GHIDUL ADDICTHELP

Ghidul tău în universul adicției

Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org

Proiect derulat de: Cu sprijinul:

1. Introducere

1.1 Despre autori

Vlad Țâru, MD

Medic rezident în specialitatea gastroenterologie la Institutul Regional de GastroenterologieHepatologie „Prof. Dr. O. Fodor”, Cluj-Napoca, experiență de peste 3 ani în desfășurarea de activități de cercetare medicală și ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de manager proiect.

Andreea Fodor, MD

Medic rezident în specialitatea gastroenterologie la Institutul Regional de GastroenterologieHepatologie „Prof. Dr. O. Fodor”, Cluj-Napoca, pasionată de cercetare în domeniul hepatologie, cu o experiență de 3 ani în cercetare clinică, ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de responsabil comunicare.

Mădălina Gabriela Indre, MD PhD(c)

Medic rezident gastroenterologie an II în cadrul Institutului Regional de GastroenterologieHepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, student doctorand în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, președintele Asociației Liver Research Club (LIREC), pasionată de scrierea de granturi.

Horia Ștefănescu, MD, PhD

Doctor în medicină din 2011. A participat la elaborarea a numeroase publicații în jurnale din zona roșie a domeniului hepatologie, acumulând un indice Hirsch (World of Science) de 21. Interesul de cercetare combină elemente clinice cu metode neinvazive de diagnostic - în principal elastografie hepatică și splenică sau ecografie cu substanță de contrast, și este orientat înspre boala hepatică alcoolică, predicția decompensării în ciroză, hipertensiunea portală și cancerul hepatocelular. Ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de expert medic gastroenterolog.

Andreea Bumbu, MD, PhD

Bumbu Andreea Livia, medic specialist medicină internă și gastroenterologie. Experiență în studiul bolii hepatice alcoolice. În cadrul proiectului AddictHelp ocupă poziția de expert medic gastroenterolog.

Andra Nicoară, Psih., MD

Psiholog clinician și psihoterapeut în cadrul Institutului Regional de GastroenterologieHepatologie “Prof. Dr. O. Fodor” Cluj-Napoca, urmând formări în Cognitive Behavioural Therapy (CBP), cât și în psihoterapie pozitivă. În cadrul proiectului AddictHelp ocupă poziția de expert psiholog.

Nicoleta Monica Jiboc, Psih., MD(c)

Psiholog clinician practicant în cadrul Cabinetului Individual de Psihologie, student masterand în anul II la masterul de Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică și Psihoterapie în cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Pasionată de conexiunea interumană, de a asculta și a oferi suport, precum și de a descoperi atuurile fiecărei persoane și de a crea un mediu propice dezvoltării și soluționării diverselor provocări. Ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de membru responsabil ambulator.

Tudor Magdaș, MD(c)

Student anul V în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de membru responsabil ambulator.

Denisa Mureșan, MD(c)

Student anul V în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de membru responsabil ambulator.

Sonia Ștefania Tivadar, MD(c)

Student anul V în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de membru responsabil ambulator.

Mircea-Radu Vodă, MD(c)

Student anul IV în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, ocupă în cadrul proiectului AddictHelp poziția de membru responsabil ambulator.

Vă urăm o lectură plăcută și utilă!

1.2 Scurtă descriere a proiectului AddictHelp

Acest protocol a fost imaginat ca o busolă pentru cei care doresc să descopere universul AddictHelp. Proiectul AddictHelp oferă o soluție pentru problema adicției, prin facilitarea accesului la servicii integrate de informare, consiliere și tratament, într-un mediu sigur pentru persoanele cu dependențe față de toxice. Creșterea gradului de mobilizare și incluziune socială a consumatorilor de toxice prin implementarea programului AddictHelp are la baza 3 piloni principali:

1) cresterea accesului la servicii medicale si psihologice particularizate acestui grup țintă;

2) educatie informală a cadrelor medicale si asistenților sociali cu scopul creșterii complianței acestora în îngrijirea pacienților cu adicții;

3) creșterea gradului de conștientizare la nivelul populației generale privind importanța reducerii stigmatizării și creșterea gradului de incluziune socială a consumatorilor de toxice. Acest lucru va fi obținut prin înființarea unui centru ambulator de testare și a unui centru de consiliere psihologică în cadrul spitalului IRGH Cluj-Napoca, precum si prin funcționarea platformelor online de educație informală. Totodată, proiectul propune elaborarea unor practici și resurse utile în managementul persoanelor cu dependențe, prin coroborarea datelor medicale, psihologice, cu nevoile identificate de către însuși grupul țintă (consumatori de toxice), pentru a pune bazele unui program state-of-the-art, adaptat Romaniei.

1.3 Obiectivele ghidului

Ghidul AddictHelp devine o resursă importantă de informare și aglutinare a grupurilor de interes, spre beneficiul pacienților cu dependență față de substanțe toxice. Obiectivele acestui ghid pot fi

Proiect derulat de: Cu sprijinul: sumarizate astfel:

I.Definirea problemei adicției în general și în România în particular. Adicția în context pandemic.

II.Circuitul persoanelor cu adicție în cadrul centrului AddictHelp.

III.Abordarea problemei adicției din punct de vedere psihologic, cu accent pe dependența de alcool

IV.Abordarea problemei adicției din punct de vedere medical, cu accent pe dependența de alcool

V.Descrierea și instruirea privind utilizarea platformei AddictHelp – instrument de instruire pentru personalul medical privind managementul persoanelor cu adicție.

VI.Descrierea și instruirea privind utilizarea platformei AddictWhy – instrument de informare pentru publicul larg privind problema adicției

Astfel, în continuare vă propunem să explorăm universul AddictHelp, începând de la situația actuală. Vom descoperi ce înseamnă adicția, de ce este important sa renunțăm la preconcepții și să abordăm cu încredere și competență acest subiect extrem de sensibil al adicției.

1.4 Definirea problemei adicției în general și în România, în particular

Vlad Țâru, Tudor Magdaș, Mircea-Radu Vodă

Adicția este, în general, un subiect tabu, indiferent de nivelul socio-economic. Aceasta a primit multe definiții, după cum vom vedea, în funcție de domeniul care a abordat problema, fie el medical sau psihologic, însă de cele mai multe ori acestea nu pot cuprinde problema în întregime, rămânând cu siguranță o puternică componentă personală particulară legată de adicție. Nivelul de respect față de persoanele cu dependențe tinde să fie mai scăzut, atât în rândul cadrelor medicale, cât și în rândul populației generale (Warren et al., 2012). Un aspect comun în rândul personalului medical este experiența atât profesională, cât și personală, întrucât acest subiect reprezintă o zonă delicată pentru ambele părți (Mulles et al., 2012).

Ratarea șansei de a consulta pacientul duce la accentuarea bolii atât din punct de vedere medical, cât și social. Persoanele cu dependențe nu consultă medicul / psihologul din cauza stigmatizării percepute (Schomerus et Barrio et al., 2016) sau consultă medicul / psihologul pentru alte probleme de sănătate. Pe de altă parte, lipsa de încredere din rândul medicilor se datorează faptului că pacienții nu vor comunica corect cantitatea reală de substanță toxică consumată, dar și faptul că nu sunt conștienți de efectele negative ale acesteia asupra organismului.

În România mortalitatea datorată consumului de alcool continuă să fie ridicată: >15000 decese/an (Rehm et al., 2012). De asemenea, merită menționat că România este pe primul loc în UE raportat la mortalitatea datorată alcoolului la femei și pe locul patru la bărbați (Furtunescu et al., 2014).

Privind consumul de alte toxice, raportul de țară din 2017 arată că 3.9% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată droguri cu un an înainte. Cu toate acestea, monitorizarea la nivel populațional este deficitară, cu date discordante (Furtunescu et al., 2013) și prevalența bolilor hepatice datorate toxicelor este de fapt mai mare decât cea prezisă.

Actualmente, România nu dispune de politicile naționale corespunzătoare pentru monitorizarea și controlul consumului de toxice (MS, 2011). Legat de sentimentele asociate consumului de toxice, se arată că peste jumătate dintre participanți se simt vinovați după consumul abuziv. LIREC este un

ONG ce își propune să aducă cercetarea clinică mai aproape de comunitate, în parte prin proiectele de incluziune socială a grupurilor vurnerabile. În plus, expertiza în domeniul bolii hepatice, organ frecvent afectat de consumul de toxice, îmbinată cu expertiza partenerului nostru, conferă acțiunii o direcție clară de îmbunătățire atât a sănătății fizice cât și psihice a persoanelor cu dependențe. Prin urmare, există o nevoie acută la nivel national pentru sprijinul acestui grup vulnerabil, reprezentat de persoanele dependente de substanțe toxice. Lipsa unui cadru organizat de intergrare a serviciilor medicale cu cele de consiliere psihologică, împinge aceste persoane la periferia societății și crește riscul de reluare a consumului și a accidentelor legate de acesta.

1.5 Efectul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 asupra persoanelor cu adicții

Mădălina Indre, Sonia Tivadar, Andreea Fodor

Instalarea pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 a presupus măsuri restrictive precum carantinarea, diferite cerințe de a sta acasă, închiderea sau impunerea unui program limitat pentru restaurante, magazine, centre comerciale, distanțarea socială și izolarea pe termen lung pentru persoanele pozitive sau în recuperare post-infecție. Deși aplicarea măsurilor de siguranță și tratarea pacienților cu pneumonie Covid-19 a primat în fazele inițiale ale pandemiei, există o nevoie crescută de adaptare în context pandemic a serviciilor medicale și de suport ce deservesc alte patologii. Grupurile vulnerabile precum consumatorii de toxice necesită măsuri adecvate și dezvoltarea de servicii suport accesibile acestora, inclusiv în context pandemic, cu scopul realizării unui management adecvat al adicțiilor în cauză. În paralel este necesară sensibilizarea populației generale privind problemele asociate adicției ce pot fi dezvoltate sau accentuate în context pandemic. Ce știm. Pe parcursul perioadei de carantină (ca și răspuns pe termen scurt la insalatea pandemiei cu virusul SARS-CoV-2), 19.4 % dintre locuitorii Germaniei intervievați prin aplicarea unui chestionar anonim în mediul online au răspuns afirmativ pentru creșterea consumului de alcool față de perioada anterioară pandemiei (1). Aceste date ar putea fi transferabile și altor țări, astfel ridicându-se problema efectului pe termen mediu și lung al creșterii consumului de alcool în context pandemic. În China, persoane aflate în perioada de abstinență față de consumul cronic de alcool sau tutun au prezentat în context pandemic recăderi mai frecvente față de perioada anterioară pandemiei (2). Mai mult, 32% dintre consumatorii cronici de alcool și 20% dintre fumătorii participanți la studiu au raportat consumul unor cantități crescute de alcool, respectiv creșterea frecvenței fumatului în context pandemic (2). În țări precum Africa de Sud, pe parcursul pandemiei, pentru periode determinate de timp, au fost aplicate măsuri prohibitive pentru vânzarea sau cumpărarea de produse alcoolice și țigări (abstinență forțată). Deși au fost estimate și ulterior validate tendințe descendente în cosumul de alool și tutun, acest lucru a fost pe de-o parte asociat cu furt și comerț ilicit de produse alcoolice și țigări, producerea de substanțe alcoolice la domiciliu, uneori chiar și consum fatal de alcool (3). Abstinența forțată și adicția de substituție. Adicția de substituție poate fi și ea întâlnită în conext pandemic. Aceasta este definită ca și înlocuirea unui comportament adictiv cu un alt comportament adictiv (4). În contextul abstinenței forțate, persoanele cu dependență de nicotină sau alcool pot dezvolta adicții de substituție. Așadar, răspunsul la abstinența forțată poate include atât complianță și renunțare la ingerarea/consumul toxicului, cât și căutarea de alternative care să compenseze abstinența forțată. Cuplate cu izolarea, adicțiile de substituție pot potența recăderi și “formarea” de noi comportamente (5). În Africa de Sud, în urma instalării restricțiilor privind achizițonarea și consumul de produse alcoolice sau țigări, au fost raportate, în context pandemic, adicții de substituție. Acest fenomen ar putea fi transferabil și altor populații, în context pandemic fiind raportate, la nivel mondial, numeroase comportamente adictive (6).

Servicii suport destinate persoanelor cu abuz de substanțe toxice și desfășurarea acestora în context pandemic. Experți din domeniu au speculat încă de la începutul pandemiei că această perioadă ar putea cauza o creștere în frecvența și severitatea abuzului de substanțe toxice (3). Din nefericire, în majoritatea țărilor afectate de pandemia SARS-CoV-2, întâlnirile față-în-față din cadrul grupurilor de suport destinate consumatorilor de toxice (Alcoolicii Anonimi, Narcoticii Anonimi, etc.) au fost sistate.

Exemple de bună practică la nivel mondial. Cu scopul înlocuirii întâlnirilor față-în-față din cadrul grupurilor de suport destinate consumatorilor de toxice, au fost propuse metode inovative adaptate contextului pandemic ce presupun sisteme telefonice de asistență a persoanelor aflate în necesitate, platforme de ajutor, grupuri virtuale de asistență și comunicare. În Statele Unite Ale Americii au fost dezvoltate linii telefonice de suport și întâlniri virtuale mediate de voluntari formați în managementul persoanelor cu adicții (7). Prin înființarea platformelor AddictHelp și AddictWhy, dorim să punem la dispoziția populației din România un serviciu similar care să răspundă atât nevoilor întâlnite în context pandemic, cât și drept serviciu de suport constant destinat persoanelor consumatoare de toxice.

Putem concluziona că pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a putut sta la baza dezvoltării unor adicții de substituție (acces restricționat pentru anumite substanțe, obiceiuri) și potențarea altora (de exemplu adicțiile facilitate de accesul la internet). Acest lucru ridică un semn de alarmă în rândul profesioniștilor din sectorul medical și domeniile complementare, care, atât în context pandemic cât și în perioada imediat următoare trebuie să fie atenți și vigilenți cu pacienții lor și persoanele din jur. Adicțiile dezvoltate sau potentate în contextul pandemiei SARS-CoV-2 ar putea avea o evoluție accelerată în lipsa unei conduite terapeutice adecvate. În România este nevoie de investiție în serviciile suport și de asistență a consumatorilor de toxice, inclusiv cele desfășurate în mediul vortual. Când serviciile suport destinate persoanelor cu adicție nu pot fi accesate în format față-înfață, este nevoie de adaptarea lor astfel încât acestea să fie accesibile și în format online. Cum poate ajuta Proiectul AddictHelp ?

- Oferă o mai bună înțelegere asupra fenomenului de adicție

- Oferă un serviciu de suport medical pentru persoanele în necesitate

• Consult medical de specialitate în cadrul IRGH Cluj-Napoca cu programare prealabilă

- Oferă un serviciu de suport psihologic pentru persoanele în necesitate

• Consult psihologic de specialitate în cadrul IRGH Cluj-Napoca cu programare prealabilă

• Suport prin platformele online dedicate atât populației generale și grupurilor vulnerabile, cât și specialiștilor din sectorul medical

• Suport prin linia telefonică dedicată proiectului

• Întâlniri virtuale în cadrul grupului de suport AddictHelp

2. Persoana cu dependență și circuitul ei în cadrul proiectului AddictHelp

Vlad Țâru, Denisa Mureșan, Andreea Fodor

Centrul AddictHelp de management al persoanelor cu dependență (beneficiarii) este nucleul proiectului AddictHelp (Figura 1). Acesta este alcătuit din două unități ce funcționează în strânsă legătură: Centrul de consiliere AddictHelp, Centrul medical AddictHelp. Ambele centre vor fi deschise publicului larg începând cu luna iulie 2021 și vor funcționa continuu minim 12 luni, în cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. O. Fodor” Cluj-Napoca (IRGH).

Traseul beneficiarilor în cadrul centrului AddictHelp cuprinde 5 pași (Figura 1):

Pasul 1. Beneficiarul (persoana cu dependență față de alcool sau droguri) se prezintă la spitalul IRGH, strada Croitorilor nr. 19-21, Cluj-Napoca.

Pasul 2. Beneficiarul intră în Centrul de consiliere AddictHelp, unde este evaluat prin discuția cu un psiholog și prin aplicarea de chestionare menite să cuantifice nivelul de dependență față de toxice.

Pasul 3. În urma evaluării, se identifică riscul de afectare organică cauzată de abuzul de toxice.

Pasul 4. În cazul unui risc scăzut de afectare organică, beneficiarul este îndrumat către platforma online AddictWhy și programat pentru reevaluare prin Centrul de consiliere AddictHelp la 6 luni.

Pasul 4’. În cazul unui risc crescut de afectare organică, beneficiarul va intra în Centrul medical AddictHelp, unde va efectua analize de sânge, ecografie abdominală și fibroscan. În urma evaluării medicale, se identifică benficiarii care vor necesita internare în spital pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.

Pasul 5. În cazul în care nu este necesară internarea, beneficiarii sunt îndrumați către Grupul de suport AddictHelp, către platforma AddictWhy și vor fi programați pentru reevaluare atât în cadrul Centrului de consiliere, cât și în cadrul Centrului medical AddictHelp.

Pasul 5’. În cazul în care este necesară internarea, beneficiarii vor fi programați pentru internare și se vor prezenta cu bilet de trimitere de la medicul de familie, pentru internare în cadrul IRGH, Cluj-Napoca. De asemenea ei vor fi îndrumați către Grupul AddictHelp și către platforma online AddictWhy.

Proiect derulat de: Cu sprijinul: