalului cu directe atribuții în aplicarea legislației transparenței sau schimburi de bune practici implicând rețeaua de comunicatori din ministere și autorități aflate în subordinea sau coordonarea lor, atingând astfel, o abordare unitară a accesului la informații de interes public. Exemplu Fișă monitorizare aplicată constant de MCPDC pentru a verifica aplicarea Memorandumului Situația centralizată la nivelul datei de 1 iulie 2016 privind modul în care prevederile Memorandumului sunt puse în practică, este disponibilă pe site-ul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic: http://goo.gl/jFZ6u2, din această situație rezultând următoarele: Pagina 81 din 155
Gradul de aplicare a prevederilor Memorandumului, prin evaluarea conținutului afișării de informații de interes public în paginile de internet ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), ale Ministerului Justiției (MJ) și ale Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), inclusiv ale entităților subordonate acestora este puțin peste – 70%. Dintre cele trei ministere, MJ a aplicat aproape complet prevederile Memorandumului, Ministerul adoptând și o procedură internă de urmărire a aplicării Memorandumului pentru instituirea unei practici durabile în rândul angajaților MJ.
Cele 3 ministere, la nivelul cărora s-a încheiat și verificat complet monitorizarea, și-au conformat paginile de internet cu standardizarea propusă în Memorandum – 95% grad de conformare sub aspectul afișării informațiilor de interes public în format standardizat. Constatăm o mai slabă conformare la nivelul instituțiilor subordonate ministerelor.
Procentul de transparentizare la nivelul Ministerului Justiției (MJ) și al instituțiilor subordonate este de 90%. Dintre cele 7 instituții subordonate Ministerului Justiției (MJ) – Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Oficiul Național pentru Registrul Comerțului au implementat 100% documentul aprobat de Guvernul României. La polul opus se află Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu cu un procent de doar 10% .
La nivelul celor de 71 de instituții subordonate Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), procentul de publicare și standardizare a afișării informațiilor de interes public este de doar 40% iar la nivelul Direcțiilor Județene de Tineret și Sport și la nivelul Caselor de Cultură, procentul de afișare și Pagina 82 din 155
standardizare a informațiilor de interes public este de aproximativ 20%.
Procentul de transparentizare la nivelul instituțiilor subordonate Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) este de 50%. Din cele 53 de instituții subordonate 2 entități au pagina de internet conform cerințelor Memorandumului: Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Inspectoratul de Stat în Construcții. Din cele 41 de Oficii de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) din teritoriu 13 dintre acestea nu au pagini de internet, restul entităților subordonate MDRAP având un grad de afișare a informațiilor de interes public puțin peste 15%.
Principalele cauze identificate la nivelul situațiilor de neconformare țin de: 1. lipsa resurselor IT (pagini web şi personal cu competenţe IT) dar și o slabă preocupare pentru minime eforturi de investiție în crearea unei pagini web în condițiile existenței, în mediul online, de resurse deschise disponibile; 2. anumite dificultăți de comunicare/informare a instituțiilor subordonate (a tuturor angajaților cu diferite roluri în dezvoltarea unei culturi a transparenței în instituție) de la nivelul Ministerelor, ulterior adoptării Memorandumului; 3. Rolul secundar pe care, în tradiția de funcționare a instituțiilor publice, îl ocupă problematica transparenței pe agenda zilnică de lucru; 4. Lipsa deprinderii în a urmări implementarea, până la capăt, a prevederilor unei politici publice, unele autorități începând procesul de standardizare/afișare informații de interes public dar nefinalizându-l decât la momentul inițierii monitorizărilor noastre. Pagina 83 din 155
Efortul MCPDC și al Ministerelor de linie urmează să se concentreze în continuare, cu prioritate, în zonele în care se resimte cea mai acută nevoie de asistență pentru conformarea cu politicile naționale în materia transparenței. Demersuri similare ar trebui demarate și la nivelul autorităților administrației publice locale, activitatea acestora având un impact direct (de unde și interesul crescut pentru activitatea și deciziile din plan local) asupra vieții de zi cu zi a oamenilor.
Pagina 84 din 155
II. 3 Excepțiile de la comunicarea informațiilor de interes public Deschiderea reală a guvernării către cetățeni începe prin dezvoltarea la nivelul administrației publice centrale și locale a unei atitudini proactive în ceea ce privește furnizarea de informații de interes public cetățenilor și organizarea unui proces de consultare eficient. Luând în considerare semnalele repetate din partea societății civile cu privire la încadrarea în mod repetat a informațiilor care privesc activitatea sau rezultă din activitatea instituțiilor publice ca fiind excepții de la comunicarea informațiilor de interes public, se impune analizarea jurisprudenței existente, hotărârile instanțelor furnizândune o bogată sursă de informații. Analiza jurisprudenței privind excepțiile de la liberul acces la informații de interes public, lansată de MCPDC în iulie 2016 acoperă excepțiile de la aplicarea cadrului normativ în vigoare, situații care tind să blocheze aplicarea legii, fiind un instrument adresat în primul rând autorităților și instituților publice, responsabililor pentru aplicarea Legii nr. 544/2001, dar și societății civile (mass-media, organizații neguvernamentale, grupuri de inițiativă și simpli cetățeni). Jurisprudența analizată în analiză privește, în principal, accesul la informații la cerere, nu atât de mult informațiile puse la dispoziție de către instituțiile publice din oficiu, un accent sporit fiind acordat interacțiunii dintre responsabilii pentru aplicarea Legii nr. 544/2001 și solicitanții de informații de interes public. Raportându-ne la dispozițiile Legii nr. 544/2001, încă din preambulul textului actului normativ este consacrat accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, îngrădirea accesului Pagina 85 din 155
realizându-se în cazurile expres prevăzute de lege. În acest sens, aplicarea dispozițiilor actului normativ este important să se realizeze de către funcționarii publici luând în considerare prezumția caracterului public al informațiilor gestionate de către instituția publică pe care o reprezintă, iar excepțiile enunțate în mod limitativ de lege trebuie analizate de la caz la caz, în funcție de caracterul special al informațiilor gestionate. Responsabilii de aplicarea dispozițiilor privind furnizarea informațiilor de interes public nu trebuie să limiteze accesul cetățenilor sau oricăror părți interesate din motive ce țin de teama față de dezvăluirea activității instituționale sau de posibile erori ce pot fi semnalate prin comunicarea datelor. În opinia MCPDC, toate informațiile gestionate de către instituțiile sau autoritățile publice sunt informații de interes public, cu anumite excepții motivate. Materialul se concentrează pe cazurile excepționale, prevăzute de art. 12, care exceptează informațiile gestionate de instituțiile publice de la accesul liber al cetătȩ nilor. Art. 12 (1) Se exceptează de la accesul liber al cetătȩ nilor, prevăzut la Art. 1 şi, respectiv, la Art. 11, următoarele informaţii: a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii; b) informaţiile privind deliberările autorităti̧ lor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; c) informaţiile privind activităti̧ le comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii; d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii; Pagina 86 din 155
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăsu ̧ rare; f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces; g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor. (2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităti̧ lor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor. Fără a propune soluții juridice la situații punctuale, analiza include inventarul excepțiilor de la aplicarea actului nomativ, semnalând necesitatea unei temeinice analize a solicitărilor, dar și a deciziilor instanțelor judecătorești având în vedere numărul semnificativ de dosare ce au același obiect și care au fost introduse în instanță de persoane juridice. De asemenea, vine să solicite instituțiilor și autorităților publice să evaluzeze corespunzător și în context aplicarea prevederilor privind excepțiile de la comunicarea informațiilor de interes public. La 15 ani de la adoptarea Legii nr. 544/2001 constatăm două tendințe divergente în practică. Prima tendință, pozitivă, este în direcția modernizării administrației publice și a generării de seturi de date în format deschis la dispoziția cetățenilor. În această direcție, MCPDC face eforturi concrete în a încuraja instituțiile sau autoritățiile publice Pagina 87 din 155
să publice cât mai multe date din oficiu preponderent în format electronic. Complementar, în luna iulie, MCPDC a modificat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 cu scopul de a adapta administrația la metode moderne de comunicare a informațiilor de interes public, de o manieră rapidă și deschisă, cu prioritate prin intermediul site-urilor proprii. Față de aspectele reținute de către Curțile de Apel, se remarcă necesitatea comunicării din oficiu de către instituțiile și autoritățile publice a unor informații suplimentare față de dispozițiile art. 5 din Legea privind liberul acces la informații de interes public, în raport cu solicitările repetate. Publicarea proactivă a acestor informații va conduce la recâștigarea încrederii cetățenilor în administrația publică, aducând în același timp beneficii și pentru funcționarii publici prin diminuarea numărului de solicitări. Comunicarea informațiilor din oficiu este important să fie realizată pe pagina de internet a instituției sau autorității publice, la secțiunea special dedicată asigurării accesului la informații de interes public. Complementar eforturilor de uniformizare a practicii, MCPDC recomandă organizarea de seminarii de schimburi de bune practici cu scopul de a întări capacitatea instituțiilor și autorităților publice pentru buna aplicare a Legii nr. 544/2001. Cea de-a doua tendință este, din păcate, în direcția păstrării tendinței de a limita accesul la anumite date care în mod evident, suscită interesul societății civile printr-o aplicare defectuoasă a prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public, încearcând să blocheze accesul la informațiile gestionate. Analizând activitatea instituțiilor și autorităților publice de comunicare a informațiilor de interes public, se remarcă deficiențe de implementare a actului normativ. În acest sens, studiul de față asupra Pagina 88 din 155
practicii instanțelor de judecată arată, în primul rând, că acest comportament este deseori sancționat de instanțe. Astfel, acestea sancționează folosirea excesivă de către administrația publică a cazurilor de restricționare a accesului la informațiile de interes public, permise de lege, mai exact a articolului 12. Întotdeauna este nevoie ca instituția publică să facă un test al proporționalității între importanța oferirii informației către public versus necesitatea de a păstra anumite informații în zona clasificată, înainte de refuza complet cetățeanului accesul la informații. De altfel, chiar Legea nr. 544/2011 dedică art. 13 situațiilor în care instrumentul clasificării poate fi folosit ca pretext în încercarea de a ascunde informații care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică. Acestea nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public. Deși nu e expres prevăzut ca standard, practica instanțelor invocă deseori principiul proporționalității în evaluarea răspunsului administrației, dacă nu cumva a folosit în mod excesiv prevederile legii și a clasificat informații ce nu trebuiau clasificate. Analizarea Deciziilor Curțiilor de Apel arată încă o dată că procedura este relativ greoaie pentru cetățeni, motiv pentru care se remarcă necesitatea unei mai bune explicări a procedurii de contestare a deciziilor administrației publice. Astfel, nu este suficient ca instituția publică să se limiteze la a invoca, ca temei al refuzului de comunicare a informațiilor de interes public excepțiile prevăzute la literele a)-g) ale art. 12 din Legea 544/2001, ci trebuie ca instituția publică să arate în concret în ce măsură este aplicabilă acea excepție. De exemplu, nu e suficient ca instituția publică sau persoana juridică parte într-un contract public să invoce un secret comercial pentru ca accesul la aceste informații să fie limitat, ci trebuie justificat într-un în mod concret. Pagina 89 din 155
Mai exact, cele mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești au vizat accesul liber la documentele care atestă utilizarea fondurilor publice, respectiv dosarele de achiziție de bunuri și servicii, în ciuda faptului că autorităţile sau instituţiile publice trebuie să asigure transparenţă totală privind modul în care sunt utilizate acestea. De cele mai multe ori, instituțiile publice au limitat accesul solicitanților prin invocarea dispozițiilor art. 12, motivând că publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială sau că publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale. În toate cazurile analizate, invocarea excepțiilor prevăzute limitativ de lege, s-a facut de către instituții publice fără invocarea argumentelor care conduc la încadrarea situațiilor în textul normativ. De altfel, necesitatea argumentării modului în care comunicarea acestor informaţii ar aduce atingere unor principii consacrate de lege, reprezintă un aspect amplu semnalat în Deciziile Curțiilor de Apel.
În încheiere constatăm că instanțele de judecată, prin soluțiile pronunțate arată direcțiile principale de evoluție în acest domeniu prin oferirea de soluții acolo unde reprezentanții autoritățiilor și instituților publice consideră că legea lasă loc de interpretare. Instanțele de judecată sunt primele care sunt chemate să rezolve conflictele care apar atunci când prevederile legale sunt uneori interpretate abuziv, fie de instituțiile publice fie de către solicitanți. Însă, este evident că în interpretarea Legii nr. 544/2001 accesul la informațiile publice este regula, iar excepțiile sunt de strictă aplicabilitate, refuzul de a furniza informațiile de interes public trebuie întotdeauna temeinic motivat.
Pagina 90 din 155
Pagina 91 din 155
Pagina 92 din 155
Pagina 93 din 155
Pagina 94 din 155
III. Eficientizarea și standardizarea procesului de consultare publică în luarea deciziilor Elementele de bază ale Strategiei Naționale Anticorupție țin inclusiv de transparența decizională și participarea publică. În România, problematica transparenței decizionale în sistemul public este reglementată de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, act normativ apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne legi de acest fel, inspirat de experiența multor țări cu o democrație consolidată. Cu toate acestea, încă de la momentul adoptării acestei legi, s-a semnalat că procedurile puse la dispoziție de aceasta au fost insuficient folosite pentru a asigura o participare publică semnificativă și eficientă și un mecanism de luare a deciziilor participativ și durabil. Din analiza internă a MCPDC realizată pe parcursul anului 2016 în urma celor peste 10 vizite de lucru organizate în țară, aplicarea Legii la nivelul autorităților publice locale este una neuniformă, dată de interpretarea diferită a prevederilor și slaba capacitate instituțională de a se conforma cu prevederile actului normativ. Principalele cauze ce stau la baza acestei abordări sunt legate de slaba înțelegere a scopului actului normativ, acela de a deschide administrația către principalii beneficiari, lipsa cursurilor de formare destinate pregătirii continue a funcționarilor publici responsabili de aplicarea legii și prezența scăzută a procedurilor și mecanismelor interne în cadrul instituțiilor. Față de aceste realități, MCPDC a inițiat Ghidul practic: Consultarea Publică Eficientă la nivelul Administrației Centrale și Locale – pentru aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, recunoscând în același timp necesitatea de a Pagina 95 din 155
crește calitatea procesului de luare a deciziilor publice, promova abordări inovative și reduce povara birocratică de pe umerii funcționarilor publici. Materialul, elaborat cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), vine în sprijinul funcționarilor publici responsabili de aplicarea Legii nr. 52/2003, punând la dispoziția acestora prezentarea etapizată a procedurii de consultare publică, precum și seturi de documente pentru a fi utilizate în activitatea curentă. Mai mult decât un document de analiză, acesta se dorește a fi un instrument de lucru. În acest sens, Ghidul prezintă, într-o manieră comparată, procesul de elaborare a deciziilor la nivel central și local, cu sublinierea principalelor diferențe date de specificitatea atribuțiilor. Parcurgând documentul, pot fi analizați pașii care trebuie urmați pentru asigurarea unui proces eficient de consultare publică, materialul urmând sfera de aplicare a Legii nr. 52/2003, elementele esențiale pentru parcurgerea unui proces eficace de dezbatere publică și importanța respectării acestor etape pentru creșterea calității politicilor publice.
Pagina 96 din 155
Pagina 97 din 155
III.1 Cerințe procedurale Sub aspectul obiectului de reglementare al Legii nr. 52/2003, art. 7 stipulează că activitatea de publicare a propunerilor referitoare la elaborarea actelor normative arată astfel: (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii. (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ. (3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2). (4) La publicarea anunţului, autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a Pagina 98 din 155
primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. De asemenea: (6) Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. (8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4). (9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică. Ce conține anunțul de deschidere a consultării publice? Anunţul privind deschiderea consultării publice referitoare la un proiect de act normativ va cuprinde: data afişării; o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus; studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, sau alte analize de fundamentare; Pagina 99 din 155
textul complet al proiectului actului respectiv, termenullimită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ; recomandare: adăugați date de contact unde se pot obține informații suplimentare.
Responsabilul de aplicarea Legii nr.52/2003, redactează anunțul, împreună cu structura care a inițiat proiectul de act normativ.
Recomandare: • Având în vedere obiectivul final al procesului de dezbatere publică, respectiv colectarea punctelor de vedere de la societatea civilă (nu toată specializată în domeniul respectiv dar afectată, ulterior adoptării, de prevederile acestuia), recomandăm ca proiectul de act normativ să fie însoțit de un text sintetic explicativ care lămurește publicul larg, într-un limbaj accesibil, cu privire la conținutul actului normativ, scopul pentru care este elaborat, soluțiile pe care le propun inițiatorii și efectele directe previzibile ale viitorului act normativ asupra celor ce vor fi afectați de aplicarea actului normativ. • Este recomandabil ca anunțul privind deschiderea dezbaterii publice referitoare la proiectul de act normativ să menționeze explicit și posibilitatea organizării unei întâlniri de dezbatere publică cu detalierea clară a condițiilor în care această întalnire poate fi solicitată. Având în vedere etapele ce trebuie parcurse în procesul consultativ, instituția poate Pagina 100 din 155
previziona și anunța de la început atât perioada în care poate fi solicitată, cât și perioada în care poate fi desfășurată această dezbatere publică.
Anexa nr. 2 cuprinde un exemplu de model de anunț de deschidere a procesului de consultare publică. Același articol are și prevederi legate de transparența decizională , cerând instituției să publice informații: Art 7 alin. (11) Toate documentele prevăzute la alin. (2) şi alin. (10) lit. a) şi d) vor fi păstrate pe site-ul autorităţii publice responsabile într-o secţiune dedicată transparenţei decizionale. Toate actualizările în site vor menţiona obligatoriu data afişării.
Unde se publică anunțul de deschidere a consultării publice? Autoritățile/instituțiile publice vor avea pe site-ul propriu o secțiune dedicată publicării proiectelor de acte normative spre dezbatere publică, care poate fi denumită ,,Transparență decizională”. Conform Legii nr. 52/2003, anunțul privind deschiderea procedurilor de dezbatere publică referitoare la un proiect de act normativ: se publică în site-ul propriu, în secțiunea ,,Transparență decizională”; se afișează la sediul propriu într-un spațiu accesibil publicului; se transmite către mass media centrală sau locală, după caz se transmite tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea de informații privind un anumit domeniu.
Pagina 101 din 155
III.1.2. Crearea registrului pentru propuneri, sugestii sau opinii Art. 7 alin. (5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menţionându-se data primirii, persoana şi datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea. III.1.3 Nominalizarea unui responsabil pentru relația cu societatea civilă din partea autoritățiii publice Art. 7 alin. (7) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus III.1.4.Reguli pentru organizarea dezbaterii publice Legea nr. 52/2003 reglementează modul în care publicul este consultat prin organizarea de dezbateri publice. În cele ce urmează se gasesc atât prevederile legale propriu-zise cât și recomandări practice din documente ale MCPDC referitoare la modul de organizare. (10) Dezbaterile publice se vor desfăşura după următoarele reguli: a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (7), va organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu şi va afişa la sediul propriu, alături de documentele menţionate la alin. (2), şi modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetăţean interesat; b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi la cuvânt şi-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuţie; c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu iniţiatorul şi/sau iniţiatorii proiectului de act normativ din cadrul Pagina 102 din 155
instituţiei sau autorităţii publice locale, experţii şi/sau specialiştii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, şi a proiectului de act normativ; d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul şi la sediul autorităţii publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum şi versiunea finală adoptată a actului normativ. (12) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.
Pagina 103 din 155
III. 2 Consultarea publică sub forma unei dezbateri publice Cum se stabilește data dezbaterii? Conform Legii nr. 52/2003, autoritatea publică are obligația de a organiza o dezbatere publică cu privire la un proiect de act normativ dacă acest lucru este solicitat de o organizație legal constituită sau de o altă autoritate publică9. Este recomandabil ca autoritățile/instituțiile publice, în procesul de inițiere de acte normative, cu impact deosebit sau de interes în societate să inițieze consultări publice pentru a valida propunerile din respectivul act normativ. Acest mod de lucru dovedește o dorință reală de realizare a unui proces decizional participativ. Data dezbaterii publice se va stabili în intervalul termenului legal de de 30 de zile care precede transmiterea proiectului spre avizare, preferabil alocând suficient timp ulterior dezbaterii pentru a permite modificările acceptate în textul actului normativ, dar nu mai târziu de 10 zile de la anunțarea ei10.
9
Art. 7. (9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică. 10 Art 7’ (8) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Pagina 104 din 155
Recomandare: • Este recomandabil ca instituția publică să organizeze o întâlnire de dezbatere publică a proiectului de act normativ chiar dacă acest lucru nu a fost cerut de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică. • Din cele 30 de zile stabilite prin Legea nr. 52/2003 pentru informare și dezbatere, primele 10 zile calendaristice ar putea fi pentru primirea de sugestii în scris, următoarele 10 zile calendaristice pentru organizarea dezbaterii și restul de 10 calendaristice pentru analizarea propunerilor și finalizarea proiectului. • Se recomandă ca dezbaterea asupra proiectului actului normativ să fie anunțată cu minim 5-10 zile lucrătoare înainte, pentru a permite participarea la dezbateri (inclusiv pentru persoane din afara localității în care se desfășoara aceasta - dacă tema este de o relevanță mai largă), folosind canalele de comunicare menționate mai jos. Termenul de 5 zile este propus prin similitudine cu termenul de convocare a ședințelor de consiliu local, menționat în Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, cel de 10 zile este propus pentru a ne apropia de standarul european (care este de 20 de zile.
Pagina 105 din 155
Ce conține anunțul de organizare a unei consultări publice? Responsabilul de aplicarea Legii nr.52/2003 redactează o invitație de participare la dezbaterea publică. Invitația va include setul de documente din anunțul de deschidere a consultării publice și, suplimentar, următoarele informații: modalitatea de colectare a recomandărilor; modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului; timpul alocat intervenției; orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetăţean interesat11. Recomandare: Este recomandabil ca anunțul să menționeze explicit și detalierea clară a condițiilor în care are loc dezbaterea publică, modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere și luare a cuvântului și timpul alocat intervenției, alături de orice alte detalii privind desfășurarea întâlnirii de dezbatere publică care să asigure dreptul la liberă exprimare al oricărui cetățean interesat.
11
Art. 7’a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (5), va organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu şi va afişa la sediul propriu, alături de documentele menţionate la alin. (2), şi modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetăţean interesat; Pagina 106 din 155
• Folosiți un formular online de înscriere – în felul acesta,
Pagina 107 din 155
datele sunt introduse automat și puteți genera o listă de participanți cu contacte.
Unde se publică anunțul de dezbatere publică? Cum se face contactarea părților interesate? Responsabilul de aplicarea Legii nr.52/2003 se asigură că invitația de participare la dezbaterea publică, este publicată pe site, respectiv afișată la avizierul instituției. De asemenea, transmite invitația către: Solicitantul/ solicitanții dezbaterii; Persoanele fizice și juridice care au transmis sugestii pe actul normativ și/sau care și-au manifestat interesul pentru a fi consultate (pe baza contactelor înscrise, eventual, în "Registrul Persoanelor Interesate de Consultare"); Asociațiile oamenilor de afaceri și alte asociații legal constituite, în cazul în care proiectul de act normativ are impact asupra mediului de afaceri; sindicate - în cazul în care proiectul se referă la activitatea acestora etc.; Reprezentanții instituțiilor care urmează să avizeze proiectul de act normativ. Se asigură, de asemenea, că invitația ajunge și la următoarele categorii de persoane a căror prezență este obligatorie la dezbatere12: Inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituției; 12
Art. 7’ c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu iniţiatorul şi/sau iniţiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituţiei sau autorităţii publice locale, experţii şi/sau specialiştii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, şi a proiectului de act normativ; Pagina 108 din 155
Experţii şi/sau specialiştii care au participat la elaborarea proiectului de act normativ și documentației care îl fundamentează.
De asemenea, va reveni cu invitația la dezbatere pe toate canalele de comunicare folosite pentru transmiterea anunțului de deschidere a consultării publice (vezi capitolul „Unde se publică anunțul de deschidere a consultării publice? Cum se face contactarea părților interesate?”).
Cine participă la dezbateri publice?
La dezbaterea publică vor participa obligatoriu iniţiatorul/iniţiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituţiei sau autorităţii publice locale, experţii şi specialiştii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact şi de fezabilitate, după caz, şi a proiectului de act normativ; Dezbaterile publice sunt deschise publicului, iar participarea persoanelor interesate se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe; Conform legii, dezbaterile publice trebuie să fie deschise jurnaliștilor, regulile privind intervențiile acestora la dezbateri urmând să fie stabilite cu aceștia.
Pagina 109 din 155
Recomandare: Este preferabil ca accesul să nu fie restricționat pe baza confirmărilor. Chiar dacă aveți o confirmare este de preferat, să aveți, de exemplu, 10% mai mult spațiu și o procedură relativ simplă de permitere a accesului în sala de întâlniri.
În funcție de profilul participanților la dezbatere, este preferabil să fie aleasă o oră de derulare accesibilă lor. De pildă, dacă publicul principal vizat sunt cetățenii, este de preferat ca ora de derulare să fie după ora 17.00, care ar permite participarea și persoanelor angajate cu program fix de lucru.
Cum se desfășoară o dezbatere publică? Organizarea unei dezbateri publice are nevoie, pentru a-și atinge obiectivele, să fie organizată după principiile unei întâlniri eficiente: Obiectivele și regulile de desfășurare să fie cunoscute; Participanții să se prezinte; Să existe anumite roluri care asigură un dialog eficient și civilizat; Informația să fie colectată corect și urmările întâlnirii transmise către participanți. De aceea, este nevoie de un minim de organizare, pentru a evita o experiență frustrantă sau o folosire ineficientă a resurselor (mai ales de timp) ale tuturor participanților. Pagina 110 din 155
Moderarea discuțiilor O persoană trebuie să își asume rolul de moderator. Ea oferă participanților posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi. Va fi persoana care anunță modul în care se va desfășura întrunirea (reluând, pe scurt, informațiile din regulamentul de organizare comunicat anterior tuturor participanților/celor interesați), care va da cuvântul vorbitorilor, în ordinea înscrierilor și care își va asuma rolul de a păstra intervențiile la subiect dar și încadrate în timpul stabilit. Moderatorul se va asigura de faptul că toate persoanele înscrise la cuvânt vor avea posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere. Acest rol presupune deprinderi de facilitare (inclusiv oprirea vorbitorilor care depășesc nemăsurat timpul alocat sau nu vorbesc la subiect) și este îndeosebi un rol organizatoric, de aceea nu este obligatoriu să fie îndeplinit de o persoană din conducerea instituției. Pentru a păstra încadrarea în timp, este necesar să se stabilească un mod transparent de cronometrare a intervențiilor (toți participanții urmând să fie informați cu privire la acest lucru). Există suficiente variante: o tabletă cu un cronometru mare afișat, o clepsidră așezată vizibil lângă moderator, un coleg cu ceas care sună un clopoțel pentru a anunța scurgerea timpului etc. Este recomandabil ca fiecare interlocutor să se prezinte înainte de a vorbi, dacă nu există afișat în fața sa numele și eventual organizația pe care o reprezintă.
Pagina 111 din 155
Notarea sugestiilor Cu excepția cazului în care este înregistrată dezbaterea, este necesar ca cel puțin 2 persoane să ia notițe pe baza cărora să fie realizată sinteza discuției. Preluarea de materiale scrise Este posibil ca unele persoane să prezinte la dezbatere și puncte de vedere formulate în scris pentru a completa intervențiile verbale ale participanților. În acest caz, preluarea materialelor scrise se va face chiar de către persoana care a preluat și materialele scrise anterior, înainte de dezbaterea publică, sau de o altă persoană din echipa de organizare. Intervențiile și răspunsurile La începutul dezbaterii, moderatorul anunță modul în care aceasta se va desfășura. Afișarea unei agende clarifică participanții cu privire la așteptări. Este recomandabil ca dezbaterile să înceapă cu scurte intervenții din partea inițiatorilor și a experților care să explice motivul pentru care propun o reglementare și, eventual, informații care să clarifice aspectele cele mai controversate, așa cum reies acestea din etapa de culegere de sugestii în scris. Ulterior, este deschisă dezbaterea pe model întrebare-răspuns. Pot fi folosite diferite variante: model întrebare/comentariu – răspuns (cu limită de timp și pentru întrebări și pentru răspunsuri), preluarea de câte 3-4 întrebări, etc. Important este să se răspundă fiecărei persoane. Funcție de timpul disponibil se va permite persoanelor care au primit răspunsuri la întrebările ridicate să adauge eventuale alte clarificări. Dacă timpul alocat dezbaterii nu este suficient pentru a aborda toate aspectele necesare, organizatorii vor stabili o manieră Pagina 112 din 155
de comunicare/dezbatere ulterioară evenimentului, anunțând faptul că procesul de dezbatere poate fi desfășurat în scris/prin organizarea unei ulterioare întrevederi etc. Dezbaterea nu se va încheia înainte de a-și exprima punctele de vedere toți participanții13 înscrişi la cuvânt. Este recomandabil ca încheierea dezbaterii să se facă prin prezentarea, de către organizatori, a câtorva concluzii intermediare și prin explicarea etapelor ce vor urma.
Transmiterea în timp real și înregistrarea discuțiilor? Acest aspect nu este reglementat de Legea nr. 52/2003. Opțiunile tehnice din ziua de azi permit organizarea de transmisiuni live. Programe precum Skype, Google Hangouts, Youtube sunt gratuite și permit lărgirea cadrului de dezbatere prin folosirea unui laptop dotat cu cameră video.
Ce conține minuta dezbaterii publice?
În urma dezbaterii, responsabilul de aplicarea Legii nr.52/2003 redactează o minută a dezbaterii. Minuta - documentul scris în care se consemnează în rezumat punctele de vedere exprimate de participanţi la o şedinţă publică sau la o dezbatere publică. Minutele dezbaterilor publice vor primi număr de înregistrare şi vor fi arhivate și transmise tuturor participanților prin e-mail, în maxim 10 zile calendaristice de la derularea dezbaterii14.
13Art. 7’ b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi
la cuvânt şi-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuţie; 14 Art. 7’d) întermen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul şi la sediulautorităţii publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum şi versiunea finală adoptată a actului normativ. Pagina 113 din 155
În funcție de opțiunea instituțională, discuțiile pot fi consemnate întrun proces verbal care să transcrie cu acuratețe luările de cuvânt sau o sinteză care să puncteze opiniile, argumentele, întrebările și răspunsurile formulate. Clarificare de termeni: Minuta – termen folosit de Legea nr.52/2003, reprezintă o sinteză a punctelor de vedere exprimate. Procesul verbal – termen folosit frecvent în legislația românească, de pildă în Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, care reprezintă transcrierea integrală a discuțiilor. Recomandare: • Includeți în minută și lista participanților la dezbatere dar și agenda. • Transmiteți minuta tuturor persoanelor pe care le-ați invitat la dezbatere (inclusiv celor care nu au putut participa dar și-au anunțat interesul pentru tematică). Dacă este posibil, transmiteți o primă variantă, cerând completarea cu sugestii, ulterior fiind redactată varianta finală, ținând cont de intervalul de 10 zile manționat mai sus. • Preluați toate datele de contact și integrați-le în listele pe care deja le folosiți – Registrul Persoanelor Interesate de Consultare, baza de date de ONG-uri, de presă etc.
Pagina 114 din 155
III.3 Registrul Persoanelor Interesate de Consultare Întocmirea unei liste cu posibile părți interesate de a participa la procesul de consultare publică este un pas esențial în buna organizare a acestuia. O identificare cât mai corectă a părților interesate de subiect și invitarea lor la dezbatere poate crește calitatea actului normativ și, de asemenea, poate scădea rezistența la implementarea sa. Datele despre părțile interesate de un act normativ, se pot păstra intro bază de date sau registru persoanelor Interesate de Consultare. Astfel, instituția poate crea, pe propria pagină de internet, diverse instrumente online care să îi permită colectarea de date de contact din partea publicului interesat de activitatea instituției, astfel încât să le poată utiliza în cadrul propriei activități de comunicare/consultare. Baza juridică pentru un astfel de demers este oferită minimal de prevederile a două legi: Legea nr. 52/2003 care menționează că persoanele interesate pot depune o cerere pentru a fi anunțate cu privire la proiectele de acte normative, și O.G.nr. 26/2000 care prevede existența unei persoane de legătură cu mediul asociativ. Înscrierea în acest catalog poate urma un model simplificat (nume, prenume, email, categorie -în funcție de profilul autorității) și poate garanta exclusiv o serie de informări automate: deschiderea unui proces de consultare publică (postarea pe pagina de internet a documentației); organizarea unei dezbateri publice; forma actului transmis spre avizare; convocarea ședințelor instituției (de exemplu: anunțarea agendei ședinței de Guvern - în prezent anunțată pe pagina Pagina 115 din 155
de internet www.gov.ro, convocarea ședințelor comisiilor de consiliu local sau ordinea de zi a ședinței consiliului local/județean etc.). Un astfel de formular poate fi inclus pe pagina de internet a instituției, poate fi creat ca un link separat către o platfomă gratuită (de exemplu Google Form) și poate fi disponibil ca formular la registratură/punctul de informare-documentare etc. Un exemplu de Formular de înscriere în Registrul Persoanelor Interesate de Consultare se găsește în Anexa nr.3.
Pagina 116 din 155
Pagina 117 din 155
Pagina 118 din 155
Pagina 119 din 155
Pagina 120 din 155
IV. Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI)
Tot în seria eforturilor de a crește transparența în administrația centrală și locală, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a lansat în 2016 Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), o platformă online (disponibilă la www.ruti.gov.ro), cu scop principal de a înregistra o serie de informații despre interacțiunea dintre grupuri specializate care urmăresc să promoveze o propunere de politică publică/să schimbe una existsentă și demnitari - care vor afișa agenda zilnică a întâlnirilor. Scopul final: crearea unor reguli de transparență și integritate în interacținea celor două părți, sprijinind grupurile specializate din societatea civilă să participe activ la elaborarea deciziilor de politică publică, participarea lor crescând calitatea acestor politici.
Pagina 121 din 155
„Guvernul, la propunerea MCPDC, face un prim pas, într-un demers mai amplu, în direcția stabilirii unor reguli asumate în interacțiunea dintre decidenții din Guvern și grupurile specializate din societate (din mediul de afaceri și ONG) cu scopul explicit de a crește, de o manieră transparentă și asumată, calitatea politicilor publice inițiate de Guvern sau preluate de mediul guvernamental”, „Credem cu tărie că interacțiunea decidenților cu grupurile specializate din societatea civilă și mediul de afaceri, în contextul adoptării de decizii de politică publică cu impact asupra comunității, trebuie să se desfășoare într-o manieră cât mai transparentă, a declarat Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.
Obiectivul RUTI este de a crea cadrul în care, pe de o parte, grupurile specializate din societatea civilă să se înregistreze atunci când urmăresc să convingă decidenții: să preia o inițiativă de politică publică sau să modifice o politică publică existentă iar, pe de altă parte, decidenții să confirme întâlnirile directe cu aceștia, asigurânduse transparența și minime reguli de etică în procesul de elaborare a politicilor la nivelul Guvernului. Transparența actului decizional presupune implicarea întregii societăți în acest proces. Demersul început în 2016 va fi completat de noi măsuri și dezvoltări în anul ce va urma.
Pagina 122 din 155
Pagina 123 din 155
Grupurile specializate din societatea civilă vizate de RUTI sunt reprezentante de: societăți cu personalitate juridică, asociații, fundații și federații, organizații religioase/ale cultelor sau asociate unui cult, organizații sindicalăe, organizații patronale, camere de comerț, structuri asociative ale administrației publice locale, alte tipuri de organizații legal constituite, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi de familie, cabinete individuale, cabinete asociate, societăți profesionale, cu sau fără personalitate juridică. Acestea se pot înscrie, în mod voluntar, accesând formularul de înscriere și asumându-și respectarea Codului de conduită RUTI. Decidenții sunt reprezentați de: Prim-Ministrul României, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului și Secretarul General al Guvernului, miniștri, secretari de stat, conducători cu rang de demnitar ai altor instituții sau organe centrale ale administrației publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor. Aceștia vor afișa agenda zilnică a întâlnirilor. Deciziile luate la nivelul Executivului au un impact economic și social direct asupra a milioane de români, astfel că felul în care acestea sunt adoptate trebuie să fie bazat pe un proces cât mai transparent posibil, deschis în mod egal tuturor părților interesate de deciziile publice, participativ, în toate etapele. În acest context, Guvernul României își manifestă Pagina 124 din 155
întreaga disponibilitate de a interacționa în mod echidistant, încă din etapa de identificare a nevoilor ce stau la baza unei viitoare politici publice și până la faza de adoptare, cu toate părțile interesate și specializate în procesele de elaborare a deciziilor publice, într-un climat de transparență, bazat pe valori constând în responsabilitate și respect reciproc. La MCPDC există un secretariat tehnic care răspunde oricăror întrebări ridicate cu privire la înscrierea în RUTI. Mai multe informații sunt disponibile direct la www.ruti.gov.ro. „Atunci când un Guvern este deschis și transparent cu privire la felul în care sunt luate deciziile, atunci politicile și serviciile dezvoltate de acel Guvern au mai multe șanse să fie eficiente. Un astfel de Guvern inspiră încredere cetățenilor săi, reduce riscurile de corupție și atrage mai mulți investitori. O Românie puternică, cu o guvernare curată și transparentă, poate servi ca model de stabilitate și prosperitate pentru comunitatea internațională” a declarat Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București
Pagina 125 din 155
“Transparența este ca un medicament prin care putem vindeca corupția. Eforturile în domeniul transparenței întreprinse de echipa Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic trebuie să continue și după alegerile din acest an. Acest Guvern a stabilit un standard al transparenței decizionale demonstrând, prin măsurile întreprinse, faptul că guvernarea trebuie să fie participativă” a declarat Paraskevi Michou, Secretar General Adjunct al Comisiei Europene Până în prezent (sfârșitul lunii noiembrie 2016), în RUTI s-au înscris, din propria voință, peste 40 de companii, atât companii cu capital autohton cât și companii cu capital străin, cele mai multe din domeniile sănătății și energiei. Din întrebările ridicate și în general din reticența manifestată, apreciem că pentru companiile care lucrează în România, inclusiv pentru companiile multinaționale care au experiență similară din alte țări membre UE/de la Bruxelles, înscierea în RUTI reprezintă o mare provocare de transparență, reprezentanții MCPDC implicându-se activ de mai multe săptămâni în explicarea implicațiilor înscierii în Registru pentru imaginea și credibilitatea companiei, pentru creșterea calității politicilor publice dar și pentru crearea unui mediu de lucru transparent și integru în România. MCPDC va continua să interacționeze cu mediul de afaceri, în mod individual dar și prin Camerele de Comerț bilaterale pentru explicarea implicațiilor dar și a aspectelor tehnice privind înscrierea în RUTI. Demersul poate fi completat în anii ce vor urma cu includerea altor instituții din plan central dar și local, respectiv cu invitarea altor grupuri din societatea civilă care să se înscrie. Dezvoltările pot fi multiple dar și calitatea informațiilor introduse în Registru, după cum o dovedește și experiența europeană pe care MCPDC a documentato în profunzime, contează foarte mult. Pagina 126 din 155
Pagina 127 din 155
Pagina 128 din 155
Pagina 129 din 155
Pagina 130 din 155
V.
Considerații de final
Eforturile echipei guvernamentale, s-au concentrat, în 2016, în condițiile unui mandat limitat, asupra creșterii capacității executivului central (inclusiv a instituțiilor deconcentrate) în practicarea transparenței și a guvernării deschise. Pentru ca România să instituționalizeze un comportament instituțional bazat pe transparență și integritate, eforturile nu se pot limita la nivelul administrației centrale, ci, foarte important, acestea trebuie accelerate la nivel local. Aici impactul activității decizionale este direct asupra vieții oamenilor, de unde și importanța capitală a acestuia. Ceea ce, în 2016, a constituit un schimb de bune practici prin intermediul structurilor asociative ale autorităților publice locale poate fi continuat printr-o mai amplă comunicarea a documentelor/instrumentelor deja testate și care pot ajuta în crearea unui standard de lucru în materia transparenței, atât în plan central cât și local. În mod practic, documentele și etapele – standard asociate obiectivelor de: afișare pro-activă de cât mai multe informații și date de interes public, așa cum sunt acestea menționate în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public respectiv după cum sunt constant solicitate de societatea civilă, derulării pașilor/etapelor prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, elaborate până în prezent pot fi, cu adaptările și perfecționările de rigoare, utilizate și în plan local, astfel un cetățean obișnuit, indiferent unde locuiește și cărei structuri publice i se adresează, urmând să parcurg un traseu standard al unei guvernări transparente și participative în România. Pagina 131 din 155
Experiența deosebit de intensă în anul 2016 la nivel central arată că, atunci când una dintre prioritățile absolute o reprezintă problematica transparenței, rezultatele încep să apară dar nu pot apărea peste noapte și, la fel de important, atunci când apar ele trebuie constant ținute sub monitorizare pentru a le îmbunătăți și adapta continuu. Materialul de față își propune să constituie un instrument de lucru zilnic pentru practicieni din administrația publică locală și centrală, având convingerea că doar printr-un efort continuu, la toate nivelurile, rezultatele nu vor întârzia să apară. Pentru simplificarea eforturilor în administrație, materialul – suport oferă o serie de documente – tip și sfaturi practice pentru uniformizarea practicilor de lucru în luarea deciziilor, fiind concomitent un sprijin implicit pentru cetățean în condițiile în care, o abordare uniformă în tot sistemul public îl ajută să se implice mai ușor. Toate materialele și inițiativele despre care materialul vorbește sunt disponibile, în integralitatea lor, în paginile de internet ale Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) respectiv Ministerul Justiției (MJ), cele două surse oferind acces la aceste documente și formulare standard pentru toți practicienii din domeniul guvernării transparente. La nivelul deciziilor luate pentru creșterea transparenței, anul 2016 a constituit cadrul de dialog și integrare a opiniilor societății civile în măsurile adoptate. Aportul societății civile în această materie este decisiv. În administrația publică locală cu atât mai important. Durabilitatea rezultatelor concrete din domeniul transparenței în anul 2016, și, în general, schimbarea modului în care se iau deciziile publice prin respectarea agendei cetățenilor se vor perpetua inclusiv în măsura în care societatea civilă va fi perseverentă în a solicita practicarea lor în continuare.
Pagina 132 din 155
Pagina 133 din 155
Pagina 134 din 155
VI. Bibliografie
Guvernul României (2016), Hotărârea nr.583 din 10.08.2016 publicată în Monitorul Oficial nr.644/23.08.2016 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2016-2020,,
Guvernul României (2016), Hotărârea nr.478/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, aprobate prin Hotîrârea de Guvern nr. 123/2002
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Cancelaria Prim-Ministrului (2016), Memorandum privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Expert Forum, (2016), Analiza jurisprudenței privind excepțiile de la liberul acces la informații de interes public, http://expertforum.ro/ministerul-pentru-consultare-publicasi-dialog-civic-si-efor-lanseaza-analiza-jurisprudentei-privindexceptiile-de-la-liberul-acces-la-informatii-de-interes-public/
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (2016), Ghid privind Consultarea Publică Eficientă la Nivelul Administrației Centrale și Locale pentru aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică http://dialogcivic.gov.ro/transparenta-decizionalaresurse-nationale/ Pagina 135 din 155
Organization for Economic Cooperation and Development (2016), Evaluation of the impact of the National Anticorruption Strategy 2012-2015 in Romania
Parlamentul României (2001), Legea 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413
Parlamentul României (2003), Legea nr.52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publică http://www.dpfbl.mdrap.ro/Legea_52_2003.html
Pagina 136 din 155
VII. Anexe Anexa nr.1: Secțiuni pagini de internet conform prevederilor Memorandumului privind transparența și standardizarea afișării inormațiilor de interes public Secțiunea „Despre instituție” / „Despre noi” / ”Minister”/ „Prezentare” Legislație (organizarea și funcționarea instituției) Conducere Lista persoanlor din conducere și agenda de lucru a acestora
Organizare Regulament de organizare și funcționare
Organigrama Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcţioneză în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției în cauză. Carieră (anunțurile posturilor scoase la concurs)
Programe și strategii Rapoarte și studii Pagina 137 din 155
Secțiunea - Informații de interes public
Secțiunea
Solicitare informații. Legislație Numele și prenumele persoanei responsabile pentru Legea 544/2001
Contact
Formular pentru solicitare în baza Legii 544/2001 Modalitatea de contestare a deciziei și formularele aferente pentru reclamație administrativă (refuz și netrimitere în termen legal) Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție. Rapoartele de aplicare a Legii nr. 544/2001
Buletinul informativ (Legea 544/2001) Buget din toate sursele de venituri Buget pe surse financiare
1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere de telefon/fax, adrese e-mail (+formular de contact), adresă pagină de internet, instrumente social media. 2. Relații cu presa/mass-media: persoană desemnată, date de contact. 3. Programul de funcționare al instituției.
(începând cu anul 2015) Situația plăților (execuția bugetară), conform Anexei. Situația drepturilor salariale stabilite potrivit legii, precum și alte drepturi prevăzute de acte normative
Bilanțuri contabile Achiziții publice
4. Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere. 5. Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea petițiilor
Programul anual al achizițiilor publice Centralizatorul achizițiilor publice și contractele cu valoare de peste 5000 de euro, conform anexei Contractele începând cu data aplicării memorandumului Declarații de avere și de interese, conform anexei Formulare tip (cu menționarea timpului necesar completării)
Pagina 138 din 155
Tipul de informaţie publicată 1. Legislație care reglementează organizarea și funcționarea instituției cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în portalul http://legislatie.just.ro/ 2. Conducere
Temeiul demersului MCPDC Prevedere expresă a Legii (Art. 5, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 544/2001)
2.1 Conducerea – lista completă a persoanelor cu funcții din conducere, cu nume și prenume. În cazul demnitarilor (miniștrii, secretari de stat, prefecți, directori ai agențiilor/companiilor de stat), a membrilor și directorilor din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome, vor fi publicate CV-urile și fotografiile acestora, agenda de lucru precum și atribuțiile acestora. 3. Organizare
Prevedere expresă a Legii (Art. 5, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 544/2001)
3.1. Regulamentul de organizare și funcționare cu precizarea atribuțiilor departamentelor. 3.2 Organigrama
Prevedere expresă a Legii (Art. 5, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 544/2001) Prevedere expresă a Legii nr. 544/2001 (Art. 5, alin.
Cerere a societăţii civile susţinută activ și practicată de MCPDC și Prim-Ministrul României.
Pagina 139 din 155
3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției în cauză.
1, lit. b) din Legea nr. 544/2001), cu evidențierea următoarelor aspecte, solicitate de societatea civilă: numele persoanelor care ocupă poziții de conducere numărul maxim de posturi. Alături de organigramă va exista un link către Regulamentul de organizare și funcționare, pentru informații complete legate de atribuțiile structurilor componente. Solicitare a societății civile susținută de MCPDC, secțiune necesară pentru o mai bună informare a cetățenilor cu privire la funcționarea instituțiilor.
Pagina 140 din 155
3.4 Carieră – publicarea anunțurilor posturilor scoase la concurs din cadrul respectivei instituții.
Prevedere expresă a H.G. nr. 1.209 din 14 octombrie 2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici. (Art. 8, alin. (2) din H.G. 1209 / 2003)
Pagina 141 din 155
Organigramă cu elemente suplimentare (în format editabil)
Cabinet Ministru (4/8)
Raluca Popovici
Ministru VictoriaVioleta Alexandru Compartimen tul de audit public intern (1/2)
Secretar de Stat Secretar de Stat Adrian -Cristinel Mihail Lisețchi Bădilă
Cabinet Secretar de Stat (1/2) Sînziana Dobre
Cabinet Secretar de Stat (1/2) Raluca Sîmbotin
Secretar general Cristina Ecaterina Coruț Serviciul de politici publice și comunicare (2/8)
Daniela Pârvulescu
Serviciul juridic și resurse umane (1/8)
Cristina Albulescu
Serviciul financiarcontabilitate, salarizare, administrativ și achiziții publice (5/8) Camelia Busioc
Pagina 142 din 155
Model de cerere tip/ formular - solicitare în baza Legii nr. 544/2001. Modelul de cerere tip este prevăzut în Anexa nr. 1 din H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001. Alăturat se regăsește și un model de formular electronic.
Pagina 143 din 155
Modalitatea de contestare a deciziei și modele de formulare în acest sens, conform anexelor normelor de aplicare. Mențiune expresă a legii - (Art. 5, alin. 1, lit. i) din Legea nr. 544/2001) Modelele de reclamație administrativă se regăsesc în Anexele 2 și 3 din H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.
Pagina 144 din 155
Pagina 145 din 155
Tipul de informaţie publicată Rapoarte anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001 Temeiul demersului MCPDC Prevedere expresă a legii (Art. 5, alin. 3 din Legea nr. 544/2001) Buletinul informativ al informațiilor de interes public. Prevedere expresă a legii (Art. 5, alin. 2 din Legea nr. 544/2001) Buletinul va cuprinde trimiteri către informațiile publicate deja în diverse secțiuni, reprezentând o situație centralizată a acestora, în sensul creșterii accesibilității informațiilor. Buget Bugetul ce cuprinde toate sursele financiare ale instituției, pe ani, în format deschis precum și rectificările bugetare ale instituției. Prevedere expresă a legii (Art. 5, alin. 1, lit. e) din Legea nr. 544/2001) Execuția bugetară – situația plăților în format deschis (actualizate cu o frecvență lunară). Cerere a societăţii civile şi a mass-mediei asumată de actuala guvernare: lunar, începând cu 2015 (numele furnizorului, data plății, suma achitată, natura cheltuielii), din care aferente fondurilor nerambursabile. Situația drepturilor salariale și a altor drepturi drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special, ale angajaților din aparatul public. Pagina 146 din 155
Cerere a societății civile susținută de actuala Guvernare și practicată deja de o serie de instituții publice (Ministerul Finanțelor, MDRAP, MCSI). Pagina de internet va informa care sunt drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii, pentru personalul din respectiva instituție, precum și alte drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special de exemplu: parcul auto al instituției, dreptul la mașină de serviciu, locuință de serviciu, costuri de protocol, etc, cu indicarea pentru fiecare informație a cadrului legal (act normativ și articolul), care conferă aceste drepturi, conform modelului de mai jos. Acest model reprezintă un standard minimal de detaliere a informațiilor. În cazul Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat/întreprinderilor cu capital de stat, se va publica totalul indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație și componența acestuia, precum și execuțiile contabile semestriale. Tipul de informaţie publicată Bilanțurile contabile semestriale. Temeiul demersului MCPDC Achiziții publice Programul anual de achiziții publice Conform art. 5 (1) lit f) din Legea nr. 544/2001 coroborat cu art. 3 lit a) din H.G. nr. 925/2006, fiecare autoritate publică trebuie să publice pe pagina proprie programul anual de achiziții și anexa acestuia. Centralizatorul achizițiilor publice cu evidențierea execuției contractelor, în format deschis, pentru contractele cu o Pagina 147 din 155
valoare totală mai mare de 5.000 euro, cu o actualizare trimestrială. Cerere a societăţii civile şi a mass-mediei . Modelul propus de MCPDC este mai jos. Situația va fi realizată cu actualizare trimestrială. Contractele de achiziţii publice cu o valoarea totală mai mare de 5.000 EUR, inclusiv anexe acestora. Conform art. 11 (1) din Legea nr. 544/2001, fiecare instituţie are obligaţia să pună la dispoziţie celor interesaţi copii ale contractelor de achiziţii. Se vor afișa contractele de achiziție publică, derulate şi/sau executate de autoritatea contractantă, cu o valoare mai mare de 5000 de EUR. Fiecare Autoritate Contractantă căreia i se aplică Memorandumul va publica contractele de achiziție publică, cu respectarea prevederilor H.G. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 215 din OUG nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Autorirățile Contractante au obligația de a asigura protejarea acelor informații pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității contractacte va fi motivată.
Pagina 148 din 155
Centralizatorul achizițiilor publice – situația executării contractelor de achiziţii publice va fi actualizată trimestrială.
Titlu contract Nr. contract și data atribuirii Obiect contract Procedura aplicata Număr ofertanți Furnizor/ Prestator Executant Parteneri (asociati/subcontractanți/terți / câștigători) Valoarea prevăzută în contract (RON) Sursa finanțării Data de început Data de finalizare prevăzută în contract
15.000 10.000 01.01.2016 01.02.2016 25.000
Modificare a cuantumului prețului prin act adițional/ și data acestuia Valoarea plătită (cu TVA) Executarea Data efectuării contractului plății Preț final Status (finalizat In execuție) Pagina 149 din 155
Anexa nr. 2: Model de anunț privind dezbaterea publică ANTET Dezbatere publică privind proiectul de act normativ (denumirea proiectului de act normativ) Astăzi, … (data afişării) (numele instițuiei) … invită pe toți cei interesați la întâlnirea de dezbatere publică privind următorul proiect de act normativ: (denumirea proiectului de act normativ) Evenimentul are loc în data de …(dezbaterea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizată), ora …, în sala …, aflată la adresa …
Paragraf descriptiv – problema identificată, soluția propusă de actul normativ, impactul scontat etc.
Ordinea de zi a evenimentului:
Deschiderea evenimentului (anunțarea temei și a ordinii de zi, prezentarea reprezentanților instiuției, a procedurii și a regulilor de desfășurare a evenimentului) Prezentarea succintă motivației și a proiectului de act normativ supus dezbaterii publice (reprezentant al inițiatorului, experţi şi/sau specialişti care au participat la elaborare)
Pagina 150 din 155
Prezentarea verbală de către cetățenii interesați a propunerilor privind modificarea proiectului de act normativ supus dezbaterii publice Închiderea evenimentului (prezentarea etapelor următoare în procesul de adoptare cu menționarea termenelor aferente)
Persoanele interesate să prezinte verbal propunerea lor în cadrul dezbaterii publice vor avea la dispoziție .. minute pentru prezentare. Aceste persoane sunt rugate să se înregistreze online utilizând formularul de la (link la formular de înscriere online) saula sediul ministerului, Biroul ..., persoana de contact ..., telefon: .... La dezbaterea publică sunt invitați să participe, în limita locurilor disponibile în sală, toti cei interesați: persoane fizice și juridice, organizații ale societății civile, societăți comerciale, reprezentanți ai instituțiilor publice interesate. Documentația aferentă proiectului de act normativ include: • • • • •
nota de fundamentare a proiectului, expunerea de motive, referatul de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, studiile de fundamentare (studiul de impact/ fezabilitate etc.) și datele brute care au stat la baza lor textul complet al proiectului actului respectiv.
Documentația poate fi consultată: • •
pe site-ul instituției, la … (adresa de Internet unde este publicată documentația) la sediul instituției …, (adresa) Pagina 151 din 155
•
•
în mass media (cu menționarea mijloacelor mass media și a datei în care a fost publicat anunțul la solicitarea ministerului) proiectul de act normativ se poate obține in copie, pe bazá de cerere depusá la Biroul Relații cu Publicul al instiuției.
Menționăm faptul că propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice se mai pot depune pánă la data de … (termenul anunțat inițial pentru primirea de recomandări în scris): •
• • •
prin formularul online disponibil pe situl Internet al ministerului la (adresa de Internet unde este publicat formularul); ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail: … prin poștă, pe adresa (adresa ministerului); la sediul ministerului, la Registratură (adresa ministerului).
Materialele transmise vor purta mentiunea: ”dezbatere publică” Propunerile trimise vor fi publicate pe site-ul ministerului, la … (adresa de Internet unde sunt publicate propunerile). Nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris va fi justificată în scris. Pentru informații suplimentare vă stăm la dispoziție la: ...... Întocmit de …
Pagina 152 din 155
Anexa nr. 3: Formular de înscriere în Registrul Persoanelore Interesate de Consultare
Formular de înscriere în Registrul Persoanelor Interesate de Consultare Prin completarea sa sunteți de acord să primiți informări cu privire la activitatea de elaborare a deciziilor la nivelul instituției noastre. Informările vor fi transmise numai pe e-mail. Pentru informații suplimentare, vă stăm la dispoziție la e-mail ...... telefon...., persoană de contact ...... , direcția/serviciul .... 1. Nume 2. Prenume 3. E-mail 4. Telefon (opțional) 5. Website/facebook (opțional) 6. Localitate 7. Numele organizație/ grupului informal pe care îl reprezentați și acronimul (opțional) ...... 8. Categoria (în funcție de profilul instituției). De exemplu: a. asociație a părinților/ elevilor/ profesorilor, b. asociație de proprietari, ONG civic/ de mediu/social c. grup informal etc. 9. Scopul organizației/ grupului sau domeniul de activitate al firmei
Pagina 153 din 155
Pagina 154 din 155