Page 1


CUVÂNT ÎNAINTE De fapt otul a pornit din necesiaea de a echilibra balana puerii și de a investi în oameni (coagulați în grupuri civice sau organizații neguvernamenale) pentru ca aceștia să poaă inerveni eficient în decizii publice, să participe la viaa comuniății și să își țină responsabili reprezenanții: primarul, consilierul, ministrul, președinele, direcorul ec. În pese șape ani de activiae am răspuns unor nevoi de asisenă pe subiece variae: spații publice, mediu, urbanism, pareneriae public-privae, servicii sociale. Modelul ese cel clasic. Identifici nevoia, scrii proiectul, așepți finanarea, apoi inervii. Însă când organizații și grupuri de ceăeni vin și cer sprijin pe cauze din diverse domenii și de cele mai mule ori nevoia lor ese urgenă, trebuie să le poți răspunde imediat și flexibil. Aşa a apărut PAS. Un serviciu cu acțiune rapidă și ţintiă. CeRe a construit în 2011 Serviciul Permanent de Asisenă în Advocacy – PAS, care vine oricând în sprijinul unei organizaţii, coaliţii sau grup de ceăeni. Asa înseamnă că ori de câe ori e gândești să e înhami la o campanie prin care să participi la luare deciziilor care afecează comuniaea a - fie ea cartier, sat sau comuniaea șahiștilor – și ai nevoie de sprijin, poți apela la PAS. Asisena oferiă de CeRe în cadrul acestui serviciu consă în: sprijin pentru elaborarea

straegiei de advocacy potriviă cu cauza şi cu capaciaea inițiaorilor; sprijin pentru punerea în practică a straegiei; instruirea echipei pe subiece de advocacy, comunicare ec. Totul în funcţie de necesiăţile grupului sau ale organizației. Din 2011 până în prezent am sat alaturi de 13 organizații și grupuri de ceăeni care au lupat pentru a fi luae decizii publice în folosul comuniăților în care trăiesc. De-a lungul timpului ei ne-au arăat ce înseamnă perseverena, ne-au demonstrat că e mult mai bine să colaborezi cu primăria, ne-au împins să fim din ce în ce mai creativi și au înclinat balana puerii către comuniae. Urmează o serie de povești despre biblioeci deschise, trenuri rapide, râuri puernice, legi îndrepae, copaci cu prieeni, fânâni învolburae, muzee cu aripi și parcuri renăscue. Și oamenii din spaele lor.


Cuprins Campanii iniţiae de ceăeni Cruciada Locaarilor

6

Ceăenii contra proiecelor păguboase

8

Topolog – un râu împotriva microhidrocentralelor Copacii și metroul din cartierul Drumul Taberei

12

14

16

SOS Lacurile Gheorgheni

Reamenajarea Parcului Istru

18

Ceăenii şi abuzurile bancare

21

Campanii iniţiae de organizaţii

22

O biblioecă pentru Filipeștii de Târg Trenul trece şi prin Câmpia Turzii

24

Tinerii vor să fie pe agenda publică Fânânile din Mărginenii de Jos

26

27

Campanii iniţiae de coaliţii Modificarea legislaţiei relevane pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist Un muzeu pentru fiecare

30

În PAS cu implicarea Respectul Georgeei de Radu Ciorniciuc

34

Legislația autismului a câștigat în IQ de Ionuţ Dulămiă Furnica civică de Oana Sandu

40

48

Ciurel – un pod pese case de Tea Teodorescu și Tudor Vintiloiu Faalismul mioritic se vindecă cu drujba de Dollores Benezic

PAȘi * pagina 4

52 58

28


PROMO

Serviciul Permanent de Asistență în Advocacy PAS

să convingi primăria să modernizeze PAS te ajută

parcul din fața blocului tău să schimbi legea care nu ia în seamă nevoile beneficiarilor tăi să convingi conducerea facultății că este nevoie de mai multe becuri pe holurile instituției să ceri autorităților locale să te întrebe atunci când iau o decizie

CeRe te sprijină în: ๏

elaborarea unei strategii de advocacy potrivită cu cauza, dar și cu capacitatea organizației/grupului;

punerea în practică a strategiei (desfașurarea concretă a campaniei), inclusiv contribuție financiară pentru unele activități;

instruirea echipei pe subiecte de advocacy;

altele, în funcție de necesități.

.

PAS este  un  serviciu  permanent  de  asistență  în  advocacy.  Ne  poți  contacta   la  numărul  de  telefon  031  1050  755  sau  la  adresa  de  email  pas@ce-­‐re.ro.


CRUCIADA LOCATARILOR

Cine: Ceăenii din cartierul Tian, blocul B3bis

Unde: Bucureşti, cartierul Tian, B-dul

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 48

contactat cerându-­‐ne  ajutorul  prin   programul  PAS.  Așa  a  început  „Cruciada   Locatarilor". În  primă  fază,  ca  reacție  la  anunțul  primit,   locatarii  au  început  să  trimită  scrisori  către   Primarul  de  Sector  și  de  Municipiu,  către   Prefectură,  către  direcțiile  de  urbanism,   către  ministere,  către  parKde  poliKce,  către   presă.  

Nicolae Grigorescu, blocul B3bis

Sadiu: Campanie finalizaă

În

anul 2009,  un  grup  de  locatari  din   blocul  B3bis  din  B-­‐dul  Nicolae   Grigorescu  nr.  18,  din  BucureșK,   a  reușit  să  determine  autoritățile  locale  să   pună  în  scris  că  decizia  de  construire  a  unui   spațiu  comercial  și  schimbarea  desKnației   spațiului  de  8  321  m2  din  fața  blocului  „este   lovită  de  nulitate".  Un  an  mai  târziu,  CeRe  a   premiat  la  Gala  Premiilor  ParKcipării  Publice   locatarii  din  blocul  B3bis  pentru  campania   lor  inKtulată  „Cruciada  copacilor".   Până  în  ianuarie  2013  cetățenii  au  stat   linișKți  și  s-­‐au  bucurat  de  spațiul  salvat.  Însă   un  anunț  avea  să  îi  acKveze  din  nou.  Într-­‐o  zi   posesorii  de  autoturisme  au  găsit  un  bilet   care  îi  anunța  că  spațiul  de  8  321  m2  ce   cuprinde  300  de  arbori,  locuri  de  joacă   pentru  copii  și  aproximaKv  80  de  locuri  de   parcare  a  fost  trecut  în  proprietate  privată  și   că  autorizațiile  de  parcare  au  fost  reziliate.   Imediat,  locuitorii,  în  frunte  cu  doamna   Cornelia  Mihail,  s-­‐au  sesizat  și  ne-­‐au  

PoliKca Primăriei  Sectorului  3  de  a  nu  da   informaţii  concrete  legate  de  ce  se  va   întâmpla  cu  spațiul  din  fața  blocului  B3bis  a   Dacă îți pasă de locul de joacă din fața blocului, de cei 300 de copaci

vino sâmbătă, 16 martie 11:30 în fața blocului B13bis, scara 8.

sau de locul de parcare, la ora

Primarul Robert Negoiță trebuie să vină să îți dea ție și vecinilor tăi socoteală pentru cei 8321 metri pătrați pe care i-a trecut în proprietate privată fără să te anunțe.

Sună-l pe Robert Negoiță la telefon: 021.318.03.23/29 Scrie-i lui Robert Negoiță la relatiipublice@primarie3.ro Spune-i că trebuie să vină sâmbătă, 16 martie, în mijlocul cetățenilor pe care îi reprezintă! Spune-i că îți este dator să îți dea răspunsuri cu privire la terenul din fața blocului tău! Dacă ai întrebări despre ce s-a făcut până acum pentru salvarea celor 8321 de metri pătrați sau dacă vrei să afli mai multe despre acțiunea de sâmbătă, 16 martie, le poți contacta pe vecinele tale, Cornelia Mihail 0724 520 337 sau Maria Baltac m_baltac@yahoo.com.

Campanie susţinută de CeRe prin programul PAS cu sprijinul financiar al CEE Trust for Civil Society. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a CEE Trust for Civil Society.

PAȘi * pagina 6


nemulţumit locuitorii  carKerului  Titan  care   au  solicitat:  răspunsuri  clare  cu  privire  la   trecerea  în  proprietate  privată  a  spațiului,   responsabilizarea  noului  proprietar,  soluții   viabile  pentru  asigurarea  parcării   autovehiculelor,  respectarea  Ordonanței  de   Urgență  114/2007  și  păstrarea  spațiului   verde.   Următorul  pas  a  fost  o  întâlnire  cu   autoritățile  chiar  la  fața  locului.  Într-­‐o   sâmbătă,  pe  16  marKe  2013,  în  jur  de  50  de   locuitori  ai  carKerului  Titan  s-­‐au  adunat  în   fața  blocului  B3bis  din  B-­‐dul  Nicolae   Grigorescu  nr.  18  pentru  a  cere  socoteală   reprezentanților  Primăriei  Sectorului  3.  Deși   și-­‐au  anunțat  prezența  în  mijlocul   cetățenilor,  George  Manciu,  Directorul   Serviciului  Parcări  din  cadrul  Primăriei   Sectorului  3    și  Viceprimarul  Andrei  CrisKan   Tudorache  nu  și-­‐au  făcut  apariția  și  nici  nu   au  mai  răspuns  la  telefon.  În  cadrul  întâlnirii,  

singurul reprezentant  al  autorității  locale   care  a  discutat  cu  locuitorii  a  fost  Consilierul   Local  al  Sectorului  3,  Bogdan  BrăKanu,   acesta  susținând  că  a  aflat  din  presă  despre   subiect  și  că  nu  a  fost  delegat  de  către   insKtuția  pe  care  o  reprezintă.   După  ce  au  captat  atenția  media  și  implicit  a   autorităților,  au  urmat  diverse  întâlniri  cu   reprezentanți  ai  Consiliului  Local  al   Sectorului  3  și  cu  alesul  din  Colegiului   Electoral  din  zonă  pentru  Camera   Deputaților  -­‐  Gabriela  Podașcă.  Și  au  început   să  vină  și  răspunsurile  mult  așteptate  din   partea  Primăriei.   Acum,  locuitorii  blocului  B3bis  pot  răsufla   din  nou  ușurați.  Noul  primar  a  reluat   angajamentul  că  desKnația  spațiului  în  cauză   nu  va  fi  schimbată,  chiar  dacă  beneficiarul   retrocedării  a  fost  pus  în  posesie.  

PAȘi * pagina 7


CETĂŢENII CONTRA PROIECTELOR PĂGUBOASE Cine: Grupul de Iniţiativă „Oponenă

în vara  lui  2011  când  o  parte  dintre  ei  s-­‐a  

Proiect Străpungere - Ciurel - A1”

trezit cu  buldozerul  în  faţa  casei.  Deşi  nu   sunt  dispuşi  geografic  într-­‐un  carKer,  sunt  

Unde: București

legaţi de  faptul  că  drumul  străpungerii  Ciurel   trece  şi  pe  la  ei  prin  casă,  fie  că  sunt  în  

Sadiu: Campanie în desfășurare

comuna Chiajna  sau  pe  Splaiul   Independenţei  din  BucureşK.  Dincolo  de   aceasta,  i-­‐a  legat  însă  şi  ideea  de  a  se  bate  cu  

AUTOstrada

un proiect  păgubos  şi  cosKsitor  pentru  

suspendată e  un  subiect  de  care  multă  lume  

BucureşK.

a auzit,  dar  prea  puţini  şKu  ce  înseamnă  

Au scris  nenumărate  cereri  de  informaţii,  

exact. De  asemenea,  multe  voci  susţin  că  e  

peKţii, sesizări,  cereri  de  audienţă  şi  cereri  

un proiect  inuKl  şi  cosKsitor,  dar  puţini  au  

de luat  cuvântul  în  şedinţele  de  consiliu  de  la  

făcut ceva  să-­‐l  oprească.  Şi  totuşi,  Grupul  de  

Primăria BucureşK,  scrisori  deschise,  au  

IniţiaKvă „Oponenţă  Proiect  Străpungere  -­‐  

parKcipat la  şedinţele  Consiliului  Local  Sector  

Ciurel -­‐  A1”  exact  asta  face,  deoarece  

6 şi  la  dezbateri  publice,  au  documentat  

autostrada suspendată  începe  cu  această  

alternaKve şi  au  organizat  numeroase  

străpungere şi  conKnuă  cu  o  serie  de  poduri  

conferinţe de  presă  pentru  a  explica  de  ce  

hobanate şi  alte  asemenea  construcţii  care  

proiectul străpungerii  Ciurel  trebuie  oprit  iar  

aduc traficul  de  maşini  în  centrul  

resursele aferente  acestuia  îndreptate  către  

BucureşKului.

alternaKve mai  iejine  şi  mai  prietenoase  cu   mediul  înconjurător.  

Grupul, având  un  nucleu  dur  şi  acKv  format   dintr-­‐o  mână  de  oameni  hotărâţi,  s-­‐a  format  

PAȘi * pagina 8


Din 2011  şi  până  acum,  au  anulat  în  instanţă   autorizaţia  de  construire  a  proiectului  şi  au   suspendat  definiKv  Planul  UrbanisKc  Zonal  al   proiectului.  Au  mai  câşKgat  un  proces   împotriva  Primăriei  Municipiului  BucureşK   pentru  eşecul  acesteia  de  a  le  furniza   informaţii  de  interes  public  în  Kmpul   prevăzut  de  lege,  dar  şi  pentru  că  aceasta  nu   a  furnizat  informaţia  cerută  de  către   membrii  grupului.

Importanţa pe care o au diverse metode de intervenţie în decizia publică* Petiții sau sesizări 39% mai puțin important

58% mai mult important

Campanii sau acțiuni 37% mai puțin important

60% mai mult important

Protest

28% mai puțin important

foto: Tudor Vintiloiu

PAȘi * pagina 9

70% mai mult important

* Conform sondajului realizat de CURS pentru Centrul de Resurse de participare publică pe un eşantion de 1100 de persoane, în perioada 23 august – 6 septembrie 2012.


PROMO

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică La ce  se  referă  Legea ๏ responsabilităţile   insKtuţiilor   publice   în   ceea   ce   priveşte   consultarea   organizațiilor   și  a  cetăţenilor   în   luarea  deciziilor   publice,   adică  pe  parcursul   procesului  de  elaborare  şi  adoptare  a  actelor  normaKve. Care  sunt  insKtuţiile  la  care  se  referă  Legea  transparenţei ๏ autorităţile  publice  centrale  şi  locale,  numite  sau  alese,  şi  la  alte  insKtuţii  care   folosesc  bani  publici. Ce  presupune  Legea  transparenţei ๏ Posibilitatea  publicului   de  a   parKcipa  şi   de  a-­‐şi   exprima  opinia  la  şedinţele   autorităţilor. ๏ Cu  cel  puţin   30  de  zile  înainte  ca  o   insKtuţie  publică  să   ia  în   dezbatere  un   proiect  de  hotărâre,  insKtuţia  trebuie  să  anunţe  publicul  despre  acest  lucru  şi   să   afişeze   proiectul   de   hotărâre.   Legea   numeşte   ca  metode   de   anunţare:   afişarea   la   sediul   insKtuţiei,   pe   site-­‐ul   propriu,   mass   media   centrală   sau   locală. ๏ Anunţul   trebuie   să   cuprindă   şi   data   până   la   care   cetăţenii   pot   să   facă   propuneri,   sugesKi   sau   să-­‐şi   exprime   opinia   cu   privire   la   respecKvul   document.  Perioada  de  Kmp  pe  care  o  au   la  dispoziţie  cetăţenii  pentru  a  face   recomandări  trebuie  să  fie  de  cel  puţin  10  zile. ๏ Anunţul   trebuie   să   cuprindă:   notă   de  fundamentare,   expunere  de   moKve,   referat,  textul  proiectului  de  act  normaKv. ๏ Dacă   o   asociaţie   sau   o   altă   autoritate   publică   cere   acest   lucru,   insKtuţia   trebuie  să  organizeze  o   întâlnire  publică  în  cadrul  căreia  să  fie  dezbătut  actul   normaKv.  Întâlnirile  publice  trebuie  să  se  desfăşoare  în  cel  mult  10  zile  de  la   anunţarea  întâlnirii. În   2010   Legea   transparenței   a   fost   modificată   introducându-­‐se   o   nouă   prevedere   pentru   administrația   publică.   Prin   alineatul   (3),   adăugat   arKcolului   11,   se   menționează  că  „Autorităţile   administraţiei  publice   prevăzute   la  art.   4  sunt  obligate   să   jus&fice   în   scris   nepreluarea   recomandărilor   formulate   şi   înaintate   în   scris   de   cetăţeni  şi  asociaţiile  legal  cons<tuite  ale  acestora.”


Albia râului Capra înainte de începerea lucrărilor

Albia râului Capra după începerea lucrărilor


Topolog – un râu împotriva microhidrocentralelor Cine: Ovidiu Mihuț Unde: Munții Făgăraș Sadiu: Campanie în desfășurare

OVIDIU construcția

pentru cauză  (inclusiv  Coaliția  pentru  

microhidrocentralelor în  Munții  Făgăraș  

Mediu), a  strâns  mii  de  semnături,  a  alertat  

(zona protejată  sit  Natura2000)  distruge  

presa și  autoritățile  româneșK  și  europene.

Mihuț a  văzut  cum  

râurile muntelui.  Indignat,  a  urmat  o  muncă   Munca  lui  Ovidiu  Mihuț  și  a  celor  pe  care  i-­‐a  

asiduă de  detecKv.  Ovidiu  Mihuț  a  studiat   legislația  românească  și  pe  cea  europeană,  a  

atras în  jurul  cauzei  a  avut  rezultate:   subiectul  a  fost  larg  mediaKzat,  inclusiv  în  

obținut și  studiat  acordurile  de  mediu  și  

presa cu  audiență  mare:  ProTV,  Adevărul,  

avizele de  gospodărire  a  apelor,  s-­‐a  

Jurnalul etc.,  iar  Comisia  Europeană  a  

documentat despre  invesKtori,  a  aflat  care  

deschis procedura  de  infringement,  

sunt regulile  pe  care  aceşKa  ar  trebui  să  le   respecte  și  a  văzut  la  fața  locului  cum  multe  

solicitând lămuriri  României  cu  privire  la  cele   sesizate.  

dintre acestea  sunt  ignorate.  În  paralel  cu   munca  de  detecKv,  a  informat  organizații  de  

Din păcate,  problema  este  departe  de  a  fi  

mediu cu  privire  la  situația  din  Munții  

rezolvată. Deja  au  fost  distruse  albii  de  râu,  

Făgăraș și  a  atras  o  mulțime  de  suporteri  

debitele de  apă  au  fost  semnificaKv  

PAȘi * pagina 12


diminuate, iar  lucrările  nu  par  a  înceta,  în  

şKinţifice şi  imbatabile  faţă  de  declaraţiile  

ciuda declarațiilor  Ministrului  Mediului  și  a  

autorităţilor care  susţin  că  proiectul  nu  are  

solicitărilor Comisiei  Europene.  Următorul  

impact asupra  mediului.  A  fost  strânsă  suma  

râu vizat  este  Topolog,  pentru  care  

de 753  de  lei,  dar,  totodată,  organizaţia  

invesKtorii au  cerut  deja  avize  de  

World Wide  Fund  a  decis  să  se  asocieze  

construcţie.

acestei iniţiaKve  şi  a  mobilizat  o  sumă  de  

CeRe este  alături  de  Ovidiu  Mihuţ  în   construirea  de  argumente  care  să  le  fie   prezentate  autorităţilor.  În  perioada   decembrie  2012  –  ianuarie  2013  a  iniţiat  o   chetă  online  pentru  a  strânge  fondurile   necesare  unui  studiu  de  biodiversitate  a   râului  Topolog,  care  să  aducă  argumente  

aproape 4000  USD  pentru  realizarea   studiului  complet.  În  iunie  2013  a  avut  loc   prima  fază  a  studiului,  urmând  ca  în  toamnă   să  fie  realizată  etapa  a  doua.  CeRe  va  fi   alături  de  Ovidiu  Mihuţ  pentru  a  folosi   argumentele  aduse  de  studiu  în   confruntarea  cu  autorităţile  publice.  


CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 58

COPACII ȘI METROUL DIN CARTIERUL DRUMUL TABEREI Câţiva locuitori  ai  carKerului  Drumul  Taberei   s-­‐au  mobilizat  şi  au  început  o  serie  de   demersuri  pentru  a  salva  copacii  rămaşi  în   picioare  după  primul  val  de  defrişări  de  pe   lungimea  viitoarei  magistrale  de  metrou  M5   (Drumul  Taberei  -­‐    Pantelimon).

Cine: Grupul civic „Salvăm Copacii!” Unde: București, Drumul Taberei Sadiu: Campanie finalizaă

În luna  ianuarie  cetăţenii  au  solicitat  ajutorul   CeRe  şi  au  primit  sprijin  în  demersurile  lor,  în   cadrul  programului  PAS,  prin  construirea   unei  strategii  de  abordare  a  autorităților,  

civic „Salvăm   Copacii!”,  format   din  cetăţeni  din   carKerul  Drumul  Taberei,  a  reuşit  să   convingă  Primăria  Municipiului  BucureşK,   METROREX  şi  Garda  Naţională  de  Mediu  să   reevalueze  proiectul  de  realizare  a  liniei  de   metrou  M5  (Drumul  Taberei  –  Pantelimon)   pentru  a  se  reduce  impactul  negaKv  asupra   mediului  şi  pentru  a  se  relua  consultările   publice  pe  această  temă,  moKvul  fiind   amploarea  defrişărilor  din  zonă.      

GRUPUL

La începutul  anului  2012,  multe  site-­‐uri  şi   pagini  de  Facebook  anunţau:  „Tăieri  masive   de  copaci  în  carKerul  Drumul  Taberei”.  Au   fost  peKţii  online,  nenumărate  discuţii  pe   forumuri  de  socializare  şi,  mai  apoi,  nişte   cetăţeni  care  au  trecut  la  acțiune  din  online   în  offline.  

PAȘi * pagina 14


GUVERNUL ROMÂNIEI 0,1,67(58/0(',8/8,ú,3ć'85,/25 *$5'$1$Ŗ,21$/ć'(0(',8 COMISARIATUL REGIONAL BUCURESTI COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCURESTI Bd. Unirii, Nr. 78, Bucuresti, Sector 3 Tel: 021.326.89.84, Fax: 021.326.89.83, e-mail: cmbuc@gnm.ro, www.gnm.ro

Nr. 147/03.02.2012

Catre : Dna. PANAIT ADINA

E-mail : adinapanait@xnet.ro, Tel. 0723.53.23.14

Spre stiinta : Ministerul Mediului si Padurilor ² Secretar General Garda Nationala de Mediu ² Comisariatul General Referitor la : sesizare defrisari arbori in Cartierul Drumul Taberei

Stimata Doamna, Urmare sesizarii dvs. , transmisa prin e-mail si inregistrata la Ministerul Mediului si Padurilor ² Compartimentul Relatii cu Publicul, sub nr. 85107/24.01.2012, transmisa spre solutionare la Grada Nationala de Mediu ² Comisariatul General si la Comisariatul Municipiului Bucuresti, inregistrata sub nr. 64/RP/30.01.2012, respectiv nr. 147/30.01.2012, cu privire la distrugerea spatiului verde din Cartierul Drumul Taberei, va comunicam urmatoarele : - SC METROREX SA, cu sediul in Bucuresti, sector 1, Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, este titularul Proiectului MAGISTRALA 5 Metrou : Drumul Taberei ² Pantelimon ² Tronson 1, Dr. Taberei ² Universitate, sector 1, 5 si 6, - Proiectantul obiectivului de investitii Linie noua de metrou Magistrala 5 ² Tronson Dr. Taberei ² Universitate este SC METROUL SA, - Activitatile de construire se realizeaza in baza Autorizatiei nr. 97/03.03.2010, eliberata de Primaria Municipiului Bucuresti si a Certificatului de Urbanism nr. 140/20.03.2008, - Activitatile de proiectare ( structuri ), construire si executie se realizeaza de ASOCIEREA ASTALDI S.p.A- lider asociere si FCC CONSTRUCTION SA, SC DELTA ANTEPRIZA DE CONSTRUCTII MONTAJ 93 SRL si SC AB CONSTRUCT SRL, conform Contractului de Proiectare si Executie de Lucrari nr. 10/14.03.2011 incheiat cu SC METROREX SA, - Lucraile la Magistrala 5 constau in executarea a : 14 statii, 2 statii de pompare si 12 centrale de ventilatie, accese acoperite la statii, lifturi si excalatoare, calea de rulare, instalatii tehnologice specifice, deviere retele edilitare, deviere retele si trasee RATB, organizare de santier, - SC METROREX SA detine Aviz de Mediu nr. 13 din 02.06.2010, pentru PUZ si Acord de Mediu nr. 3/ 13.09.2011 privind conditiile de realizare al proiectului din punct de vedere al protectiei mediului, - Mentionam ca lucrarile desfasurate la Statia de metrou , depou si galerie de legatura Valea Ialomitei se realizeza de Constructor Asocierea MAX BOEGL ROMANIA ² MAX BOGL BAUUNTERNEHMUG, Dosar 1/ .37, Ex. 1+2 MM/MM.

Pag. 1

B-dul Unirii Nr.78, Bloc J 2, Parter, sector 3, Bucuresti , Tel :021. 326.89.84. ;; Fax : 021.326.89.83. ;; e-mail : cmbuc@gnm.ro . www. gnm.ro

prin organizarea  acKvităților  grupului,   dezvoltarea  abilităților  de  negociere  cu   factorii  de  decizie,  facilitarea  relației  cu  mass   media,  construirea  mesajului  public  al   campaniei  etc.   Au  urmat  nenumărate  scrisori  şi  apeluri   către  Primăria  Municipiului  BucureşK,  către   METROREX  şi  către  Garda  Naţională  de   Mediu,  întâlniri  cu  reprezentanţi  ai  Direcţiei   de  Mediu  din  cadrul  PMB  şi  cu  Directorul   General  al  METROREX  pentru  a  opri   defrişările  şi  a  se  regândi  proiectul  din  teren,   în  aşa  fel  încât  impactul  asupra  mediului  să   fie  cât  mai  redus.  

Conform Planului  UrbanisKc  Zonal  pentru   această  construcţie,  amplasarea  gurilor  de   metrou  ar  fi  afectat  copacii  ramaşi  în   picioare.  De  la  faţa  locului,  cetăţenii  au  venit   cu  propuneri  de  uKlizare  a  spaţiilor   comerciale  sau  actualelor  staţii  de  autobuze   pentru  construcţia  viitoarelor  ieşiri  de   metrou,  pentru  a  evita  asvel  defrişările.  Mai   mult,  aceşKa  au  cerut  ca  cetăţenii  zonelor   afectate  să  fie  informaţi  şi  consultaţi  cu   privire  la  efectele  pe  care  construirea   metroului  le  va  avea  asupra  spaţiului  verde  şi   au  cerut  idenKficarea  unor  soluţii  tehnice  în   aşa  fel  încât  să  fie  sacrificaţi  cât  mai  puţini   arbori.  Însă  ei  nu  sunt  specialişK.  Aşa  că  au   cerut  să  discute  cu  cei  direct  responsabili,   pentru  ca,  împreună,  să  se  găsească  soluţii   mai  bune.   După  nici  o  lună  de  la  începerea   demersurilor,  grupul  a  primit  răspuns  de  la   Garda  Naţională  de  Mediu  prin  care  se   anunţă  sistarea  defrişărilor  (prin  Decizia  nr.   342/30.01.2012  emisă  de  PMB)  şi  reluarea   consultărilor  publice. Totodată,  cetățenii  au  convins  METROREX  să   găsească  soluţii  pentru  a  reduce  numărul  de   copaci  care  urmau  să  fie  tăiaţi.  Asvel,   aproximaKv  500  de  arbori  au  fost  salvaţi.   Răspuns  de  la  directorul  general  al   METROREX,  Gheorghe  Udrişte:  „Ca  urmare  a   propunerilor  Dumneavoastră  şi  a  măsurilor   luate,  prin  reanalizarea  posibilităţilor  de   construire  a  liniei  de  metrou  şi  de  diminuare   a  afectării  vegetaţiei  din  zonă,  considerăm  că   se  vor  defrişa  cu  cca.  500  de  arbori  şi  arbuşK   mai  puţin  faţă  de  numărul  inventariat   iniţial.”

PAȘi * pagina 15


SOS Lacurile Gheorgheni

Cine: Grupul civic S.O.S. Lacurile Gheorgheni

Unde: Cluj-Napoca, cartierul Gheorgheni Sadiu: Campanie finalizaă

SUB

numele S.O.S.  Lacurile   Gheorgheni,  un  grup  de   cetățeni  din  Cluj-­‐Napoca  a   pornit  să  convingă  autoritățile  publice  să   transforme  zona  din  jurul  lacului  Gheorgheni   în  zonă  pietonală.  Iniţial,  zona  era  una   linişKtă,  fără  trafic  auto,  până  când  mall-­‐ul   aflat  în  vecinătate  a  decis  să  construiască  o   şosea  fără  trotuar  pe  malul  lacului  pentru  a   deservi  parcarea  subterană.  Această   schimbare  ar  fi  împiedicat  cetățenii  să  se  mai   poată  plimba  sau  alerga  în  condiții  de   siguranță.   Cu  sprijinul  CeRe,  prin  programul  PAS,  am   pus  la  cale  o  serie  de  acțiuni  menite  să   atragă  atenția  publicului  și  să  pună  presiune   pe  autorități  să  închidă  traficul  în  zonă.  Au   fost  desfășurate  5  acțiuni  publice  de-­‐a  lungul   campaniei.   Prima  acţiune  a  avut  loc  cu  ocazia   Maratonului  Internațional  Cluj  (aprilie  2012)   unde  3  membri  ai  grupului  au  purtat  tricouri   pe  care  era  inscripţionat  mesajul  „Stop   traficului  auto  în  jurul  Lacului  Gheorgheni”.  A  

doua acţiune  a  avut  loc  chiar  pe  șoseaua  de   pe  malul  lacului  și  aici  parKcipanții  au   desenat  pe  asfaltul  cum  şi-­‐ar  dori  ei  să  arate   zona.   În  iunie  2012,  șirul  acțiunilor  a  conKnuat  cu   un  protest  sub  forma  unor    acKvităţi   sporKve.  În  completare,  soluțiile  de   amenajare  ale  zonei  au  fost  discutate  în   cadrul  Atelierului  de  ParKcipare  Publică.  De   asemenea,  la  începutul  anului  2013  a  fost   organizată  o  expoziție  cu  planuri  de   amenajare  a  zonei,  planuri  realizate  de  

PAȘi * pagina 16


studenţii de  la  Facultatea  de  Arhitectură  din   Cluj.   La  toate  evenimentele  au  fost  invitați   reprezentanții  autorităților  publice  și  presa. În  data  de  1  iunie  2013  a  fost  organizat  un   picnic  civic  pe  malul  Lacului  Gheorgheni   unde  copiii  au  desenat  pe  asfalt  lângă   ponton,  iar  adulții  au  putut  parKcipa  la   atelierul  „Spațiu  public  și  implicare  civică”,   alături  de  Adrian  și  Carmen  CosKna,  membrii   grupului  civic.  Tot  atunci  a  fost  lansată   campania  „Spune-­‐i  primarului”,  iar  50  de   cărţi  poștale  adresate  Primarului  Emil  Boc  au   fost  completate  de  parKcipanți  cu  moKvele   pentru  care  își  doresc  stoparea  traficului   auto  în  jurul  lacului. La  nici  trei  zile  după  picnic,  Adrian  CosKna  a   parKcipat  la  ședința  de  Consiliu  Local  unde  a   oferit  consilierilor  și  jurnalișKlor  cărțile   poștale.  În  urma  ședinței,  consilierul  Adrian   Popa  a  promis  că  la  următoarea  ședință  a   Comisiei  de  Urbanism  traficul  auto  în  jurul   Lacului  Gheorgheni  va  fi  stopat. La  sfârșitul  lunii  iunie,  Primarul  Emil  Boc  a   anunțat  că  „De  aici  înainte,  în  jurul  lacului   Gheorgheni  circulaţia  va  fi  închisă  şi  spaţiul   va  fi  redat  pietonilor,  pentru  a  fi  folosit  ca   atare  şi  nu  se  vor  mai  folosi  maşini.  Decizia   privind  circulaţia  este  definiKvă,  nu  se  va  mai   deschide  circulaţia",  a  precizat  Emil  Boc. Primarul  a  mai  spus  că  hotărârea  a  venit  şi  ca   urmare  a  repetatelor  solicitări  venite  din   partea  organizaţiilor  civice.  „E  şi  o  solicitare   mai  veche  a  ONG-­‐urilor,  o  solicitare  de  bun   simţ,  pe  care  noi  suntem  acum  în  măsură  să   o  punem  în  aplicare",  a  completat  Boc. Pe  lângă  acțiunile  publice,  grupul  a  trimis   constant  solicitări  către  Primăria  Cluj  și  a   parKcipat  la  ședințele  de  Consiliu  Local.  

PAȘi * pagina 17


Reamenajarea Parcului Istru

Cine: Grupul de Inițiativă Civică CallatisDrumul Taberei

Unde: Bucureşti, cartierul Drumul Taberei

Sadiu: Campanie finalizaă

de IniKaţivă  Civică   CallaKs-­‐Drumul  Taberei   este  un  grup  informal  de  cetățeni  format  în   luna  august  2010  în  cadrul  programului  de   organizare  comunitară  desfăşurat  de  CeRe.   Începând  cu  toamna  anului  2011,  în  cadrul   programului  PAS,  grupul  a  demarat  o   campanie  de  advocacy  pentru  a  convinge   Primăria  Sectorului  6  să  reamenajeze  Parcul   Istru  din  Drumul  Taberei  și  locul  de  joacă  din   cadrul  acestuia  -­‐  singurul  punct  de  atracție   pentru  locuitorii  zonei  Istru-­‐CallaKs,  care   necesita  reparații  și  îmbunătățiri.

Grupul

Domeniului Public  (APDU)  şi  la  Consiliul  Local   Sector  6,  a  fost  susţinută  de  80  de  semnături   din  partea  locuitorilor  din  apropierea   parcului. În  octombrie  2011,  grupul  a  organizat  un   eveniment  public  într-­‐o  şcoală  din  carKer   prin  care  şi-­‐a  propus:  să  aducă  împreună   locuitorii  carKerului  în  jurul  unei  cauze   comune  –  renovarea  parcului  -­‐  şi  să  se   folosească  de  prezenţa  acestora  pentru  a   pune  presiune  şi  a  obţine  un  răspuns  poziKv   de  la  autorităţile  publice  invitate  la   eveniment.  AproximaKv  100  de  persoane  –  

Înainte de  a  se  adresa  autorităţilor  locale,   grupul  a  colectat  nevoile  şi  ideile  vecinilor  lor   cu  privire  la  modernizarea  parcului.  Pe  baza   dorinţelor  lor  şi  cu  ajutorul  unui  urbanist,  au   realizat  un  plan  de  lucru  detaliat  pentru    parc   (înlocuirea  aparatelor  de  joacă  deteriorate  şi   achiziţionarea  de  echipamente  noi  pentru   diferite  grupuri  de  vârstă,  înlocuirea   suprafeţei  de  nisip  cu  suprafaţă  cauciucată   etc.).  Cererea,  depusă  la  Administraţia  

PAȘi * pagina 18


copii, părinţi  şi  bunici  –  toţi  susţinători  ai   modernizării  parcului,  au  parKcipat  la   eveniment.  Aflându-­‐se  sub  presiunea   publicului,  unul  dintre  oficialii  invitaţi  la   adunare  –  directorul  adjunct  al   Administraţiei  Domeniului  Public  –  a  oferit   răspunsuri  poziKve  la  80%  dintre  cererile   oamenilor.  Temându-­‐se  de  faptul  că   promisiunile  vor  rămâne  neîmplinite,  grupul   a  avut  o  întâlnire  faţă  în  faţă  cu  acelaşi   director  adjunct,  imediat  după  eveniment,   cu  scopul  de  a  dezvolta  planul  de   modernizare  al  parcului.  Întâlnirea  s-­‐a   încheiat  cu  un  raport  semnat  de  către   directorul  adjunct,  care  includea   promisiunile  făcute  în  Kmpul  evenimentului   public  şi  angajamentul  acestuia  de  a  oferi  un   răspuns  oficial  legat  de  modernizarea   parcului  în  decembrie  2011. Răspunsul  ADPU  Sector  6  s-­‐a  lăsat  așteptat  și   a  fost  nevoie  ca  grupul  de  iniţiaKvă  să  pună   în  conKnuare  presiune  pentru  ca   promisiunile  făcute  în  toamna  lui  2011  să  se   concreKzeze.

În luna  ianuarie  2012  a  fost  publicat   proiectul  de  buget  local  al  Sectorului  6.   Pentru  că  acesta  nu  prevedea  în  mod  explicit   fonduri  pentru  reamenajarea  Parcului  Istru,   grupul  de  inițiaKvă  CallaKs-­‐Drumul  Taberei,   alături  de  grupul  IniKațiva  Favorit  şi  CeRe  au   cerut  organizarea  unei  dezbateri  publice   asupra  bugetului  local.  În  primă  fază,   Primăria  Sectorului  6  a  refuzat  să  dea  curs   acestei  cereri,  decizia  Primăriei  fiind  ilegală   conform  Legii  52/2003  a  transparenţei   decizionale  în  administraţia  publică.  La   următorul  proiect  de  recKficare  bugetară  din   februarie,  a  fost  depusă  o  nouă  cerere  de   organizare  a  unei  dezbateri  publice.  De  data   aceasta,  Primăria  Sectorului  6  a  dat  curs   cererii  şi  a  organizat  întâlnirea  pe  28   februarie.  Grupul  de  iniţiaKvă  CallaKs,   prezent  la  dezbaterea  publică,  a  cerut  ca   reamenajarea  Parcului  Istru  să  fie  inclusă  în   buget  şi  ca  lucrările  să  demareze  cât  mai   repede  cu  puKnță. La  dezbaterea  publică,  directorul  ADP  a   promis  ca  lucrările  vor  începe  în  data  de  1   aprilie  şi  că  se  va  aloca  suma  de  290.000   RON  pentru  refacerea  parcului.   După  dezbaterea  publică  au  mai  urmat  încă   două  întâlniri  intense  de  negociere  cu   directorul  Administraţiei  Domeniului  Public.   În  final,  pe  8  aprilie  2012  au  început  lucrările   propriu-­‐zise  de  modernizare  a  Parcului  Istru.   Grupul  CallaKs  a  reuşit  să  convingă   autorităţile  publice  să  ia  în  considerare   planul  lor  de  amenajare  a  parcului.  Cele  mai   multe  dintre  cererile  grupului  de  iniţiaKvă  au   fost  puse  în  pracKcă,  iar  după  nouă  luni  de   demersuri,  locuitorii  zonei  beneficiază  de  un   loc  de  joacă  modernizat,  de  un  teren  de   fotbal  şi  unul  de  baschet  şi  de  îmbunătăţiri   ale  spaţiilor  verzi.

PAȘi * pagina 19


Parcul Istru ĂŽnainte de amenajare

Parcul Istru dupÄ&#x192; amenajare


Cetăţenii şi abuzurile bancare Cine: Grupul civic G2 Unde: România – campanie naţională Parener: ANBCC - Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Ceăeni

Sadiu: Campanie în desfăşurare

G2

este un  grup  de  câteva  sute  de   persoane  –  clienți  care  se   consideră  nedreptățiți  de  banca   creditoare.  MoKvul  îl  consKtuie  clauzele   abuzive  impuse  în  contracte.  Primul  pas  a   fost  instanța.  Oamenii  s-­‐au  consKtuit  într-­‐un   grup  și  au  inițiat  un  proces  colecKv  împotriva   băncii  creditoare,  reclamând  modul  de  calcul   al  dobânzilor  și  alte  câteva  prevederi   contractuale.   Pe  lângă  lupta  în  instanță,  câțiva  dintre  ei  au   cerut  sprijinul  CeRe.  Cauza  lor  este  simplă  –   să  fie  ascultați  de  către  insKtuțiile  statului.  Își   doresc  ca  Banca  Națională  și  Guvernul     României  să-­‐i  asculte  și  pe  ei  atunci  când  iau   decizii.  Își  doresc  ca  insKtuțiile  statului  să   pună  interesele  publicului,  ale  clienților   băncilor,  înaintea  intereselor  insKtuțiilor   bancare.

reușit de  mai  multe  ori  să  convingă  Guvernul   să  le  protejeze.  UlKma  victorie  a  fost   amânarea  unor  prevederi  din  Codul  de   Procedură  Civilă  conform  cărora,  printre   altele,  dacă  o  instanță  decide  că  anume   clauze  din  contractele  de  creditare  sunt   abuzive,  respecKvele  clauze  trebuie   modificate  în  toate  contractele  similare.  Deși   Codul  de  Procedură  Civilă  a  intrat  în  vigoare,   aplicarea  acestor  proceduri  a  fost  amânată.   Primul  pas  pe  care  CeRe  l-­‐a  făcut  în  sprijinul   cauzei  G2  a  fost  să  ajute  grupul  să  aibă   vizibilitate  în  media.  Pentru  că  încercările  lor   de  comunicare  directă  cu  Banca  Națională  a   României  au  eșuat,  am  gândit  împreună  o   strategie  care  să  construiască  vizibilitate   pentru  cauza  lor,  creând  presiune  publică.   Pentru  că  oamenii  au  venit  cu  poveșK  reale  și   vii,  presa  a  scris    (Le  PeKt  Journal  -­‐  BANQUES   -­‐  Commissions  abusives,  clients  mécontents;   CriKc  Atac  –  Interviuri;  Digi  24  -­‐  BĂNCI   EXECUTATE  SILIT.  Clienţii  acuză  întârzierea   aplicării  senKnţelor  irevocabile).   Încercăm  în  conKnuare  să  construim   vizibilitate  și  putere  la  nivelul  grupului   pentru  a  deveni  un  actor  puternic  în   discuțiile  cu  autoritățile.  Între  Kmp,  conKnuă   acțiunea  în  instanță!

Nevoia lor  de  a  se  organiza  dincolo  de   procesul  în  instanță  a  venit  după  ce  au   constatat  că  lobby-­‐ul  pe  care  îl  fac  băncile  a  

PAȘi * pagina 21


CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 34

O BIBLIOTECĂ PENTRU FILIPEȘTII DE TÂRG

Dorind sprijin  în  demersurile  lor,  cei  de  la   Legio  Lex  au  apelat  la  programul  PAS.   Împreună  am  construit  o  strategie  de   abordare  a  autorităților  locale,  de  găsire  a   unor  aliați  printre  consilierii  locali  și   creșterea  vizibilității  cauzei:  deschiderea   bibliotecii.  

Cine: Asociaţia Legio Lex Populi Unde: Comuna Filipeştii de Târg Sadiu: Campanie finalizaă

În comuna  FilipeşKi  de  Târg  exista  o   bibliotecă  doar  cu  numele:  accesul  era   limitat  de  programul  bibliotecarei  care  lucra   în  majoritatea  Kmpului  la  departamentul  de   asistenţă  socială  din  cadrul  Primăriei,  spaţiul   era  mic  şi  insalubru,  nu  existau  calculatoare   și  internet.   Asociația  Legio  Lex  Populi  a  vrut  o  bibliotecă   adevărată,  care  să  ofere  celor  aproximaKv  8   000  de  cetățeni  ai  localităţii  servicii  pe   măsura  nevoilor  lor.

Din august  2012,  până  în  aprilie  2013,  cei  la   Legio  Lex  au  mers  de  3  ori  în  audiență  la   Primărie,  au  discutat  permanent  cu   consilierii  locali,  au  organizat  3  evenimente   publice,  i-­‐au  luat  ca  aliați  pe  cei  din  corul   comunei,  au  organizat  sesiuni  de  formare  în   domeniul  informaKc  pentru  voluntarii   Asociaţiei,  Kneri  din  comună  şi  bibliotecară,   au  obținut  o  donație  de  3  calculatoare,  au   parKcipat  la  toate  ședințele  de  Consiliu  Local   și  nu  s-­‐au  lăsat  deloc. După  8  luni  de  eforturi  Asociaţia  Legio  Lex   Populi  a  reușit  să  determine  Primăria  să  dea   locuitorilor  comunei  un  spaţiu  în  care  aceşKa   pot  împrumuta  cărţi,  pot  uKliza  calculatorul   şi  pot  accesa  internetul  fără  să  fie  nevoiţi  să   meargă  până  la  PloieşK. Renovarea  bibliotecii  s-­‐a  derulat  odată  cu   începerea  anului,  iar  în  aprilie  2013  a  avut   loc  deschiderea  oficială.  Acum  biblioteca   este  dotată  cu  calculatoare,  internet  și  este  

PAȘi * pagina 22


zilnic deschisă  publicului.  Bibliotecară  este   instruită  în  uKlizarea  calculatorului  și  a   internetului.  Împreună  cu  aceasta,  voluntarii   Asociației  oferă  vizitatorilor  bibliotecii   instruire  gratuită  în  domeniul  informaKc.   Asociația  a  început  și  formarea  unui  grup  de   lucru  cu  cetăţenii  dornici  să  conceapă  un   program  cultural  în  noua  bibliotecă.   Campania  derulată  de  cei  de  la  Asociaţia   Legio  Lex  arată  că  lucrul  împreună  cu   autorităţile  locale  poate  aduce  schimbări   benefice  în  comunităţi.    

Gradul de mulţumire a cetățenilor față de modul în care funcţionează democraţia în România*

0% Foarte mulțumit

10% Destul de mulțumit

48% Nu prea mulțumit

Câtă lume știe de legea 544?*

25% Au auzit de 544

73% Nu au auzit de 544

2% Nu știu / nu răspund

40% Deloc mulțumit

2% Nu știu / nu răspund

Câtă lume folosește legea 544, dintre cei care au auzit de ea?*

11% Au trimis cereri pe 544

89% Nu au trimis cereri pe 544

* Conform sondajului realizat de CURS pentru Centrul de Resurse de participare publică pe un eşantion de 1100 de persoane, în perioada 23 august – 6 septembrie 2012.


TRENUL TRECE ŞI PRIN CÂMPIA TURZII

cale ferată  în  mod  regulamentar.  PracKca   locului  este  însă  de  a  traversa  liniile  de  cale   ferată  prin  locurile  nepermise,  punându-­‐şi   asvel  viaţa  în  pericol.  

Cine: Asociația pentru Proecția Consumaorilor şi ceăenii cartierului Șarât

Unde: Câmpia Turzii, judeţul Cluj Parener: ANBCC - Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Ceăeni

Sadiu: Campanie în desfășurare

Cetățenii carKerului,  împreună  cu  Asociația   pentru  Protecția  Consumatorilor,  vor  să   determine  autorităţile  publice  direct   responsabile  (CFR  S.A.  şi  Ministerul   Transporturilor)  să  asigure  condiţii  sigure  de   traversare  a  şinelor  de  cale  ferată  din  oraş.   În  februarie  2013,  grupul  civic  a  organizat  o   sesiune  de  responsabilizare  pe  tema   condiţiilor  de  traversare  a  şinelor  de  cale   ferată  din  oraş.  Reprezentanţi  ai  autorităţilor   publice  locale,  Primar,  Viceprimar,  Consilieri   Locali,  reprezentanţi  ai  CFR  precum  şi  ai   Consiliului  Judeţean  Cluj  au  fost  prezenţi  la   discuţiile  cu  privire  la  idenKficarea  de  soluţii   viabile  şi  punerea  lor  în  pracKcă.

foto: Radu Ciorniciuc

CarKerul Şarât  din  Câmpia  Turzii  (judeţul   Cluj)  este  izolat  de  restul  oraşului  prin  liniile   de  cale  ferată.  Există  un  singur  drum   ocolitor,  prevăzut  cu  barieră,  însă  fără   trotuar.  Din  această  cauză,  locuitorii   carKerului  (aproximaKv  5.000)  sunt  obligaţi   la  un  ocol  de  3  km  pentru  a  traversa  liniile  de  

Peste 400  de  cărţi  poştale  cu  invitaţia  la   eveniment  au  fost  trimise  celor  direct   responsabili  de  rezolvarea  problemei  -­‐   Directorul  General  al  CFR  S.A,  Dimitris   Sophocleous  şi  Ministerul  Transporturilor  şi   Infrastructurii,  Relu  Fenechiu.  Ce  doi  nu  au   venit,  însă  am  putut  vedea  o  mobilizare   mare  la  nivel  regional.  

PAȘi * pagina 24


Cetăţenii au  primit  din  nou  promisiuni  de  la   autorităţi:  alocarea  de  fonduri  din  bugetul   local  pentru  evaluarea  situaţiei,  alocarea   unei  sume  de  bani  din  bugetul  CFR  pentru   construirea  provizorie  a  unei  treceri   pietonale  la  nivel  cu  calea  ferată.  Primul   succes  a  şi  fost  înregistrat,  Primăria  Câmpia   Turzii  a  alocat  suma  de  15.000  lei  în  bugetul   local  pe  2013  pentru  un  „Studiu  de  soluţii   privind  fluidizarea  traficului  pietonal  între   CarKerul  Şarât  şi  restul  Municipiului.”  

Grupul civic  şi  Asociaţia  pentru  Protecția   Consumatorilor  vor  urmări  ca  şi  celelalte   promisiuni  să  fie  respectate.    

Percepția oamenilor cu privire la posibilitățile pe care le au de a influența decizia publică* Democrație înseamnă nu numai alegeri, ci și posibilitatea ca oamenii să-și facă cunoscute opiniile și să fie auziți de cei care-i reprezintă. Percepția negativă pe care respondenții o au față de funcționarea democrației este explicată de credința că părerea lor nu prea contează. Pe o scalǎ de la 1 la 10, respondenţii au notat astfel:

4,5

posibilitatea lor de a-și spune părerile reprezentanților administrației publice locale

2,6 pe cea de a se adresa parlamentarilor din colegiu 3,2 importanţa acordatǎ de cǎtre aleşii locali opiniilor venite de la oamenii obişnuiţi 1,7 importanţa acordatǎ de cǎtre parlamentari opiniilor venite de la oamenii obişnuiţi * Conform sondajului realizat de CURS pentru Centrul de Resurse de participare publică pe un eşantion de 1100 de persoane, în perioada 23 august – 6 septembrie 2012.


TINERII VOR PE SĂ FIE PE AGENDA PUBLICĂ

solicitări s-­‐au  numărat:  o  mai  bună  finanţare   a  educaţiei,  creşterea  veniturilor  Knerilor   angajaţi  din  sănătate  şi  învățământ  pentru   stoparea  emigrării  şi  asigurarea  parKcipării   corespunzătoare  a  studenţilor  la  luarea   deciziilor  în  cadrul  universităţilor.

Cine: ANOSR - Aliana Naţională a Organizaţiilor Studeneşti din România

Unde: România – campanie națională Sadiu: Campanie în desfășurare

ANOSR este  un  actor  cu  experienţă  în   negocierea  cu  autorităţile.  Rolul  CeRe  a  fost   de  a  ajuta  la  structurarea  strategiei  sale  de   intervenţie  şi  la  a  imagina  evenimente  cheie   care  să  contribuie  la  schimbarea  de  balanţă  a   puterii  în  favoarea  studenţilor.

Cea mai  bună  decizie  economică  pe  care  o   poate  luat  un  stat  este  să  investească  în   cetăţenii  lui;  în  special  în  Kneri.  Cei  din   ANOSR  (Alianţa  Naţională  a  Organizaţiilor   StudenţeşK  din  România)  au  înţeles  acest   lucru  şi  au  încercat  să-­‐l  explice  şi   poliKcienilor  printr-­‐o  „Scrisoare  deschisă   pentru  viitorul  României".  În  această   scrisoare  ei  au  atras  atenţia  asupra  unor   probleme  acute  cu  care  se  confruntă  Knerii   şi  au  cerut  găsirea  unor  soluţii.  Printre  

Un asvel  de  eveniment  a  fost  prezentarea   oficială  a  Scrisorii  Deschise,  pentru  care   ANOSR  adunase  peste   10.000  de  semnături.  ANOSR   a  imprimat  o  peKţie  lungă  de   100  de  metri  care  a  fost   purtată  pe  bulevard  de  la   Piaţa  Romană  la  Piaţa   Victoriei  de  o  delegaţie  de   30  de  studenţi  pentru  a  fi   oficial  înregistrată  la  Palatul   Victoria.  Acest  eveniment  a   adus  în  atenţia  presei  şi  a   poliKcienilor  cererile   studenţilor  într-­‐un  moment   de  cumpănă  în  care  se  vota   bugetul  naţional.  

PAȘi * pagina 26


CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 34

FÂNTÂNILE DIN MĂRGINENII DE JOS

Cine: Asociaţia Legio Lex Populi Unde: Satul Mărginenii de Jos, comuna Filipeştii de Târg

Sadiu: Campanie în desfășurare

În 2011,  Direcţia  de  Sănătate  Publică  (DSP  )  a   verificat  apa  din  11  fântâni  din  satul   Mărginenii  de  Jos,  comuna  FilipeşKi  de  Târg,   judeţul  Prahova  şi  a  declarat  ca  10  din   acestea  sunt  contaminate  microbiologic.   Rezultatele  analizelor  au  fost  trimise   foto: Radu Ciorniciuc Primăriei  cu  instrucţiuni  asupra  măsurilor  ce   trebuie  luate  în  acest  caz:  informarea   populaţiei,  eKchetarea  fântânilor   contaminate,  interzicerea  consumului  de  apă   din  sursele  încă  necontrolate  şi  curăţarea   apei.   Însă  Primăria  nu  început  nici  un  demers  de   rezolvare  a  situaţiei.    

Asociaţia Legio  Lex  Populi  a  început  încă  din   2011  să  pună  presiune  pe  autorităţi  pentru  a   se  lua  măsurile  prevăzute,  iar  în  2012  au   apelat  la  programul  PAS.   Campania  a  început  cu  obținerea  de   informații  concrete  de  la  DSP  asupra   pericolului  consumului  de  apă  contaminată   și  asupra  posibilelor  soluții  de  curățare.   Ulterior  acestor  cercetări,  s-­‐a  discutat  cu   medicii  de  familie  din  comună  pentru  a  se   obține  informații  cu  privire  la  efectele   consumului  de  apă  asupra  locuitorilor  și   asupra  cazurilor  de  îmbolnăviri.   În  paralel,  Georgeta  Stanciu,  fondatoarea   Asociației  Legio  Lex  Populi,  a  discutat  cu   consilierii  locali  din  Mărginenii  de  Jos  pentru   a  obține  sprijinul  lor  în  abordarea  acestui   subiect  în  ședințele  de  Consiliu  Local.  În   aprilie  2013  a  avut  loc  o  primă  întâlnire  cu   Primarul  și  4  Consilieri  Locali  pe  marginea   acestui  subiect.  Primăria  a  promis,  la  acel   moment,  că  va  invesKga  posibilele  soluții  de   curățare  a  fântânilor  și  că  va  anunța  public   comunitatea  asupra  apei  infectate  din   fântâni.  Primul  pas  a  și  fost  făcut:  Primăria  a   lipit  afișe  cu  informații  asupra  situației  apei   pe  fântânile  din  Mărgineni.   Campania  este  încă  în  desfășurare.  

PAȘi * pagina 27


MODIFICAREA LEGISLAŢIEI RELEVANTE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 40

persoanelor cu  tulburări  din  spectrul   auKsmului  (TSA)  şi  la  restricţionarea   accesului  la  serviciile  şi  facilităţile  şi  aşa   limitate  pentru  persoanelor  cu  dizabilităţi.  

Cine: Coaliție de organizații pentru persoanele cu autism

Unde: România – campanie națională Sadiu: Campanie finalizaă

Coaliţia organizaţiilor  ce  au  ca  beneficiari   persoanele  cu  auKsm  -­‐  Asociaţia  Învingem   AuKsmul,  Asociaţia  Naţională  pentru  Copii  şi   Adulţi  cu  AuKsm  din  România  (ANCAAR)   filiala  Craiova,  Romanian  Angel  Appeal  şi   Centrul  pentru  Resurse  Juridice  –  şi-­‐a  propus   modificarea  celor  două  ordine  care  stabilesc   criteriile  medico-­‐psihosociale  pe  baza  cărora   se  stabileşte  încadrarea  în  grad  de  handicap   la  copii,  respecKv  adulţi  (Ordinul  725/2002  şi   Ordinul  762/1992/2007).  Subiectul  a  fost   asumat  şi  susţinut  şi  de  Federaţia  pentru   Drepturi  şi  Resurse  pentru  Persoanele  cu   Tulburări  în  Spectrul  AuKst  –  FEDRA,  care  a   devenit  portavocea  comunităţii  persoanelor   afectate  de  TSA. La  începutul  campaniei,  în  cele  două  ordine,   auKsmul  era  asimilat  retardului  mintal,  ceea   ce  antrena  diagnosKcarea  greşită  a  

Demersurile făcute  de  organizaţiile  din   domeniu  datau  din  2009.  CeRe  s-­‐a  alăturat   campaniei  în  2011  şi  a  contribuit  la   structurarea  strategiei,  idenKficarea  ţintelor   relevante  şi  construirea  unor  tacKci   eficiente.   Un  moment  cheie  a  fost  depunerea  pe  28   mai  2012  a  PeKţiei  pentru  drepturile   persoanelor  cu  auKsm  în  cadrul  unui  marş   public  care  a  adunat  100  de  persoane,   susţinătoare  sau  afectate  de  TSA,  şi  a  vizat   cele  trei  persoane  cu  putere  de  decizie:   Ministrul  Muncii,  Ministrul  Sănătăţii  şi  Primul   Ministru.  Delegaţia  care  a  depus  peKţia  a   fost  primită  de  Ministrul  Sănătăţii  Vasile   Cepoi,  de  o  delegaţie  de  consilieri  la   Ministerul  Sănătăţii,  şi  de  un  reprezentant  al   Guvernului,  ocazie  cu  care  a  prezentat   solicitările  iniţiatorilor.   Acesta  a  fost  momentul  în  care  subiectul  a   primit  recunoaşterea  publică  –  de  la  acea   dată  autorităţile  au  iniţiat  demersurile   necesare  pentru  modificarea  ordinelor,  iar   reprezentanţii  organizaţiilor  au  fost  invitaţi  la  

PAȘi * pagina 28


grupurile de  lucru  care  s-­‐au  format  pe  acest   subiect.   Timp  de  un  an,  ONG-­‐urile  au  insistat  să  fie   ţinute  la  curent,  au  solicitat  informaţii,    au   formulat  puncte  de  vedere,  au  parKcipat  la   întâlniri,  au  depus  o  a  doua  peKţie  pentru  a   arăta  că  promisiunile  nu  au  fost  respectate,   au  încheiat  parteneriate  cu  media  pentru   campanii  publice  care  să  aducă  în  atenţie   subiectul  persoanelor  cu  TSA.  Aceste   demersuri  au  mobilizat  direct  peste  6000  de   persoane.       În  termen  de  un  an  cele  două  ordine  au  fost   modificate,  cele  mai  importante  solicitări  ale   iniţiatorilor  fiind  incluse  în  noile  forme.  CeRe   şi  iniţiatorii  vor  rămâne  atenţi  pentru  a   urmări  elaborarea  normelor  metodologice   care  asigură  transpunerea  în  pracKcă  a  celor   două  ordine.  

Organizații care au participat la consultări inițiate de autoritatea locală*

Organizații care au participat la consultări inițiate de autorități de la nivel central* 1,6% au participat la foarte multe

52,1% au participat

12,3% au participat la multe 12,8% au participat la puține

44,6% nu au participat

* Conform sondajului realizat de Centrul de Resurse de participare publică realizat în rândul a 250 organizații neguvernamentale active în variate domenii în perioada 23 august – 3 septembrie 2012,

16,6% au participat la foarte puține 55,6% nu au participat deloc


UN MUZEU PENTRU FIECARE

Cine: Coaliția – Asociația Aripi Românești, Fundația „Erou Căpian Aviaor Alexandru Șerbănescu”, Asociația Română pentru Propaganda și Isoria Aeronauticii

Unde: București Sadiu: Campanie suspendaă

Muzeul Aviaţiei  a  fost  declarat  monument   istoric  în  urma  unui  demers  inițiat  de   societatea  civilă  -­‐  de  pasionații  de  aviație,  fie   ei  persoane  private,  asociații  sau  fundații.   foto: Radu Ciorniciuc

Asociația Aripi  RomaneșK,  Fundația  „Erou   Căpitan  Aviator  Alexandru  Șerbănescu",   Asociația  Română  pentru  Propagandă  și   Istoria  AeronauKcii  și-­‐au  propus  să  conKnue   demersurile  într-­‐un  efort  de  modernizare  și   dezvoltare  a  Muzeului.

Ceea ce  și-­‐au  dorit  era  să  transforme  Muzeul   Aviației  într-­‐o  insKtuție  de  cultură   interacKvă,  care  să  își  cheme  vizitatorii  din   BucureșK,  din  țară  și  chiar  din  afară.  Pașii   care  trebuiau  urmați  erau:  instalarea   plăcuței  de  monument  istoric,  care  să  îi  arate   atestarea  și  pentru  ca  toată  lumea  să  șKe  că   ordinul  e  aplicat;  apoi  Muzeul  avea  nevoie  să   își  obțină  propria  personalitate  juridică;   ulterior,  era  necesară  construirea  unei   strategii  de  dezvoltare  la  care  să  parKcipe   toți  actorii  implicați  -­‐  de  la  Ministerul   Apărării,  cel  al  Transporturilor  și  al   Turismului,  până  la  primăriile  de  municipiu  și   de  sector,  alături  de  ONG-­‐uri,  de  licee  și   universități  de  profil,  de  insKtuții  de  cultură. Prima  acțiune  a  campaniei  a  fost  organizarea   unui  eveniment  cu  ocazia  Nopții  Muzeelor   din  2012.  Peste  300  de  cărți  poștale  au  fost   completate  de  vizitatori  cu  sugesKi  pentru   autoritățile  publice  privitoare  la  îmbunătățiri   pe  care  le  pot  aduce  muzeului.  Însă,  în  lipsa   unui  coordonator  al  grupului  din  partea   asociațiilor  cu  specific  pe  aviație,  campania   este  suspendată  în  prezent.

PAȘi * pagina 30


Peste 300  de  cărți   poștale  au  fost   completate  de   vizitatori  cu  suges<i   pentru  autoritățile   publice  privitoare  la   îmbunătățiri  pe  care   le  pot  aduce   Muzeului  Aviației.


PROMO

Petiţii şi scrisori Campaniile cu   peKţii  sau  scrisori  constau   în  transmiterea   către  un  oficial,  de   obicei  ales,  fie  a  mai  multor  scrisori  (idenKce  sau  nu,  dar  cu  acelaşi  mesaj)  de   către   mai   multe   persoane,   fie   a   unei   singure   peKţii   însoţite   de   un   număr   important  de  semnături. De  unde  provine  forţa  pe<ţiilor  şi  a  scrisorilor? ๏ Numărul  semnatarilor  -­‐   mai  ales  dacă  oficialul   căruia  îi  sunt   adresate   a  câşKgat  alegerile  cu  o  marjă  strânsă. ๏ Semnatarii.  E   foarte   bine  dacă  peKţiile  sunt  semnate  de  către  simpli   alegători,   dar  şi  mai  bine  este  dacă  o  organizaţie  reuşeşte  să  obţină   semnături   şi   de   la   lideri   de   opinie,   lideri   ai   altor   organizaţii   sau   celebrităţi.   Desigur,  e  important  ca  mass  media  să  reflecte  susţinerea   acestora.   ๏ Localizarea  teritorială  şi  momentul.  PeKţiile  trimise  cu  o  lună  înainte   ca  un   oficial   să  intre   în   campanie   electorală   sunt   de   două   ori   mai   eficiente  decât  cele  trimise  la  o  lună  după  terminarea  campaniei.   ๏ Consecinţele  planificate.  Fiecare  oficial  căruia  îi  sunt  adresate  peKţiile   ar   trebui   să   conşKenKzeze   că   numele   provin   de   la   un   grup   bine   organizat  şi  că  semnatarii  vor   fi  informaţi  asupra  răspunsului  pe  care   peKţia  lor  l-­‐a  primit. Sfaturi  pentru  redactarea  pe<ţiilor  şi  strângerea  semnăturilor ๏ Păstraţi  un  mesaj  scurt  şi  simplu.  Sunt  suficiente  doar  două  propoziţii   urmate   de  două  sau  trei  idei  punctate.   Dacă  este  cazul,  peKţia  poate   fi  însoţită  de  anexe. ๏ PeKţia  nu  trebuie  să   conţină  mai  mult   de  zece  rânduri   de  semnături   pe   pagină.   Nu   este   cazul   să   economisiţi   hârKe   prin   înghesuirea   a   douăzeci  de  nume  pe  pagină.   În  plus,   doriţi  ca  numele   să   fie  lizibile   pentru  a  putea  contacta  potenţialii  voluntari. ๏ Dacă  strângeţi  semnături  de  la  oameni  de  pe  stradă,  întrebaţi-­‐i  pe  cei   care   semnează   dacă   nu   doresc   să   voluntarieze.   Luaţi   numărul   de   telefon  al  celor  care  doresc  să  voluntarieze.   ๏ Ieşiţi  pe  stradă  în  echipe.   Este  mult  mai  distracKv   şi  oferă  organizaţiei   mai   multă   vizibilitate.   Organizarea   unei   zile   pentru   strângerea   de   semnături  este  mult  mai  eficientă  decât  decizia  de  a  lăsa  pe  fiecare  să   strângă  separat  semnături  conform  ritmului  propriu.   ๏ Niciodată  nu  trimiteţi  peKţiile  semnate  fără  să  vă  fi  oprit  copii.  


În PAS cu implicarea Campaniile din PAS pot fi rezumae în numere, actici, ține, rezulae, obiective. Dar mai presus de asa, campaniile din PAS sunt reflecări ale oamenilor care au investit în ele și care le-au dus la bun sfârșit sau care încă le construiesc. Poveștile acesor oameni și schimbările pe care ei le-au produs, le produc și cu sigurană le vor produce au fost așernue pe hârtie de șase jurnaliști: Dollores Benezic, Ionuț Dulămiă, Oana Sandu, Radu Ciorniciuc, Tea Teodorescu, Tudor Vintiloiu.


l u t c e p i s Re rgete o Ge d

a eR

d

iuc c i rn o i uC

FeKța mignionă  are  acum  43  de  ani  și  nu  o  mai   cheamă  Georgeta  Ciucă.  Acum  îi  spune  Stanciu  și  a   locuit  toată  viața  în  satul  Mărgineni  din  județul   Prahova.  Părinții  ei  sunt  romi  și  au  fost  muncitori   în  fabrică.  I-­‐au  dat  Georgetei  o  educație  unde   respectul  de  sine  e  deseori  confundat  cu  rușinea   de  a  fi  bârfit  de  comunitate.  Georgeta  are  două   fete,  a  terminat  o  facultate  și  un  master,  a  obținut   un  post  de  conducere  la  Agenția  Națională  pentru   Romi  și  are  un  ONG  prin  care  luptă  cu  autoritățile  ca   să  rezolve  problemele  oamenilor  din  comunitatea  ei.   Asta  este  povestea  Georgetei  Stanciu,  cea  mai   respectată  femeie  din  satul  Mărgineni.


O adolescentă  mignionă,  cu  ten  măsliniu  și   ochi  negri  ia  la  rând  toți  copiii  de  pe  uliță  și-­‐i   întreabă  ce  vor  de  la  viață.  Crede  că,  în  felul   ăsta,  îi  va  cunoaște  îndeajuns  de  mult  încât   să-­‐i  și  ajute  cu  sfaturi  „de  bine”.  Începe  cu   Nicu,  un  băiat  mai  mare  ca  ea  cu  vreo  trei   ani.  Îi  place  să  discute  cu  el  pentru  că  simte   că  vorbesc  aceeași  limbă.  Nicu  se  gândește   și-­‐i  zice  că  vrea  o  mașină  și  să  plece  din  țară.   Și  s-­‐o  aibă  de  soție. Fata  încremenește.  „Doamne,  ce  pros<i!  Doar  atât  îți  doreș<  de   la  viața  asta!?  Băi,  Nicule,  cel  mai  mult  de  la   viața  asta  îmi  doresc  să  am  respect.  Atât  cât   dau,  să  mi  se-­‐ntoarcă.  Să  am  o  fată-­‐două-­‐ trei  cu  cineva  pe  care  să  pot  să-­‐l  iubesc  și  să   pot  să  cresc  eu  copilul  așa  cum  îmi  doresc.  Și   să  scriu  o  carte.  Atât  îmi  doresc”.     Terminase  liceul  la  Câmpina  și  voia  să   devină  avocat,  însă  în  anul  ăla  a  fost  bătaie   pe  locurile  de  la  Drept  și  n-­‐a  reușit  să  intre.   Așa  că  s-­‐a  angajat  ca  profesor-­‐suplinitor  la   școala  din  sat.  Îi  plăcea  mult  să  lucreze  cu   copii. Nicu  și-­‐a  făcut  curaj  și-­‐ntr-­‐o  seară  a  venit  cu   părinții  lui  s-­‐o  ceară  de  soție  pe  Georgeta.  Ea   era  cu  două  prietene  în  camera  ei  și  habar  n-­‐ avea  că  peste  câteva  minute  va  deveni   logodnica  cuiva.  Mama  a  trânKt  ușa  camerei   și  i-­‐a  zis  pe  nerăsuflate:  „A  venit  un  băiat  la   Kne.  Dar  a  venit  și  cu  părinții  lui”.  Prietenele   fetei  au  înțeles  imediat  și  au  plecat  chicoKnd.   Ce  i  se  întâmpla  azi  Georgetei  era  visul   tuturor  fetelor  din  sat.  Sufletul  ei  era  însă   năpădit  de  îndoieli. Nu  putea  să  zică  nu,  nici  să  accepte  nu  voia.   Era  o  rușine  prea  mare.  Ce  s-­‐ar  fi  spus  despre  

părinții ei?  Dac-­‐ar  fi  refuzat,  ar  fi  fost  luată   drept  încrezută  și  cu  mojuri. Când  a  intrat  în  camera  unde  erau  Nicu  și   familia  lui,  a  lăsat  capul  în  jos.  „Plângeau  și   sufletul  și  inima  în  mine.  Pentru  că  aveam  să   pierd  tot  ce  era  mai  frumos”.  Copilăria. Mama  lui  Nicu  a  vorbit  prima:  „Am  venit  că   lui  Nicușor  îi  place  de  Georgeta  și  că  vrea  s-­‐o   ceară  de  soție.”  Georgeta  a  ridicat  fruntea  și   l-­‐a  ținKt  cu  privirea  pe  Nicușor.  El  a  stat  cu   capul  plecat  până  a  auzit-­‐o  pe  Georgeta  că   răspunde:  „Dacă  tot  ați  venit  și-­‐ați  bătut   drumul  până  aici,  fie!”.   Imediat  ce  viitoarele  rude  au  ieșit  din  curte,   fata  creolă  și  cu  ochii  pătrunzători  a-­‐nceput   să  fugă  și  s-­‐a  pus  pe  plâns.  Nu  s-­‐a  oprit  până   dimineața  când  avea  pleoapele  așa  umflate   că  abia  vedea  pe  unde  mergea. După  nuntă,  Georgeta  s-­‐a  gândit  în  fiecare  zi   cum  să  fugă  din  țară  și  să  scape  de  toate   promisiunile  pe  care  i  le-­‐a  făcut  lui  Nicu  cu   acel  „fie”.  Frământările  au  încetat  când  a   rămas  însărcinată.  Copilul  s-­‐a  născut  cu   malformații  grave  și  a  murit  după  un  an,   chiar  de  ziua  Georgetei.  Asta  era  pentru  ea   un  semn  clar.  Dumnezeu  a  pedepsit-­‐o  pentru   că  a  vrut  să-­‐și  părăsească  bărbatul.   După  ce  a  născut  alte  două  fete  sănătoase,   și-­‐a  dat  seama  totuși  că  Dumnezeu  o   iubește.  „Așa  a  vrut  El  să  fie.  A  vrut  ca  prima   fată  să  fie  a  Lui,  iar  pe  celelalte  două  să  mi  le   dea  mie,  să  mă  mulțumească.  Am  două  fete   cuminți,  frumoase  și  bine  educate”.   După  toate  nenorocirile,  Georgeta  nu  voia  să   renunțe  la  dorința  de  a  ajuta  oamenii.  S-­‐a   înscris  voluntar  la  cursurile  de  mediator   sanitar  -­‐  un  soi  de  intermediar  între  medicul  

PAȘi * pagina 35


de familie,  autoritatea  locală  și  comunitatea   de  romi,  pentru  a  le  oferi  oamenilor  acces  la   servicii  de  sănătate.  A  absolvit  cursurile  cu   cea  mai  mare  medie  din  clasă  și  a  primit   oferte  pentru  un  loc  de  muncă.  Putea  să   meargă  oriunde,  îns-­‐a  vrut  să  rămână  în  sat.   A  lucrat  trei  ani  ca  mediator  sanitar,  dar  a   fost  nemulțumită  de  birocrație.  Binele   apărea  doar  pe  hârKe,  iar  problemele  celor   3000  de  romi  din  Mărgineni  rămâneau   aceleași.   În  paralel  cu  acKvitatea  de  la  cabinetul   medical,  Georgeta  a  făcut  voluntariat  la  o   fundație  locală  care  se  ocupa  cu  problemele   romilor.  Președintele  fundației  încasa  pe-­‐ ascuns  banii  pe  care-­‐ar  fi  trebuit  să-­‐i  dea   voluntarilor  -­‐  vreo  200  de  lei  pe  lună  -­‐  iar   proiectele  pe  care  fundația  le  derula  erau   invizibile.

La 31  de  ani,  Georgeta  și-­‐a  dat  demisia  de  la   fundație  și  s-­‐a  înscris  la  Facultatea  de   Administrație  Publică  de  la  Universitatea   Petrol-­‐Gaze  PloieșK.  Tremura  toată  în  prima   zi.  Totul  era  nou,  iar  colegii  ei  veneau  din   medii  atât  de  diferite.  Georgetei  i-­‐a  trebuit   un  singur  curs  să  capete  un  senKment  de   care  uitase.  Că  și-­‐a  găsit  locul. Imediat  după  ce  a  terminat  facultatea,  a  aflat   că  există  un  post  de  conducere  în  cadrul   Agenției  Naționale  pentru  Romi  din  Călărași   și,  după  ce  a  dat  un  concurs,  au  chemat-­‐o  la   lucru.  Nu  a  contat  că  orașul  era  la  șase  ore   distanță  de  mers  cu  autobuzul.  Era  pregăKtă   să  facă  naveta  și  să  stea  la  gazdă.  Locul  cel  

nou de  muncă  era  de-­‐acum  marea  ei   mândrie. Prima  zi  în  Călărași  a  fost  un  dezastru.  Pe   drumul  spre  serviciu,  se  gândea  la  fetele  ei.   Cum  or  să  se  descurce  ele  singure?  Ce-­‐or  să   mănânce?  Cum  să  stea  ea  departe  de  ele  o   săptămână?  N-­‐a  apucat  să  intre  în  clădirea   unde  avea  biroul,  că  a  leșinat.  Chiar  și  după   ce  și-­‐a  revenit,  se  gândea  doar  la  cum  să  se   întoarcă  acasă.  Și  asta  a  și  făcut.  Imediat   după  ce  medicii  de  pe  ambulanță  au  lăsat-­‐o   să  plece,  s-­‐a  urcat  în  primul  microbuz  și  s-­‐a   întors  acasă.  A  doua  zi  era  înapoi  la  serviciul   pe  care-­‐l  are  și  astăzi. După  ce  s-­‐a  angajat  la  Agenție,  Georgeta  a   absolvit  un  master  în  Strategii  pentru   Administrație  Europeană.  Spune  despre   cursurile  pe  care  le-­‐a  făcut  acolo  că  sunt   „nume  pompoase  care  nu  te  învață  să  faci   nimic  concret”.  Că  dincolo  de  teorii,   comunitățile  de  romi  au  probleme  reale.  Și,   cu  toate  astea,  că  nu-­‐i  poți  ajuta  cu  adevărat   pe  oameni  decât  pe  căi  insKtuționale.  Așa  că   în  2009  și-­‐a  înființat  propriul  ONG.

De Ziua  Internațională  a  Drepturilor  Omului,   Georgeta  a  organizat  o  dezbatere  publică,   unde  a  invitat  elevi,  profesori  și  câțiva   oameni  din  Primărie.  Au  discutat  despre   sănătate  și  educație.  Oamenii  își  doreau   modernizarea  bibliotecii  comunale  și   curățarea  fântânilor  publice  din  Mărgineni. Biblioteca  din  comună  nu  mai  funcționa  de   mult  Kmp.  Fiecare  locușor  din  podeaua  de   fag  scârțâia,  pereții  erau  nevăruiți  de  prin  

PAȘi * pagina 36


anii ‘60,  iar  cărțile  mureau  înghițite  de   mucegai.  Primăria  n-­‐a  considerat  că   biblioteca  e  importantă  pentru  comunitate,   așa  că  a  lăsat-­‐o  în  paragină.   Alături  de  consilierii  locali  care  au  parKcipat   la  dezbaterea  publică  organizată  de  asociația   Georgetei,  a  venit  și  un  grup  cu  o  foarte   mare  influență  în  comună:  corul  de  la   biserică.  Consilierii  au  văzut  că  oamenii  sunt   recepKvi  la  propunerile  de  modernizare  a   bibliotecii  și  l-­‐au  convins  pe  Primar  să   finanțeze  renovarea  clădirii.  Au  zugrăvit-­‐o,   au  schimbat  tâmplăria,  au  pus  calorifere  și   centrală  termică,  apoi  au  adus  cărți  noi. Cu  un  grant  de  2000  de  dolari,  Georgeta  a   chemat  un  profesor  și  a  făcut  cursuri  de  IT  cu   bibliotecara  și  voluntarii  de  la  asociația  ei.   Nu  după  mult  Kmp,  și-­‐a  înscris  ONG-­‐ul  într-­‐ un  program  prin  care  a  primit  gratuit  trei   calculatoare  și  o  conexiune  la  internet.

Biblioteca a  prins  viață.  Elevii  vin  zilnic  și   împrumută  cărți  de-­‐acolo  și  în  fiecare   duminică  la  ora  patru,  câțiva  profesori,   corișKi  și  cei  zece  voluntari  de  la  asociația   Georgetei  se  întâlnesc  să  discute  despre   problemele  comunității. Fântânile  din  Mărgineni  pun  în  pericol  viața   locuitorilor.  Seceta  din  2011  a  secat  toate   cele  11  fântâni  publice  din  sat.  Apa  era  plină   de  un  mâl  prin  care  înotau  mii  de  mormoloci.   Prin  luna  august,  voluntarii  de  la  asociație  au   făcut  o  sesizare  la  Direcția  pentru  Sănătate   Publică.  S-­‐au  recoltat  probe  din  toate   fântânile,  iar  rezultatele  au  fost  trimise  la   Primărie.  Patru  luni  mai  târziu,  situația  era   aceeași.  Voluntarii  Georgetei  au  strâns   semnăturile  oamenilor  din  sat,  au  umplut  o   sKclă  cu  apa  mâloasă  dintr-­‐una  din  fântâni  și   au  intrat  peste  Primar  în  Kmpul  unei  ședințe   de  consiliu.  

PAȘi * pagina 37


Primarul le-­‐a  spus  că  apa  nu  este  periculoasă   pentru  ei  atât  Kmp  cât  o  fierb  înainte  să  o   bea.  La  un  an  de  la  ședința  de  consiliu,   fântânile  sunt  în  aceeași  condiție,  iar   localnicii  le  folosesc  în  conKnuare,  chiar  dacă   apa  îi  poate  îmbolnăvi.  Presat  de  oameni,   Primarul  și-­‐a  pus  angajații  să  lipească   averKsmente  pe  fântâni  și  să  arunce  pietre   de  var  în  apă  în  speranța  că  o  să  omoare   mormolocii. Nu  există  sistem  public  de  canalizare  ori  de   apă  în  Mărgineni.  Oamenii  se  trezesc  la   patru-­‐cinci  dimineața,  vin  cu  butoaiele  la   fântâni  și  stau  la  coadă  ca  să  scoată  apă.  Ar   trebui  să-­‐și  vândă  casele  ca  să  aibă  bani  să-­‐și   construiască  fântâni  proprii.  Li  s-­‐a  spus  de-­‐ atât  de  multe  ori  că  problema  va  fi  rezolvată   încât  nu  mai  cred  nimic  din  ceea  ce  li  se   promite  prin  campaniile  electorale.  

Georgeta și  Nicu  se  ceartă  mai  tot  Kmpul,  iar   zilele  trecute  s-­‐au  ciondănit  din  nou.   Georgeta  l-­‐a  întrebat  pe  Nicu  dacă-­‐și  mai   aduce  aminte  de  discuția  pe  care-­‐au  avut-­‐o   când  erau  copii.   „Crezi  c-­‐ai  obținut  ce  voiai  de  la  viață?”.   Nicu,  hotărât,  îi  spune  că  da.  Are  casă,  o  are   pe  Georgeta  de  nevastă  și-­‐a  reușit  să  plece   și-­‐nafară.  „Și  cu  ce  te-­‐au  ajutat  pe  <ne  toate   lucrurile  astea  să  fii  mai  bun?  Ai  sufletul  mai   bogat?” Nicu  încremenește. Georgeta  și-­‐a  aKns  țelurile  în  viață:  a  câșKgat   respectul  oamenilor,  fetele  îi  sunt  exact  așa   cum  și  le-­‐a  imaginat  când  era  copil,  iar  cartea   se  scrie  de  la  sine  „pentru  că  eu  oricum  scriu   în  fiecare  zi  în  cartea  vieții”.

Situații asemănătoare  se  întâmplă  în  toată   țara.  Autoritățile  locale  își  pierd   credibilitatea,  în  <mp  ce  oameni  din   societatea  civilă,  care  ajută  concret   comunitatea,  câș<gă  respect.

fotografii de Radu Ciorniciuc

PAȘi * pagina 38


PROMO

Instrument de planificare a strategiei pentru o campanie de advocacy Academia Midwest („Organizing for Social Change”)

Scop/obiective

Analiza situaţiei

Scopul –  ce  vă   propuneţi  să  obţineţi   pe  termen  lung  de  la   această  campanie.

1. Analiza

Cauza campaniei  –   pentru  ce  luptaţi   acum  –  ce  vreţi  să   vedeţi  schimbat  la   finalul  acestei   campanii.

ObiecKvele campaniei  –  ce   rezultate   intermediare  trebuie   să  aveţi  pentru  a   câşKga  campania.

organizaţiei pe ce  resurse  vă   bazaţi  (oameni,   fonduri,   informaţii,   posibili  aliaţi) ce  vizibilitate   aveţi,  ce   reputaţie  aveţi?

2. Analiza ๏ ๏

๏ ๏

problemei şi  a   mediului ce  încercări  de   rezolvare  au  mai   fost  făcute? care  este   procesul   decizional  prin   care  trebuie  să   treacă  rezolvarea   problemei? ce  legislaţie   există? cum  este   poziţionată   problema  pe   agenda  publică? dar  pe  cea   poliKcă?

Aliaţi, susţinători şi adversari

A cui  este  problema?   Pe  cine  afectează,  pe   cine  favorizează,  cine   ar  câşKgat  de  pe   urma  campaniei,  cine   ar  pierde,  cine  are  un   interes  să  o  rezolve,   cine  are  putere  să   ajute  campania,  cui  îi   pasă  de  această  cauză   etc. 1.  Aliaţi  –  cei  care  se   pot  alătura  campaniei   şi  o  pot  susţine   puternic. 2.  Susţinători  –  cei   cărora  le  pasă  de   cauza  voastră  şi  pot   să  susţină  campania   ocazional. 3.  Adversari  –  cei  care   sunt  favorizaţi  de   situaţia  pe  care  voi   vreţi  să  o  schimbaţi,   cei  care  au  de  pierdut   dacă  voi  câşKgaţi,  cei   care  s-­‐ar  putea  opune   campaniei.

Ţinte

Tactici

Ţintele sunt   persoanele  care  au   puterea  de  decizie  în   domeniul  pe  care  îl   vizează  campania   voastră.

TacKcile sunt   acțiunile  pe  care  le   organizaţi  în   campanie  –   împreună  cu   susţinătorii  şi  aliaţii  –   pentru  a  convinge   ţintele  să  ia  deciziile   pe  care  le  doriţi.

1. Ţinte  principale TacKcile  pot  include: Cine  are  puterea  de  a   lua  decizia  pe  care  o   doriţi? Ce  putere  aveţi   asupra  lor? 2.  Ţinte  secundare Cine  are  putere   asupra  ţintelor   principale? Ce  putere  aveţi   asupra  lor?

๏ Evenimente media ๏ Audieri  publice ๏ Sesiuni  de   responsabilizare ๏ Lobby ๏ Proteste,  marşuri   şi  alte  Kpuri  de   evenimente   publice ๏ Negocieri  


Legislaţția autismului a câștigat în IQ „România  este  singurul  stat  din  lume  în  care  au<smul  este  eradicat  la  vârsta  de  18  ani”,  scria   toamna  trecută  Ana  Dragu,  președinta  asociației  „Au<sm  Europa”  din  Bistrița,  pe  TOTB.ro.   „În  România  nu  există  adulţi  cu  au<sm.  Există  schizofrenici  şi  oligofreni,  depresivi,  canceroşi,   nevro<ci,  psiho<ci,  însă  adulţi  cu  au<sm,  nu”.  De  vină  era  un  ordin  guvernamental  din  care   lipsea  cuvântul  „au<sm”  și  care  stabilea  că  un  adult  trebuia  să  aibă  un  IQ  sub  21  pentru  a   primi  sprijinul  statului.  Alt  ordin  îi  obliga  pe  părinții  copiilor  au<ș<  să  declare  și  ei  un  IQ  scăzut   pentru  ca  cei  mici  să  aibă  un  însoțitor.  În  urma  unei  campanii  de  un  an  și  jumătate,  o  mână  de   ONG-­‐uri  a  reușit  să  transforme  schizofrenicii  și  copiii  cu  retard  mintal  în  persoane  cu  au<sm.         text de Ionuţț Dulămiţță

Luminița Sandu,  o  mamă  din  Craiova,  l-­‐a  dus   pe  Bogdan  la  medic  după  ce  a  observat  că   băiatul  ei  simțea  tot  Kmpul  nevoia  de  a  se   mișca,  dar  nu  și  pe  cea  de  a  dormi  sau  de  a   întreba,  ca  majoritatea  copiilor,  „de  ce?”.   Înainte  să-­‐l  audă  pe  cel  corect,  femeii  i  s-­‐au   spus  mai  multe  diagnosKce:  „retard  verbal,   retard  psihic  grav,  nu  are  nimic,  nu  mai  poți   să  faci  nimic  cu  el,  închide-­‐l,  ia-­‐ți  gândul  de  la   el  și  fă  altul”.  După  doi  ani,  Bogdan,  acum  în   vârstă  de  21  de  ani,  a  fost  diagnosKcat  cu   auKsm  la  Spitalul  Obregia  din  BucureșK.  Era   1997,  iar  mama  lui  nu  șKa  ce  terapii  l-­‐ar   putea  ajuta,  pentru  că  nu  existau  încă  în   România.  Singurul  sfat  pe  care  l-­‐a  primit  a   fost:  „Integrați-­‐l  în  colecKvitate”.  A  încercat   asta  în  grădinița  de  stat  și  în  școlile  speciale   din  oraș,  dar  după  doi  ani  de  refuzuri,  a   hotărât  să  lucreze  singură  cu  el.  Cunoscuse  o   familie  de  profesori  cu  un  băiat  auKst,  care   își  adunaseră  experiența  de  lucru  cu  copilul   într-­‐un  manuscris.   Manuscrisul  se  baza  pe  principiile  metodei   de  intervenție  ABA,  prin  care  părinții  și   personalul  calificat  înțeleg  comportamentul  

unei persoane  auKste  și  modul  în  care  poate   fi  afectat  de  mediul  înconjurător.  Luminița  l-­‐ a  ajutat  pe  Bogdan  să  deosebească  culorile,   să  recunoască  100  de  pictograme  cu  obiecte   și  animale,  să-­‐și  aștepte  rândul  la  locul  de   joacă.  „Răspunsurile  corecte  erau   recompensate”,  spune  ea.  „Mi-­‐aduc  aminte   că  aveam  casa  plină  de  acadele”.  Apoi  a   încercat  să-­‐l  integreze  din  nou  într-­‐o  școală   specială.  „Cu  toate  că  șKa  mult  mai  mult   decât  ceilalți  copii  cu  dizabilități  din  școală,   faptul  că  era  încă  hiperkineKc  și  poate  faptul   că  eram  un  părinte  informat  care  cerea   program  de  intervenție  personalizat  au   condus  la  excluderea  lui  abuzivă”.   Au  urmat  depresia  și  atacurile  de  panică,  dar   și  norocul  ca  Luminița  Sandu  să  întâlnească   două  mame  cu  experiențe  similare.  Au   înființat  împreună  Asociația  Națională   pentru  Copii  și  Adulți  cu  AuKsm  din  România   (ANCAAR),  filiala  Craiova  și  au  reunit  10   mame  cu  10  „copii  speciali”.  S-­‐au  întâlnit   săptămânal,  Kmp  de  un  an,  pe  aleile  unui   parc  din  Craiova,  apoi,  în  octombrie  2003,  au  

PAȘi * pagina 41


deschis împreună  porțile  primului  centru  de   zi  pentru  copii  și  Kneri  cu  auKsm  din  Oltenia.    

medie. Problema  lor  ține  de  funcționalitate,   nu  de  inteligență.  

Trei ani  mai  târziu,  Toma,  băiatul  Andreei   Sorescu  din  BucureșK,  acum  în  vârstă  de  8   ani,  a  primit  același  diagnosKc  ca  Bogdan.  „O   doamnă  psiholog  mi-­‐a  spus  că  eu  sunt  de   vină  pentru  ce  i  s-­‐a  intamplat  lui  Tomi,   pentru  că  nu  am  stat  cu  el  acasă  până  la   vârsta  de  un  an”,  scrie  mama  lui  Toma  pe   site-­‐ul  asociației  „Învingem  AuKsmul”,  pe   care  a  înființat-­‐o  în  2009  și  prin  care  a   deschis  și  ea  un  centru  de  zi  pentru  copiii   auKșK.  „Am  rămas  mută,  dar  ar  fi  trebuit  să  îi   răspund:  Cum  adică,  doamna  psiholog,   dumneavoastră  credeți  că  auKsmul  este  o   boală  psihică,  determinată  de  lipsa  de   afecțiune  a  mamei?  Asta  înseamnă  că  ulKma   carte  de  specialitate  pe  care  ați  ciKt-­‐o  era   dinainte  de  anii  ’60”.  Sufrageria  ei  a  devenit   grădiniță,  iar  la  trei  ani,  Toma   avea  trei  terapeuți  ABA,  un   supervizor  american,   logoped,  kinetoterapeut,   terapeut  ocupațional,  urma   un  tratament  homeopat  și  o   dietă  fără  gluten  și  cazeină,   toate  costând  1.500-­‐2.000   de  euro  pe  lună.

Toți copiii  până  în  18  ani,  spune  Luminița   Sandu,  trebuia  să  se  prezinte  anual  la  o   comisie  de  evaluare  pentru  a  li  se  reînnoi   cerKficatul  de  handicap.  „Nu  am  înțeles   această  necesitate  pentru  că  statul  român  nu   oferă  persoanelor  cu  auKsm  niciun  program   de  recuperare,  nu  decontează  terapii   specifice  în  vederea  recuperării  lor,  nu  există   curicule  specifice  în  învățământul   românesc”.  Recuperarea  și  integrarea  în  școli   sunt  suportate  de  părinți  și  de  ONG-­‐uri   înființate  de  părinți.  

Sprijinul din  partea  statului   consta  într-­‐o  sumă  mică   pentru  plata  unui  însoțitor  –   copiii  auKșK  deprind  greu   anumite  abilități  de  viață,  iar   unii  nu  simt  pericolul.   Sprijinul  venea  însă  doar   dacă  părinții  declarau  un  IQ   sub  35,  din  cauza  ordinului  defectuos   752/2002,  în  baza  căruia  se  stabilea   încadrarea  în  grad  de  handicap  la  copii.   AuKsmul  era  confundat  cu  retardul  mintal,   deși  multe  persoane  auKste  au  IQ-­‐uri  peste  

De cele  mai  multe  ori,  o  persoană  cu  auKsm   are  nevoie  de  cineva  care  s-­‐o  însoțească  24   de  ore  din  24,  atât  la  terapie  și  la  școală,  cât   și  acasă.  „Au  fost  însă  cazuri  când  faimoasa   comisie  a  hotărât,  probabil  din  rațiuni  

meschine, financiare,  că  [persoana]  se  poate   descurca  și  singură.  Sunt  și  în  prezent  cazuri   în  care  persoanele  cu  auKsm  nu  au  dreptul  la   persoană  însoțitoare”.  

PAȘi * pagina 42


Problemele erau  și  mai  mari  după  18  ani.   După  această  vârstă,  scria  Ana  Dragu,  auKșKi   dispăreau  de  pe  listele  comisiilor  de   încadrare  în  handicap  „ca  ceața  în  miezul   unei  zile  de  toamnă”.  Ordinul  762/2007,  în   baza  căruia  se  stabilea  încadrarea  în  grad  de   handicap  pentru  adulți,  nu  includea  cuvântul   „auKsm”.  Pentru  a-­‐și  păstra  dreptul  la   însoțitor,  o  persoană  cu  auKsm  trebuia  să   primească  alt  diagnosKc.  „Altă  comisie,  alt   dosar,  altă  umilință”,  spune  Luminița  Sandu.   „La  18  ani,  din  auKșK  deveneau  schizofrenici,   psihoKci”.  Dacă  persoana  auKstă  nu  avea   familie  care  să-­‐i  semnaleze  diagnosKcul   corect  și  ajungea  într-­‐un  centru  cu   diagnosKcul  de  schizofrenie,  spune  Andreea   Sorescu,  ar  fi  primit  medicație  pentru   afecțiunea  cu  pricina  iar  situația  i  s-­‐ar  fi   agravat. „În  plus,  ca  să  beneficiezi  de  persoană   însoțitoare  [pentru  o  persoană  adultă]  care   nu  a  beneficiat  de  terapii  specifice  și  să  scapi   de  umilința  de  a  te  prezenta  anual  la  această   comisie,  trebuia  ‘să-­‐ți  aranjezi  terenul’”,   spune  Luminița  Sandu.  „Adică  să-­‐l  rogi  pe   psiholog  să-­‐ți  dea  un  IQ  mai  mic  de  20,  deși   de  multe  ori  nu  e  cazul,  să-­‐l  rogi  pe  medicul   psihiatru  să  aibă  bunăvoința  să-­‐ți  păstreze   diagnosKcul  de  auKsm  din  copilărie  și  în  final   să  obții  un  cerKficat  nerevizuibil”.   Cele  două  mame  au  făcut  front  comun  în   2011,  prin  asociațiile  pe  care  le-­‐au  înființat.   Se  întâmpla  în  perioada  în  care  fundația   Romanian  Angel  Appeal  organiza  întâlniri   pentru  elaborarea  primei  strategii  naționale   pe  auKsm.  Cele  trei  organizații  au  pornit   împreună  o  campanie  de  modificare  a  celor   două  ordine  guvernamentale,  sub  ghidajul   Centrului  de  Resurse  pentru  parKcipare   publică  (CeRe).  ONG-­‐ul  bucureștean  are  un   program  desKnat  organizațiilor  și  grupurilor   de  cetățeni  care  vor  să  influențeze  decizii  

publice –  Serviciul  Permanent  de  Asistență  în   Advocacy  (PAS).  Li  s-­‐a  alăturat  și  Centrul   pentru  Resurse  Juridice  în  acest  demers. Terenul  era  bătut  deja  din  2008,  când   Jurnalul  Național  ai  eșit  cu  un  dosar  pe  tema   auKsmului,  în  care  a  prezentat  și  povestea   actriței  Manuela  Hărăbor,  mama  unui  băiat   auKst,  și  când  ONG-­‐urile  au  semnalat   necesitatea  modificării  ordinelor,  de  care   răspund  împreună  Ministerul  Muncii  și  cel  al   Sănătății.  Au  fost  depuse  scrisori  oficiale,  iar   la  3  noiembrie  2009  a  fost  și  o  întâlnire  cu   Ministrul  Muncii,  Mariana  Câmpeanu.   Aceasta  a  spus  că  s-­‐a  consultat  cu  Ministrul   Sănătății,  Eugen  Nicolăescu,  și  că  ordinele   vor  fi  modificate  într-­‐o  lună.  Nu  s-­‐a   întâmplat. CeRe  s-­‐a  bazat  pe  această  promisiune.   Pentru  a  da  voce  comună  organizațiilor  din   domeniu,  ONG-­‐urile  coagulate  de  CeRe  au   acKvat  Federația  pentru  Drepturi  și  Resurse   pentru  Persoanele  cu  Tulburări  în  Spectrul   AuKst  (FEDRA).  La  2  aprilie  2012,  de  Ziua   Internațională  de  ConșKenKzare  a   AuKsmului,  aceasta  a  lansat  o  peKție  prin   care  cerea  modificarea  ordinelor.  PeKția  a   adunat  peste  3.000  de  semnături.  La  28  mai,   în  jur  de  100  de  oameni  din  mai  multe  orașe,   membri  ai  ONG-­‐urilor  sau  persoane  cu  


auKsm, s-­‐au  adunat  s-­‐o  depună  la  sediul   celor  două  ministere  și  la  Guvern,  pe  o  ploaie   mocănească.  Manifestanții  s-­‐au  întâlnit  cu   Ministrul  Sănătății,  Vasile  Cepoi,  cu  delegați   ai  Marianei  Câmpeanu  și  cu  un  consilier  al   cabinetului  Ponta.

care le-­‐am  trimis  modificările.  Apoi  a  fost  o   perioadă  de  liniște  totală.  Nu  ne-­‐au  mai   răspuns  la  emailuri,  la  telefoane”.  La  13   august,  ONG-­‐urile  au  aflat  că  ordinele  au  fost   supuse  dezbaterii  publice  pe  site-­‐ul   Ministerului  Sănătății,  spre  a  fi  modificate.  

„Am prins  momentul  când  tocmai  se   schimbase  guvernarea,  [miniștrii]  erau  de   două  săptămâni  în  fotolii”,  spune  Andreea   Sorescu.  ParKcipanții  la  miKng  au  propus  un   termen  de  trei  luni  pentru  modificarea   ordinelor,  deși  Câmpeanu,  aflată  la  un  nou   mandat,  spunea  în  2009  că  era  nevoie  de   doar  una.  „Promisiuni  am  primit  doar  de  la   Ministrul  Sănătății,  care  a  spus  că  sunt  OK   cele  trei  luni  pe  care  noi  le  punem  ca  și   termen  și  că  va  vorbi  imediat  cu  doamna   Ministru  a  Muncii.  Cred  că  și  efectul  ploii  a   fost  benefic,  nu  era  o  imagine  plăcută  să  vezi   niște  persoane  cu  dizabilități”.  

Ordinul pentru  copii  a  fost  publicat  în   Monitorul  Oficial,  cu  textul  modificat,  la  5   octombrie  2012.  Prima  victorie:  copilul  nu   mai  trebuie  să  aibă  un  IQ  sub  35  pentru  a   primi  însoțitor.  ONG-­‐urile  au  aflat  însă  că   ordinul  a  fost  modificat  cu  doar  câteva  zile   înainte  de  publicare.  Pe  lângă  traducerea   inadecvată  a  unor  termeni  internaționali,   textului  îi  lipseau  normele  metodologice  prin   care  se  stabilește  gradul  de  dizabilitate  al   copiilor  auKșK  (acesta  fiind  de  patru  Kpuri).   „Ai  scos  IQ-­‐ul,  dar  pe  baza  cărei  grile  faci   evaluarea?”,  spune  Andreea  Sorescu.  „Au   modificat  doar  forma  ordinului,  care  conține   criteriile  largi.  S-­‐a  publicat  fără  se  ne  arate   forma  finală,  n-­‐au  luat  în  seamă  ulKmele   noastre  modificări.  Au  spus  că  le  este  foarte   greu  să-­‐l  întoarcă  din  drum”.  

După popasul  de  la  Guvern,  Daniela   Nicolaescu,  consilier  specializat  în  protecția   copilului,  și-­‐a  asumat  rolul  de  mediator  între   cele  două  ministere.  La  scurt  Kmp  de  la   miKngul  din  mai,  Vasile  Cepoi  a  format  o   comisie  interministerială  pentru  modificarea   ordinelor,  iar  la  11  iulie  2012,  doi   reprezentați  ai  ONG-­‐urilor  care  semnaseră   peKția  au  fost  invitați  la  consultări  tehnice  pe   ordinul  pentru  copii.  Au  parKcipat  Andreea   Sorescu  și  Adela  Tarpan,  de  la  Romanian   Angel  Appeal.   Membrii  comisiei  au  propus  un  text,  iar   reprezentanții  ONG-­‐urilor  au  făcut  propuneri   pe  el.  „Ne-­‐am  legat  de  termeni  care  nu  erau   traduși  corect,  am  zis  să  fie  cât  mai  aproape   de  definiția  auKsmului  ca  și  criterii  de   evaluare  a  gradului  de  dizabilitate”,  spune   Andreea  Sorescu.  „I-­‐am  rugat  să  ne  acorde   câteva  zile  să  consultăm  și  celelalte   organizații.  Ne-­‐au  lăsat,  cred,  trei  zile,  după  

La 15  noiembrie  2012,  FEDRA  a  depus  o  a   doua  peKție,  mai  largă,  la  Palatul  Victoria,   adresată  lui  Victor  Ponta.  Voia  să-­‐i   reamintească  situația  persoanelor  cu  auKsm   și  le  enumera  nevoile:  implementarea  unui   proiect  național  de  screening  pentru  copiii   de  până  în  șase  ani  (România  nu  are  o   staKsKcă  oficială  a  cazurilor);  susținerea   financiară  a  intervenției  Kmpurii,  asvel  încât   cât  mai  mulți  copii  să  fie  integrați  în  sistemul   de  învățământ,  unde  să  beneficieze  de  sprijin   specializat,  precum  și  pe  cea  a  serviciilor   personalizate  pentru  persoanele  auKste  de-­‐a   lungul  vieții,  ca  acestea  să  devină,  din  asistați   social,  contribuabili  și  cetățeni  cu  drept  de   decizie  care  se  pot  autosusține;  completarea   ordinului  pe  copii  și  finalizarea  celui  pentru   adulți.

PAȘi * pagina 44


„Când am  făcut  peKția  mai  generală  din   noiembrie,  nu  am  făcut-­‐o  cu  miKng  și  nu  a   fost  aceeași  deschidere”,  spune  Andreea   Sorescu.  „Nu  am  mai  avut  nicio  întâlnire.  Era   perioadă  electorală.  Nici  doamna  Nicolaescu   n-­‐a  mai  fost  disponibilă.  Ni  s-­‐a  spus  că  e  un   Kming  nepotrivit.  Am  primit  diverse   răspunsuri  la  acea  peKție,  și  de  la  Guvern,   dar  nu  ceva  pe  fond.  Spuneau  că  e  în  lucru  și   ordinul  pe  adulți”.  Campania  a  fost   îngreunată  de  schimbările  de  cadre  care  la   nivelul  ministerelor.  O  mare  problemă  a  fost   plecarea  lui  Cepoi  de  la  Ministerul  Sănătății.   „Asta  ne  spuneau  și  cei  din  aparatul  tehnic   că  e  marea  problemă,  fluctuația  de  miniștri”.   De  fiecare  dată  când  apar  asvel  de   schimbări,  explicațiile  și  presiunea  trebuie   luate  de  la  capăt,  iar  mamele  persoanelor  cu   auKsm,  dintre  care  unele  se  ocupă  și  de   centre  speciale,  nu  au  resurse  să  o  facă.

CeRe și-­‐a  asumat  rolul  de  secretar  al   campaniei  și  a  încercat  să  păstreze   consecvența.  A  coagulat  organizațiile,  le-­‐a   ajutat  să-­‐și  construiască  o  strategie  și  se   documenteze  pe  legislație,  le-­‐a  dat  constant   remindere  cu  ce  trebuie  făcut,  cine  trebuie   sunat,  a  construit  un  istoric  al  demersurilor   de  până  atunci.  „Organizațiile  mai  vorbiseră   de  acest  subiect  în  2008-­‐2009.  Am   descoperit  promisiuni  ale  Ministrului  Muncii   de  la  vremea  respecKvă,  care  e  și  acum,  că   se  va  rezolva  atunci”,  spune  Sînziana  Dobre,   care  s-­‐a  ocupat  de  campanie  din  partea   CeRe.  „Dacă  nu  ai  conKnuitate  și  nu   construieșK  pe  rezultate...  Lumea   sensibilizează,  face  ceva  și  apoi  așteaptă  ca   autoritatea  să  reacționeze.  Trebuie  să   construieșK  pe  ce  ai  făcut  și  să  le  aduci   aminte,  să-­‐i  tragi  de  mânecă,  să  fii  ca   picătura  chinezească”.  Pentru  a  nu  pierde  

PAȘi * pagina 45


promisiunile făcute  de  autorități  în  spatele   ușilor  închise,  trebuie  făcute  minute  după   fiecare  întâlnire  și  expuse  public. „Asta  am  făcut  și  eu  și  am  insistat  să  le   completeze  ele  (n.r.  –  reprezentantele  ONG-­‐ urilor)  când  nu  am  fost  eu”,  spune  Sînziana   Dobre.  „De  pildă,  după  ce  a  fost  protestul  și   ne-­‐am  întâlnit  cu  reprezentanții  ai  trei   insKtuții,  a  apărut  un  comunicat  de  presă  în   care  se  spunea  ce  au  promis  ei.  Notezi  ce  s-­‐a   discutat  și  faci  chesKa  asta  publică.  Apoi   trebuie  să  te  întorci  la  ei  înainte  de  termenul   de  îndeplinire  a  promisiunii  și  să  le  aduci   aminte”.  Pe  lângă  fluctuația  angajaților  din   aparatul  de  stat,  o  altă  problemă  idenKficată   de  Dobre  este  că  autoritățile  se  feresc  să   gesKoneze  puncte  de  vedere  diferite.   „Aceste  ordine  reglementează  acordarea   gradului  de  handicap  pentru  toate  bolile,  nu   doar  pentru  auKsm.  Și  au  zis:  dar  voi  ați  venit   și  ați  cerut  pentru  auKsm  și  ar  trebui  să   facem  pentru  toată  lumea.  Le  era  teamă  că   or  să  primească  mult  prea  multe  sugesKi  și   ce  fac  cu  toate  alea?  Nu  se  gândesc  că   societatea  are  mai  multe  puncte  de  vedere  și   că  ei  trebuie  să  modereze  și  să  aleagă  o   soluție.  Și-­‐ar  dori,  dacă  se  poate,  să  vină  unul   din  partea  întregii  societăți  și  să  spună  care   sunt  problemele,  ei  să-­‐și  noteze  și  să  vadă  ce   au  de  făcut”.   La  asta  se  adaugă  lipsa  de  comunicare  și   transparență.  „De  exemplu,  Ministrul   Sănătății  a  promis  că  face  o  comisie   interministerială.  Tu  cum  afli  că  se  face?  Pui   mâna  pe  telefon  și  suni  unde  crezi  tu.  Nu  e   tanK  Geta,  nu  se  șKe,  nu  s-­‐a  făcut.  Nu  te   sună  ei,  tu  trebuie  să  tot  revii,  o  dată  pe   săptămână  sau  o  dată  la  două  săptămâni.   După  două  luni  afli  că  s-­‐a  făcut  comisia,  deja   s-­‐a  întrunit  și  o  să  fii  chemat  la  o  ședință.  Eu   cred  că  dacă  nu  suni,  nu  te  cheamă  nimeni”.

După mai  multe  luni  de  așteptare  și   insistențe,  la  5  marKe  2013,  ministerele  au   organizat  o  întâlnire  consultaKvă  și  pe   ordinul  pentru  adulți,  la  care  au  parKcipat   câte  un  delegat  de  la  Romanian  Angel   Appeal  și  de  la  ANCAAR,  filiala  Iași  –   specializată  în  munca  cu  adulții.  Iar  la  30  mai   2013,  a  fost  publicat  și  textul  modificat  în   Monitorul  Oficial,  dar  din  nou  fără  norme  de   metodologie.  ONG-­‐urile  își  vor  conKnua   presiunea  pentru  introducerea  lor  în  ambele   ordine,  dar  și  pentru  asigurarea  de  servicii  și   centre  specializate  pentru  persoanele  cu   auKsm. „Aceste  ordine  determină  singurul  sprijin  de   la  stat  de  care  beneficiază  auKsmul  în   România”,  spune  Andreea  Sorescu.  „Singurul   sprijin  cuanKficabil.  Indemnizația,  care   ajunge  la  700  de  lei  pentru  gradul  cel  mai   grav,  plătește  un  însoțitor  sau  un  asistent   personal  care  nu  este  specializat  în   intervenție.  Dar  fiind  singura  modalitate  prin   care  părinții  puteau  avea  un  sprijin,  am   luptat  cât  mai  mult  pentru  această   modificare”.  În  realitate,  cheltuielile  pornesc   de  la  1.000  de  euro  în  sus  pentru  asigurarea   unor  servicii  adecvate  persoanelor  auKste.   Cu  toate  acestea,  organizațiile  consideră   modificarea  celor  două  ordine  o  mare   victorie  și  se  bucură  că  au  reușit  să  se   strângă  mai  multe  sub  aceeași  umbrelă.   „Datorită  presiunii,  suntem  pe  lista   [autorităților],  iar  pentru  că  ne-­‐am  coagulat   în  FEDRA  le  este  și  lor  mai  facil.  Una  e  să  le   zici  că  reprezinți  două  sau  trei  organizații  pe   auKsm  și  una  e  să  se  șKe  că  reprezinţi  13-­‐15   organizații,  că  acestea  comunică  construcKv,   că  poziția  uneia  reprezintă  poziția  federației.   E  vorba  de  reprezentaKvitate”.

PAȘi * pagina 46


PROMO

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public Ce presupune  Legea:   ๏ Existenţa   unui   departament   sau   a   unui   funcţionar   responsabil   cu   informarea   publicului; ๏ Informaţii   de   interes   public   „din   oficiu”   –   care   pot   fi   consultate   la   punctele   de   informare/documentare,  pe  site,  în  publicaţiile  proprii; ๏ Informaţii  de  interes  public  oferite  „la  cerere”. Informaţiile  publice  „din  oficiu”  (ar<colul  5  alin.1  din  Lege): ๏ Actele   normaKve   care   reglementează   organizarea   şi   funcţionarea   autorităţii   sau   insKtuţiei  publice; ๏ Structura   organizatorică,   atribuţiile   departamentelor,   programul   de   funcţionare,   programul  de  audienţe  al  autorităţii  sau  insKtuţiei  publice; ๏ Numele  şi  prenumele   persoanelor  din   conducerea  autorităţii  sau  a  insKtuţiei  publice   şi  ale  funcţionarului  responsabil  cu  difuzarea  informaţiilor  publice; ๏ Coordonatele  de  contact   ale   autorităţii  sau  insKtuţiei  publice,  respecKv:  denumirea,   sediul,  numerele  de  telefon,  fax,  adresa  de  e-­‐mail  şi  adresa  paginii  de  internet; ๏ Sursele  financiare,  bugetul  şi  bilanţul  contabil; ๏ Programele  şi  strategiile  proprii; ๏ Lista  cuprinzând  documentele  de  interes  public; ๏ Lista  cuprinzând  categoriile  de  documente  produse  şi/sau  gesKonate,  potrivit  Legii; ๏ Modalităţile  de   contestare  a  deciziei  autorităţii  sau  a  insKtuţiei  publice  în  situaţia  în   care  persoana  se  consideră  vătămată  în  privinţa  dreptului  de   acces  la  informaţiile  de   interes  public  solicitate. Informaţii  de  interes  public  oferite  „la  cerere”: ๏ Aproape   orice   informaţie   gesKonată   de  insKtuţie,   cu   excepţia  celor   secreKzate   (cf.   Legii  cu  privire  la  protecţia  datelor  personale;  Legii  informaţiilor  clasificate  etc.); ๏ Cererile  nu  trebuie  moKvate; ๏ Cererile  pot  fi  făcute  şi  verbal  şi  în  scris. Termenele  de  răspuns 10  zile  lucrătoare  de  la  depunerea  cererii. ๏ În  cazul  în   care  durata  necesară  pentru  idenKficarea  informației  solicitate  depăşeşte   acest  termen,  termenul  se  prelungeşte  până  la  30  de  zile; ๏ În  cazul  menţionat,  solicitantul  va  fi  înșKințat  despre  acest  fapt  în  cel  mult  10  zile; ๏ În   cazul  unei  informații  exceptată  de  la  liberul   acces,  solicitantul  va  fi  informat  în  cel   mult  5  zile; ๏ Dacă   solicitarea   de   informaţii   nu   este   de   competenţa   insKtuţiei/autorităţii   publice   sesizate,  aceasta  nu  o   va  resKtui  persoanei,  ci,  în  termen   de  5   zile   de  la  primire,   o  va   trimite  insKtuţiei/autorităţii  competente  şi  va  informa  solicitantul  despre  aceasta.


Furnica civică

Copacii, locurile de joacă și parcarea din zona Nicolae Grigorescu apărate de o femeie de 69 de ani. text de Oana Sandu


Î

n BucureșK  este  o  dimineață   târzie  cu  soare,  una  din  cele   câteva  excepții  senine  ale  unui   mai  ploios,  și  picamărele  din   zona  gurii  de  metrou  Titan   lucrează  cu  zgomot.  În  fața  unui  sediu  de   bănci  de  la  parterul  unui  bloc,  se  refac  scările   și  se  pun  borduri,  iar  în  cealaltă  parte  a   intersecției,  alți  muncitori  lucrează  la  linia  de   tramvai.  Cornelia  Mihail,  69  ani,  căruntă,   machiată  cu  fard  verde  și  îmbrăcată  într-­‐un   sacou  galben-­‐pai  la  reverul  căruia  a  atașat  o   broșă  din  matrioșce  minuscule  de  lemn,   salută  jovial  vânzătorul  de  la  chioșcul  de   ziare,  vecini  și  muncitori.  Inspectează  tot  în   jur,  așa  cum  face  în  fiecare  zi  când  iese  din   casă.  Se  strâmbă  când  vede  cum,  pe   bulevardul  Nicolae  Grigorescu,  lângă  trotuar,   gardul  viu  a  fost  tăiat  ca  să  facă  loc  unei   bănci  noi  de  lemn,  iar  copacii  nou-­‐puși  de   Primărie  sunt  uscați  pentru  că  nu  au  fost  puși   în  marKe-­‐aprilie,  ci  tocmai  în  mai.  Se  bucură   măcar  că  rădăcinile  copacilor  sunt  ajutate  să   fie  udate  constant  cu  furtunuri  de  60  de   cenKmetri  instalate  în  pământ,  care  permit   apei  să  ajungă  rapid.  Acum  câțiva  ani,  i-­‐a  dat   ideea  asta  fostului  Primar  al  Sectorului  3,   Liviu  Negoiță,  pe  când  acesta  parKcipa  la  o   emisiune  de  radio,  unde  ascultătorii  îl  sunau   să-­‐i  ceară  ajutor.  „Am  văzut  în  Franța  și,  cum   i-­‐am  zis,  imediat  a  implementat  în  parcul   IOR,  că  alvel  de  unde  să  adune  bietul  pom,   din  ciment?”.  Lângă  piațeta  de  pe  bulevard,   unde  tronează  statuia  din  marmură  a   pictorului  Nicolae  Grigorescu,  Cornelia  și-­‐ar  fi   dorit  nu  o  statuie,  ci  o  reconsKtuire  a  unui   tablou  de-­‐al  pictorului,  un  covoraș  din  flori   pe  gazonul  din  piațetă.   În  2009,  Cornelia  Mihail,  pensionară  și   trabanKstă  cunoscută,  a  început  o  luptă  cu   autoritățile,  ca  să  salveze  8.000  de  metri   pătrați  de  verdeață  –  aproape  300  de  tei,  

salcâmi, stejari,  plopi,  arțari,  locuri  de  joacă   și  o  parcare  pentru  150  de  mașini  –  un  loc   care  în  2009  ar  fi  urmat  să  se  transforme   într-­‐un  complex  de  clădiri  din  fața  blocului  3   bis  de  pe  Grigorescu,  unde  locuiește.  Zona   asta  de  verdeață  este  o  gură  de  aer  între   betoane,  unde  Cornelia  măsoară  în  fiecare   lună  cât  a  mai  crescut  arțarul  din  fața   balconului  său,  unde  se  simte  mai  bucuroasă   când  aude  mierla  de  câmpie  prin  copaci  și   când  vede  cum  se  joacă  copiii  vecinilor,   proaspăt  întorși  de  la  școală.   Pentru  zona  asta  a  pornit  Cruciada  copacilor   în  2009  și  de-­‐asta  a  organizat  proteste,  a  pus   fluturași  în  parbrize,  și  și-­‐a  căutat  aliați  în   Centrul  de  Resurse  pentru  parKcipare   publică.      

C

ruciada copacilor  a  început  la   sfârșitul  verii  lui  2009  printr-­‐un   anunț  obscur  în  ziarul  Bursa  și   un  memoriu  siropos  al   Corneliei  către  Primărie.  Fiul   unui  vecin,  care  lucra  la  ziarul  Ring,  a  găsit  un   anunț  în  care  porțiunea  de  verdeață,  locurile   de  joacă  și  parcarea  de  8.000  de  metri   pătrați  din  fața  blocului  B3  bis,  cu  nouă   etaje,  de  pe  bulevardul  Nicolae  Grigorescu,   urmau  să  fie  incluse  într-­‐un  plan  urbanisKc   zonal  pentru  construirea  unei  clădiri  de  două   etaje,  lungă  cât  blocul.  Președinta  asociației   de  locatari  a  venit  cu  anunțul  la  Cornelia   Mihail;  șKa  că  apăruse  de  multe  ori  la   televizor  ca  președinta  clubului   trabanKstelor  și  că  ar  putea  da  vestea  mai   departe  către  alți  jurnalișK.  „Mi-­‐a  spus:   «Doamna  Cornelia,  ce  ne  facem?»  și  doamna   Cornelia  și-­‐a  luat  picioarele  la  spinare”,  își   amintește  femeia.    

PAȘi * pagina 49


Cornelia împreună  cu  cei  de  la  asociația  de   locatari  au  pus  rapid  un  afiş  ca  să-­‐și  anunțe   vecinii.  Cu  litere  mari,  scria  așa:  „Deși   suntem  niște  simpli  cetățeni,  suntem  mulți  și   avem  dreptatea  alături  de  noi.  Asvel,  putem   colabora  pentru  a  încerca  să  stopăm  acest   abuz  din  partea  celor  care  au  decis  că  nu   avem  nevoie  de  aer  curat,  nu  avem  nevoie   de  un  loc  unde  să  ne  odihnim,  nu  avem   nevoie  de  liniște”.   A  început  să  scrie  memorii  la  Primăria  de   Sector,  la  cea  Generală,  la  Ministerul   Mediului,  la  ziarișK.  Documentul  începea   așa:  „ȘKți  că  în  curând  în  parcarea  din   Nicolae  Grigorescu  nu  va  mai  cânta  mierla  de   câmpie,  pentru  că  cei  300  de  copaci  vor  fi   retezați?”.  Ajutată  și  de  ziarul  Ring  și  de   Marius  Marinescu,  poliKcian  din  PRM,  au   reușit  să  oprească  aprobarea  PUZ-­‐ului  de   către  Primăria  Generală.  După  câteva   proteste  în  trei  duminici,  cu  lanțuri  umane  în   jurul  copacilor  și  afișe  pe  care  scria  „Nu  mă   tăiați,  eu  vă  dau  viață!”,  în  octombrie,  a  venit   un  răspuns  de  la  Primăria  Sectorului  3.   Autoritățile  le-­‐au  spus  că  pe  porțiunea  verde   din  fața  blocurilor,  care  într-­‐adevăr  devenise   proprietate  privată  în  2007  prin  retrocedare,   nu  se  poate  construi  o  clădire,  fiindcă  legea   interzice  schimbarea  desKnației  terenurilor   amenajate  ca  spații  verzi.  Au  răsuflat  ușurați;   nu  șKau  cine  este  noul  proprietar,  dar  măcar   copacii  nu  urmau  să  fie  tăiați.  Cruciada   copacilor,  lupta  Corneliei  și  a  vecinilor,  a   primit  un  an  mai  târziu  premiul  „De  treci   parcul  de  betoane”  la  Gala  Premiilor   ParKcipării  Publice,  organizată  de  Centrul  de   Resurse  pentru  parKcipare  publică  (CeRe). A  fost  liniște  până  în  ianuarie  2013,  când  a   apărut  scrisoarea  otrăvită  -­‐  cum  îi  spune   Cornelia.  Fiecare  proprietar  cu  loc  de  parcare   a  primit  în  cuKa  poștală  un  anunț  în  care   scria  că  parcarea  s-­‐a  desființat,  pentru  că  

este situată  pe  o  proprietate  privată.  Și-­‐a  dat   seama  că  este  în  fața  unei  „recidive  a   cruciadei  copacilor”.  Cornelia  a  conceput   repede  un  alt  memoriu  către  primării,   ministere,  parKde  poliKce  și  jurnalișK,  a   cooptat  și  o  vecină  de  la  o  scară  vecină,  care   șKe  să  scrie  la  calculator,  și  au  început  să  le   trimită.  Au  scris  cu  litere  îngroșate:  „Singurul   lucru  pe  care  ni-­‐l  dorim  este  ca  spațiul  verde   și  parcarea  amenajată  paralel  cu  bulevardul   Nicolae  Grigorescu  să  rămână  în  conKnuare   în  folosul  locatarilor  blocului  3  bis,  așa  cum  a   fost  până  la  data  de  1  ianuarie  2013”.   Când  a  ajuns  să-­‐l  depună  la  Primăria   Generală,  femeia  de  la  recepție  i-­‐a  spus  că   nu  are  ce  căuta  acolo,  că  trebuie  să  se  ducă   la  cea  de  sector.  Nu  s-­‐a  lăsat,  a  stat  20  de   minute  acolo  până  a  convins-­‐o.  „EșK  pusă  să-­‐ mi  primeșK  o  peKție.  Ai  zis  că  nu  șKi,  nu  poți,   nu  ai  cum,  trec  eu  pe  scaunul  tău,  și  eșK  tu   peKționară”,  i-­‐a  spus  și,  până  la  urmă,   femeia  i-­‐a  primit  documentul.  „N-­‐am  scos   cuțitul,  nici  pistolul,  dar  am  scos  vorba”,   spune  amuzată  Cornelia.  

Î

ntre Kmp,  și-­‐a  aminKt  de   organizația  care  a  premiat-­‐o  în   2010  și  a  început  să  dea   telefoane,  să  ceară  ajutor.   Printre  altele,  celor  de  la  CeRe   le-­‐a  spus  așa:  „Aveți  această  putere  să   ridicați  un  capac  de  pe  o  oală  de  8.352  de   metri  pătrați  care  dă  în  clocot”.  Când  Lavinia   Chiburțe,  coordonatorul  programului  PAS,  s-­‐ a  întâlnit  cu  Cornelia,  a  impresionat-­‐o   dosarul  bine  organizat  cu  memoriile  trimise,   răspunsurile  primite,  cu  un  inventar  clar  al   tuturor  documentelor.  „La  început,  în   primele  câteva  minute,  a  scos  dosarul   problemei,  care  avea  opis,  prilej  de   entuziasm  mare  la  birou  și  de  încântare  că  

PAȘi * pagina 50


un cetățean  a  făcut  dosar  cu  opis  și  a  mers  la   ministere,  parKde,  primării.  Extraordinar.”,   spune  Lavinia.   Că  are  calități  de  lider  și  nu  se  lasă   dezamăgită  de  pasivitatea  autorităților,  și   uneori  și  de  cea  a  vecinilor  –  asta  o  face  un   bun  organizator  civic.  Așa  a  simțit  și  Lavinia,   când  la  cele  două  proteste  din  primăvară  a   strâns  100  de  locatari.  „Să  șKi  că  ai  «voie»  să   comunici  cu  Primăria  și  să  o  tragi  la   răspundere  sau  să  colaborezi  cu  ea  -­‐  asta  e,   după  capul  nostru,  parKcipare.  Și  doamna   Cornelia  șKa  cu  siguranță  că  are  «voie»”.   Laviniei  îi  place  că-­‐n  lucrul  cu  Cornelia,  simți   că  interlocutorul  este  tot  Kmpul  cu  temele   puse  la  punct.  „Înainte  de  acțiuni,  repetam   ce  puncte  trebuie  să  aKngem  -­‐  dați   informații  despre  ce  s-­‐a  întâmplat  până   acum,  chemați  clar  la  acțiune,  invitați   oamenii  din  grup  să  vorbească,  cereți   reprezentantului  Primăriei  să  stabilească  o   întâlnire  cu  proprietarul  -­‐  și  ele  găseau   momentul  potrivit  și  modul  potrivit  în  care   să  o  spună”,  povesteşte  Lavinia.  

„mulțumim” pentru  cruciada  copacilor.   „Indiferența  asta  mă  omoară.  Am  așa  o   durere  sufletească…”,  spune  Cornelia.  Acum   e  bucuroasă  că  măcar  o  are  alături  pe  Maria   Baltac,  vecina  de  la  scara  9.  „S-­‐au  găsit  două   boabe  de  piper.  După  care  am  zis  «Stai,  bă,   ășKa  să  realizeze  că  noi  suntem  două  furnici   care  ne  luptăm  cu  o  caracaKță,  suntem   furnici  termite»”.  Momentan,  problema   parcării  a  rămas  fără  soluție,  Primăria  nu  le   mai  cere  bani  pentru  locuri,  iar  Viceprimarul   le-­‐a  promis  că  încearcă  să  dea  de  urma   noului  proprietar.  Nu  are  de  gând  să  lase   problema  nerezolvată  și  lupta  Corneliei   conKnuă.  Când  vede  ceva  care  nu-­‐i  convine,   pune  fără  încetare  întrebări.  Așa  a  făcut  și   când  au  apărut  peste  noapte  bănci  noi  în   locul  celor  vechi,  care  nu  erau  chiar  uzate.  L-­‐ a  întrebat  pe  unul  dintre  consilierii  locali  „De   ce  nu  plantați  un  copac,  nu  vedeţi  că  stau  cu   botul  mașinii  în  soare?  Că  parcă  aveți  plan  de   5.000  de  copaci  în  sector”.  

C

orneliei îi  place  să  lupte  pentru   zona  verde  și  pentru  parcare   fiindcă  o  ține  trează;  e  ceva  în   care  pune  pasiune  și  prin  care   învață  mereu.  Așa  a  făcut   toată  viața,  când  și-­‐a  tot  căutat  joburi  care  s-­‐ o  țină  trează  și  care  să-­‐i  placă.  A  trecut  prin   mai  multe,  de  la  tehnician  horKcol,  ghid   turisKc,  cursantă  la  regie-­‐film  la  Școala   Populară  de  Artă  și  contabilă  la  cel  mai  vechi   restaurant  chinezesc  din  țară.   Uneori,  i-­‐ar  plăcea  să  aibă  mai  multă   susținere  de  la  vecini,  măcar  de  sărbători   cineva  din  carKer  să-­‐i  spună  „La  mulți  ani”  și  

PAȘi * pagina 51


Ciurel un pod peste case text de Tea Teodorescu fotografii de Tudor Vintiloiu

Nu e uşor să e lupţi cu auoriăţile locale atunci când poae nu cunoşti legislaţia aât de bine, când lucrurile încep să se mişe deja în defavoarea a şi când, la o primă vedere, pare că nu exisă alernative.

Splaiul Independenței  se  termina  acolo  unde  începe  șanKerul  pentru  pasajul   de  la  Ciurel.  Casa  domnului  Daneș  se  află  dincolo  de  această  limită.


v

-

O mana de oameni se pune cu municipalitatea Începutul lucrărilor  la  proiectul  „Penetraţie   Splaiul  Independenţei  –  Ciurel  –  Autostrada   BucureşK  –  PiteşK”  (proiect  cunoscut  drept   autostrada  suspendată)  i-­‐a  pus  pe  locuitorii   zonei  în  faţa  faptului  împlinit:  pe  scurt  -­‐   autorităţile  pregătesc  construirea  unui  drum   care,  odată  finalizat,  ar  trebui  să   decongesKoneze  traficul  de  pe  bvd.  Iuliu   Maniu.  Privit  în  profunzime  însă,  proiectul   propune  un  drum  extrem  de  aglomerat   deoarece  va  aduce  traficul  de  maşini  în  oraş   în  loc  să  îl  fluidizeze  şi  să  încurajeze  ieşirea   rapidă  din  oraş  către  centură.  În  plus,  noul   drum  va  pune  în  pericol  alimentarea  cu  apă  a   BucureşKului,  din  cauză  că  se  va  afla  la  mai   puţin  de  10  metri  de  bazinele  deschise  ale   uzinei  de  apă  potabilă  de  la  Roşu  şi,  nu  în   ulKmul  rând,  drumul  urmează  să  fie   construit  la  doi  paşi  de  locuinţele  lor,  lucru   care  implică,  pe  termen  lung,  exproprieri  şi   despăgubiri  forţate.   Cetăţenii  care  locuiesc  în  zonă  şi  care   suportă  lucrările  sunt  nemulţumiţi  şi  de   faptul  că,  deşi  sunt  direct  afectaţi  de  lucrările   municipalităţii,  nu  au  fost  niciodată   consultaţi,  informaţi  de  către  autorităţi  sau   măcar  invitaţi  să  ia  parte  la  discuţii,  unde  să-­‐ şi  prezinte  punctul  de  vedere,  sau  să   propună  soluţii.  În  plus,  Primăria   Municipiului  BucureşK  nu  a  organizat  până   acum  dezbateri  reale  în  acest  sens,  iar   cererile  lor  rămân  fără  reacţii  oficiale.   Toate  acestea  sunt  moKvele  pentru  care,  în   vara  lui  2011,  a  apărut  Grupul  de  IniţiaKvă   „Oponenţă  Proiect  Străpungere  -­‐  Ciurel  -­‐  A1”   format  din  cetăţeni  ai  BucureşKului  care  au   vrut  să  atragă  atenţia  asupra  proiectului  

municipalităţii -­‐  un  proiect  gândit  greşit,  pe   mulți  bani  şi  mai  ales  ilegal.  Membrii   Grupului  de  InițiaKvă  „Oponenţă  Proiect   Străpungere  -­‐  Ciurel  -­‐  A1”  au  susţinerea   Asociaţiei  Salvaţi  BucureşKul  şi  Centrului  de   Resurse  pentru  parKcipare  publică  (CeRe).   Împreună  au  început  să  facă  presiuni  asupra   autorităților.  Ținta  cetățenilor  –  să  lupte  în   instanță  pentru  devierea  proiectul   municipalităţii  (proiectul  este  unul  extrem  de   scump  și  nociv  pentru  bucureşteni  și  există   soluții  mai  iejine  și  perfect  realizabile)  și  să   obțină  decizii  judecătoreșK  definiKve  în  acest   sens.   Mihai  Daneş  este  doar  unul  dintre  locuitorii   Capitalei  afectat  direct  de  Proiectul   Străpungere  –  Ciurel  –  A1.  Este,  așa  cum   spune  el,  primul  „sinistrat”  al    proiectului.  A   aflat  de  proiect  abia  când  au  apărut   buldozerele  să  sape  în  apropierea  locuinţei   sale.  Podul  ar  urma  să  fie  construit  la  doar  3   metri  de  balconul  casei  lui.  Când  a  cerut   socoteală  Primăriei,  i  s-­‐a  spus  că  locuinţa  lui   e  cea  construită  greşit,  deşi  Mihai  Daneş  a   prezentat  toate  avizele  şi  autorizaţiile  de   construcţie  obţinute,  legal,  de  la  Primărie.   Între  Kmp,  povestea  s-­‐a  complicat:  din  cauza   construcţiilor  care  avansau,  au  apărut  fisuri   în  structura  casei,  iar  cei  de  la  societatea  de   asigurări  au  refuzat  să  plătească  despăgubiri,   deoarece  fisurile  erau  provocate  de   autorităţi,  nu  de  fenomene  naturale.  Prin   urmare,  nu  se  încadrau  la  riscuri  asigurate.  

Casa mea, orasul nostru , Punerea propriilor  case  în  pericol  i-­‐a   mobilizat  pe  cetățenii  din  zonă.  Abia  după   invesKgații  și  întrebări  puse-­‐n  stânga  și-­‐n   dreapta,  oamenii  și-­‐au  dat  seama  că  soarta  

PAȘi * pagina 53


Membrii Grupului  de  Oponenţă  „Proiect  Străpungere  Ciurel-­‐A1“  discută  strategia   de  atac  și  compun  scrisori  și  sesizări  către  diverse  insKtuții  ale  statului.

caselor lor  e  doar  una  dintre  probleme  și  că   toți  locuitorii  BucureșKului  vor  fi  afectați:   traficul  aglomerat  din  Militari  –  Iuliu  Maniu   nu  va  fi  rezolvat,  iar  banii  publici  vor  fi   înghițiți  de  un  proiect  gândit  prost.  Aşa  au   început  procesele.   În  ulKmii  doi  ani,  membrii  Grupului  de   IniţiaKvă  „Oponenţă  Proiect  Străpungere  -­‐   Ciurel  -­‐  A1”  au  luptat  împotriva  acestui   proiect,  iar  până  acum  au  avut  câteva  victorii   importante  în  instanţă  asvel  încât,  cel  puţin   deocamdată,  lucrările  sunt  blocate.  În  aprilie   2013  au  reuşit  să  suspende  definiKv  Planul   UrbanisKc  Zonal  prin  hotărârea   judecătorească  a  Curţii  de  Apel  BucureşK.   Suspendată  a  fost  și  autorizaţia  de  construire   din  21.06.2010  emisă  de  Primăria   Municipiului  BucureşK  cu  privire  la  Podul   Hobanat  peste  Dâmboviţa  între  strada  Piatra   Craiului  şi  Şos.  Virtuţii,  care  face  parte  din  

acest proiect.  Pe  lângă  aceste  două  decizii   judecătoreşK,  cetăţenii  se  mai  bazează  şi  pe   un  alt  punct  legal  extrem  de  important:   avizul  Apa  Nova  S.A.  pentru  acest  proiect   este  condiţionat  de  obţinerea  de  derogări  de   la  legislaţia  care  stabileşte  regimul  şi   dimensiunile  de  protecţie  sanitară.   Deocamdată,  aşa  cum  se  prezintă  proiectul   „Penetraţia  Ciurel  –  A1”,  lucrările  nu  pot   primi  avizul  Apa  Nova,  deoarece  Drumul   Expres  este  aproape  de  limita  proprietăţii   Uzinei  de  tratare  a  apei  potabile  ROŞU,  mai   exact,  cu  infrastructura  de  distribuire  a  apei   potabile.  Poziţionarea  Drumului  Expres  la   mai  puţin  de  10  metri    de  bazinele  cu  apă   poate  implica  degradări  ale  instalaţiilor   cauzate  de  accidente  ruKere,  de  exemplu,  şi   infestarea  şi  poluarea  apei  potabile  din   bazinele  deschise  din  cauza  traficului  ruKer.   Alvel  spus,  se  pune  în  pericol  buna   funcţionare  a  Uzinei  de  Apă  de  la  ROŞU,  

PAȘi * pagina 54


Victor Rausse,  unul  dintre  cetățenii  care  se  împotrivesc  proiectului  Ciurel,  aduce   îmbunătățiri  casei  sale.  Conform  proiectului,  casa  lui  trebuie  dărâmată.

furnizarea apei  potabile  şi  a  calităţii  acesteia.   În  anii  50,  când  s-­‐a  proiectat  centrala  de  la   ROŞU,  nu  s-­‐a  luat  în  calcul  construirea  unei   autostrăzi  în  zonă.   PracKc,  inițiatorii  proiectului  l-­‐au  putut   demara  bazându-­‐se  pe  autorizaţii  de   construcţie  în  regim  de  urgenţă  ca  să  se  evite   asvel  paşii  legali.  Asvel  de  autorizaţii,  însă,   se  emit  numai  în  caz  de  calamităţi,  cum  sunt   de  exemplu  cutremurele  sau  inundaţiile,  iar   avizele  se  obţin  pe  parcurs.  În  cazul  de  faţă   nu  era  vorba  de  aşa  ceva. Pe  lângă  ilegalitatea  evidentă  a  proiectului,   cetăţenii  care  fac  parte  din  Grupul  de   IniţiaKvă,  vor  să  atragă  atenţia  şi  asupra   resurselor  bugetare  pe  care  le  înghite   proiectul.  Potrivit  cifrelor  făcute  publice  de   autorităţi,  proiectul  s-­‐ar  ridica  la  aproximaKv   135  milioane  euro,  iar  într-­‐un  alt  document  

(master plan  2007)  acelaşi  proiect  este   esKmat  la  peste  400  milioane  de  euro.  Cu   aceşK  bani,  spun  cetăţenii,  se  pot  găsi  alte   soluţii,  mai  sănătoase  pentru  bucureşteni  şi   care  să  nu  depăşească  limita  legii.  În  plus,   proiectul  nu  are  nici  un  studiu  de   fundamentare,  iar  studiul  de  trafic  realizat   de  specialișKi  japonezi  pentru  BucureșK  –   „Studiul  JICA”,  nu  recomandă  acest  proiect.    

Solutii , mai multe si , mai ieftine E foarte  adevărat  că  decongesKonarea  bvd.   Iuliu  Maniu,  moKvul  central  al  proiectului,   este  necesară.  E  un  bulevard  extrem  de   aglomerat:  ajung  aici  mașinile  care  intră  de   pe  A1,  la  care  se  adaugă  traficul  aglomerat   de  pe  alte  străzi:  Valea  Cascadelor,  str.  

PAȘi * pagina 55


Membrii Grupului  de  Oponenţă  „Proiect  Străpungere   Ciurel-­‐A1“  discută  strategia  de  atac  și  compun  scrisori  și   sesizări  către  diverse  insKtuții  ale  statului.

Membrii Grupului  de  Oponenţă  „Proiect  Străpungere   Ciurel-­‐A1“  consultă  planurile  urbanisKce  într-­‐una  din   întâlnirile  lor.

Preciziei și  alte  străzi  adiacente,  inclusiv   Lujerului.  E  moKvul  pentru  care   cetăţenii,  membrii  ai  Grupului  de   Oponenţă,  au  venit  şi  cu  variante.  După   studii  documentate,  alternaKve  ar  fi   construirea  unui  drum  care  să  lege   şoseaua  GiuleşK  de  Centura  Capitalei,   sau  penetraţia  Preciziei  -­‐  Centură,   Timişoara  -­‐  Centură,  exKnderea   Ghencea  -­‐  Centură  (proiect  care  de   alvel  se  află  în  lucru).  De  asemenea,  o   soluţie  ar  fi  şi  transformarea  străzii   Liniei  în  bulevard,  cu    locuri  de  parcare,   la  care  să  se  adauge  pasaje  pietonale   pe  bvd.  Iuliu  Maniu.  Pe  termen  lung,  o   variantă  mai  este  prelungirea   metroului  Preciziei  către  zonele   comerciale  şi  de  birouri  de  la  ieşirea   din  BucureşK.  Pentru  a  nu  aglomera   intrarea  în  BucureşK,  o  alternaKvă  este   şi  amenajarea  unei  parcări  în  afara   oraşului  şi  încurajarea  naveKşKlor  sau  a   celor  care  vin  ocazional  prin  Capitală  să   folosească  transportul  în  comun.   Sunt  soluţii  ale  cetățenilor  -­‐  mult  mai   iejine,  rapid  de  realizat  și  cu  impact   imediat  asupra  traficului  aglomerat  din   zona  Militari  -­‐  Iuliu  Maniu.   -

Lucrurile se misca v , in acest moment Datorită  deciziilor  judecătoreșK   obținute  până  acum,  cetățenii  au  reușit   să  oprească,  pentru  moment,   cheltuirea  unei  sume  mari  din  banii   publici  pe  un  proiect  inuKl,  care  se   poate  face  mai  bine  alvel.   Mihai  Daneș,  unul  dintre  membrii  Grupului  de  Oponenţă  „Proiect   Străpungere  Ciurel-­‐A1“,  discută  cu  jurnalișKi  strânși  la  o  conferință   de  presă  chiar  lângă  șanKerul  din  vecinatatea  casei  sale.


Unul dintre  stâlpii  viitorului  pasaj  suprateran  văzut  printr-­‐o   deschizatură  în  gardul  de  protecție  al  șanKerului.

Panoul de  idenKficare  a  șanKerului,  aflat  chiar  lângă  unul  dintre  stâlpii  viitoarei  construcții,  nu  mai  afișează  nicio   autorizație  de  construcție,  întrucât  aceasta  a  fost  anulată  în  instanță  de  către  Grupul  de  Oponenţă  „Proiect   Străpungere  Ciurel-­‐A1“.


fatalismul mioritic se vindeca cu drujba de Dollores Benezic

Oamenii din spatele copacilor din Drumul Taberei


Câțiva oameni  din  Drumul  Taberei  s-­‐au  opus   drujbelor  care  le  tăiau  copacii  de  lângă  bloc.   N-­‐au  fost  mulți,  dar  au  fost  suficienți  ca  să   oprească  defrișările  haoKce  făcute  pentru   lucrările  la  noua  linie  de  metrou,  și  să  forțeze   o  regândire  a  proiectului.  Secretul  lor  este   unul  banal  și  la  îndemâna  oricui:  au   protestat,  în  loc  să  stea  cu  mâinile  în  sân  și   să  exclame  fatalist:  „ce  putere  avem  noi?!”   Autoritățile  au  fost  surprinse  că  sunt  luate  la   întrebări  și  li  se  pun  la  îndoială  deciziile.  La   fel  de  surprinși  au  fost  și  protestatarii,  că  au   ieșit  victorioși  din  încercarea  asta.   Organizația  CeRe  i-­‐a  consiliat  și  i-­‐a  ghidat   prin  hățișul  birocraKc  al  inițiaKvei   cetățeneșK.  Rezultatul:  mai  mult  de  500  de   arbori  salvați  de  la  tăiere  și  un  orgoliu   cetățenesc  renăscut.  O  poveste  din  care   ambele  tabere  au  ceva  de  învățat.

Tati, trebuie să facem ce ne învață la școală! Cum îi  explici  unui  copil  de  zece  ani  că  tot  ce   l-­‐ai  învățat  tu  și  școala  până  atunci  e  un  soi   de  teorie  neaplicabilă  în  viața  reală?  Cam   asta  a  trebuit  să  decidă  Adrian  Panait  în  ziua   aceea  rece  din  iarna  lui  2011,  când  Diana  a   venit  de  la  școală  cu  lacrimi  în  ochi  și  l-­‐a   întrebat:  „taK,  de  ce  sunt  toți  copacii  din  fața   blocului  însemnați  cu  roșu?”.  A  trebuit  să   decidă  dacă  îi  administrează  fiicei  lui  dușul   rece  al  fatalismului  mioriKc  –  da,  tată,  vor  fi   tăiați,  pentru  metrou,  iar  noi  suntem  prea   mici  ca  să  ne  putem  opune  –  sau  îi  va  arăta   că  uneori  poți  să  și  câșKgi  o  luptă  în  care   crezi,  chiar  dacă  aparent  miza  e   nesemnificaKvă.

Inițial a  ales  prima  variantă.  Până  la  urmă  nu   prea  te  mai  poți  pune  cu  progresul,  nu?  Iar  o   zicală  românească  spune  că  pentru  o  omletă   trebuie  să  spargi  câteva  ouă.  Chiar  dacă  pe   locuitorii  din  Drumul  Taberei  nu  i-­‐a  întrebat   nimeni  dacă  vor  sau  nu  metrou,  invesKția  e   făcută,  teoreKc,  pentru  confortul  lor,  deci   unii  ar  spune  că  e  oarecum  scuzabil  că   pentru  asta  sunt  sacrificați  câțiva  copaci. Dar  dacă  ați  cunoaște-­‐o  pe  Diana  ați  înțelege   că  tatăl  ei  nu  ar  fi  avut  nicio  șansă  să  rămână   indiferent  în  fața  drujbelor.  Acel  „taK,   trebuie  să  facem  ceva!”,  administrat   terapeuKc  printre  suspine,  îi  răsună  și  acum   în  urechi  lui  Adrian  Panait,  care  admite  că   poate  dacă  n-­‐ar  fi  fost  Diana  n-­‐ar  fi  luat-­‐o   atât  de  personal.  Apoi  lucrurile  începuseră  să   devină  foarte  concrete:  defrișările  vizau  chiar   copacii  din  grădina  blocului  lor,  parcela  pe   care  feKța  și  tatăl  sădeau  în  fiecare   primăvară  hortensii. Așa  că  au  început  cu  o  peKție  online  -­‐  șKți,   chesKa  aia  pe  care  o  semnează  mulți,  dar   deseori  rămâne  fără  urmări  –  cu  apeluri  pe   Facebook  –  pe  sistem  „cine  e  din  Drumul   Taberei  sare  acum  cu  noi!”  -­‐  și  apoi  cu   emailuri  trimise  în  diverse  direcții.  „Am   trimis  peKții  către  oameni  care  au  putere”,   povestește  Diana,  care  e  o  pasionată   consumatoare  de  șKri  și  deci  îi  șKe  din   vedere  pe  „oamenii  cu  putere”  din  țara  asta.   Dar  ei  n-­‐au  răspuns  la  emailuri,  chiar  dacă   semnăturile  pe  peKția  online  se  înmulțeau   văzând  cu  ochii.  Așa  că  fata  și  tata  au  ieșit  cu   un  stapler  și  niște  foi  A4,  imprimate  la   calculator  cu  mesaje  gen  „mă  taie,  salvați-­‐ mă!”,  și  au  început  să  le  pună  pe  toți  copacii   însemnați  pentru  tăiere.  

PAȘi * pagina 60


„De câte  ori  auzeam  drujbele  ne  duceam  și-­‐i   inKmidam  pe  oamenii  care  tăiau  copacii,   cerându-­‐le  hârKile,  autorizațiile.  Și  dacă  nu  le   aveau,  plecau,  că  mulți  aveau  doar   autorizație  pentru  toaletare,  nu  și  pentru   tăiere.  Într-­‐o  zi  am  văzut  un  om  cu  drujba,   tăind  un  copac.  Și  am  mers  la  el  și  l-­‐am   întrebat  de  ce  taie  copacul,  nu  șKe  că  cresc   greu?  Și  mi-­‐a  zis  <du-­‐te,  mă,  feKță  și  lasă-­‐mă   în  pace  că  am  treabă,  nu  am  Kmp  de  prosKi! >  Pentru  el  erau  prosKi,  dar  copacii  ășKa  au   crescut  30  de  ani  odată  cu  tata,  și  dacă  ei  îi   taie  noi  n-­‐o  să-­‐i  mai  vedem.  La  școală  ne   învață  că  dacă  tăiem  copacii  și  planeta  e   poluată,  în  15  ani  o  să  scormonim  toți  prin   gunoaie”,  explică  Diana  cu  o  mină  serioasă  și   niște  ochi  vii  care-­‐i  trădează  precocitatea.

Senzația aia că ți se taie copacul din curtea blocului În același  Kmp,  fără  să  șKe  de  zbaterile   familiei  Panait  din  preajma  Parcului  Drumul   Taberei,  în  capătul  celălalt  al  bulevardului,   spre  Valea  Ialomiței,  Iuliana  Popescu  pornise   și  ea  o  luptă  inegală  cu  progresul.  Pentru  că   așa  părea,  mai  ales  atunci  când  se  ducea  la  

ușile vecinilor  și  încerca  să-­‐i  mobilizeze  să   reacționeze  împreună  împotriva  tăierilor  de   copaci.    Unii  erau  de  părere  că  e  un  preț  pe   care  carKerul  trebuie  să-­‐l  plătească  pentru   metrou,  alții  dădeau  din  umeri  și  ziceau  că  e   păcat,  dar  oricum  „ce  putem  face  noi?”.   Iuliana  fusese  surprinsă  de  rapiditatea  cu   care  se  acționase.  „Au  apărut  mai  întâi   anunțuri  că  se  vor  face  organizări  de  șanKer   pentru  stații,  apoi  au  însemnat  copacii  și   foarte  repede  au  început  să  taie.  Nici  nu  ne-­‐ au  dat  Kmp  să  ne  obișnuim  cu  ideea.  ȘKam   din  presă  că  încep  lucrările,  dar  nu  credeam   de  fapt  că  se  vor  tăia  copaci.  Bulevardul   Drumul  Taberei  e  destul  de  larg  ca  să  nu  fie   nevoie  să  taie  copaci.  Chiar  în  fața  blocului   meu  s-­‐au  tăiat  opt  copaci  degeaba”,  spune   Iuliana,  care  e  convinsă  și  acum  că  nu  s-­‐a   făcut  o  analiză  prealabilă  ca  să  se  stabilească   ce  copaci  chiar  trebuia  tăiați.  S-­‐au  obținut   avize  la  grămadă,  pentru  aproape  o  mie  de   copaci,  pe  considerentul  că  oricum  nu   întreabă  nimeni  nimic. Pentru  Iuliana,  care  admite  că  n-­‐a  mai  avut   până  cum  revolte  cetățeneșK,  declicul  s-­‐a   produs  cu  zgomot  de  drujbe.  „Până  nu  am   văzut  drujbele  la  lucru  nu  am  făcut  nimic,   pentru  că  nu-­‐mi  venea  să  cred.  ȘKi,  senzația   aia  că  ți  se  taie  copacul  din   curtea  blocului...  atunci  te   revolți”.   A  început  și  ea  o  peKție  online,   iar  Internetul  a  fost  locul   comun  în  care  vecinii  de   bulevard  s-­‐au  găsit  și  și-­‐au  unit   eforturile.  S-­‐au  întâlnit  prima   dată  la  un  restaurant  din  zonă,   cu  familia  Panait,  cu  încă  două   persoane  și  o  familie  de   oameni  în  vârstă  care  erau  și  

PAȘi * pagina 61


un pic  nostalgici  după  vremea  când   Ceaușescu  le  trimisese  copacii  ca  să-­‐i   planteze  lângă  bloc  –  în  urmă  cu  40  de  ani  –   dar  și  la  curent  cu  ce  se  petrecea  pe  Internet   pentru  salvarea  lor.

facă valuri,  iar  Iuliana  a  reușit  să  intre  chiar   în  audiență  la  Primarul  Sorin  Oprescu. Acum  povestește  amuzată  că  ajunsese  să   facă  pază  pentru  copaci,  și  cum  auzea  că  se   taie  îl  suna  pe  Gheorghe  Udriște,  directorul   de  atunci  al  Metrorex,  care  oscila  și  el  între   „doamnă,  dar  n-­‐aveți  ce  face?!”  și  o   aKtudine  cooperantă  în  care  încerca  să   împace  și  carKerul  și  șanKerul. Iuliana  era  atunci  în  concediu  de  creștere  a   copilului  și  probabil  asta  a  fost  un  noroc   pentru  că  azi  spune  că  n-­‐ar  mai  dispune  de   același  Kmp  pe  care  l-­‐a  petrecut  atunci   făcând  de  fapt  treaba  autorităților.  „Nu  cred   că  e  normal  ca  noi  să  stăm  tot  Kmpul  la   pândă  pentru  ca  ei  să-­‐și  facă  treaba  și  să  nu-­‐ și  bată  joc.  Dacă  nu-­‐i  luam  la  întrebări   probabil  că  ar  fi  tăiat  copacii  fără  să  le  pese.   Au  fost  surprinși  că  cineva  îi  ia  la  întrebări”.

Lasă că după ce se taie Fostă ziaristă,  Iuliana  a  trimis  solicitări  de   informații  la  toate  insKtuțiile  implicate  –   Primăria  Capitalei,  Primăria  Sectorului  6,   Garda  de  Mediu  –  dar  a  și  pus  mâna  pe   telefon,  și  a  luat-­‐o  la  întrebări  pe  funcționara   de  la  Direcția  de  Mediu  din  Primărie,  care  își   pusese  semnătura  pe  avizele  de  tăiere  a   copacilor.  „Am  întrebat-­‐o  dacă  șKe  pe  ce  și-­‐a   pus  semnătura,  dacă  a  venit  vreodată  aici  ca   să  vadă  copacii  pe  care  a  aprobat  să-­‐i  taie”,   spune  Iuliana. Discuția  a  evoluat,  ca  și  situația,  de  la  reacții   indignate  ale  funcționarei  -­‐  „dar  cum  vă   permiteți  să  mă  întrebați  așa  ceva?!”  -­‐  la   cooperare  și  preocupare  pentru  soarta   copacilor,  după  ce  peKționarii  au  început  să  

copacii o să avem metrou Lupta cu  autoritățile  a  fost  dublată,  pentru   grupul  ăsta  mic  de  inițiaKvă,  și  de  lupta  cu   propria  comunitate.  Diana  a  încercat  să-­‐și   mobilizeze  colegii  de  clasă,  spunându-­‐le  să-­‐și   roage  părinții  să  semneze  peKția  online   pentru  copaci.  N-­‐a  avut  succes,  „pentru  că   pe  colegii  mei  îi  interesează  un  singur  lucru   în  viață,  calculatorul!”,  spune  cu  năduf   puștoaica.  Prietena  ei,  care  de  alvel  învățase   aceleași  lecții  despre  mediu  ca  și  Diana,  a   venit  a  doua  zi  la  școală  cu  un  răspuns   dezolant:  „mi-­‐a  spus  că  părinților  ei  nu  le   pasă.  Și  șKți  ce?  Acum  în  fața  blocului  lor  e   defrișat  tot,  nu  mai  e  niciun  copac”.

PAȘi * pagina 62


Adrian Panait  a  fost  dezamăgit  de  lipsa  de   reacție  a  unor  organizații  de  mediu  pe  care   le  contactase:  „Pe  lângă  autorități,  le-­‐am   scris  și  celor  de  la  Green  Peace.  Eram  gata  să   mă  fac  membru,  să  mă  urc  și  pe   InterconKnenatal  să  protestez,  cum  fac  ei  pe   baleniere,  dar  ne-­‐au  ignorat  total”.  Diana  îl   completează:  „și  domnului  Remus  (Remus   Cernea  –  n.r.)  i-­‐am  scris,  și  degeaba.  Și  la   televiziuni!” Iuliana  Popescu  s-­‐a  trezit  și  ea  refuzată  de   propria  breaslă,  ziarișK  care  spuneau  că  ar   veni  să  relateze  despre  situație  dacă  ar  ieși   mai  mulți  oameni  în  stradă  ca  să  protesteze.   Or  oamenii  din  zonă  se  complăceau  în  clasica   mentalitate  românească  „lasă  că  după  rău  o   să  fie  mai  bine,  o  să  avem  metrou”. „Într-­‐o  noapte  le-­‐am  scris  celor  de  la  CeRe.   ȘKam  că  sunt  aspecte  în  legislația  de  mediu   pe  care  nu  le  stăpânim  și  consilierea  lor  a   fost  benefică.  În  plus  ne-­‐au  ajutat  mult  și   venind  cu  noi  la  diverse  întâlniri  cu   autoritățile.  PracKc  domnul  Udriște  își  făcuse   după  aceea  obiceiul  de  a  ne  chema  mereu  la   ședințele  cu  constructorii”,  își  amintește   Iuliana. Și  azi  crede  că  dacă  la  fiecare  stație  a   viitorului  traseu  de  metrou  ar  fi  existat   măcar  câte  doi  oameni  care  să  fi  protestat   acKv,  ar  fi  fost  poate  mai  încurajatoare  toată   lupta  asta.     Lavinia  Chiburţe,  coordonatoarea   programului  PAS  din  cadrul  CeRe,  spune  că   eforturile,  pasiunea  și  energia  erau  deja   acolo,  în  oameni,  doar  că  la  momentul   contactării  CeRe  aveau  nevoie  de  un  pic  de   organizare  și  strategie:  „Toți  oamenii  ășKa  s-­‐ au  găsit  pe  Internet,  fie  prin  peKția  online,   fie  pe  Facebook,  dar  aveau  nevoie  de  sprijin.  

Noi am  stat  cu  ei  din  ianuarie  până  în  marKe,   când  s-­‐a  încheiat  campania.  Sprijinul  nostru   a  constat  în  organizarea,  coalizarea   eforturilor  lor,  în  descâlcirea  legislației  și  a   altor  documente,  în  sfaturi  de  strategie  (pe   cine  și  când  să  sune,  ce  să  ceară,  să  strângă   mai  mulți  vecini,  să-­‐i  cheme  la  o  întâlnire  pe   cei  care  s-­‐au  arătat  interesați  de  problemă   pe  Internet),  în  contactarea  unor  experți  pe   problemă  și  organizații  cu  experiență  (Mai   mult  verde,  Ecoasist,  Observatorul  Urban)   care  să  ofere  experKza  lor  oamenilor,   contactat  presa  pe  subiect  etc.  De   asemenea,  am  parKcipat  cu  ei  la  întâlnirile   cu  autoritățile  și  i-­‐am  ajutat  să  se   pregătească  pentru  aceste  întâlniri.  Restul  au   făcut  ei”.  

La mintea unui copil de 10 ani: „Nu vă lăsați duși de nas!” Iuliana Popescu,  familia  Panait,  Camelia   Banta,  Daniela  Diaconu  și  toți  ceilalți  care  s-­‐ au  implicat  la  un  moment  dat,  fie  și  măcar  cu   o  semnătură  în  lupta  pentru  salvarea   copacilor  din  Drumul  Taberei,  au  obținut  un   succes  neașteptat  și  pentru  ei,  cam  după  trei   luni  de  peKții,  audiențe,  întâlniri,  telefoane,   presiuni,  amenințări.  Garda  de  Mediu  a   dispus  la  finele  lunii  ianuarie  2012  oprirea   tăierii  copacilor  și  consultarea  populației  din   carKer,  plus  găsirea  unor  soluții  alternaKve   pentru  organizările  de  șanKer  și  readucerea   spațiilor  verzi  la  starea  dinainte.   UlKmul  punct  nu  este  posibil  în  situația   actuală,  când  lucrările  la  metrou  sunt  sistate   din  lipsă  de  fonduri.  Bulevardul  Drumul   Taberei  arată  azi  dezolant.  Pe  de-­‐o  parte  

PAȘi * pagina 63


sunt blocaje  în  trafic  din  cauza  devierilor,   mașinile  trebuie  să  facă  slalom  printre   șanKerele  stațiilor  neterminate.  Pe  de  altă   parte  sunt  zone  cu  copaci  tăiați  sau  care   arată  ca  niște  maidane. Din  camera  ei,  situată  la  parterul  unui  bloc   umbrit  încă  de  copaci  bătrâni,  Diana  se   declară  pe  jumătate  saKsfăcută  de  succes:   „Când  mă  trezesc  dimineața,  din  pat  văd   frunzele  copacilor.  Vara  e  o  încântare,  miros   frumos.  Dar  când  mă  scol  și  mă  uit  pe  geam   văd  șanKerul  de  la  metrou  și  se  schimbă   povestea.  Am  înțeles  că  vor  să  taie  copaci  și   din  parcul  Drumul  Taberei  și  să  amenajeze   acolo  nu  șKu  ce  complex.  Și  copiii  ce  fac?   ȘKți  că  muncitorii  ășKa  ne-­‐au  tăiat  și   hortensiile  din  grădină,  plantate  de  mine  și   de  tata?” Iuliana  spune  că  a  fost  puțin  surprinsă  de   succesul  pe  care  l-­‐au  avut,  dar  insistă  că   până  la  urmă  gestul  lor  a  fost  unul  banal.  Nu   a  avut  nimic  senzațional,  cum  poate  ar  fi   tentați  jurnalișKi  să  caute.  Doar  că  atunci   când  în  sfârșit  s-­‐au  oprit  din  tăiat  copacii,  și  a   aflat  și  soțul  ei  de  victorie,  zâmbetul  de  pe   fața  lui  a  făcut-­‐o  mândră.  Pentru  că  victoria   asta  i  se  datorează  și  ei  și  celorlalți  puțini  la   număr,  oameni  obișnuiți  care  au  avut  curaj   să  nu  se  resemneze. Un  sfat  pe  care  Diana  îl  dă  tuturor  celor  care   ar  vrea  să  încerce  așa  ceva  la  ei  acasă:  „Să  nu   se  lase  duși  de  nas  și  să  lupte  pentru  ce   trebuie  să  facă  ei.  Să  țină  capul  sus  și  să  nu   se  lase  când  alții  le  spun  că  nu  vor  reuși”.  

PAȘi * pagina 64


Profile for Ioana Popa

PASi  

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică a construit în 2011 Serviciul Permanent de Asistenţă în Advocacy – PAS, care vine oricân...

PASi  

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică a construit în 2011 Serviciul Permanent de Asistenţă în Advocacy – PAS, care vine oricân...

Profile for ioanapopa
Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded