PASi

CUVÂNT ÎNAINTE De fapt otul a pornit din necesiaea de a echilibra balana puerii și de a investi în oameni (coagulați în grupuri civice sau organizații neguvernamenale) pentru ca aceștia să poaă inerveni eficient în decizii publice, să participe la viaa comuniății și să își țină responsabili reprezenanții: primarul, consilierul, ministrul, președinele, direcorul ec. În pese șape ani de activiae am răspuns unor nevoi de asisenă pe subiece variae: spații publice, mediu, urbanism, pareneriae public-privae, servicii sociale. Modelul ese cel clasic.

Identifici nevoia, scrii proiectul, așepți finanarea, apoi inervii. Însă când organizații și grupuri de ceăeni vin și cer sprijin pe cauze din diverse domenii și de cele mai mule ori nevoia lor ese urgenă, trebuie să le poți răspunde imediat și flexibil. Aşa a apărut PAS. Un serviciu cu acțiune rapidă și ţintiă.

CeRe a construit în 2011 Serviciul Permanent de Asisenă în Advocacy – PAS, care vine oricând în sprijinul unei organizaţii, coaliţii sau grup de ceăeni.

Asa înseamnă că ori de câe ori e gândești să e înhami la o campanie prin care să participi la luare deciziilor care afecează comuniaea a - fie ea cartier, sat sau comuniaea șahiștilor – și ai nevoie de sprijin, poți apela la PAS. Asisena oferiă de CeRe în cadrul acestui serviciu consă în: sprijin pentru elaborarea

straegiei de advocacy potriviă cu cauza şi cu capaciaea inițiaorilor; sprijin pentru punerea în practică a straegiei; instruirea echipei pe subiece de advocacy, comunicare ec. Totul în funcţie de necesiăţile grupului sau ale organizației.

Din 2011 până în prezent am sat alaturi de 13 organizații și grupuri de ceăeni care au lupat pentru a fi luae decizii publice în folosul comuniăților în care trăiesc. De-a lungul timpului ei ne-au arăat ce înseamnă perseverena, ne-au demonstrat că e mult mai bine să colaborezi cu primăria, ne-au împins să fim din ce în ce mai creativi și au înclinat balana puerii către comuniae. Urmează o serie de povești despre biblioeci deschise, trenuri rapide, râuri puernice, legi îndrepae, copaci cu prieeni, fânâni învolburae, muzee cu aripi și parcuri renăscue. Și oamenii din spaele lor.

Cuprins Campanii iniţiae de ceăeni Cruciada Locaarilor

6

Ceăenii contra proiecelor păguboase

8

Topolog – un râu împotriva microhidrocentralelor Copacii și metroul din cartierul Drumul Taberei

12

14

16

SOS Lacurile Gheorgheni

Reamenajarea Parcului Istru

18

Ceăenii şi abuzurile bancare

21

Campanii iniţiae de organizaţii

22

O biblioecă pentru Filipeștii de Târg Trenul trece şi prin Câmpia Turzii

24

Tinerii vor să fie pe agenda publică Fânânile din Mărginenii de Jos

26

27

Campanii iniţiae de coaliţii Modificarea legislaţiei relevane pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist Un muzeu pentru fiecare

30

În PAS cu implicarea Respectul Georgeei de Radu Ciorniciuc

34

Legislația autismului a câștigat în IQ de Ionuţ Dulămiă Furnica civică de Oana Sandu

40

48

Ciurel – un pod pese case de Tea Teodorescu și Tudor Vintiloiu Faalismul mioritic se vindecă cu drujba de Dollores Benezic

PAȘi * pagina 4

52 58

28

PROMO

Serviciul Permanent de Asistență în Advocacy PAS

să convingi primăria să modernizeze PAS te ajută

parcul din fața blocului tău să schimbi legea care nu ia în seamă nevoile beneficiarilor tăi să convingi conducerea facultății că este nevoie de mai multe becuri pe holurile instituției să ceri autorităților locale să te întrebe atunci când iau o decizie

CeRe te sprijină în: ๏

elaborarea unei strategii de advocacy potrivită cu cauza, dar și cu capacitatea organizației/grupului;

๏

punerea în practică a strategiei (desfașurarea concretă a campaniei), inclusiv contribuție financiară pentru unele activități;

๏

instruirea echipei pe subiecte de advocacy;

๏

altele, în funcție de necesități.

.

PAS este un serviciu permanent de asistență în advocacy. Ne poți contacta la numărul de telefon 031 1050 755 sau la adresa de email pas@ce-­‐re.ro.

CRUCIADA LOCATARILOR

Cine: Ceăenii din cartierul Tian, blocul B3bis

Unde: Bucureşti, cartierul Tian, B-dul

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 48

contactat cerându-­‐ne ajutorul prin programul PAS. Așa a început „Cruciada Locatarilor". În primă fază, ca reacție la anunțul primit, locatarii au început să trimită scrisori către Primarul de Sector și de Municipiu, către Prefectură, către direcțiile de urbanism, către ministere, către parKde poliKce, către presă.

Nicolae Grigorescu, blocul B3bis

Sadiu: Campanie finalizaă

În

anul 2009, un grup de locatari din blocul B3bis din B-­‐dul Nicolae Grigorescu nr. 18, din BucureșK, a reușit să determine autoritățile locale să pună în scris că decizia de construire a unui spațiu comercial și schimbarea desKnației spațiului de 8 321 m2 din fața blocului „este lovită de nulitate". Un an mai târziu, CeRe a premiat la Gala Premiilor ParKcipării Publice locatarii din blocul B3bis pentru campania lor inKtulată „Cruciada copacilor".

Până în ianuarie 2013 cetățenii au stat linișKți și s-­‐au bucurat de spațiul salvat. Însă un anunț avea să îi acKveze din nou. Într-­‐o zi posesorii de autoturisme au găsit un bilet care îi anunța că spațiul de 8 321 m2 ce cuprinde 300 de arbori, locuri de joacă pentru copii și aproximaKv 80 de locuri de parcare a fost trecut în proprietate privată și că autorizațiile de parcare au fost reziliate.

Imediat, locuitorii, în frunte cu doamna Cornelia Mihail, s-­‐au sesizat și ne-­‐au

PoliKca Primăriei Sectorului 3 de a nu da informaţii concrete legate de ce se va întâmpla cu spațiul din fața blocului B3bis a Dacă îți pasă de locul de joacă din fața blocului, de cei 300 de copaci

vino sâmbătă, 16 martie 11:30 în fața blocului B13bis, scara 8.

sau de locul de parcare, la ora

Primarul Robert Negoiță trebuie să vină să îți dea ție și vecinilor tăi socoteală pentru cei 8321 metri pătrați pe care i-a trecut în proprietate privată fără să te anunțe.

Sună-l pe Robert Negoiță la telefon: 021.318.03.23/29 Scrie-i lui Robert Negoiță la relatiipublice@primarie3.ro Spune-i că trebuie să vină sâmbătă, 16 martie, în mijlocul cetățenilor pe care îi reprezintă!

Spune-i că îți este dator să îți dea răspunsuri cu privire la terenul din fața blocului tău!

Dacă ai întrebări despre ce s-a făcut până acum pentru salvarea celor 8321 de metri pătrați sau dacă vrei să afli mai multe despre acțiunea de sâmbătă, 16 martie, le poți contacta pe vecinele tale, Cornelia Mihail 0724 520 337 sau Maria Baltac m_baltac@yahoo.com.

Campanie susţinută de CeRe prin programul PAS cu sprijinul financiar al CEE Trust for Civil Society. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a CEE Trust for Civil Society.

PAȘi * pagina 6

nemulţumit locuitorii carKerului Titan care au solicitat: răspunsuri clare cu privire la trecerea în proprietate privată a spațiului, responsabilizarea noului proprietar, soluții viabile pentru asigurarea parcării autovehiculelor, respectarea Ordonanței de Urgență 114/2007 și păstrarea spațiului verde.

Următorul pas a fost o întâlnire cu autoritățile chiar la fața locului. Într-­‐o sâmbătă, pe 16 marKe 2013, în jur de 50 de locuitori ai carKerului Titan s-­‐au adunat în fața blocului B3bis din B-­‐dul Nicolae Grigorescu nr. 18 pentru a cere socoteală reprezentanților Primăriei Sectorului 3. Deși și-­‐au anunțat prezența în mijlocul cetățenilor, George Manciu, Directorul Serviciului Parcări din cadrul Primăriei Sectorului 3 și Viceprimarul Andrei CrisKan Tudorache nu și-­‐au făcut apariția și nici nu au mai răspuns la telefon. În cadrul întâlnirii,

singurul reprezentant al autorității locale care a discutat cu locuitorii a fost Consilierul Local al Sectorului 3, Bogdan BrăKanu, acesta susținând că a aflat din presă despre subiect și că nu a fost delegat de către insKtuția pe care o reprezintă.

După ce au captat atenția media și implicit a autorităților, au urmat diverse întâlniri cu reprezentanți ai Consiliului Local al Sectorului 3 și cu alesul din Colegiului Electoral din zonă pentru Camera Deputaților -­‐ Gabriela Podașcă. Și au început să vină și răspunsurile mult așteptate din partea Primăriei.

Acum, locuitorii blocului B3bis pot răsufla din nou ușurați. Noul primar a reluat angajamentul că desKnația spațiului în cauză nu va fi schimbată, chiar dacă beneficiarul retrocedării a fost pus în posesie.

PAȘi * pagina 7

CETĂŢENII CONTRA PROIECTELOR PĂGUBOASE Cine: Grupul de Iniţiativă „Oponenă

în vara lui 2011 când o parte dintre ei s-­‐a

Proiect Străpungere - Ciurel - A1”

trezit cu buldozerul în faţa casei. Deşi nu sunt dispuşi geografic într-­‐un carKer, sunt

Unde: București

legaţi de faptul că drumul străpungerii Ciurel trece şi pe la ei prin casă, fie că sunt în

Sadiu: Campanie în desfășurare

comuna Chiajna sau pe Splaiul Independenţei din BucureşK. Dincolo de aceasta, i-­‐a legat însă şi ideea de a se bate cu

AUTOstrada

un proiect păgubos şi cosKsitor pentru

suspendată e un subiect de care multă lume

BucureşK.

a auzit, dar prea puţini şKu ce înseamnă

Au scris nenumărate cereri de informaţii,

exact. De asemenea, multe voci susţin că e

peKţii, sesizări, cereri de audienţă şi cereri

un proiect inuKl şi cosKsitor, dar puţini au

de luat cuvântul în şedinţele de consiliu de la

făcut ceva să-­‐l oprească. Şi totuşi, Grupul de

Primăria BucureşK, scrisori deschise, au

IniţiaKvă „Oponenţă Proiect Străpungere -­‐

parKcipat la şedinţele Consiliului Local Sector

Ciurel -­‐ A1” exact asta face, deoarece

6 şi la dezbateri publice, au documentat

autostrada suspendată începe cu această

alternaKve şi au organizat numeroase

străpungere şi conKnuă cu o serie de poduri

conferinţe de presă pentru a explica de ce

hobanate şi alte asemenea construcţii care

proiectul străpungerii Ciurel trebuie oprit iar

aduc traficul de maşini în centrul

resursele aferente acestuia îndreptate către

BucureşKului.

alternaKve mai iejine şi mai prietenoase cu mediul înconjurător.

Grupul, având un nucleu dur şi acKv format dintr-­‐o mână de oameni hotărâţi, s-­‐a format

PAȘi * pagina 8

Din 2011 şi până acum, au anulat în instanţă autorizaţia de construire a proiectului şi au suspendat definiKv Planul UrbanisKc Zonal al proiectului. Au mai câşKgat un proces împotriva Primăriei Municipiului BucureşK pentru eşecul acesteia de a le furniza informaţii de interes public în Kmpul prevăzut de lege, dar şi pentru că aceasta nu a furnizat informaţia cerută de către membrii grupului.

Importanţa pe care o au diverse metode de intervenţie în decizia publică* Petiții sau sesizări 39% mai puțin important

58% mai mult important

Campanii sau acțiuni 37% mai puțin important

60% mai mult important

Protest

28% mai puțin important

foto: Tudor Vintiloiu

PAȘi * pagina 9

70% mai mult important

* Conform sondajului realizat de CURS pentru Centrul de Resurse de participare publică pe un eşantion de 1100 de persoane, în perioada 23 august – 6 septembrie 2012.

PROMO

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică La ce se referă Legea ๏ responsabilităţile insKtuţiilor publice în ceea ce priveşte consultarea organizațiilor și a cetăţenilor în luarea deciziilor publice, adică pe parcursul procesului de elaborare şi adoptare a actelor normaKve. Care sunt insKtuţiile la care se referă Legea transparenţei ๏ autorităţile publice centrale şi locale, numite sau alese, şi la alte insKtuţii care folosesc bani publici.

Ce presupune Legea transparenţei ๏ Posibilitatea publicului de a parKcipa şi de a-­‐şi exprima opinia la şedinţele autorităţilor. ๏ Cu cel puţin 30 de zile înainte ca o insKtuţie publică să ia în dezbatere un proiect de hotărâre, insKtuţia trebuie să anunţe publicul despre acest lucru şi să afişeze proiectul de hotărâre. Legea numeşte ca metode de anunţare: afişarea la sediul insKtuţiei, pe site-­‐ul propriu, mass media centrală sau locală. ๏ Anunţul trebuie să cuprindă şi data până la care cetăţenii pot să facă propuneri, sugesKi sau să-­‐şi exprime opinia cu privire la respecKvul document. Perioada de Kmp pe care o au la dispoziţie cetăţenii pentru a face recomandări trebuie să fie de cel puţin 10 zile. ๏ Anunţul trebuie să cuprindă: notă de fundamentare, expunere de moKve, referat, textul proiectului de act normaKv. ๏ Dacă o asociaţie sau o altă autoritate publică cere acest lucru, insKtuţia trebuie să organizeze o întâlnire publică în cadrul căreia să fie dezbătut actul normaKv. Întâlnirile publice trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la anunţarea întâlnirii. În 2010 Legea transparenței a fost modificată introducându-­‐se o nouă prevedere pentru administrația publică. Prin alineatul (3), adăugat arKcolului 11, se menționează că „Autorităţile administraţiei publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să jus&fice în scris nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris de cetăţeni şi asociaţiile legal cons<tuite ale acestora.”

Albia râului Capra înainte de începerea lucrărilor

Albia râului Capra după începerea lucrărilor

Topolog – un râu împotriva microhidrocentralelor Cine: Ovidiu Mihuț Unde: Munții Făgăraș Sadiu: Campanie în desfășurare

OVIDIU construcția

pentru cauză (inclusiv Coaliția pentru

microhidrocentralelor în Munții Făgăraș

Mediu), a strâns mii de semnături, a alertat

(zona protejată sit Natura2000) distruge

presa și autoritățile româneșK și europene.

Mihuț a văzut cum

râurile muntelui. Indignat, a urmat o muncă Munca lui Ovidiu Mihuț și a celor pe care i-­‐a

asiduă de detecKv. Ovidiu Mihuț a studiat legislația românească și pe cea europeană, a

atras în jurul cauzei a avut rezultate: subiectul a fost larg mediaKzat, inclusiv în

obținut și studiat acordurile de mediu și

presa cu audiență mare: ProTV, Adevărul,

avizele de gospodărire a apelor, s-­‐a

Jurnalul etc., iar Comisia Europeană a

documentat despre invesKtori, a aflat care

deschis procedura de infringement,

sunt regulile pe care aceşKa ar trebui să le respecte și a văzut la fața locului cum multe

solicitând lămuriri României cu privire la cele sesizate.

dintre acestea sunt ignorate. În paralel cu munca de detecKv, a informat organizații de

Din păcate, problema este departe de a fi

mediu cu privire la situația din Munții

rezolvată. Deja au fost distruse albii de râu,

Făgăraș și a atras o mulțime de suporteri

debitele de apă au fost semnificaKv

PAȘi * pagina 12

diminuate, iar lucrările nu par a înceta, în

şKinţifice şi imbatabile faţă de declaraţiile

ciuda declarațiilor Ministrului Mediului și a

autorităţilor care susţin că proiectul nu are

solicitărilor Comisiei Europene. Următorul

impact asupra mediului. A fost strânsă suma

râu vizat este Topolog, pentru care

de 753 de lei, dar, totodată, organizaţia

invesKtorii au cerut deja avize de

World Wide Fund a decis să se asocieze

construcţie.

acestei iniţiaKve şi a mobilizat o sumă de

CeRe este alături de Ovidiu Mihuţ în construirea de argumente care să le fie prezentate autorităţilor. În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013 a iniţiat o chetă online pentru a strânge fondurile necesare unui studiu de biodiversitate a râului Topolog, care să aducă argumente

aproape 4000 USD pentru realizarea studiului complet. În iunie 2013 a avut loc prima fază a studiului, urmând ca în toamnă să fie realizată etapa a doua. CeRe va fi alături de Ovidiu Mihuţ pentru a folosi argumentele aduse de studiu în confruntarea cu autorităţile publice.

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 58

COPACII ȘI METROUL DIN CARTIERUL DRUMUL TABEREI Câţiva locuitori ai carKerului Drumul Taberei s-­‐au mobilizat şi au început o serie de demersuri pentru a salva copacii rămaşi în picioare după primul val de defrişări de pe lungimea viitoarei magistrale de metrou M5 (Drumul Taberei -­‐ Pantelimon).

Cine: Grupul civic „Salvăm Copacii!”

Unde: București, Drumul Taberei Sadiu: Campanie finalizaă

În luna ianuarie cetăţenii au solicitat ajutorul CeRe şi au primit sprijin în demersurile lor, în cadrul programului PAS, prin construirea unei strategii de abordare a autorităților,

civic „Salvăm Copacii!”, format din cetăţeni din carKerul Drumul Taberei, a reuşit să convingă Primăria Municipiului BucureşK, METROREX şi Garda Naţională de Mediu să reevalueze proiectul de realizare a liniei de metrou M5 (Drumul Taberei – Pantelimon) pentru a se reduce impactul negaKv asupra mediului şi pentru a se relua consultările publice pe această temă, moKvul fiind amploarea defrişărilor din zonă.

GRUPUL

La începutul anului 2012, multe site-­‐uri şi pagini de Facebook anunţau: „Tăieri masive de copaci în carKerul Drumul Taberei”. Au fost peKţii online, nenumărate discuţii pe forumuri de socializare şi, mai apoi, nişte cetăţeni care au trecut la acțiune din online în offline.

PAȘi * pagina 14

GUVERNUL ROMÂNIEI 0,1,67(58/ 0(',8/8, ú, 3ć'85,/25 *$5'$ 1$Ŗ,21$/ć '( 0(',8 COMISARIATUL REGIONAL BUCURESTI COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCURESTI Bd. Unirii, Nr. 78, Bucuresti, Sector 3 Tel: 021.326.89.84, Fax: 021.326.89.83, e-mail: cmbuc@gnm.ro, www.gnm.ro

Nr. 147/03.02.2012

Catre : Dna. PANAIT ADINA

E-mail : adinapanait@xnet.ro, Tel. 0723.53.23.14

Spre stiinta : Ministerul Mediului si Padurilor ² Secretar General Garda Nationala de Mediu ² Comisariatul General Referitor la : sesizare defrisari arbori in Cartierul Drumul Taberei

Stimata Doamna, Urmare sesizarii dvs. , transmisa prin e-mail si inregistrata la Ministerul Mediului si Padurilor ² Compartimentul Relatii cu Publicul, sub nr. 85107/24.01.2012, transmisa spre solutionare la Grada Nationala de Mediu ² Comisariatul General si la Comisariatul Municipiului Bucuresti, inregistrata sub nr. 64/RP/30.01.2012, respectiv nr. 147/30.01.2012, cu privire la distrugerea spatiului verde din Cartierul Drumul Taberei, va comunicam urmatoarele : - SC METROREX SA, cu sediul in Bucuresti, sector 1, Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, este titularul Proiectului MAGISTRALA 5 Metrou : Drumul Taberei ² Pantelimon ² Tronson 1, Dr. Taberei ² Universitate, sector 1, 5 si 6, - Proiectantul obiectivului de investitii Linie noua de metrou Magistrala 5 ² Tronson Dr. Taberei ² Universitate este SC METROUL SA, - Activitatile de construire se realizeaza in baza Autorizatiei nr. 97/03.03.2010, eliberata de Primaria Municipiului Bucuresti si a Certificatului de Urbanism nr.

140/20.03.2008, - Activitatile de proiectare ( structuri ), construire si executie se realizeaza de ASOCIEREA ASTALDI S.p.A- lider asociere si FCC CONSTRUCTION SA, SC DELTA ANTEPRIZA DE CONSTRUCTII MONTAJ 93 SRL si SC AB CONSTRUCT SRL, conform Contractului de Proiectare si Executie de Lucrari nr.

10/14.03.2011 incheiat cu SC METROREX SA, - Lucraile la Magistrala 5 constau in executarea a : 14 statii, 2 statii de pompare si 12 centrale de ventilatie, accese acoperite la statii, lifturi si excalatoare, calea de rulare, instalatii tehnologice specifice, deviere retele edilitare, deviere retele si trasee RATB, organizare de santier, - SC METROREX SA detine Aviz de Mediu nr. 13 din 02.06.2010, pentru PUZ si Acord de Mediu nr. 3/ 13.09.2011 privind conditiile de realizare al proiectului din punct de vedere al protectiei mediului, - Mentionam ca lucrarile desfasurate la Statia de metrou , depou si galerie de legatura Valea Ialomitei se realizeza de Constructor Asocierea MAX BOEGL ROMANIA ² MAX BOGL BAUUNTERNEHMUG, Dosar 1/ .37, Ex. 1+2 MM/MM.

Pag. 1

B-dul Unirii Nr.78, Bloc J 2, Parter, sector 3, Bucuresti , Tel :021. 326.89.84. ;; Fax : 021.326.89.83. ;; e-mail : cmbuc@gnm.ro . www. gnm.ro

prin organizarea acKvităților grupului, dezvoltarea abilităților de negociere cu factorii de decizie, facilitarea relației cu mass media, construirea mesajului public al campaniei etc.

Au urmat nenumărate scrisori şi apeluri către Primăria Municipiului BucureşK, către METROREX şi către Garda Naţională de Mediu, întâlniri cu reprezentanţi ai Direcţiei de Mediu din cadrul PMB şi cu Directorul General al METROREX pentru a opri defrişările şi a se regândi proiectul din teren, în aşa fel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus.

Conform Planului UrbanisKc Zonal pentru această construcţie, amplasarea gurilor de metrou ar fi afectat copacii ramaşi în picioare. De la faţa locului, cetăţenii au venit cu propuneri de uKlizare a spaţiilor comerciale sau actualelor staţii de autobuze pentru construcţia viitoarelor ieşiri de metrou, pentru a evita asvel defrişările. Mai mult, aceşKa au cerut ca cetăţenii zonelor afectate să fie informaţi şi consultaţi cu privire la efectele pe care construirea metroului le va avea asupra spaţiului verde şi au cerut idenKficarea unor soluţii tehnice în aşa fel încât să fie sacrificaţi cât mai puţini arbori. Însă ei nu sunt specialişK. Aşa că au cerut să discute cu cei direct responsabili, pentru ca, împreună, să se găsească soluţii mai bune.

După nici o lună de la începerea demersurilor, grupul a primit răspuns de la Garda Naţională de Mediu prin care se anunţă sistarea defrişărilor (prin Decizia nr.

342/30.01.2012 emisă de PMB) şi reluarea consultărilor publice.

Totodată, cetățenii au convins METROREX să găsească soluţii pentru a reduce numărul de copaci care urmau să fie tăiaţi. Asvel, aproximaKv 500 de arbori au fost salvaţi.

Răspuns de la directorul general al METROREX, Gheorghe Udrişte: „Ca urmare a propunerilor Dumneavoastră şi a măsurilor luate, prin reanalizarea posibilităţilor de construire a liniei de metrou şi de diminuare a afectării vegetaţiei din zonă, considerăm că se vor defrişa cu cca. 500 de arbori şi arbuşK mai puţin faţă de numărul inventariat iniţial.”

PAȘi * pagina 15

SOS Lacurile Gheorgheni

Cine: Grupul civic S.O.S. Lacurile Gheorgheni

Unde: Cluj-Napoca, cartierul Gheorgheni Sadiu: Campanie finalizaă

SUB

numele S.O.S. Lacurile Gheorgheni, un grup de cetățeni din Cluj-­‐Napoca a pornit să convingă autoritățile publice să transforme zona din jurul lacului Gheorgheni în zonă pietonală. Iniţial, zona era una linişKtă, fără trafic auto, până când mall-­‐ul aflat în vecinătate a decis să construiască o şosea fără trotuar pe malul lacului pentru a deservi parcarea subterană. Această schimbare ar fi împiedicat cetățenii să se mai poată plimba sau alerga în condiții de siguranță.

Cu sprijinul CeRe, prin programul PAS, am pus la cale o serie de acțiuni menite să atragă atenția publicului și să pună presiune pe autorități să închidă traficul în zonă. Au fost desfășurate 5 acțiuni publice de-­‐a lungul campaniei.

Prima acţiune a avut loc cu ocazia Maratonului Internațional Cluj (aprilie 2012) unde 3 membri ai grupului au purtat tricouri pe care era inscripţionat mesajul „Stop traficului auto în jurul Lacului Gheorgheni”. A

doua acţiune a avut loc chiar pe șoseaua de pe malul lacului și aici parKcipanții au desenat pe asfaltul cum şi-­‐ar dori ei să arate zona. În iunie 2012, șirul acțiunilor a conKnuat cu un protest sub forma unor acKvităţi sporKve. În completare, soluțiile de amenajare ale zonei au fost discutate în cadrul Atelierului de ParKcipare Publică. De asemenea, la începutul anului 2013 a fost organizată o expoziție cu planuri de amenajare a zonei, planuri realizate de

PAȘi * pagina 16

studenţii de la Facultatea de Arhitectură din Cluj.

La toate evenimentele au fost invitați reprezentanții autorităților publice și presa. În data de 1 iunie 2013 a fost organizat un picnic civic pe malul Lacului Gheorgheni unde copiii au desenat pe asfalt lângă ponton, iar adulții au putut parKcipa la atelierul „Spațiu public și implicare civică”, alături de Adrian și Carmen CosKna, membrii grupului civic. Tot atunci a fost lansată campania „Spune-­‐i primarului”, iar 50 de cărţi poștale adresate Primarului Emil Boc au fost completate de parKcipanți cu moKvele pentru care își doresc stoparea traficului auto în jurul lacului.

La nici trei zile după picnic, Adrian CosKna a parKcipat la ședința de Consiliu Local unde a oferit consilierilor și jurnalișKlor cărțile poștale. În urma ședinței, consilierul Adrian Popa a promis că la următoarea ședință a Comisiei de Urbanism traficul auto în jurul Lacului Gheorgheni va fi stopat.

La sfârșitul lunii iunie, Primarul Emil Boc a anunțat că „De aici înainte, în jurul lacului Gheorgheni circulaţia va fi închisă şi spaţiul va fi redat pietonilor, pentru a fi folosit ca atare şi nu se vor mai folosi maşini. Decizia privind circulaţia este definiKvă, nu se va mai deschide circulaţia", a precizat Emil Boc. Primarul a mai spus că hotărârea a venit şi ca urmare a repetatelor solicitări venite din partea organizaţiilor civice. „E şi o solicitare mai veche a ONG-­‐urilor, o solicitare de bun simţ, pe care noi suntem acum în măsură să o punem în aplicare", a completat Boc. Pe lângă acțiunile publice, grupul a trimis constant solicitări către Primăria Cluj și a parKcipat la ședințele de Consiliu Local.

PAȘi * pagina 17

Reamenajarea Parcului Istru

Cine: Grupul de Inițiativă Civică CallatisDrumul Taberei

Unde: Bucureşti, cartierul Drumul Taberei

Sadiu: Campanie finalizaă

de IniKaţivă Civică CallaKs-­‐Drumul Taberei este un grup informal de cetățeni format în luna august 2010 în cadrul programului de organizare comunitară desfăşurat de CeRe. Începând cu toamna anului 2011, în cadrul programului PAS, grupul a demarat o campanie de advocacy pentru a convinge Primăria Sectorului 6 să reamenajeze Parcul Istru din Drumul Taberei și locul de joacă din cadrul acestuia -­‐ singurul punct de atracție pentru locuitorii zonei Istru-­‐CallaKs, care necesita reparații și îmbunătățiri.

Grupul

Domeniului Public (APDU) şi la Consiliul Local Sector 6, a fost susţinută de 80 de semnături din partea locuitorilor din apropierea parcului. În octombrie 2011, grupul a organizat un eveniment public într-­‐o şcoală din carKer prin care şi-­‐a propus: să aducă împreună locuitorii carKerului în jurul unei cauze comune – renovarea parcului -­‐ şi să se folosească de prezenţa acestora pentru a pune presiune şi a obţine un răspuns poziKv de la autorităţile publice invitate la eveniment. AproximaKv 100 de persoane –

Înainte de a se adresa autorităţilor locale, grupul a colectat nevoile şi ideile vecinilor lor cu privire la modernizarea parcului. Pe baza dorinţelor lor şi cu ajutorul unui urbanist, au realizat un plan de lucru detaliat pentru parc (înlocuirea aparatelor de joacă deteriorate şi achiziţionarea de echipamente noi pentru diferite grupuri de vârstă, înlocuirea suprafeţei de nisip cu suprafaţă cauciucată etc.). Cererea, depusă la Administraţia

PAȘi * pagina 18

copii, părinţi şi bunici – toţi susţinători ai modernizării parcului, au parKcipat la eveniment. Aflându-­‐se sub presiunea publicului, unul dintre oficialii invitaţi la adunare – directorul adjunct al Administraţiei Domeniului Public – a oferit răspunsuri poziKve la 80% dintre cererile oamenilor. Temându-­‐se de faptul că promisiunile vor rămâne neîmplinite, grupul a avut o întâlnire faţă în faţă cu acelaşi director adjunct, imediat după eveniment, cu scopul de a dezvolta planul de modernizare al parcului. Întâlnirea s-­‐a încheiat cu un raport semnat de către directorul adjunct, care includea promisiunile făcute în Kmpul evenimentului public şi angajamentul acestuia de a oferi un răspuns oficial legat de modernizarea parcului în decembrie 2011.

Răspunsul ADPU Sector 6 s-­‐a lăsat așteptat și a fost nevoie ca grupul de iniţiaKvă să pună în conKnuare presiune pentru ca promisiunile făcute în toamna lui 2011 să se concreKzeze.

În luna ianuarie 2012 a fost publicat proiectul de buget local al Sectorului 6.

Pentru că acesta nu prevedea în mod explicit fonduri pentru reamenajarea Parcului Istru, grupul de inițiaKvă CallaKs-­‐Drumul Taberei, alături de grupul IniKațiva Favorit şi CeRe au cerut organizarea unei dezbateri publice asupra bugetului local. În primă fază, Primăria Sectorului 6 a refuzat să dea curs acestei cereri, decizia Primăriei fiind ilegală conform Legii 52/2003 a transparenţei decizionale în administraţia publică. La următorul proiect de recKficare bugetară din februarie, a fost depusă o nouă cerere de organizare a unei dezbateri publice. De data aceasta, Primăria Sectorului 6 a dat curs cererii şi a organizat întâlnirea pe 28 februarie. Grupul de iniţiaKvă CallaKs, prezent la dezbaterea publică, a cerut ca reamenajarea Parcului Istru să fie inclusă în buget şi ca lucrările să demareze cât mai repede cu puKnță.

La dezbaterea publică, directorul ADP a promis ca lucrările vor începe în data de 1 aprilie şi că se va aloca suma de 290.000 RON pentru refacerea parcului.

După dezbaterea publică au mai urmat încă două întâlniri intense de negociere cu directorul Administraţiei Domeniului Public. În final, pe 8 aprilie 2012 au început lucrările propriu-­‐zise de modernizare a Parcului Istru.

Grupul CallaKs a reuşit să convingă autorităţile publice să ia în considerare planul lor de amenajare a parcului. Cele mai multe dintre cererile grupului de iniţiaKvă au fost puse în pracKcă, iar după nouă luni de demersuri, locuitorii zonei beneficiază de un loc de joacă modernizat, de un teren de fotbal şi unul de baschet şi de îmbunătăţiri ale spaţiilor verzi.

PAȘi * pagina 19

Parcul Istru ĂŽnainte de amenajare

Parcul Istru dupÄ&#x192; amenajare

Cetăţenii şi abuzurile bancare Cine: Grupul civic G2 Unde: România – campanie naţională Parener: ANBCC - Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Ceăeni

Sadiu: Campanie în desfăşurare

G2

este un grup de câteva sute de persoane – clienți care se consideră nedreptățiți de banca creditoare. MoKvul îl consKtuie clauzele abuzive impuse în contracte. Primul pas a fost instanța. Oamenii s-­‐au consKtuit într-­‐un grup și au inițiat un proces colecKv împotriva băncii creditoare, reclamând modul de calcul al dobânzilor și alte câteva prevederi contractuale.

Pe lângă lupta în instanță, câțiva dintre ei au cerut sprijinul CeRe. Cauza lor este simplă – să fie ascultați de către insKtuțiile statului. Își doresc ca Banca Națională și Guvernul României să-­‐i asculte și pe ei atunci când iau decizii. Își doresc ca insKtuțiile statului să pună interesele publicului, ale clienților băncilor, înaintea intereselor insKtuțiilor bancare.

reușit de mai multe ori să convingă Guvernul să le protejeze. UlKma victorie a fost amânarea unor prevederi din Codul de Procedură Civilă conform cărora, printre altele, dacă o instanță decide că anume clauze din contractele de creditare sunt abuzive, respecKvele clauze trebuie modificate în toate contractele similare. Deși Codul de Procedură Civilă a intrat în vigoare, aplicarea acestor proceduri a fost amânată.

Primul pas pe care CeRe l-­‐a făcut în sprijinul cauzei G2 a fost să ajute grupul să aibă vizibilitate în media. Pentru că încercările lor de comunicare directă cu Banca Națională a României au eșuat, am gândit împreună o strategie care să construiască vizibilitate pentru cauza lor, creând presiune publică.

Pentru că oamenii au venit cu poveșK reale și vii, presa a scris (Le PeKt Journal -­‐ BANQUES -­‐ Commissions abusives, clients mécontents; CriKc Atac – Interviuri; Digi 24 -­‐ BĂNCI EXECUTATE SILIT. Clienţii acuză întârzierea aplicării senKnţelor irevocabile). Încercăm în conKnuare să construim vizibilitate și putere la nivelul grupului pentru a deveni un actor puternic în discuțiile cu autoritățile. Între Kmp, conKnuă acțiunea în instanță!

Nevoia lor de a se organiza dincolo de procesul în instanță a venit după ce au constatat că lobby-­‐ul pe care îl fac băncile a

PAȘi * pagina 21

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 34

O BIBLIOTECĂ PENTRU FILIPEȘTII DE TÂRG

Dorind sprijin în demersurile lor, cei de la Legio Lex au apelat la programul PAS. Împreună am construit o strategie de abordare a autorităților locale, de găsire a unor aliați printre consilierii locali și creșterea vizibilității cauzei: deschiderea bibliotecii.

Cine: Asociaţia Legio Lex Populi Unde: Comuna Filipeştii de Târg Sadiu: Campanie finalizaă

În comuna FilipeşKi de Târg exista o bibliotecă doar cu numele: accesul era limitat de programul bibliotecarei care lucra în majoritatea Kmpului la departamentul de asistenţă socială din cadrul Primăriei, spaţiul era mic şi insalubru, nu existau calculatoare și internet.

Asociația Legio Lex Populi a vrut o bibliotecă adevărată, care să ofere celor aproximaKv 8 000 de cetățeni ai localităţii servicii pe măsura nevoilor lor.

Din august 2012, până în aprilie 2013, cei la Legio Lex au mers de 3 ori în audiență la Primărie, au discutat permanent cu consilierii locali, au organizat 3 evenimente publice, i-­‐au luat ca aliați pe cei din corul comunei, au organizat sesiuni de formare în domeniul informaKc pentru voluntarii Asociaţiei, Kneri din comună şi bibliotecară, au obținut o donație de 3 calculatoare, au parKcipat la toate ședințele de Consiliu Local și nu s-­‐au lăsat deloc.

După 8 luni de eforturi Asociaţia Legio Lex Populi a reușit să determine Primăria să dea locuitorilor comunei un spaţiu în care aceşKa pot împrumuta cărţi, pot uKliza calculatorul şi pot accesa internetul fără să fie nevoiţi să meargă până la PloieşK. Renovarea bibliotecii s-­‐a derulat odată cu începerea anului, iar în aprilie 2013 a avut loc deschiderea oficială. Acum biblioteca este dotată cu calculatoare, internet și este

PAȘi * pagina 22

zilnic deschisă publicului. Bibliotecară este instruită în uKlizarea calculatorului și a internetului. Împreună cu aceasta, voluntarii Asociației oferă vizitatorilor bibliotecii instruire gratuită în domeniul informaKc. Asociația a început și formarea unui grup de lucru cu cetăţenii dornici să conceapă un program cultural în noua bibliotecă.

Campania derulată de cei de la Asociaţia Legio Lex arată că lucrul împreună cu autorităţile locale poate aduce schimbări benefice în comunităţi.

Gradul de mulţumire a cetățenilor față de modul în care funcţionează democraţia în România*

0% Foarte mulțumit

10% Destul de mulțumit

48% Nu prea mulțumit

Câtă lume știe de legea 544?*

25% Au auzit de 544

73% Nu au auzit de 544

2% Nu știu / nu răspund

40% Deloc mulțumit

2% Nu știu / nu răspund

Câtă lume folosește legea 544, dintre cei care au auzit de ea?*

11% Au trimis cereri pe 544

89% Nu au trimis cereri pe 544

* Conform sondajului realizat de CURS pentru Centrul de Resurse de participare publică pe un eşantion de 1100 de persoane, în perioada 23 august – 6 septembrie 2012.

TRENUL TRECE ŞI PRIN CÂMPIA TURZII

cale ferată în mod regulamentar. PracKca locului este însă de a traversa liniile de cale ferată prin locurile nepermise, punându-­‐şi asvel viaţa în pericol.

Cine: Asociația pentru Proecția Consumaorilor şi ceăenii cartierului Șarât

Unde: Câmpia Turzii, judeţul Cluj Parener: ANBCC - Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Ceăeni

Sadiu: Campanie în desfășurare

Cetățenii carKerului, împreună cu Asociația pentru Protecția Consumatorilor, vor să determine autorităţile publice direct responsabile (CFR S.A. şi Ministerul Transporturilor) să asigure condiţii sigure de traversare a şinelor de cale ferată din oraş. În februarie 2013, grupul civic a organizat o sesiune de responsabilizare pe tema condiţiilor de traversare a şinelor de cale ferată din oraş. Reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, Primar, Viceprimar, Consilieri Locali, reprezentanţi ai CFR precum şi ai Consiliului Judeţean Cluj au fost prezenţi la discuţiile cu privire la idenKficarea de soluţii viabile şi punerea lor în pracKcă.

foto: Radu Ciorniciuc

CarKerul Şarât din Câmpia Turzii (judeţul Cluj) este izolat de restul oraşului prin liniile de cale ferată. Există un singur drum ocolitor, prevăzut cu barieră, însă fără trotuar. Din această cauză, locuitorii carKerului (aproximaKv 5.000) sunt obligaţi la un ocol de 3 km pentru a traversa liniile de

Peste 400 de cărţi poştale cu invitaţia la eveniment au fost trimise celor direct responsabili de rezolvarea problemei -­‐ Directorul General al CFR S.A, Dimitris Sophocleous şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Relu Fenechiu. Ce doi nu au venit, însă am putut vedea o mobilizare mare la nivel regional.

PAȘi * pagina 24

Cetăţenii au primit din nou promisiuni de la autorităţi: alocarea de fonduri din bugetul local pentru evaluarea situaţiei, alocarea unei sume de bani din bugetul CFR pentru construirea provizorie a unei treceri pietonale la nivel cu calea ferată. Primul succes a şi fost înregistrat, Primăria Câmpia Turzii a alocat suma de 15.000 lei în bugetul local pe 2013 pentru un „Studiu de soluţii privind fluidizarea traficului pietonal între CarKerul Şarât şi restul Municipiului.”

Grupul civic şi Asociaţia pentru Protecția Consumatorilor vor urmări ca şi celelalte promisiuni să fie respectate.

Percepția oamenilor cu privire la posibilitățile pe care le au de a influența decizia publică* Democrație înseamnă nu numai alegeri, ci și posibilitatea ca oamenii să-și facă cunoscute opiniile și să fie auziți de cei care-i reprezintă. Percepția negativă pe care respondenții o au față de funcționarea democrației este explicată de credința că părerea lor nu prea contează.

Pe o scalǎ de la 1 la 10, respondenţii au notat astfel:

4,5

posibilitatea lor de a-și spune părerile reprezentanților administrației publice locale

2,6 pe cea de a se adresa parlamentarilor din colegiu 3,2 importanţa acordatǎ de cǎtre aleşii locali opiniilor venite de la oamenii obişnuiţi 1,7 importanţa acordatǎ de cǎtre parlamentari opiniilor venite de la oamenii obişnuiţi * Conform sondajului realizat de CURS pentru Centrul de Resurse de participare publică pe un eşantion de 1100 de persoane, în perioada 23 august – 6 septembrie 2012.

TINERII VOR PE SĂ FIE PE AGENDA PUBLICĂ

solicitări s-­‐au numărat: o mai bună finanţare a educaţiei, creşterea veniturilor Knerilor angajaţi din sănătate şi învățământ pentru stoparea emigrării şi asigurarea parKcipării corespunzătoare a studenţilor la luarea deciziilor în cadrul universităţilor.

Cine: ANOSR - Aliana Naţională a Organizaţiilor Studeneşti din România

Unde: România – campanie națională Sadiu: Campanie în desfășurare

ANOSR este un actor cu experienţă în negocierea cu autorităţile. Rolul CeRe a fost de a ajuta la structurarea strategiei sale de intervenţie şi la a imagina evenimente cheie care să contribuie la schimbarea de balanţă a puterii în favoarea studenţilor.

Cea mai bună decizie economică pe care o poate luat un stat este să investească în cetăţenii lui; în special în Kneri. Cei din ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor StudenţeşK din România) au înţeles acest lucru şi au încercat să-­‐l explice şi poliKcienilor printr-­‐o „Scrisoare deschisă pentru viitorul României". În această scrisoare ei au atras atenţia asupra unor probleme acute cu care se confruntă Knerii şi au cerut găsirea unor soluţii. Printre

Un asvel de eveniment a fost prezentarea oficială a Scrisorii Deschise, pentru care ANOSR adunase peste 10.000 de semnături. ANOSR a imprimat o peKţie lungă de 100 de metri care a fost purtată pe bulevard de la Piaţa Romană la Piaţa Victoriei de o delegaţie de 30 de studenţi pentru a fi oficial înregistrată la Palatul Victoria. Acest eveniment a adus în atenţia presei şi a poliKcienilor cererile studenţilor într-­‐un moment de cumpănă în care se vota bugetul naţional.

PAȘi * pagina 26

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 34

FÂNTÂNILE DIN MĂRGINENII DE JOS

Cine: Asociaţia Legio Lex Populi Unde: Satul Mărginenii de Jos, comuna Filipeştii de Târg

Sadiu: Campanie în desfășurare

În 2011, Direcţia de Sănătate Publică (DSP ) a verificat apa din 11 fântâni din satul Mărginenii de Jos, comuna FilipeşKi de Târg, judeţul Prahova şi a declarat ca 10 din acestea sunt contaminate microbiologic.

Rezultatele analizelor au fost trimise foto: Radu Ciorniciuc Primăriei cu instrucţiuni asupra măsurilor ce trebuie luate în acest caz: informarea populaţiei, eKchetarea fântânilor contaminate, interzicerea consumului de apă din sursele încă necontrolate şi curăţarea apei. Însă Primăria nu început nici un demers de rezolvare a situaţiei.

Asociaţia Legio Lex Populi a început încă din 2011 să pună presiune pe autorităţi pentru a se lua măsurile prevăzute, iar în 2012 au apelat la programul PAS. Campania a început cu obținerea de informații concrete de la DSP asupra pericolului consumului de apă contaminată și asupra posibilelor soluții de curățare.

Ulterior acestor cercetări, s-­‐a discutat cu medicii de familie din comună pentru a se obține informații cu privire la efectele consumului de apă asupra locuitorilor și asupra cazurilor de îmbolnăviri. În paralel, Georgeta Stanciu, fondatoarea Asociației Legio Lex Populi, a discutat cu consilierii locali din Mărginenii de Jos pentru a obține sprijinul lor în abordarea acestui subiect în ședințele de Consiliu Local. În aprilie 2013 a avut loc o primă întâlnire cu Primarul și 4 Consilieri Locali pe marginea acestui subiect. Primăria a promis, la acel moment, că va invesKga posibilele soluții de curățare a fântânilor și că va anunța public comunitatea asupra apei infectate din fântâni. Primul pas a și fost făcut: Primăria a lipit afișe cu informații asupra situației apei pe fântânile din Mărgineni.

Campania este încă în desfășurare.

PAȘi * pagina 27

MODIFICAREA LEGISLAŢIEI RELEVANTE PENTRU PERSOANELE CU TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST

CITIȚI DESPRE OAMENII DIN SPATELE ACESTEI CAMPANII LA PAGINA 40

persoanelor cu tulburări din spectrul auKsmului (TSA) şi la restricţionarea accesului la serviciile şi facilităţile şi aşa limitate pentru persoanelor cu dizabilităţi.

Cine: Coaliție de organizații pentru persoanele cu autism

Unde: România – campanie națională Sadiu: Campanie finalizaă

Coaliţia organizaţiilor ce au ca beneficiari persoanele cu auKsm -­‐ Asociaţia Învingem AuKsmul, Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu AuKsm din România (ANCAAR) filiala Craiova, Romanian Angel Appeal şi Centrul pentru Resurse Juridice – şi-­‐a propus modificarea celor două ordine care stabilesc criteriile medico-­‐psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap la copii, respecKv adulţi (Ordinul 725/2002 şi Ordinul 762/1992/2007). Subiectul a fost asumat şi susţinut şi de Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul AuKst – FEDRA, care a devenit portavocea comunităţii persoanelor afectate de TSA. La începutul campaniei, în cele două ordine, auKsmul era asimilat retardului mintal, ceea ce antrena diagnosKcarea greşită a

Demersurile făcute de organizaţiile din domeniu datau din 2009. CeRe s-­‐a alăturat campaniei în 2011 şi a contribuit la structurarea strategiei, idenKficarea ţintelor relevante şi construirea unor tacKci eficiente.

Un moment cheie a fost depunerea pe 28 mai 2012 a PeKţiei pentru drepturile persoanelor cu auKsm în cadrul unui marş public care a adunat 100 de persoane, susţinătoare sau afectate de TSA, şi a vizat cele trei persoane cu putere de decizie: Ministrul Muncii, Ministrul Sănătăţii şi Primul Ministru. Delegaţia care a depus peKţia a fost primită de Ministrul Sănătăţii Vasile Cepoi, de o delegaţie de consilieri la Ministerul Sănătăţii, şi de un reprezentant al Guvernului, ocazie cu care a prezentat solicitările iniţiatorilor.

Acesta a fost momentul în care subiectul a primit recunoaşterea publică – de la acea dată autorităţile au iniţiat demersurile necesare pentru modificarea ordinelor, iar reprezentanţii organizaţiilor au fost invitaţi la

PAȘi * pagina 28

grupurile de lucru care s-­‐au format pe acest subiect.

Timp de un an, ONG-­‐urile au insistat să fie ţinute la curent, au solicitat informaţii, au formulat puncte de vedere, au parKcipat la întâlniri, au depus o a doua peKţie pentru a arăta că promisiunile nu au fost respectate, au încheiat parteneriate cu media pentru campanii publice care să aducă în atenţie subiectul persoanelor cu TSA. Aceste demersuri au mobilizat direct peste 6000 de persoane. În termen de un an cele două ordine au fost modificate, cele mai importante solicitări ale iniţiatorilor fiind incluse în noile forme. CeRe şi iniţiatorii vor rămâne atenţi pentru a urmări elaborarea normelor metodologice care asigură transpunerea în pracKcă a celor două ordine.

Organizații care au participat la consultări inițiate de autoritatea locală*

Organizații care au participat la consultări inițiate de autorități de la nivel central* 1,6% au participat la foarte multe

52,1% au participat

12,3% au participat la multe 12,8% au participat la puține

44,6% nu au participat

* Conform sondajului realizat de Centrul de Resurse de participare publică realizat în rândul a 250 organizații neguvernamentale active în variate domenii în perioada 23 august – 3 septembrie 2012,

16,6% au participat la foarte puține 55,6% nu au participat deloc

UN MUZEU PENTRU FIECARE

Cine: Coaliția – Asociația Aripi Românești, Fundația „Erou Căpian Aviaor Alexandru Șerbănescu”, Asociația Română pentru Propaganda și Isoria Aeronauticii

Unde: București Sadiu: Campanie suspendaă

Muzeul Aviaţiei a fost declarat monument istoric în urma unui demers inițiat de societatea civilă -­‐ de pasionații de aviație, fie ei persoane private, asociații sau fundații. foto: Radu Ciorniciuc

Asociația Aripi RomaneșK, Fundația „Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu", Asociația Română pentru Propagandă și Istoria AeronauKcii și-­‐au propus să conKnue demersurile într-­‐un efort de modernizare și dezvoltare a Muzeului.

Ceea ce și-­‐au dorit era să transforme Muzeul Aviației într-­‐o insKtuție de cultură interacKvă, care să își cheme vizitatorii din BucureșK, din țară și chiar din afară. Pașii care trebuiau urmați erau: instalarea plăcuței de monument istoric, care să îi arate atestarea și pentru ca toată lumea să șKe că ordinul e aplicat; apoi Muzeul avea nevoie să își obțină propria personalitate juridică; ulterior, era necesară construirea unei strategii de dezvoltare la care să parKcipe toți actorii implicați -­‐ de la Ministerul Apărării, cel al Transporturilor și al Turismului, până la primăriile de municipiu și de sector, alături de ONG-­‐uri, de licee și universități de profil, de insKtuții de cultură.

Prima acțiune a campaniei a fost organizarea unui eveniment cu ocazia Nopții Muzeelor din 2012. Peste 300 de cărți poștale au fost completate de vizitatori cu sugesKi pentru autoritățile publice privitoare la îmbunătățiri pe care le pot aduce muzeului. Însă, în lipsa unui coordonator al grupului din partea asociațiilor cu specific pe aviație, campania este suspendată în prezent.

PAȘi * pagina 30

Peste 300 de cărți poștale au fost completate de vizitatori cu suges<i pentru autoritățile publice privitoare la îmbunătățiri pe care le pot aduce Muzeului Aviației.

PROMO

Petiţii şi scrisori Campaniile cu peKţii sau scrisori constau în transmiterea către un oficial, de obicei ales, fie a mai multor scrisori (idenKce sau nu, dar cu acelaşi mesaj) de către mai multe persoane, fie a unei singure peKţii însoţite de un număr important de semnături.

De unde provine forţa pe<ţiilor şi a scrisorilor? ๏ Numărul semnatarilor -­‐ mai ales dacă oficialul căruia îi sunt adresate a câşKgat alegerile cu o marjă strânsă. ๏ Semnatarii. E foarte bine dacă peKţiile sunt semnate de către simpli alegători, dar şi mai bine este dacă o organizaţie reuşeşte să obţină semnături şi de la lideri de opinie, lideri ai altor organizaţii sau celebrităţi. Desigur, e important ca mass media să reflecte susţinerea acestora. ๏ Localizarea teritorială şi momentul. PeKţiile trimise cu o lună înainte ca un oficial să intre în campanie electorală sunt de două ori mai eficiente decât cele trimise la o lună după terminarea campaniei. ๏ Consecinţele planificate. Fiecare oficial căruia îi sunt adresate peKţiile ar trebui să conşKenKzeze că numele provin de la un grup bine organizat şi că semnatarii vor fi informaţi asupra răspunsului pe care peKţia lor l-­‐a primit.

Sfaturi pentru redactarea pe<ţiilor şi strângerea semnăturilor ๏ Păstraţi un mesaj scurt şi simplu. Sunt suficiente doar două propoziţii urmate de două sau trei idei punctate. Dacă este cazul, peKţia poate fi însoţită de anexe. ๏ PeKţia nu trebuie să conţină mai mult de zece rânduri de semnături pe pagină. Nu este cazul să economisiţi hârKe prin înghesuirea a douăzeci de nume pe pagină. În plus, doriţi ca numele să fie lizibile pentru a putea contacta potenţialii voluntari. ๏ Dacă strângeţi semnături de la oameni de pe stradă, întrebaţi-­‐i pe cei care semnează dacă nu doresc să voluntarieze. Luaţi numărul de telefon al celor care doresc să voluntarieze. ๏ Ieşiţi pe stradă în echipe. Este mult mai distracKv şi oferă organizaţiei mai multă vizibilitate. Organizarea unei zile pentru strângerea de semnături este mult mai eficientă decât decizia de a lăsa pe fiecare să strângă separat semnături conform ritmului propriu. ๏ Niciodată nu trimiteţi peKţiile semnate fără să vă fi oprit copii.

În PAS cu implicarea Campaniile din PAS pot fi rezumae în numere, actici, ține, rezulae, obiective.

Dar mai presus de asa, campaniile din PAS sunt reflecări ale oamenilor care au investit în ele și care le-au dus la bun sfârșit sau care încă le construiesc.

Poveștile acesor oameni și schimbările pe care ei le-au produs, le produc și cu sigurană le vor produce au fost așernue pe hârtie de șase jurnaliști: Dollores Benezic, Ionuț Dulămiă, Oana Sandu, Radu Ciorniciuc, Tea Teodorescu, Tudor Vintiloiu.

l u t c e p i s Re rgete o Ge d

a eR

d

iuc c i rn o i uC

FeKța mignionă are acum 43 de ani și nu o mai cheamă Georgeta Ciucă. Acum îi spune Stanciu și a locuit toată viața în satul Mărgineni din județul Prahova. Părinții ei sunt romi și au fost muncitori în fabrică. I-­‐au dat Georgetei o educație unde respectul de sine e deseori confundat cu rușinea de a fi bârfit de comunitate. Georgeta are două fete, a terminat o facultate și un master, a obținut un post de conducere la Agenția Națională pentru Romi și are un ONG prin care luptă cu autoritățile ca să rezolve problemele oamenilor din comunitatea ei.

Asta este povestea Georgetei Stanciu, cea mai respectată femeie din satul Mărgineni.

O adolescentă mignionă, cu ten măsliniu și ochi negri ia la rând toți copiii de pe uliță și-­‐i întreabă ce vor de la viață. Crede că, în felul ăsta, îi va cunoaște îndeajuns de mult încât să-­‐i și ajute cu sfaturi „de bine”. Începe cu Nicu, un băiat mai mare ca ea cu vreo trei ani. Îi place să discute cu el pentru că simte că vorbesc aceeași limbă. Nicu se gândește și-­‐i zice că vrea o mașină și să plece din țară. Și s-­‐o aibă de soție.

Fata încremenește. „Doamne, ce pros<i! Doar atât îți doreș< de la viața asta!? Băi, Nicule, cel mai mult de la viața asta îmi doresc să am respect. Atât cât dau, să mi se-­‐ntoarcă. Să am o fată-­‐două-­‐ trei cu cineva pe care să pot să-­‐l iubesc și să pot să cresc eu copilul așa cum îmi doresc. Și să scriu o carte. Atât îmi doresc”.

Terminase liceul la Câmpina și voia să devină avocat, însă în anul ăla a fost bătaie pe locurile de la Drept și n-­‐a reușit să intre.

Așa că s-­‐a angajat ca profesor-­‐suplinitor la școala din sat. Îi plăcea mult să lucreze cu copii.

Nicu și-­‐a făcut curaj și-­‐ntr-­‐o seară a venit cu părinții lui s-­‐o ceară de soție pe Georgeta. Ea era cu două prietene în camera ei și habar n-­‐ avea că peste câteva minute va deveni logodnica cuiva. Mama a trânKt ușa camerei și i-­‐a zis pe nerăsuflate: „A venit un băiat la Kne. Dar a venit și cu părinții lui”. Prietenele fetei au înțeles imediat și au plecat chicoKnd. Ce i se întâmpla azi Georgetei era visul tuturor fetelor din sat. Sufletul ei era însă năpădit de îndoieli.

Nu putea să zică nu, nici să accepte nu voia.

Era o rușine prea mare. Ce s-­‐ar fi spus despre

părinții ei? Dac-­‐ar fi refuzat, ar fi fost luată drept încrezută și cu mojuri.

Când a intrat în camera unde erau Nicu și familia lui, a lăsat capul în jos. „Plângeau și sufletul și inima în mine. Pentru că aveam să pierd tot ce era mai frumos”. Copilăria.

Mama lui Nicu a vorbit prima: „Am venit că lui Nicușor îi place de Georgeta și că vrea s-­‐o ceară de soție.” Georgeta a ridicat fruntea și l-­‐a ținKt cu privirea pe Nicușor. El a stat cu capul plecat până a auzit-­‐o pe Georgeta că răspunde: „Dacă tot ați venit și-­‐ați bătut drumul până aici, fie!”.

Imediat ce viitoarele rude au ieșit din curte, fata creolă și cu ochii pătrunzători a-­‐nceput să fugă și s-­‐a pus pe plâns. Nu s-­‐a oprit până dimineața când avea pleoapele așa umflate că abia vedea pe unde mergea.

După nuntă, Georgeta s-­‐a gândit în fiecare zi cum să fugă din țară și să scape de toate promisiunile pe care i le-­‐a făcut lui Nicu cu acel „fie”. Frământările au încetat când a rămas însărcinată. Copilul s-­‐a născut cu malformații grave și a murit după un an, chiar de ziua Georgetei. Asta era pentru ea un semn clar. Dumnezeu a pedepsit-­‐o pentru că a vrut să-­‐și părăsească bărbatul.

După ce a născut alte două fete sănătoase, și-­‐a dat seama totuși că Dumnezeu o iubește. „Așa a vrut El să fie. A vrut ca prima fată să fie a Lui, iar pe celelalte două să mi le dea mie, să mă mulțumească. Am două fete cuminți, frumoase și bine educate”.

După toate nenorocirile, Georgeta nu voia să renunțe la dorința de a ajuta oamenii. S-­‐a înscris voluntar la cursurile de mediator sanitar -­‐ un soi de intermediar între medicul

PAȘi * pagina 35

de familie, autoritatea locală și comunitatea de romi, pentru a le oferi oamenilor acces la servicii de sănătate. A absolvit cursurile cu cea mai mare medie din clasă și a primit oferte pentru un loc de muncă. Putea să meargă oriunde, îns-­‐a vrut să rămână în sat.

A lucrat trei ani ca mediator sanitar, dar a fost nemulțumită de birocrație. Binele apărea doar pe hârKe, iar problemele celor 3000 de romi din Mărgineni rămâneau aceleași. În paralel cu acKvitatea de la cabinetul medical, Georgeta a făcut voluntariat la o fundație locală care se ocupa cu problemele romilor. Președintele fundației încasa pe-­‐ ascuns banii pe care-­‐ar fi trebuit să-­‐i dea voluntarilor -­‐ vreo 200 de lei pe lună -­‐ iar proiectele pe care fundația le derula erau invizibile.

La 31 de ani, Georgeta și-­‐a dat demisia de la fundație și s-­‐a înscris la Facultatea de Administrație Publică de la Universitatea Petrol-­‐Gaze PloieșK. Tremura toată în prima zi. Totul era nou, iar colegii ei veneau din medii atât de diferite. Georgetei i-­‐a trebuit un singur curs să capete un senKment de care uitase. Că și-­‐a găsit locul.

Imediat după ce a terminat facultatea, a aflat că există un post de conducere în cadrul Agenției Naționale pentru Romi din Călărași și, după ce a dat un concurs, au chemat-­‐o la lucru. Nu a contat că orașul era la șase ore distanță de mers cu autobuzul. Era pregăKtă să facă naveta și să stea la gazdă. Locul cel

nou de muncă era de-­‐acum marea ei mândrie.

Prima zi în Călărași a fost un dezastru. Pe drumul spre serviciu, se gândea la fetele ei.

Cum or să se descurce ele singure? Ce-­‐or să mănânce? Cum să stea ea departe de ele o săptămână? N-­‐a apucat să intre în clădirea unde avea biroul, că a leșinat. Chiar și după ce și-­‐a revenit, se gândea doar la cum să se întoarcă acasă. Și asta a și făcut. Imediat după ce medicii de pe ambulanță au lăsat-­‐o să plece, s-­‐a urcat în primul microbuz și s-­‐a întors acasă. A doua zi era înapoi la serviciul pe care-­‐l are și astăzi.

După ce s-­‐a angajat la Agenție, Georgeta a absolvit un master în Strategii pentru Administrație Europeană. Spune despre cursurile pe care le-­‐a făcut acolo că sunt „nume pompoase care nu te învață să faci nimic concret”. Că dincolo de teorii, comunitățile de romi au probleme reale. Și, cu toate astea, că nu-­‐i poți ajuta cu adevărat pe oameni decât pe căi insKtuționale. Așa că în 2009 și-­‐a înființat propriul ONG.

De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Georgeta a organizat o dezbatere publică, unde a invitat elevi, profesori și câțiva oameni din Primărie. Au discutat despre sănătate și educație. Oamenii își doreau modernizarea bibliotecii comunale și curățarea fântânilor publice din Mărgineni.

Biblioteca din comună nu mai funcționa de mult Kmp. Fiecare locușor din podeaua de fag scârțâia, pereții erau nevăruiți de prin

PAȘi * pagina 36

anii ‘60, iar cărțile mureau înghițite de mucegai. Primăria n-­‐a considerat că biblioteca e importantă pentru comunitate, așa că a lăsat-­‐o în paragină.

Alături de consilierii locali care au parKcipat la dezbaterea publică organizată de asociația Georgetei, a venit și un grup cu o foarte mare influență în comună: corul de la biserică. Consilierii au văzut că oamenii sunt recepKvi la propunerile de modernizare a bibliotecii și l-­‐au convins pe Primar să finanțeze renovarea clădirii. Au zugrăvit-­‐o, au schimbat tâmplăria, au pus calorifere și centrală termică, apoi au adus cărți noi.

Cu un grant de 2000 de dolari, Georgeta a chemat un profesor și a făcut cursuri de IT cu bibliotecara și voluntarii de la asociația ei.

Nu după mult Kmp, și-­‐a înscris ONG-­‐ul într-­‐ un program prin care a primit gratuit trei calculatoare și o conexiune la internet.

Biblioteca a prins viață. Elevii vin zilnic și împrumută cărți de-­‐acolo și în fiecare duminică la ora patru, câțiva profesori, corișKi și cei zece voluntari de la asociația Georgetei se întâlnesc să discute despre problemele comunității.

Fântânile din Mărgineni pun în pericol viața locuitorilor. Seceta din 2011 a secat toate cele 11 fântâni publice din sat. Apa era plină de un mâl prin care înotau mii de mormoloci.

Prin luna august, voluntarii de la asociație au făcut o sesizare la Direcția pentru Sănătate Publică. S-­‐au recoltat probe din toate fântânile, iar rezultatele au fost trimise la Primărie. Patru luni mai târziu, situația era aceeași. Voluntarii Georgetei au strâns semnăturile oamenilor din sat, au umplut o sKclă cu apa mâloasă dintr-­‐una din fântâni și au intrat peste Primar în Kmpul unei ședințe de consiliu.

PAȘi * pagina 37

Primarul le-­‐a spus că apa nu este periculoasă pentru ei atât Kmp cât o fierb înainte să o bea. La un an de la ședința de consiliu, fântânile sunt în aceeași condiție, iar localnicii le folosesc în conKnuare, chiar dacă apa îi poate îmbolnăvi. Presat de oameni, Primarul și-­‐a pus angajații să lipească averKsmente pe fântâni și să arunce pietre de var în apă în speranța că o să omoare mormolocii.

Nu există sistem public de canalizare ori de apă în Mărgineni. Oamenii se trezesc la patru-­‐cinci dimineața, vin cu butoaiele la fântâni și stau la coadă ca să scoată apă. Ar trebui să-­‐și vândă casele ca să aibă bani să-­‐și construiască fântâni proprii. Li s-­‐a spus de-­‐ atât de multe ori că problema va fi rezolvată încât nu mai cred nimic din ceea ce li se promite prin campaniile electorale.

Georgeta și Nicu se ceartă mai tot Kmpul, iar zilele trecute s-­‐au ciondănit din nou.

Georgeta l-­‐a întrebat pe Nicu dacă-­‐și mai aduce aminte de discuția pe care-­‐au avut-­‐o când erau copii. „Crezi c-­‐ai obținut ce voiai de la viață?”.

Nicu, hotărât, îi spune că da. Are casă, o are pe Georgeta de nevastă și-­‐a reușit să plece și-­‐nafară. „Și cu ce te-­‐au ajutat pe <ne toate lucrurile astea să fii mai bun? Ai sufletul mai bogat?”

Nicu încremenește.

Georgeta și-­‐a aKns țelurile în viață: a câșKgat respectul oamenilor, fetele îi sunt exact așa cum și le-­‐a imaginat când era copil, iar cartea se scrie de la sine „pentru că eu oricum scriu în fiecare zi în cartea vieții”.

Situații asemănătoare se întâmplă în toată țara. Autoritățile locale își pierd credibilitatea, în <mp ce oameni din societatea civilă, care ajută concret comunitatea, câș<gă respect.

fotografii de Radu Ciorniciuc

PAȘi * pagina 38

PROMO

Instrument de planificare a strategiei pentru o campanie de advocacy Academia Midwest („Organizing for Social Change”)

Scop/obiective

Analiza situaţiei

Scopul – ce vă propuneţi să obţineţi pe termen lung de la această campanie.

1. Analiza

Cauza campaniei – pentru ce luptaţi acum – ce vreţi să vedeţi schimbat la finalul acestei campanii.

๏

ObiecKvele campaniei – ce rezultate intermediare trebuie să aveţi pentru a câşKga campania.

๏

organizaţiei pe ce resurse vă bazaţi (oameni, fonduri, informaţii, posibili aliaţi) ce vizibilitate aveţi, ce reputaţie aveţi?

2. Analiza ๏ ๏

๏ ๏

๏

problemei şi a mediului ce încercări de rezolvare au mai fost făcute? care este procesul decizional prin care trebuie să treacă rezolvarea problemei? ce legislaţie există? cum este poziţionată problema pe agenda publică? dar pe cea poliKcă?

Aliaţi, susţinători şi adversari

A cui este problema?

Pe cine afectează, pe cine favorizează, cine ar câşKgat de pe urma campaniei, cine ar pierde, cine are un interes să o rezolve, cine are putere să ajute campania, cui îi pasă de această cauză etc.

1. Aliaţi – cei care se pot alătura campaniei şi o pot susţine puternic.

2. Susţinători – cei cărora le pasă de cauza voastră şi pot să susţină campania ocazional.

3. Adversari – cei care sunt favorizaţi de situaţia pe care voi vreţi să o schimbaţi, cei care au de pierdut dacă voi câşKgaţi, cei care s-­‐ar putea opune campaniei.

Ţinte

Tactici

Ţintele sunt persoanele care au puterea de decizie în domeniul pe care îl vizează campania voastră.

TacKcile sunt acțiunile pe care le organizaţi în campanie – împreună cu susţinătorii şi aliaţii – pentru a convinge ţintele să ia deciziile pe care le doriţi.

1. Ţinte principale TacKcile pot include: Cine are puterea de a lua decizia pe care o doriţi?

Ce putere aveţi asupra lor?

2. Ţinte secundare Cine are putere asupra ţintelor principale?

Ce putere aveţi asupra lor?

๏ Evenimente media ๏ Audieri publice ๏ Sesiuni de responsabilizare ๏ Lobby ๏ Proteste, marşuri şi alte Kpuri de evenimente publice ๏ Negocieri

Legislaţția autismului a câștigat în IQ „România este singurul stat din lume în care au<smul este eradicat la vârsta de 18 ani”, scria toamna trecută Ana Dragu, președinta asociației „Au<sm Europa” din Bistrița, pe TOTB.ro. „În România nu există adulţi cu au<sm. Există schizofrenici şi oligofreni, depresivi, canceroşi, nevro<ci, psiho<ci, însă adulţi cu au<sm, nu”. De vină era un ordin guvernamental din care lipsea cuvântul „au<sm” și care stabilea că un adult trebuia să aibă un IQ sub 21 pentru a primi sprijinul statului. Alt ordin îi obliga pe părinții copiilor au<ș< să declare și ei un IQ scăzut pentru ca cei mici să aibă un însoțitor. În urma unei campanii de un an și jumătate, o mână de ONG-­‐uri a reușit să transforme schizofrenicii și copiii cu retard mintal în persoane cu au<sm. text de Ionuţț Dulămiţță

Luminița Sandu, o mamă din Craiova, l-­‐a dus pe Bogdan la medic după ce a observat că băiatul ei simțea tot Kmpul nevoia de a se mișca, dar nu și pe cea de a dormi sau de a întreba, ca majoritatea copiilor, „de ce?”. Înainte să-­‐l audă pe cel corect, femeii i s-­‐au spus mai multe diagnosKce: „retard verbal, retard psihic grav, nu are nimic, nu mai poți să faci nimic cu el, închide-­‐l, ia-­‐ți gândul de la el și fă altul”. După doi ani, Bogdan, acum în vârstă de 21 de ani, a fost diagnosKcat cu auKsm la Spitalul Obregia din BucureșK. Era 1997, iar mama lui nu șKa ce terapii l-­‐ar putea ajuta, pentru că nu existau încă în România. Singurul sfat pe care l-­‐a primit a fost: „Integrați-­‐l în colecKvitate”. A încercat asta în grădinița de stat și în școlile speciale din oraș, dar după doi ani de refuzuri, a hotărât să lucreze singură cu el. Cunoscuse o familie de profesori cu un băiat auKst, care își adunaseră experiența de lucru cu copilul într-­‐un manuscris.

Manuscrisul se baza pe principiile metodei de intervenție ABA, prin care părinții și personalul calificat înțeleg comportamentul

unei persoane auKste și modul în care poate fi afectat de mediul înconjurător. Luminița l-­‐ a ajutat pe Bogdan să deosebească culorile, să recunoască 100 de pictograme cu obiecte și animale, să-­‐și aștepte rândul la locul de joacă. „Răspunsurile corecte erau recompensate”, spune ea. „Mi-­‐aduc aminte că aveam casa plină de acadele”. Apoi a încercat să-­‐l integreze din nou într-­‐o școală specială. „Cu toate că șKa mult mai mult decât ceilalți copii cu dizabilități din școală, faptul că era încă hiperkineKc și poate faptul că eram un părinte informat care cerea program de intervenție personalizat au condus la excluderea lui abuzivă”.

Au urmat depresia și atacurile de panică, dar și norocul ca Luminița Sandu să întâlnească două mame cu experiențe similare. Au înființat împreună Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu AuKsm din România (ANCAAR), filiala Craiova și au reunit 10 mame cu 10 „copii speciali”. S-­‐au întâlnit săptămânal, Kmp de un an, pe aleile unui parc din Craiova, apoi, în octombrie 2003, au

PAȘi * pagina 41

deschis împreună porțile primului centru de zi pentru copii și Kneri cu auKsm din Oltenia.

medie. Problema lor ține de funcționalitate, nu de inteligență.

Trei ani mai târziu, Toma, băiatul Andreei Sorescu din BucureșK, acum în vârstă de 8 ani, a primit același diagnosKc ca Bogdan. „O doamnă psiholog mi-­‐a spus că eu sunt de vină pentru ce i s-­‐a intamplat lui Tomi, pentru că nu am stat cu el acasă până la vârsta de un an”, scrie mama lui Toma pe site-­‐ul asociației „Învingem AuKsmul”, pe care a înființat-­‐o în 2009 și prin care a deschis și ea un centru de zi pentru copiii auKșK. „Am rămas mută, dar ar fi trebuit să îi răspund: Cum adică, doamna psiholog, dumneavoastră credeți că auKsmul este o boală psihică, determinată de lipsa de afecțiune a mamei? Asta înseamnă că ulKma carte de specialitate pe care ați ciKt-­‐o era dinainte de anii ’60”. Sufrageria ei a devenit grădiniță, iar la trei ani, Toma avea trei terapeuți ABA, un supervizor american, logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupațional, urma un tratament homeopat și o dietă fără gluten și cazeină, toate costând 1.500-­‐2.000 de euro pe lună.

Toți copiii până în 18 ani, spune Luminița Sandu, trebuia să se prezinte anual la o comisie de evaluare pentru a li se reînnoi cerKficatul de handicap. „Nu am înțeles această necesitate pentru că statul român nu oferă persoanelor cu auKsm niciun program de recuperare, nu decontează terapii specifice în vederea recuperării lor, nu există curicule specifice în învățământul românesc”. Recuperarea și integrarea în școli sunt suportate de părinți și de ONG-­‐uri înființate de părinți.

Sprijinul din partea statului consta într-­‐o sumă mică pentru plata unui însoțitor – copiii auKșK deprind greu anumite abilități de viață, iar unii nu simt pericolul.

Sprijinul venea însă doar dacă părinții declarau un IQ sub 35, din cauza ordinului defectuos 752/2002, în baza căruia se stabilea încadrarea în grad de handicap la copii.

AuKsmul era confundat cu retardul mintal, deși multe persoane auKste au IQ-­‐uri peste

De cele mai multe ori, o persoană cu auKsm are nevoie de cineva care s-­‐o însoțească 24 de ore din 24, atât la terapie și la școală, cât și acasă. „Au fost însă cazuri când faimoasa comisie a hotărât, probabil din rațiuni

meschine, financiare, că [persoana] se poate descurca și singură. Sunt și în prezent cazuri în care persoanele cu auKsm nu au dreptul la persoană însoțitoare”.

PAȘi * pagina 42

Problemele erau și mai mari după 18 ani.

După această vârstă, scria Ana Dragu, auKșKi dispăreau de pe listele comisiilor de încadrare în handicap „ca ceața în miezul unei zile de toamnă”. Ordinul 762/2007, în baza căruia se stabilea încadrarea în grad de handicap pentru adulți, nu includea cuvântul „auKsm”. Pentru a-­‐și păstra dreptul la însoțitor, o persoană cu auKsm trebuia să primească alt diagnosKc. „Altă comisie, alt dosar, altă umilință”, spune Luminița Sandu. „La 18 ani, din auKșK deveneau schizofrenici, psihoKci”. Dacă persoana auKstă nu avea familie care să-­‐i semnaleze diagnosKcul corect și ajungea într-­‐un centru cu diagnosKcul de schizofrenie, spune Andreea Sorescu, ar fi primit medicație pentru afecțiunea cu pricina iar situația i s-­‐ar fi agravat. „În plus, ca să beneficiezi de persoană însoțitoare [pentru o persoană adultă] care nu a beneficiat de terapii specifice și să scapi de umilința de a te prezenta anual la această comisie, trebuia ‘să-­‐ți aranjezi terenul’”, spune Luminița Sandu. „Adică să-­‐l rogi pe psiholog să-­‐ți dea un IQ mai mic de 20, deși de multe ori nu e cazul, să-­‐l rogi pe medicul psihiatru să aibă bunăvoința să-­‐ți păstreze diagnosKcul de auKsm din copilărie și în final să obții un cerKficat nerevizuibil”.

Cele două mame au făcut front comun în 2011, prin asociațiile pe care le-­‐au înființat.

Se întâmpla în perioada în care fundația Romanian Angel Appeal organiza întâlniri pentru elaborarea primei strategii naționale pe auKsm. Cele trei organizații au pornit împreună o campanie de modificare a celor două ordine guvernamentale, sub ghidajul Centrului de Resurse pentru parKcipare publică (CeRe). ONG-­‐ul bucureștean are un program desKnat organizațiilor și grupurilor de cetățeni care vor să influențeze decizii

publice – Serviciul Permanent de Asistență în Advocacy (PAS). Li s-­‐a alăturat și Centrul pentru Resurse Juridice în acest demers.

Terenul era bătut deja din 2008, când Jurnalul Național ai eșit cu un dosar pe tema auKsmului, în care a prezentat și povestea actriței Manuela Hărăbor, mama unui băiat auKst, și când ONG-­‐urile au semnalat necesitatea modificării ordinelor, de care răspund împreună Ministerul Muncii și cel al Sănătății. Au fost depuse scrisori oficiale, iar la 3 noiembrie 2009 a fost și o întâlnire cu Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

Aceasta a spus că s-­‐a consultat cu Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, și că ordinele vor fi modificate într-­‐o lună. Nu s-­‐a întâmplat.

CeRe s-­‐a bazat pe această promisiune.

Pentru a da voce comună organizațiilor din domeniu, ONG-­‐urile coagulate de CeRe au acKvat Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul AuKst (FEDRA). La 2 aprilie 2012, de Ziua Internațională de ConșKenKzare a AuKsmului, aceasta a lansat o peKție prin care cerea modificarea ordinelor. PeKția a adunat peste 3.000 de semnături. La 28 mai, în jur de 100 de oameni din mai multe orașe, membri ai ONG-­‐urilor sau persoane cu

auKsm, s-­‐au adunat s-­‐o depună la sediul celor două ministere și la Guvern, pe o ploaie mocănească. Manifestanții s-­‐au întâlnit cu Ministrul Sănătății, Vasile Cepoi, cu delegați ai Marianei Câmpeanu și cu un consilier al cabinetului Ponta.

care le-­‐am trimis modificările. Apoi a fost o perioadă de liniște totală. Nu ne-­‐au mai răspuns la emailuri, la telefoane”. La 13 august, ONG-­‐urile au aflat că ordinele au fost supuse dezbaterii publice pe site-­‐ul Ministerului Sănătății, spre a fi modificate.

„Am prins momentul când tocmai se schimbase guvernarea, [miniștrii] erau de două săptămâni în fotolii”, spune Andreea Sorescu. ParKcipanții la miKng au propus un termen de trei luni pentru modificarea ordinelor, deși Câmpeanu, aflată la un nou mandat, spunea în 2009 că era nevoie de doar una. „Promisiuni am primit doar de la Ministrul Sănătății, care a spus că sunt OK cele trei luni pe care noi le punem ca și termen și că va vorbi imediat cu doamna Ministru a Muncii. Cred că și efectul ploii a fost benefic, nu era o imagine plăcută să vezi niște persoane cu dizabilități”.

Ordinul pentru copii a fost publicat în Monitorul Oficial, cu textul modificat, la 5 octombrie 2012. Prima victorie: copilul nu mai trebuie să aibă un IQ sub 35 pentru a primi însoțitor. ONG-­‐urile au aflat însă că ordinul a fost modificat cu doar câteva zile înainte de publicare. Pe lângă traducerea inadecvată a unor termeni internaționali, textului îi lipseau normele metodologice prin care se stabilește gradul de dizabilitate al copiilor auKșK (acesta fiind de patru Kpuri). „Ai scos IQ-­‐ul, dar pe baza cărei grile faci evaluarea?”, spune Andreea Sorescu. „Au modificat doar forma ordinului, care conține criteriile largi. S-­‐a publicat fără se ne arate forma finală, n-­‐au luat în seamă ulKmele noastre modificări. Au spus că le este foarte greu să-­‐l întoarcă din drum”.

După popasul de la Guvern, Daniela Nicolaescu, consilier specializat în protecția copilului, și-­‐a asumat rolul de mediator între cele două ministere. La scurt Kmp de la miKngul din mai, Vasile Cepoi a format o comisie interministerială pentru modificarea ordinelor, iar la 11 iulie 2012, doi reprezentați ai ONG-­‐urilor care semnaseră peKția au fost invitați la consultări tehnice pe ordinul pentru copii. Au parKcipat Andreea Sorescu și Adela Tarpan, de la Romanian Angel Appeal.

Membrii comisiei au propus un text, iar reprezentanții ONG-­‐urilor au făcut propuneri pe el. „Ne-­‐am legat de termeni care nu erau traduși corect, am zis să fie cât mai aproape de definiția auKsmului ca și criterii de evaluare a gradului de dizabilitate”, spune Andreea Sorescu. „I-­‐am rugat să ne acorde câteva zile să consultăm și celelalte organizații. Ne-­‐au lăsat, cred, trei zile, după

La 15 noiembrie 2012, FEDRA a depus o a doua peKție, mai largă, la Palatul Victoria, adresată lui Victor Ponta. Voia să-­‐i reamintească situația persoanelor cu auKsm și le enumera nevoile: implementarea unui proiect național de screening pentru copiii de până în șase ani (România nu are o staKsKcă oficială a cazurilor); susținerea financiară a intervenției Kmpurii, asvel încât cât mai mulți copii să fie integrați în sistemul de învățământ, unde să beneficieze de sprijin specializat, precum și pe cea a serviciilor personalizate pentru persoanele auKste de-­‐a lungul vieții, ca acestea să devină, din asistați social, contribuabili și cetățeni cu drept de decizie care se pot autosusține; completarea ordinului pe copii și finalizarea celui pentru adulți.

PAȘi * pagina 44

„Când am făcut peKția mai generală din noiembrie, nu am făcut-­‐o cu miKng și nu a fost aceeași deschidere”, spune Andreea Sorescu. „Nu am mai avut nicio întâlnire. Era perioadă electorală. Nici doamna Nicolaescu n-­‐a mai fost disponibilă. Ni s-­‐a spus că e un Kming nepotrivit. Am primit diverse răspunsuri la acea peKție, și de la Guvern, dar nu ceva pe fond. Spuneau că e în lucru și ordinul pe adulți”. Campania a fost îngreunată de schimbările de cadre care la nivelul ministerelor. O mare problemă a fost plecarea lui Cepoi de la Ministerul Sănătății. „Asta ne spuneau și cei din aparatul tehnic că e marea problemă, fluctuația de miniștri”.

De fiecare dată când apar asvel de schimbări, explicațiile și presiunea trebuie luate de la capăt, iar mamele persoanelor cu auKsm, dintre care unele se ocupă și de centre speciale, nu au resurse să o facă.

CeRe și-­‐a asumat rolul de secretar al campaniei și a încercat să păstreze consecvența. A coagulat organizațiile, le-­‐a ajutat să-­‐și construiască o strategie și se documenteze pe legislație, le-­‐a dat constant remindere cu ce trebuie făcut, cine trebuie sunat, a construit un istoric al demersurilor de până atunci. „Organizațiile mai vorbiseră de acest subiect în 2008-­‐2009. Am descoperit promisiuni ale Ministrului Muncii de la vremea respecKvă, care e și acum, că se va rezolva atunci”, spune Sînziana Dobre, care s-­‐a ocupat de campanie din partea CeRe. „Dacă nu ai conKnuitate și nu construieșK pe rezultate... Lumea sensibilizează, face ceva și apoi așteaptă ca autoritatea să reacționeze. Trebuie să construieșK pe ce ai făcut și să le aduci aminte, să-­‐i tragi de mânecă, să fii ca picătura chinezească”. Pentru a nu pierde

PAȘi * pagina 45

promisiunile făcute de autorități în spatele ușilor închise, trebuie făcute minute după fiecare întâlnire și expuse public. „Asta am făcut și eu și am insistat să le completeze ele (n.r. – reprezentantele ONG-­‐ urilor) când nu am fost eu”, spune Sînziana Dobre. „De pildă, după ce a fost protestul și ne-­‐am întâlnit cu reprezentanții ai trei insKtuții, a apărut un comunicat de presă în care se spunea ce au promis ei. Notezi ce s-­‐a discutat și faci chesKa asta publică. Apoi trebuie să te întorci la ei înainte de termenul de îndeplinire a promisiunii și să le aduci aminte”. Pe lângă fluctuația angajaților din aparatul de stat, o altă problemă idenKficată de Dobre este că autoritățile se feresc să gesKoneze puncte de vedere diferite. „Aceste ordine reglementează acordarea gradului de handicap pentru toate bolile, nu doar pentru auKsm. Și au zis: dar voi ați venit și ați cerut pentru auKsm și ar trebui să facem pentru toată lumea. Le era teamă că or să primească mult prea multe sugesKi și ce fac cu toate alea? Nu se gândesc că societatea are mai multe puncte de vedere și că ei trebuie să modereze și să aleagă o soluție. Și-­‐ar dori, dacă se poate, să vină unul din partea întregii societăți și să spună care sunt problemele, ei să-­‐și noteze și să vadă ce au de făcut”.

La asta se adaugă lipsa de comunicare și transparență. „De exemplu, Ministrul Sănătății a promis că face o comisie interministerială. Tu cum afli că se face? Pui mâna pe telefon și suni unde crezi tu. Nu e tanK Geta, nu se șKe, nu s-­‐a făcut. Nu te sună ei, tu trebuie să tot revii, o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni.

După două luni afli că s-­‐a făcut comisia, deja s-­‐a întrunit și o să fii chemat la o ședință. Eu cred că dacă nu suni, nu te cheamă nimeni”.

După mai multe luni de așteptare și insistențe, la 5 marKe 2013, ministerele au organizat o întâlnire consultaKvă și pe ordinul pentru adulți, la care au parKcipat câte un delegat de la Romanian Angel Appeal și de la ANCAAR, filiala Iași – specializată în munca cu adulții. Iar la 30 mai 2013, a fost publicat și textul modificat în Monitorul Oficial, dar din nou fără norme de metodologie. ONG-­‐urile își vor conKnua presiunea pentru introducerea lor în ambele ordine, dar și pentru asigurarea de servicii și centre specializate pentru persoanele cu auKsm. „Aceste ordine determină singurul sprijin de la stat de care beneficiază auKsmul în România”, spune Andreea Sorescu. „Singurul sprijin cuanKficabil. Indemnizația, care ajunge la 700 de lei pentru gradul cel mai grav, plătește un însoțitor sau un asistent personal care nu este specializat în intervenție. Dar fiind singura modalitate prin care părinții puteau avea un sprijin, am luptat cât mai mult pentru această modificare”. În realitate, cheltuielile pornesc de la 1.000 de euro în sus pentru asigurarea unor servicii adecvate persoanelor auKste.

Cu toate acestea, organizațiile consideră modificarea celor două ordine o mare victorie și se bucură că au reușit să se strângă mai multe sub aceeași umbrelă. „Datorită presiunii, suntem pe lista [autorităților], iar pentru că ne-­‐am coagulat în FEDRA le este și lor mai facil. Una e să le zici că reprezinți două sau trei organizații pe auKsm și una e să se șKe că reprezinţi 13-­‐15 organizații, că acestea comunică construcKv, că poziția uneia reprezintă poziția federației.

E vorba de reprezentaKvitate”.

PAȘi * pagina 46

PROMO

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public Ce presupune Legea: ๏ Existenţa unui departament sau a unui funcţionar responsabil cu informarea publicului; ๏ Informaţii de interes public „din oficiu” – care pot fi consultate la punctele de informare/documentare, pe site, în publicaţiile proprii; ๏ Informaţii de interes public oferite „la cerere”.

Informaţiile publice „din oficiu” (ar<colul 5 alin.1 din Lege): ๏ Actele normaKve care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau insKtuţiei publice; ๏ Structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau insKtuţiei publice; ๏ Numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a insKtuţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; ๏ Coordonatele de contact ale autorităţii sau insKtuţiei publice, respecKv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-­‐mail şi adresa paginii de internet; ๏ Sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; ๏ Programele şi strategiile proprii; ๏ Lista cuprinzând documentele de interes public; ๏ Lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gesKonate, potrivit Legii; ๏ Modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a insKtuţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Informaţii de interes public oferite „la cerere”: ๏ Aproape orice informaţie gesKonată de insKtuţie, cu excepţia celor secreKzate (cf.

Legii cu privire la protecţia datelor personale; Legii informaţiilor clasificate etc.); ๏ Cererile nu trebuie moKvate; ๏ Cererile pot fi făcute şi verbal şi în scris.

Termenele de răspuns 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii. ๏ În cazul în care durata necesară pentru idenKficarea informației solicitate depăşeşte acest termen, termenul se prelungeşte până la 30 de zile; ๏ În cazul menţionat, solicitantul va fi înșKințat despre acest fapt în cel mult 10 zile; ๏ În cazul unei informații exceptată de la liberul acces, solicitantul va fi informat în cel mult 5 zile; ๏ Dacă solicitarea de informaţii nu este de competenţa insKtuţiei/autorităţii publice sesizate, aceasta nu o va resKtui persoanei, ci, în termen de 5 zile de la primire, o va trimite insKtuţiei/autorităţii competente şi va informa solicitantul despre aceasta.

Furnica civică

Copacii, locurile de joacă și parcarea din zona Nicolae Grigorescu apărate de o femeie de 69 de ani. text de Oana Sandu

Î

n BucureșK este o dimineață târzie cu soare, una din cele câteva excepții senine ale unui mai ploios, și picamărele din zona gurii de metrou Titan lucrează cu zgomot. În fața unui sediu de bănci de la parterul unui bloc, se refac scările și se pun borduri, iar în cealaltă parte a intersecției, alți muncitori lucrează la linia de tramvai. Cornelia Mihail, 69 ani, căruntă, machiată cu fard verde și îmbrăcată într-­‐un sacou galben-­‐pai la reverul căruia a atașat o broșă din matrioșce minuscule de lemn, salută jovial vânzătorul de la chioșcul de ziare, vecini și muncitori. Inspectează tot în jur, așa cum face în fiecare zi când iese din casă. Se strâmbă când vede cum, pe bulevardul Nicolae Grigorescu, lângă trotuar, gardul viu a fost tăiat ca să facă loc unei bănci noi de lemn, iar copacii nou-­‐puși de Primărie sunt uscați pentru că nu au fost puși în marKe-­‐aprilie, ci tocmai în mai. Se bucură măcar că rădăcinile copacilor sunt ajutate să fie udate constant cu furtunuri de 60 de cenKmetri instalate în pământ, care permit apei să ajungă rapid. Acum câțiva ani, i-­‐a dat ideea asta fostului Primar al Sectorului 3, Liviu Negoiță, pe când acesta parKcipa la o emisiune de radio, unde ascultătorii îl sunau să-­‐i ceară ajutor. „Am văzut în Franța și, cum i-­‐am zis, imediat a implementat în parcul IOR, că alvel de unde să adune bietul pom, din ciment?”. Lângă piațeta de pe bulevard, unde tronează statuia din marmură a pictorului Nicolae Grigorescu, Cornelia și-­‐ar fi dorit nu o statuie, ci o reconsKtuire a unui tablou de-­‐al pictorului, un covoraș din flori pe gazonul din piațetă. În 2009, Cornelia Mihail, pensionară și trabanKstă cunoscută, a început o luptă cu autoritățile, ca să salveze 8.000 de metri pătrați de verdeață – aproape 300 de tei,

salcâmi, stejari, plopi, arțari, locuri de joacă și o parcare pentru 150 de mașini – un loc care în 2009 ar fi urmat să se transforme într-­‐un complex de clădiri din fața blocului 3 bis de pe Grigorescu, unde locuiește. Zona asta de verdeață este o gură de aer între betoane, unde Cornelia măsoară în fiecare lună cât a mai crescut arțarul din fața balconului său, unde se simte mai bucuroasă când aude mierla de câmpie prin copaci și când vede cum se joacă copiii vecinilor, proaspăt întorși de la școală.

Pentru zona asta a pornit Cruciada copacilor în 2009 și de-­‐asta a organizat proteste, a pus fluturași în parbrize, și și-­‐a căutat aliați în Centrul de Resurse pentru parKcipare publică.

C

ruciada copacilor a început la sfârșitul verii lui 2009 printr-­‐un anunț obscur în ziarul Bursa și un memoriu siropos al Corneliei către Primărie. Fiul unui vecin, care lucra la ziarul Ring, a găsit un anunț în care porțiunea de verdeață, locurile de joacă și parcarea de 8.000 de metri pătrați din fața blocului B3 bis, cu nouă etaje, de pe bulevardul Nicolae Grigorescu, urmau să fie incluse într-­‐un plan urbanisKc zonal pentru construirea unei clădiri de două etaje, lungă cât blocul. Președinta asociației de locatari a venit cu anunțul la Cornelia Mihail; șKa că apăruse de multe ori la televizor ca președinta clubului trabanKstelor și că ar putea da vestea mai departe către alți jurnalișK. „Mi-­‐a spus: «Doamna Cornelia, ce ne facem?» și doamna Cornelia și-­‐a luat picioarele la spinare”, își amintește femeia.

PAȘi * pagina 49

Cornelia împreună cu cei de la asociația de locatari au pus rapid un afiş ca să-­‐și anunțe vecinii. Cu litere mari, scria așa: „Deși suntem niște simpli cetățeni, suntem mulți și avem dreptatea alături de noi. Asvel, putem colabora pentru a încerca să stopăm acest abuz din partea celor care au decis că nu avem nevoie de aer curat, nu avem nevoie de un loc unde să ne odihnim, nu avem nevoie de liniște”.

A început să scrie memorii la Primăria de Sector, la cea Generală, la Ministerul Mediului, la ziarișK. Documentul începea așa: „ȘKți că în curând în parcarea din Nicolae Grigorescu nu va mai cânta mierla de câmpie, pentru că cei 300 de copaci vor fi retezați?”. Ajutată și de ziarul Ring și de Marius Marinescu, poliKcian din PRM, au reușit să oprească aprobarea PUZ-­‐ului de către Primăria Generală. După câteva proteste în trei duminici, cu lanțuri umane în jurul copacilor și afișe pe care scria „Nu mă tăiați, eu vă dau viață!”, în octombrie, a venit un răspuns de la Primăria Sectorului 3.

Autoritățile le-­‐au spus că pe porțiunea verde din fața blocurilor, care într-­‐adevăr devenise proprietate privată în 2007 prin retrocedare, nu se poate construi o clădire, fiindcă legea interzice schimbarea desKnației terenurilor amenajate ca spații verzi. Au răsuflat ușurați; nu șKau cine este noul proprietar, dar măcar copacii nu urmau să fie tăiați. Cruciada copacilor, lupta Corneliei și a vecinilor, a primit un an mai târziu premiul „De treci parcul de betoane” la Gala Premiilor ParKcipării Publice, organizată de Centrul de Resurse pentru parKcipare publică (CeRe).

A fost liniște până în ianuarie 2013, când a apărut scrisoarea otrăvită -­‐ cum îi spune Cornelia. Fiecare proprietar cu loc de parcare a primit în cuKa poștală un anunț în care scria că parcarea s-­‐a desființat, pentru că

este situată pe o proprietate privată. Și-­‐a dat seama că este în fața unei „recidive a cruciadei copacilor”. Cornelia a conceput repede un alt memoriu către primării, ministere, parKde poliKce și jurnalișK, a cooptat și o vecină de la o scară vecină, care șKe să scrie la calculator, și au început să le trimită. Au scris cu litere îngroșate: „Singurul lucru pe care ni-­‐l dorim este ca spațiul verde și parcarea amenajată paralel cu bulevardul Nicolae Grigorescu să rămână în conKnuare în folosul locatarilor blocului 3 bis, așa cum a fost până la data de 1 ianuarie 2013”.

Când a ajuns să-­‐l depună la Primăria Generală, femeia de la recepție i-­‐a spus că nu are ce căuta acolo, că trebuie să se ducă la cea de sector. Nu s-­‐a lăsat, a stat 20 de minute acolo până a convins-­‐o. „EșK pusă să-­‐ mi primeșK o peKție. Ai zis că nu șKi, nu poți, nu ai cum, trec eu pe scaunul tău, și eșK tu peKționară”, i-­‐a spus și, până la urmă, femeia i-­‐a primit documentul. „N-­‐am scos cuțitul, nici pistolul, dar am scos vorba”, spune amuzată Cornelia.

Î

ntre Kmp, și-­‐a aminKt de organizația care a premiat-­‐o în 2010 și a început să dea telefoane, să ceară ajutor.

Printre altele, celor de la CeRe le-­‐a spus așa: „Aveți această putere să ridicați un capac de pe o oală de 8.352 de metri pătrați care dă în clocot”. Când Lavinia Chiburțe, coordonatorul programului PAS, s-­‐ a întâlnit cu Cornelia, a impresionat-­‐o dosarul bine organizat cu memoriile trimise, răspunsurile primite, cu un inventar clar al tuturor documentelor. „La început, în primele câteva minute, a scos dosarul problemei, care avea opis, prilej de entuziasm mare la birou și de încântare că

PAȘi * pagina 50

un cetățean a făcut dosar cu opis și a mers la ministere, parKde, primării. Extraordinar.”, spune Lavinia.

Că are calități de lider și nu se lasă dezamăgită de pasivitatea autorităților, și uneori și de cea a vecinilor – asta o face un bun organizator civic. Așa a simțit și Lavinia, când la cele două proteste din primăvară a strâns 100 de locatari. „Să șKi că ai «voie» să comunici cu Primăria și să o tragi la răspundere sau să colaborezi cu ea -­‐ asta e, după capul nostru, parKcipare. Și doamna Cornelia șKa cu siguranță că are «voie»”.

Laviniei îi place că-­‐n lucrul cu Cornelia, simți că interlocutorul este tot Kmpul cu temele puse la punct. „Înainte de acțiuni, repetam ce puncte trebuie să aKngem -­‐ dați informații despre ce s-­‐a întâmplat până acum, chemați clar la acțiune, invitați oamenii din grup să vorbească, cereți reprezentantului Primăriei să stabilească o întâlnire cu proprietarul -­‐ și ele găseau momentul potrivit și modul potrivit în care să o spună”, povesteşte Lavinia.

„mulțumim” pentru cruciada copacilor. „Indiferența asta mă omoară. Am așa o durere sufletească…”, spune Cornelia. Acum e bucuroasă că măcar o are alături pe Maria Baltac, vecina de la scara 9. „S-­‐au găsit două boabe de piper. După care am zis «Stai, bă, ășKa să realizeze că noi suntem două furnici care ne luptăm cu o caracaKță, suntem furnici termite»”. Momentan, problema parcării a rămas fără soluție, Primăria nu le mai cere bani pentru locuri, iar Viceprimarul le-­‐a promis că încearcă să dea de urma noului proprietar. Nu are de gând să lase problema nerezolvată și lupta Corneliei conKnuă. Când vede ceva care nu-­‐i convine, pune fără încetare întrebări. Așa a făcut și când au apărut peste noapte bănci noi în locul celor vechi, care nu erau chiar uzate. L-­‐ a întrebat pe unul dintre consilierii locali „De ce nu plantați un copac, nu vedeţi că stau cu botul mașinii în soare? Că parcă aveți plan de 5.000 de copaci în sector”.

C

orneliei îi place să lupte pentru zona verde și pentru parcare fiindcă o ține trează; e ceva în care pune pasiune și prin care învață mereu. Așa a făcut toată viața, când și-­‐a tot căutat joburi care s-­‐ o țină trează și care să-­‐i placă. A trecut prin mai multe, de la tehnician horKcol, ghid turisKc, cursantă la regie-­‐film la Școala Populară de Artă și contabilă la cel mai vechi restaurant chinezesc din țară.

Uneori, i-­‐ar plăcea să aibă mai multă susținere de la vecini, măcar de sărbători cineva din carKer să-­‐i spună „La mulți ani” și

PAȘi * pagina 51

Ciurel un pod peste case text de Tea Teodorescu fotografii de Tudor Vintiloiu

Nu e uşor să e lupţi cu auoriăţile locale atunci când poae nu cunoşti legislaţia aât de bine, când lucrurile încep să se mişe deja în defavoarea a şi când, la o primă vedere, pare că nu exisă alernative.

Splaiul Independenței se termina acolo unde începe șanKerul pentru pasajul de la Ciurel. Casa domnului Daneș se află dincolo de această limită.

v

-

O mana de oameni se pune cu municipalitatea Începutul lucrărilor la proiectul „Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada BucureşK – PiteşK” (proiect cunoscut drept autostrada suspendată) i-­‐a pus pe locuitorii zonei în faţa faptului împlinit: pe scurt -­‐ autorităţile pregătesc construirea unui drum care, odată finalizat, ar trebui să decongesKoneze traficul de pe bvd. Iuliu Maniu. Privit în profunzime însă, proiectul propune un drum extrem de aglomerat deoarece va aduce traficul de maşini în oraş în loc să îl fluidizeze şi să încurajeze ieşirea rapidă din oraş către centură. În plus, noul drum va pune în pericol alimentarea cu apă a BucureşKului, din cauză că se va afla la mai puţin de 10 metri de bazinele deschise ale uzinei de apă potabilă de la Roşu şi, nu în ulKmul rând, drumul urmează să fie construit la doi paşi de locuinţele lor, lucru care implică, pe termen lung, exproprieri şi despăgubiri forţate.

Cetăţenii care locuiesc în zonă şi care suportă lucrările sunt nemulţumiţi şi de faptul că, deşi sunt direct afectaţi de lucrările municipalităţii, nu au fost niciodată consultaţi, informaţi de către autorităţi sau măcar invitaţi să ia parte la discuţii, unde să-­‐ şi prezinte punctul de vedere, sau să propună soluţii. În plus, Primăria Municipiului BucureşK nu a organizat până acum dezbateri reale în acest sens, iar cererile lor rămân fără reacţii oficiale.

Toate acestea sunt moKvele pentru care, în vara lui 2011, a apărut Grupul de IniţiaKvă „Oponenţă Proiect Străpungere -­‐ Ciurel -­‐ A1” format din cetăţeni ai BucureşKului care au vrut să atragă atenţia asupra proiectului

municipalităţii -­‐ un proiect gândit greşit, pe mulți bani şi mai ales ilegal. Membrii Grupului de InițiaKvă „Oponenţă Proiect Străpungere -­‐ Ciurel -­‐ A1” au susţinerea Asociaţiei Salvaţi BucureşKul şi Centrului de Resurse pentru parKcipare publică (CeRe). Împreună au început să facă presiuni asupra autorităților. Ținta cetățenilor – să lupte în instanță pentru devierea proiectul municipalităţii (proiectul este unul extrem de scump și nociv pentru bucureşteni și există soluții mai iejine și perfect realizabile) și să obțină decizii judecătoreșK definiKve în acest sens.

Mihai Daneş este doar unul dintre locuitorii Capitalei afectat direct de Proiectul Străpungere – Ciurel – A1. Este, așa cum spune el, primul „sinistrat” al proiectului. A aflat de proiect abia când au apărut buldozerele să sape în apropierea locuinţei sale. Podul ar urma să fie construit la doar 3 metri de balconul casei lui. Când a cerut socoteală Primăriei, i s-­‐a spus că locuinţa lui e cea construită greşit, deşi Mihai Daneş a prezentat toate avizele şi autorizaţiile de construcţie obţinute, legal, de la Primărie. Între Kmp, povestea s-­‐a complicat: din cauza construcţiilor care avansau, au apărut fisuri în structura casei, iar cei de la societatea de asigurări au refuzat să plătească despăgubiri, deoarece fisurile erau provocate de autorităţi, nu de fenomene naturale. Prin urmare, nu se încadrau la riscuri asigurate.

Casa mea, orasul nostru , Punerea propriilor case în pericol i-­‐a mobilizat pe cetățenii din zonă. Abia după invesKgații și întrebări puse-­‐n stânga și-­‐n dreapta, oamenii și-­‐au dat seama că soarta

PAȘi * pagina 53

Membrii Grupului de Oponenţă „Proiect Străpungere Ciurel-­‐A1“ discută strategia de atac și compun scrisori și sesizări către diverse insKtuții ale statului.

caselor lor e doar una dintre probleme și că toți locuitorii BucureșKului vor fi afectați: traficul aglomerat din Militari – Iuliu Maniu nu va fi rezolvat, iar banii publici vor fi înghițiți de un proiect gândit prost. Aşa au început procesele. În ulKmii doi ani, membrii Grupului de IniţiaKvă „Oponenţă Proiect Străpungere -­‐ Ciurel -­‐ A1” au luptat împotriva acestui proiect, iar până acum au avut câteva victorii importante în instanţă asvel încât, cel puţin deocamdată, lucrările sunt blocate. În aprilie 2013 au reuşit să suspende definiKv Planul UrbanisKc Zonal prin hotărârea judecătorească a Curţii de Apel BucureşK. Suspendată a fost și autorizaţia de construire din 21.06.2010 emisă de Primăria Municipiului BucureşK cu privire la Podul Hobanat peste Dâmboviţa între strada Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii, care face parte din

acest proiect. Pe lângă aceste două decizii judecătoreşK, cetăţenii se mai bazează şi pe un alt punct legal extrem de important: avizul Apa Nova S.A. pentru acest proiect este condiţionat de obţinerea de derogări de la legislaţia care stabileşte regimul şi dimensiunile de protecţie sanitară.

Deocamdată, aşa cum se prezintă proiectul „Penetraţia Ciurel – A1”, lucrările nu pot primi avizul Apa Nova, deoarece Drumul Expres este aproape de limita proprietăţii Uzinei de tratare a apei potabile ROŞU, mai exact, cu infrastructura de distribuire a apei potabile. Poziţionarea Drumului Expres la mai puţin de 10 metri de bazinele cu apă poate implica degradări ale instalaţiilor cauzate de accidente ruKere, de exemplu, şi infestarea şi poluarea apei potabile din bazinele deschise din cauza traficului ruKer. Alvel spus, se pune în pericol buna funcţionare a Uzinei de Apă de la ROŞU,

PAȘi * pagina 54

Victor Rausse, unul dintre cetățenii care se împotrivesc proiectului Ciurel, aduce îmbunătățiri casei sale. Conform proiectului, casa lui trebuie dărâmată.

furnizarea apei potabile şi a calităţii acesteia. În anii 50, când s-­‐a proiectat centrala de la ROŞU, nu s-­‐a luat în calcul construirea unei autostrăzi în zonă.

PracKc, inițiatorii proiectului l-­‐au putut demara bazându-­‐se pe autorizaţii de construcţie în regim de urgenţă ca să se evite asvel paşii legali. Asvel de autorizaţii, însă, se emit numai în caz de calamităţi, cum sunt de exemplu cutremurele sau inundaţiile, iar avizele se obţin pe parcurs. În cazul de faţă nu era vorba de aşa ceva.

Pe lângă ilegalitatea evidentă a proiectului, cetăţenii care fac parte din Grupul de IniţiaKvă, vor să atragă atenţia şi asupra resurselor bugetare pe care le înghite proiectul. Potrivit cifrelor făcute publice de autorităţi, proiectul s-­‐ar ridica la aproximaKv 135 milioane euro, iar într-­‐un alt document

(master plan 2007) acelaşi proiect este esKmat la peste 400 milioane de euro. Cu aceşK bani, spun cetăţenii, se pot găsi alte soluţii, mai sănătoase pentru bucureşteni şi care să nu depăşească limita legii. În plus, proiectul nu are nici un studiu de fundamentare, iar studiul de trafic realizat de specialișKi japonezi pentru BucureșK – „Studiul JICA”, nu recomandă acest proiect.

Solutii , mai multe si , mai ieftine E foarte adevărat că decongesKonarea bvd.

Iuliu Maniu, moKvul central al proiectului, este necesară. E un bulevard extrem de aglomerat: ajung aici mașinile care intră de pe A1, la care se adaugă traficul aglomerat de pe alte străzi: Valea Cascadelor, str.

PAȘi * pagina 55

Membrii Grupului de Oponenţă „Proiect Străpungere Ciurel-­‐A1“ discută strategia de atac și compun scrisori și sesizări către diverse insKtuții ale statului.

Membrii Grupului de Oponenţă „Proiect Străpungere Ciurel-­‐A1“ consultă planurile urbanisKce într-­‐una din întâlnirile lor.

Preciziei și alte străzi adiacente, inclusiv Lujerului. E moKvul pentru care cetăţenii, membrii ai Grupului de Oponenţă, au venit şi cu variante. După studii documentate, alternaKve ar fi construirea unui drum care să lege şoseaua GiuleşK de Centura Capitalei, sau penetraţia Preciziei -­‐ Centură, Timişoara -­‐ Centură, exKnderea Ghencea -­‐ Centură (proiect care de alvel se află în lucru). De asemenea, o soluţie ar fi şi transformarea străzii Liniei în bulevard, cu locuri de parcare, la care să se adauge pasaje pietonale pe bvd. Iuliu Maniu. Pe termen lung, o variantă mai este prelungirea metroului Preciziei către zonele comerciale şi de birouri de la ieşirea din BucureşK. Pentru a nu aglomera intrarea în BucureşK, o alternaKvă este şi amenajarea unei parcări în afara oraşului şi încurajarea naveKşKlor sau a celor care vin ocazional prin Capitală să folosească transportul în comun.

Sunt soluţii ale cetățenilor -­‐ mult mai iejine, rapid de realizat și cu impact imediat asupra traficului aglomerat din zona Militari -­‐ Iuliu Maniu.

-

Lucrurile se misca v , in acest moment Datorită deciziilor judecătoreșK obținute până acum, cetățenii au reușit să oprească, pentru moment, cheltuirea unei sume mari din banii publici pe un proiect inuKl, care se poate face mai bine alvel.

Mihai Daneș, unul dintre membrii Grupului de Oponenţă „Proiect Străpungere Ciurel-­‐A1“, discută cu jurnalișKi strânși la o conferință de presă chiar lângă șanKerul din vecinatatea casei sale.

Unul dintre stâlpii viitorului pasaj suprateran văzut printr-­‐o deschizatură în gardul de protecție al șanKerului.

Panoul de idenKficare a șanKerului, aflat chiar lângă unul dintre stâlpii viitoarei construcții, nu mai afișează nicio autorizație de construcție, întrucât aceasta a fost anulată în instanță de către Grupul de Oponenţă „Proiect Străpungere Ciurel-­‐A1“.

fatalismul mioritic se vindeca cu drujba de Dollores Benezic

Oamenii din spatele copacilor din Drumul Taberei

Câțiva oameni din Drumul Taberei s-­‐au opus drujbelor care le tăiau copacii de lângă bloc.

N-­‐au fost mulți, dar au fost suficienți ca să oprească defrișările haoKce făcute pentru lucrările la noua linie de metrou, și să forțeze o regândire a proiectului. Secretul lor este unul banal și la îndemâna oricui: au protestat, în loc să stea cu mâinile în sân și să exclame fatalist: „ce putere avem noi?!”

Autoritățile au fost surprinse că sunt luate la întrebări și li se pun la îndoială deciziile. La fel de surprinși au fost și protestatarii, că au ieșit victorioși din încercarea asta.

Organizația CeRe i-­‐a consiliat și i-­‐a ghidat prin hățișul birocraKc al inițiaKvei cetățeneșK. Rezultatul: mai mult de 500 de arbori salvați de la tăiere și un orgoliu cetățenesc renăscut. O poveste din care ambele tabere au ceva de învățat.

Tati, trebuie să facem ce ne învață la școală!

Cum îi explici unui copil de zece ani că tot ce l-­‐ai învățat tu și școala până atunci e un soi de teorie neaplicabilă în viața reală? Cam asta a trebuit să decidă Adrian Panait în ziua aceea rece din iarna lui 2011, când Diana a venit de la școală cu lacrimi în ochi și l-­‐a întrebat: „taK, de ce sunt toți copacii din fața blocului însemnați cu roșu?”. A trebuit să decidă dacă îi administrează fiicei lui dușul rece al fatalismului mioriKc – da, tată, vor fi tăiați, pentru metrou, iar noi suntem prea mici ca să ne putem opune – sau îi va arăta că uneori poți să și câșKgi o luptă în care crezi, chiar dacă aparent miza e nesemnificaKvă.

Inițial a ales prima variantă. Până la urmă nu prea te mai poți pune cu progresul, nu? Iar o zicală românească spune că pentru o omletă trebuie să spargi câteva ouă. Chiar dacă pe locuitorii din Drumul Taberei nu i-­‐a întrebat nimeni dacă vor sau nu metrou, invesKția e făcută, teoreKc, pentru confortul lor, deci unii ar spune că e oarecum scuzabil că pentru asta sunt sacrificați câțiva copaci.

Dar dacă ați cunoaște-­‐o pe Diana ați înțelege că tatăl ei nu ar fi avut nicio șansă să rămână indiferent în fața drujbelor. Acel „taK, trebuie să facem ceva!”, administrat terapeuKc printre suspine, îi răsună și acum în urechi lui Adrian Panait, care admite că poate dacă n-­‐ar fi fost Diana n-­‐ar fi luat-­‐o atât de personal. Apoi lucrurile începuseră să devină foarte concrete: defrișările vizau chiar copacii din grădina blocului lor, parcela pe care feKța și tatăl sădeau în fiecare primăvară hortensii.

Așa că au început cu o peKție online -­‐ șKți, chesKa aia pe care o semnează mulți, dar deseori rămâne fără urmări – cu apeluri pe Facebook – pe sistem „cine e din Drumul Taberei sare acum cu noi!” -­‐ și apoi cu emailuri trimise în diverse direcții. „Am trimis peKții către oameni care au putere”, povestește Diana, care e o pasionată consumatoare de șKri și deci îi șKe din vedere pe „oamenii cu putere” din țara asta.

Dar ei n-­‐au răspuns la emailuri, chiar dacă semnăturile pe peKția online se înmulțeau văzând cu ochii. Așa că fata și tata au ieșit cu un stapler și niște foi A4, imprimate la calculator cu mesaje gen „mă taie, salvați-­‐ mă!”, și au început să le pună pe toți copacii însemnați pentru tăiere.

PAȘi * pagina 60

„De câte ori auzeam drujbele ne duceam și-­‐i inKmidam pe oamenii care tăiau copacii, cerându-­‐le hârKile, autorizațiile. Și dacă nu le aveau, plecau, că mulți aveau doar autorizație pentru toaletare, nu și pentru tăiere. Într-­‐o zi am văzut un om cu drujba, tăind un copac. Și am mers la el și l-­‐am întrebat de ce taie copacul, nu șKe că cresc greu? Și mi-­‐a zis <du-­‐te, mă, feKță și lasă-­‐mă în pace că am treabă, nu am Kmp de prosKi! > Pentru el erau prosKi, dar copacii ășKa au crescut 30 de ani odată cu tata, și dacă ei îi taie noi n-­‐o să-­‐i mai vedem. La școală ne învață că dacă tăiem copacii și planeta e poluată, în 15 ani o să scormonim toți prin gunoaie”, explică Diana cu o mină serioasă și niște ochi vii care-­‐i trădează precocitatea.

Senzația aia că ți se taie copacul din curtea blocului În același Kmp, fără să șKe de zbaterile familiei Panait din preajma Parcului Drumul Taberei, în capătul celălalt al bulevardului, spre Valea Ialomiței, Iuliana Popescu pornise și ea o luptă inegală cu progresul. Pentru că așa părea, mai ales atunci când se ducea la

ușile vecinilor și încerca să-­‐i mobilizeze să reacționeze împreună împotriva tăierilor de copaci. Unii erau de părere că e un preț pe care carKerul trebuie să-­‐l plătească pentru metrou, alții dădeau din umeri și ziceau că e păcat, dar oricum „ce putem face noi?”.

Iuliana fusese surprinsă de rapiditatea cu care se acționase. „Au apărut mai întâi anunțuri că se vor face organizări de șanKer pentru stații, apoi au însemnat copacii și foarte repede au început să taie. Nici nu ne-­‐ au dat Kmp să ne obișnuim cu ideea. ȘKam din presă că încep lucrările, dar nu credeam de fapt că se vor tăia copaci. Bulevardul Drumul Taberei e destul de larg ca să nu fie nevoie să taie copaci. Chiar în fața blocului meu s-­‐au tăiat opt copaci degeaba”, spune Iuliana, care e convinsă și acum că nu s-­‐a făcut o analiză prealabilă ca să se stabilească ce copaci chiar trebuia tăiați. S-­‐au obținut avize la grămadă, pentru aproape o mie de copaci, pe considerentul că oricum nu întreabă nimeni nimic.

Pentru Iuliana, care admite că n-­‐a mai avut până cum revolte cetățeneșK, declicul s-­‐a produs cu zgomot de drujbe. „Până nu am văzut drujbele la lucru nu am făcut nimic, pentru că nu-­‐mi venea să cred. ȘKi, senzația aia că ți se taie copacul din curtea blocului... atunci te revolți”.

A început și ea o peKție online, iar Internetul a fost locul comun în care vecinii de bulevard s-­‐au găsit și și-­‐au unit eforturile. S-­‐au întâlnit prima dată la un restaurant din zonă, cu familia Panait, cu încă două persoane și o familie de oameni în vârstă care erau și

PAȘi * pagina 61

un pic nostalgici după vremea când Ceaușescu le trimisese copacii ca să-­‐i planteze lângă bloc – în urmă cu 40 de ani – dar și la curent cu ce se petrecea pe Internet pentru salvarea lor.

facă valuri, iar Iuliana a reușit să intre chiar în audiență la Primarul Sorin Oprescu.

Acum povestește amuzată că ajunsese să facă pază pentru copaci, și cum auzea că se taie îl suna pe Gheorghe Udriște, directorul de atunci al Metrorex, care oscila și el între „doamnă, dar n-­‐aveți ce face?!” și o aKtudine cooperantă în care încerca să împace și carKerul și șanKerul.

Iuliana era atunci în concediu de creștere a copilului și probabil asta a fost un noroc pentru că azi spune că n-­‐ar mai dispune de același Kmp pe care l-­‐a petrecut atunci făcând de fapt treaba autorităților. „Nu cred că e normal ca noi să stăm tot Kmpul la pândă pentru ca ei să-­‐și facă treaba și să nu-­‐ și bată joc. Dacă nu-­‐i luam la întrebări probabil că ar fi tăiat copacii fără să le pese.

Au fost surprinși că cineva îi ia la întrebări”.

Lasă că după ce se taie Fostă ziaristă, Iuliana a trimis solicitări de informații la toate insKtuțiile implicate – Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 6, Garda de Mediu – dar a și pus mâna pe telefon, și a luat-­‐o la întrebări pe funcționara de la Direcția de Mediu din Primărie, care își pusese semnătura pe avizele de tăiere a copacilor. „Am întrebat-­‐o dacă șKe pe ce și-­‐a pus semnătura, dacă a venit vreodată aici ca să vadă copacii pe care a aprobat să-­‐i taie”, spune Iuliana.

Discuția a evoluat, ca și situația, de la reacții indignate ale funcționarei -­‐ „dar cum vă permiteți să mă întrebați așa ceva?!” -­‐ la cooperare și preocupare pentru soarta copacilor, după ce peKționarii au început să

copacii o să avem metrou Lupta cu autoritățile a fost dublată, pentru grupul ăsta mic de inițiaKvă, și de lupta cu propria comunitate. Diana a încercat să-­‐și mobilizeze colegii de clasă, spunându-­‐le să-­‐și roage părinții să semneze peKția online pentru copaci. N-­‐a avut succes, „pentru că pe colegii mei îi interesează un singur lucru în viață, calculatorul!”, spune cu năduf puștoaica. Prietena ei, care de alvel învățase aceleași lecții despre mediu ca și Diana, a venit a doua zi la școală cu un răspuns dezolant: „mi-­‐a spus că părinților ei nu le pasă. Și șKți ce? Acum în fața blocului lor e defrișat tot, nu mai e niciun copac”.

PAȘi * pagina 62

Adrian Panait a fost dezamăgit de lipsa de reacție a unor organizații de mediu pe care le contactase: „Pe lângă autorități, le-­‐am scris și celor de la Green Peace. Eram gata să mă fac membru, să mă urc și pe InterconKnenatal să protestez, cum fac ei pe baleniere, dar ne-­‐au ignorat total”. Diana îl completează: „și domnului Remus (Remus Cernea – n.r.) i-­‐am scris, și degeaba. Și la televiziuni!”

Iuliana Popescu s-­‐a trezit și ea refuzată de propria breaslă, ziarișK care spuneau că ar veni să relateze despre situație dacă ar ieși mai mulți oameni în stradă ca să protesteze.

Or oamenii din zonă se complăceau în clasica mentalitate românească „lasă că după rău o să fie mai bine, o să avem metrou”. „Într-­‐o noapte le-­‐am scris celor de la CeRe. ȘKam că sunt aspecte în legislația de mediu pe care nu le stăpânim și consilierea lor a fost benefică. În plus ne-­‐au ajutat mult și venind cu noi la diverse întâlniri cu autoritățile. PracKc domnul Udriște își făcuse după aceea obiceiul de a ne chema mereu la ședințele cu constructorii”, își amintește Iuliana. Și azi crede că dacă la fiecare stație a viitorului traseu de metrou ar fi existat măcar câte doi oameni care să fi protestat acKv, ar fi fost poate mai încurajatoare toată lupta asta.

Lavinia Chiburţe, coordonatoarea programului PAS din cadrul CeRe, spune că eforturile, pasiunea și energia erau deja acolo, în oameni, doar că la momentul contactării CeRe aveau nevoie de un pic de organizare și strategie: „Toți oamenii ășKa s-­‐ au găsit pe Internet, fie prin peKția online, fie pe Facebook, dar aveau nevoie de sprijin.

Noi am stat cu ei din ianuarie până în marKe, când s-­‐a încheiat campania. Sprijinul nostru a constat în organizarea, coalizarea eforturilor lor, în descâlcirea legislației și a altor documente, în sfaturi de strategie (pe cine și când să sune, ce să ceară, să strângă mai mulți vecini, să-­‐i cheme la o întâlnire pe cei care s-­‐au arătat interesați de problemă pe Internet), în contactarea unor experți pe problemă și organizații cu experiență (Mai mult verde, Ecoasist, Observatorul Urban) care să ofere experKza lor oamenilor, contactat presa pe subiect etc. De asemenea, am parKcipat cu ei la întâlnirile cu autoritățile și i-­‐am ajutat să se pregătească pentru aceste întâlniri. Restul au făcut ei”.

La mintea unui copil de 10 ani: „Nu vă lăsați duși de nas!”

Iuliana Popescu, familia Panait, Camelia Banta, Daniela Diaconu și toți ceilalți care s-­‐ au implicat la un moment dat, fie și măcar cu o semnătură în lupta pentru salvarea copacilor din Drumul Taberei, au obținut un succes neașteptat și pentru ei, cam după trei luni de peKții, audiențe, întâlniri, telefoane, presiuni, amenințări. Garda de Mediu a dispus la finele lunii ianuarie 2012 oprirea tăierii copacilor și consultarea populației din carKer, plus găsirea unor soluții alternaKve pentru organizările de șanKer și readucerea spațiilor verzi la starea dinainte.

UlKmul punct nu este posibil în situația actuală, când lucrările la metrou sunt sistate din lipsă de fonduri. Bulevardul Drumul Taberei arată azi dezolant. Pe de-­‐o parte

PAȘi * pagina 63

sunt blocaje în trafic din cauza devierilor, mașinile trebuie să facă slalom printre șanKerele stațiilor neterminate. Pe de altă parte sunt zone cu copaci tăiați sau care arată ca niște maidane.

Din camera ei, situată la parterul unui bloc umbrit încă de copaci bătrâni, Diana se declară pe jumătate saKsfăcută de succes: „Când mă trezesc dimineața, din pat văd frunzele copacilor. Vara e o încântare, miros frumos. Dar când mă scol și mă uit pe geam văd șanKerul de la metrou și se schimbă povestea. Am înțeles că vor să taie copaci și din parcul Drumul Taberei și să amenajeze acolo nu șKu ce complex. Și copiii ce fac? ȘKți că muncitorii ășKa ne-­‐au tăiat și hortensiile din grădină, plantate de mine și de tata?”

Iuliana spune că a fost puțin surprinsă de succesul pe care l-­‐au avut, dar insistă că până la urmă gestul lor a fost unul banal. Nu a avut nimic senzațional, cum poate ar fi tentați jurnalișKi să caute. Doar că atunci când în sfârșit s-­‐au oprit din tăiat copacii, și a aflat și soțul ei de victorie, zâmbetul de pe fața lui a făcut-­‐o mândră. Pentru că victoria asta i se datorează și ei și celorlalți puțini la număr, oameni obișnuiți care au avut curaj să nu se resemneze.

Un sfat pe care Diana îl dă tuturor celor care ar vrea să încerce așa ceva la ei acasă: „Să nu se lase duși de nas și să lupte pentru ce trebuie să facă ei. Să țină capul sus și să nu se lase când alții le spun că nu vor reuși”.

PAȘi * pagina 64