România: reprezentări, politici publice şi proiecte politice
numărului populaţiei de romi, legată de structura de vârstă diferită a acestora, astfel încât acum există un număr aproximativ egal de romi şi maghiari în sat. Un sentiment de nelinişte a înlocuit desconsiderarea anterioară, iar câţiva dintre maghiari au început să vorbească despre o politică de stat deliberată, aflată în spatele creşterii numărului de romi. Un membru al consiliului local este ales dintre romi dar, în ciuda acestei reprezentări politice limitate, problemele comunităţii lor rămân, în cea mai mare măsură, nerezolvate. Între timp, influenţa crescândă a Bisericii Penticostale este percepută de către maghiari ca un fel de sprijin instituţional oferit de către outsideri comunităţii rome locale. În cele ce urmează, ne vom centra pe un element important al relaţiei dintre aceste două grupuri, şi anume limba folosită în contexte sociale diferite. Limba vorbită de către sătenii romi este de fapt un dialect al românei, dar maghiarii nu fac distincţia între dialectul local şi limba oficială a statului.17 Pentru maghiari, româna este limba puterii, pe care ei o vorbesc numai în situaţii formale, atunci când au de-a face cu administraţia de stat; totuşi, mulţi dintre ei sunt departe de a vorbi fluent această limbă. De aceea, comunicarea în limba română implică pentru ei un rol inferior, într-o relaţie asimetrică. Romii vorbesc şi maghiara, ca limbă secundară; tot la fel, comunicarea în maghiară implică pentru aceştia o poziţie de privare de putere similară, în multe situaţii, celei pe care vorbirea limbii române o determină pentru maghiari – dar pentru motive diferite. Faptul că maghiarii formează majoritatea în regiune şi marginalitatea economică a romilor contribuie în mod egal la formarea acestei percepţii. De aceea, în întâlnirile interetnice cu romii, maghiarii preferă să vorbească maghiara mai degrabă decât româna, în scopul de a-şi menţine sentimentul de superioritate. Importanţa tot mai mare căpătată în ultimele decade de penticostalism în cadrul comunităţii rome locale a influenţat, de asemenea, modul de folosire a limbilor. Romii folosesc româna oficială în slujbele bisericeşti, iar Bibliile sunt, de asemenea, tipărite în această limbă. La slujbele religioase penticostale iau parte aproape exclusiv romi, maghiarii fiind, în cea mai mare parte, calvinişti, iar cei câţiva maghiari, prezenţi uneori, se adaptează situaţiei. Serviciul penticostal reprezintă un cadru formal important 17 Situarea lingvistică a romilor poate fi descrisă ca diglosie, acolo unde dialectul local român este varianta de limbaj familiar pe care îl folosesc în comunicarea de zi cu zi, iar limba literară română este limbajul pe care îl folosesc mai ales în cadrul serviciului religios şi în alte situaţii formale.
79