APLICAŢII Ce sentimente cetăţeneşti sînt exprimate în poezia «Baştina»? De ce eroul liric îşi iubeşte atît de mult oamenii copilăriei, locurile natale? Argumentaţi-vă răspunsul cu imagini din poezie. 3. Autorul pune pe acelaşi plan noţiunile de mamă şi baştină? De ce? Argumentaţi. 4. Cum înţelegeţi sensul versurilor: «Eu astăzi aş vrea ca pe tîmple să-i pun Cunună de cîntec şi soare» Ce figură poetică este folosită? 5. Analizaţi imaginile poetice din strofa a doua. Cum aţi putea formula devotamentul eroului liric, sacrificiul său pentru prosperarea pămîntului natal? 6. Selectaţi epitetele din poezie. 7. Grupaţi în serii de sinonime cuvintele: prieten, speranţă, eronat, zăpadă, amic, nădejde, greşit, necesar, omăt, util, copac, jilav, arbore, umed. 8. Găsiţi sinonime potrivite pentru expresiile: a da foc; a da în vileag; a lua nasul la purtare. 9. Folosiţi un termen potrivit din şirul de sinonime propus: Şi cu toată (rugămintea, stăruinţa, insistenţa, străduiala) lui moş Fotea şi a lui bădiţa Vasile, Smărănduţa a mîncat papara. Reţineţi: O limbă este cu atît mai bogată, cu cît are mai multe cuvinte care să denumească aceeaşi noţiune. 10. Ce ai putea face, tu, pentru prosperarea baştinii? Argumentaţi. 1. 2.
Opera literară în versuri. Rima Dacă opera în proză redă conţinutul într-un mod liber, obişnuit, opera literară în versuri (versificată) se supune anumitor reguli de formă : vers, strofă, ritm, măsură. Un rînd dintr-o poezie se numeşte vers. În limba latină versus înseamnă rînd, şir al scrierii. În poezie versurile, de obicei, sînt grupate în strofe. Unul sau mai multe versuri unite după conţinut formează strofa. Strofele sînt alcătuite dintr-un singur vers sau din mai multe versuri. Accentul în cuvintele din versuri cade, de obicei, la intervale regulate. Iată un exemplu din poezia «Iarna» lui V. Alecsandri: Din-văz-duh-cum-pli-ta-iar-nă- cer-ne no-rii-de-ză-pa-dă.
165
