FIZICA IMPOSIBILULUI MICHIO KRK�I
-
este imposibilă astăzi. Scanările MRI şi undele EEG pot fi folosite pentru citirea doar a gândurilor noastre cele mai simple, deoarece gândurile sunt împrăştiate în tot creierul în maniere complexe. Dar cum ar putea progresa această tehnologie în deceniile şi secolele care urmează? În mod inevitabil, capacitatea ştiinţei de a sonda procesul de gândire se va extinde exponenţial. Pe măsură ce sensibilitatea aparaturii MRI şi a altor senzori va creşte, ştiinţa va reuşi să localizeze cu o precizie mai mare felul în care creierul procesează secvenţial gândurile şi emoţiile. Având la dispoziţie o putere de calcul superioară, s-ar putea analiza această masă de informaţii cu o precizie mai mare. Un dicţionar al gândurilor ar putea fi în măsură să clasifice un număr ridicat de pattern-uri de gânduri, acolo unde diferite asemenea pattern-uri pe un ecran MRI corespund unor gânduri sau simţăminte diferite. Deşi o corespondenţă completă şi univocă între pattern-urile MRI şi gânduri s-ar putea să nu fie nicicând posibilă, un dicţionar al gândurilor ar putea identifica în mod corect gândurile generale referitoare la anumite subiecte. La rândul lor, pattern-urile de gânduri obţinute prin tehnologia MRI ar putea fi suprapuse pe o hartă neuronală, în care să se arate cu precizie care neuroni sunt activaţi pentru a produce un anumit gând în creier. Deoarece creierul nu e un computer, ci o reţea neurală, în care gândurile sunt împrăştiate în tot creierului, în cele din urmă, ne lovim de un obstacol serios: creierul însuşi. Aşa încât, deşi ştiinţa va sonda tot mai adânc în creierul care gândeşte, făcând posibilă descifrarea câtorva dintre procesele gândirii umane, nu va fi posibil "să se citească gândurile" cu precizia extraordinară promisă de science-fiction. Din aceste motive, aş desemna capacitatea de a citi gândurile şi simţămintele generale ca o imposibilitate